Sunteți pe pagina 1din 225

Salvai Copiii Romnia

DRAFT

Ghid de disciplinare pentru prini

Autori:
Domnica Petrovai
Diana Tudose
Adina Boti
Sorina Costandache
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
DISCIPLINAREA NSEAMN A NVA

Cuvntul disciplin este nrudit cu cuvntul discipol i nseamn a nva, ceea ce nseamn c
disciplinarea eficient are ca i reper central achiia unor comportamente sntoase. Copiii nva nc de cnd
sunt mici ce trebuie s fac pentru a obine ceea ce i doresc i cum pot controla aciunile celorlali prin
observarea efectelor pe care l are comportamentul lor; dac plng, vine cineva i m ia n brae. Prin urmare,
orice comportament al copilului are o anumit funcie, adic un anumit motiv pentru care se manifest la un
moment dat. Acest lucru se ntmpl deoarece nvm s facem lucruri dac ele ne aduc un beneficiu sau dac
prin acele comportamente putem evita anumite consecinele neplcute. Modul n care se exprim
comportamentul depinde de abilitile pe care le are copilul n repertoriul su comportamental. De exemplu, toi
copiii sunt furioi din cnd n cnd, dar i descarc furia prin mai multe moduri: plns, trntit, ridicat tonul, n
funcie de cum au fost nvai s exprime furia.

Inteniile copiilului nu sunt rele, ele sunt expresia unei nevoi!


Modul n care exprim nevoie este mai mult sau mai puin adaptativ!
nelegerea mesajului care se afl n spatele comportamentului copilului
ne ajut s identificm cauza acestuia De ce se comport copilul
astfel?. n psihologie,
acest lucru se numete analiza i evaluarea funcional a comportamentului. Comportamentele copiilor nu
apar din senin; manifestarea lor este favorizat de prezena unor factori denumii antecedente i sunt meninute n
timp de reaciile celor din jur, denumite consecine.
Inteniile copilului nu
Figura nr. 1, Modelul ABC sunt rele, ele sunt
expresia unei nevoi!
Modul n care exprim
nevoia este mai mult sau
mai puin adaptativ!

B.F. Skinner, 1953

A - antecedente - (elementele contextului spaio-temporal) care apar chiar nainte de realizarea


comportamenului i cresc probabilitatea apariiei lui. Antecedentele pot fi situaii, gnduri, emoii sau
comportamente legate de evenimente, gnduri i amintiri din trecut, care se reflect n situaia actual. De
exemplu, este mult mai probabil ca doi frai s se certe atunci cnd primesc o jucrie nou dect dac nu ar primi
nimic. Antecedentele sunt de dou tipuri: imediate - apar chiat nainte de comportament i deprtate
evenimente ntmplate recent, dar care influeneaz comportamentul actual (ex. Faptul c un copil nu dorame de
prnz sau este rcit face mai probabil apariia unor comportamente problematice, cum ar fi refuzul, accesele de
furie n relaia cu adultul sau cu ali copii).

B comportamentul copilului, ceea ce face, spune, simte la un moment dat

C - Consecine - sunt stimulii care apar dup realizarea comportamentului i au rolul de a crete sau de a
scdea frecvena de realizare a unui comportament. Reacia adultului (consecina) la comportamentul copilului
poate fi de dou tipuri: de ncurajare a comportamentului copilului sau de descurajare. De exemplu, dac un copil
face un comportament (ex. i adun jucriile i le pune in cutie) i este ludat de ctre adult, el va avea tendina
de a repeta acel comportament; dac el este penalizat de ctre adult sau este ignorat, copilul va avea tendina de
a elimina acel comportament din repertoriul lui. Ne putem da seama foarte uor influena reaciei adultului asupra
comportamentului copilului dac privim cu atenie copilul la vrste mici; de multe ori atunci cnd face un
comportament el cut privirea adultului pentru a vedea daca este aprobat sau nu. Consecinele sunt
responsabile de meninerea n timp a unui comportament!

Dac fac asta obin ceea ce mi doresc sau nu?


Daca da, atunci l repet,
dac nu, atunci gsesc alt comportament
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Aceaste este regula dup care copiii nva comportamente. Adulii sunt cei care atribuie semnificaii i evalueaz
comportamentul copilului (ex. Nu e frumos ceea ce faci, nu mai face asta). De exemplu, eu pot s i spun unui
copil nu mai spune cuvntul sta, dar eu s rd ori de cte ori el spune aa. Cuvintele mele nu au nici o eficien
n stoparea comportamentului negativ, deoarece ceea ce l menine este reacia mea, faptul c eu rd, iar el se
simte valorizat. Deci, dei din punctul de vedere al adultului este ceva greit, urt, cea ce menine un
comportament este reacia lui la ceea ce spune sau face copilul.

Identificarea antecedentelor i consecinelor unui comportament este esenial dac vrem s l dezvoltm sau s
l eliminm din repertoriul comportamental al copilului. Ele pot fi identificate n urma discuiilor cu prinii sau a
observrii copilului, pe baza urmtoarelor ntrebri:

Antecedente Antecedente
Situaia Comportament Consecine Efect
deprtate imediate
Cnd apare?
S-a ntmplat ceva Ce se ntmpl
Unde apare?
deosebil n aceast imediat dup?
Cu cine apare?
perioad ce ar putea Reacia adultului
Cnd nu apare?
influena i a celor din jur
Unde nu apare?
comportamentul? Reaia copilului
Cu cine nu apare?
Sergiu i ncheie
ncurajarea
Mihai se apropie de Mihai i indic activitatea i l
coportament
Ce doi frai calculator i l vede ceasul care arat las pe Mihai
ului de
se joac pe Sergiu c se c e rndul lui Mama i laud c
ateptare a
joac la el. acum se joac frumos
rndului
mpreun

Mihai prseste
Sergiu a stat treaz Sergiu se apropie calculatorul i l ncurajarea
Ce doi frai aproape toat noaptea de calculator i l Sergiu l lovete i las pe Sergiu s comportame
se joac din cauza unor crize vede pe Mihai c l mpinge pe copil se joace ntului agresiv
de astm se joac Mama observ i a lui Sergiu
nu spune nimic

Du ce au fost identificate amtecedentele, conecinele i efectele asupra copilului se aplic metodele de


management comportamental. Eficacitatea metodelor depinde de ct de potrivit este metoda pentru vrsta i
paticularitile situaiei sau a copilului, precum i de modul n care se aplic. Metoda n sine nu este bun sau rea.
Ea funcioneaz dac a fost selectat i aplicat corect; de exemplu, paracetamolul este eficient n combaterea
rcelii dac l iau de 3 ori pe zi timp de 5 zile, adic dac in cont de nite prescripii. La fel se ntmpl i cu
metodele de modificare comportamental.

Metodele de disciplinare prezentate sunt specifice pentru urmtoarele trei categorii de situaii:

cnd copilul nva unui comportament nou


cnd dorim s consolidm un comportament
cnd copilul nu este motivat, deci nu vrea s fac un anumit comportament

A. CND COPILUL NVA UN COMPORTAMENT

1) Modelarea
VRSTE LA CARE SE APLIC: 2-18 ani
Modelarea const n prezentarea unor comportamente pe care copilul le poate vedea i antrenarea copilului n
producerea acelor comportamente. Modelul, cel care emite acest comportament poate fi real (ex. un coleg,
educatoarea) sau simbolic (ex. un personaj de film sau dintr-o poveste). Nu ntotdeauna modelarea este
deliberat, contient, i nu ntotdeauna modelul e contient c a devenit model. Aa se explic faptul c la un
moment dat un copil nervos fiind ncepe i trntete jucriile deoarece odat el a vzut o persoan (ex. printe,
educatoare, coleg) care fcea acelai lucru pentru a se calma dei persoana respectiv poate susine c ea nu a
nvat copilul s fac aa ceva; este vorba despre o modelare neintenionat. De aceea modelarea prin imitarea
altcuiva este un fenomen mult mai frecvent dect contientizm noi. Adesea suntem modelai de ctre alii sau
modelm, la rndul nostru, fr s tim. Mijloacele de informare n mas, n special televiziunea, exercit o
influen considerabil, n special prin oferta de modele care se regsesc n produciile pentru copii. n fiecare zi
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
copiii sunt bombardai cu sute de modele despre jucriile cu care trebuie s se joace, cum s se joace unii cu alii,
ce nseamn s fii brbat puternic (ex. s nu-i exprimi emoiile), etc. Majoritatea copiilor petrec multe ore n faa
televizorului i vin n contact cu astfel de informaii pe care le preiau i le aplic apoi n comportamentul lor.

O modalitate important de dobndire a comportamentelor la precolari o reprezint nvarea prin observare.


nvarea observaional (Bandura, 1977) este mecanismul care st la baza modelrii comportamentului. Copiii
observ comportamentul adultului ntr-o situaie i ncearc s-l imite. Aceast nvare se bazeaz pe
observarea faptului c n anumite situaii denumite antecedente, cineva realizeaz un anumit comportament,
care e urmat de anumite consecine (recompense sau pedepse). Bandura (1977) face o distincie foarte
important ntre cele dou faze ale nvrii observaionale: achiziia i performana.

Achiziia se refer la dobndirea sau asimilarea comportamentului respectiv


Performana se refer la realizarea lui efectiv
ntre cele dou faze poate trece mult timp, chiar de ordinul anilor. De exemplu, o serie de cercetri asupra
violenei familiale au pus n evidena faptul c violena fizic a prinilor asupra copiilor este achiziionat devreme
de ctre copii, dar ei tind s o reproduc comportamental abia mai trziu, cnd sunt la rndul lor aduli i n
postura de printe. Pe de alt parte, un model odat achiziionat nu se manifest automat, ca performan. El
poate rmne doar ca o alternativ n mintea copilului, dar nu o transform n fapt.

O mare parte din fenomenul de imitaie se datoreaz unei puternice nevoi a persoanelor de validare social a
propriului lor comportament. Nefiind siguri dac ceea ce facem e corect sau nu, recurgem la confirmarea social:
ne purtm ntr-un anume mod pentru c i ceilali fac la fel; comportamentul nostru e socotit adecvat pentru c e
similar cu a celorlali i ne purtm aa chiar i n absena unor recompense sau pedepse din partea lor, pentru c
aceasta este una dintre principalele surse de validare a comportamentului propriu. Tendina de validare prin
imitaie este mai puternic n situaii de incertitudine, de nesiguran i n prezena (real sau simbolic) a unor
actori similari. Cnd persoana se afl n acest gen de situaii tinde s acorde o atenie crescut comportamentului
celorlali, tinde s-l evalueze ca fiind adecvat i s-l imite. Foarte adesea, aceast reacie este deosebit de
adaptativ. Fiecare dintre noi s-a aflat ntr-un loc strin, ntr-o situaie unde trebuia urmat o anumit procedur i,
netiind ce s facem am fcut ca ceilali. S ne gndim de exemplu la prima zi de intrare n grdini a copiilor; cei
care au fost obinuii cu contexte similare (ex. mai muli copii, camere de joac, etc.) au mers, au cutat jucrii i
au nceput s se joace; cei care nu prea tiau cum s se comporte au stat deoparte, i-au observat pe ceilali i au
nceput s imite ceea ce vd n jur. Comportamentul celorlali este o important surs de informaie, foarte util,
pentru ghidarea propriului comportament. Cu ct situaia e mai incert, deci mai srac informaional, cu ct
nevoia de informaie este mai mare.
Dei uneori modelarea are efecte negative, ea poate fi folosit n sens pozitiv, n scopul dezvoltrii abilitilor
emoionale i sociale. Pentru a avea succes n aplicare ei, trebuie respectate urmtoarele condiii:

Cu ct similaritatea ntre model i observator e mai mare, cu att achiziia este mai rapid. Noi tindem s
imitm personaje care aparin ca i noi aceluiai grup de vrst, sex, statut social, convingere religioas, etc. Cu
ct exist mai muli actori similari nou care realizeaz un comportament, cu att mai informativ devine pentru noi
comportamentul respectiv i mai probabil s-l imitm. Cei ca i noi sunt mai repede creditai c tiu ce fac ntr-
o situaie ambigu. Procentul de imitaie crete de la 30% la 70% dac modele prezentate sunt asemntoare
cu noi nine (Cialdini, 1993). Cu ct deosebirile sunt mai mari, cu att achiziia e mai dificil. Acest lucru poate fi
speculat la grdini prin vizionarea unor casete sau citirea unor poveti despre copii care au caracteristici i
nevoi similare cu ale lor (ex. merg la grdini i nva cum s se joace unul cu cellalt sau cum s rezolve un
conflict). Un alt lucru care poate fi fcut este observarea mpreun cu un copil a unui alt copil n scopul imitrii
unui comportament.

Dan este un biat de 5 ani care se plnge c nu se tie juca cu ceilali copii. Educatoarea l ia de mn i i
spune Haide s vedem cum se joac ceilali copii. Ei se apropie de un grup de copii pe care l observ
mpreun: De-a ce crezi c se joac colegii ti?, Ce face acum Claudiu ?, Ce face acum Sergiu? Crezi c
tu ai putea s faci aa ca i ei?, Haide acum s ncercm s ne jucm amndoi ca i Claudiu i Sergiu.

Crearea unei situaii n care solicitarea de schimbare a comportamentului e fcut de ctre o autoritate
sporete semnificativ ansele ei de reuit. Autoritatea i exercit influena asupra comportamentului
individual sau colectiv n primul rnd n dou situaii: cnd are monopolul informaiei i cnd controleaz
antecedentele i consecinele. n perioada precolar de cele mai multe ori printele sau educatoarea au aceste
caliti. Pe msur ce ei i pierd din autoritate se reduce i impactul asupra comportamentului copilului. De
exemplu, adolescenii ncep s reproeze deja prinilor c nu tiu despre ce e vorba, c nu neleg, c
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
situaia s-a schimbat, adic vin n contact i cu alte tipuri de informaii i ncep s-i asume monopolul
informaiei. De asemenea, ei ies de sub controlul parental.

Noi tindem s achiziionm, din mulimea de modele pe care le avem la dispoziie doar pe cele care
sunt consonante cu activitatea pe care o facem. De aceea nvarea unui comportament la precolari se
realizeaz mult mai uor n cadrul jocului sau prin intermediul povetilor fiind similar cu ceea ce fac ei zilnic. Prin
urmare, este foarte important ca dobndirea abilitilor emoionale i sociale s fie pliat pe principalele activiti
pe care le au copiii de 2-7 ani. De exemplu, n preajma srbtorilor de Pate, copii pot decupa ou, iar apoi s le
orneze cu expresii emoionale.

Cu ct observatorul este mai atent la model cu att crete probabilitatea achiziionrii lui. Prin urmare,
atunci cnd dorii s-i nvai pe copii ceva trebuie s v asigurai de atenia lor. De exemplu, pentru a-i nva
exprimarea nonverbal a emoiilor le artai mai nti dumneavoastr (ex. cum arat faa mea ? Facei i voi
aa!), iar pentru a le capta atenia putei folosi i sunete asociate (ex. s imitai o persoan care rde sau care
plnge). La sfrit i putei pune s descrie componentele nonverbale (ex. colurile gurii erau ridicate) i s i
ludai pentru atenia care v-au acordat-o. Astfel crete probabilitatea ca i pe viitor s v acorde atenie atunci
cnd o cerei.

Probabilitatea imitrii unui comportament crete dac acesta e prezentat clar i e relevant pentru
copil. Un comportament ambiguu sau nerelevant are valoare informaional redus pentru el i scad ansele
achiziionrii lui. De exemplu, dac educatoarea dorete s-i nvee pe copii cum respecte regula de a sta la rnd
chiar nainte cu 2 minute de a se juca copiii la calculator, scad ansele ca ei s fie ateni la ceea ce spune
educatoare deoarece muli sunt foarte nerbdtori s se joace.

Comportamentul modelului se afl n zona proximei dezvoltri a copilului cu att achiziia se


produce mai rapid. Dac un copil nu are resursele necesare care s-i permit producerea unui comportament
similar atunci achiziia se face foarte lent sau deloc. De exemplu, cu ct un copil are un limbaj mai dezvoltat, cu
att cresc ansele ca el s nvee s-i regleze furia prin verbalizare.

Probabilitatea de imitare crete dac reaciile emoionale ale modelului fa de propriul comportament
sunt pozitive. Copilul e mai dispus s imite un comportament pentru care modelul i exprim satisfacia, dect
dac acesta e neutru sau nemulumit. De exemplu, dac Cosmin l-a vzut pe Andrei c se simte bine atunci cnd
se car pe sfoar a decis s fac i el la fel; dac Andrei ar fi czut sau s-ar fi lovit, Cosmin nu ar fi imitat
comportamentul lui Andrei. n consecin, atunci cnd prezentm copiilor o informaie nou e important s o
facem cu entuziasm i s subliniem beneficiile acelui comportament (ex. Ce frumos v jucai voi doi mpreun i
mprii jucriile! mi place mult cum v jucai!)

Imitarea comportamentului modelului crete dac ea duce la obinerea unor recompense sau evitarea
unor situaii aversive pentru subiect. Pe de alt parte, achiziia unui model este o condiie necesar, dar nu
suficient pentru realizarea sau nfptuirea lui efectiv. Transformarea achiziiei n performan depinde de doi
factori:
a) recompensele anterioare legate de comportamentul n cauz
b) antecedentele i consecinele actuale
a) Dac observatorul are experiena unor recompense anterioare pentru comportamente similare cu cel
care trebuie modelat, probabilitatea actualizrii lui crete. Dac agresivitatea fizic sau verbal a fost
descurajat de-a lungul istoriei de via a copilului, el va fi mai puin dispus s actualizeze astfel de
comportamente, chiar dup observarea unui model care o practic. De regul, experienele proprii prevaleaz
asupra modelelor.
b) Realizarea comportamentului modelat intr sub incidena antecedentele, recompenselor i pedepsele
actuale. Recompensele i pedepsele actuale sunt cele care l fac pe copil s imite un model sau, dimpotriv, s-l
suprime.

Pe scurt, att achiziia ct i actualizarea comportamentului modelului sunt mediate de o serie de variabile. Numai
cunoaterea i utilizarea lor adecvat pot garanta succesul interveniei psihologice prin modelare.

2) nvarea
VRSTE AL CARE SE APLIC: 2-10/11 ani
Pentru a ajuta copiii s nvee mai uor un comportament, v recomandm s respectai urmtoarele etape:
1. Definii clar comportamentul pe care dorii s-l nvee copilul
ex. splatul pe mini nainte de mas.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
2. Descompunei n pai mici comportamentul respectiv
Cnd comportamentul care trebuie nvat este prea complex pentru a permite nvarea lui global,
descompunei comportamentul n pai mai mici.
ex. ridicarea mnecilor, pornirea robinetului, udarea minilor, spunirea minilor, frecarea minilor, limpezirea
minilor, tergerea minilor, aranjarea mnecilor.
3. Folosii ndrumarea
ndrumarea const n a ajuta copilul pe parcursul efecturii comportamentului n vederea facilitrii nsuirii
acestuia. n funcie de tipul de comportament prin care se face ndrumarea, aceasta poate fi:
ndrumare fizic atunci cnd trebuie nvat un comportament motor, cum ar fi scrisul n clasa I. n
acest caz, printele conduce mna copilului, artndu-i cum s scrie o liter.
ex. Luai minile copilului n minile dumneavoastr i executai micrile necesare splrii minilor.
ndrumare verbal - const ntr-o serie de mesaje verbale transmise naintea sau n timpul manifestrii
unui comportament, legate de modul de execuie a unui comportament sau de etapele parcurse n realizarea
lui.
ex. n timp ce v splai pe mini mpreun cu copilul, exprimai verbal etapele care urmeaz (acum ne
spunim, acum ne tergem)
ndrumare prin modelare presupune s oferii copilului un model de realizare a comportamentului
respectiv; astfel copilul v poate observa pe dumneavoastr, pe ali copii, personaje din filme sau din desene
animate.
ex. Copilul v poate observa pe dumneavoastr sau poate urmri personajele din filme, din desene animate
sau din poze care se spal pe mini pentru a vedea cum se procedeaz.

4. Recompensai aproximrile succesive ale comportamentului dorit


E important ca n faza de nvare a unui comportament s recompensai imediat orice aproximare a acestuia
de ctre copil. Astfel, el va avea curaj s continue.
ex. Recompensai copilul chiar dac nu se terge bine pe mini, ci doar le pune pe prosop.

5. Ignorai aproximrile succesive ale etapelor anterioare


Pe msur ce copilul progreseaz vor fi recompensate ultimele i cele mai bune aproximri ale
comportamentului. Aproximrile depite vor fi ignorate.
ex. Dac copilul tie deja s se tearg pe mini, recompensai-l numai atunci cnd execut bine etapa
respectiv.
6. Retragei treptat ndrumarea dumneavoastr
n momentul n care vedei c se descurc singur evitai s-i mai spunei ce s fac.
ex. Dac vedei c tie care sunt etapele splrii pe mini nu-i mai spunei nimic. Astfel i comunicai copilului
c avei ncredere n el i c se poate descurca singur.
7. Recompensai la intervale neregulate comportamentul dobndit
Pentru a consolida un comportament e important s ncepei s-l recompensai doar din cnd n cnd, la
intervale neregulate. Asigurai-v ns c acest comportament este nvat, nainte de a trece la faza de
consolidare.
ex. Recompensai efortul copilului de a se spla pe mini doar din cnd n cnd.

n realizarea cu succes a acestei metode este esenial observarea micilor progrese, care, chiar dac par
nesemnificative, trebuie mai nti recompensate, iar apoi consolidate! inei minte c nvarea presupune
efort i munc repetat!

B. CND DORIM S CONSOLIDM UN COMPORTAMENT

Dup ce ne-am asigurat c un comportament a fost nvat, e necesar s aplicm tehnici care duc la
persistena comportamentului n timp: (1) recompensa i (2) controlul mediului.
1) Recompensa
VRSTE LA CARE SE APLIC: 2-18 ani
Cnd dorii s cretei frecvena sau durata unui comportament, folosii metoda bazat pe recompens.
Recompensa este o consecin a comportamentului care crete probabilitatea acestuia de a se repeta.

Tipuri de recompense:
materiale: alimente preferate, cadouri, dulciuri, obiecte, bani etc.
sociale: lauda, ncurajarea, aprecierea, acceptarea de ctre ceilali
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
activiti preferate: jocul pe calculator, vizionarea de filme sau desene animate, activiti sportive etc.
inei cont de faptul c un lucru poate fi o recompens pentru o anumit persoan, ntr-o situaie specific, dar
poate s nu mai funcioneze ca i recompens ntr-o alt situaie sau pentru o alt persoan. De exemplu, lauda
adultului poate fi o recompens pentru copil atunci cnd primete o not bun, dar poate s nu fie recompens
atunci cnd copilul face curenie la el n dulap. Aadar, recompensa este o funcie pe care o are un anumit lucru
la un moment dat. Prin urmare, nu putem fi siguri c o situaie este o recompens dect dup ce o aplicm i
vedem efectul ei, i anume dac produce sau nu repetarea comportamentului.
Cum putei afla care lucruri sau situaii reprezint recompense pentru copilul dumneavoastr? Prin:
ntrebri directe: Ce i place mai mult?, Ce obiecte te atrag?, Ce i-ai dori?
observarea copilului: ce face mai des, care jucrie sau activitate o alege mai frecvent

Recomandri pentru aplicarea recompensei

Definii specific comportamentul cruia dorii s-i cretei frecvena, durata sau intensitatea.
Identificai care sunt pentru copil recompensele pentru comportamentul respectiv.
Utilizai recompensele disponibile.
Gndii-v la lucruri simple, pe care le avei la ndemn i sunt atractive pentru copil (ex. buline, stelue).
Trecei treptat de la recompense artificiale la recompense naturale.
Cu ct sunt mai naturale recompensele pe care le utilizm, cu att e mai mare ansa consolidrii i persistenei
comportamentului int.
Utilizai un repertoriu larg i alternativ de recompense, astfel nct s nu producei saturaie.
Dac i dai mereu copilului aceeai recompens s-ar putea ca la un moment dat s se plictiseasc de ea, i s
nu mai aib efectul pe care l-a avut la nceput. Cu ct i-a lipsit mai mult acel lucru cu att va avea un efect mai
mare ca i recompens. Prin urmare, n alegerea recompenselor s avei n vedere acest lucru.
Descriei comportamentul n momentul n care aplicai recompensa; n acest fel facilitai nvarea.
ex.: Ai fcut curenie la tine n dulap. Bravo, sunt mndr de tine!
Repetai verbal regula pe care se bazeaz recompensa. Exprimarea verbal a regulii faciliteaz
nvarea.
ex. Dac i curei masa gunoiul, poi s te joci cu maina cea nou.
nvai copilul s-i identifice i s-i autoadministreze recompensele.
Comparai dimensiunile comportamentului (intensitatea, frec-vena, durata) nainte i dup aplicarea
recompensei, pentru a cunoate efectul ei (dac este sau nu o recompens i dac este eficient).
Trecei de la recompense aplicate imediat, n faza de nvare, la recompense aplicate neregulat, n faza
de consolidare a unui comportament.

2) Controlul mediului
VRSTE LA CARE SE APLIC: 2-18 ani
Aceast tehnic o putei folosi atunci cnd copilul a nvat deja un comportament i dorii s favorizai apariia
lui.

Mediul n care trim influeneaz modul de manifestare a comportamentului. Poate c ai observat i


dumneavoastr c un comportament al copilului apare doar ntr-un anumit mediu sau n prezena anumitor
persoane. Prin urmare, mediul are dou caracteristici:

Mediul comunic un anumit mesaj


ex. aici este camera de joac, pentru c sunt multe jucrii peste tot
Mediul favorizeaz un anumit comportament
ex. dac n camera copilului se afl o bibliotec mare, este foarte probabil ca la un moment dat copilul s ia cri
din bibliotec i s citeasc; dac n schimb se afl un televizor, este foarte probabil ca la un moment dat copilul
s fie tentat s dea drumul la televizor i s se uite la el.

Recomandri privind aplicarea acestei metode

Identificai comportamentul pe care dorii s-l stimulai


Observai n ce mediu apare
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Reproducei ct mai bine situaia din acel mediu
Recompensai apariia comportamentului, dup regulile descrise n capitolul anterior

C. CND COPILUL NU VREA

Uneori, dei copilul tie ce ateptai dumneavoastr de la el, totui nu vrea s fac acel lucru. n astfel de situaii
putei folosi metodele descrise mai jos: metoda consecinelor logice i naturale, extincia, excluderea, contractul
comportamental i stabilirea regulilor.

1) Distragerea ateniei
VRSTE LA CARE SE APLIC: 2-3/4 ani
n aceast perioad, datorit capacitii reduse de concentrare i meninere a ateniei se poate folosi foarte uor
metoda bazat pe redirecionarea ateniei de la un comportament neadecvat spre un alt comportament. De
exemplu, dac un copil vrea s picteze pe perei i putem aminti brusc de un joc de lego care i place foarte mult i
de o construcie nou Uau, ce cas frumoas putem construi! Haide s vedem ct de mare o putem face!.

2) Metoda consecinelor logice i naturale


Comportamentele noastre au anumite consecine. Unele consecine apar n mod natural, neplanificat n viaa
noastr. Acestea decurg din comportamentul copilului, fr ca printele s intervin n vreun fel i se numesc
consecine naturale. Copilului care refuz s mnnce i va fi foame, copilului care refuz s poarte mnui i va fi
frig. Acestea sunt exemple de consecine naturale.
Pe de alt parte, consecinele logice decurg i ele din aciuni, dar sunt alese de ctre prini i prezentate ca
alternative. De exemplu, copilul va primi mncare doar dup ce se va spla pe mini.

Pentru ca aceste consecine s aib efectul scontat, este recomandat s existe o relaie logic ntre consecine i
comportamentul inadecvat, relaie pe care copilul s o observe. Cu alte cuvinte, consecina trebuie s corespund
comportamentului inadecvat ntr-un mod logic. S presupunem c adultul i d o palm copilului pentru c a spart
un pahar. Palma pe care i-o d copilului nu are nici o legtur cu comportamentul su, deci nu reprezint o
consecin logic sau natural. n exemplul nostru, o consecin logic ar fi ca adultul s i spun copilului s
strng cioburile de jos, iar una natural este aceea c nu mai poate bea din paharul acela (are efect dac era un
pahar preferat de copil).

Oamenii sunt mult mai dornici s fac ceva dac sunt lsai s aleag i nu li se impune acel lucru. Pe tot
parcursul vieii trebuie s facem alegeri. Metoda consecinelor logice i naturale v ajut s le dezvoltai copiilor
responsabilitatea, capacitatea lor de a lua decizii potrivite i de a fi cooperani.

Orice metod de disciplinare este pentru copil un proces de nvare a unui comportament, dar i un mesaj legat
de imaginea pe care adultul o are despre copil. De exemplu, de fiecare dat cnd copilul ntmpin o dificultate,
printele i rezolv acestuia problema. El va nva c educatoarea poate interveni oricnd n situaiile dificile, fr
a fi nevoie ca el s depun efort, deoarece nu este considerat capabil s se descurce ntr-o situaie dificil.
S vedem ce nva copilul dac adultul aplic metoda consecinelor logice i naturale:

Pentru a vedea cum se aplic aceast metod s analizm urmtorul exemplu:


Copilul nu vrea s se spele pe mini nainte de mncare. Uneori sub presiunea timpului sau a altor
probleme, prima reacie a este aceea de a face moral copiilor sau de a-i nvinovi. Dac vei ceda
acestui impuls, copiii se vor ncpna i mai tare, deoarece nimnui nu-i place s fie obligat. tim cu
toii c splatul pe dini este un aspect foarte important al igienei proprii i copiii trebuie s-i formeze
acest obicei. Prin urmare, rmnei calm i spunei copilului c nu va primi mncare - consecina logic
- dect dup ce se va spla pe mini.

Pentru a ajunge la rezultatele dorite, inei cont de urmtoarele recomandri practice:


Stabilii a cui este problema i pe cine afecteaz consecinele ei.
Explicai copilului de ce trebuie s fac un anumit compor-tament i care sunt consecinele lui.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
ex. Trebuie s ne splm pe mini nainte de a mnca, deoarece pe mini sunt microbi care ne pot
mbolnvi.
Artai copilului cum s fac efectiv comportamentul respectiv (modelare); descompunei
comportamentul n mai multe secvene.
ex. Splatul pe mini: mai nti ridicm mnecile, dm drumul la ap, ne udm, ne spunim, frecm minile,
ne limpezim, ne tergem cu prosopul.
ncurajai copilul cnd face comportamentul i fii specific.
ex. Bravo, te-ai splat pe mini nainte de mas!
Lsai apoi consecinele naturale s intervin n consolidarea comportamentului.
ex. Dac e frig ne mbrcm mai gros, dac plou lum umbrela, nainte de a mnca ne splm pe mini.
n cazul n care nu apar consecine naturale sau n cazul n care ntrevedei un posibil pericol pentru
copil, acestea pot fi nlocuite cu consecine logice.
Exprimai verbal relaia dintre comportament i consecina logic sau natural.
ex. Vei primi de mncare doar dup ce te vei spla pe mini; este decizia ta dac te speli sau nu.
Fii ngduitori cu dumneavoastr i cu copilul: acceptai greelile ca fiind normale i acordai copilului
timp suficient s nvee un comportament nou.

3) Extincia
VRSTE LA CARE SE APLIC: 2-18 ani

Atunci cnd dorim s eliminm sau s reducem frecvena, durata sau intensitatea unui comportament al copilului
(adic s facem s apar mai rar, mai puin intens sau s dureze mai puin timp), folosim extincia. De exemplu,
dac copilul se bucur deoarece primete atenie din partea educatoarei cnd arunc jucriile pe jos, extincia
nseamn a ignora, a nu da atenie copilului cnd se comport astfel.

Adesea, n faza iniial a aplicrii extinciei, frecvena, durata sau intensitatea comportamentului nedorit crete
nainte de a scdea. S-ar putea chiar s observm o reacie puin agresiv din partea copilului. Copilaul din
exemplul de mai sus va ncepe s trnteasc tot mai zgomotos sau mai frecvent jucriile, dup care treptat va
nceta s se comporte astfel.

Cu alte cuvinte, aplicnd extincia trebuie s ne ateptm ca lucrurile s mearg prost nainte de a merge bine.
De asemenea, s-ar putea ca simultan cu extincia s apar recompense alternative ale aceluiai comportament i
acesta s se menin. De exemplu, crizele de plns ale copilului nu mai beneficiaz de atenia noastr, dar atrag
atenia i grija bunicilor sau a altor persoane din jur. Pentru a aplica cu succes metoda inei cont de urmtoarele
recomandri:

Alegei un singur comportament pe care vrei s-l modificai i identificai cu precizie recompensele
care ncurajeaz acel comportament.
Eliminai recompensele atunci cnd apare comportamentul nedorit.
Aplicai extincia n mod consecvent.
Alegei un mediu favorabil realizrii extinciei.
E ineficient s recurgem la extincia unui comportament indezirabil al copilului ntr-un loc public, unde el nu mai
beneficiaz de atenia noastr, dar o are pe a celorlali.
Formulai explicit regula, atunci cnd aplicai extincia.
ex. Degeaba plngi, oricum nu vei primi ngheat pentru c eti rcit!
Persistai n aplicarea metodei doar dac nu observai o schimbare n bine.
Utilizai extincia n paralel cu tehnicile utilizate pentru stimularea comportamentului dorit.

inei cont de faptul c prin extincie se elimin un comportament nedorit. Dac dorii s ncurajai nvarea sau
meninerea unui comportament adecvat, trebuie s apelai n paralel la tehnicile amintite anterior.

4) Excluderea
VRSTE LA CARE SE APLIC: 2-10/11 ani
Exist momente cnd copiii sau dumneavoastr suntei prea agitat, nervos sau iritat pentru a rezolva eficient o
problem. La precolari, accesele de furie (engl. temper tantrum) sunt destul de frecvente. n aceste momente,
copiii ncearc s i exprime nevoia de independen sau o anumit frustrare. Cnd copilul are un acces de furie,
i este imposibil s mai gndeasc raional; prin urmare, va reaciona negativ la orice i vei spune.
Excluderea (engl. time out) presupune urmtoarele etape:
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
ndeprtarea copilului de locul n care a avut loc accesul de furie.
Este foarte important cum anume facei acest lucru. Dac ridicai tonul, v ncruntai sau bruscai copilul, el va
interpreta gestul dumneavoastr ca o pedeaps i vei obine efectul opus - resentimente, rzbunare din
partea copilului. Prin urmare, fii ferm, dar rmnei calm.
Dei cere un efort foarte mare, momentul de linite v ofer att dumneavoastr ct i copilului rgazul s v
detaai i apoi vei putea aborda subiectul cu calm.
ex. Alin i Ioana se joac fiecare cu jucriile lor,; deodat Ioana merge la, Alin i ncearc s i smulg jucria din
n mn. Alin nu vrea s-i dea jucria i o ine cu fora. Ioana ncepe s plng, s ipe, s dea din picioare i s
se trnteasc pe jos. Educatoarea care aude glgia i vine la ei.
Alegei un loc linitit pentru copil
Locul gsit de dumneavoastr trebuie s fie unul n care tii c el se poate calma. Asta nu nseamn
s l izolai ntr-o camer ntunecoas sau s l nchidei n baie.
Explicai copilului de ce ai procedat astfel.
Copilul trebuie s tie care este regula (ex. Acum eti foarte nervos; vei sta aici pn te calmezi, dup care
vom vorbi.).
Cnd perioada excluderii s-a ncheiat, discutai situaia problematic.
Dac, de exemplu, copilul i-a mpins colegul cnd acesta a refuzat s-i dea o jucrie, ntrebai copilul ce a fcut
greit i punei-l s-i cear scuze fa de fratele su. De asemenea, ntrebai-l cum se va comporta dac se va
repeta situaia. Evitai s strigai la el sau s-i inei moral: att copilul ct i dumneavoastr s-ar putea s v
simii puin vinovai.
ncercai s identificai momentele n care copilul este pe punctul de a izbucni i aplicai metoda n acel
moment.
n timp, vei putea identifica semnele premergtoare unei izbucniri din partea copilului. Putei ntreba copilul
chiar atunci dac are nevoie de puin timp s se liniteasc. Experii au stabilit c durata optim pentru
izolarea copilului nu trebuie s depeasc numrul de minute corespunztor vrstei (ex. dac are 5 ani, va
sta singur timp de maxim 5 minute). Dac lsai copilul singur mai mult timp, poate s cread c este prsit
sau pedepsit, pe cnd scopul izolrii este s se liniteasc. Dac va ajunge s accepte cu uurin aceast
tehnic putei ntreba copilul de cte minute are nevoie ca s se calmeze. Astfel va simi c poate s
controleze situaia.
Decidei n ce situaii vei folosi tehnica excluderii. Dac o folosii prea des, efectul ei va scdea n timp.
Discutai aceste lucruri cu copilul i fii consecvent n ceea ce ai decis mpreun.
Excluderea descurajeaz copilul s recurg la comportamentul nedorit, dar metoda e mult mai eficient dac
recunoatem i recompensm comportamentul dorit atunci cnd copilul l manifest. (ex. Ce frumos te-ai jucat cu
fratele tu!). Cu ct investii mai mult n recompensarea comportamentului dorit, cu att va trebui s v
preocupai mai puin de comportamentul nedorit!

4) Stabilirea regulilor
VRSTA LA CARE SE APLIC: 2-18 ani
Regulile sunt expresii verbale ale unor relaii ntre antecedente-comportament-consecine.
Educatoarea merge cu copiii s ia masa de prnz. Dup ce s-au aezat roi la mas, educatoarea
le reamintete copiilor regula Atunci cnd suntem la mas (antecedentul), vorbim ncet
(comportamentul). Cine vorbete tare, nu se mai joac azi la calculator (consecina).

Faptul c educatoarea le-a amintit regula atunci cnd se ia masa a declanat comportamentul ateptat din partea
copiilor; asta se ntmpl deoarece comportamentul nostru este determinat de antecedente i meninut de
consecine, iar simpla formulare a regulii funcioneaz ca antecedent. De cele mai multe ori ns, n viaa
cotidian, regulile capt o form prescurtat, n care se poate specifica doar una dintre componentele:
doar ntrirea (ex.: Ctigai 500 de milioane!)
numai comportamentul (ex.: Ridicai-v n picioare!)
numai antecedentul (ex.: semnele de circulaie pentru limit de vitez, cuvntul hoii!, cnd suntem
prdai i cerem ajutor etc.)
diverse combinaii: antecedent comportament (ex.: Dac vine cineva n vizit, te rog s te pori
politicos)
comportament-consecine (ex.: Dac i termini de fcut leciile, mergem la joac) etc.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Pentru ca o regul s fie eficient trebuie respectate urmtoarele condiii:
Creai mai nti nevoia pentru o regul i abia apoi oferii regula (ex.: semnalai problema, artai
consecinele ei, apoi oferii remediul)
Stabilii regula i consecinele ei mpreun cu copiii
Cu ct e mai complet i mai precis formulat o regul, cu att ea e mai uor de urmat.
Regula permite repetiia. Formularea regulii menit s ghideze un comportament, fiind o expresie verbal clar,
poate fi repetat mintal, n gnd, de ctre copil. Cu ct ea e mai frecvent repetat, cu att e mai bine memorat;
cu ct e mai bine memorat, cu att e mai mare ansa de a produce un anumit comportament, mai ales dac
situaia este ambigu.
Formulai regula ntr-o manier pozitiv (ceea ce ateptai de la copil s fac)
Formularea explicit a regulii nu este ntotdeauna suficient pentru nvarea unui comportament. Dac
comportamentul n cauz e simplu de executat, prezentarea regulii e suficient (de pild, traversezi strada numai
cnd apare culoarea verde la semafor, respirai adnc etc.). Cnd ns comportamentul este complex,
nvarea lui adecvat presupune prezentarea regulii plus experiena direct n executarea comportamentului
respectiv. nvm fcnd, dup ce regula a fost clar precizat. Aadar, regula trebuie completat cu experiena
direct i implicit, cu utilizarea altor proceduri de accelerare a comportamentului: ntriri difereniate, promteri,
shaping, modelare, etc. performan abia dup ce am oferit ansa unor experiene de nvare suficiente, nu
imediat dup precizarea regulii. Uneori aceast experien de nvare poate fi, n prealabil, modelat. Influena
regulii asupra unui comportament crete dac e susinut de ntriri. Cel puin intermitent, comportamentul n
concordan cu regula trebuie ntrit iar cel n contradicie cu ea trebuie penalizat, altfel impactul regulii scade. O
alt modalitate de a ntri regula const n a scoate n eviden beneficiile pe care le aduce urmare regulii sau
costurile pe care, urmnd-o, le evitm, astfel nct regula s apar c merit urmat. (ex.: Uite, dac ai muncit
mult, aa cum i-am spus, ai fcut tema corect, ai luat o not mare, acum te simi mai bine). Dac preuim o
regul, atunci nu numai c impactul ei asupra comportamentului crete dar simpla ei practic devine ntrire.
Emitentul sau sursa regulii este un alt factor important care poate spori sau reduce impactul regulii
asupra comportamentului. Dac emitentul se afl ntr-o poziie de putere sau de prestigiu (dat de cunotinele
pe care le posed, de statutul social etc.) fa de receptor, ansa respectrii regulii crete.
Impactul regulii depinde i de o serie de factori contextuali (ex. tonul vocii)
Pentru ca fi respectat o regul este foarte important modul n care i se comunic copilului acest lucru. Atunci
cnd adultul controleaz foarte strict aciunile copilului, copiii sunt mai puin motivai i s le respecte i au
mai puine oportuniti de a-i exersa propriile abiliti de respectare a unei reguli i capacitatea de
autocontrol. Pentru a face un comportament, copilul trebuie s se simt liber i s simt c are posibilitatea
de a alege.

5) Contractul comportamental
VRSTE LA CARE SE APLIC: 10/11 18 ani

Copiii i adulii ateapt unii de la alii s fac o serie de comportamente ca i condiie pentru a face la rndul lor
comportamentele dorite de cellalt. De multe ori nenelegerile apar deoarece copiii nu tiu clar ce ateptri au
adulii de la ei. Prin urmare, e important ca prinii s negocieze mpreun cu copiii ce ateptri au unii fa de
ceilali. Acest lucru se poate face prin ncheierea unui contract comportamental.

Un contract comportamental este o nelegere ntre printe i copil, certificat de o ter persoan care are o
poziie neutr fa de situaie - i n care se specific urmtoarele aspecte:

comportamentele pe care copilul le ateapt de la printe


ce va face copilul n schimbul comportamentului printelui
comportamentele pe care printele le ateapt de la copil
ce va face printele n schimbul comportamentului copilului
consecinele pentru nerespectarea angajamentului stabilit

Pentru ncheierea unui contract comportamental inei cont de urmtoarele sugestii:

Alctuii att dumneavoastr ct i copilul o list cu comportamentele pe care le ateptai unul de la


cellalt.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Precizarea ateptrilor trebuie s fie foarte clar, n termeni de comportamente specifice.
ex. Mi-ar plcea s faci curenie la tine n camer o dat pe sptmn.

Negociai mpreun care dintre aceste comportamente pot fi deja efectuate de ctre ambele pri, fr
dificulti prea mari.
Pentru respectarea contractului e important ca att dumneavoastr ct i copilul s alegei singuri ceea ce
suntei dispui s facei. Obligativitatea va duce la nesupunere, la nerespectarea contractului. Literatura de
specialitate arat c n cazul n care o persoan alege liber s fac un anumit lucru, atunci ea devine mai
responsabil i mai dornic de a-l face.

Stabilii o list de comportamente pe care le vei face n schimbul comportamentului dezirabil al


copilului.

Semnai contractul i precizai exact ct timp este valabil i cnd va fi evaluat eficiena sa.

Luai-v un angajament verbal, att dumneavoastr ct i copilul, fa de cteva persoane apropiate i


anunai-le despre contractul ncheiat.
Cercetrile arat c acest gen de angajament verbal motiveaz persoana pentru a face comportamentul pe care
i l-a propus.

Aceast metod este folosit mai ales cu preadolescenii i adolescenii, atunci cnd ntre ei i prini apar
dificulti n a ajunge la un consens. Prin faptul c ei negociaz mpreun cu prinii comportamentele dorite,
contractul comportamental le d copiilor sentimentul c prerea lor este important. Facei mici compromisuri
acceptai unele argumente ale copilului. n acest fel vei avea mai multe anse ca prerea dumneavoastr s fie
ascultat n discuii mai importante.

CE NSEAMN S PESDEPSESC?
Pedeaps nseamn exercitarea unui control exterior, prin for, asupra copiilor cu scopul de a le modifica un
comportament problematic i const n manifsetarea unor forme de abuz:
Abuz fizic: provocarea durerii prin plmuire, lovire, bti grave
Abuz emoional:
- atacuri personale, cum ar fi pronunarea numelui copilului cu tonaliti negative, etichetare, poreclirea,
ridiculizarea, insultele, umiliere, intimidare, adresarea cu un ton ridicat.
- suferina impus prin reinerea mncrii, nchiderea ntr-o camer ntunecat (de exemplu n pivni sau
n baie), etc.
- penalizri care nu au nici o legtur cu comportamentul inacceptabil (ex. copilul nu are voie s ias la
joac toat sptmna, pentru c a spart o farfurie sau a stricat o jucrie)
Abuz sexual
Asistarea la o form de abuz: violena parental
DE CE PEDEPSESC PRINII?
Dei adultul nu dorete s recurg la astfel de metode, pentru c nu par a fi cele mai potrivite. Totui, de cele mai
multe ori prini aleg s disciplineze n acest fel din mai multe motive:

1) Au primit ei nii acelai tratament cnd au fost copii


Folosirea pedepselor corporale este un comportament larg acceptat, existnd convingerea c folosit moderat,
din cnd n cnd nu are nici un efect negativ. Un studiu realizat pe populaie American arat c 90% din ei i-ai
lovit copiii i apropae 50% din adolesceni sunt lovii de ctre prini. Folosirea abuzului fizic este ncurajat i de
existena unor norme culturale care susin eficiena acestora; pedeapsa fizic apare mai frecvent la biei i la
copiii sub 6 ani, precum i la familiile cu un numrr mai mare de 5 copii i pe un fond ridicat de stres (Dietz, 2000).

2) ntruct nu cunosc nici o alt metod prin care s obin rezultatul ateptat observ c i ali prini fac acelai
lucru, deci se pot gndi c este normal s fac aa sau c prin aceste metode se obine pe moment rezultatul
ateptat

3) Cred n eficiena pedepsei


Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Apariia imediat a efectului pedepsei poate funciona ca o recompens pentru cel care o folosete (n cazul
nostru printele) i, prin urmare, poate duce la utilizarea ei abuziv. De exemplu, dac l pedepsete pe copil
punndu-l la col pentru c se juca prea glgios, printele obine ca beneficiu imediat ncetarea glgiei. Fr s-
i dea seama, printele nu mai caut alte soluii la o situaie nedorit, fiind tentat s o rezolve rapid prin
pedepsirea celui care a produs-o. Pedeapsa poate modela comportamentul celui pedepsit. O serie de studii au
evideniat, n mod repetat, c acei copii care au fost martorii sau inta unor pedepse excesive tind s recurg ei
nii la pedepsirea oamenilor din jurul lor. Uneori, exprimarea pedepsei poate fi amnat pn cnd devin ei
nii aduli i intr n rolul de prini.

CONSECINELE PEDEPSEI ASUPRA PRINTELUI

De multe ori acesta se simte vinovat dup ce pedepsete copilul, mai ales dac l-a pedepsit prea aspru, la
mnie; va regreta ulterior c a folosit o metod care a avut efecte negative asupra copilului i nu a fost eficient
n schimbarea comportamentului. De asemenea, relaia dintre printe i copil va avea de suferit: copilul va fi mai
puin comunicativ cu printele, va cuta afeciune n alt parte, i va pierde ncrederea n printe, va ascunde
unele lucruri fa de el etc.

CONSECINELE PEDEPSEI ASUPRA COPILULUI

nva un model agresiv de disciplin


Modelul oferit de ctre prini are uneori un impact mai mare asupra copilului, dect orice alte metode folosite n
disciplinarea lui. Copilul nva cel mai bine imitnd, uneori incontient, exemplul care i este oferit de ctre
printe. Adolescenii care au fost lovii aprob folosirea pedepsei corporale i sunt mai probabil s o foloseasc
atunci cnd vor avea copii (Dietz, 2000).

nva un model agresiv de gndire i relaionare


Copiii care sunt agresai fizic sau verbal manifest comporamente agresive n familie, frai, bunici prini precum
i cu copiii de aceeai vrst, la grdini sau coal. Cercetrile arat c acei copiii care au fost pedepsii fizic
fac mai multe atribuiti ostile fa de comportamentul ambigu al colegilor lor, produc mai puine soluii ntr-o situaie
de rezolvare de probleme i aleg variante mai ostile. (Dietz, 2000 apud Hart, Ladd & Burleson, 1990; Haskett,
1990; Trickett, 1993; Weiss et al., 1992).

Dezvolt probleme emoionale i comportamentale


Cercetrile au artat c abuzul emoional este mult mai puternic asociat cu problemele psihologice dect abuzul
fizic sever (Clausen i Crittenden, 1991; Forth i Chamberland, 1995). Lindahl (1998) arat n urma unui studiu c
ordinele date de prini i constrngerile asupra copiilor au discriminat ntre bieii cu comportament discruptiv i
cei fr probleme de comportament. n concluzie, un nivel ridicat al controlului este asociat cu apariia unui numr
crescut de comportamente disruptive.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
MANAGEMENTUL REACIILOR EMOIONALE ALE PRINILOR

Emoiile sunt cele care dau culoare vieii avnd un rol central n relaionarea dintre oameni; ele ne ofer
informaii despre cealalt persoan ceea ce ne ajut s ne adaptm comportamentul n relaie. Contrar
convingerii c ceilali oameni sau evenimentele de zi cu zi ne declaneaz emoiile, emoiile vin din noi, din
propriile percepii asupra realitii. Zilnic percepem si interpretm informaii cu care venim n contact, le evalum i
le dm o conotaie pozitiv sau negativ, iar n funcie de aceasta ne comportm ntr-un anume fel sau altul.
Aceste procese cognitive sunt de cele mai multe ori automate, incontiente, iar noi realizm doar rezultatul,
emoia i comportamentul. Dac lucrurile externe ar fi cele care ne provoac anumite emoii, atunci toate
persoanele care se afl ntr-un context la un moemnt dat ar trebui s simt la fel. Pentru a nelege, vom analiza
cteva situaii:
SITUAIA 1: S presupunem c pe strad merg dou persoane care trec pe lng un cine. Prima
persoan se gndete Uau ce cine frumos i se simte bucuroas, iar cea de-a doua Cinele sta nu
are botni, cred c m muc i se simte speriat

Dac cinele este cel care declaneaz emoia, atunci ambele persoane ar trebui s se simt la fel; de
asemenea, tim c sunt persoane crrora le este fric de cine dei nu au fost mucate niciodat sau persoane
care au fost mucate de nenumrate ori i nu le este team. Deci nu cinele este responsabil de apariia emoiei,
ci modul n care eu interpretez prezena cinelui.

SITUAIA 2: Dou persoane stau seara i se uit la televizor; la un moment dat se aud pai pe scri; o
persoan se gndete Cred c sunt nite hoi i se simte speriat, iar cealalt Cred c e vecinul i se
simte linitit. Semnificaiile pe care le
atribuim unui comportament
i modul n care percepem i
Dei paii auzii sunt aceeai, persoanele au emoii diferite deoarecece le interpretm evenimentele din
atribui semnificaii diferite, ho sau vecin. Deci, semnificaiile pe care le jur sunt responsabile de
atribuim unui comportament i modul n care percepem i interpretm apariia emoiilor din viaa
evenimentele din jur sunt responsabile de apariia emoiilor din viaa noastr.
noastr. Prinii fac zilnic interpretri cu privire la comportamentul copiilor,
interpretri care sunt mai mult sau mai puin acurate.
Cercetrile arat c atunci cnd prinii pedepsesc au o stare emoional negativ. Copilul manifest un
comportament care vine n contradicie cu scopul printelul (ex. Copilul ar trebui s m asculte) ceea ce duce la
apariia emoiilor negative i atrage dup sine folosirea unor metode care sunt congruente cu starea emoional,
adic pedeapsa, pentru a stopa comportamentul neplcut al copilului. Lorber i Leary (2005) realizeaz un studiu
din care reiese faptul c starea emoional negativ a mamei, afectivitatea negativ ntre mam-copil este
asociat puternic cu pedeapsa. S presupunem c un copil arunc cuburile lego pe jos; comportamentul lui poate
avea mai multe cauze: se plictisete, nu tie cum s se joace sau vrea s atrag atenia printelui. Printele l
vede i i spune s nceteze, ns copilul continu; n acel moment n mintea printelui se declaneaz un ir de
gnduri Copilul sta nu nelege s nu mai trnteasc cuburile! Face intenionat ca s m enerveze!, simte
treptat cum i crete furia, merge la copil i i smulge cuburile din mn, iar copilul ncepe s plng. n consecin
printele se poate simi vinovat, copilul trist sau furios deoarece nu nelege ce e greit i nici nu e nvat cum
altfel s se joace; el rmne doar cu pedeapsa i cu emoiile negative. Aceeai situaie ar fi avut alt final dac
printele ddea o alt interpretare comportamentul copilului cum ar fi Copilul se plictisete, nu tie cum s se
joace sau vrea s mi atrag atenia; gndind astfel el rmne calm i poate gsi mai multe alternative: s i
propun s construiasc ceva, s i ofere o alt activitate (Figura nr. 1).

Figura nr. 1
COMPORTAMENTUL COPILULUI
Ex. Copilul arunc cuburile lego pe jos

INTERPRETAREA
Ex. Copilul sta nu nelege s nu mai trnteasc cuburile!
Face intenionat ca s m enerveze!

EMOIA
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Ex. Furie, enervare, ostilitate, depresie

REACIE ADECVAT PEDEAPS


Ex. i redirecionez comportamentul prin Ex. Il lovesc ca s nceteze
oferirea de alternative

Este important ca n trainingul prinilor s se fac educarea acestora privind rolul emoiilor negative
n folosirea pededselor, diferena ntre comportamentul copilului i interpretarea printelui i cauzele
unei emoii.

Certcetrile au pus n eviden diferene semnificative la n ceea ce privete interpretarea la nivel cognitiv pe care
o fac prinii care pedepsesc i prinii care recurg la metode adecvate de disciplinare. Diferenele constau n
prezena unor convingeri despre comportamentul copiilor (ex. Locus de control extern- eu nu sunt responsabil,
copilul e de vin), ateptri nerealiste privind dezvoltarea copilului, abiliti sczute de empatie i nelegere a
perspectivei copilului, ataament deficitar n relaia cu copilul (Milner, 2003). Integrarea rezultatele acestor
cercetri n programele de training al prinilor de prevenie a abuzului sau de dezvoltare al abilitilor parentale
este esenial conferind interveniei validitate tiinific. La ora actual modelul cel mai influent n acest sens l
reprezint cel descris de Milner (2002), model descris mai jos.

MODELUL PROCESRII INFORMAIEI SOCIALE N SITUAII DE ABUZ AL COPIILOR


Iniial acest model a fost descris de Crick i Dodge (1994) pentru a explica modul n care copiii cu comportamente
agresive proceseaz informaia social. Apoi el a fost treptat adaptat i la situaia n care printele este cel care
manifest comportamentul agresiv. n urma experienei
Informaiile din sfera cogniiei sociale care vorbesc despre modul n care personale dezvolt
oamenii interpreteaz situaiile sociale, arat c n urma experienei convingeri mai mult sau mai
personale dezvolt convingeri mai mult sau mai puin sntoase despre puin sntoase despre cum
cum trebuie crescui copiii, convingeri globale (ex. Cum trebuie cresui trebuie crescui copiii.
copiii n general) i specifice (ex. Cum trebuie crescui copiii lor).
Pin urmare, comportamentul prinilor este influenat de aceste convingeri
precum i de factori situaionali, cum ar fi nivelul de stres al printelui. Cercetrile arat c exist diferene la
nivelul convingerior ntre prinii care abuzeaz copiii i cei care nu recurg la asfel de metode, iar ele pot fi
clasificate pe 3 domenii:
Convigerile despre abilitile copiilor
Despre inteniile copiilor
Despre abilitile lor parentale (ex. Autoeficacitatea i ateptrile privind controlul)
Uneori aceste convingeri sau scheme au i o ncrctur afectiv care const n emoii ce au fost trite n
experienele anterioare de via care au dus la formarea lor. Emoiile asociate au un rol foarte important n ceea
ce privete modul n care n care informaia este perceput, interpretat, organizat n memorie i accesat. n
cazul prinilor care folosesc abuzul emoional i fizic se consider c schemele sunt asociate cu emoii negative
(ex. Furie, ostilitate, anxietate, depresie). Aceste scheme se activeaz cu precdere n situaii ambigue, atunci
cnd copilul manifest un comportament problematic, dar normal n dezvoltare, cnd copilul manifest un
comportament problematic, dar minor sau dac prinii triesc emoii negative. Aceste erori se manifest n mai
multe etape care sunt prezentate n cele ce urmeaz.

Stadiul 1: PERCEPIA
Prinii care au risc crescut pentru abuzul copiilor au mai multe deficite i erori n gndire n percepia
comportamentului copilului. n primul rnd, sunt mai puini ateni i contieni de comportamentul copilului; de
exemplu, nu remarc schimbri minore n comportamentul copiilor, cum ar fi mbuntire compotamentului, faptul
c un copil face comportamentul cerut (ex. S-a mbrcat atunci cnd i-a spus).

Trainingul prinilor trebuie s conin activiti i teme de cas pentru prini n care ei observ i
monitorizeaz comportamentul copilul ntr-o situai de joc.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
n al doilea rnd, ei manifest atenie selectiv, adic focalizarea ateniei pe anumite aspecte este ghidat de
convingerile preexistente; de exemplu, este mult mai probabil s observe noncompliana copiilor dect
comportamentele potrivite deoarece se ateapt la ele (ex. Era clar c trebuie s faci ceva ru, doar te tiu eu
cum eti). Convingerile preexistente sunt gnduri despre copil, despre ceea ce nsemn s fii printe pe care
adultul le-a interiorizat n urma experienelor prin care a trecut. Odat formate ele influeneaz percepia
evenimentelor actuale. De exemplu, s ne gndim c mai multe persoane stau i privesc norii; la un moment dat
una spune Uite, norul acesta seamn cu un iepure i toi ceilali identific elementele n acel nor. O alt
persoan zice Mie mi seamn mai degrab cu un cine. Care dntre cele dou persoane a vzut corect?
Rspunsul este amndou; aceeai situaie poate fi privit din mai multe perspective. n funcie de informaiile sau
convingerile care ne sunt activate n minte la un moment dat noi tindem s interpretm experinele zilnice prin
prisma lor.

Aceste convingeri nu sunt ntotdeauna acurate, nu reflect o gndire flexibil, realist. De exemplu, dac certm
i critic mai des un copil pentru c nu i pune hainele n dulap facem adesea generalizri cu privire la
personalitatea copilului spunnd c este dezordonat, lucru care nu este adevrat; dac spun despre cineva c
este dezordonat, asta nseamn c tot timpul n orice situaie el se comport aa; avnd ns reprezentarea asta
n minte noi vom tinde s vedem mai des situaiile n care nu i pune hainele n dulap i s ignorm momentele
sau s le discreditm (ex. Le-a pus altcineva n locul lui).
Convingerile devin o Aceste gnduri devin o gril prin care noi citim realitatea i devenim opaci la
informaii incongruente cu schemele noastre. Cercetrile arat c adesea
gril prin care noi
prinii care abuzeaz fizic i emoional au convingeri negative despre copiii lor
citim realitatea i comportamentale exprim mult mai frecvent critici la adresa lor i manifest
devenim opaci la mai puine emoii pozitive fa de acetia (Caspi i colab., 2004). n acest sens,
informaii atenia prinilor devine selectiv,
incongruente cu
axat doar pe comportamentele negative ale copiilor.
schemele noastre.
Trainingul prinilor trebuie s conin activiti n care:
- se identific convingeri despre copii i modul n care ele i influeneaz alegerea metodelor de
disciplinare
- se explic modul n care funcioneaz convingerile i se restructureaz prin oferirea de informaii
acurate
- se realizeaz activiti cu prinii pentru exersarea noilor convingeri: de exemplu, primesc ca i
tem de cas nregistrarea zilnic ntr-un caiet a comportamentelor potrivite ale copiilor; de
asemenea, se recomand ca ei s acorde recompens verbal imediat i specific (ex. M bucur c
m-ai ascultat cnd i-am spus s vii la mas). Acestea au rolul de a schimba setarea mental a
printelul de la convinegerile negative spre atitudini pozitive fa de copil. Acestea vor facilita i
exprimarea emoiilor pozitive fa de el.

n al treilea rnd, ei detecteaz i codeaz informaia n mod inacurat; fac mai multe erori n recunoaterea
emoiilor copilului, dac aceste emoii au intensiti mici, i evalueaz incorect intensitatea emoiei. Acest lucru se
ntmpl datorit abiliti sczute de empatie i nelegere a perspectivei copilului, ataament deficitar n relaia cu
copilul precum i a ateptrilor nerealiste privind dezvoltarea normal a copilului i a problemelor specifice fiecrei
vrste (Milner, 2003).

Trainingul prinilor trebuie s conin:


- activiti i teme de cas axate pe dezvoltarea abilitilor emoionale i sociale ale prinilor cu
axare pe nelegerea perspectivei celuilalt, a copilului n diverse situaii
- activiti i teme de cas axate pe dezvoltarea abilitilor emoionale i sociale ale copiilor, datorit
importanei abilitilor n sntatea mental a copilului, cu axare pe descrierea dezvoltrii normale, a
problemelor specifice n dezvoltare
- activiti i teme de cas axate pe stabilirea unui ataament sntos ntre copil-printe

Stadiul 2: INTERPRETAREA I EVALUAREA


Prinii cu risc ridicat pentu abuz fizic interpreteaz comportamentul copiilor ca fiind mai grav, mai greit i copilul
ca fiind unicul responsabil (atribuiri interne); ei privesc aceste comportamente ca pe nite trsturi interne, stabile
i gobale ale copilului i sunt mai predispui spre a vedea comportamentul ca fiind motivat de intenii ostile. ntr-un
experiment efectuat de Dadds i colab. (2002) privind evaluarea comportamentelor pozitive, negative i ambigue
ale copiilor de ctre mame, experiment n care erau folosite nregistrri cu copii necunoscui, mamele cu risc
pentru abuz au evaluat comportamentele copiilor ca fiind mai greite n toate scenariile; au fcut mai multe
atribuiri externe pentru comportamente pozitive fa de comportamente ambigue i negative, iar mamele din lotul
de control au fcut mai multe atribuiri externe (sunt i ali factori care influeneaz comportamentul) pentru
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
comportament pozitive i negative fa de cele ambigue. Aceste erori se fac n special n situaii ambigue, de
comportament problematic, dar normal n dezvoltare i comportament problematice minore, deoarece se
activeaz convingerile nesntoase. Factorul critic al manifestrii comportamentului abuziv se consider c este
evaluarea comportamentului ca fiind greit. De exemplu, un tat poate recunoate c un copil s-a comportat
agresiv la coal i s perceap intenia negativ, dar datorit convingerii c un biat trebuie s lupte pentru
drepturile lui comportamentul nu va fi evaluat ca fiind ru i prin urmare nu va lua msuri disciplinare; dar dac
apare un comportament minor un copil nu cur masa i acest lucru este evaluat ca fiind greit i se fac atribuiri
interne, globale stabile i atribuiri ostile (ex. Copilul sta e ncpnat, niciodat nu m ascult i face numai cum
vrea el) printele poate aplica msuri destul de severe.

Trainingul prinilor va cuprinde activiti i teme de cas care au ca i scop normalizarea


comportamentelor copiilor n raport cu vrsta i explicarea lui n termenii unei lipse de abiliti,
nelegerea factorilor care l declaneaz i menin (antecedente i consecine), nelegerea funciei
comportamentului copilului i restructurarea convingerlor de atribuirile ostile.

Interpretrile devin tot mai distorsionate cu ct starea printelui este mai negativ. Acest lucru se ntmpl
deoarece noi ne comportm n concordan cu starea emoional. Cu toii am trecem din cnd n cnd prin stri
de furie n urma unui conflict, nu ne putem scoate din minte acel lucru, avem impresia c toi ne enerveaz, c
toate lucrurile ne ies pe dos i suntem mult timp mai irascibili, adic nu facem dect s ne alimentm furia (Azi toi
au ceva cu mine, toi vor ceva de la mine, Vreau s m lase toat lumea n pace); ca i consecin se activeaz
mai multe gnduri specifice furiei ceea ce ne facem s devenim din ce n ce mai furioi, foarte rigizi i s nu mai
evalum corect eveniemntele. A doua zi vedem lucrurile dintr-o alt perspectiv i ni se par un flec certurile de
ieri, ne pare ru de cerca cu colegii, copiii i soul deoarece. Explicaia este simpl: atunci cnd avem o stare
emoional ne sunt activate n minte gnduri care produc emoia respectiv, urmtoarele evenimente le
interpretm prin prisma gndurilor deja activate, adic n mod eronat. n urmtoarea zi s-au stins gndurile
specifice furiei i acum putem gndi flexibil, din mai multe perspective situaia.

Trainingul prinilor trebuie s conin activiti i teme de cas dezvoltarea abilitii de reglare a
emoiilor negative i ieirea din situaie atunci cnd moiile s-au declanat pentru a nu face ru
copilului.

Stadiul 3: INTEGRAREA INFORMAIEI I SELECIA RSPUNSULUI


Prinii cu risc ridicat pentu abuz eueaz n a integra adecvat informaia despre copil. Acest proces este
considerat a fi un factor mediator n selecia rspunsului, separat de convingerile preexistente. Ei au tendina de a
nu lua n considerare informaia despre contextual situaional n care apare comportamentul copilului, factorii care
contribuie la distribuirea responsabilitii privind apariia comportamentului problematic. De exemplu, printele
poate s observe c Andrei a vrsat paharul cu lapte, dar pentru c nu integreaz toat informaia (ex. Fratele lui
l-a impins) el nu o ia in considerare atunic cnd aplic msura disciplinar (ex. l poate lovi, ridica tonul sau s i
spun de ce nu eti atent), ceea e e o reacie neadecvat, deoarece Andrei nu a fost vinovat de acest
comportament. Cu ct nivelul de stres este mai mare cu att printele ia mai puin n considerare factorii
situaionali. Prinii cu risc de abuz au i un deficit n generarea de rspunsuri posibile i alegerea rspunsului.

Trainingul prinilor trebuie s conin activiti i teme de cas nelegerea modelului ABC n
explicarea apariiei i meninerii comportamentelor copiilor precum i recomandri de evitare a
alegerii unei consecine atunci cnd are o stare emoional negativ pentru a nu aplica o pedeaps.

Stadiul 4: IMPLEMENTARA RSPUNSULUI I MONITORIZAREA


Acest stadiu se refer la implementarea rspunsului, monitorizarea lui i abilitatea de a-l modifica dac este
nevoie, aspect deficitar la prinii cu risc pentru abuz datorit ateptrilor negative privind compliana copilului, a
reaciilor emoionale intense ale prinilor care nu permit implementarea unor metode adecvate cum ar fi
explicarea regulilor ntr-o situaie.

Trainingul prinilor trebuie s conin informaii despre metodele de disciplinare eficient ntr-o
anumit situaie, etapele n aplicare, ierarhizarea acestora, monitorizarea progreselor n aplicare
pentru a avea o msur obiectiv a eficienei metodei.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Studiile de psihologie cognitiv arat c aceste procesri sunt automate, iar odat declanate merg pn la
capt ducnd la activarea comportamentului; repetarea lor duce la apariia instantanee a rspunsului
comportamental i emoional. Prinii cu risc de abuz au mai multe procesri automate n ceea ce privete
comportamentul copilului n viaa de zi cu zi, n situaii ambigue sau de stres. Procesrile controlate au loc n
sfera contienei, necesit o atenie susinut i sunt uor de modificat. Ele sunt foarte utile n situaii noi, ambigue
care necesit evaluarea i adaptarea permanent a rspunsului. n situaia de fa, procesrile contiente sunt
legate de modul acurat de interpretare al comportamentului copilului. Dac procesrile controlate vor fi folosite n
situaiile legate de copil prinii vor reduce influena procesrilor automate, vor lua n considerare factorii
situaionali i vor genera rspunsuri adecvate. Tipul procesrii automate sau controlate este influenat i de
rspunsul fiziologic individual la stres; cu ct reactivitatea fiziologic este mai ridicat la stimulii stresani cu att
este mai probabil declanarea procesrilor automate care atrag aplicarea pedepselor (Dadds, 2003).

n cadrul trainingului prinii vor primi fie pe care se recomand s le pun la vedere pentru a fi mai
uor de activat informaiile cheie atunci cnd au nevoie. De exemplu, ei pot primi o fi care s le
aminteasc s laude copilul n perioada n care nva despre rolul recompenselor verbale.

n concluzie, folosirea programelor care se bazeaz doar pe dezvoltarea de abiliti parentale sunt ineficiente
atunci cnd exist dificulti n procesarea informaiei. Printele ar nva doar comportamentul, dar nu l-ar aplica
n situaia de disciplinare. De aceea e important atunci cnd construim un program de training pentru prini s
inem cont de informaiile tiinifice care explic comportamentul printelui.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

Perioada 2-7 ani

ntr-o lume lume dominat de oamenii mari, cei mici ncearc s ne spun c
sunt i ei aici nc din primii ani. n ciuda faptului c n permanen aud tu eti
mic i nu poi tu nu tii, tu n-ai cum s nelegi acuma ei se strduiesc s
dovedeasc zilnic i s ne arate ce au mai nvat sau ce pot face singuri.
Uneori suntem prea ocupai cu alte lucruri ca s i observm, ns atunci atunci
cnd vedem bucuria din ochii lor c au reuit s fac primul pas sau s spun
primul cuvnt ne dm seama c adesea lucrurile mrunte sunt cele mai
importante i stm s ne gndim cnd am nceput s uitm s ne bucurm de
via. Alturi de ei putem renv alfabetul fericirii privind lumea dintr-o
perspectiv mult mai simpl. Deoarece nu tiu mai nimic despre lumea n care
au venit, vor ncerca s nvee totul foarte repede privind adultii de aproape si
studiind toate amanuntele. Actiunile adultilor invata copiii de departe mult mai
mult decat pot sa o faca cuvintele lor. Vor incerca sa testeze limitele deoarece
caut o regularitate n comportamentul oamenilor; n lumea asta haotic pe care
ei nu o pot controla au nevoie de ct mai multe structur i predicie. Adesea
accesele de furie sau alte comportamente negative sunt un mesaj codat al
acestor frustrri. De aceea adora sa fie insarcinati i responsabilizati cu ceva si
sa spuna altora ce sa faca. Deoarece sunt dornici s nvee, vor insista sa faca
lucrurile singuri chiar daca nu stiu cum; ce alt metod mai bun de nvare
exist dect testatul pe propria piele? Cel mai mult ns si doresc s-i
multumeasca parintii i s se simt iubii. Deoarece sunt la nceput de drum au
nevoie de foart mult dragoste i ncurajare n tot ceea ce fac. Pentru a tii
cum s le ghidm paii n aceast lume tumultoas e nevoie s acionm cu
grij i mult nelegere. Ceea ce cldim acum, bine sau ru, poate dura o via!
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Capitolul 1
Despre prescolari si prescolaritate

n acest capitol:

Ce ar trebui s tii despre modul in care se dezvolta copilul tu?


Cum gndesc i simt prescolarii?
Cum sa-i oferim copilului un contex care sa favorizeze dezvoltarea?

Prescolaritatea este vrsta celor mai profunde si mai intense schimbri. Cercetrile de neurologie asupra dezvoltrii
sistemului nervos central i cercetrile de psihologia dezvoltrii scot n evidena importana primilor ani pentru dezvoltarea
abilitilor i dobndirea competenelor necesare de-a lungul vieii. Aceste cercetri arat c, la natere, creierul nu este
dezvoltat complet din punct de vedere structural: celulele nervoase (neuronii) sunt formai i localizai corespunztor, ns
legturile dintre ei nu sunt fcute. La natere sunt prezente doar legturile dintre neuronii implicai n procesele vitale (btile
inimii, respiraie, defecaie etc.), legaturile dintre toi ceilali neuroni nu sunt realizate. De exemplu, sunt prezente doar o parte
dintre legturile neuronale implicate n vedere, pipit, i lipsesc complet legturile dintre neuronii implicai n folosirea
limbajului, reacii emoionale complexe. Toate aceste legturi neuronale se formeaz ca urmare a experienelor de nvare
care sunt oferite copilului (stimulri externe lumin, sunete, suprafee cu texturi diferite, interaciunile cu alte persoane).

Ca orice proces de nvare, dobndirea abilitilor emoionale, sociale i comportamentale de baz este posibil
doar n condiiile n care exist structurile nervoase corespunztoare (neuronii i legturile dintre neuroni). Ca
urmare, primii ani de via sunt eseniali n nceperea procesului de dezvoltare a acestor abiliti, fapt dovedit de
modul n care se realizeaz dezvoltarea creierului; din figura prezentat se poate observa faptul c pn la trei
ani se realizeaz aproximativ 80% din dezvoltarea acestuia (vezi tabelul 1) i faptul c n perioada precolar
creierul copilului e de 3 ori mai activ dect creierul unui adolescent (vezi tabelul 2).
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Tabel. Nr. 1

Shore, R. (1997). Rethinking the Brain


Tabel. Nr. 2,

Shore, R. (1997). Rethinking the Brain


Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Importana dobndirii abilitilor de baz n perioada precolar este dat i de cercetrile fcute n domeniu
neuropsihologiei, informaii prezentate n tabelul de mai jos:

Tabelul Nr. 3

Informaii vechi Informaii noi


Modul n care se dezvolt creierul depinde de Modul n care creierul se dezvolt este rezultatul
genele cu care te nati. interaciunii complexe dintre genele cu care te nati
i experienele de nvare de-a lungul primilor ani
de via.
Experienele pe care un copil le are pn la vrsta Experienele de pn la vrsta de trei ani au un
de trei ani au un impac limitat asupra dezvoltrii impact decisiv asupra arhitecturii creierului
ulterioare. (structurilor cerebrale) i asupra competenelor ca
adult.
Relaiile cu un adult care-l fac pe copil sa se simta Interaciunile cu adulii nu doar creeaz un context,
in siguranta, creeaz un context favorabil ci afecteaz n mod direct dezvoltarea structurilor
dezvoltrii timpurii i nvrii. cerebrale care fac posibil nvarea i dezvoltarea
de abiliti.
Dezvoltarea creierului este un proces liniar. Dezvoltarea creierului nu este un process liniar.
Capacitatea creierului de a nva i de a se Exist perioade sau ferestre de dezvoltare n care
schimba crete gradat din perioada copilriei pn achizitionarea de cunotine i abiliti se poate
n perioada de via adult. realiza optim.
Creierul unui precolar este foarte puin activ n n jurul vrstei de trei ani, creierul unui copil este de
comparaie cu creierul unui student. dou ori mai activ dect cel al unui adult

Shore, R. (1997). Rethinking the Brain


Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Dezvoltarea emotionala in prescolaritate
Tinta dezvoltarii emotionale in prescolaritate o reprezinta dezvoltarea abilitatilor copilului de a-si controla emotiile. In
dezvoltarea emotionala, spre deosebire de celelalte arii ale dezvoltarii, ceea ce ne preocupa cel mai mult este sa invatam
copilul sa dea raspunsuri emotionale cat mai adecvate si in special sa isi controleze raspunsurile negative.
Una dinte cele mai importante atributii ale parintelui in prescolaritate este sa-si invete copilul sa faca fata propriilor emotii. Toti
copiii vor avea in viata lor perioade mai bune si mai putin bune. In consecinta ei au nevoie sa invete anumite abilitati
emotionale care sa le permita sa faca fata propriilor emotii, sa se descurce atat cu evenimentele stresante de zi cu zi, cat si cu
cele majore care pot aparea in viata lor (ex divortul parintilor, decesul cuiva din familie etc)

Principii de dezvoltare a abilitatilor emotionale

1. Incurajati copilul sa isi exprime emotiile si invatati-i modaliati adecvate de exprimare


a emotiilor negative.

2. Oferiti copilului un bun model personal. Copiii prescolari invata din observarea si
imitarea parintilor sau a celorlali copii. De exemplu copilul nva cum s sa isi
exteriorizeze furia observnd cum face parintele cand este furios sau copilul invata
sa-si verbalizeze emotia pe care o simte, daca observa ca si parintele face acest
lucru.

3. Modelati comportamentul copilului prin povesti si filme de desene animate: de


exemplu, un copil nva despre emotii, sa le recunasca si cum sa le exprime in mod
adecvat prin modelul oferit de personajele din povesti si desene animate.

4. Oferiti copiilor cat mai multe contexte de exersare a abilitatilor emotionale.

5. Acordati atentie modului in care se simte copilul, fiti atenti la reactiile


dumeneavoastra emotionale care pot incuraja sau inhiba exprimarea emotionala a
copilului. De exemplu copilul poate fi descurajat sa mai incerce sa va arate ca este
suparat in conditiile in care dumneavoastra ii invalideaza emotia, ii spuneti cum
trebuie sa se simta (de ex. lasa nu mai fi suparat! Ce tot plangi, ca numai putin te-ai
lovit!) sau ignorati tristetea copilului(ex copilul plange intr-un colt si nimeni nu
merge la el sa-l intrebe ceva).

6. Oferiti copiilor contexte in care sa ia singuri decizii si sa isi exerseze abilitatile


emotionale.

7. Invatati copiii sa recunoasca, sa inteleaga, sa-si accepte emotiilesi sa le exprime in


moduri adecvate, care sa nu ii raneasca pe ceilalti. Toate aceste lucruri sunt foarte
importante pentru fericirea lor pe termen lung si pentru reusita in viata sociala
(succesul in stabilirea si mentinearea relatiilor cu ceilalti)

8. Folositi fiecare situatie neplacuta ca pe o oportunitatea de invatare a copilului, a


modalitatilor adecvate de a face fata unor astfel de situatii. In viata lor pot aparea o
serie de evenimente extrem de neplacute cum ar di divortul parintilor, decesul unuia
dintre ei. In consecinta, este foarte important sa faca fata unor asemenea
experiente.

9. Incurajati adolescentul sa analizeze critic situatiile in care si-a pierdut controlul.

10. Faceti cu adolescentul cat mai multe exercitii de vizualizare a consecintelor propriului
comportament.
Abilitati i comportamente Cum observ prezenta acestor
specifice varstei de 2-6 ani comportamenete? Cateva recomandari pentru prini

Salvai Copiii Romnia


2-6 ani Exprima verbal emotiile Utilizeaza cuvinte si expresii care Acceptati diferitele stari emotionale ale copilului. Este normal si
denumesc stari emotionale .
Exprima starileemotinale nu doar in DRAFT
sanatos ca un copil sa se simta cateodata trist, furios, dezamagit,
infricosat. Nu este intotdeauna posibil sa protejati copilul astfel
termeni de bine si rau incat sa nu traiasca nici o emotie negativa. Oferiti copilului
(ex Cum te simti bine/ rau) posibilitatea sa stie ca e in regula sa avem diverse tipuri de emotii,
unele mai placute altele mai mutin placute si aratati-le cum sa le
Raspunde la intrebarile: cum te manifeste intr-un mod adecvat.
simti, cum te-ai simtit?; ce-ai simtit Verbalizati emotia pe care o simtiti pentru a-i permite copilului sa
cand ti s-a intamplat...? observe comportamentele asociate etichetei verbale si sa le imite.
Comunica ceea ce simtr fie printr- Exprimati adecvat emotiile negative pentru a-i oferi copilului un
un singur cuvant (sunt bucuros,) fie model de a face fata situatiilor dificile.
prin descrierea a ceea ce se Sprijiniti copilul sa inteleaga cuvintele care exprima emotiile.
intampla cu el (ex.imi bate inima Cand copiii invata despre emotii si nu le pot denumi, folositi
mai tare)-dupa varsta de 5 ani. reflectarea sentimentelor. Incercati sa identificati emotia copilului
si sa o transmiteti acestuia sub forma de afirmatie sau intrebarea
(Ex . un copil spune Nu pot sa fac desenul ! Puteti sa-i
raspundeti reflexiv astfel iti este greu?sau Pare sa-ti fie greu!
Adresati intrebari deschise Cum te simti, cum te simti atunci
cand?. Astfel ii oferiti copilului posibilitatea sa identifice ceea ce
simte si sa verbalizeze acest lucru.
Incurajati permanent copilul sa vorbeasca despre modul in care se
simte:
incurajati exprimarea emotionala a copilului.
Consolati-l cand este trist, empatizati cu copilul atunci
cand este furios, ajutati-l atunci cand ii este frica.
ajutati copilul sa experimenteze emotiile, incurajand
exprimarea emotiilor pozitive si oferindu-le sprijin in
controlul emotiilor negative, aratandu-le moduri
adecvate de exprimare;
Exprima nonverbal ascultati copilul si evitati sa va aratati dezaprobarea
2-5ani emotii Exprimarea verbala este nuantata cand copilul este trist, sa-l ironizati cand ii este frica.
de cea nonverbala (ex. bucuria In caz contrar veti ajunge sa pedepsiti copilul.
este exprimata prin topaieli )
Copiii urmaresc expresiile fetei si Incurajati copiii sa utilizeze cuvinte si expresii care denumesc stari
comportamentele nonvervale emotionale cum te simti cand fratele tau te jigneste? Esti
bucuroasa ca mergem la film?)
5-6 ani Mimica , postura si tonul vocii sunt
adaptate emotiei pe care o exprima
Faceti cu copiii exercitii de asociere a trairii subiective cu eticheta
verbala a emotiei.
Ajutati copiii sa-si constientizeze propriile modificari corporale care
au loc cand manifesta o emotie (ex. Modul in care te incrunti imi
spune ca nu esti de acord, modul in care zambesti imi spune ca
esti fericit, , ochisorii tai imi spun ca esti suparat. Vrei sa vorbim
despre asta?)
Impartasiti copilului modul in care va simtiti, emotiile pe care le traiti
in diverse situatii. Copilul poate invata despre emotii privind fata si
gesturile parintelui.
2-5 ani Asociaza in mod corect Denumeste corect emotiile pe Sprijiniti copilului sa-si constientizeze propriile modificari corporale
termenii emotiilor baza expresiilor faciale (fete care au loc atunci cand traiete o emotie(ex modul in care te incrunti
(bucurie, tristete, desenate, papusi ) imi spune ca esti suparat, cand zambesti astfel , pari fericit)
teama,furie) de baza, cu Antrenati copilului in activitati ludice in care sa aiba ca sarcina sa
expresii faciale recunosca emotiile dupa componenta nonverbala (ex. copilul
corespunzatoare primeste cartonase pe care sunt desenate fete care care exprima
Dupa 4 Denumeste emotiile dupa cele 4 emotii-bucurie, tristete, teama, furie) Copilul va trebui sa
ani Identifica si diferentiaza postura si tonul vocii denumesca emotiile desenate .Fiecare raspuns va fi laudat.
emotiile si pe baza altor Joc de rol intre papusi parintele are o papusa, copilul are o alta
indici decat expresiile papusa. Emotia va fi descrisa verbal sunt asa de trista astazi! si
faciale (ex . tonul vocii) vor fi evidentiate caracteristicile nonverbaleuita-te la mine: nu am
zambit deloc astazi si toata lumea imi spune ca ma uit in pamant.
Ex. identifica emotia de tristete
5-6 ani Identificarea emotiilor se dupa semnele faciale exterioare
bazeaza exclusiv pe lacrimi, colturile gurii lasate in
expresiile faciale si pe jos dar nu pot
cele gestuale (nu tin decodifica emotia, dupa alti
seama de context sau indicatori comportamentali. De
situatie ) exemplu copilul nu poate
identifica tristetea parintelui prin
refuzul de a vorbi cu cei din jur-
indicator comportamental prin
care se mai poate exprima
tristetea
4 ani Recunosc expresiile Denumeste emotiile traite de o Cititi copilului povesti cu morala care sa-i permita sa-si analizeze
faciale atat ale emotiilor alta persoana dupa expresiile propriului comportament din perspectiva comportamentului
de baza (bucurie, tristete, faciale personajelor.
furie, teama) cat si ale Antrenati copilului in activitati ludice in care sa aiba ca sarcina sa
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Bine de stiut!
Ce spun studiile despre reactiile emotionale ale parintilor asupra copiilor.
Cercetrile din domeniul competenelor emoionale i sociale arat c
reaciile emoionale i sociale ale adulilor sunt un predictor pentru competenele copiilor (Diener, Kim, 2004).
ntr-un studiu efectuat de Rubin, Hastings, Chen, Stewart i McNichol (1998) au artat c la bieii de 2 ani cu
reactivitate emoionale ridicat a cror mame aveau un nivel ridicat al dominrii copilului au prezentat mai multe
comportamente agresive sau alte tipuri de probleme comportamentale.
Matthews, Woodall, Kenyon i Jacob (1996) au artat c un nivel ridicat al negativitii parentale duce la manifestarea
frecvent a furiei la copii.
manifestarea constant a emoiilor pozitive n familie este asociat cu un nivel ridicat al competenelor sociale la copiii
e vrst colar mic.
ncapacitatea mamei de a-i regla emoiile negative duce la apariia anxietii la copii (Jenkins i Smith, 1991;
LaFrenier i Dumas, 1992).
Zhou (2002) arat c exprimarea emoiilor pozitive fa de copii este un predictor pentru abilitile empatice ale
copiilor i funcionarea social n clasele primare.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

Dezvoltarea sociala in prescolaritate


COPIII NVA CUM S SOCIALIZEZE

Abilitatile sociale se nva prin :


observarea adulilor sau a celorlali copii: de exemplu, un copil invata sa imparta cu ceilalti jucariile
observand parintele care face acest lucru
prin imitarea comportamentelor celorlali: de exemplu, un copil nva cum sa rezolve conflictele
observand si imitand comportamentul adultilor din jurul sau.
prin modelul oferit de aduli sau ceilali copii : de exemplu, un copil invata sa respecte regulile daca su
parintii le respecta.
prin consecintele pe care un comportament le are : de exemplu, un copil alege s se joace cu un copil
pentru c acesta mparte jucriile cu el, comportamentului l ntreb pe Mihai dac se joac cu mine
este urmat de consecina se joac cu mine i mparte jucriile ceea ce face ca i alt dat s fie
interesat s merg s se joace cu Mihai.
Abilitati de interactiune cu Schimburi de expresii faciale Majoritatea copiilor pana la 2-3 ani, si-au petrecut timpul cu adultii care au avut grija de ei si in
2-4 ani alti copii verbale, jucarii. consecinta stiu sa interactioneze cu alti copii. Parintele trebuie sa ii ofere suport copilului si sa-i
Manifesta initiativa de a comunica cu cei sugereze comportamentele specifice de interactiune.
din jur. Le spune pe nume, foloseste De ex. daca copilul este preocupat sa observe jocul celorlalti copiii este bine sa fie lasat in pace
Salvai Copiii Romnia
formule tipice pentru deschiderea unei pentru ca el se va integra in jocul lor doar daca se va simti confortabil. Daca se observa ca acel
conversatii (pe tine cum te cheama, tu
cati ani ai), atrage atentia unui copil
asupra sa sau asupra unui obiect (uite ce
nevoie de suportul parintelui. DRAFT
copil priveste in mod constant jocul celorlalti copii si nu stie cum sa initiaze comunicarea este

Parintele il va invata copilul sa initieze conversatia cu un alt copil :sa il intreabe cum il
avion am!) cheama, cati ani are. Avand sprijinul parintelui, scad sansele ca celalalt copil sa refuze sa se
Isi alege prietenii pe considerente de joace cu el. In caz de refuz, parintele poate invata copilul cum sa faca fata unei situatii fara sa
sex , varsta, modul in care se joaca. se supere nu-i nimic, o sa rugam pe altcineva.

La 2 ani interactioneaza Cel mai important lucru in stabilirea unei relatii intre copii este capacitatea de a impartasi
doar cu un copil odata scenarii in cadul jocului simbolic (ex.de-a doctorul). In acest mod, copiii care se joaca impreuna
La 3 ani se pot juca cu mai devin prieteni. De exeplu daca auzim azi nu pot fi prietenul tau!inseamna ca de fapt azi el de
multi copii odata joaca cu altcineva.
Puteti sprijini copiii sa sa stabileasca un contact cu alt copil atat prin:
indrumare fizica si verbala. De exemplu Calin eu iau masina albastra, tu pe cea rosie.
Impreuna vom construi un garaj. Sa vedem daca gasim pe cineva care sa ne ajute.
Hai sa-l intrebam pe Cristi. Cristi noi vrem sa construim un garaj. Vrei sa ne ajuti?
Incurajarea copilului si ghidarea lui in initierea a cat mai multor interactiuni cu ceilalti
copii. De exemplu ce zici, il chemam si pe Sergiu sa ne ajute sa construi podul? .
Oferirea oportunitatii copilului de a observa cum se joaca alti copiii. Priviti impreuna
cu copilul cum se joaca alti copii apoi apoi jucati-va impreuna langa ei si in final cu ei.
Oferirea unui model de comportament. Jucati-va cu copilul pentru a-i permite sa ve
aoserve comportamentul in cadrul jocului si sa il imite.
Oferirea de laude si incurajari. Faceti remarci pozitive privitor la modul in care se
joaca copilul dvs cu un lat copil (ex.ce frumos va jucati voi impreuna!), sau privitor la
modul in care va jucati impreuna (ex. ce frumos ne jucam noi impreuna!)
Creati contexte/ oprtunitati copiilor de a-si exersa abilitatile sociale de interactiune
(invitarea altor copii acasa sa se joace impreuna, intalniri cu copiii in afara mediului
din gradinita, iesiri zilnice la locurile de joaca)
Modelati comportamentul copiilor folosind povestile si desenele animate. Cititi copiilor
povesti cu personaje care s-au imprietenit si se joaca impreuna. Puneti accentul pe
formulele adresate de cele doua personaje pentru a se imprieteni. De ex. pot sa ma
joc si eu cu tine?;Pe mine ma cheama pe tine cum te cheama? si pe modul in care se
comportau cele doua personaje.

Strategii de integrare a copiilor in jocul altor copii:


Mesaje nonverbale -zambete, gesturi care manifesta interes, observarea de catre
copil a jocului celorlalti copii. Este recomandat ca parintele sa urmareasca cu
Initiaza si mentine o relatie Incurajeaza ceilalti copii sa se joace cu ei atentie modul in care copilul observa jocul celorlalti. Interventia parintelui are loc
4-5 ani cu 2-3 copii deodata Intra cu succes intr-un grup de copii care doar daca copilul respectiv observa in mod constant jocul si nu indrazneste sa se
deja se joaca integreze in joc.
Cere informatii despre un alt eveniment Implicarea copilului intr-un joc paralel , asemanator celui din grupul celorlalti copii.
sau obiect dela educatoare sau alti copii Desi copilul care a initiat jocul paralel spera ca ceilalti copii ii vor accepta jocul si il
vor integra in grup, rareori se intampla acest lucru la aceasta varsta. Din aceste
considerente aici poate interveni sugestia parintelui.
Intrarea agresiva a copilului in jocul celorlalti. Acest lucru se intampla cand
doreste sa ia rolul celorlalti sau spune ca jucariile si spatiulsunt ale lui.
Folosirea formulelor verbale pot sa ma joc si eu?
Asteptarea unei oportunitati de a se implica in joc.
Cele mai importante elemente care ajuta la integrarea cu succes a copiilor in jocul altor copii
sunt: abilitatile de comunicare (vorbesc cu cei ce se joaca, inteleg regulile jocului, replicile
celorlalti si le raspund) si initierea unui joc paralel care poate contribui cu succes la
desfasurarea jocului celorlalti copii (crearea unui alt rol care duce la dezoltarea jocului
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
PARTEA II
PROGRAM DE DEZVOLTARE A
ABILITATILOR PARENTALE DE DISCIPLINARE POZITIVA

Sedina 1
INTRODUCERE

Sedina 2
CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA COPILULUI?

Sedina 3
CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE

Sedinta 4
o CUM IDENTIFICAM CAUZELE COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE

Sedina 5
CUM IDENTIFICAM CAUZELE COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE

Sedina 6
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
SEDINA 1

INTRODUCERE

Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:


ce nseamna sa fii un printe bun i competent;
ce obiective pentru schimbare ar putea sa isi asume;

Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor sti ce nseamna i ce implica disciplinarea pozitiva;
- vor stabili obiective pentru schimbarea comportamentului lor i al copilului deopotriva;

Acest program a fost conceput pentru a-i sprijini pe adulti in performarea cat mai eficianta a rolului de parinte. Este nevoie de
angajamentul, cooperarea, timpul, participarea si implicarea parintilor pentru ca obiectivele pe care si le vor stabili chiar in
aceasta prima sesiune sa poata fie atinse. n acest sens vor invaa abilitai noi, isi vor dezvolta competenele, isi vor modifica
comportamentele si convingerile.
Mai jos este prezentat un angajament pe care fiecare parinte il face cu sine, in vederea motivarii pentru implicarea si
parcurgerea pana la final a programului.

Angajament

Eu, .., sunt de accord sa joc un rol activ in acest program.

In acest sens,

voi rezerva o ora saptamanal pentru a lua parte la program;

voi realiza activitatile practice si exercitiile propuse;

rezolva temele pentru acasa.

Semnatura : .. Data : .

Martor : ..

Exercitiu:
Ce iti doresti sa obii ca urmare a implicarii n acest program?

Contractul Personal
Ce ateptri aveti de la acest curs ?
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

I. Ce nseamna sa fii un parinte bun pentru copilul tau prescolar?

Rolul de parinte este o mare provocare pentru orice adult. Pe langa stresul de zi cu zi, crestrea si educarea copiilor precolari
poate fi o activitatea destul de istovitoare pentru multi parinti. A stabili un echilibru intre ceea ce inseamna viata de familie si
activitatea profesionala reprezinta cheia succesului ceea ce nu e prea uor de realizat ntotdeauna.

Ce putem face pentru a-i oferi si copilului precolar atenia si timpul de care are nevoie pentru a crete sntos i echilibrat?

Aspectele cheie ale unei strategii pozitive de crestere si educare a copiilor prescolari sunt:

Crearea unui mediu familial sigur i stimulativ


Un mediu familial sigur i stimulativ este acela care:
ii ofera predictibilitate adica posibilitatea de a sti ce urmeaza sa se intample, prin implicarea lui in rutinele
zilnice,
ii ofera un program structurat de activitati.
i ofera posibilitatea de a explora, de a descoperi, de a experimenta, de a-si dezvolta abilitatile,
i pune la dispoziie si l implica intr-o multitudine de activitati interesante care il incurajeaza sa se joace
independent, ii stimuleaza curiozitatea, ii dezvolta limbajul si gandirea.
De retinut! Implicarea copilului in activitati diverse, care-i fac plcere va avea ca efect scadea sanselor de a se
plictisi sau de a se comporta inadecvat. Nu pierdeti din vedere acest lucru nici cand mergeti cu copilul prescolar in
alte medii cum ar fi de exemplu vizitele la prieteni.

Construirea unor contexte pozitive de nvatare;


Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Copilul prescolar are nevoie de un mediu suportiv in care sa invee i sa exerseze pentru sa-i dezvolta abilitile.
Un aspect foarte important pe care fiecare copil de varsta prescolara trebuie sa+l cunoasca este faptul ca parintii, in
ciuda vietii ocupate pe care o au, sunt disponibili si pentru el. Pentru copilul prescolar nu cantitatea de timp este
importanta ci calitatea timpului petrecut cu el. Daca atentia parintelui este indreptata spre copil 100%, vorbeste
despre lucrurile care-i fac placere copilului, cere detalii depre lucrurile povestite de copil,si-i pune intrebari copilului,
se implica in jocurile lui, chiar si 15-20 de minute zilnic, sunt suficiente pentru ca prescolarul sa se simta valoros si
important pentru parintii lui.
De retinut! Cand copilul va cere atentie, ntrerupei activitatea pe care o faceti i acordai-i toata atentia. Nu ezitati
sa-i acordati copilului atentie atunci cand este implicat intr-o activitate spunandu-i ca va place ceea ce face. In acest
mod cresc sansele ca el sa repete ceea ce ai afirmat ca iti place, si in plus scade posibilitatea de a se comporta
inadecvat pentru a va atrage atentie.

Folosirea tehnicilor de disciplinare pozitiva


Disciplinarea pozitiv implic:
Consecven ceea ce nseamn c parintele trebuie s aiba acelai comportament faa de
comportamentul neadecvat al copilului n toate contextele n care se manifesta. De exemplu la fel
trebuie sa actioneze in fata crizei de furie a copilului, declanata de faptul ca nu primeste pe loc
ceea ce-si doreste, i in magazin, i acasa i in toate celelalte contexte in care poate sa apar.
Acionarea imediata atunci cand copilul se comporta neadecvat.
nvatarea copilului cum s se comporte ntr-un mod adecvat i acceptat.
Pastrarea calmului si folosirea unor consecinte care sa aiba o legatura logica cu
comportamentul neadecvat al copilului.

Disciplinarea are urmatoarele beneficii:


o Ajuta copiii sa accepte reglulile si limitele necesare unei dezvoltari sanatoase. Copiii
prescolari au nevoie ca parintii sa le ghideze si sa le controleze comportamentul deoarece acesta
este singura cale prin care ei isi pot dezvolta autocontrolul. Pentru a se dezvolta sanatos copiii au
nevoie de limite si de o structura.
o Invata copiii sa aiba incredere in ceilalti, sa isi exprime emotiile intr-un mod care sa nu
afecteze pe cei din jurul lor.
o Invata copiii sa+si asume responsabilitatea propriilor comportamente.
Disciplinarea este eficienta cand:
Copiii prescolari traiesc intr-un mediu predictibil, cu reguli si limte clar stabilite, cu
rutine de comportament si primesc foarte multa atentie atunci cand se comporta adecvat.
Cand parintii de sprijina unul pe altul si folosesc aceleasi strategii.
Asteptari realiste ale prinilor legat de evolutia copilului si de modul de performare a rolului de parinte.
Asteptarile prinilor privitor la copiii lor depind modul in care parintii privesc normalitatea pentru acest interval de
varsta. Fiecare om este unic si se dezvolta diferit. In plus este foarte important sa stim atunci cand initiem copilul in
invatarea unei noi abilitati daca este pregatit ca nivel de dezvoltare sa achiziioneze acea abilitate. Copilul trebuie sa
fie pregatit ca nivel de dezvoltare pemtru a putea nvata abilitati noi.

Stabiliti asteptri adecvate nivelului de dezvoltare specific copilului prescolar.


Toti copiii manifest la un moment dat comportamente inadecvate. Toti copiii fac greseli. Greala este o etapa inerenta
oricarei etape de invatare. Important este sa nu o privim ca pe o catastrofa, ci ca pe o oportunitatea de a invata lucruri
noi.
Reflectati asupra regulilor si asteptrilor pe care le aveti de la copii. Prea multe reguli reprezinta tot atatea oportunitati
pentru copil de a le incalca. In mod normal regulile le stabilim pentru a ghida comportamentul copiilor intr-o anumita
situatie.

Cautati informatii despre specificul dezvoltatii copilului la acesta varsta.


Unele dintre comportamentele specifice stadiului de dezvoltarea a copilului prescolar, pot pune greu la incercare,
rabdarea parintilor si ii pot aduce in unele situatii, in faza in care simt ca nu mai pot gasi nici o solutie. De exemplu
este foarte dificil pentru un parinte sa isi pastreze calmul si si sa se controleze atunci cand copilul de doi ani raspunde
in mod frecvent cu NU, cel de trei ani insista sa faca lucrurile singur, cand ii spune copilului de 4 ani sa se
grabeasca iar el ii raspunde cu te urasc mama! iar cel de 5 ani dupa ce i-a repetat continuu, refuza sa isi stranga
hainele de pe jos.
Unele dintre comportamentele problematice manifestate de copilul prescolar sunt specifice varstei si apar in
repertoriul comportamental al tuturor copiilor (ex crizele de furie, dificultatea de a imparti jucariile cu ceilalti copii etc).
Informarea va ajuta sa schimbati perspectiva din care priviti comportamentul inadecvat al copiilor intelegand ca
reprezinta o etapa normala in dezvoltarea copilului.

Portretul prescolarului ideal Portretul prescolarului real


Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Este compliant (face tot ce-i spune Este important pentru el sa spuna NU, ii
parintele) da un sentiment al controlului ( refuza sa
faca ceea ce-i cere parintele)
Intelege cand i se spune ca nu poate avea Face crize de furie, indiferent de locul in
lucrul dorit in momentul respectiv care de afla - magazin, casa prietenilor,
acasa etc pentru a determina parintele
Respecta regulile stabilite sa-i dea lucrul dorit in acel moment.
Incalca regulile pentru a vedea ce se
Isi exprima furia prin cuvinte intampl (testeaz reacia prinilor)
Foloseste agresivitatea (loveste, tranteste,
Este darnic, imparte jucariile cu ceilalti tipa, da din picioare) ca modalitatea de
copiii exprimare a furiei si frustrarii.
Refuza sa imparta jucariile cu ceilalti copii
Cere politicos o jucarie, vorbeste politicos Smulge jucariile din mana celorlalti copii.
cu ceilalti copii. Trebuie invatat sa formuleye o cerere.
Intrerupe in mod frecvent parintele cand
Nu deranjeaza parintele cand este ocupat vorbeste cu cineva deoarece considera ca
si se joaca singur. ceea ce are al de spus este cel mai
important.
Isi gaseste singur procupari. Isi rezolva conflictele in mod agresiv
(verbal sau fizic)
Rezolva conflictele cu ceilalti copii pe cale
pasnica, discutannd despre ceea ce-l Are nevoie sa fie in permanenta implicat
deranjeaz. de parinte in activitati. Este hiperactiv, are
multa energie si trebuie implicat in
activitati care sa-i permit s i-o
ine cont de ceea ce simte un alt copil si consume.
se poate pune in pielea lui. Nu poate sa inteleag cum se simte un alt
copil deoarece nu se poate pune mental in
locul lui (nu are dezvoltata capacitatea
empatica)
Crede ca toti oamenii simt si gandesc
lucrurile la fel ca el.

Parintele care asteapta de la copilul sau sa se comporte perfect are asteptari nerealiste. La acesta varsta copilul se
afla intr-un proces de invatare. Copilul nu se naste cu abilitatile formate. Ele se formeaya in contextele obisnuite din
viata de yi cu yi sub ghidarea parintelui. Chiar daca i s-a aratat copilului cum trebuie sa se comporte in anumite
situatii, este nerealist sa credem ca deja el a invatat sa faca acel lucru. Orice copil are nevoie de timp si exercitiu
pentru a ajunge sa faca in mod spontan un comportament. Timpul de exersare pentru a se ajunge la invatarea unei
abilitati este de minim o luna.
Evaluati asteptarile pe care le aveti privitor la modul de performare a rolului de parinte.

Ateptarile realiste se leaga i de tine ca printe. E bine sa ncerci sa faci cat mai mult i cat mai bine dar un lucru este
foarte important de retinut - nu exista printe perfect.
Iata o serie de convingeri distorsionate care nu va ajuta cu nimic in asumarea rolului de parinte si care fac foarte
dificila cresterea si educarea copiilor
o Parintele trebuie sa fie perfect perfectiunea nu exista, nu putem sa
facem toate lucrurile foarte bine. Sunt lucruri care le facem bine si lucruri pe care le facem mai putin bine.
o Parintele este intotdeauna intelept si ca urmare a experintei pe care
o are in spate copilul trebuie intodeauna sa ii acorde atentie si sa-i urmeze sfaturile - sfaturile fac copiii
dependenti de opiniile dumneavoastra nu le permite sa invete sa isi sume reponsabilitati si sa invete din
consecintele comportamentelor lor.
o Parintele trebuie sa detina controlul- si copiii au nevoie sa simta ca
detin controlul asupra evenimentelor care au loc.
o Copiii trebuie sa multumesca prinilor pentru tot ce fac pentru ei.
o In casa trebuie sa domneasca intodeauna armonia - fiecare familie
mai trece si prin momente placute cat si neplacute.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Standardele foarte inalte si incercarea de a face totul perfect nu va poate conduce decat la stres, frustrare si
sentimente de inadecvare. Incercati sa nu fiti pre drastic su dumneavoastra. Incercati sa recinosteti greselile si sa
invatati din ele.

Acorda atentie deosebita si nevoilor tale ca adult.


Rolul de parinte este mai usor de pus in practica atunci cand nevoile de intimitate i relaxare ale cuplului sunt
satisfacute. A fi printe bun pentru copilul tau prescolar nu nseamna sa ai o viata dominata de copilul tau. Este foarte
important sa acorzi o atentie deosebita si nevoilor tale ca adult. In momentul in care nevoile tale sunt satisfacute,
cresc sansele de a fi un printe rabdator, calm, consecvent i disponibil pentru copil.
Cateva sugestii:
o Stabiliti un echilibru intre serviciu si familie. Presiunea economica conduce la un nivel de stres foarte
mare si la un stil de viata in care uneori timpul pare intins la limita. Efectele unui astfel de stil de viata, in care
parintele vine acasa foarte stresat, ingrijorat de problemele profesionale si nu mai are timp de petrecut cu
familia, se repercuteaza in mod direct asupra copiilor. In aceste conditii este foarte important sa stabilesti o
lista de prioritati.
o Identificati gandurile negative si incercati sa le modificati. Modul in care va comportati cu copiii este
influentat in mod direct de emotii+ale dvs si ale copiilor. Este foarte dificil pentru un parinte sa ramana calm
si sa fie consevent cu copiii cand este stresat, furios, trist, sau anxois. Modul in care ne simtim este
influentat de mult in care interpretam ceea ce ni se intampla. Putem schimba modul in care ne simtim (si ne
comportam ) schimband modurile inefiiciente de a interpreta ceea ce ni se intampla. Notati momentele in
care sunteti suparati din cauzya uni lucru pe care l+a facut copilul. Incercati sa identificati ce ganduri va vin
in minte in legatura cu situatia respectiva, adica care este motivul pentru care copilul s+a comportat asa. De
exemplu a facut-o in mod intentionat ca sa ma supere. Blamarea si certarea copilului cresc sansele de a
ridica nivelul furiei si supararii si de a face lucruri pe care apoi sa le regretati.
o Lucrati in echipa. Cresterea si educarea copiilor este mai usor de realizat daca cei doi parinti isi asuma
responsabilitatile in mod egal.

Exercitiu:
Ce nseamna sa fii un printe competent/eficient?
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

Enumera cel putin trei aspecte care te ajuta sa fii un parinte competent.
.

Enumera cel putin trei aspecte care te impiedica sa fii un parinte competent.
.

Enumera cateva aspecte personale pe care ti-ai dori sa le schimbi sau sa le imbunatatesti
pentru a creste calitatea competentelor parentale.
..................................................................................................................

..................................................................................................................

..................................................................................................................

..................................................................................................................

II. Obiective pentru schimbare

Intervalul de varsta 2-6 ani este cel mai propice pentru invatarea de catre copil a tuturor abilitatillor care-i vor fi folositoare in
viata de adult. Acesta invatare se realizeaza in contexte comune de viata dar nu de la sine ci doar cu ghidarea si sub
indrumarea parintelui. Fiecare parinte decide care sunt acele abilitati si comportamente pe care ar dori sa le vada la copilul
sau. Pentru ca acesta decizie sa fie in folosul copilului este foarte important ca parintele sa cunoasca:
o Care sunt abilitatile, din toate ariile de dezvoltare, pe care un copil ar trebui sa le achiziioneze in perioada 2-6 ani
o Care este rolul acestor abilitati in dezvoltarea ulterioara a copilului si in adaptarea la varsta adulta.
o Care sunt conditiile in care aceste abilitati se pot dezvolta.
o Care este contributia concreta a parintelui la dezvoltarea abilitatilor.
Atunci cand ne propunem sa il invatam pe copil o abilitate noua, este necesar sa tinem cont de faptul ca pentru insusirea
noului comportament, copilul trebuie sa fie pregatit ca etapa de dezvoltare.

Exercitiu
Ce abilitati vreau sa dezvolt la copilul meu?
In lista de mai jos sunt mentionate cele mai importante abilitati care ar trebui dezvoltate la varsta prescolara a caror dezvoltare
depinde de psijinul pe care il acordati.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Cum sa comunice si sa interactionezecu ceilalti copii
Stabileate contact si sa se joace cu alti copii.
Interactioneaz pozitiv cu copii de varsta lui,
Initiaza jocuri si coopereaza cu ceilalti copiii in cadrul jocului
Intra in jocul celorlalti copii fara ajutorul adultului si fara sa recurga la agresivitate
Ofera si primete complimente
Imparte jucariile cu ceilalti copii
Rezolva conflictele cu ceilalti fara sa recurga la agresivitate (verbala sau fizic)
Cere politicos permisiunea de a face ceva / de a lua ceva
Solicita ajutorul cand are nevoie i il ofera cand ii este cerut.
Respecta regulile chiar si in absenta adultului
Observa care sunt consecintele propriilor comportamente.

Cum sa-si gestioneze emotiile


Exprima emotiile negative prin cuvinte (furia, tristeatea, supararea)
Aceepta ca toate emotiile sunt firesti
Recunoaste emotiile celorlalte persoane
Este preocupat de modul in care se simt ceilalti din jurul lui
Priveste o situatie suparatoare dintr-un alt punct de vedere
Ii reorienteaza atentia de la o activitate care il supara
Se distanteaza de sursa de stres
Gaseste solutii pentru rezolvarea problemei care il supara
Minimizeaza importanta unei jucarii inaccesibile
Solicita ajutorul adultului pentru rezolvarea problemelor mai dificile

Cum sa fie independent


Isi incheie singur nasturii si fermoarul, se imbraca si se dezbraca singur
Se incalta si de descalta singur, si leaga sireturile singur
Mananca singur, ia o cantitate potrivita de mancare in gura si o mesteca cu buzele
inchise
Curata locul daca a varsat ceva
Se spala si se sterge singur pe maini, potriveste temperatura apei la robinet
Se piaptana
Isi strnge jucariile si pune lucrurile pe care le-a folosit la locul lor
Merge singur la toaleta, foloseste hartia igienica si trage apa
Se spala pe maini dupa ce a fost la toaleta
Isi sufla nasul fara ajutor
Pune mana la gura atunci cand casca, stranuta tuseste
Isi alege singur hainele in functie de anotimp si locatie
Isi intoarce hainele pe fata

Sugestii/ recomandari pentru trainer:


- abilitatile se formeaza doar in masura in care parintele sprijina si faciliteaza si incurajeaza dezvoltarea (implica copilul in
diverse contexte in care are posibilitatea sa-i exerseze abilitatile)

Tema de casa
- Sa monitorizeze comportamentul copilului timp de o saptamana si sa faca o evaluare abilitatilor copilului folosind lista de
mai sus.
- sa stabileasca care sunt abilitatile pe care copilul le face in mod spontan, care le face cu ajutorul parintelui si care nu se
regasesc deloc in repertoriul lui comportamental.
- Sa isi propuna un numar limitat de obiective (unul, maxim 2)
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
SEDINA 2

CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA COPILULUI?

Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:

Cum s dezvolte o relatie pozitiv cu copilul;


Cum sa incurajeze dezvoltarea increderii in sine
Cum sa comunice eficient cu copilul
Cum sa incurajeze comportamentele dezirabile;
Cum s sprijine, faciliteze, incurajeze nvatarea de noi comportamente i abilitati;
Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor putea aplica strategiile de dezvoltare a unei relatii pozitive cu copilul (ex.timp de calitate petrecut impreuna,
comunicarea eficienta cu copilul, exprimarea afectiunii);
- vor putea aplica strategii de ncurajare a comportamentelor dezirabile (ex.recompensa, lauda, atentia);
- vor folosi tehnici eficiente de comunicare
- vor putea folosi tehnicile de invatare a abilitatilor i comportamentelor noi (ex. modelarea);

O mare parte a comportamentelor problematice care apar la varsta precolaritatii se datoreaza lipsei unor abilitati. De exemplu
copilul prescolar se manifesta agresiv (loveste, impinge, smulge jucaria) deoarece nu a fost nvaat sa-si manifeste intr-un mod
adecvat, prin cuvinte, furia sau frustrarea. Multe dintre problemele comportamentale frecvente se rezolva atunci cand copiii
sunt ajutati sa nvete alte strategii de a face fata situatiilor dificile cu care se comporta ( de exemplu, cum sa reyolve un conflict
fara sa loveasca sau sa jigneasca, cum sa reactioneye daca este lovit sau jignit, cum sa imparta cu ceilalti jucariile si sa se
joace impreuna, cum sa faca fata situatiilor suparatoare cu care se confrunta).

Sugestii pentru trainer:


- roaga-i pe prini sa faca o lista cu comportamentele problematice ale copiiilor lor.
- Scrie pe flipchart toate comportamentele problematice care apar mentionate de memebrii grupului.

Exercitiu cu participarea trainerului.


Identifica impreuna cu parintii acele comportamente problematice care apar ca urmare a lipsei unei abilitati -vezi fisa deabilitati
sociale si emotionale

Comportamente problematice Abilitatea care lipseste


Smulge jucariile din mana copiilor Formularea unei cereri te rog sa-mi dai si de a-i astepta
randul
Intrerupe frecvent conversatia parintilor Ateptarea randului
Loveste copiii cand se infurie Exprimarea furiei prin cuvinte ma infurie cand faci...
Refuza sa dea jucariile sa se joace si alti copii Impartirea jucariilor cu alti copii.

O disciplinare eficienta incepe intotdeauna cu dezvoltarea unei relatii pozitive cu copilul. Nici o metoda nu functioneaza daca
relatia parintelui cu copilul este deficitara. In acest sens primul pas pe care trebuie sa-l facem inainte de a ne propune ce sa
modificam si cum sa modificam este sa definim si sa invatam cum sa construim o relatie pozitiva cu copilul.

I. Dezvoltarea unei relatii pozitive cu copilul

Copiii nvata cel mai bine abilitati i comportamente noi ntr-un mediu familial cald, predictibil i securizant.
Mai jos sunt prezentate cateva recomandari care ii vor ajuta pe prini sa dezvolte o relatie pozitiva cu copilul.

Petreceti timp impreuna!


Petreceti timp de calitate cu copilul implicandu-va in jocurile lui. Daca nu aveti timp in momentul in care va solicita
atentia incearca sa planificati cat mai curand posibil un moment pe care sa i-l dedici exclusiv lui. Stabileste in fiecare
zi un moment dedicat copilului pe care sa-l numestitimpul meu alocat special tie. Incearc in acel moment sa ii oferi
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
copilului toata atentia. Reaminteste-i copilului de fiecare data ca acest interval de timp este special alocat lui.
Incearca sa te indeparteze de toate problemele si grijile zilnice si sa te centreze exclusiv pe ceea ce faci cu copilul.
Daca iti suna telefonul, scuza-te de la persoana care te cauta spunandu-i ca acum nu poti vorbi deoarece este
momentul dedicat copilului. Ai grija ca copilul sa auda acest lucru. In acesta maniera copiii se vor simti valororsi si vor
sti ca parintii isi doresc sa petreaca timp si cu ei. Pentru parinti foarte ocupati care nu pot sa stabileasca in interval de
timp fix pentru a-l petrece cu copilul este foarte util sa folositi un instrument copilul sa aiba posibilitatea sa vizualizeze
momentele pe care mama i le-a acordat in fiecare zi.

Timpul meu special pentru tine

Orele luni marti miercuri joi vineri sambata duminica

15-16

16-17

17-18

18-19

19-20

20-21

Vorbiti cu copilul!
Adresati-va copilului pe un ton cald. In acesta maniera copilul invata sa se adreseze celolalti intr-un mod
politicos.
Discutati cu copilul si ascultati ceea ce va spune. Discutiile cu copilul reprezinta o buna oportunitatea pentru
el pentru a-si exersa limbajul si a-si dezvolta abilitatile de comunicare. In plus prin conversatie copiii invata
sa se exprime si sa isi dezvolte ideile. Discutati cu copiii despre lucrurile care ii intereseaza. Puteti sa ii
intrebati despre cum a fost ziua lor, sa ascultati diferse intamplari istorisite de ei. Aratati-va interesati de
ceea ce copilul va povesteste. Puneti intrebari pe marginea lucrurilor povestite, cereti mai multe detalii etc.
Impartasiti cu copiii propriile experiente. Prescolarii au nevoie sa exerseze si sa-si dezvolte abilitatile de
ascultare activa la fel ca si cele de comunicare. Comunicati-le care au fost cele mai bune lucrui care vi s-au
intamplat in ziua respectiva si alte lucruri care i-ar putea in teresa
Acordati atenie individual fiecrui copil
Dati copilului atentie. Sunt multe cai prin care puteti sa acordati copilului atentie in mod constructiv cum
ar fi: un zambet, adresandu-i cateva cuvinte, privindu-l. Prin faptul ca ii acordati atentie ii comunicati copilului
ca sunteti multumita de ceea ce face. Mai mult decat atat este posibil ca acest gen de atentie sa incurajeze
copilul sa se comporte bine in situatii in care nu-l puteti sa-l laudati de ex, cand este in grupul de prieteni,
lauda dvs. ar putea sa-l stanjeneasca. In plus prescolarii adora sa fie priviti atunci cand fac ceva. Incercati sa
conmentati si sa priviti copilul ori de cate ori se implica in activitati care sunt pe placul dumneavoastra.
Momentul in care puteti face acest lucru este fie in timpul activitatii, fie la finalul ei.
Implicati-va n activiti distractive cu copiii (glume, jocuri). n aceste momente i transmiteti copilului mesajul
c el este suficient de important pentru ca o persoan adult s petreac timp cu el. Deoarece n multe
momente din zi copiii sunt criticai ei au nevoie s tie c n ciuda acestui fapt sunt persoane valoroase i
iubite de ctre ceilali n chiar dac cteodat greesc
Pentru a fi ct mai eficiente ntrebai copilul ce anume I-ar plcea s facei i negociai o activitat de comun
acord; astfel copilul se va simi cu adevrat important.
Cunoaterea intereselor fiecrui copil i realizarea unor discuii mpreun cu el despre aceste
preocupri
Participati la joc alturi de copil

Exprimati-va afectiunea fata de copil (atingeri, mbriri)


Fiti afectuosi. O alta cale de a ne manifesta interesul si grija fata de prescolar este de a le da foarte
multe afectiune fizica: atingerea copilului, pupatul, tinutul de mana, jucatul cu parul, sau pur si simplu stand
apropae de al. Acest lucru il face pe copil sa se simta in siguranta si confortabil in ceea ce priveste oferirea
si primirea de afectiune de la cei apropiati. In plus afectiunea primita de la parinti il face pe copil sa se simta
dorit si iubit.
Manifestarea unor gesturi care exprim afeciunea fa de copii (atingeri, mbriri)
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Te iubesc! Este orice propozitie mai naturala sau necesara intre copil si parinte? In multe familii, aceste
cuvinte se spun cu usurinta. Dar, daca tu ai crescut si niciodata nu le-ai auzit, sa spui te iubesc ti se poate
parea oarecum nenatural. Daca membrii familiei tale au folosit afirmatiile de iubire pentru a controla sau
manipula, te poti simti foarte inconfortabil in ceea ce priveste folosirea lor cu proprii copii. Multe familii ori nu
comunica sentimentele de iubire de cele mai multe ori, sau le comunica intr-un mod neconstructiv. De multe
ori aceasta propozitie era intotdeauna incarcata de asteptarile care le aveau pentru mine, de a face ceva.
De cele mai multe ori cand parintii mei au spus te iubesc! ei asteptau de la noi Si eu va iubesc!Asa ca
aceasta propozitie apare mai degraba ca o solicitate decat ca o exprimare a ceea ce ei simteau in mod reala
fata de noi.

Ofeririti de zmbete copiilor

Cum sa procedam daca nu putem sa ne exprimam afectiunea fata de copiii?

Cateva idei simpe te pot ajuta pentru a putea folosi in mod natural cuvintele care exprima iubirea.

Toti avem nevoie sa auzim afirmatii de iubire de la oamenii de care ne pasa. Poate fi usor sa
presupui ca propriul tau copil stie ca tu il iubesti. Tu iti iubesti copilul si probabil ca faci foarte multe lucruri
pentru el prin care iti exprimi iubirea. Asta este important!

A simti iubire pentru cineva nu este e acelasi lucru cu a o exprima si nici cu a face anumite
lucruri din dragoste. Sentimentele de iubire si comportamen tele care rezulta pe baza acestor sentimente nu
sunt cuvinte de iubire. Si acestea sunt foarte importante, de asemenea.

Incepeti cu pasi mici daca gasiti ca este foarte greu sa rostiti aceste cuvinte fie datorita faptului ca va sunt
nefamiliare, sau fricii de respingere. Un parinte a marturisit ca a inceput sa practice pe cainele ei pantru
cateva zile inainte de a o face cu copilul ei. Alta mama a inceput sa-si exprime iubirea fata de copiii, scriindu-le
biletele pe care le ascundea in geanta cu pachetelul de mancare sau sub perna. Ambele au aratat ca
raspunsul copiilor lor a fost puternic pozitiv iar a spune te iubesc a devenit un lucru mult mai usor de facut
decat inainte.

Sa auzim aceaste cuvinte ceva mai mult. Nu unul din aceste lucrurile ti-am spus ca te iubesc in 1985, e
OK? Asta nu e ca mersul la dentist de doua ori pe an. Asa ca poate nu este inca usor sa spui chiar si cu
practica si putin success. Poate auzind te iubesc chiar dai copiilor tai fiori -li se face pielea de gaina- aceasta
este mai mult specifica varstei decat orice altceva si este mai putin posibil sa se intample daca nu o spui in fata
lui ,cat tine casa a -V-a. Spune te iubesc oricum. Fa-o ca pe un dar pentru tine insati, comunica iubirea zilnic.
Cel putin.

Fa-o simplu. Te iubesc este o propozitie completa. Noi nu avem nevoie sa legam sentimentele de persoana
sau de compoatamentul persoanei. De fapt daca noi ne legam sentimentele de ceva ce alte personae au facut,
te iubesc devine a propozitie iubirii conditinate

Iubire fara conditionare. Te iubesc cand iti faci patul sau te iubesc cand esti politicos sugereaza ca iubesti
copilul datorita comportamentului sau realizarilor lui. De asemenea sugereaza ca nu ar exista iubire daca el nu
ar face acel lucru (ex. daca ar fi nepoliticos sau nu si-ar face patul). Nu ti-ai iubi copilul in orice caz? Poti fi inca
emotionata si fericita in ceea ce priveste comportamentul dar evita comunicarea ca sentimentele de dragoste
fata de copilul tau exista datorita faptului ca el face ceea ce te multumeste pe tine.

Te iubesc! fara DAR Folosirea lui dar in aceeasi propozitie cu te iubescgenereaza confuzie si are
caracter manipulativ Daca ai nevoie adreseaza-te comportamentului copilului sau stabileste un set de limite.
Dar, asta tine de gestionarea comportamentului copilului si nu de valoarea copilului sau sentimentele tale
pentru el. In plus, din cauza modului in care creierul nostru proceseaza cuvintele pe care le auzim, daca
folosesti inainte cuvantul dar, in mod automat anulezi ce ai spus inainte.( In alta ordine de idei, daca spui te
iubesc dar in camera ta mizerie tot ce retine copilul in final este incamera ta e mizerie). Ca in exemplu
precedent acest tip de propozitie sugereaza ca copilul este iubit doar conditionat.

Fara asteptari. Spui te iubesc deoarece doresti sa spui te iubesc. Spui deoarece tu simti ca o iubesti pe
persoana cu care vorbesti. Spui pentru ca te simti bine sa o spui.Te iubesc este o afirmatie puternica si de
foarte multe ori geneaza un raspuns de iubire de la cel ce-o primeste. Dar anexand o asteptare pentru un
raspuns la afirmatia te iubesc este ca un meci aranjat atat pentru tine cat si pentru cealalta persoana. Daca
asteptarea exista, copilul stie acest lucru. Daca el raspunde o face probabil pentru a evita vinovatia sau
conflictul mai degraba decat un raspuns autentic. Asta iti doresti cu adevarat?

Daca copiii tai nu au invatat inca sa spuna te iubesc, este foarte bine sa le spui ca ai avea nevoie
sa auzi cateodata aceste doua cuvinte. Apoi da-le ceva timp sa riste, sa practice si sa invete. Dar de
departe cea mai buna lectie pentru ei vine de la modelul propriu de iubire neconditionata.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Ofera iubirea launtrica. Sa iubesti neconditionat este cel mai de pret dar pe care poti sa il faci unei alte
persoane. Asta inseamna sa o iubesti ca pe tine insuti. De fapt, abilitatea de a iubi, de a aprecia si avea grija
de tine este esentiala pentru sanatatea si relatiile de iubire.

Asa ca, uita-te in oglinda! Priveste-te in ochi. Spune te iubesc. Fara dar. Fara conditii prealabile. Spune
tare. Spune cat mai mult posibil. Intelege ce spui.

Asta nu nseamn c cteodat nu ne mai i certm.), critic comportamentul i nu persoana i i ine promisiunile
fa de copil. Copiii cu ataament isecurizant devin foarte vulnerabili n momentele n care cineva s-ar putea s-I
dezamgeasc, s-I mint, s nu-i in promisiunea sau s-I jigneasc. Prin urmare adultul trebuie s foloseasc
aceste momente pentru a-I cultiva ciopilului un mod de gndire sntos (ex. Cteodat unii oameni ne supr, ne
dezamgesc, chiar i prietenii, dar asta nu nseamn c nu ne mai iubesc. De multe ori i noi rnim pe cineva i nu ne
dm seama. Este firesc, este uman).

Exercitiu-joc de rol
- exprimare verbala a afectiunii
- exprimare nonverbala a afectiunii

II. Cum se comunic eficient cu copilul

De cele mai multe ori nu ne este foarte usor sa aratam copiilor cum ne simtim sau ce asteptam de la ei. Cateva sugestii
va vor ajuta sa comunicati eficient cu copilul.

1. Dati instructiuni clare si logice.


De ce mai multe ori copiii pot sa urmeze una sau doua instructiuni date in acelasi timp.
Parintii ar trebui:
Sa foloseasca cuvinte pe care copilul poate sa le inteleaga cand da instructiuni sau prezinta sarcinile.
Sa pecizeze clar ce asteapta de la copil
Sa evite sa dea mai multe sarcini in acelasi timp.
De exemplu: In loc de Fa-ti curatenie in camera! incercati ridica-ti hainele de pe podea si pune-le in cos,
apoi pune-ti jocul video in camera de zi sub televizor

2. Ascultati copilul
Parinti ar trebui:
Sa asculte copilul cand acesta ii povesteste despre ceea ce-i place, despre preocuparile sau
problemele lui
Sa nu intrerupa conversatia
Sa ofere copilului posibilitatea de a sti ca punctul lui de vedere, ideile si povestirile sale sunt importante.
Sa incurajeze copilul sa-si exprime emotiile.

3. Asezati-va la nivelul copilului.


Parintii comunica mult mai eficient cu copilul cand ei vorbesc de la acelasi nivel.
Parintii ar trebui:
Sa se pozitioneze la nivelul copilului (capul parintelui sa fie la acelasi nivel cu al copilului)
Sa stabileasca contactul visual cu copilul
Sa tina copilul in brate sau pe genunchi

4. Faceti diferenta intre persoana copilului si comportamentul lui.


Amintiti-va ca scopul identificarii comportamentului negativ al copilului este de a-l ajuta sa isi imbunatateasca
comportamentul. Evitati blamarea copilului si va centrati pe corectarea comportamentului.
Fii clar cu copilul tau in ceea ce priveste:
Comportamentul cu care nu esti de accord
Comportamentul care este impotriva regulilor familiei
Numeste comportamentul pe care doresti sa-l faca in locul comportamentului neportivit.
De exemplu: Parintii pot spune spala-ti fata cu apa! in loc de esti murdar!

5. Observati-va limbajul corpului


Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Cercetarile arata ca modul in care o persoana arata si actioneaza transmite mai multe informatii decat ceea ce a
spus.
Limbajul nonverbal include:
Expresiile faciale
Gesturile si pozitia corpului
Tonul vocii
Miscarea corpului.
Comportamentul nonverbal dispune de o mare forta. Prin actiunile lor, parintii pot comunica copiilor lor ca ei sunt
crescuti si educati cu dragoste.

III. Cum se incurajeaz dezvoltarea ncrederii in sine

Orice moment n care vreau s l nv pe copil un comportament este bine s nceap cu ce tie deja copilul, care sunt
resursele lui mentale, sociale sau emoionale n acel moment. Dezvoltarea ncrederii n sine a copilului este baza
oricrui proces de nvare i mai ales a nvrii de comportamente. Cnd v propunei ca printe s l nvai pe
copilul d-voastr un comportament gndii-v n primul rnd la modul n care vorbii cu copilul i ce mesaje i trasmitei
copilului.
Cum putei face acest lucru ?
o Prin focalizarea pe aspectele pozitive ale copilului. Bravo ! Ai reuit !
o Prin atenia acordat progreselor fcute de copil i a aspectelor pozitive ale situaiei. Apeciez modul n care
ai rezolvat
o Prin acceptarea diferenelor individuale fiecare copil nva diferit un comportament i reacioneaz diferit
ntr-o situaie. M bucur cnd tu
o Prin ncrederea zilnic pe care i-o acordai.
o Prin ateptri realiste fa de copil, ateptri adaptate nevoilor i potenialului lui de dezvoltare. Sunt
mndru/ cnd
o Prin evitarea comparaiilor i a competiiei dintre copii. Pentru mine eti special!

IV. Cum se ncurajeaza comportamentele dezirabile

ncurajarea unui comportament creste ansele ca ale comportament s se manifeste din nou. Iata cateva idei care pot fi
folositoare n ncurajarea copilului atunci cand se comporta adecvat.

Mai jos v prezentm cteva sugestii de activiti pe care le putei face cu copilul d-voastr i care au ca i consecine
dezvoltarea i meninerea comportamentelor pozitive/dezirabile

Sugestii pentru trainer:


- aminteste-le prinilor ca ncurajarea comportamentului dezirabil imediat dupa manifestare, creste sansa reaparitiei
acestuia;
- amintiti-le parintilor ca acele comportamente care nu primesc atentie tind sa se stinga si sa dispara din repetoriul
comportamental al copilului. In general suntem tentati sa ne centram si sa acordam mai multa atentie comportamentelor
neadecvate din dorinta de a le rezolva si de a le face sa dispara si sa ignoram copilul atunci cand se comporta adecvat
considerand ca este firesc sa se intample asa. Efectul obtinut este contrar asteptarilor noastre. Tind sa se repete
comportamentele neadecvate deoarece ele primesc cea mai mare atentie din partea nostra si sa dispara cele adecvate
deoarece de cele mai multe ori le ignoram.

Cum laudam copilul


Laudati specific copilul. Copiiilor le place sa fie laudati. Remarca cand copilul tau se comporta bine si arata-i copilului ca
iti place ceea ce face si ca apreciezi eforturile lui. Lauda ar putea fi fie o simpla probare ai lucrat foarte ingrijit. Este foarte
frumos! sau o propozitie prin care sa descrii exact ceea ce iti place multumesc ca te-ai jucat in linite cat timp am vorbit
eu la telefon. Incercati sa evitati remarcile care aduc in dicutie comportamentele nepotrivite ale copilului este foarte bine
sa va vad jucandu-va in liniste, fara sa va bateti. Lauda specifica este eficienta atunci cand aproba sau incurajeaza un
comportament care va place.Autenticitatea i entuziasmul n exprimarea verbala sunt foarte importante.
Parintii ar trebui:
Sa aplaude cand copilul face progrese sau reuseste sa faca ceva.
Sa laude efortul copilului de a incerca sa faca un lucru nou sau de a avea o noua experienta , in ciuda
rezultatului.
Oferiti copiilor posibilitatea de a sti ca sunteti mandri de talentele, interesele si eforturile lor
De exemplu: ai facut un castel minunat sau sunt atat de mandra de tine ca esti interesata sa joci fotbal in echipa scolii

Exercitiu:
Sa nvatam sa ne laudam copiii!
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Mentionati trei comportamente pe care ati dori sa le cresteti frecventa si formulai pentru fiecare cate o afirmatie prin
care sa laudati specific comportamentul copilului.

Cum ii acordam atentie


Este foarte important sa ii acordam copilului atentie atunci cand se comporta bine. Modul in care putem face asta este
extrem de variat:
o Gesturi: zmbete, mbraiari,tinut in brate, inut de mna
o Cuvinte: adresarea de intrebari despre ceea ce face,
o Implicare in jocul lui, desfasurarea unor activitati preferate de copil
o Modul in care este ascultat: este privit in timp ce vorbeste, i se cer lamuriri suplimentare despre lucrurile care le
spune, este lasat sa vorbeasca despre lucrurile care-i fac placere.
o Se tine cont de preferintele si dorintele lui.

Exercitiu: Identificai comportamentele copilului la care le acordai mai mult atenie, completnd tabelul de mai jos:

Cnd i pentru ce l laud, frecvena Cnd i pentru ce l critic, cert, frecvena

TEM DE CAS: Observai propriul comportament, cnd vorbesc cu copilul i ce i spun

Exercitiu:
Gesturi prin care acordam atentie!
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Fa o lista cu gesturile pe care le-ai putea face pentru a-i arata copilului ca ii acorzi
atentie:

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

Ce ativitati ar putea fi de interes pentru copil


Implicarea copilului n activitati de interes pentru el reprezinta o buna oportunitate pentru a+si exersa abilitatile. Un
mediu familial sigur, cu o oferta bogata n activitati/ lucruri de explorat, stimuleaza dezvoltarea copilului i il tine ocupat.
Un copil prescolar are nevoie de un mediu saturat de activitati care sa+i permita sa se dezvolte armonios. Televizorul
care in multe familii eate cea mai accesibila jucarie trebuzie sa fie inlocuit de activitati care sa satisfaca nevoiel de
deyvoltare ale copilului.
Exemple de activitati:
Practice -pentru dezvoltarea abilitatilor motrice fine: desen, pictura, modelaj, colaj, origami(impaturirea hartiei),
confectionare de obiecte, insirat margele, ales boabe de orez, puzzle.
Sportive, de miscare- pentru dezvoltarea abilitatilor grosiere: jocuri cu mingea, curse cu obstacole. Balet, dans sportiv,
gimnastica, patinaj etc
Jocuri de echipa: Nu te supara frate

Exercitiu:
Sugestii pentru activitati cu copii.

Ganditi-va la cateva activitati pe care copilul dvs. le-ar considera amuzante. Consultati-
va si cu ceilalti parinti din gup.Aveti in vedere atat activitati ce pot fi facute in casa, cat
si activitati realizate in afara casei (in curte/ gradina, in cartier, parc, la munte, etc.)

Activitati de interior
Activitati in aer liber

III. Cum pot facilita nvatarea de noi


Salvai Copiii Romnia

DRAFT
comportamente i abilitati

Cum sa contruii un context pozitiv de invatare?

o Oferiti copilului un bun exemplu. Noi toti invatam privind la ceilalti. Pentru a invata un copil o abilitate sau
un comportament nou, ofera-i posibilitatea sa observe. Descrie copilului ce faci, si lasa copilul sa copieze
ceea ce ai facut. Ofera-i copilului ajutor la inceput dar incurajeaja-l sa incerec singur apoi. Incurajeaza si
lauda copilul initial pentru orice initiativa de a face singur comportamentul respectiv ulterior pentru
momentele cand il face bine. Nu va asteptati ca un copil sa respecte regulile case daca nimeni nu le repecta.
De exemplu nu va puteti astepta ca un copil sa se adreseze cu o voce scazuta de interior daca dvs. Tipati
foarte mult. Oferiti-le un bun exemplu si aratati copiilor cum sa se compoarte.
o Folositi invatarea incidentala (intamplatoare). A-i raspunde copilului la intrebari nu inseamna ca il ajutati
sa isi dezvolte limbajul sau modul de a gandi. Arata-i copilului cum sa gandeasca. acesta este un puzzle
foarte greu nu-i asa? Unde crezi ca merge piesa asta? Uita-te bine sa vezi unde am putea sa punem acesta
piesa sa completam imaginea. Laudati copilul dupa ce a terminat problema de rezolvat. De exemplu cand
vrei sa inveti copilul culorile il intrebi Ce culoare crezi ca e asta? Da, este rou! Ce altceva din camera mai
este rou? Acest tip de invaare poate fi extrem de distractiva pentru copil.
o Cereti, spuneti, faceti este o metoda foarte eficienta de a ajuta copilul sa faca lucruri pentru ei insisi, sa
devina independent. Este recomnadat sa o folositi cand copilul invata o abilitate noua sa se imbrace, sa se
spele, sa se spele pe dinti, sa se pregateasca de plecare. Cand un comportament sau o abilitate este prea
lunga sau dificila, impartiti-o pe mai multe secvente de comportament si invatati copiii sa o faca pe pasi mici.
Puteti folosi trei indicatori:
intrebati copilul care este primul pas care este primul lucru pe care trebuie sa il faci cand te
speli pe dinti?
Spuneti: daca copilul nu a dat un raspuns ii spuneti calm ce trebuie sa faca prima data punem
pasta pe periuta de dinti. Acum imi vei arata cum iti speli dintii.
Faceti : daca copilul nu reuseste sa faca, acordati-i ajutor intr-o masura in care sa-i permita apoi sa
faca lucrurile singur. De exemplu, deschideti pasta de dinti si i-a dati copilului in mana. Puneti mainile
peste mainile copilului si indrumati-l in ceea ce are de facut. Retrageti ajutorul in momentul in care
copilul isi pune pasta pe periuta si lasati-l sa-si duca treaba la bun sfarsit. Laudati copilul pentru
cooperare si pentru fiecare pas facut cu succes. Repatarea a ceea ce copilul spune sau face este o
buna cale de a-i incuraja. este foarte bine! Noi am pus pasta pe periuta de dinti sau bravo, ti-ai periat
foarte bine dintii. Dupa ce copilul a invatat abilitatea foloseste lauda mai rar. Repetati cu copilul
procesul pentru fiecare pas :punem pasta pe periuta, periam dintii, clatim gura si am terminat.
o Laudati cooperarea si succesul. Laudati copilul pentru cooperare si pentru fiecare pas facut cu succes.
Repatarea a ceea ce copilul spune sau face este o buna cale de a-l incuraja. Este foarte bine! Noi am pus
pasta pe periuta de dinti sau bravo, ti-ai periat foarte bine dintii. Dupa ce copilul a invatat abilitatea
foloseste lauda mai rar. Repetati cu copilul procesul pentru fiecare pas: punem pasta pe periuta, periam
dintii, clatim gura si am terminat.
o Repetati tehnica cereti, spuneti, faceti pentru fiecare secventa de comportament. De exemplucand
copilul invata sa se spele pe dinti se repeta metoda pentru toate secventele comportamentale: se pune
pasta pe periuta, se periaya dintii, se clateste gura etc.
o Folositi carduri de monitorizarea a comportamentelor. Uneori copiii au nevoie de a motivatie mai mare
pentru a schimba un comportament, a exersa o abilitate sau a se implica intr-o sarcina. Cardurile
comportamentale reprezinta o strategie foarte eficienta care motiveaza copilul mult mai bine, ii ararta ca ii
recunoasteti si apreciati eforturile. Stabiliti un card impreuna si aplicati fete zambitoare, puncte pentru
anumite sarcini sau comportamente (de ex sa mearga la culcare la ora stabilita, sa stea in patul sau toata
noaptea). Copilul poate transforma punctele obtinute intr-o recompensa. Hotarati impreuna ce doreste sa
primeasca- un mic tratament special (o bautura preferata, mancarea preferata, prajitura preferata) sau o
activitate distractiva. Daca sarcina care o are de indeplinit devine cat mai usor de realizat de catre copii
schimbati modalitatea de punctare, facand-o mai dificil de realizat.

Exemplu de card comportamental

Cardul meu cu fete fericite pentru cand dorm singur in pat, toata noaptea
Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5 Ziua 6 Ziua 7

Tema de casa
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Pentru a contientiza mai des calitile copilului d-voastr v propunem un mic exerciiu. Realizai un calendar sau o
agend n care pe o perioad pe 7 zile notai calitile, comportamentele, aspectele positive sau lucrurile pe care le le
observai la copilul d-voastr! Acest exerciiu v va ajuta s observai acele comportamente pozitive pe care uneori le
ignorm sau le uitm cnd ne gndim la copilul nostru. Vei constata dup acest exerciiu ct de multe lucruri grozave
face sau tie copilul d-voastr !

Zilele saptamanii Aspectele pozitive in comportamentul copilului


luni
marti
miercuri
Joi
vineri

sambata

Sau
TEM DE CAS: Observai propriul comportament cnd vorbiti cu copilul i ce i spuneti
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
SEDINA 3-4

CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE

Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:

Care sunt factorii care influenteaza comportamentul


Ce este un comportament problematic;
Care sunt cauzele comportamentului problematic in prescolaritate
Cum influenteaza propriile ganduri i credinte felul n care reactionam la comportamentul copilului;

Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor sti ce sunt comportamentele problematice;
- vor cunoaste factorii care influenteaza comportamentul copilului
- vor face distinctia ntre comportamentul copilului i propriile interpretari legate de situatia respectiva;

I.Ce nseamn comportament problematic


II.
Identificarea unor convingeri preexistente de baz ale prinilor privind comportamentele copiilor
Fiecare printe i formeaz o prere despre comportamentul copilului adic i reprezint la nivel mental
problemele care apar n relaia cu copilul reprezentare care le va ghida relaionarea cu acesta. n 1989
Leventhal i colaboratorii si dezvolt modelul cognitiv al bolii, model care poate fi adaptat i la dificultile
din relaia copil-printe. Acesta subliniaz importana reprezentrii mentale a bolii n adaptarea la o
problem, dar i n prevenirea acesteia. Convingerile despre problem pot fi organizate n cinci dimensiuni:
identitate, cauzalitate, evoluie, consecine, curabilitate (Figura Nr. 2). Cercetrile realizate n domeniu
atest faptul c reprezentarea cognitiv a problemei este un predictor semnificativ al ameliorrii lor. Aceaste
convingeri pe care prinii le au despre problemele copiilor au un impact major asupra modului n care l
privesc pe copil i a metodelor de disciplinare pe care le aplic. De asemenea, cu ct reprezentarea
mental este mai apropiat de adevr cu att intervenia este mai eficient.

EXERCIIU: Pentru a putea identifica convingerile prinilor referitoare la comportamentul copiilor ei vor
primi urmtoarele fie pe care le vor completa urmnd ca apoi s fie discutate i reformulate dup ce ei vor
primi informaii acurate despre comportamentul copiilor.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Figura nr. 2

IDENTITATE: recunoaterea semnelor, simptomelor, a numelui problemei


Ex. Cum mi-am dat seama c un copilul are o problem de
comportament

CAUZALITATE: percepia posibililor factorilor care au declanat boala


Ex. Cum a aprut problema de comportament? Seamn cu tatl l
lui.

EVOLUIE: percepia duratei problemei


Ex. Ct va dura aceast problem?

CONSECINE: percepia efectelor bolii n plan fizic, social, economic i


emoional
Ex. Din cauza problemei de comportament a copilului nu mai
putem pleca n concediu

CURABILITATE: percepia gradului n care problema este vindecabil i


controlabil
Ex. Nu cred c se poate rezolva, aa este el
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
DE CRED C ARE COPILUL MEU O PROBLEM ?
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
...................

DIN CE CAUZ CRED C A APRUT PROBLEMA ?


..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
...................

CT CONSIDER C VA DURA ACEAST PROBLEM?


..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
...................

CUM CRED C NE-A AFECTAT PROBLEMA COPILULUI VIAA PERSONAL, DE CUPLU, FAMILIAL,
PROFESIONAL?
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
...................

CREDEI C SE VA REZOLVA PROBLEMA DIN RELAIA CU COPILUL?


..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
...................
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Informatii trainer
Pentru a putea oferi prinilor informaii ct mai acurate despre comportamentul copiilor vom prezenta n
continuare factorii care intervin n procesul de dezvoltare n perioada precolar.

IV. Resemnificarea comportamentului copilului: factorii care influeneaz comportamentul copilului


factorii genetici

EXERCIIU: prinii vor primii fiecare o foaie de hrtie colorat, iar apoi li se vor da urmtoarele instruciuni:
nchidei ochii, indoii foaia n dou, rupei colul din dreapta sus, ndoii foaia pe diagonal, rupei coltul de
jos, ndoii foaia la mijloc, rupei foaia la miloc, deschidei ochii, despturii foaia. Sarcina lor este de a urma
instruciunile fr a pune ntrebri, pn la capt.
Discuii: La sfrit se va discuta motivul pentru care foile au fost diferite: oamenii sunt diferii, fiecare este
unic din punct de vedere fizic i psihic; dei s-a transmis acelai mesaj pentru toat lumea, fiecare a neles
altceva i a avut un alt comportament; la fel se ntmpl i cu copiii.

A. CU CE SE NATE COPILUL?- rolul factorilor gentici

Adesea observm c doi copii care fac parte din aceeai familie pot fi foarte diferii unul faa de altul, unul
s fie foarte sociabil, iar cellalt mai retras. Uneori prinii sunt ngrijorai de aceste comportamente i ar
vrea s modifice anumite trsturi ale copilului, s-l fac de exemplu mai curajos sau s nu se mai sperie
aa uor i ajung chiar s certe sau s pedepseasc copilul pentru c este aa (ex. Vreau s stai i tu o
dat linitit pe scaun). n astfel de situaii prinii trebuie s nvee s diferenieze ntre o posibil problem
i temperamentul copilului. Fiecare copil motenete de la prini un bagaj genetic unic care constituie baza
dezvoltrii fizice de mai trziu; tot ea este responsabil i de diferenele care apar n tendina oamenilor de
a se comporta ntr-un anumit fel, adic de tipul de temperament pe care l avem. La ora actual, literatura
de specialitate prezint dou dimnesiuni ale temperamentului ca fiind relevante din punctul de vedere al
dezvoltrii psihologice: temperamentul inhibat-dezinhibat, reactivitatea emoional ridicat-sczut; aceste
tipuri de temperament se manifest prin comportamente specifice, n orice situaie, fiind constante pe
parcursul vieii. Dac un printe remarc un comportament la copil plnge prea uor sau este hiperactiv,
comportamentul este expresia unui tip de temperament, iar printele nu tie acest lucru i vrea s l
modifice, el va avea doar efecte negative:
- sentimente de vinovie la copil deoarece el nu poate schimba ceea ce ine de biologic, apariia unor
problme de depresie pentru c nu corespunde ateptrilor prinilor
- sentimente de frustrare i nepuin la printe
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
E important ca printele s nvee despre tipurile de temperament i modul de manifestare a acestora
pentru ca s in cont n disciplinare de particularitile copilului. Copilul are nevoie s se simte
acceptat i iubit indiferent de temperamentul lui, sociabil sau inhibat. n acest sens printele trebuie:
s identifice tipul de temperament al copilului
s neleag c un temperament nu este bun sau ru, fiecare tip de temperament are
avantaje i dezavantaje
s gseasc aspecte pozitive-avantaje ale temperamentului copilului (ex. Un copil hiperactiv
are foart mult energie)
s evite compararea frailor pe baza caracteristicilor de temperament; fiecare copil e unic i
valoros n felul su; comporarea este una dintre sursele stimei de sine sczute la copii; dac i
spun unui copil tu de ce nu eti aa de rapid ca fratele tu el se va simi n permanen
inferior, va fi trist pentru c nu poate fi aa i asta nseamn c nu se ridic la aeptrile
printelui, aprecierile se fac difereniat; mesajul prinilor ctre copii trebie s fie fiecare e unic
i special; dac un copil vine i spune aa c eu sint cel mai rapid rspunsul printelui trebuie
s fie legat de faptul c fiecare face cum poate, fiecare a fcut bine n felul lui pentru c oamenii
sunt diferii. De obicei copiii se compar pentru au fost comparai i din nevoia de a iei n
eviden sau de a obine atenie, aprecieri. Acesta este ns un comportament nesntos care
nu trebuie ncurajat, adic s i se rspund copilului, da tu ai fcut mai frumos dect Ioana
pentru c atunci l nvm s se compare cu alii i s i aprecieze performana n funcie de
performana celorlali.
S identifice modul n care trebuie s i adapteze metodele de disciplinare n funcie de
aceast dimensiune a temperamentului

1) TEMPERAMENTUL
INHIBAT vs DEZINHIBAT
O dimensiune important a temperamentului se refer la tendina copilului de a evita sau interaciona cu
persoane nefamilare, obiecte i situaii necunoscute, fiind denumit temperament inhibat i dezinhibat.

Tabelul Nr. 4

TEMPERAMENTUL INHIBAT TEMPERAMENTUL DEZINHIBAT

comportamente vigilente atunci cnd abodeaz situaiile noi cu ncredere,


sunt confruntai cu ceva nou, manifestnd afectivitate pozitiv i
manifestnd emoii negative i comportamente de explorare a
comportamente motrice asociate cu mediului (ex. zmbesc i vocalizeaz
starea de ngheare sau de fug ca rspuns la o stimulare social
nu se apropie de persoane nefamiliare manifest tendina spre impulsivitate
manifest puine iniiative spontane de o frecven ridicat de abordare a
a interaciona n situaii nefamiliare stimulilor noi
sunt percepui de familie i prieteni ca socialbilitate ridicat
fiind mai fricoi sau timizi un nivel sczut al fricii
au un ritm cardicat mai ridicat i stabil activare EEG la nivelul lobului frontal
o amplitudine EMG ridicat la un stng
activare EEG la nivelul lobului frontal
drept
activare mai mare la nivelul amigdalei
drepte i stngi la situaii noi

Fox i colab., 2001; Schwartz, 2003

Acestea sunt nsoite de diferene fiziologice semnificative cum ar fi rata btilor inimii, dilatarea pupilelor n
timpul sarcinilor cognitive, tensiune la nivelul corzilor vocale atunci cnd vorbete sub stres moderat, nivelul
de cortizol din saliv i ele persisit pn la vrsta adult (Schwartz, 2003). Copiii difer i din punctul de
vedere al pragului stimulrii senzoriale i auditive, ceea ce nseamn c unui copil poate s i plac un nivel
de stimulare i pentru altul s provoace reacii aversive. Acest lucru ne ajut s nelegem mai bine
diferenele ntre frai; de exemplu, tendina prinilor este de multe ori de a aplica aceeai metod de
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
disciplinare cu toi copiii (ex. S le punem muzic pentru c le face plcere); poate unuia i place s asculte
muzica mai tare n timp ce cellalt este speriat de sunete puternice.

Dac printele i identific copilul ca avnd aceast dimensiune este important s adapteze mediul
i s ajusteze comportamentul n funcie de nevoile copilului:
s i vorbeasc copilului pe un ton mai cald; un ton autoritar i ridicat l inhib
s ii ofere copilului un mediu care s fie adaptat nevoilor lui senzorial (ex. Cu mai mult sau mai
puin zgomot)

La 10 luni copiii cu activare EEG la nivelul lobului frontal drept au plns mai mult cnd au fost separai de
mame dect copiii cu activare EEG la nivelul lobului frontal stng (Fox i Henderson, 1999, apud Davidson
i Fox, 1989). Aceste diferene se menin i la aduli; de exemplu, n urma vizionrii unui film, cei cu activare
EEG la nivelul lobului frontal stng l-au evaluat ca fiind pozitiv ntr-un procent mai mare fa de ceilali (Fox
i Henderson, 1999, apud Tomarken i colab., 1990). Uneori prinii nu neleg reaciile copiilor i i ceart
acuma de ce plngi aa de tare c nu s-a ntmplat nimic. Cercetrile ne arat ns c intensitate este
determinat i de reactivitatea emoional.

Dac printele identific aceasti dimensiune a temperamentului e impotant s

Cercetrile arat c aceeai metod de disciplinare are efecte diferite la copii cu temperamente diferite; la
cei cu temperament inhibat comportamentul ferm are efcte negative fa de cei cu temperament dezinhibat
care au nevoie de reguli clare, mai stricte, fermitate i stabilirea unei legturi cu apropiate cu copilul este
esenial n prevenirea comportamentelor de externalizare. (Maccoby, 2000 apud Bates, 1998). Aceste dou
tipuri de temperament reprezint factori de risc pentru apariia difereniat a unui tip de simptomatologie:
temperamentul dezinhibat, n prezena unor carcteristici de mediu se asociaz cu probleme de
externalizare, comportamente impulsive, agresive, iar temperamentul inhibat este un factor de risc pentru
apariia anxietii i depresiei (Schwartz, 2003; Fox i colab., 2001).

Trainingul prinilor trebuie s conin activiti i teme de cas pentru prini n care ei observ i
monitorizeaz comportamentul copilul ntr-o situai de joc.

REACTIVITATE EMOIONAL RIDICAT vs SCZUT


Un rol important l are reactivitatea emoional a copilului, reactivitate care este determinat la nivel
biologic. Reactivitatea emoional e definit intensitatea la nivel fiziologic cu care o persoan rspunde
emoinal la stimulii din jur. Copiii cu o reactivitate emoional ridicat manifest o reactivitate ridicac a
sistemului nervos simpatic. n aceeai situaie, doi copii pot reaciona sub aspectul intensitii emoiei n
mod diferit. Copiii cu reacii mai puternice au nevoie de un efort mai mare pentru a-i regla emoia. De
exemplu, la o serbare de Crciun organizat la grdini, unii copii sunt mai emoionai dect alii i i uit
poezia sau ncep s plng, n timp ce alii nu au emoii aa mari. Cei care au reacii mai puternice au
nevoie de un efort mai mare pentru a-i inhiba un comportament atunci cnd li se cere; de exemplu, un
copil cu o reactivitatea emoional mai ridicat va depune un efort mai mare pentru a amna activitatea
preferat (ex. Mai nti adunm jucriile de pe jos i abia apoi pictm). Copiii cu reactivitate emoional mai
sczut i pot focaliza mai bine atenia pe o sarcin i sunt mai greu de distras ntr-o situaie; acetia se
vor conforma mai uor cererilor adultului i vor ridica un efort mai mic n disciplinare. Copiii care au dificulti
n a-i inhiba unele comportamente sunt mai predispui spre a dezvolta probleme de comportament i a
avea dificulti n relaiile sociale. Aceti copii au nevoie de un efort mai mare numr mai mare de repetri
ale regulilor pentru a le interioriza.

Cercetrile arat c exist i continuii, dar i discontinuiti n ceea ce privete formele extreme ale
temperamentului. Rezultatele unui studiu realizat de Kagan i Snidman (1991) pentru a identifica predictorii
inhibiiei comportamentale la copii de 4 luni care manifestau reacii reacii motorii ridicate sau sczute i
emoionalitate negativ la apariia unor stimului vizuali i auditivi noi.
- O treime din copiii inhibai la 4 luni au manifestat inhibiia la la 14 sau 21 de luni
- 46% din copiii care au fost clasificai ca fiind ca avnd o RE ridicat la 4 luni au fost inhibai la 4,6 ani
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
- 10% din copiii cu RE sczut au fost clasificai inhibai
- 13% din copiii cu RE ridicact la 4,6 ani au fost n permanen inhibai la fiecare evaluare
- 67% din copiii cu RE sczut i 27% din copiii cu RE ridicat au fost clasificai ca fiind dezinhibai
ntr-un studiu similar realizat de Fox i Henderson (1999) se observ o mai mare continuitate a
temperamentului dezinhibat (47%) fa de temperamentul inhibat (27%). Acest lucru nseamn c
temperamentul este moderat de aciunea factorilor de mediu; de exemplu copiii cu RE negativ ridicat care
au continuat s fie aa au fost crescui acas, iar cei la care au aprut modificri au fost ei care au
frecventat grdinia. De asemenea, valorile culturale au un impact major; Chen (1998) a cerut unor prini
din China i Canada s evalueze n ce msur timiditatea i inhibiia sunt trsturi pozitive ale personalitii
copilului. Rezultatele arat c prinii chinezi au evalut-o ca pe ceva pozitiv, iar cei canadieni, negativ. Acest
lucru se reflect i n numrul de copii care manifest inhibiia n cele dou culturi, China avnd un numr
mult mai mare.

Aceste tipuri de temperament se combin ceea ce duce la o varietate n comportamentele copiilor. Fiind
trsturi de temperament nseamn c se manifest la fel n orice context i moment al zilei, adic nu este
un comportament trector; n acest sens e important s identificm care dintre comportamentele copiilor au
o baz genetic acentuat pentru a ti cum s reacionm. n tabelul de mai jos sunt prezentate trsturile
de temperament, comportamentele copiilor i recomandri pentru prini.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Tabelul Nr. 5

Tip de Caracteristici Comportamente


Ce putei face
temperament pozitive dificile
Energetic,viguros. Nelinitit, foarte activ. Anticipai comportamentele de
Investigheaz Se comport impulsiv hiperactivitate i luai msuri de
mediul. Rmne i este uor de protecie dac e cazul. Practicai
Nivel ridicat de
activ chiar i n distras. distragerea ateniei. Oferii copiilor
activare
situaii plictisitoare. oportuniti de a-i descrca energia
prin sport sau locuri de joac special
amenajate.
Rareori produce Lentoare n Oferii timp n plus pentru terminarea
dificulti n cadrul realizarea sarcinilor; unor sarcini. Dai sarcini realiste din
Nivel sczut de unor activiti este numit de multe punctul de vedere al timpului necesar
activare ori lene. Las efecturii lor. Evitai criticismul fa de
impresia de aceast trstur.
somnolen.
Este rareori Manifest un tipar Identificai pe ct posibil o regularitate
deranjat de impredictibil n ceea n comportamentul copilului i inei
Regularitate modificrile care ce privete mncatul, cont de ea. Evitai s forai copilul s
sczut apar in rutina dormitul i mersul la mnnce sau s doram dac el nu
zilnic. toalet. este pregtit; introducei rutine pentru
ora mesei i nainte de culcare.
Manifest precauie Respinge persoanele Introducei lucrurile noi n mod treptat,
n situaii riscante. noi i refuz mncare vorbii despre ele nainte i lsai
sau obiecte. Se copilul s se adapteze n ritmul lui.
Retragere iniial
aga de adult i
accept cu dificultate
schimbarea
Probabilitate mic Dificulti n a se Stabilii un program zilnic predictibil.
de a fi afectat de adapta la schimbare Evitai schimbrile inutile i pregtii
influene negative. sau la momentele de copilul nainte dac acestea sunt
Adaptabilitate
tranziie de la o inerente. Expunei copilul treptat la o
sczut
activitate la alta. i ia schimbare i pentru momente scurte
mult timp s se de timp.
adapteze.
Copilul i exprim Mai degrab plnge nvai s fii tolerani. Modelai
n permanen n loc s vorbeasc. rspunsuri adecvate, dai copilului
Intensitate nevoile fa de Intensitatea reaciei feedback i oferii alternative.
ridicat adult este adesea
confundat cu
intensitatea dorinei.
Datorit acestei Pare adesea cu nelegei c aceasta este o dispoziie
dispoziii prinii au toane, se plnge de temperament; nu este vina
tendina de a se mult, pare foarte dumneavoastr i nici a copilului.
implica mai mult n serios i manifest Modificai cerinele care ai observat
Dispoziie viaa copilului rareori bucurie n c i intensific starea negativ.
negativ timpul aciunilor sau ncurajai rspunsurile pozitive ale
activitilor. Prinii copilului.
pot supraestima
nemulumirile
copilului.
Copilul poate fi Nu ascult. Are Formulai sarcini, cereri, instruciuni,
linitit i calmat dificulti de scurte i simple. Eliminai pe ct
foarte uor. concentrare. Este posibil elementele disctractoare din
uor de distras din mediu.Folosii tehnici eficiente de
sarcin i are nevoie comunicare cu el: adresai-v pe
s i se reaminteasc nume, stabilii contactul vizual i
Neatenie i
n permanen ce are sumarizai lucrurile discutate.
distractibilitate
de fcut. Oferii copilului pauze frecvente.
Atunci cnd este cazul, redirecionai
comportamentul copilului fr a v
simi ruinai sau furioi. Ludai
copilul pentru persistena n sarcin i
finalizarea acesteia.
Prag senzorial Abilitate ridicat de Reacii exagerate Reducei nivelul de stimulare.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
a identifica chiar i la stimuli Anticipai problemele posibile i
schimbrile din (lumin, zgomot, pregtii copilul. Respectai
mediu i a miros, durere) sau preferinele copilului pe ct posibil.
sczut
nuanelor n evenimente socio-
sentimentele i emoionale obinuite.
gndurile celorlali.

Cum s ai grij de copilul tu, Bantam 1999

TEM DE CAS: n funcie de diemnsiunea temperamental identificat printele va ncerca s aplice ct


mai multe din recomandrile comportamentale specifice.

V. Resemnificarea comportamentului copilului: factorii care influeneaz comportamentul copilului


(factorii de mediu)

B. CE I CUM NVA COPILUL N PRIMII 7 ANI? rolul factorilor de mediu

EXERCIIU: prinii vor primi cte o bucat de plastilin n mn i li se va cere s modeleze un copil. Apoi
se va discuta de ct de uor s-a putut modela plastilina, una era din material mai tare, alta mai moale i ce
rol au avut ei n modelare.
Discuii: se va face analogia cu factorii genetici i rolul lor de model i sculptor al personalitii copilului

1) NVA DESPRE EL I DESPRE RELAIILE CU CEILALI relaia de ataament


n primele 18 luni de la natere se pun bazele relaiei de ataament, relaie care se consolideaz n jurul
vrstei de 3 ani. Devin semnificative n viaa copilului acele persoane are le ofer sprijin emoional, fizic (ex.
i ajut s mearg singuri, s se mbrace) i sunt o prezen constant n viaa copilului. Formarea relaiei
de ataament depinde de abilitatea mamei de a recunoate mesajele subtile, neclare pe care le transmite
copilul i de modul n care ea rspunde nevoilor copilului. Ceea ce consider adultul c este bine pentru
copil, poate s nu fie considerat bine i de copil. Prin urmare, pentru a ne asigura c rspundem adecvat
nevoilor copilului este necesar o permanent observare a comportamentului copilului i o ncercare de a
vedea lucrurile din perspectiva copilului.

Putem observa dac un copil ncepe s stabileasc o relaie de ataament cu cineva atunci cnd simte
disconfort dac vede o persoan strin (pn pe la 2-3 ani) sau cnd plnge dac persoana de care are
grij lipsete mai mult timp deoarece nc nu tie sigur dac se va mai ntoarce sau nu (poate dura toat
perioada precolar). Avnd aceast reprezentare a relaiilor n minte copiii o vor testa. De exemplu, un
copil cu un ataament insecurizant se poate comporta ntr-un mod provocativ ca s observe reacia
persoanei respective (ex. poat s verse paharul cu lapte pe mas pentru a vedea reacia mamei; dac
mama l ceart lui i se confirm modelul mental pe care el l are despre relaii; dac mama rezist primului
impuls i i spune nu-I nimic, se mai ntmpl, primete un rspuns la care copilul nu se atepta, iar n timp
el poate s i schimbe teoria despre ceilali.

Relaia de ataament construit n primul an de via va constitui baza dezvoltrii emoionale i sociale a
copilului n anii ce urmeaz. Copiii pot dezvolta patru tipuri principale de ataament: securizant, anxios-
dependent, rezistent i dezorganizat. n urma interaciunii cu persoanele semnificative din viaa lor, copiii i
formeaz teorii despre relaiile cu ceilali (ex. Sunt o persoan care merit s fie iubit ?, Este lumea un loc
sigur ?, Te poi baza pe oameni ?). Pentru a nelege mai bine cum se formeaz aceste relaii vom face
urmtorul exerciiu:

EXERCIIU: Se mparte sala n trei grupe crora li se spune c sunt nie bebelui ca ncep s plng; primul
grup, ori de cte ori plnge, vine cineva l ia n brae i l mngie. Al doilea grup poat s plng c nu e luat
n seam, air uneori de certat; al treilea grup ori de cte ori plnge uneori e luat n brae, alteori e certat.
Participanii trebuie s se gndeasc ce impresie i formeaz despre ei (dac sunt importani sau nu) i
dac se pot baza pe adult. Apoi se va discuta pe baza caracteristicilor trecute n tabel.

Tabelul Nr. 6

ataament securizant ataament anxios- ataament anxios- ataament


evitativ ambivalent sau dezorganizat
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
rezistent
- simt c orice - copiii simt c nu se pot - copiii nu apeleaz la o - comportamentul
s-ar ntmpla cineva baza pe o persoan i persoan pentru a cere copilului nu este
este lng ei s aib chiar evit uneori ajuorul sau pentru a fi coerent i predictibil n
grij de ei; dup ce persoana semnificativ consolai atunci cnd se relaiile cu ceilali;
sunt desprii perioade - se simt confortabili simt ru; ei prefer s fie persoanele din jurul lui
mai lungi de timp de doar atunci cnd sunt n lsai n pace i nu pot anticipa reaciile
persoana semnificativ atenia sau n apropierea acumuleaz de multe ori copilului ntr-o situaie
copiii i caut i merg persoanelor relevante. - sentimente de furie
spre ea cnd sunt stresai ei au se simt n relaie cu
- vd relaiile sociale ca reacii emoionale i cineva tensionat
pe ceva plcut i simt comportamentale - i privesc pe ceilali cu
c le pot face fa exagerate (ex. nelinitii, nencredere, nu cred c
- le place s vorbeasc impulsivi) i devin merit iubii i au
despre emoii care reticeni n prezena unor dificulti n a se apropia
apar n diferite situaii noi. de cineva. Deoarece ei
contexte. se simt vulnerabili
ncearc s
compenseze acest
disconfort fie s nu se
gndeasc sau s
vorbeasc despre
sentimentele negative
pe care le au fie s le
minimalizeze (ex.
Oricum nu-mi era aa
de bun prieten, nu-mi
plcea aa de mult de
el). Astfel ei refuz s
cear ajutorul, devin din
ce n ce mai
independeni i nu mai
au ncredere n ceilali.

Tipuri de ataament,
RELAIA DE ATAAMENT I RELAIILE DE ZI CU ZI

Odat stabilit relaia de ataament ea va influena relaiile cu partenerii din viaa adult. De asemenea,
relaiile de ataament devin foarte importante n momentele stresante din via, momente pe care
persoanele care au dezvoltat un ataament securizant cred c le pot face fa deoarece au oricnd pe
cineva la care pot apela; copiii cu ataament insecurizant se vor simi mult mai stresai deoarece ei nu au
aceast siguran. Dezvoltarea unui ataament insecutizant este primul pas n apariia agresivitii i a furiei
la vrsta precolar. Atunci cnd copii au stabilit cel puin o relaie de ataament securizant cu o persoan
semnificativ au ncredere s exploreze mediul din jur i tiu c se pot retrage oricnd simt c ceva nu este
bine i c vor primi sprijin. Copiii ncep s aplice relaia lor de ataament n relaia cu ceilali i atunci cnd
ntlnesc persoane noi sau cnd i aleg prietenii. Pe msur ce cresc, aceste reprezentri despre relaiile
dintre oameni devin din ce n ce mai stabile i ele vor influena modul n care copiii interpreteaz relaiile cu
ceilali:
copiii vor selecta informaiile din mediu care se potrivesc cu ceea ce au ei n minte
ex. dac face mizerie i l criticai puin, n loc s spun Mi-ai vorbit pe un ton mai sever pt c e mizerie i
nu i place mizeria, un copil cu un ataament insecurizant va gndi Mi-ai vorbit pe un ton mai sever. Am
tiut c nu m iubeti

copiii i vor formula ateptrile din partea celorlali n funcie de reprezentarea pe care o au ei n
minte
ex. dac i cere cuiva s-l ajute este foarte probabil ca un copil cu un ataament insecurizant s gndeasc
Oamenii totdeauna te dezamgesc n loc s gndeasc Oamenii sunt de cele mai multe ori sunt lng
tine la nevoie

copiii vor fi relaxai n prezena persoanei sau tot timpul vor ncerca s-o mulumeasc
ex. de obicei copiii cu ataament insecurizant crede c tot timpul trebuie s se comporte cu grij pentru a nu
supra pe nimeni, n loc s se gndeasc Cteodat te mai superi, dar n general ne simim bine
mpreun
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
copiii i vor forma o prere despre ei n funcie de tipul de ataament format
ex. copiii cu ataament insecurizant se vor gndi De obicei strigi la mine. Probabil c nu sunt o persoan
prea bun; copiii cu ataament securizant vor gndi Cteodat strigi la mine; de obicei asta se ntmpl
atunci cnd eti obosit. Nu-I neaprat vina mea.

Aceste tipuri de ataament sunt distribuite apoximativ egal n rndul populaiei. Ele nu reprezint o boal.
n timp, n funcie de experienele prin care trece fiecare, de persoanele din anturajul copilului i de
caracteristicile de personalitate pot aprea unele probleme emoionale (anxietate, depresie) sau
comportamentale.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

Apuca si smulge

Ofera

Arata

Conduce

Indic cu privirea

Vine la dvs

Vocalizeaz

Semne complexe

Se raneste pe sine

Agresivitate

Acces de furie

Nu face nimic

Alte comportamente
Exprim facial

Ecou imediat

Ecou intarziat

Plange sau se smiorcaie


Se departeaza de dvs.

Mai multe cuv

Semne simple
Da din cap

Un singur cuvant
Cere un obiect

Cere o aciune

Protesteaz sau
se scuz
Cere ajutor
Cere o rutin
social
Indic o boala

V arat ceva

Explicarea funciilor comportamentelor copilului

Toti copiii au compoatamente inadecavate din cand in cand si toti parintii intra uneori in lupta de putere cu copiii lor
Invatarea modului in care poti sa interpretezi emotiile si comportamentele copiilor poate fi dificil pentru orice parinte. In
ciuda efortului merita deoarece acestea sunt reperele pentru tot ceea ce face copilul si modul in care noi ca adulti
raspundem. Pe masura ce veti sti cum sa cititi aceste repere, veti reusi sa gestionati mult mai usor problemele care
apar.

Decodificarea mesajului.
Comportamentele inadecvate ale copiilor folosesc un cod prin care incearca sa va comunice cum se simt si ce traiesc.
Comportamentul indezirabil este un mesaj codat care spune Ma simt descurajat deoarece nu cred ca sunt important
sau ca sunt iubit neconditionat. Copiii nu sunt constienti , nu isi dau seama de aceste credinte si nici nu stiu ca prin
ceea ce fac ei comunica adultilor ca sunt descurajati. Important este ca parintii sa realizeze ca in spatele unui
comportament inadecvat exista o credinta si ca emotiile copiilor le dau parintilor repere sa inteleaga limbajul codat pe
care copiii il folosesc.

Credintentele din spatele fiecarui comportament


Ce se intampla cu noi in viata, nu este niciodata la fel de important ca ceea ce gandim noi ca ni se intampla in viata si
concluziile la care ajungem. Toate comportamentele noastre se bazeaza pe aceste credinte si concluzii. In plus ele sunt
in legatura directa cu nevoile de baza ale tuturor oamenilor : nevoia de fi important si valoros.
Exemplu cand parintele ignora in mod repetat tristetea copilului, si il lasa sa planga intr-un colt fara sa faca gesturi
care sa-l linisteasca (sa-l mangaie, sa-l ia in brate, sa-l imbratiseze) ba mai mult ii interzice sa planga nu mai plange!
sau il ameninta daca mai plangi, te dau la tigani! increderea copilului in adult se deterioreaza. Toate aceste aspecte
care tin de relatia copilului cu parintele se stocheza in memoria afectiva si se transforma intr-un set de convingeri
despre el si despre ceilalti. In exemplu nostru copilul gandeste ca parintelui nu-i pasa de mine pentru ca ulterior sa
generalizeze acesta experienta si sa concluzioneze ca nimanui nu-i pasa de mine!.

Nevoile de baza ale oamenilor


Toti dintre noi avem nevoie sa ne aflam undeva, cu cineva, sa ne simtim importanti, valorosi si iubiti. Inca din primul
moment in care copiii devin constienti despre ce se intampla in jurul lor, ei incep sa traga concuzii despre modul in care
sunt ei, daca sunt iubiti, daca sunt acceptati.
Copiii nostri asemeni tuturor oamenilor au nevoie sa li se asigure nevoile de baza ( hrana, locuinta, haine). Dar pe langa
toate acestea ei au nevoie sa se simta acceptati, sa stie ca apartin cuiva, ca sunt speciali si valorosi , ca sunt iubiti
pentru ceea ce sunt.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Ei bine, desigur ca imi iubesc copiii! spunem noi parintii simtindu-ne putin ofensati ca cineva ar putea sa ne intrebe
asa ceva. Desigur ca asa este, dar adesea noi ca parinti esuam in ceea ce priveste comunicarea iubirii intr-o forma
care sa poata sa fie inteligibila si pentru copiii nostri. O alta greseala tipica pe care o facem ca parinti este ca nu
reusim sa facem o distinctie intre copil ca persoana si comportamentul lui. De exemplu lasam copilul sa creada
ca atunci cand greseste, mama si tata il iubesc mai putin. Esti rea! Nu vei face nimic niciodata! De cele mai multe ori
suntem dispusi sa ne aratam dragostea si incurajarea in momentele in care copiii realizeaza ceva sau se compoarta
conform asteptarilor noastre, oferindu-le astfel posibilitatea de a-si forma credinta ca iubirea si acceptarea se castiga. In
acesta maniera apare la copiii nevoia de a fi aprobat si acceptat de ceilalti care constituie un factor de risc in
adolescenta.

Ce putem face ?
Sa invatam, chiar daca pare greu, sa acceptam copiii asa cum sunt ei si nu asa cum ne-am dori noi sa fie.
Sa le aratam copiilor ca chiar daca este loc de mai bine in unele arii, ei nu trebuie sa devina altcineva pentru a fi iubiti.
Sa le aratam ca dragostea pentru ei nu este limitata si nici conditionata de nimc.
Sa-i facem sa se simta in siguranta prin aducandu-le la cunostinta faptul ca nu are importanta cat de groaznica pare o
situatie, noi vom avea grija de ei si vom fi acolo.

Ce se intampla cand copilul nu simte dragostea si se simte inutil ?

Atat parintii cat si copiii sunt participanti activi in procesul de formare a convingerilor despre ei despre ceilalti despre
viata iar compotamentele lor au la baza aceste convingeri. Intelegerea acestui proces, a modului in care copilul isi
creaza propriile convingeri despre viata si maniera in care el se adapteaza la mediul familial reprezinta primul pas in
intelegerea comportamentului copilului. Intelegand acest lucru, puteti incuraja copiii oferindu-le oportunitati pentru a-si
schimba credintele nesanatoase si compoartamentele inadecvate.

Fiecare dintre noi cauta o cale sa se simta acceptat si important. Uneori merge, alteori nu. Daca noi gandim ca nu
suntem iubiti si acceptati, in mod obisnuit facem cava ca sa recastigam iubirea si acceptarea. Alteori simtim nevoia sa-i
ranim pe altii pentru a ne lua revansa ca nu ne iubesc. Alteori simtim ca suntem pe punctual de a renunta. Pare
aproape imposibil sa faci lucrurile bine, sa fii util, sa fii iubit si acceptat. Lucurile pe care le facem atunci cand credem ca
suntem de prisos si neimportanti sunt adesea cai gresite de a obtine acceptarea de care avem nevoie.
Copiii nu sunt constienti de aceste credintele care se afla in spatele comportamentelor lor, ei nu stau si planifica lupte
de putere cu parintii. Singurii care putem intelege motivele care stau in spatele comportamentului copiilor suntem noi
parintii. In acest fel, noi putem sa ne gandim la cele mai eficienta cai de incurajare a copiilor cand ei se simt descurajati
si implicit sa facem modificari si la nivelul comportamentului.

Important de retinut!

Intentiile copiilor nu sunt gresite. Fiecare dintre noi are nevoie de atentie , de legatura cu ceilalti si de sentimentul puterii
personale. Parintii uneori considera ca copiii se comporta inadecvat cand cer atentie sau cand incearca sa obtina
puterea. In mod real, problemele apar cand copiii cauta in mod exagerat atentie sau putere nechibzuita in locul
obtinerii atentiei si folosirii puterii intr-un mod constructiv.
Exemplu :
Margareta era o mamica foarte ocupata de profesia avocat. Ea era foarte puternic atasata de fetita ei de trei ani Maria.
Margareta a petrecut foarte mult timp ocupandu-se sa gaseasca pe cineva care sa aiba grija de fetita cand ea nu este.
Cu toate acestea, seara cand mama se intorcea acasa observa ca fetita manifesta din ce in ce mai multe
comportamente nepotrivite(scancea, era iritata). Mama a inteles ca ceva din comportamentul fetitei are la baza
incearcarea de a-si stabili autonomia si initiativa care este o parte normala a procesului de dezvoltare la trei ani.
Invatand despre disciplinarea pozitiva, mama a fost invatata sa recunoasca plansetul fetitei ca pe un indicator- un punct
de reper- al faptului ca ea a fost poate mai ocupata cu munca decat de obicei. Mama astfel a descoperit ca atunci cand
programul ei a fost atat de incarcat, a gasit foarte putin timp sa-l petreaca cu fiica ei iar fetita i-a raspuns prin dorinta de
a obtine atentiei exagerate.
Mama si fiica s-au implicat intr-o relatie mult mai calma si cu mult mai multe momente placute peterecute impreuna, de
cand mama si-a stabilit un moment in programul ei in care sa petreaca in mod regulat timp de calitate cu copilul, si sa-i
dea atentie in mod pozitiv.

Indicii care va ajuta sa identificati obiectivele gresite


Primul indiciu pentru a decodifica mesajul din spatele comportamentului indecvat este sa descoperiti modul in care va
face sa va simtiti comportamentul indezirabil al copilului. De exemplu, daca va simtiti iritat, batut la cap, ingrijorat
sau vinovat aceste indicii va spun ca scopul copilului este sa obtina atentie cat mai multa atentie.
Al doilea indiciu vine din observarea raspunsului comportamental al copilului la modalitatile dvs obisnuite de a
gestiona comportamentele sale nepotrivite. Daca tinta gresita a copilului este obtinerea puterii nechibzuite si dvs
reactionati tot prin folosirea puterii, comportamentele inadecvate se vor intensifica.

Al doilea mesaj codat.

Al doilea mesaj codat pentru scopul gresit al atentiei exagerate este Observa-ma. Implica-ma in mod folositor! O metoda
eficienta de a ajuta copilul ar fi sa il ignori comportamentele nepotrivite prin care incearca sa obtina o atentie extra si sa
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
redirectionezi copilul spre o activitate, dandu-i ceva sa faca astfel incat sa primeasca atentie pentru comportamentele
adecvate.

Pentru puterea nechibzuita, al doilea mesaj este lasa-ma sa te ajut, da-mi sa aleg! O cale eficienta de a raspunde la
aceasta tinta gresita este:
in primul rand sa admiteti ca nu puteti determina intotdeauna copilul sa faca ceva cee ce presupune sa ii aratati ca
aveti nevoie de ajutorul lui.
dati copilului sa alega din doua sau mai multe modalitati cum sa va ajute. Exemplu ai dori sa punem aceasta
problema pe ordinea de zi la intalnirea de familie de saptamana viitoare, astfel incat intreaga familie sa lucreze
impreuna pentru a gasi solutii sau doresti sa te gandesti singur, timp de o zi si sa-mi spui care sunt solutiile gasite de
tine?
Oferiti copilului o alegere deschisa sa-si foloseasca puterea intr-un mod constructiv. Orice faci tu ma ajuta , sa faci
curatenie ar fi foarte mult apreciat. Copiii care cauta puterea nechibzuita sunt mult mai predispusi sa coopereze cand
ei isi por folosi puterea personala de a alege decat sa opuna rezistenta fiind controlat de adult.

Pentru tinta gresita a revansei, al doilea mesaj codat este Ma simt ranit! Valideaza-mi sentimentele
Ajuta atunci cand aultul poate vedea comportamentul revansard si valideaza emotiile care strau in spatele lui presupun ca te
simti foarte ranit in legatura cu acel lucru! Puteti numi emotia copilului daca o identificati sau puteti sa-i spuneti Doresti sa-mi
spui mai multe despre acel lucru? Aceasta modalitate este de obicei suficienta pentru a stinge comportamentul neadecvat si
de a pune copilul intr-o dispozitie care sa-i permita sa rezolve problema (poate dupa o mica pauza de linistire) care poate
insemna sa nu ia in seama ceea ce gandeste altcineva, sa fie asertiv, sa faca o schimbare in bine.

Pentru tinta gresita a inadecvarii asumate mesajul secundar este Nu renunta la mine. Arata-mi un mic pas! este nevoie
ca adultii sa gaseasca cel mai mic pas pe care copilul sa il faca in felul lui. Aceasta inseamna sa faca un pas impreuna cu el
pana copilul poate sa-l faca singur. In momentul in care copilul a avut un mic success, el va putea renunta la ideea ca nu este
suficient de bun (necorespunzator).

Abia cand vom reusi sa intelegem modul in care copiii nostri gandesc, credintele lor despre ei insisi, despre ceilalti si despre
viata, ne vom situa pe o pozitie mult mai buna de a-i influenta in mod pozitiv. Noi putem fi mult mai eficienti cand lucram cu
credintele din spatele comportamentelor inadecvate (mesajele codate) decat cand ne centram exclusiv pe comportament.

Comportamentul copiilor nostri -bun, rau, indifferent,- nu apare in gol. El rezulta din modul in care copiii se simt in legatura cu
ei insisi, cu ceilalti si cu locul lor in viata. Comportamentele neadecvate pot fi suparatoare sau iritante dar intelegerea
credintelor si mesajelor codate pe care copiii le folosesc pentru a comunica cu adultii-poate fi tot ceea ce ai nevoie pentru a
rezolva problema. Copiii care se simt incurajati, iubiti si valorosi simt nevoia tot mai putin sa se comporte necorespunzator.

Tabelul tintelor gresite va ajuta sa identificati tinta gresita a comportamentului neadecvat al copilului si va ofera
cateva sugestii positive pentru incurajarea comportamentelor potrivite.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Tinta copilului Daca Parintele tinde sa Daca raspunsul Credinta din spatele Mesaje Parinti/adulti proactivi si raspunsuri care imputernicesc (autorizeaza)
este: parintele/ad reactioneze cu: copilului este comportamentului codate
ultul copilului este
simte:
Atentie Suparat Reamintind Se opreste Eu contez/ ma simt Observa- Te iubesc si..( exemplu: imi pasa de tine si vom petrece un timp
excesiva (sa-i Iritat Incercand sa-l con temporar dar mai important doar atunci ma. Implica- impreuna mai tarziu)
tina pe ceilal ti Ingrijorat vinga cu vorbe bune, tarziu repeta sau cand sunt bagat in ma in mod Redirectioneaza copilul dandu-i o sarcina astfel incat sa poata obtine o
ocupati sau sa Vinovat cu lingusiri are alte seama sau cand folositor. atentie utila. Evita sa tratezi copilul intr-un mod special. Planifica momente
benefi cieze de Facand lucruri pentru comportamente primesc un tratament speciale pentru petrecerea timpului impreuna (cel putin 15 min pe zi)
un trata ment copil pe care el ar fi nepotrivite. special Stabileste rutine zilnice. Foloseste rezolvarea de probleme. Incurajeaza.
special) putut sa le faca Ma simt important doar Foloseste intalnirile de familie
singur atunci cand te atentia Atinge copilul fara cuvinte
este asupra mea Ignora comportamentele nepotrivite
Ofera semnale nonverbale
Puterea Furios Lupta Intensificarea Ma simt important doar Lasa-ma sa Redirectioneaza copilul la puterea folosita in mod constructiv. Oferiti-i
nechibzuita Provocat Capitulare comportamentul atunci cand eu sun ajut. posibilitatea sa va ajute. Oferiti-I alegeri limitate, nu luptati si nici nu
(a fi seful) Amenintat Gandind nu poti sa sfidator seful, cand am Da-mi capitulati, retrageti-va din conflict; fiti ferm si bland; actionati fara sa vorbiti,
Invins scapi asa usor! De Copilul simte ca a lucrurile sub control si posibilitatea hotarati ce veti face, lasati rutinele sa conduca(sa spuna ce este de facut),
data asta n-o sa-ti castigat cand cand le arat celorlalti sa aleg. plecati si calmati-va; dezvoltati un respect mutual; incurajati; folositi
mearga! parintele adultul ca nimeni nu poate sa intalnirile de familie.
iti voi arata eu tie! este suparat imi spuna ce sa fac
Doreste sa fie corect Putere pasiva
Revansa Ranit Plateste cu aceeasi Razbunari Nu cred ca sunt prea Sunt ranit Acceptati emotia copilulul - se simte ranit. Evitati sa va simtiti ranit. Evitati
Dezamagit moneda Intensificari important asa ca voi Valideaza- sa pedepsiti sau sa va razbunati. Construiti increderea, folositi ascultarea
Dezgustat Isi ia revansa Sporiri ale rani pe altii daca sunt mi reflexiva, impartasiti proriile emotii, faceti schimbari in bine, aratati ca va
Neincrezator Gandeste cum ai comportamente ranit. sentimentele pasa, actionati, nu vorbiti, incurajati punctele tari ale copilului, puneti
putut sa imi faci asa lor precedente Nu pot fi placut sau copilul inaceesi barca-tratati-l de la egal, folositi intalnirile de familie
ceva? sau alegerea altor iubit.
arme.

Inadecvarea Disperare Renunta Nu se implica Nu ma simt important Nu renunta Impartiti sarcina in pasi mici. Opriti critica. Incurajati orice incurajare
asumata Lipsa de Face cu ajutor Nu raspunde pentru ca nu sunt la mine. pozitiva, fiti increzatori in abilitatile copilului. Centrati-va pe calitatile
(sa renunte si speranta excesiv de mare Da inapoi perfect asa ca ii voi Arata-mi un copilului, nu renuntati, stabiliti oportunitati pentru success, invatati-l
sa ramana Neajutorare Pasiv convinge pe altii sa nu mic pas. abilitatile, aratai-i cum sa faca, nu faceti lucrurile pentru el, tineti cont de
singur) Sentimentul Se retrage astepte nimic de la interesele lui, incurajati-l, incurajati-l, incurajati-l,
de a fi neco mine; sunt neajutorat si Folositi intalnirile de familie.
res punzator incapabil, nu folosesc
incercarea deoarece nu
voi face nimic bine
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
III. Cauzele comportamentelor problematice in prescolaritate
Unele comportamente inadecvate sunt normale pentru stadiul de dezvoltare specific prescolaritatii, iar disciplinarea
problemelor devine inevitabila. Doar in conditiile in care noi ca parinti devenim constienti de ce se intampla cu copiii
nostri, putem preveni aparitia comportamentelor inadecvate prin reducerea factorilor care cauzeaza sau faciliteaza
aparitia lor. Desigur ca nu ne putem astepta sa putem sa facem asta tot timpul dar intelegerea cauzelor ne poate da un
foarte mare ajutor in gestionarea situatiilor dificile in mod calm si eficient.
Pentru a intelege cum se dezvolta comportamental copiii, este important sa avem in vedere cele trei mari sfere de
influenta : mostenirea genetice, mediul familial, si comunitatea in care traiesc. Toti acesti factori dau forma dezvoltarii
abilitatilor si atitudinilor copiilor si de asemenea influenteaza aparitia problemelor de comportament.
1. Comportamentul copilului este influentat de caracteristicile temperamentale
Copiii care prezinta trasaturi temperamentaledificile prezinta un risc mult mai mare de a dezvolta probleme de
comportament. De exemplu un copil care se agita, plange foarte mult, ii este dificil sa stea intr-o activitate, prezinta
dificulati de adormire, este mult mai dificil de introdus intr-o rutina. Studiile arata ca acei copiii care sunt
temperamental mai dificili (prezinta o reactivitate emotionala mai ridicata, sunt mai greu de linistit sau au dificultati in
a-si concentra atentia o perioada mai mare de timp) pot ridica mai multe probleme parintilor fiind mai dificil de
gestionat (Goldsmith et al, 1987)1 si si sunt predispusi sa genereze mult mai multe reactii negative din partea
parintilor (Barron & Earls, 1984)2; Cei mai multi dintre copiii abuzati fizic prezinta caracteristicille specifice
temperamentului dificil.
Studiile arata ca in dezvoltarea problemelor de comportament , temperamentul are doar un caracter predispozant.
Trasaturile temperamentale dificile sunt asemeni unei seminte. Ca sa incoltesca este nevoie sa beneficieze de un
mediu prielnic.acest lucrur presupune ca nu toti copiii cu trasaturi temperamentale dificile ajung sa dezvolte probleme
comportamentale ci doar acei care traiesc intr-un mediu care le acelereaza vulnerabilitatile( este certat, pedepsit,
batut, umilit, criricat, controlat etc).

2. Comportamentul copilului nu depinde doar de temperamentul copilului ci si de reactia celor din jur
Climatul afectiv din familie (nivelul de stres, al paritilor, emotiile parintilor si relatie dintre ei)
Efectele psihologice si comportamentale ale stresului asupra dezvoltarii copilului pot fi extrem de variate. S-a constat ca
a copiii care traiesc intr-un mediu stresant acasa prezinta nivele mult mai inalte ale comportamentului inadecvat decat
copiii care nu au aceasta experienta (Creasey, Mitts& Catanzaro, 1995)3
Care sunt efectele mediului stresant de acasa:
- unii copii pot demonstra probleme de internalizare incluzand simptome depresive: dependenta, hipersensibilitate,
retragere sociala
- unii copiii raspund la stres cu probleme de externalizare: hiperactivitate, agresivitate, cautarea atentiei, lispa
compliantei.
( Banez & Compas, 1990)4
(Strauss, Forehand, Smith, & Framme, 1986)5

Parintii ar trebuie sa fie constienti de posibilele legaturi dintre comportamentele neadecvate ale copiilor si
circumstantele mediului in care acestia traiesc. Copiii prescolari sunt intr-un mod semnificativ influentati de climatul
emotional din familie.
Certurile zilnice dintre parinti si copiii reprezinta un factor predictor pentru problemele comportamentale. Studiile
arata ca cearta zilnicacu parintii reprezinta un important factor stresor care conduce la probleme comportamentale de
externalizare (agresivitate), dincolo de contributia caracteristicilor temperamentale.( Coplan, J., Robert, Bowker,
Anne, Cooper, M., Suzanne,2003)6. In plus cele mai multe certuri zilnice cu parintii pornesc de la comportamentul
provocator al copiilor.
Copiii cu temperament dezinhibat (in particular cei care nu isi pot concentra atentia pe o perioada mai mare de timp)
sunt mult mai vulnerabili la efectele stresului decat ceilalti cu temperament inhibat. Relatia dintre stresul din familie si
temperament fiind bidirectionala.
Copiii cu caracteristici temperamentale mai dificile exacerbeaza nivelul de stres parental si tot ei sunt cei mai
vulnerabili la consecintele negative ale stresului familial. Aceasta poate conduce la un cerc vicios: temperamentul
copilului contribuie la cresterea nivelul de stres din familie, iar nivelul de stres are o influenta negativa asupra
comportamentului copilului.

1
Goldsmith,H.H., et al, (1987) What isi temperament? Four approaches, Child Development, 58, 505-529
2
Barron, A. P., & Earls, F.,(1984), The relation of temperament and social factors to behavior problems in three-year-old children, Journal
of child psychology, 25, 23-33.
3
Creasey, G., Mitts, N., & Catanzaro, S.,(1995)Association among daily hassles, coping, and behavior problems in nonreferred
kindergartners, Journal of Clinical Child Psychology, 24, 311-319.
4
Banez, G. A., & Compas, B., E., (1990), Childrens and parents daily stressful events and psychological symptoms, Journal of Abnormal
Child Psychology, 18, 591-605
5
Strauss,C., C., Forehand, R., Smith, K.,& Framme, C.,L.,(1986), The association between social withdrawal and internalizing problems
with children, Journal of Abnormal Child Psychology,14, 252-535.
6
Coplan, J., Robert, Bowker, Anne, Cooper, M., Suzanne,(2003), Parenting Daily hassles, child temperament, and social adjustment in
preschool, Early Childhood Research Quarterly 18, 376-395.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Astfel factorii zilnici stresori printre care si certurile zilnice cu copilu, pot exacerba orice dificultate existenta intre
parinti crescand astfel si mai mult nivelul de stres(Belsky, Crnic,& Gable, 1995)7. In plus parintii care sunt stresati , isi
compromit accesibilitatea la copiii lor. De exmeplu, lipsa de abilitate a mamei de a-si regla emotiile negative
reprezinta un factor predictor pentru anxietate la copil (Jenkin & Smith, 1991)8

Recompensarea accidentala a comportamentelor inadecavate


Inca de la inceput comportamentul unui copil produce o serie de consecinte. De exemplu bebelusii invata repede ca
plansul este o cale eficienta de a le comunica parintilor ca are o problema. Parintii cu rapiditate invata ca trebuie sa
schimbe bebelusul sau sa ii dea de mancare atunci cand plange.
Atat comportamentele adecvate cat si cele neadecvate sunt influentate de consecintele pe care le produc. Copiii invata
repede ca prin comportamentul lor pot afecta si controla comportamentul celorllalti. Comportamentul problematic tinde
sa continue daca copilul in acesta maniera obtine ceea ce dorieste. Acest mod inadecvat de compoartare este in mod
accidental recompensat ceea ce il face sa se repete (EX. daca copilul plange ca nuprimeste o jucarie si peste cateva
minute, ca sa taca perintele i-o da, ceea ce invata copilul este ca trebuie sa plangi ca sa obtii ceea ce vrei .cu alte
cuvinte copilul a primit jucaria cand a plans. Faptul ca i-a fost data jucaria functioneaza ca o recompensa pentru
comportamentul problematic-plansul). Recompense acidentale pot fi: adresarea de cuvinte, de zambete, oferirea de
jucarii, implicarea in alte activitati (distragerea atentiei copilului prin implicarea intr-un joc), tratamente speciale-bauturi,
prajituri, inghetata. Daca dumenavoastra in mod accidental zambiti sau ii dati explicatii multe uni copil care a injurat
pentru prima data, acesta atentie extra functioneaza ca o recompensa deoarece va incuraja copilul sa injure din nou.

Capcana intensificarii/multiplicarii comportamentelor inadecvate.


Copiii invata ca o solutie pentru a obtine ceea ce doresc este intensificarea comportamentelor inadecavte. De exemplu:
copilul iti cere un biscuite inainte de masa si ii spui NU de mai multe ori. Copilul cere in continuare si pe masura ce ii
spui NU cere si mai insistent, cu o voce si mai ridicata.in aceste conditii puteti sa cadeti in capcana de a-i da biscuitele
cerut doar pentru a inceta sa mai faca galagie. Din nefericire, in acst mod copilul dumneavoastra va fi recompensat
pentru ca a devenint mult mai insistent si invata astfel ca trebuie sa devina cat mai insistent si sa faca cat mai multa
galagie pentru a obtine ceea ce vrea. Mai mult decat atat si comportamentul dumneavoastra primeste o recompensa
care are darul de a-i creste frecvanta pe viitor- galagia si plansul a incetat. Ceea ce ati invatat dumneavoastra din
acesta experienta este daca doriti ca un comportament problematic de-al copilului sa inceteze,ii dati ceea ce vrea.
Efectul este extrem de scurt iar pe termen lung are efecte dezastroase pentru comportamentul copilului. In acesta
maniera copii invata sa isi santajeze emotional parintii.
Intr-un mod similar si parintii invata ca daca de impun si vorbesc mai tare reusesc sa determine copilul sa faca ceea
ce vor. Astfel parintele poate sa-l roage pe copil sa faca ceva de foarte multe ori, ridicand din ce in ce mai mult vocea
fara nici un rezultat .In cele din urma poate ajunge sa se infurie si sa-i ceara insistent copilului sa faca ceea ce i-a
cerut. Abia cand parintele s-a infuriat copilul face ce i s-a cerut. Copilul invata astfel ca parintele este serios doar cand
tipa si astfel va astepta pana parintele manifesta semnele furiei: ridica vocea, striga lo copil etc, si abia in acel moment
va face ceea ce parintele i-a spus sa faca. Parintele a fost recompensat (copilul a facut ceea ce i-a cerut) pentru
comportamentul sau (a tipat) iar copilul a fost recompensat prin faptul ca parintele s-a oprit din tipat. Acest tip de
recompensare a ambelor tipuri de comportamente (ale parintelui si copilului) face ca acest tipar comportamnetal sa se
intample din nou.
Ignorarea comportamentelor dezirabile(adecvate)
Uneori avem tendinta de a ne centra doar pe comportamentele negative ale copiilor si le acordam foarte multa atentie.
Comportamentele adecvate beneficiaza de mai putina atentie poate pentru ca le consideram ca sunt firesti si nu ne
creeaza probleme. Totusi studiile arata ca un comportament care nu primeste atentie incepe sa se manifeste din ce in
ce mai putin. Daca parintele ignora copilul atunci cand se comporta adecvat, copilul ca invata ca singura cale de a
obtine atentie este comportamentul problematic.
Observarea si imitarea parintilor
Copiii invata prin observarea si imitarea altora. De exemplu daca copilul observa ca parintele sau tipa cand este furios
asa se va comporta si el intr-o situatie similara. Copiii a caror parinti lovesc, intr-o mare masura vor prelua si ei acest
tip de comportament si vor lovi pe cei din jurul sau. Comportamentele cum ar fi: tipatul, comentatul isi pierd controlul,
injura, lovesc pot fi invatate prin observare si imitare.
Modul in care li se dau indicatii
Calea prin care parintii comunica copiilor ce au de facut poate sa influenteze daca copilul face sau nu ce i se cere.
Situatii tipice care favorizeaza aparitia comportamentui de refuz
Cand parintele cere copilului sa faca mai multe lucruri in acelasi timp. De cele mai multe ori copiii au
dificultati in a face o aleagere atunci cand primesc prea multe lucruri de facut. Pentru a determina copilul
sa faca ceea ce i se cere, este foarte important ca parintii sa-i dea o singura instructiune / un singur lucru
de facut intr-un anumit interval de timp.

7
Belsky, J., Crnic,K.,& Gable,S., (1995)The determinants of coparenting in families with toddler boys: Spousal differences and daily
hassles, Child Development, 66, 629-642.
8
Jenkin, J., M., & Smith, M.A., (1991). Marital disharmony and childrens behavior problems: Aspects of poor marriage that affect
children adversely. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 32, 793-810.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Cand copiii nu primesc instructiuni clare despre ce se asteapta de la ei. De exemplu un copil nu
mananca manierat. Acest lucru se poate datora faptului ca nu a primit suficiente explicatii despre cum sa
foloseasca cutitul si furculita sau nu a exersat suficient de mult.
Cand ceea ce se astepta de la copil este dincolo de posibilitatile lui. Copiii pot fi refuza sa faca ceva,
cand parintii asteapta prea mult de la ei si le cer sa faca lucruri care sunt dincolo de posibilitatile lor reale.(
de exemplu -cand i se cere unui copil de trei ani sa faca curatenie intr-o camera in care este multa
dezordine).
Cand cererea/ solicitarea parintelui este facuta intr-un moment nepotrivit. Copiii sunt mult mai
inclinati sa ignore solicitarea parintelui cand sunt ocupati (fac ceva interesant, se uita la emisiunea
preferata etc).
Cand parintele ii comunica copilului in termeni prea generali sau vagi ceea ce are de facut. Copiii
nu pot urma instructiuni sau cereri care sunt nu sunt clare ex. nu fi prostanac!sau care sunt exprimate
sub forma unei intrebari vrei sa mergi la culcare acum? Daca i se da copilului posibilitatea de a alege,
copil raspunde cu un refuz.
Cand nonverbal parintele exprima un mesaj opus celui exprimat prin cuvinte. Uneori parintii rad sau
zambesc copilului in timp ce-i spun sa se opreasca din ceea ce face. Aceasta diferenta genereaza
confuzie. Copilul nu stie ce sa creada-este serios mesajul sau este in gluma? De asemenea, copiii de cele
mai multe ori ignora solicitarile strigate de la distanta (ex dintr-o camera in alta) deoarece parintii nu sunt
prezenti sa-le spuna exact ce au de facut.

Mesajele emotionale

Comportamentul copilului este influentat de tonul pe care parintele il foloseste atunci cand vorbeste cu el. Emotiile parintelui
sunt transmise copiilor prin cuvintele pe care le foloseste, prin actiunile pe care le face si prin limbajul corpului. Unele dintre
aceste reactii emotionale pot conduce la viitoare probleme de comportament.
o Mesaje frecvente de exprimare a furiei. Toti parintii se infurie pe copii lor la un moment dat. Modul in care parintele
isi exprima furia poate sa conduca la aparitia comportamentelor problematice. Afirmatiile pe care parintele le face
cand este extrem de furios de genul esti idiot ii transmite copilului mesajul ca parintele este furios pe persoana
copilului si nu pe comportamentul lui. Una din cele mai mari provocari pentru parinte este sa isi mentina calmul cand
corecteaza comportamentul copilului. De regula cand ne infuriem foarte tare pierdem obiectivitatea, reactionam foarte
puternic si putem sa pedepsim copilul intr-un mod neconstructiv si sever. Cand parintii devin in mod frecvent furiosi
pe copii lor este momentul sa invete alte moduri de a gestiona problema.
o Mesaje care il fac pe copil sa se simta vinovat. Si aceste mesafje il fac pe copil sa se simta furios si sa nu
coopereze De ce te gandesti in permanenta doar la tine? Si eu sunt obosita dar uite stau si pregatesc cina! In acest
mod parintele incearca sa controlexe copilul facandu-l sa se simta vinovat, sa-i fie rusine sau jena. Oricum exisrta
posibilitatea ca el sa nu inteleaga exact ce a facut gresit. Parintii care in mod frecvent tin morala copiilor pentru a
obtine complianta lor trezesc intr-o foarte mare masura resentimente si ostilitate. Copiii pot internaliza aceste mesaje
si incep sa se vada ca fiind egoisti, rai si sa se comporta ca atare. Copiii care primesc o multitudine de mesaje ca
atac la persoana pot deveni foarte autocritici, ingrijorati si anxiiosi. Unii pot chiar sa dezvolte si depresie. Daca
coportamentul copilului e problematic incercati sa axati pe el si nu pe persoana copilului.


Folosirea ineficienta a pedepsei

Copiii pot dezvolta probleme comportamentale datorita modului in care parintii folosesc pedepasa sau tehnicile de
disciplinare abuzive

Credintele si asteptarile parintilor



Unele credinte nu sunt utile parintilor si le pot crea dificulati:
o Este doar o faza- acesta credinta impiedica parintele sa mai caute modalitati adecvate de gestionare a problemelor
comportamentale.
o O face intentionat ! vrea sa ma scoata din sarite- aceastat credinta poate sa nasca resentimente fata de copil si sa
conduca la intensificarea reactiilor fata de comportamentul lui inadecvat.
o Toate lucrurile astea se intampla doar din vina mea- parintele se autoblameaza pentru problemele copilului.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Motivele pentru care copilul dezvolta comportamente problematice
MOTIV EXEMPLE CE POT INVATA COPILUL CE POATE INVATA PARINTELE

Recompense accidentale Striga dupa mamadupa ce copilul a fost pus in Cand ma pune in pat, o pot striga Cand copilul meu nu poate adormi trebuie
pat. Mama merge in dormitorul copilului pentru pe mama si ii atrag atentia. sa-l linistesc.(Parintele este recompensat
a-l linisti. pentru atentia care i-a acordat-o copilului
prin faptul ca acesta se linisteste imediat.)
Copilul cere ceva de baut.Parintele spune: Cand mama spune nu, daca ma Pentru ca si copilul sa nu se supere trebuie
Escaladarea obstacolului- Nu. Cina va fi gata in curand.Copilul incepe supar si fac galagie o sa primesc sa cedez in favoarea lui.(Ingaduinta
punctual de vedere al copilului sa tipe.Parintele ingnora acest tipat.Copilul ce vreau. parintelui este recompensata pentru ca
incepe sa tipe mai tare si se tranteste pe protestele copilului inceteaza.)
jos.Parintele spune Bine,primesti ceva de
baut dar incetezi sa mai faci galagie.
Escaladarea obstacolului-punctul Parintele cere copilului sa opreasca televizorul Cand parinti imi cer sa fac ceva Niciodata nu ma asculta.trebuie sa-l
de vedere al parintelui si sa faca baie. Copilul ignora pe un ton calm, cererea poate fi amenint ca-l bat ca sa faca ce-I cer.
cererea.parintele ridica vocea si ii cere din nou ignorata. Trebuie sa ma Amenintarea si bataia functioneaza.
copilului sa inchida televizorul.Copilul conformez numai atunci cand ma
protesteaza Este emisiunea mea favorita. ameninta ca sa evit bataia.
Parintele ameninta ca-l loveste daca nu se
misca. Copilul spune,Vin.Vin
Invatarea prin observare Unul din parinti tipa la celalalt parinte pentru ca Este bine sa trantesti usa si sa Copilu va copia si va imita comportamentul
nu a platit la timp facturile. Celalat parinte tipi la ceilalti atunci cand nu esti meu.
paraseste camera in graba trantind usa. de acord cu ceilalti.(Copilul mai
mult ca sigur va dezvolta un
comportament similar cand va
avea conflicte )
Ignorarea comportamentelor Copilul intreaba intr-un mod politicos parintele Daca cer politicos ceva sunt Copilul meu cere si se plange mult.
dorite daca poate sa-l ajute sa deschida o cutie. ignorat; poate daca ma plang
Parintele ignora cererea si spuneAsteapta un merge.
minut,da
Vagi instructiuni Parintele se uita la dezordinea de pe podea si Mama este suparata pe mine dar Copilul meu nu face ce I se spune.
spuneDamian cu o figura incruntata. nu stiu din ce cauza.
Indicatii date din scurt Copilul se uita la emisiunea lui preferata la Trebuie sa fac ce mi s-a spus Copilul meu nu coopereaza decat atunci
televizor.Parintele ii cere sa faca baia.Copilul exceptand timpul cand ma uit la cand insisti.
se plange zgomotos. emisiunea mea preferata,atunci
pot sa ma plang cat mai mult.
Mesajele emotionale Copilul rastoarna un pahar cu lapte si parintele Mama gandesta ca nu fac nimic Copilul meu este neatent si imi da mai mult
ii spune furiosEsti asa de neindemanatic.Fii cum trebuie si ma uraste. de munca.
mai atent,da.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Bataia Parintele loveste copilu pentru ca l-a mintit Lovirea altora este buna daca ei Trebuie sa fiu strict sis ami pedepsesc
despre unde a fost dupa scoala. Copilul se fac ceva ce nu-mi place. Pe de copilul pentru a elimina orice lipsa de
roaga sa nu-l mai loveasca. alta parte ,daca nu sunt cinstit , ar onestitate.
trebui sa incerc san u fiu prins.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
VI. BARIERE N DISCIPLINARE

EXERCIIU: facei o list cu situaiile i comportamentele copiilor fa de care avei emoi emoii negative-furie,
team, vinovie

Identificarea unor alternative realiste de a gndi despre comportamentele copiilor:

Copilul ast e groaznic! Situaia devine din ce n ce testeaz, vrea s vad ca sunt limitele
mai rea
Sarcina mea e s rmn calm() i s l nv
modaliti mai potrivite de a se comporta n astfel de
situaii

Pot s m descurc, sunt n control. Cunosc metode


de a-l control
Nu o s se schimbe niciodat
Copilul face intenionat ca s m enerveze

Prinilor li se va prezenta modelul procesrii informaiei sociale a lui Milner care explic comportamentul de abuz
al copiilor.

Modelul ABC
Pentru a nelege mai bine cum comportamentul copilului poate fi explicat pe baza modelului ABC vom analiza
situaia de mai jos:

George este un biat de 4 ani care este afar i se joac cu prietenii lui; la un moment dat, unul dintre
prieteni spune un cuvnt obscen pe care l-a auzit la televizor, iar ceilali ncep s rd. George merge
acas unde i gsete pe bunicii lui; dup ce vorbete puin cu ei George repet cuvntul obscen, bunicii
rd, dup care el fuge n camer. Au trecut deja 4 sptmni, iar prinii lui George sunt ngrijorai deoarece
el foloseste constant cuvntul obscen doar n prezena musafirilor. Fcnd o analiz funcional a acestui
comportament observm urmtoarele:

Antecedente Antecedente
Situaia Comportament Consecine Efect
deprtate imediate
Cnd apare?
Unde apare?
Cu cine apare? Ce se ntmpl
Cnd nu apare? imediat dup?
Unde nu apare?
Cu cine nu apare?

cuvntul obscen

reacia
musafirilor ei
rd atunci cnd
George folosete
acel cuvnt

P3

model
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
P3

Antecedente Antecedente
Situaia Comportament Consecine Efect
deprtate imediate

EXERCIIU: aplicarea modelului ABC pe siutaii i identificarea funciei comportamentului


Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Cercettorii au observat c mamele copiilor cu probleme comportamentale exprim mult mai frecvent critici la
adresa lor i manifest mai puine emoii pozitive fa de acetia (Caspi i colab., 2004). Unul din scopurile
studiului Environmental Risk Londitudinal Twin Study a fost de a verifica dac exprimarea emoional a
mamei fa de copil este un factor de risc n apariia problemelor de comportament la copii. La studiu au participat
2.232 de gemeni de acelai sex pentru a elimina variabila de gen, dintre care 56% erau monozigoi, iar 44%
dizigoi. Exprimarea emoional a mamei a fost msurat printr-un interviu de 5 minute n care mama trebuia s-i
descrie copiii. n tot acest timp cercettorii au urmrit 4 aspecte:
- numrul de descriptori pozitivi atribuii copilului
- numrul de remarci negative
- negativitatea exprimat fa de copil
- cldura cu care vorbea despre copil

Exercitiu
Chestionar de evaluare a influentelor exercitate asupra comportamentelor copilului
Acest chestionar te incurajeaza sa te gandesti si sa evaluezi posibilele influente asupra comportamentului copilului tau:
Cand era sub varsta de trei ani cum era copilul tau?
o i placea sa stea cu oameni pe langa el, cerea foarte multa atentie
o Uor de suparat, stresat de modificarile bruste
o Foarte activ, preocupat, energic, dificil de controlat.
Comentarii
..........................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
n familia dumneavoastra se foloseste una din aceste recompense accidentale?

o Atenia social
o Recompense materiale
o Recompense in activitai
o Mncarea ca recompensa
Comentarii
..........................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
Treceti de cele mai multe ori cu vederea comportamentele adecvate ale copilului?
Comentarii
..........................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
Copilul dumneavoastr capata obiceiuri proaste uitandu-se la altii?
Comentarii
..........................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
Cum transmiti copilului sa fac ceva?
o Prea multe sarcini deodata
o Prea putine
o Prea greu
o Prea putin timp
o Prea vag formulate
o Mesajul tau corporal este total diferit de ceea ce afirmi prin cuvinte
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Capitolul 7
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE SPECIFICE VARSTEI PRESCOLARE

Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:


Care sunt indicatorii de observare ai ciomportamentului problematic
Care sunt cauzele
Cum sa gestioneze eficient

Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor cunoaste reguli pentru managementul comportamentelor problematice;
- vor sti sa formuleze prescriptii comportamentale clare i precise;
- vor sti sa foloseasca instrumentele

I. Cand copilul nu vrea

Cand parintii cu asteptari realiste de la copiii lor si stabilesc limite clare, copiii sunt mai dispusi sa coopereze si sa
indeplineasca ceea ce li se cere. Pentru a se simti in siguranta copiii au nevoie de un mediu structurat (rutine de
comportament- ora mesei, ora de culcare, ora de plimbare etc), de predictibiliitate (sa stie ce urmeaza sa se
intample, sau ce urmeaza sa faca) si de limite si reguli simple.

Cum invatam prescolarii sa accepte limitele si sa urmeze instructiunile?


Este nerealist sa asteptam de la copiii sa faca intotdeauna ceea ce le cerem. Copiii de varsta
prescolara, devenind mult mai independenti, simt nevoia in unele situatii sa decida si sa faca propriile alegeri .
Cand devine nesupunerea / neascultarea o problema?
Neascultarea devine o problema cand se intampla in mod frecvent, adica atunci cand un copil raspunde
adecvat la mai putin de jumatate din cererile parintelui.
De ce copiii refuza sa faca ceea ce le spun parintii?
Copiii invata sa refuze daca, in aceasta maniera, ei scapa de sarcinile pe care nu vor sa le faca. Uneori
parintii nu sunt consecventi in atitudinea lor fata de comportamentul de refuz al copilului. Se intampla ca intr-o
zi parintii sa treaca cu vederea faptul ca cererea lor/ solicitarea este ignorata, iar a doua zi sa se astepte ca
instructiunile date sa fie executate de copil. Daca copilul invata ca parintii nu verifica si nu acorda de fiecare
data importanta faptului ca el respectat sau nu ceea ce i s-a spus, acest lucru il determina sa fie mai putin
dispus sa faca, ceea ce ii cer parintii.
In mod accidental,uneori parintii acorda mai multa atentie copilului atunci cand nu face ceea ce i se
cere. Discutiile, cicaleala, sau repetarea continua a cererilor reprezinta un tip de atentie pe care parintii o
ofera copilului avand valoare de recompensa ceea ce conduce la intarirea comportamentul nedorit al
acestuia. Aceasta inseamna ca ori de cate ori copilul va dori sa obtina atentie din partea parintilor, se va
comporta in aceasta maniera, refuzand sa execute indicatiile date.
Modul in care parintii le spun copiilor ce au de facut sau ce astepata de la ei influenteaza intr-o mare
masura comportamentul copiiilor.
Situatii tipice care favorizeaza aparitia comportamentui de refuz
Cand parintele cere copilului sa faca mai multe lucruri in acelasi timp. De cele mai multe
ori copiii au dificultati in a face o aleagere atunci cand primesc prea multe lucruri de facut.
Pentru a determina copilul sa faca ceea ce i se cere, este foarte important ca parintii sa-i dea o
singura instructiune / un singur lucru de facut intr-un anumit interval de timp.
Cand copiii nu primesc instructiuni clare despre ce se asteapta de la ei. De exemplu un
copil nu mananca manierat. Acest lucru se poate datora faptului ca nu a primit suficiente
explicatii despre cum sa foloseasca cutitul si furculita sau nu a exersat suficient de mult.
Cand ceea ce se astepta de la copil este dincolo de posibilitatile lui. Copiii pot fi refuza sa
faca ceva, cand parintii asteapta prea mult de la ei si le cer sa faca lucruri care sunt dincolo de
posibilitatile lor reale.( de exemplu -cand i se cere unui copil de trei ani sa faca curatenie intr-o
camera in care este multa dezordine).
Cand cererea/ solicitarea parintelui este facuta intr-un moment nepotrivit. Copiii sunt mult
mai inclinati sa ignore solicitarea parintelui cand sunt ocupati (fac ceva interesant, se uita la
emisiunea preferata etc).
Cand parintele ii comunica copilului in termeni prea generali sau vagi ceea ce are de
facut. Copiii nu pot urma instructiuni sau cereri care sunt nu sunt clare ex. nu fi
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
prostanac!sau care sunt exprimate sub forma unei intrebari vrei sa mergi la culcare acum?
Daca i se da copilului posibilitatea de a alege, copil raspunde cu un refuz.
Cand nonverbal parintele exprima un mesaj opus celui exprimat prin cuvinte. Uneori
parintii rad sau zambesc copilului in timp ce-i spun sa se opreasca din ceea ce face. Aceasta
diferenta genereaza confuzie. Copilul nu stie ce sa creada-este serios mesajul sau este in
gluma? De asemenea, copiii de cele mai multe ori ignora solicitarile strigate de la distanta (ex
dintr-o camera in alta) deoarece parintii nu sunt prezenti sa-le spuna exact ce au de facut.

Cum sa-l invatati pe copil sa faca ceea ce spuneti / ceea ce doriti.


o Fiti atent la instructiunile pe care le dati. Este foarte important sa dati instructiuni clare
si specifice(sa subliniati acele elemente care asteptati sa le faca copilul). Dati instructiunile
necesare si fiti pregatiti sa sprijiniti copilul cu informatii suplimentare. Nu este rezonabil sa va
asteptati / sa insistati intotdeauna la supunerea/ conformarea imediata. Cand doriti sa trasati
copilului o noua sarcina, cand este posibil, lasati copilul sa termine activitatea in care este
implicat in momentul respectiv sau asteptati o pauza in activitatea lor pentru a le trasa o sarcina
noua. Daca apare o problema de comportament, actionati imediat.
o Mergeti cat mai aproape de copil si captati-i atentia. Cand ii vorbiti copilului , aplecati-
va la nivelul lui, stabiliti contactul vizual (priviti copilul in ochi ) si folositi numele copilului pentru
a-i capta atentia.
o Spuneti copilului ce sa faca. Fiti foarte specific, spuneti exact ce doriti de la copil sa
faca. De exemplu Diana, este timpul sa mergi la culcare! Mergi si pune-ti pijamalele, te rog!
Daca doriti sa opriti copilul din ceea ce face, asigurati-va ca ii spuneti copilului ce poate sa faca
in schimb. De exemplu Dorin, opreste-te cu cataratul pe mobila. Ia loc pe scaun si uita-te la
televizor, te rog!
o Dati timp copilului sa coopereze. Dati copilului timp sa inceapa ceea ce i-ati cerut.
Aproximativ 5 secunde sunt de ajuns. Stati aproape de copil si uitati-va la el.
o Laudati copilul pentru cooperare.Laudati copilul daca face ceea ce i s-a cerut. Fiti
foarte specific . De exemplu Eliza, multumesc ca ai facut ordine cand te-am rugat!
o Repetati cererea. Daca i-ati cerut copilului sa faca o noua sarcina (de ex. sa se
pregateasca de culcare), repetati inca o data cererea daca copilul nu s-a conformat dupa 5
secunde. Daca i-ati cerut copilului sa se opresca dintr-o activitate, nu mai repetati cererea.

Cum sa gestionati necooperarea/ nesupunerea copilului.


Folositi consecintele logice. Daca copilul nu face ceea ce i se cere, dupa 5 secunde
folositi consecintele logice. Alegeti o consecinta adecvata situatiei . Atunci cand este posibil,
folositi-va de activitatile sau jucariile care sunt centrul problemei. Explicati copilului care este
motivul pentru care actionati in aceasta maniera- exemplu Robert, nu ai facut ce te-am rugat.
Televizorul este inchis pentru 10 minute! De regula 5-10 minute de intrerupere a unei activitati
este un interval suficient de lung. Ignorati protestele si plangerile copilului. Nu incercati sa
discutati sau sa argumentati decizia pe care ati luat-o, chiar daca copilul va incerca sa va ceara
acest lucru. Ceea ce trebuie sa faceti este sa puneti in aplicare consecinta.
Oferiti copilului sansa de a raspunde adecvat la cerere. Lasand posibilitatea copilului
de a-si relua activitatea intrerupta sau jucaria, dupa ce timpul a expirat, ii oferiti sansa de a se
comporta adecvat. Daca copilul repeta comportamentul, nu executa ceea ce ii cereti din nou sa
faca, in interval de o ora de cand a primit activitatea sau jucaria inapoi, repetati aplicarea
consecintei logice pentru o perioada mai mare de timp cum ar fi pentru restul zilei, sau sa
folositi timpul pentru linistire

Daca este necesar folositi quiet time sau excluderea. In situatiile in care ii cereti
copilului sa faca o noua activitate (ex. sa se pregateasca de culcare) si el refuza este dificil de
folosit consecintele logice. In acest caz sau daca copilul continua sa refuza sa faca ceea ce ii
cereti , puteti folosi quiet time(timpul de linistire). Spuneti copilului ce a facut gresit (ex. Florin
nu te-ai pregatit de culcare- consecinta acum vei sta 2 minute la locul de linistire). Timpul de
linistire presupune o diminuare a atentiei pe care o acordati copilului. Copilul primeste loc (un
scaun situat intr-un loc mai retras) pe care trebuie sa steain liniste, timp de 2 minute. Daca
copilul nu sta linistit, puteti folosi excluderea. Ii aduceti copilului la cunostinta ce se intampla in
continuare si care este motivul pentru care veti folosi excluderea .Ex.Florin nu ai fost tacut in
timpul de linistire, acum vei merge in alta camera si vei sta linistit, timp de 2 minute).
Excluderea presupune scoaterea copilului din situatie si plasarea lui intr-un alt loc, pentru o
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
perioada foarte scurta de timp. Locul unde este lasat copilul trebuie sa fie o camera sau un
spatiu neinteresant dar sigur, care sa nu puna in pericol sanatatea copilului. Informati copilul ca
trebuie sa stea acolo in liniste timp de 2 minute. Reamintiti copilului ca poate parasi locul dupa
2 minute, chiar daca copilul pare suparat sau furios.
Oferiti copilului sansa de a se comporta adecvat . Daca copilul a fost linistit timp de 2
minute in timpul de linistire sau in timpul excluderii, dati-i posibilitatea de a se intoarce la
momentul anterior excluderii. Daca cererea initiala a fost sa se implice intr-o alta activitate (ex
sa se pregeteasca de culcare), repetati-i din nou ceea ce doriti sa faca (ex Florin, te rog mergi
si puneti pijamalele acum). Laudati comportamentul copilului daca face ceea ce ii solicitati. In
conditiile in care el refuza sa faca, dupa ce asteptati 5 secunde, repetati folosirea timpului de
linistire si excluderii. Va fi nevoie sa repetati cele doua metode pana cand copilul va face ceea
ce ii cereti. Daca cererea era de a stopa un comportament neadecvat, este indicat sa nu o mai
repetati daca copilul refuza sa se supuna.Folositi timpul de linistire si excluderea si apoi
implicati copilul intr-o activitate interesanta. Laudati-l si subliniati aspectele pozitive ale
comportamentului lui.
De retinut !
Dati copilului de varsta prescolara mai multa independenta, oferindu-i posibilitatea de a avea mai
multe optiuni pentru a alege. Este foarte important sa faceti diferenta intre lucrurile care pot fi alese de
copilul prescolar si indicatiile clare care ghideaza comportamentul copilului. Incercati sa nu dati
copilului prescolar prea multe posibilitati de a alege privitor la rutinele zilnice.

Pasi de succes:
Incercati sa lasati copilul sa-si termine activitatea in care este implicat inainte de a-i da o alta
sarcina (de a-i cere sa faca altceva).
Apropiati-va de copil, captati-i atentia si apoi ii spuneti exact ce are de facut.
Laudati copilul cand face ceea ce i-ati cerut.
Actionati imediat cand copilul refuza sa faca ceea ce ii cereti
Folositi consecintele logice, timpul de linistire si excluderea.
Oferiti copilului sansa de a se comporta adecvat (de a raspunde la ceea ce i s-a cerut).
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
II. Crizele de furie

Copiii prescolari manifesta frecvent accese de furie. In aceste momente, copiii incearca sa-si exprime nevoia de
independenta sau o anumita frustrare. Cel mai adesea, furia se exprima in episoade scurte de 5-10 min in care
copilul are explozii verbale si fizice de genul plansului isteric, strigatelor, miscarilor puternice ale bratelor si
picioarelor dar poate dura si o ora. Cel mai important obiectiv pentru parinti in gestionarea unor astfel de momente
este identificarea corecta a cauzei.

Cum invatam copiii sa faca fata emotiilor intense care apar in diverse situatii de viata.

Momentele de furie reprezinta o etapa normala in dezvoltarea emotionala a copilului. Acestea trebuie privite
ca pe o oportunitate de educare si de dezvoltarea a reglarii emotionale si nu ca o catastrofa.
Cand devine problematic acest comportament?
Accesele de furie sunt specifice intervalului de varsta 2-4 ani ( 80% dintre copii manifesta acest
comportament). Putem vorbi de un comportament problematic cand dupa varsta de 4 ani copilul manifesta accese
de furie in mod frecvent (zilnic) sau in situatiile in care folosesc furia cu scopul de a santaja parintele pentru a
obtine ceea ce isi doresc (ex.copilul isi doreste o jucarie si face o criza de furie in magazin, stiind ca parintele, ca
sa evite situatia jenanta, ii va cumpara acea jucarie).
De ce au copiii accese de furie?
Copiii folosesc furia ca pe o modalitate de comunicare. Datorita posibilitatilor reduse de a se exprima prin
intermediul cuvintelor, copiii isi exprima prin furie necesitatea satisfacerii unor nevoi (foame, somn, etc).
Identificand corect cauza, parintii pot inlatura furia copilului prin satisfacerea celor nevoi (ex. daca ii este foame, i
se da manancare)
Furia poate aparea si ca urmare a unor dezamagiri (ex. copilul si-a pierdut jucaria preferata). Atat ignorarea
emotiei copilului cat si ironizarea (plangi ca un bebelus, lasa teatrul!) afecteaza dezvoltarea emotionala a copilului.
O alta cauza se leaga de faptul ca nu-si pot regla frustrarea determinata de realizarea unui comportament
nedorit de ei, dar cerut de parinte (ex.le este dificil sa accepte ca parintele nu le cumpara jucaria dorita acum). Ei
nu inteleg de ce nu pot intotdeauna sa atinga, sa guste, sa exploreze orice din jurul lor sau sa primeasca ceea ce-
si doresc.
Se intampla ca uneori parintii sa acorde in mod acidental o atentie mai mare copilului cand manifesta stari
de furie. Crizele de nervi ale copilului pot ajunge sa infurie si chiar sa inspaimante orice parinte. Reactiile furioase
ale parintilor reprezinta un tip de atentie pe care ei o ofera copilului, avand valoare de recompensa ceea ce
conduce la intarirea comportamentul nedorit al acestuia. Aceasta inseamna ca ori de cate ori copilul va dori sa
obtina atentie din partea parintilor, se va comporta in aceasta maniera: tipete, urlete, obiecte aruncate,
contorsionari violente ale corpului.
Uneori parintii nu au o atitudine consecventa fata de crizele de furie ale copilului. Ei pot in unele situatii sa-si
piarda calmul sau sa cedeze in favoarea copilului (ex. sa-i cumpere jucaria dorita) pentru a stopa criza de furie
sau pentru a evita situatiile jenante (cand criza copilului are loc in public). In aceasta maniera copilul invata cum
sa actioneze atunci cand doreste sa obtina ceva (atentia parintelui, o jucarie pe care si-o doreste, etc).

Cum invatam copilul sa-si controleze reactiile de furie.

o Oferiti copiilor exemplul personal. Copiii la acesta varsta invata prin observare
si imitare. Daca veti reactiona la crizele lor tot prin furie, ei vor invata acest model de raspuns.
Incercati sa ramaneti calm in fata izbucnirilor furioase ale copilului. Copiii invata de la parinti cum
sa-si exprime emotiile (ex. bucuria se exprima prin ras, mangaieri, imbratisati, tristetea si furia prin
plans, etc)
o Tineti cont de particularitatile de varsta. Cand copiii nu au achizitionat inca
limbajul ei folosesc furia ca mijloc de comunicare. Incercati sa invatati copilul sa-si exprime
nevoile folosind chiar si un singur cuvant (ex. daca nu ajung la o jucarie-sa ceara jucaria vreau
jucaria de sus).
o Identificati corect cauza furiei. Situatiile in care copilul manifesta crize de furie
se gestioneaza in functie de cauza care le-a declansat. Daca furia apare ca urmare a unei
dezamagiri (ex si-a pierdut jucaria preferata), ignorarea (neacordarea atentiei emotiei copilului) nu
este o solutie. Copilul are nevoie sa se simta inteles si sprijinit. In acest caz trebuie sa linisteastiti
copilul prin imbratisari si mangaieri. Ignorarea supararii copilului poate sa conduca in timp la
scaderea increderii in adulti si mai mult decat atat, copilul poate invata sa devina insensibil la
emotiile altor persoane (tristete, suparare) deoarece in acceasi maniera a fost tratat si el. Cand
cauza furiei este legata de imposibilitatea de a obtine ceea ce-si doreste,ignorarea este o solutie
eficienta.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
o Incurajati copilul sa-si exprime verbal emotia traita. Exprimati verbal emotiile
traite( sunt foarte nervos) , in prezenta copilului pentru ai permite acestuia sa observe
comportamentele asociate fiecarei emotii (ex.ce faceti cand sunti nervos) si sa le imite. Incercati
sa identificati emotia copilului si sa i-o traduceti sub forma de afirmatie sau intrebare pentru a
indentifica cat mai corect modul in care se simte (ex daca copilul spune-esti cea mai rea mama
din lume! puteti sa-i raspundeti se pare ca esti foarte suparat pe mine!)
o Mergeti cat mai aproape de copil si captati-i atentia. Cand ii vorbiti copilului , aplecati-
va la nivelul lui, stabiliti contactul vizual (priviti copilul in ochi ) si folositi numele copilului pentru a-i
capta atentia.
o Acordati copilului sprijin si indrumare punctuala si consecventa pentru
dobandirea controlului emotional. Copiii invata sa isi controleze emotiile prin experienta
proprie, prin observarea comportamentului adultilor si prin interiorizarea ghidajului oferit de adulti.
Ca parinti trebuie sa aveti in vedere urmatoarele aspecte:sa reactionati moderat la emotiile
copilului (daca copilul este furios, nu trebuie sa va infuriati si dvs.), sa laudati orice initiativa a
copilului de a va solicita ajutorul, sa faceti cu copiii exercitii de distragere a atentiei atunci cand
situatiile frustreaza copilul (ex. cand copilul care este furios ca nu poate primi jucaria de sus,
puteti sa ii distrageti atentia aratandu-i un joc mult mai interesant sau o alta activitate), sa invatati
copiii sa se distanteze de sursa care le-a provocat furia ( ex. crezi ca daca vei merge intr-o alta
camera, sa te joci cu un alt joc vei mai fi la fel de furios?)
o Laudati copilul cand a facut fata unei situatii frustrante. Incercati sa fiti
specific si sa subliniati aspectele pe care copilul le-a facut.

Cum gestionati crizele de furie ale copilului care doresc sa obtina ceea ce vor?

Refuzati calm dar ferm indeplinirea cererii copilului (Vreau sa-mi cumperi papusa de
acolo!) Raspundeti cu imi pare rau dar nu ti-o pot cumpara astazi si asociati raspunsul cu
imbratisarea copilului. In acest mod asigurati copilul de dragostea dumneavoastra neconditionata.
In caz contrar el s-ar putea simti respins iar scopul este de a combate comportamentul negativ al
copilului si nu de a-l rani sau jigni. Laudati copilul daca a reusit sa se controleze dupa ce i s-a
explicat de ce nu poate face anumite lucruri.
Daca este posibil folositi distragerea atentiei. Pentru copiii mai mici de 4-5 ani este
foarte eficienta. Incercati sa redirectionati atentia copilului spre o alta activitate sau un alt lucru
mai interesant (uite ce balon frumos ! hai sa ne jucam cu el!)
Folositi ignorarea. Daca copilul dumneavoastra are un acces de furie
acasa (tipa, plange, se tranteste pe jos) pentru ca nu obtine ceea ce-si doreste, nu ii acordati nici
un fel de atentie (nu-l priviti, nu-i adresati nici un cuvant). Stati linistit si asteptati pana cand
episodul se consuma. Daca episodul are loc intr-un loc pubic ( in magazinul cu jucarii) luati
distanta de el. Fiti atent ca distanta sa va permita sa vedeti tot timpul ce face. Dupa ce episodul s-
a terminat nu discutati nimic despre cele intamplate. Daca copilul foloseste criza de furie ca santaj
emotional, in curand va renunta sa mai folosesca aceasta tehnica daca va constata ca nu
primeste nimic (nici macar atentie).
Utilizati daca este posibil consecintele logice si naturale. Pentru
copilul mai mare de 4-5 ani care plange ca nu are primeste lucrul dorit de el, desi i-ati explicat
calm care este motivul pentru care nu se poate ex.avem alte cumparaturi de facut, puteti folosi
consecintele logice. De exemplu ii puteti spune ca daca nu inceteaza sa planga veti iesi din
magazin , pana se linisteste. In acest caz nu puteti folosi excluderea (indepartarea copilului din
locul unde a avut accesul de furie) deoarece este foarte riscant sa-l lasati singur (stada, masini,
etc) si nici nu ar fi eficient (va beneficia de atentia celorlalti oameni, care vor fi specatatorii unei
noi izbucniri).
Oferiti copilului sansa de a raspunde adecvat. Daca ati aplicat
consecinta si ati iesit din magazin, lasati copilul singur 4-5 min. Daca copilul s-a linistit, intrati in
magazin si intrebati-l daca este pregatit sa continuati sa faceti cumparaturile. Daca copilul
accepta, rugati-l sa va ajute, dandu-i sarcini precise (ex.sa tina lista de cumparaturi, sa puna
cumparaturile in cos). Laudati-l cat mai specific pentru ajutorul dat (ex. Multumesc! Imi esti de
mare ajutor). Daca copilul dupa ce reveniti in magazin izbucneste intr-o noua criza de furie, atunci
nu va ramane decat sa il luati de mana (usor si calm), sa-l scoateti afara din magazin (fara sa-l
tarati) si sa-l duceti intr-un loc unde sa se poata calma (in masina sau intr-un loc linistit daca ati
venit la cumparaturi cu mijloacele de transport in comun). Este posibil sa asteptati ceva timp pana
copilul se calmeaza dar apoi mergeti direct acasa. Pentru unii copiii aceasta consecinta poate fi o
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
lectie, deoarece lor le place sa iasa cu parintii la cumparaturi iar cand s-au pus pe plans scopul
lor nu era sa fie dusi acasa.
Indepartati copilul de locul in care a avut accesul de furie
(excluderea). In cazul in care copilul are aceesul de furie in magazin, ignorarea de cele mai
multe nu da rezultate doarece copilul poate obtine atentia celorlalti oameni. In acest caz, daca
nici metoda consecintelor logice nu a functionat, puteti incerca sa iesiti cu copilului din magazin si
mergeti intr-un loc unde sa se poata linisti. Uniii copiii se linistesc mai greu. Pentru a-i linisti este
nevoie sa ii atingeti usor si sa vorbiti calm cu ei .Mesajul ar putea fi Este normal sa fii suparat. Ni
se intampla tuturor. Eu sunt aici si te iubesc! Ca parinte este important sa stiti ca este in regula
sa spuneti NU copilului dumneavoastra si este la fel de normal ca el sa se simta furios. La fel
puteti proceda daca copilul face o criza de furie ca urmare a unei dispute cu fratele/ sora sau un
alt copil. (ex copilul tipa, da din picioare, se tranteste pe jos caci fratele refuza sa ii dea o jucarie).
Alegeti un loc linistit unde copilul se poate calma. Nu incercati sa faceti acest lucru intr-o camera
intuneacoasa sau sa-l inchideti in baie. Explicati calm copilului de ce procedati asa (ex. acum esti
foarte nervos, vei sta aici 3 minute pana te calmezi, dupa care vom vorbi). Nu este recomandat sa
folositi aceasta tehnica cu copiii mai mici de trei ani. Timpul de excludere trebuie sa fie mic
(atatea minute cati ani are copilul). Puteti sa lasati copilul sa citesca o cartesau sa faca un puzzle
in camera unde are loc excluderea. Este important pentru el sa gasesca acolo lucruri care sa-l
ajute sa se calmeze. Daca copilul incearca sa reduca timpul de excludere ,il puteti intoarce cu
calm la locul lui reamintindu-i cat timp trebuie sa stea (ai nevoie de o pauza, trebuie sa stai 3 min
sa te linistesti). Daca copilul se intoarce la jocul sau si in interval de 1 ora face o noua criza
aplicati inca o data excluderea si locul de linistite marind treptat timpul de excludere.
Oferiti copilului sansa de a raspunde adecvat. Dupa ce a avut loc
excluderea, daca copilul s-a calmat, este important sa-i oferiti posibilitatea de a se comporta
adecvat. In primul rand discutati cu el de ce este nevoie sa se indeparteze de locul in care s-a
infuriat (aceasta este o solutie de linistire atat pentru copil cat si pentru parinte). In functie de
situatie dati-i copilului sansa de a-si corecta comportamentul (ex. daca a ranit pe cineva- sa-si
ceara scuze, daca a aruncat obiectele pe jos- sa le ridice). Incurajati si laudati comportamentul
copilului de a-si lua singur o pauza sau un timp de linistire, folosind spatiul respectiv, cand sinte
nevoia sa se calmeze.

Cum putem preveni crizele de furie

Planificati totul dinainte. Planificati orice activitate cu copiii, de exemplu cnd mergeti la
cumparaturi, spune-ti copilului ce veti face acolo si care sunt regulile de comportament in acel
context.
Faceti impreuna cu copilul o lista de cumparaturi si folositi-va de ea pentru a ghida
comportamentul copilului.
Tineti cont de starea in care se afla copiii, nu-i scoateti in oras si nu cereti prea mult de la
ei cand sunt obositi
Implicati copiii in activitati separate atunci cand sunteti ocupata si nu-i puteti
supraveghea.
Fiti corect, tratati in mod egal copiii pentru a nu se simti neindreptatiti.

De reinut !
Accesele de furie reprezint o etapa normal din dezvoltarea emoional a copilului. Identificai corect
care este cauza comportamentului copilului pentru a avea reacii adecvate care s nu influeneze
sntatea lui emoional.

Pasi de succes
Oferii copiilor exemplul personal
Identificai corect cauza furiei.
Acordai copilului sprijin i indrumare punctual si consecvent pentru dobndirea controlului
emoional
Laudai copilul cand a facut fa unei situaii frustrante
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Refuzai calm dar ferm ndeplinirea cererii copilului
Dac este posibil folosii distragerea ateniei
Folosii ignorarea cnd accesele de furie au loc acas i nu pun copilul ntr-o situaie riscant.
Utilizai dac este posibil consecinele logice i naturale.
ndepartai copilul de locul in care a avut accesul de furie (excluderea)
ncurajai i laudai comportamentul copilul care aplic singur metoda excluderii cand simte
nevoia sa se calmeze.
Oferii copilului sansa de a-i corecta comportamentul.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Capitolul 8
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE SPECIFICE VARSTEI PRESCOLARE

Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:


Care sunt indicatorii de observare ai comportamentului problematic
Care sunt cauzele
Cum se intervine eficient

Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor cunoaste reguli pentru managementul comportamentelor problematice;
- vor sti sa formuleze prescriptii comportamentale clare i precise;
- vor sti sa foloseasca instrumente

I. Copilul nu vrea sa imparta jucariile-lucrurile cu ceilalti.

A imparti jucariile/ lucrurile cu ceilalti este o importanta abiliate sociala. Copiii au nevoie de indrumare si exercitiu
pentru a-si forma aceasta abiliate. Este caracteristic pentru copiii mici sa fie posesivi cu lucrurile lor. Parintii cu doi
sau mai multi copii se confrunta zilnic cu probleme legate refuzul copiilor mici de a imparti lucrurile cu ceilalti. De
cele mai multe ori copiii mici smulg jucariile din mana altor copii, ii imping ca sa castige jucaria ravnita sau pur si
simplu refuza sa dea jucaria preferata daca ii este ceruta.Problemele apar cand in familie sunt 2 sau mai multi
copii, cand vin in vizita alti copiii sau in locurile de joaca unde copilul intalneste alti copiii de varsta lui.
Cum invatam copiii sa imparta lucrurile cu altii?

Copiii mai mici de 4-5 ani cred ca ceilalti gandesc si simt lucrurile la fel ca ei. Ei nu pot vedea lucrurile din
perspectiva celuilalt. In plus copiilor mici le face placere sa fie in preajma celorlalti copii dar la inceput ei prefera
sa se joace mai mult singuri decat cu ceilalti. In mod normal copiii au nevoie de timp si exercitiu pentyru a invata
sa se joace cu ceilalti si sa imparta jucariile cu ei.Abia la 4-5 ani copiii invata inteleg ca lucrurile date se inapoiaza
si pot invata abilitatea de a impariti lucruri.

Cum prevenim aparitia problemelor legate de lipsa abilitatii de a imparti lucruri cu ceilalti.

O Implicati copiii in activitati separate cand nu puteti sa-i supraveheati. Cand sunteti ocupat si nu
puteti sa supravegheati copiii implicatii in activitati diferite, lasand un spatiu intre ei. In mod regulat este
indicat sa va intrerupeti ceea ce faceti, sa mergeti la copii si sa-i laudati pentru modul in care se joaca
(ex- bravo! Ce frumos va jucati voi!)

o Fiti corect. Tratati fiecare copil in mod egal pentru a evita rivalitatea dintre ei. Cand copilul mai mic ii
smulge jucaria celuilalt din mana, nu permiteti sa i-o ia pe principiul da-i lui, ca este mai mic. Invatati
copilul cel mic sa formuleze o cerere pentru a lua o jucarie. In functie de cat de bine poate sa se
exprime verbal poate cere jucaria fie printr-un cuvant te rog sau printr-o propozitie te rog sa-mi dai
jucaria. Daca tot timpul fratii mai mari vor fi nevoiti sa cedeze in fata celor mai mici (sa le lase jucariile
cand acestia le smulg din mana) ei se vor simti frustrati. Este foarte important sa tratati fiecare copil la
fel. Problemele pot aparea cand fratele mai mare nu doreste sa-i dea celui mic din jucariile lui. Fii
pregatit ca parinte sa intervii si sa te asihuri ca ambii copii isi dau lucruri unul altuia.

o Tratati copiii care vin in vizita la fel ca pe proprii dumneavoastra copii. Explica copiiilor care vin in
vizita si parintilor lor care sunt regulile de comportament din casa voastra si cere vizitatorilor sa
respecte regulile.(ex.toti copiii se pot juca cu jucariile din casa; cand dorim sa ne jucam cu o jucarie
spunem: te rog sa-mi dai;cine smulge jucaria din mana, nu o primeste; ne putem juca cu fiecare jucarie
pe rand).

Cum invatam copilul sa imparta cu ceialti jucariile

o Ofetiti un bun exemplu personal. Aratatile copiilor ce inseamna sa imparta. Faceti exercitii simple,
folosind materiale diverse (ex puteti sa le dati cativa biscuiti din portia dumneavoastra).
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
o Implicati copiii in activitati care presupun folosirea materialelor in comun. Cand aveti timp sa va
jucati cu copiii implicatii in activitati care sa presupuna folosirea in comun a materialelor(ex desenati
impreuna cu o singura cutie de culori, contruiti un puzzle, constriti un bloc. Stati aproape de copiii si
laudati copiii cand coopereaza si isi dau unul altuia materialele (ce frumos va jucati voi impreuna!)
Incepeti cu activitati scurte de 2-5 minute si gradual mariti durata. De exemplu implicand copiii intr-o
activitate de desen in care se pot folosi de o singura cutie de creioane colorate ii puteti invata pe copiii
cum sa faca schimbul de creioane. Regula de a obtine creionul este imi dai te rog creionul? Pentru
raspunsul DA, celalat copil care a cerut, multumeste si primeste creionul, pentru raspunsul NU, INCA
NU AM TERMINAT celalalt copil va spune atunci voi mai astepta putin si intre timp pot colora altceva.
Este un moment propice pentru a urmari modul in care copiii fac schimbul de creioanesi pentru a lauda
fiecare copil pentru efortul depus de a astepta creionul.(ex Bravo Corina! Ai asteptat sa iti vina randul si
ai spus foarte frumos multumesc cand ai primit creionul de la George). Puteti folosi aceasta activitate sa
lucrati dumneavoastra cu copilul facand schimbul de creioane.

o Subliniati importanta acestui comportament social. Pentru copiii mai mari de cinci ani este indicat sa
oferiti explicatii privind importanta comportamentului de a imparti obiecte cu ceilalti (ex. Ce bine ne pare
cand cineva ne da o jucarie! Suntem foarte bucurosi si ne jucam frumos impreuna! De aceea si noi
putem sa dam jucarii altor persoane).

o Laudati intotdeauna copilul cand imparte lucrurile cu altii. Laudati de fiecare data copilul cand isi
astepta randul, imparte obiectele cu alti copii sau lasa copiii sa se joace cu jucariile lui. fetelor ca
frumos va jucati impreuna. Ana este dragut ca ai lasat-o pe Iulia sa se joace cu cuburile tale!

o Actionati imediat cand copilul este pe cale sa smulga jucaria din mana unui copil. Este foarte
important sa actionati imediat daca vedeti intentia copilului de a sa smulge jucaria unui alt copil.
Mergeti spre el si imobilizati-i mana. Apucati mana copilului si reamintiti-i ca trebuie sa spuna TE ROG
si sa-si astepte randul. Laudati copilul pentru ca a cerut frumos si si-a aseteaptat randul. Bravo
Corina! Ai asteptat sa iti vina randul si ai spus foarte frumos multumesc cand ai primit jucaria de la
George

Cum sa va descurcati cu copiii care nu vor sa imparta jucariile cu ceilalti.

Spuneti copilului ce sa faca. Daca copilul smulge sau impinge un alt copil pentru a-i lua o alta jucarie,
dati-le indicatii clare despre ce sa nu faca Marius, nu ai voie sa ii smulgi mingea cat timp Corina se
joaca cu ea si apoi despre ce sa faca da-i mingea inapoi si las-o sa termine jocul.

Ghidati comportamentul copiilor prin reguli. Puteti ghida comportamentul copilor prin reguli simple.
De exemplu: toti copiii se pot juca cu jucariile din casa; cand dorim sa ne jucam cu o jucarie, spunem: te
rog sa-mi dai; cine smulge jucaria din mana altui copil, nu o primeste pentru o anumita perioada de timp
(cateva minute); ne jucam pe rand cu jucariile din casa. In cazul copiilor mai mari, peste 4-5 ani, se
poate stabili ca regula generala, sa folosesca formula te rog sa-mi dai ... pentru a obtine ceva si se
poate exersa cu copilul raspunsurile pentru ambele situatii: daca copilul primeste un raspuns afirmativ,
va spune multumesc daca copilul caruia i-a cerut ii spune nu, inca nu am terminat copilul va fi invatat
sa raspundaatunci voi mai astepta putin si intre timp pot face altceva. Aceast ultim raspuns este foarte
greu de dat de catre copiii mai mici de patru- cinci ani deoarece ei vad lucrurile doar din perspectiva
proprie. Ei cred ca toata lumea gandeste si simte la fel ca ei. In plus copilului mic ii este foarte greu sa
isi inhibe dorinta imediata de a se juca cu un lucru. Ei pot sa-si orienteze singuri atentia spre un alt
obiect, o alta activitate doar daca a exersat cu adultul anterior aceasta tehnica.

Intariti instructiunile cu consecintele logice. Daca copilul nu face ceea ce i-ati spus in 5 secunde,
folositi consecintele logice. Alegeti o consecinta adaptata situatiei, de exemplu, poti lua jucaria de la
copilul care a incercat sa smulga si o dai copilului celuilalt Marius inca o data ai incercat sa smulgi
mingea Corinei, consecinta- Corina mai primeste 5 minute in plus sa se joace cu mingea.10 minute
de intrerupere a unei activitati este destul de mult pentru un copil. Ignorati protestele si plangerile. Nu
discutati si nu va argumentati pozitia (decizia). Pur si simplu aplicati consecinta.

Permiteti copilului sa se intorca la activitatea anterioara. Dupa ce timpul a expirat, reintoarcerea


copilului la activitatea sau jucaria dorita ii ofera oportunitatea de a cere permisiunea de a se juca. Daca
problema comportamentala persista ori se intampla din nou la o ora dupa ce copilul a primit inapoi
jucaria sau activitatea, repetati consecinta logica pe o perioada mai mare de timp cum ar fi intreruperea
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
imporsibilitatea de a mai desfasura acea activitate sau a se mai juca cu acea jucarie in cursul zilei
respective, sau folositi locul si timpul de linistire.

Daca este necesar folositi timpul de linistire sau excluderea (scoaterea copilului din situatie). Daca
copilul se lupta si protesteaza, sau smulge din nou jucaria, la o ora dupa folosirea consecintei logice,
folosititimpul de linistire. Spuneti copilului ce a facut gresit nu ai asteptat randul si ai smuls din nou
jucaria Corinei si in plus ai protestat si ai incercat sa te bati si care este consecinta acum urmeaza
timpul de linistire . Timpul de linistire consta in diminuarea atentiei acordate copilului si plasarea lui intr-
un loc unde sa stea linistiti pentru o perioada scurta de timp. Puteti aseza copilul pe un scau . Anuntati-i
ca trebuie sa stea tacuti 2-3 minute dupa care pot reveni. Daca copilul are peste trei ani si nu a stat
linistit in timpul de linistire puteti folosi excluderea. Nu ai stat linistit in timpul de linistire acum vei
merge la locul de linistire Excluderea presupune scoaterea copilului din situatia in care s-a petrecut
comportamentul problematic, pentru putin timp. Trimiteti copilul intr-o alta camera, care sa nu prezinte
nici un risc (ex in dormitorul lui) si ii spuneti sa stea in liniste timp de cateva minute (numarul de minute
trebuie sa corespunda numarului de ani care ii are copilul). Nu este indicat sa se folosesca tehnica
excluderii cu copiii mai mici de 3 ani. Cu ei se poate folosi doar timpul de linistire. Reamintiti copilului,
chiar daca este suparat sau furios, ca nu se poate intoarce la activitatea pe care o desfasura anterior
(ex. sa se joace cu mingea) decat dupa ce expira timpul alocat.

Permiteti copilului sa se intoarca la activitatea pe care o desfasura anterior momentului


excluderii. Daca copilul a respectat timpul si a stat linistit in camera, permiteti-i sa se intoarca la ceea
ce facea inainte de a aplica excluderea. Acesta este o oportunitatea care ii permite copilului sa sa se
comporte adecvat. Laudati comportamentul copilului daca imparte jucariile cu ceilalti copil, isi astepta
randul, coopereaza. Daca problema se intampla din nou, repetati timpul de linistire si excluderea de
atatea ori pana copilul dumneavoastra invata sa imparta lucrurile cu alti copiii si isi asteapta randul.

Cum va descurcati cu copiii care nu vor sa imparta jucariile cu ceilalti, in situatiile in care problemele
apar in absenta dumneavoasta

Sunt momente in care copiii se bat pentru o jucarie iar dumneavoastra nu stiti cum aparut problema si nici nu
sunteti pe faza pentru a spune cine sa joaca primul cu ea si cine asteapta. Incercati sa evitati sa dati copilului mai
mic posibilitatea de a se juca primul cu jucaria cand acesta protesteaza. Altfel copilul poate invata ca protestand
foarte tare poate obtine ceea ce vrea ,folosind aceasta metoda si pe viitor. Copilul mai mic poate chiar sa-l
provoace pe cel mai mare pentru a obtine o reactie. Evitati sa-i cereti copilul mai mare sa spuna ce s-a intamplat
sau ce l-a suparat pe copilul mai mic. Copiii de 2-4 ani nu sunt capabili sa spuna cu exactitatea ce s-a intamplat.
Pentru copiii mai mari, peste patru ani, aceasta disputa poate fi contextul propice in care, cu ajutorul
dumneavoastra, sa invate modaliati simple de rezolvare a conflictelor (o abilitate sociala foarte importanta). Daca
conflictul intre copii nu se rezolva rapid, opriti activitatea copiilor si exersati cu ei pasii de solutionare:
1. Descrierea faptelor , fara a invinovati (ex. ionut mi-a smuls jucaria din mana si m-a lovit cu picioril). Ca
parinte trebuie sa-i invatati pe copii sa vorbeasca despre comportament si nu despre persoana, sa evite
blamarile si etichetarile.
2. Exprimarea sentimentelor fata de ceea ce s-a intamplat (ex.Mihai cum te-ai simtit atunci cand Ionut te-a
lovit cu piciorul?) Acest lucru conduce la descarcarea emotionala a copilului si scade probabilitatea de a
recurge la agresivitate.
3. Identificarea alternativelor cum cred copiii ca ar putea rezolva situatia ( ex. ionut si Mihai cum credeti ca
puteti face sa rezolvati cearta dintre voi)
4. Urmatoarele sugestii pot sa va ajute sa rezolvati problema atunci cand copiii se lupta pentru o jucarie:
- Hotarati cine se joaca primul cu jucaria- ex Andrei si Robert opriti-va!Trebuie sa va
jucati pe rand cu jucariile. Andrei tu te joci primul timp de cinci minute! Robert tu astepti
sa iti vina randul! Fiti atent sa nu favorizati pe nici unul dintre copiii. Fiecare trebuie sa
primeasca in timp posibilitatea de a se juca primul cu jucaria.
- Laudati copiii ca impart jucariile si isi astepta randul Bravo Robert! Ai asteptat sa iti
vina randul si ai spus foarte frumos multumesc cand ai primit jucaria de la Andrei
- Ignorati plangerile si protestele (nu adresati copiilor nici o privire si nici un cuvant daca
plang sau protesteaza)
- Daca problema continua, luati jucaria disputata. Dupa 5 minute, o inapoiati copiilor si ii
sprijiniti sa hotarasca cine se va juca primul si cine va astepta. Laudati copilul pentru ca
imparte jucariile cu celalalt si isi astepata randul.
- Daca copiii se cearta din nou de la o jucarie trebuie sa ii separati si sa ii trimite-ti pe
fiecare in timpul de linistite sau la locul de linistite (excluderea) urmand instructiunile
descrise anterior.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
- Perimiteti copiilor sa-si reia activitatea intrerupa, dupa ce timpul alocat linistirii a expirat
pentru a le da sansa sa se comporta adecvat. Laudati copiii pentru ca impart jucariile,
coopereaza si isi asteapta randul- ex. ce frumos va jucati voi impreuna! Bravo Robert!
Ai asteptat sa iti vina randul si ai spus foarte frumos multumesc cand ai primit jucaria de
la Andrei

De retinut!
Copiii nu se nasc caritabili si altruisti, ci devin cu ajutorul si ghidarea dumneavoastra.
Oferiti copiiilor contexte cat mai diverse sa exerseze abiliatile sociale (ex sa imparta
obiecte/ jucarii cu ceialti, sa-si astepte randul, sa coopereze)

Pasi de succes

Tratati copiii in mod egal.


Implicati copiii in activitati separate, atunci cand nu ii puteti supraveghea.
Oferiti-le un bun exemplu personal.
Implicati copiii in activitati de cooperare, care presupun impartirea materialelor si asteptarea
randului, cand puteti sa-i suptavegheati.
Laudati comportamentul de impartire a materialelor si cooperarea.
Urmariti de aproape jocul copiilor si interveniti promt daca un comportament problematic este pe
cale sa se intample (ex. smulge jucaria din mana)
Ajutati copiii sa hotarasca cine se va juca primul
Oferiti posibilitatea fiecaruia de a se juca primul, fara sa favorizati pe cineva
Ajutati copiii sa invete modalitati adecvate de rezolvare a conflictelor.
Folositi regulile simple care sa ghideze comportamentul copiilor
Folositi consecintele logice daca copiii nu doresc sa imparta jucariile si nu respecta regulile
Folositi timpul de linistire si excluderea daca copilul protesteaza sau refuza sa imparta.
Permiteti copilului sa se intoarca la activitatea pe care o desfasura inainte, pentru a avea sansa sa
se comporte adecvat (sa imparta jucariile cu ceilalti, sa isi astepte randul).

II. Disputele si agresivitatea

Din cand in cand este un lucru obisnuit pentru copiii sa intre in conflict si sa se certe. Cel mai mare risc care
apare cand copiii se bat este ca cineva ar putea fi ranit. Daca nu intervenim de timpuriu sa invatam copilul
modalitati adecvate de solutionare a problemelor cu care se confrunta pentru a elimina modalitatile agresive,
consecintele asupra dezvoltarii copilului pot fi dezastroase. Copiii prescolari au nevoie de ajutor din partea
parintilor pentru a invata cele mai bune moduri de a se comporta si de a-si rezolva conflictele.
Cateva sugestii care va vor ajuta sa invatati copiii sa se implice in jocul celorlalti copii, sa se joace cu ei si sa-si
rezolve conflictele care apar.
Cum se manifesta agresivitatea la varsta prescolara?
Cele mai frecvente comportamente agresive care apar sunt de a lovi pe cineva, de a-l impinge, de a-i smulge o
jucarie din mana, a-l trage de par, de a-i adresa un cuvant nepotrivit, de a se certa de la o jucarie.

Cand agresivitatea devine o problema?


Agresivitatea fizica face parte din repertorilul comportamental al copilului mic si tinde sa scada intre 2-4 ani pe
masura ce se dezvolta limbajul, crescand astfel agresivitatea verbala, care se manifesta prin certuri de la jucarii si
obiecte.
Reactiile agresive devin o problema in momentul in care copilul foloseste agresivitatea in fod frecvent ca o
modalitate pentru a rezolva problemele cu care se confunta: a obtine o jucarie, a obtine atentie din partea
celorlalti etc.
In plus comportamentale problematice ale copiilor din prescolaritate care includ agresivitate fata de animale, alti
copii, sau proprietatea altuia pot fi o reflectare a unei tulburari de comportament care s-a instalat de timpuriu si
care anticipeaza probleme de conduita in adolescenta si la varsta adulta ( Loeber, Lahey, & Thomas, 1991)9

9
Loeber, R., Lahey,B.B., & Thomas, C.(1991) Diagnostic conundrum of oppositional defiant disorder and conduct disorder. Journal of
Abnormal Psychology, 100, 379-390
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
De ce se bat copiii?
Copiii se bat sau devin agresivi datorita :
frustarii sau furiei resimtite atunci cand lucrurile nu se intampla asa cum vor ei. La varsta
prescolara copiii de regula intampina dificultati in imparitirea jucariilor cu alti copiii, in amanarea
dorintei lor imediate de a se juca cu o jucarie sau de a face un anumit lucru si in intelegerea
perspectivei celorlalti, ei crezand ca ceilalti gandesc si simt lucrurile la fel ca ei. Abia dupa varsta de
4-5 ani comportamentele agresive inregistreaza o scadere datorita progreselor pe care copiii le
inregistreaza atat la nivel cognitiv (inteleg ca ceilalti privesc lucrurile intru-un mod diferit de al sau) cat
si la nivel socioemotional (pot sa-si amane dorinta imediata de a face un lucru dorit de el si de a se
implica intr-o actiune nedorita de el dar ceruta de adult).
faptului ca nu au invatat alte modalitati de rezolvare a conflictelor sau prezinta dificultati in ceea
ce priveste exprimarea a ceea ce vor/ceea ce doresc.
geloziei si competitiei in special cu fratii sau surorile.
dorintei de a testa reactiile celor din jur; ei pur si simplu vor sa vada ce se intampla, agresivitatea
de regula declansand o reactie puternica din partea victimei.
dorintei de a obtine ceea ce vor; de exemplu in acesta maniera il poate determina pe un copil sa
renunte la o jucarie sau poate obtine atentia parintilor.
Modelului pe care il observa si il imita; daca copilul observa ca adultii din jurul sau se cearta sau
se lovesc, el va fi mai predispus sa se comporte in acest mod cand se va confrunta cu o problema
similara.
Uneori parintii nu stiu sigur cum sa delimiteze incaieraea din joaca de comportamentul dureros(care raneste).
Daca limta nu este clar trasata, va fi foartea greu pentru copil sa invete modalitati adecvate, pasnice de a se
juca cu ceilalti copii si de a-si rezova problemele cu care se confrunta.

Cum invatam copiii sa coopereze cu ceilalti in cadrul jocului.


o Explicati copilului regulile. Stabiliti doua sau trei reguli simple care sa ghideze
comportamentul copilului in jocul cu ceilalti si discutati-le cu copilul. Reamintiti regulile pana
cand copilul va putea sa le enunte singur. Foarte important este ca regulile sa ii spuna
copilului ce sa faca si nu ce sa nu faca. De exemplu: impartim jucariile cu ceilalti; ne
asteptam randul; cu mainile putem sa ne atinge usor, sa ne mangaiem; folosim vocea de
interior cand vorbim unii cu ceilalti.
o Alegeti cateva activitati pentru a invata copilul sa-si astepte randul. Implicati copilul in
activitati care sa-l invete sa imparta lucrurile/ jucariile cu ceilalti, sa coopereze in cadrul jocului
si sa isi astepte randul. Puteti exersa in cadul jocurilor cu mingea de exemplu aruncam
mingea de la unul la altul sau in jocul de creatie de-a magazinul in care copilul are
posibilitatea de invata comportamente diverse cum ar fi :formulele de salut, cum sa formuleze
o cerere va rog sa-mi dati... multumesc!, sa isi astepte randul etc.
o Incurajati comportamentul dezirabil( adecvat). Cand copilul respecta regulile jocului,
imparte jucariile cu ceilalti copiii si coopereaza cu ei, acortadi-le atentie. Vorbiti cu copiii si
puneti-le intrebari despre ceea ce fac. De exemplu Ati construit un turn urias impreuna. Cate
turnuri ca avea castelul vostru? Laudati copiii specific ma bucur ca voi trei va jucati atat de
bine impreuna sau astazi te joci foarte dragut impreuna cu ceilalti, Dragos!
o Acordati recompense sepciale in etapa de invatare a unui comportament nou. In special
la inceput, in etapa de invatare a comportamentului nou, de exemplu, cand invata sa isi
astepte randul, sa formuleze o cere, sa coopereze cu alti copii in cadul jocului, acordati
copiilor, timp de cateva zile, recompense speciale. Acestea ar putea fi: o poveste, un joc, o
bautura preferate, o prajitura. Spuneti-le copiilor cat de multumiti sunteti ca ei se joaca atat de
dragut impreuna.
o Ajutati copiii sa isi rezolve problemele. Incercati sa supravegheati in permanenta copiii si
sa actionati inainte ca bataia sau cearta sa inceapa. Unii copiii pot avea dificultati in
comunicarea dorintelor. Puteti sa ii ajutati sa exprime ceea ce vor folosind cateva cuvinte. De
exemplu ii puteti spune Robert, spune Diana, a trecut randul tau, esta randul mei acum.
Laudati copilul pentru modul politicos de a se adresa si de a spune ceea ce doreste. Alti copiii
au nevoie de ajutorul dumneavoastra pentru a hatara cine se joaca primul cu jucaria: Fetelor,
trebuie sa impartiti jucariile. Cine se joaca prima? Lasati pe rand fiecare copil sa inceapa
primul. Evitati sa favorizati un copil pe diverse considerente cum ar lasa-l pe el ca este mai
mic!. Daca solutia este gasita, laudati copilul pentru ca imparte jucariile cu ceilalti si isi
asteapta randul.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Cum gestionam situatiile in care copiii se lupta/ isi disputa ceva.
Actionati imediat. Cand observati orice semn de intrare in conflict este nevoie sa
actionati cu rapiditate.
Spuneti copiilor ce sa faca. Fiti fermi si spuneti-le sa se opreasca din ceea ce fac
Gabi si Corina stop! si ce sa faca in loc fiecare isi astepta randul ca sa tina
pasusa in brate!. Este contra recomandat sa spuneti copilului ce sa nu faca, de
exemplu Nu mai tragti de papusa ! Nu va loviti ! Laudati specific copiii care fac ceea
ce le cereti.
Folositi consecintele logice. Daca copilul nu face ceea ce i-ati cerut folositi o
consecinta logica care sa fie adecvata situatiei respective. Cand este posibil retrageti
jucaria sau activitatea care este centrul disputei si explicati copilului de ce ati actionat
astfel. Daca problema incepe de la un copil care refuza sa imparta cu celalalt o
jucarie, luati-i jucaria si o dati celuilalt sa se joace cu ea. Daca in conflict sunt implicati
mai multi copiii care nu reusesc sa cada de acord in legatura cu cine este la rand sau
al cui rand este, folositi o consecinta adecvata situatiei. De exmplu, retrageti jucaria
sau activitatea care a ridicat probleme baieti, nu ati impartit masinuta, asa ca, o voi
pune sus timp de 5 min. De regula 5-10 minute sunt suficiente pantru prescolari.
Ignorati protestele si plangerile. Nu dezbateti si nici nu va argumentati decizia in fata
copiilor. Pur si simplu aplicati consecinta.
Permiteti copilului sa se reintoarca la activitate. Dupa expirarea timpului returnati
copiilor jucaria sau activitatea pe care au desfasurat-o anterior aplicarii consecintei.
Astfel le oferiti copiilor posibilitatea/ sansa de a practica comportamentul asteptat
(impartirea jucariiei, cooperarea in cadul jocului etc). Laudati impartirea jucariei si
asteptarea randului punand accent pe beneficiile acestui comportament: ce bine ne
pare cand cineva ne da o jucarie! Ce bucuros este Matei ca ai impatit jucaria cu el!
Bravo!Ai Asteptat foarte frumos randul! Fiecare copil isi doreste sa se joace cu
jucaria
Daca problema se intampla din nou! Daca in urmatoarea ora dupa ce copilul a
primit jucaria inapoi, repeta comportamentul problematic, repetati aplicarea
consecintei logice pentru o perioada mai mare de timp(ex.retraferea jucariei pentru
tot restul zilei).
Cum gestionam situatiile in care copiii se comporta agresiv(lovesc un alt copil, il trag de par, il
impinge)
o Actionati imediat. Cand observati orice semn agresivitate(loveste, trage de
par, impinge etc) este nevoie sa actionati cu rapiditate.
o Identificati daca actul agresiv a fost facut cu intentie sau fara intentie.
De exempu uneori copiii prescolari ii imping involuntar pe cei de langa ei pentru a
ajunge la o jucarie, ca urmare a faptului ca au o experienta sociala destul de redusa
si nu pot anticipa care sunt consecintele comportamentului lor. Daca adultul poate
realiza ca impingand o persoana care ii sta in cale, acesta ar putea reactiona agresiv,
simtindu-se la randul sau agresata, copilul nu poate sa faca acest lucru. El nu
constientizeaza ca celalalt copil s-ar putea supara si ar putea reactiona agresiv ca
urmare a faptului ca s-a simtit impins. Daca copilul a impins un alt copil cu intentie (ex
l-a impins pe celalalt copil ca nu a vrut sa ii dea jucaria ) este nevoie sa reactionati
imediat la comportamentul nepotrivit al copilului. Daca copilul a impins un alt copil
datorita faptului ca se afla in calea lui atunci puteti inteveni sa-i spuneti copilului care
a fost impins a fost din greseala .este nevoie sa faceti aceatsa interventie
deoarece copiii nici nu reusesc sa faca diferenta intre comportamentele intentionate
si cele neintentionate si le gandesc pe toate ca atacuri asupra lui.
o Spuneti copiilor ce sa faca. Adresati-va copilului care agreseaza, pe un ton
ferm, spunandu-i sa se opreasca din ceea ce face Mihai, opreste-te! sau Stop! si ce
doriti sa faca in schimb Tine-ti mainile departe de Lucian! Laudati copilul daca el
face ceea ce ii cereti. Multumesc ca ai facut ceea ce ti-am cerut!
o Stabiliti reguli clare si simple care sa ghideze comportamentul copilului
in cadrul interactiunii cu ceilalti copii. De exmplu, cu mainile avem voie sa ne
atingem usor, sa ne mangaiem, sa ne jucam.
o Stabiliti consecinte logice adecvate situatiei. Mihai l-ai lovit pe Lucian.
Daca se mai intampla vei merge la locul de linistire.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
o Ajutati copiii sa constientizeze care sunt consecintele sociale ale
propriilor lor comportamente Lucian spune-i lui Mihai cum te-ai simtit cand te-a
lovit? Mihai cum crezi ca te-ai simti tu daca cineva te-ar lovi? Daca il vei mai lovi pe
Lucian crezi ca el se va mai juca cu tine?

o Folositi locul de linistire (excluderea sau time-out). Daca copilul nu se


opreste si agreseaza din nou folositi locul de linistire . Spuneti copilului ce a facut
gresit si care este consecinta Mihai l-ai lovit din nou pe Lucian. Acum vei merge sa
te linistesti!. In aceasta faza este nevoie sa duceti copilul care a lovit, pentru o
perioada scurta de timp, intr-un loc sigur, care nu prezinta riscuri si nici nu ii ofera
beneficii suplimentare unde sa se poata linisti (ex camera lui). Este nevoie sa ii
spuneti ca va trebui sa stea linistit timp de cateva minute dupa care se poate intoarce
la ceea ce facea anterior. Daca copilul se agita si face crize de furie nu deschideti
usa, si nu-i permiteti sa iasa din time-out decat in momentul in care s-a linistit.
Reamintiti copilului ca poate parasi locul dupa cateva minute (timpul de excludere
trebuie sa corespunda varstei copilului 1 minut pentru fiecare an) , chiar daca copilul
pare suparat sau furios. Cand a expirat timpul si copilul s-a linstit ii puteti spune
Pentru ca te-ai linistit poti sa mergi sa-ti continui activitatea.

o Oferiti copilului sansa de a se comporta adecvat . Daca copilul a fost linistit


timp de 2 minute la locul de linistire, dati-i posibilitatea de a se intoarce la momentul
anterior excluderii. Oferind copilului posibilitatea de a-si relua activitatea ii dati sansa
de a coopera cu ceilalti si de a se comporta adecvat. Laudati copilul pentru ca se
joaca dragut cu alti copii(imparte jucariile, cere adecvat o jucarie, spune cand isi
doreste ceva, isi asteapta randul). In conditiile in care copilul recurge din nou la
agresivitate pentru a-si rezolva problemele va fi nevoie sa repetati excluderea locul
de linistire. Va fi nevoie sa repetati acesta metoda de mai multe ori pana copilul va
ajunge sa inlocuiasca comportamentele agresive cu comportamente adecvate. Este
important ca dupa orice aplicare a excluderii sa permiteti copilului sa-si reia
activitatea intrerupta pentru a putea sa-l laudati si sa-i subliniati aspectele pozitive.

De retinut!
Manifestarile agresive reprezinta o etapa normala in dezvoltarea copilului mic. Agesivitatea fizica
incepe sa scada intre 2-4 ani pe masura ce copilul achizitioneaza limbajul dar pentru ca acest lucru sa
se intample este nevoie de sprijinul si ghidarea parintelui.

Pasi de succes

Tratati comportamentele agresive ale copilului prescolar cu toata seriozitatea avand in vedre
consecintele pe care le poate avea la adolescenta si la varsta adulta.
Folositi fiecare situatie in care copilul se comporta agresiv ca pe o oportunitate de a invata copilul
alternative de comportament care sa inlocuiasca comportamentele agresive (ex cum sa formuleze
o cerere, cum sa exprime ceea ce vrea etc)
Actionati imediat daca un copil are o manifestare agresiva si pe cat posibil inaintea declansarii
comportamentului agresiv.
Implicati copiii in activitati separate, atunci cand nu ii puteti supraveghea.
Oferiti-le un bun exemplu personal.
Implicati copiii in activitati de cooperare, care presupun impartirea materialelor si asteptarea
randului, cand puteti sa-i suptavegheati.
Laudati comportamentul de impartire a materialelor si cooperarea.
Urmariti de aproape jocul copiilor si interveniti promt daca un comportament problematic este pe
cale sa se intample (ex. smulge jucaria din mana)
Ajutati copiii sa hotarasca cine se va juca primul
Oferiti fiecarui copil posibilitatea de a se juca primul, fara sa favorizati pe cineva
Folositi regulile simple care sa ghideze comportamentul copiilor.
Folositi consecvent consecintele logice daca copiii nu respecta regulile si se compoarta agresiv
Folositi locul de linistire (excluderea) daca copilul se comporta agresiv in mod intetionat.
Permiteti copilului sa se intoarca la activitatea pe care o desfasura inainte, pentru a avea sansa de
a se comporta adecvat (sa imparta jucariile cu ceilalti, sa isi astepte randul, sa coopereze).
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Fiti consecvent in aplicarea tehnicilor pana cand comportamentele agresive sunt inlocuite de
comportamente adecvate.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Capitolul 9
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE SPECIFICE VARSTEI PRESCOLARE

Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:


Care sunt rutinele
De ce sunt importante rutinele in viata copilului prescolar
Care sunt momentele pentru care copilul are nevoie de rutine
Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor cunoaste cum se stabileste o rutina
- vor sti sa formuleze prescriptii comportamentale clare i precise;
- vor sti sa foloseasca instrumentele

I. Servirea mesei

Servirea mesei este ocazie foarte buna pentru membrii familiei de a se intalni si de a petrece un timp placut
impreuna. In acelasi timp, acest moment poate fi unul destul de stresant si de dificil pentru familia unui prescolar.

Cum sa gestionati problemele care apar la masa si cum sa incurajati prescolarul sa-si dezvolte
deprinderile de autoservire.
Ceea ce trebuie sa avem in vedere este faptul ca statul la masa si servitul mesei impreuna cu ceilalti, reprezinta o
abilitate foarte importanta pe care toti copiii trebuie sa o invete. Uneori parintii simt ca se razbioesc cu propriul lor
copil care ori nu mananca ori nu se comporta bine la masa. Nu putem ignora faptul ca invatarea unui copil de 3-5
ani sa stea la masa cu ceilalti membri ei familiei si sa manance folosind ustensilele, reprezinta o provocare. Este
firesc ca la acesta varsta copilul sa verse mancarea si sa se murdareasca. Nu considerati aceste incidente ca
fiind greseli sau comportamente inadecvate. Incercati sa va pastrati calmul si sa le priviti ca importante
oportunitati de invatare pentru copil. Nu ezitati sa laudati copilul pentru efortul pe care il face pentru a se
autoservi.

Problemele obisnuite care apar la masa:


Refuza sa vina la masa
Se ridica si pleaca in timpul mesei.
Se plange in legatura cu mancarea
Se joaca cu mancarea in farfurie
Refuza sa se autoserveasca
Mananca foarte incet
Fac crize de furie
Sunt nervosi legati de faptul ca trebuie sa manance.
Care este cauza acestor probleme?
o De cele mai multem ori, copiilor prescolari le este foarte dificil sa stea intr-un loc o perioada mai
mare de timp. De regula ei incep sa se agite daca simt ca servirea mesei dureaza prea mult timp
sau este plictisitoare.
o Asteptarile nerealiste ale parintilor privitor la modul in care copiii ar trebui sa manance si in ce
cantitate (de exemplu:copiii trebuie sa manance tot din farfurie si nu trebuie sa vorbeasca la
masa). In mod obisnuit copiii au preferinte pentru anumite tipuri de mancare. In conditiile in care
copiii manaca variat nu mai este nevoie sa insistam ca ei sa manance ceea ce nu le place.
o Apetitul copiilor poate varia de la o zi la alta. Toti copiii au zile in care nu au pofta de mancare asa
cum au de obicei. Uneori gustarile dintre mese pot reduce apetitul copiilor mai ales atunci cand
au loc cu o ora inainte de ora de masa.
o Unele probleme rezulta din modul de organizare. Este foarte greu pentru un copil care in mod
obisnuit manaca oriunde vrea el sa accepte sa manace la bucatarie, la masa, impreuna cu ceilalti
membri ai familiei. In plus, daca un copil manaca cina intr-o zi la ora 5 in alta la 7, in lata la 8 este
foarte dificil intre intr-o rutina.
o Uneori parintii stabilesc ore fixe de servire a mesei care se respecta in fiecare zi dar permit
copilului sa manance orice vor ei. In timp ce parintii sunt multumiti ca mananca ceva copiii lor,
ceea ce mananca nu ii ajuta prea mult deoarece nu primesc o dieta echilibrata de proteine,
crbohidranti, grasimi, minerale si vitamine.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Cum putem preveni comportamentele nepotrivite la masa.
Stabiliti o rutina pentru servirea mesei. In primul rand este indicat sa stabiliti o rutina zilnica pentru
servirea mesei. Acesta trebuie sa includa trei mese principale si doua gustari (dimineata si dupaamiaza)
care sa fie servite la aceeasi ora, in fiecare zi.
Serviti copilul cu mancare intr-o cantitate care poate fi mancata. Dati-i copilului posibilitatea sa ceara
daca doreste sa manance mai mult. Daca copilul doreste snacksuri, biscuiti, explicati-i ii este permis sa
manace doar mancare la aceasta ora. Celelalte alimente le poate manca la ora gustarii.
Stabiliti o limita de timp pentru servirea mesei. De obicei 20-30 min. sunt suficiente pentru acesta
activitate. Puteti ajuta copilul sa perceapa timpul alocat folosind o clepsidra sau o sonerie care sa
semnaleze momnetul cand masa a luat sfarsit.
Pregatiti copilul din timp pentru masa. Respectati timpul copilului si anuntati-l ca masa va fi servita in
15 minute. In acest mod ii dati posibilitatea de a-si termina activitatea personala inainte de a merge la
masa si evitati un posibil conflict.
Explicati copilului regulile pe care trebuie sa le respecte la masa. Stabiliti doua sau trei reguli simple
care sa ghideze comportamentul copilului la masa si discutati-le impreuna. Dupa un timp copilul va fi
capabil sa le enunte singur. Pentru a fi eficiente regulile trebuie sa ii spuna copilului ce sa faca si nu ce
sa nu faca. De exemplu:
o mananca cu lingura sau cu furculita si nu nu manca cu mana
o termina de mestecat inainte sa vorbesti si nu nu vorbi cu gura plina
o stai pe scaun pana esti scuzat si nu nu te ridici de la masa pana nu ti se permite
Este indicat ca inainte de masa, sa cereti copilului sa va spuna care sunt regulile pe care trebuie sa le
respecte la masa. De exemplu il puteti intreba Ce reguli trebuie sa isi amintesti in timpul mesei? Laudati
copilul daca vi le spune. Daca el nu reuseste sa si le reaminreasca puteti sa le reamintiti dumneavoastra
calm. Daca copilul nu a respectat una din reguli la masa trecuta, puteti sa ii reamintiti calm regula
incalcata Ieri, ai uitat de regula care spune ca trebuie inghiti din gura inainte de a incepe sa vorbesti.
Comunicati copiilor ce doriti ca ei sa faca sa vedem astazi daca iti amintesti sa inghiti mancarea inainte
de a incepe sa vorbesti

Acordati copilului timp pentru interiorizarea regulilor. Copiii la acesta varsta au nevoie de timp,
exercitiu si incurajare pentru a respecta in mod spontan regulile la masa.
Recompensati copilul pentru respectarea regulilor. Este ideal ca in faza de invatare sa recompensati
imediat comportamentul copilului. Stabiliti din timp ce recompensa va primi copilul si comunicati-i ce poate
sa obtina daca respecta regulile la masa. De exmplu poate primi ca recompensa o bautura preferata, o
activitate preferata dupa masa sau o poveste in plus la culcare
Stabiliti din timp consecintele incalcarii regulilor la masa. Spuneti copilului ce se va intampla daca va
incalca regulile. De exemplu, explicati-i cum veti folosi excluderea.
Asigutati-va ca aveti pregatit totul pentru masa. Pentru a evita asteptarea si eventualel probleme care
decurg de aici, chemati copilul la masa cand totul este pregatit.
Reduceti cantitatea de lichide inainte de masa. Evitati sa-i dati copilului sa bea lapte sau suc cu cel
putin o ora inainte de sevirea mesei. Daca ii este sete puteti sa ii dati doar apa.

Cum sa gestionam comportamentele nepotrivite care apar la masa.


Mancati impreuna cu copilul la masa. Asigurati-va cu nu exista nici o jucarie sau un lat obiect care ar
putea sa le atraga atentia. Daca serviti masa in sufragerie, inchideti televizorul.
Incurajati comportamentul adecvat. Daca copilul respecta regulile la masa, laudati-l specific Carolina,
mesteci foarte dragut cu gura inchisa! sau tii foarte bine furculita in mana. Intreaba copilul despre ce a
facut in ziua respectiva (cum a fost la gradinita) si incurajeaza-l sa converseze doar cand a inghitit din
gura.
Formulati asteptari realiste de la copil. Prescolarii sunt in faza de dezvoltare a abilitatilor de
autoservire. Murdarirea hainelor personale sau patarea locului in care mananca sunt greseli normale care
nu trebuiec interpretate catastrofal ci privite ca importante oportunitati de exersare si invatare. Prin urmare
incercati sa ignorati aceste aspecte. Atentia trebuie concentrata pe invatarea de abilitati si nu pe
mentinerea curatenie.
Ignorati comportamentele nepotrivite minore. In categoria comportamentelor minore intra: scanceala,
mancatul incet, plangerile in legatura cu mancarea, jucatul cu mancarea in farfurie. Cel mai recomandat
este sa ignorati aceste comportamente. Continuati sa mancati si nici nu priviti copilul nici nu-i adresati un
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
cuvant pana nu inceteaza comportamentul inadecvat. Atentie! Cand veti folosi pentru prima data aceasta
metoda, fiti pregatit sa constatati o acelerare a comportamentului nepotrivit care a fost ignorat (de exmplu
copilul va incepe sa scanceasca si mai tare) dupa care folosind in mod constant ignorarea, se va
inregistra o scadere lui.

Cum gestionam comportamentele care sunt dificil de a fi ignoarte:

Cand copilul se urca si coboara de pe masa, isi loveste fratii, arunca mancarea.
o Spuneti copilului sa se opresca din ceea ce face. Nadia, stop! Opreste-te sa te mai urci pe scaun! si
ce sa faca in loc aseaza-te pe scaun,te rog! Laudati imediat copilul daca a facut ceea ce i-ati cerut
Multumesc ca te-ai asezat!
o Faceti apel la reguli si consecintele logice. Daca situatia impune formularea unei reguli noi nu ezitati
sa o faceti. De exemplu o regula ar putea elimina comportamentul agresiv al copiilor la masa. le puteti
spune regula este ca mainile la masa le folosim doar pentru a ne hrani. Stabiliti si o consecinta logica a
incalcarii regulii.
o Daca copilul a incalcat regula, comunicati-i ce a facut gresit si aplicati consecinta logica ex Ai folosit
mainile pentru a-l lovi pe fratele tau. Daca se mai intampla o data, vei merge in camara alaturata se te
linistesti.
o Folositi locul de linistire (excluderea/ time-out). Daca copilul nu a facut ceea ce i-ati cerut sau a
incalcat regulile din nou ii explicati cea a facut gresit si il conduceti la locul de linistire( o camera sigura,
unde nu se poate rani ). Spuneti-i copilului ca trebuie sa stea sa se linisteasca timp de cateva minute.
Daca copilul face criza de furie, nu-i permiteti sa iasa din camera pana cand nu s-a linistit. Dupa cateva
secunde dupa ce s-a linistit, intrati si ii spuneti pentru ca te-ai linistit, acum putem merge la masa sa
terminam de mancat.
o Permiteti copilului sa se intoarca la masa. Laudati copilul cat de curand puteti, pentru modul in care
mananca. Daca comportamentul nepotrivit se repeta, repetati excluderea de atatea ori pana copilul
inceteaza sa se mai faca acel comportament nepotrivit. De retinut! Este indicat ca dupa fiecare perioada
de excludere sa-i permiteti copilului sa se intoarca la masa, pentru a-i da sansa de a se comporta adevat.
o Stabiliti sfarsitul mesei. Masa se termina cand timpul alocat a expirat sau cat cineva a terminat mai
devreme. La finalul mesei, luati farfuriile de pe masa chiar daca copilul nu a terminat de mancat.
o Faceti o retrospectiva a mesei. Spuneti copilului ce va placut in comportamentul lui la masa. Bravo
Corina! Ai stat la masa toata seara. Daca copilul a respectat regulile stabilite pentru servirea mesei,
acordati-i recompensa promisa. Daca copilul nu a respectat regulile nu-i oferiti recompensa stabilita la
inceputul mesei. Explicati-i calm regula pe care a uitat sa o urmeze ai uitat sa mesteci mancarea cu gura
inchisa. Stabiliti un obiectiv pentru masa urmatoare maine, voi vedea daca itit amintesti sa manaci cu
gura inchisa!
Cand copilul refuza sa manance, se joaca cu mancarea in farfurie.
o Spuneti copilului o singura data sa manace. Evitati amenintarile de genul daca te mai joci cu
mancarea in farfurie, te pleznesc!. Nu insistati sa manance copilul tot din farfurie. Puteti sa il incurajati sa
incerce.
o Stabiliti o consecinta logica adecvata situatiei. De exmplu ii puteti spunesa stea la masa pana
termina toata lumea de mancat sau ca nu va mai primi nimic de mancat pana la ora cand este stabilita
urmatoarea masa.
o Ignorati plangerile si comentariile. Daca copilul protesteaza, ignorati-l si continuati sa mancati.
o Folositi locul de linistire (excluderea/time-out). Daca copilul pleaca de la masa, nu doreste sa mai stea
sau face o criza de furie, duceti-l la locul de linistire pana se opreste din plans.
o Aduceti-l la masa dupa ce s-a linistit. Permiteti-i sa se intoarca la masa si sa astepte pana ce toti
membrii familiei termina de mancat.
o Oferiti copilului un feedback pozitiv daca se comporta adecvat la masa. Incercati sa identificati si sa
laudati orice comportament adecvat manifestat de copil in timpul mesei Corina ai folosit foarte bine
furculita la masa in seara asta
o Fara mancare pana la viioarea ora de masa. Asigurati-va ca nu are nimic la indemana sa rontaie pana
la masa viitoare.

De retinut!

Statul la masa si servitul mesei impreuna cu ceilalti membri ai familiei este o importanta abilitate pe care
copiii trebuie sa o invate cu sprijinul si incurajarea parintilor. Micile incidente (mardarirea, varsatul etc)
sunt inerente oricarei etape de invatare.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Pasi de succes!
Stabiliti o rutina pentru servirea mesei.
Stabiliti o limita de timp pentru servirea mesei.
Pregatiti copilul din timp pentru masa
Stabiliti si explicati copilului regulile pe care trebuie sa le respecte la masa
Acordati copilului timp pentru exersarea si invatarea comportamentelor adecvate.
Incurajati comportamentul adecvat
Formulati asteptari realiste de la copil
Ignorati comportamentele nepotrivite minore
Faceti apel la reguli si consecintele logice
Folositi locul de linistire (excluderea/ time-out) pentru comportamen tele mai dificil de ignorat.
Oferiti copilului un feedback pozitiv daca se comporta adecvat la masa.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
II. Rutina de seara

Exemplu
-Robert e timpul sa te culci.
-NU! raspunde Robert de doi ani, alergand prin camera de joaca. Mama alearga dupa el si ii spune in continuare
- Este timpul sa mergi la culcare, dragule. Haide, acum!
-Nu, mama, nu! scanceste baiatul. Astfel ca mama s-a napustit asupra lui ca sa-l prinda. Corpul baiatului a
devenit rigid, spatele i s-a arcuit, si el a inceput sa bata din picioare pentru a se elibera din stransoare. In mod
salbatic, baiatul isi lovea mama pentru a-l lasa liber.
-Opreste-te! Mergi in pat, ACUM!
Baiatul a inceput sa planga tare ca si mama. Obosit si foarte furios isi dezbraca hainele pentru baia inevitabila.
Aceasta lupta de putere, emotionala si fizica, continua cu baia, cu imbractul pijamalelor, cu spalatul pe dinti si in
mod abrupt sfarseste cu un pupic dat.
Epuizata si frustrata mama coboara la parter sa se bucure de cateva clipe de liniste cand aude: Mami, mi-e sete!
Vreau la olita
Simtindu-se vinovata inca furioasa, mama a raspuns cu rapiditate la cererea copilului. Mama se aseaza langa el,
pe pat si ii spune:
-Sa nu mai aud un alt cuvant! Noapte buna! Dupa ce tranteste usa, mama coboara scarile cu pasi apasati.
Baiatul a ramas in pat , plangand in perna. Mama se simte vinovata si frustrata in fata televizorului.

Ce se intampla de fapt daca privim scena prin ochii copilului....

Noi parintii suntem tentati sa privim aceasta sceana prin ochii de adult, pierzand oportunitatea de a intelege
lucrurile din perspectiva copilului.
Imaginati-va ca sunteti in mijlocul unei carti bune si sotul vine si va spune Este timpul sa te culci!
In ciuda raspunsului dvs. Nu, nu sunt pregatita inca, sunteti ajutata, fara sa vreti, sa urcati scarile, sa va
dezbracati si sunteti fortata sa faceti baie. Ganditi-va cum va simti. Va simtiti nerespectata, furioasa, lipsita de
valoare sau controlata? Ati putea gandi ca Da, dar un copil de doi ani nu poate sa simta la fel, nu este acelasi
lucru, el nu este adult In plus, eu sunt parintele.

Un alt mod de a privi realitatea.


Este adevarat ca un copil nu este inca un adult. Cu toate astea, copilul este o persoana, are sentimente, este la
un important stadiu de crestere a dorintei de independenta si experimenteaza ce inseamna sa ai propriile alegeri.
Acesta este inceputul existentei lui ca individualitate. In acesta maniera el stabileste separarea de parinti si isi
exploreaza propriile competente si capacitati.
De multe ori mersul la culcare nu ridica probleme, copilul putand fi obosit sau pregatit. Exista insa situatii in care
doar existenta comenzii, spusa sub forma ce sa faca sau cum sa faca determina copilul sa se simta controlat.
Aceasta este de cele mai multe ori si reactia nostra ca adulti cand ni se dau comenzi in acelasi mod. Problema
devine una a pierderii controlului asupra noastra si a ceea se intampla cu noi. In scena prezentata anterior, copilul
nu s-a simtit inteles si acest lucru a cauzat declansarea luptei de putere. Mama incercand sa domine copilul, l-a
facut sa se simta neiubit si respins.
Ganditi-va la aceasta intrebare: Ce a dorit baiatul din povestirea noastra?
Dar...mult mai important este sa va ganditi la ce doreste copilul dumneavoasta?
Sa-si afirme independenta sau constiinta de sine
Sa simta apropierea si legatura cu parintele
Sa aiba sentimentul controlului in legatura cu ceea ce se intampla cu el
Sa se simta repectat si auzit.

Momentul culcarii.

Pentru a se simti confortabil, copiii mici au nevoie sa traiasca intr-un mediu structurat, care sa le ofere rutine de
comportament. Rutinele i ajut pe copii s se simt n siguran, deoarece le permite sa cunoasca ce urmeaza
sa se intample intr-un anumit context si cum trebuie sa se comporte. Ora de culcare poate fi transformata intr-un
moment special atat pentru copiii cat si pentru parinti. In mod natural, toti oamenii doresc apropierea inainte de a
adormi. Puteti face din momentul culcarii un timp al apropierii, impartasirii de impresii si al distractiei. Implicand
copiii in procesul de luare a deciziilor si petrecand un tip special cu ei, ii veti face sa se simta mai valorosi si
respectati. Stabilind limite clare, veti obtine respect de la copilul dumneavoastra si il veti ajuta sa isi construiasca o
stima de sine inalta.

De ce apar problemele legate de ora de culcare.


Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Uneori parintii sunt foarte impovarati de problemele de peste zi si din dorinta de a beneficia de cateva
clipe de relaxare, isi trimit copilul la culcare cat mai curand posibil. Aceasta atitudine determina copilul sa
simta respins sau sa creada ca parintii lui incearca sa se descotoroseasca de el. In povestirea noastra,
dorinta lui Robert de apropiere a fost exprimata prin nevoia de a bea sau mersul la olita care au
generat o tensiune si mai mare intre el si mama, amandoi simtindu-se in final raniti si respinsi.
Mediul in care traieste copilul este slab structurat iar copilul nu este obisnuit cu
un ritual de culcare.
Copilul nu este pregatit pentru momentul culcarii fiind intrerupt brusc dintr-o
activitate personala.

Probleme care in momentul culcarii.


Refuzul de a merge la culcare.
Refuzul de a se pregati pentru somn.
Refuzul de a dormi in patul si in dormitorul sau.

Cum puteti preveni problemele legate de momentul culcarii?

Stabiliti o ora de incepere a ritualului de culcare care sa fie aceeasi in fiecare zi.
Stabiliti o rutina de seara si supravegheati indeaproape respectarea ei.
Aveti grija de dumneavostra in timpul zilei astfel incat sa nu va simtiti istovita si pusa pe cearta in
momentul culcarii copilului. Stabiliti momentul culcarii copilului la o ora care sa va permita cateva
momente de singuratate sau/si de petrecut cu sotul, dupa ce copilul merge in pat.
Implicati-va impreuna in pregatirea copilului pentru somn. In conditiile in care este posibil, este
indicat ca ambii parinti sa aiba cate o contribuite la ritualul de culcare. Momentul culcarii este mai
distractiv si mai putin impovarator cand ambii parinti participa.
Incepeti dumeavoastra ritualul de culcare cu 45 de minute inainte de ora de culcare. Acest lucru va
permite sa evitati stresul si lupta. Aveti grija sa eliminati seara activitatile care agita copilul (ex. alergatul).
Pregatiti copilul din timp pentru ce urmeaza sa se intample. Anuntati copilul ca momentul culcarii este
in 15 minute. In acest mod ii dati copilului posibilitatea sa-si termine activitatea personala inainte de a
merge la culcare.
Oferiti posibilitatea de a face alegeri decat de a-i da ordine. Copilul va avea un control mai mare
asupra a ceea ce se intampla cu el daca ii dati posibilitatea sa aleaga. De exemplu ai putea spune Vrei
sa te ajute tata sa-ti faci baie sau eu? sau Vrei sa imbraci pijamalele rosii sau pe cele albastre?sau
Vrei sa dormi cu gorilla sau cu zmeul?
Implicati copilul intr-un ritual de culcare. De exemplu , ii puteti citi o poveste, puteti sa ii dati copilului
trei animale de plus sa le pupe, puteti lasa o muzica in surdina in camera. Rutina este foarte importanta
pentru copilul mic intrucat il face pe copil sa se simta in siguranta oferindu-i posibilitatea de a sti ce
urmeaza sa se intample (ii ofera predictibilitate).
Transformati momentul culcarii intr-un un moment al impartasirii experientelor de peste zi De
exemplu:
Discutati sub forma iti aduci aminte cand.. De exemplu iti aduci aminte noi am mers
cu cortul si ratonul a intrat la mancarea noastra? sau imi amintesc cand tu erai mic si iti
placea sa te frec pe burtica?
Asculta care sunt emotiile copilului privitor la ziua care a trecut
Spuneti-va unul altuia, trei lucruri care le iubiti, unul la celalat. Incepeti fiecare propozitie
cu ceea ce iubesc la tine este. si completati cu un lucru specific care va place. Ex
cea ce iubesc eu la tine este ca m-ai ajutat sa-mi pun cartile deoparte astazi
Puneti copilului urmatoarele intrebari si lasati-i posibilitatea de a va impartasi cat mai
multe despre el.
Care a fost cel mai bun lucru care ti s-a intamplat astazi?
Care a fost cel mai rau lucru care ti s-a intamplat astazi?

Asigurati-va ca in fiecare seara copilul parcurge aceeasi pasi , in aceeasi ordine


pana ajunge in pat.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Asiguriti-va ca locul in care doarme copilul ii ofera tot confortul de care are nevoie pentru a dormi
linistit. Camera trebuie sa fie aerisita, bine ventilata, nici prea cand nici prea rece. Lasati o veioaza cu
lumina difuza daca copilului ii este frica de intuneric.

Ce este o rutina si care este rolul ei?


Stabilirea unei rutine este o cale eficienta de a-i reaminti copilului cum trebuie sa se descurce in anumite situatii.
Rutina ii permite copilului sa faca in fiecare zi aceleasi lucruri, in aceeasi ordine pana cand el va sti exact ce
trebuie sa faca intr-o anume situatie (de exemplu: ce trebuie sa faca pentru a se pregati de culcare).
Intr-un limbaj mai simplist, rutina poate fi definita ca un set ordonat de actiuni. Dupa un timp de exersare, rutina se
automatizeaza, ceea ce va scuteste de lupta nesfarsita a reamintirii pasilor, pe care copilul trebuie sa-i faca. In
plus, acest lucru va ajuta sa fiti consecvent iar pe copil sa invete exact ceea ce asteptati sa faca.
Unii parinti se devin furiosi in timpul invatarii rutine si au tendinta de a renunta. Nu este indicat sa o faca. In timp
vor vedea care sunt beneficiile. Chiar incepand de la sfarsitul primei saptamani copiii vor inceta sa mai planga
cand vor fi pusi in patul lor sau vor scanci pentru cateva minute.

Care sunt rutinele de seara :schimbatul in pijamale, spalarea dintilor, baia, mersul la toileta, citirea povestii,
pupicul si urarea de a avea o noapte buna.

Rutinele de seara
Stabiliti o ora de incepere a ritualuilui de culcare care sa fie respectat cu regularitate. Alegeti o oara
rezonabila (intre 19.30-20.30).
Stabiliti un set de cateva reguli simple care sa ghideze comportamentul copilului in momentul
culcarii. De exmplu in fiecare seara ma culc la ora 20.30; In fiecare seara ascult povestea; dupa ce m-
am bagat in pat nu mai chem/strig pe nimeni. Discutati cu copiii regulile.
Anuntati copilul cu jumatate de ora inainte ca urmeaza sa mearga la culcare. Anuntati copilul ca in
jumatate de ora va trebui sa mearga la culcare. In acest timp implicati-l in activitati linistite care nu
presupun miscare. Nu-i permiteti sa alerge sau sa se joace cu jucarii care ar putea sa-l agite. Activitatile
care ar putea sa-l pregateasca pentru somn ar puntea fi: rasfoitul unei carti, asculatul unei povesti care ii
este citita sau de pe un CD sau o caseta. Nu este recomandat sa lasati copilul sa se uite la televizor
inainte de culcare. Este contraindicat ca in dormitorul copilului sa existe televizor. Cercatarile au aratat
ca prescolarii care au televizor in dormitorul lor, prezinta probleme de comportament si dificultati
de adormire. (Cynthia S si al.2007)10
Anuntati copilul sa-si incheie activitatea pentru a se pregati de culcare. Inainte cu cinci minute cereti
copilului sa-si incheie activitatea si sa fie pregatit pentru a merge in pat.
Ajutati copilul sa se pregateasca. Reamintiti copilului lista de actiuni pe care trebuie sa le faca inainte
de a merge la culcare: sa imbrace pijamalele, sa se spele pe dinti sa mearga la toilet(daca copilul de afla
in etapa de invatare). Pentru a ajuta copilul sa invete mai bine pasii, puteti folosi un card cu imagini care
sa sugereze copilului toti pasii pe care el trebuie sa-i parcurga la momentul culcarii: imi pun pijamalele,
ma spal pe dinti, merg la toaleta, ma bag in pat, ascult povestea si adorm. Cardul trebuie sa stea intr-un
loc unde poate fi cu usurinta vazut de copil, de exmplu in dormitorul lui sau pe frigider.

Ritualul de culcare-card de activitati

10
Cynthia S. Kamila B. Mistry, MPH; Minkovitz,(2007) Childrens Television Exposure and Behavioral and Social Outcomes at
5.5 years: Does Timing of Exposure Matter? Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, Issue of Pediatrics.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

De retinut: In primele zile de folosire a cardului este nevoie sa reamintiti copiilor pasii pe care trebuie sa ii
parcurga. Laudati copilul cu entuziasm pentru fiecare pas facut si desentati in dreptul fiecarei actiuni facute
cate o fata fericita. Pe masura ce copilul incepe sa faca spontan actiunile deoarece a exersat suficient de mult
pentru a invata care sunt comportamentele astepate la ora de culcare retrageti cardul cu imagini.
Puneti copilul in pat si faceti o retrospectiva a pasilor urmati.(in cazul in care copilul are deja o rutina
si stie care sunt lucrurrile care trebuie sa le faca). Cititi copilului o poveste, ii dati un pupic si apoi treceti
prin lista comportamentelor pe care copilul trebuia sa le faca in ritualul de culcare Ai spalat dintii?, Ti-ai
luat Ai spus noapte buna pisicii si talalui?, ai fost la toileta?
Reamintiti copilului regulile inainte de a pleca din camera lui si consecintele logice care rezulta din
nerespecatrea lor.. Dupa ce ati terminat rutina momentului culcarii, lasati copilul in camera lui. Explicati-i
copilului o data , cand rutina este noua Daca iesi din camera ta pentru orice alt motiv decat o urgenta, te
voi aduce in camara ta. Nu voi mai vorbi cu tine dupa ce iti spun noapte buna si inchid usa la dormitor. O
alta abordare ar mai putea fi Daca stai in pat si nu ma mai chemi vei gasi o surpriza sub perna maine.
Daca ma vei chema, eu nu-ti voi raspunde chiar daca vei incepe sa tipi. Daca vei cobora din pat te voi
aduce inapoi.
Ignorati copilul daca va cheama dupa ce rutina s-a incheiat
Este foarte important sa nu sa vorbiti cu copilul dupa ce rutina de culcare s-a incheiat. In mod normal
copilul va acorda mai multa atentie actiunilor dumneavoastra decat vorbelor. Mai mult decat atat, daca
continuati sa vorbesti cu el, sunteti mult mai predispusa sa intrati intr-o lupta verbala de putere privind
mersul la culcare. Daca va surprindeti ca ii raspundeti Nu ai auzit ce am spus? Ti-am spus sa mergi in
pat si n-am sa mai scoat nici un cuvant- opriti-va din vorbit si cu miscari dragastoase conduceti copilul
inapoi in pat. In special la inceput veti conduce copilul inapoi in camera lui de foarte multe ori, deoarece el
va incerca sa testeze limitele parintilor.
Daca copilul coboara din pat, actionati imediat. In special la inceput veti conduce copilul
inapoi in camera lui de foarte multe ori, deoarece el va incerca sa testeze limitele parintilor. Ignorati
protestele.
Intoarceti copilul in camera lui daca doreste sa vina in dormitorul dumneavoastra. Daca
copilul se trezeste peste noapte si doreste sa vina in patul dumneavostra, il conduceti imediat in patul
sau. Dati-i foarte putina atentie in acest timp. Aveti la dispozitit cel mult 30 secunde sa il puneti inapoi in
pat, sa ii spuneti din nou noapte buna! si sa plecati. Ignorati protestele.
Pe masura ce timpul trece, momentul culcarii va deveni mult mai placut atat pentru dumneavoastra cat si
pentru copil.
Fiti pregatit sa faceti fata reactiilor de protest ale copiilor . Multi vor plange pentru cateva minute, mai
multe ore sau cateva nopti. Este indicat sa fiti pregatiti sa ii lasati sa planga. Daca cedati si mergeti in
camera copilului dupa ce el a tipat si a plans mai mult timp, inrautatiti si mai mult situatia. In acest mod
copilul va invata pur si simplu ca trebuie sa tipe tare si cat mai mult timp. Reamintiti-va ca tot acest
demers este spre binele copilului.
Recompensati comportamentul copilului. Daca copilul a ramas in patul lui toata noaptea,
oferiti-i la inceput o surpriza dimineata pe care o puteti pune sub perna iar daca folositi un card
comportamental oferiti-i o fata fericita. Reamintiti-va sa laudati copilul pentru ca a dormit linistit. Daca a
plans sau a coborat din pat nu ii oferiti nici o recompensa.

De retinut !
Puteti transforma momentul culcarii intr-un timp al apropierii, impartasirii de impresii si al distractiei.
Cheia succesului o reprezinta implicarea copiilor in procesul de luare a deciziilor, stabilirea unor limite
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
clare si petrecerea unui timp special cu ei. Doar in acesta maniera, parintii le ofera copiilor posibilitatea de
a se vor simti valorosi si respectati.

Pasi de succes
Fiti consecventi in respectarea rutinei.
Stabiliti reguli clare si consecinte potrivite situatiei
Anuntati copilul din timp cu privire la momentul inceperii rutinei
Oferiti-le un bun exemplu personal.
Ajutati copilul sa invete succesiunea actiunilor implicate in rutina.
Petreceti un timp de calitate cu copilul (citit o poveste, impartasit, experientele de peste zi )
Recompensati respectarea ritualuilui de culcare.
Reamintiti regulile si consecintele inainte de a spune noapte buna
Ignorati orice incercare a copilului de a va atrage atentia: plans, strigat
Indrumati copilul in camera sa in conditiile in care isi paraseste patul.
Recompensati comportamentul adecvat al copilului.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Capitolul 10
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE SPECIFICE VARSTEI PRESCOLARE

Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:


Care este impoactul televizorului asupra deyvoltarii copilului
Cum pot concura cu atractia de a sta in fata televizorului
Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor cunoaste cum sa stabileasca un program fara sa tina cont de televizor
- vor sti sa formuleze prescriptii comportamentale clare i precise;
- vor sti sa foloseasca instrumentele

Vizionarea TV in mica copilarie factor de risc pentru probleme comportamentale.


Conform unui studiu realizat pe un esantion de 2 707 copiii prescolari cu varste cuprinse intre 2.5 si 5.5 ani,
impactul vizionarii TV asupra comportamentului copilului si abilitatilor lui sociale, variaza in functie de varsta la
care vizioarea are loc. In acest sens, s-a constat ca vizionarea TV poate influenta in mod negativ dezvoltarea
copilului mic daca debuteaza de la o varsta foarte fragada (la doi ani sau mai mica) iar perioada de expunere este
mai mare de doua ore. Efectele expunerii timpurii(cazul in care copilul se uita la televizor mai mult de doua ore, in
jurul varstei de doi ani)pot fi ameliorate semnificativ daca parintii intervin si limiteaza, pe parcursul celorlalti ani ai
prescolaritatii, timpul alocat vizionarii sub doua ore zilnic.
Cel mai mare risc pentru probleme comportamentale il prezinta copiii care s-au uitat la televizor zilnic, doua sau
mai multe ore pe toata durata prescolaritatii (de la 2 ani si jumatate la cinci ani si jumatate). In cazul acestor copiii
pe langa aparitia problemelor comportamentale s-a constat si prezenta unor slabe abilitati sociale.
Cercatarile au aratat ca prescolarii care au televizor in dormitorul lor, prezinta probleme de comportament si
dificultati de adormire. In studiul mentionat anterior, 41% dintre copiii de cinci ani si jumatate aveau televizor in
dormitor si prezentau astfel de probleme.

Televiziunea poate fi seducatoare atat pentru adulti cat si pentru copii. Pentru cele mai multe case reprezinta una
din jucariile pe care copiii o folosesc foarte des. De cate ori nu ne-am surprins copiii absorbiti de micul ecran,
uitand sa se mai joace, sa mai vorbeasca sau sa mai faca altceva. Dezvoltarea copilului de varsta prescolara
trebuie stimulata prin activitati cat mai variate, afara sau in exterior. Copilul trebuie sa alerge, sa sara, sa mearga
cu bicicleta, sa construiasca, sa se joace in nisip, sa deseneze, sa asculte muzica, sa asculte povesti, sa
interactioneze si sa se joace cu alti copii.
Televiziunea nu ofera copilului aceste oportunitati de dezvoltare. Este o activitate pasiva care nu implica copilul si
nici nu-i ofera oportunitati de exersare a abilitatilor sociale, cognitive, emotionale si motrice.
Cand vizionarea TV devine o problema?
Studiile arata ca, in mica copilarie, vizionarea pe o perioada de timp mai mare de 2 ore zilnic, poate sa conduca la
aparitia problemelor de comportament si la lipsa dezvoltarii abilitatilor sociale (slabe abilitati de interactiune cu
ceilalti copii, de integrare in joc, de rezolvare a conflictelor etc).
.

Ce putem face?
Limitati si controlati timpul pe care copilul il petrece in fata televizorului.
Academia Americana de Pediatrie recomanda pentru copiii mai mici de doi ani sa se interzica vizionarea TV
iar pentru copiii mai mari de doi ani timpul sa fie limitat- la cel mult doua ore zilnic.
Ofetiti copilului un bun exemplu.
Este foarte greu sa convingi copilul ca vizionarea TV nu este o activitate benefica pentru el, daca dvs va uitati
in mod excesiv. Este recomandat sa nu lasati televizorul deschis toata ziua sau sa va indeletniciti cu acest tip
de activitate. Altfel poate deveni omiprezent. Transformati uitatul la televizor intr-un moment special. Incercati
sa stabiliti o zi pe saptamana sau pe luna cand nimeni din familie nu se uita la televizor. Puteti sa o denumiti
Ziua familiei si sa desfasurati cat mai multe activitati in care sa cooptati toti membrii familiei. Va puteti uita
mai mult la televizor abia dupa ce copiii s-au culcat.
Controlati programele pe care le vizioneaza copiii.
La aceasta varsta este foarte indicat sa selectati dvs programele. Cautati cat mai multe filme adecvate care
sa modeleze comportamentul copiilor (filme cu personaje care se imprietenesc, care se ajuta reciproc, care
se joaca impreuna, care isi rezolva conflictele pe cale psnica). Vizionati impreuna cu copiii aceste filme si
discutati comportamentul personajelor punand accent pe consecintele lor in plan social.Este contraindicat sa
lasati copilul la acesta varsta sa se uite la stiri ( care adesea sunt pline de violenta). Violenta din media
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
afecteaza toti copiii dar cei mai mici sunt cei mai vulnerabili(Bushman, 2001). Acest lucru se intampla din
cauza ca :
Sunt mult mai usor impresionabili
Nu pot distinge foarte clar intre fantastic si real
Nu pot distinge cu usurinta motivele violentei
Invata observand si imitand
Calea cea mai buna pentru a combate violenta de la televizor este sa le asigurati copiilor un camin unde sa
domneasca dragostea si unde nu exista abuzuri fizice sau verbale.
Oferiti copilului posibilitatea de a alege limitat.
Puteti sa ii dati posibilitatea de a alege sa vada un anumit program (selectat de dvs) sau sa se uite cel putin
doua ore pe zi(la emisiuni selecate tot de dvs). Daca alege cea de-a doua varinta ii puteti spune te poti uita la
TV inainte de cina sau dupa cina sau Daca te uiti la televizor dimineata dar nu te mai poti uita seara.
Supravegheati copilul pentru a va asigura ca respecta intelegerile stabilite cu privire la vizionarea
TV.
Nu va asteptati ca intelegerile stabilite cu copiii sa fie urmate in mod automat. Stabiliti o perioada de
vizionare care sa aiba loc cand sunteti acasa, astfel incat sa-i puteti supraveghea.
Ghidati comportamentul copiilor prin reguli. Stabiliti o regula ne uitam la televizorin doar in timpul
special alocat (mentionati momentul, in functie de alegerile facute de copil pe varinatele date de dvs.)
Stabiliti consecinte logice potrivite pentru fiecare situatie. De exmplu, consecinta pentru incalcarea
regulii de a nu deschide televizorul in afara timpului special alocat, ar putea fi reducerea timpului de
vizionare cu 5-10 min. Daca copilul incalca din nou regula in aceesi zi, se retrage posibilitatea de a mai
viziona in ziua respectiva.
Dupa expirarea timpului alocat vizionarii, inchideti imediat televizorul.

Oferiti copilului alternative de petrecere a timpului liber.


Televizorul este hipnotizant si trebuie sa dati dovada de multa creativitate pentru a putea concura cu el.
Cateva sugetii va pot ajuta in acest sens:
Ajutati copilul sa faca o lista cu activitati care ii plac( folosind desenul). Numiti lista Lucruri de
facut cand sunt plictisitAfisati lista intr-un loc unde poate fi cu usurinta vizualizata de catre
copil (ex.pe frigider). Incurajati copilul sa consulte lista ori de cate ori se plictiseste si ar dori sa se
uite la TV pentru a-si alunga plictiseala. In cazul in care copilul intampina dificultati in identificarea
activitatilor care ii plac, oferiti-i posibilitatea sa alege dintr-o lista mai mare cateva activitati care ii
plac: pictura, colorat, decupare, ascultat muzica, confectionare obiecte din hartie, carton,
lipire,modelaj, puzzle, insirare margele sau paste fainoase, jocuri de constructie, ascultat poveste,
etc.
Cumparati copilului cat mai multe jocuri. Invatati-i ghicitori (copiilor le plac foarte mult).
Stabiliti ca o seara pe saptamana sa apartina familiei. Copiilor le place mai mult sa se joace
impreuna cu parintii, decat sa se uite la un desene animat. Chiar daca timpul dvs este pretios se
pare ca el este cheia pentru dezobisnuirea copiilor de televizor.
Puneti cu copiii in scena cateva mici piese de teatru.
Controlati mediul copilului. Locul televizorului trebuie sa fie in camera de zi sau in sufragerie si
nici intr-un caz in dormitorul copilului.
Cercatarile au aratat ca prescolarii care au televizor in dormitorul lor, prezinta probleme de comportament si
dificultati de adormire.

De retinut!
Vizionarea TV poate fi o activitate extrem de atractiva pentru copii si poate umple foarte usor timpul liber
al copilului. Dar daca privim lucrurile din perspectiva oportunitatilor de invatare si a contextelor de care
are nevoie copilul la acesta varsta pentru a-si exersa abilitatile: cognitive, emotionale, sociale, motrice,
vizionarea TV ramane doar o activitate care umple timpul copilului si nu-i ofera sansa de a se dezvolta
corespunzator.

Pasi de succes

Ofetiti copilului un bun exemplu.


Limitati si controlati timpul pe care copilul il petrece in fata televizorului.
Controlati programele pe care le vizioneaza copiii.
Oferiti copilului posibilitatea de a alege limitat.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Supravegheati copilul pentru a va asigura ca respecta intelegerile stabilite cu privire la vizionarea
TV.
Ghidati comportamentul copiilor prin reguli.
Stabiliti consecinte logice potrivite pentru fiecare situatie.
Oferiti copilului alternative de petrecere a timpului liber
Controlati mediul copilului. Locul televizorului trebuie sa fie in camera de zi sau in sufragerie si
nici intr-un caz in dormitorul copilului.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Perioada 7-10 ani
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
PROGRAM DE DEZVOLTARE A
ABILITATILOR DE DISCIPLINARE POZITIVA

Sedina 1
CUM S NELEGEM COMPORTAMENTUL COPILULUI?

Sedina 2
CUM INFLUENEAZ PRINTELE DEZVOLTAREA COPILULUI?

Sedina 3
DE CE SE COMPORT COPILUL MEU ASTFEL?

SEDINA 4 - 10
ABORDAREA UNOR SITUAII CONCRETE DE DISCIPLINARE
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
SEDINA 1

CUM S NELEGEM COMPORTAMENTUL COPILULUI?

Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:


cum influeneaz temperamentul comportamentul copilului
cum nflueneaz relaia copil-printe comportamentul copilului

Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor putea identifica tipul de temperament pe care l are copilul i cum pot ine cont de el n
disciplinarea copilului precum i n realizarea leciilor
- vor folosi metode de mbuntire a relaiei copil-printe

Adesea prinii privesc copilul ca fiind unicul responsabil modul n care se comport, adic
explic comportamentul copilului n termenii unor trsturi de personalitate (ex. Se comport aa
pentru c e ncpnat, seamn cu tatl lui). Cercetrile din psihologie ne arat ns c exist
totdeauna mai muli factori care favorizeaz apariia unui comportament. Unii dintre ei sunt de
natur biologic (ex. temperamentul), iar alii provin din mediu. Identificnd aceti factori putem
interveni eficient n disciplinarea copilului.

I. Prezentarea participanilor

Fiecare participant i va spune numele aa cum vrea ca ceilali din grup s i se adreseze,
numele copiilor i vrsta acestora.

II. Prezentarea modului de desfurare al ntlnirilor

Li se prezint participanilor durata, frevena ntlnirilor, precum i tematicile care vor fi abordate.
n prezentarea tematicii se vor accentua abilitile pe care prinii le vor dobndi la finalul
programului precum i rolul acestora de colaborator n tot ceea ce vor nva. Acest training le
ofer armenel necesare, adic informaii despre comportamentul copilului i recomandri
practice de intervenie n situaii specifice ns ei sunt cei care duc rzboiul. mbuntirea
comportamentului copilului depinde de modul n care aceste cunotine sun transferate n viaa
de zi cu zi.

III. Resemnificarea comportamentului copilului: factorii care influeneaz


comportamentul copilului factorii genetici (vezi cap. Precolari, Sedina 1)

EXERCIIU: prinii vor primii fiecare o foaie de hrtie colorat, iar apoi li se vor da urmtoarele
instruciuni: nchidei ochii, indoii foaia n dou, rupei colul din dreapta sus, ndoii foaia pe
diagonal, rupei coltul de jos, ndoii foaia la mijloc, rupei foaia la miloc, deschidei ochii,
despturii foaia. Sarcina lor este de a urma instruciunile fr a pune ntrebri, pn la capt.
Discuii: La sfrit se va discuta motivul pentru care foile au fost diferite: oamenii sunt diferii,
fiecare este unic din punct de vedere fizic i psihic; dei s-a transmis acelai mesaj pentru toat
lumea, fiecare a neles altceva i a avut un alt comportament; la fel se ntmpl i cu copiii.

Se vor discuta cu prinii cele 2 dimensiuni principale ale temperamentului, inhibat-dezinhibat,


reactivitate emoional ridicat - sczut i cum influeneaz temepramentul activitatea colar:
comportamentul la clas i realizarea temelor (ex. Un copil care are un ritm mai lent va scrie
foarte ncet). Adesea prinii pretind copilului s doarm de prnz sau s i fac leciile ntr-un
anumit moment. Atunci cnd stabilim programul trebuie s inem cont de ritmul fiecrui copil. Unii
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
copii pot ncep s scrie imediat dup ce ajung de la coal, alii au n schimb nevoie de o pauz.
Observnd atent copilul putem stabili un program optim n funcie de particularitile sale.

IV) Construirea unei relaii sntoase cu copilul (vezi. Cap. Precolari, edina 1)

Dei acum sunt mai mari ei au nevoie de foarte multe ncurajri i aprobri din partea adultului.
Dac atunci cnd sunt mici prinii obinuiesc s manifeste mai mult afeciune fa de copii,
treptat ei i inhib aceste comportamente. De multe ori se ajunge n situaia n care singurele
subiecte de discuie dintre copil i printe sunt cele legate de coal i realizarea temelor. Efectul
este deteriorarea relaiei copil-printe i implicarea copilului n comportamente negative de
atragerea ateniei. Orice metod de disciplinare ca s funcioneze trebuie s se bazeze pe o
relaie de afeciune copil-printe. Copilul nu este dispus s asculte pe cineva care nu investete
emoional n el. Pentru a menine o relaie adecvat este necesar introducerea unor activiti
plcute copiilor care s fie realizat cu regularitate ntre copil i printe. Scopul acestor activiti
este de a petrece timp calitativ i a facilita manifestarea afeciunii. Eficiena activitii este dat de
modul n care ea se realizeaz; pentru a nelege vom analiza urmtorul exemplu:

Ioana a primit recent de la mama ei o cas de marcat de jucrie i i dorea


foarte mult s se joace de-a vnztoarea aa c a rugat-o pe mama ei s vin i
s cumpere ceva de la ea. Mama a cerut nite fructe, iar fetia i-a spus c trebuie
ele cost 6 lei. Mama i-a dat 6 lei imaginari, iar fetia a vrut s ii dea rest; mama a
spus c nu trebuie s i dea rest, ns fetia a insistat s i dea. Atunci mama i-a
explicat c dac i d bani va avea o afecere falimentar; fetia s-a suprat, iar
mama a aplecat spunnd Dac tu nu faci cum vreau eu atunci nici eu nu fac
cum vrei tu.

n exemplul prezentat dorina Ioanei era de a se juca cu noua ei cas de marcat; faptul c vroia
s i dea rest mamei inea de folosirea casei de marcat, iar explicaia mamei despre falimentarea
afacerii era mult peste nivelul de nelegere al copilului; pentru Ioana era un simplu joc i dorea
ca mama ei s i rspund la fel, cu aaceeai atitudine. Suprarea mamaei avea legtur cu
nevoia ei de control i corectare a copilului, nevoie care a stricat un moment plcut ntre cele
dou. n comcluzie, nu e suficient ca printele doar s se joace cu copilul ci conteaz foarte mult
ceea ce face i spune n timpul jocului. De aceea el trebuie s in cont de urmtoarele
recomandri:
activitatea plcut o alege copilul n funcie de preferinele lui
jocul este condus de copil, adic i se ofer control asupra activitii; se recomand ca
printele s ntrebe copilul cum s procedeze (ex. Aici cum vrei s contruim?); dac nu i
se d control n lucruri mici el se va implica n lupte de putere cu printele n alte
momente atunci cnd printele i va cere ceva
se fac doar remarci pozitive la adresa copilului i se manifest afeciune fa de el

TEM DE CAS: prinii vor completa mpreun cu copiii un tabel sptmnal n care vor scrie
ce au fcut ei plcut mpreun
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
SEDINA 2

CUM INFLUENEAZ PRINTELE DEZVOLTAREA COPILULUI?

Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:


cum se dezvolt ncrederea n sine a copilului i cum influeneaz aceasta sarcinile
colare
rolul abilitilor emoionale i sociale n adaptarea la coal i meninerea sntii
mentale

Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor cunoate metode adecvate de dezvoltare a ncrederii n sine a copilului
- vor cunoate metode adecvate de dezvoltare a abilitilor emoionale i sociale

I. Discutarea temei de cas


Se va discuta modul n care s-au simit prinii i reaciile copiilor. Studiile arat c dup
implicarea ntr-o activitate plcut copilul devine mult mai compliant la cererile adultului. Acesta
este i o tactic atunci cnd vrem s introducem o nou regul n cas sau s i solicitm ceva
copilului. De asemenea, se recomnd realizarea unei activi plcute, scurte chiar nainte de
nceperea leciilor pentru a detensiona atmosfera; s-a observat c de obicei prinii vin stresai de
la serviciu i ncep s fac teme direct cu copiii; fiind stresai au reacii ostile fa de acetia. Prin
urmare, pentru a se restabili o atmosfer plcut cei doi pot face ceva mpreun timp de 4-5
minute.

II. Dezvoltarea ncrederii n sine la copii


Perioada colar mic este esenial n formarea convingerilor despre eficacitatea personal
deoarece copiilor li se cere performan, iar rezultatele lor sunt evaluate. Pentru a obine rezultate
tot mai bune i pentru a-i motiva copii au nevoie de laude. Uneori prini critic i acuz copilul
pentru greelile pe care le face. Copii au ns nevoie de foarte mult repetiie i exerciiu pentru
a nva un comportament. De exemplu, dac vrem s nvm copilul sa foloseasca anumite
tehnici de reglare emotionala cum ar fi reformularea unei situatii in termeni pozitivi parintele
trebuie sa invete copilul sa observe intr-o situatie si alte aspecte decat cele care i-au produs o
emotie negativa, iar apoi sa-i acorde timp si contexte in care copilul sa exerseze aceasta abilitate
de autocontrol. Astfel, in cazul unui copil care este suparat ca a terminat sarcina ultimul, parintele
il va invata sa isi regleze emotia negativa, atragandu-i atentia asupra altor elemente decat cele
care au declansat emotia negativa cum ar fi ca a lucrat foarte ingrijit si a respectat contururile.
Evitai s vnai greelile! Studiile de psihologie ne arat c un comportament se nva n
primul rand prin ncurajri i feedback-uri pozitive i mai puin prin feedback-uri negative.
Renunai la ideea c pentru a-l face pe copil s i schimbe un comportament el trebuie s se
simt vinovat sau umilit! Cea mai bun alternativ este s ateptai un moment pn v linitii i
d-voastr i copilul i apoi v gndii la alternative de rezolvare. Greeala este o oportunitate de
nvare nva-i pe copii c greelile sunt excelente oportuniti de a nva! Oferii copilului un
model din modul n care d-voastr facei fa greelilor: Recunoatem greeala activitatea X nu
mi-a ieit aa cum am dorit, am fcut o greeal sau mi pare ru c am greit fa de tine i
identificm altenative de soluionare fr s ne nvinovim sau s i nvinovim pe ceilali ce
alternative am s rezolv problema?. Indiferent ce situaiile prin care trecem atitudinea noastr
trebuie s fie axat pe gsirea de soluii. Oricum copilul va suporta consecinele propriilor
comportamente.

EXERCIIU: Fiecare printe va face o list cu puncte tari puncte slabe ale sale.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Discuii: Ideea exerciiului este de a contientiza c nimeni nu e perfect i copiii au ca i adulii
fac comportamente bune i greite. E normal s greim din cnd n cnd; foarte important este
reacia fa de greeal.

Mesajele pe care copilul le aude despre el le va interioriza i se va defini prin ele; dac ntrebm
un copil cum crede c este el ne va spune o serie de etichete pe care le-a auzit de-a lungul
timpului (ex. Prost, obraznic, curajos, etc). Copiii preiau mesajele de la prini fr s le judece
Dac aa spune mama c sunt nseamn c aa sunt, le nregistreaz n mintea lor i ele se
activeaz atunci cn sunt confruntai cu posibilitatea de a face o greeal. De aceea e foarte
important s contientizm ce fel de lucruri i spune copilului: i evideniem aspectele pozitive sau
pe cele negative.

EXERCIIU: Identificai comportamentele copilului la care le acordai mai mult atenie,


completnd tabelul de mai jos:

Cnd i pentru ce l laud, frecvena Cnd i pentru ce l critic, cert, frecvena

III. Dezvoltarea abilitatilor emotionale

Abilitile emoionale i sociale sunt principalul predictor pentru adaptarea la coal. Printele
ntlnete multe oportuniti de dezvoltare a acestor abiliti ns adesea ele sunt ignorate.
Pentru a nelege mai bine vom analiza exemplul de mai jos:

Am mers cu un comision intr-o dupa-amiaza, lasand-o pe fiica mea de 10 ani


singura acasa. 20 minute mai traziu, m-am intors si am gasit-o hohotind isteric in
hol. Ce s-a intamplat, care e problema? am intrebat-o frenetic, ca un nebun. Ea
nu mi-a raspuns si a continuat sa suspine. M-am panicat Te-a ranit cineva? Ea
a scuturat din cap ca nu.Te-ai ranit singura?. Din nou Nu. Briana ce s-a
intamplat? Intre suspine , am auzit hamsterul. Noi avem o pisica a vecinului cu
care copiii sunt incantati sa se joace. Am alegat in camera, temandu-ma sa
privesc. M-am uitat pe furis la colivie , putin lapte pe sus dar el in viata! Este in
regula! Am strigat la ea sa vina in camera, inca plangea si nu a crezut ce i-am
spus. Mi-a spus ca hamsterul era intins cu piciorul atarnat afara din colivie si era
sigura ca pisica l-a ranit. Ea a spus am fost atat de furioasa pe pisica, incat am
luat-o si am aruncat-o afara ( putin cam violent pentru normalitatea dragutei mele
fiice). Ea inca parea suparata. Am spus te-ai fi simtit vinovata daca hamsterul ar
fi murit, ar fi fost vina ta pentru ca ai lasat pisica sa intre?Bingo! Asta era. Ea a
dat din cap si a inceput sa suspine din nou. In acest timp am atins-o pe par si am
lasat-o sa planga. Cand a inceput sa se calmeze , eram amandoi capabili sa
discutam despre ce se intamplase si ce ar trebui ea sa faca diferit de acum
incolo. Ea a fost recunoscatoarea si a realizat ca a invatat o foarte importanta
lectie despre ce inseamna sa fii responsabil- sa tina usa de la dormitor inchisa
daca doreste sa lase pisica sa intre in casa.

Sentimentul de vinovatie al copilului a fost o oportunitate pentru el sa invete despre


responsabilitate.si consecintele propriilor actiuni. Raspunsul parental la vinovatie poate sa aiba
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
un impact extraordinar asupra dezvoltatii (sau nedezvoltarii) constiintei copilului, abilitatii de a
invata din greseli, nivelului de interes social si de responsabilizare. Copiii care sunt lasati sa isi
traiasca propriile sentimente, fiind ajutati de parinti sa isi identifice aceste sentimente si invata de
la ei, invata abilitatile de a se descurca in viata intr-un mod responsabil. Emotiile copiilor care
sunt inabusite (nu li se permite sa le exteriorizeze) se manifesta printr-o mare varietate de
comportamente inadecavte. Cateva cai prin care noi ca parinti inhibam exprimarea emotionala a
copiilor sunt:

Salvarea te voi asigura ca pisica va sta afara si nu va mai intra in casa de acum incolo.
Nu trebuie sa iti faci probleme de nimic.
Pedeapsa nu esti indreptatita sa te mai joci cu pisica timp de o luna!
Rezolvare de probleme- de ce nu te inveselesti, noi vom merge afara sa cumparam
inghetata si nu va mai trebui sa te gandesti la nimic.
Morala cum ai putut fi atat de iresponsabila! Cand eram copil eram o fata foarte responsabila
si niciodata nu as fi lasat sa se intample asa ceva.
Negare nu ar trebui sa te simti vinovata, nu a fost vina ta!
Umilirea- nu pot sa cred ca ai putut sa faci asta! Cum ai putut sa faci asta! Mi-e atat de
rusine cu tine! Am sa ma asigur ca prietenii tai stiu ce ai facut tuastfel incat niciodata sa
nu mai lasi sa se intample asa ceva!
Compatimirea o, draga mea, ce pisica rea, n-ar fi trebuit sa prinda hamsterul si sa te
sperie
Prelegerea de acum inainte, tanara domnisoara, urmeaza sa fii mult mai atenta. As
dori ca tu sa verifici inainte

In timp ce intentiile noastre sunt sa invatam copilul o lectie, rezultatele noastre sunt de cele mai
multe ori cu mult diferite. Copilul se centreaza pe cat de corecti suntem noi sau cat de rai sunt ei
mai degraba decat sa invete din proriile greseli. Daca dorim sa invatam copiii este absolut
necesar sa ne adresam emotiilor mai intai si apoi sa lucram cu ei sa se descurce in anumite
situatii. Cateva modalitati de incurajare emotionala sunt:

Fii empatic- inteleg cum te simti, si eu am simtit la fel, este dureros nu-i asa?
Valideaza emotiile ai tot dreptul sa te simti asa . Daca mi s-ar fi intamplat mie, probabil ca m-
as fi simtit la fel.
Identifica emotiile- suna ca si cum te-ai simti trist; sau simti ca esti trist?
Asculta cu atentie stabileste contactul vizual si asculta ce se intampla in viata copilului.
Asculta ca si cum ar fi cel mai bun prieten al tau si ar vorbi cu tine. Ascult! Sunt interesat
de ceea ce-mi spui.
Fii curios- este interesant, as vrea sa stiu mai multe despre cum te simti tu in legatura cu
asta. sau cum te poti tu descurca data viitoare?
Confirma emotiile tu esti intradevar trist! sau vad cat de furios esti!

Incurajati exprimarea emotiilor- spune-mi mai mult! As vrea sa stiu cum te simti sunt
de partea ta.

O data ce ti ai inteles emotiile copilului, vei putea sa le vezi in mod vizibil reliefate la copil si te vei
simti mult mai aproape de el. Priveste acest lucru ca pe o oportunitate pentru tine sa impartasesti
cu el experientele emotionale, un moment in care te vei simti mult mai aproape si legat de copilul
tau. Aceste momente cand tu te vei simti pe tine si copilul tau, sunt cele in care in mod real unul il
asculta pe celalt si il aude. Cand construiesti o relatie apropiata in acest fel, vei descoperi ca ai o
foarte mare influenta in gandurile si deciziile copilului. Treptat el va incepe sa te intrebe care este
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
opinia ta? Pentru a tii exact care sunt abilitile de care copiii au nevoie i cum pot fi ele
dezvoltate se va dicuta cu prinii tabelul prezentat mai jos.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Intervalul Abilitati/comportamente Indicatori de observare Recomandari pentru adulti (comportamentele adultilor care
de varsta initiaza, sustin si mentin dezvoltarea abilitatii)
7-10/11 Utilizeaza expresii si cuvinte Numeste emotii precum Exprimarea emotionala a adultului este foarte importanta .
ani care denumesc stari surpriza, placere, furie, rusine, Verbalizarea emotiei pe care o simte adultul ii permite copilului sa
emotionale stres, teama , interes, observe comportamente asociate etichetei verbale si sa imite
neplacere, dispret , datorita Incurajarea copilului si sustinerea in imbogatirea vocabularului
insusirii mai multor termeni emotiilor.
pentru etichetarea emotiilor Incurajarea permanenta a copilului pentru a vorbi despre modul in
Utilizeaza termeni care permit care se simte
exprimarea intensitatii diferite a Explicarea fiecarui termen care reprezinta eticheta verbala a unei
emotiilor (ex furios, nervos, emotii .
iritat, infuriat, tafnos)
Exprima nonverbal emotii Exprimarea nonverbala a Scenete, jocuri de rol.
emotiilor (gestica, mimica) Constientizarea propriilor modificari corporale care au loc cand
copilul manifesta o emotie (ex. Modul in care te incrunti imi spune
ca un esti de acord, modul in care zambesti imi spune ca esti
fericit, , ochisorii tai imi spun ca esti suparat. Vrei sa vorbim despre
asta?)
Exemplu de activitate: adultul sau alti copiii din grup mimeaza o
emotie iar copilul trebuie sa o recunoasca.
Copilul mimeaza o emotie iar adultul trebuie sa o recunoasca.
Recunoaste emotiile exprimate de eroii din desenele animate sau
din filmele pentru copii vizionate ; denumeste emotiile cautand cat
mai multe sinonime (ex: enervare , iritare, furie)
Identificarea emotiilor se Recunoste pe baza expresiei Exemplu de activitate :
bazeaza atat pe baza faciale emotii precum : Copilului i se ofera cartonase pe care sunt desenate diferite
expresiilor faciale cat si a surpriza, placere, furie, rusine, personaje ce exprima prin mimica si gestica (expresii ale fetei si
situatiilor care provoaca stres, teama , interes, gesturi corporale ) una din urmatoarele emotii : surpriza, placere,
emotii neplacere, dispret . furie, rusine, stres, teama , interes, neplacere, dispret, rusine
Descrie situatii in care a trait mandrie vinovatie . Copilul trebuie sa recunoasca emotiile
astfel de emotii. exprimate.
Joc Roata emotiilor copilul invarte o roata pe care sunt desenate
sau scrise mai multe emotii. Emotia la care se opreste acul este
exprimata de copil in termeni nonverbali. I se poate cere apoi sa
vorbeasca despre o situatie in care el s-a simtit asa.
Capacitate de simulare Intr-un anumit context (ex la Copilului i se prezinta planse care reprezinta situatii restrictive
emotionala (capacitatea de biserica) respecta anumite precum ora de matematica, slujba de la biserica, o serbare. I se
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
modelare a trairilor reguli de exprimare emotionala poate cere sa-si aleaga o emotie si sa spuna cum ar exprima emotia
emotionale si de exprimare (nu rade in hohohte, nu isi respectiva intr-o astfel de situatie. Discutiile cu copilul vor pune
a lor in functie de context ) exprima furia, nu face gesturi accentul pe faptul ca in anumite imprejurari, desi traim anumite
prea agitate, nu are emotii nu ni le putem exprima oricum.(ex. nu putem rade la
comportamente agresive ) inmormantari)
Copilul refuza sa planga , chiar
daca este trist, pentru ca nu
este locul si momentul.
Copilul identifica situatii in care
apar diferente intre starea
emotionala si exprimarea ei
externa
Identifica emotii asociate Numeste corect emotia Copilului i se prezinta cartonase cu diferite situatii de viata ,
unui context asociata anumitor contexte evenimente si un set de figuri ce exprima diverse emotii . el va avea
ca sarcina sa asocieze fiecarei emotii, diverse contexte . Asocierea
corecta este recompensata cu o fata zambitoare.
O alta varianta ar fi sa i se prezinte copilului emotia iar el sa spuna in
ce situatii a trait acea emotie.
Incepe sa inteleaga emotiile Modul in care reactioneaza in Sprijinirea copilului de a recunoste emotiile celorlalti prin:
unei alte persoane si are fata unui copil care plange -incurajarea copilului de a incerca sa inteleaga ceea ce simte un
capacitatea de a se pune in (daca nu il intereseaza, daca alt copil, prin adresarea de intrebari de genul cum crezi ca se
locul altora (manifesta pune intrebari de ce plange simte acum colegul tau?
empatie) copilul sau daca merge la el si -oferirea de explicatii simple referitoare la comportamentul
incearca sa il linisteasca, celorlalti copii am auzit ca Robert ti-a spus ca te uraste. De ce
mangaindu-l) crezi ca a facut acest lucru? Pare destul de suparat pentru ca i-
ai stricat robotul.
-ajutarea copilului sa inteleaga ca toate emotiile sunt valide si
acceptabile si sa distinga intre emotii si modul lor de exprimare.
Am observat ca nu esti fericit ca trebuie sa pui creioanele la
locul lor. Este in regula sa te simti frustrat, dar pentru acest lucru
nu trebuie sa lovesti usa cu piciorul
Incep sa inteleaga ca Inteleg si exprima vina Priviti greseala ca pe o oportunitate de invatare si nu ca pe o
aderarea la anumite Vina este asociata cu a face catastrofa. Evitati aduceti copilul in situatia de a-i fi teama sa nu
standarde de comportament ceva gresit, cu regret, furie greseasca; Puneti accent pe efotul copilului si nu pe performanta;
este foarte importanta, autodirectionata si a incerca sa laudati fiecare progres cat de mic al copilului.
indiferent de prezenta compenseze raul provocat
adultului. Rusinea este asociata cu frica
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
de ridicol si cu emotii si expresii
faciale care exprima jena.
Identifica cauzele unei Foloseste in explicatiile legaturi Discutati cu copilul toate situatiile in care are o reactie emotionala
emotii psihologice si informatii intensa.(ex. Copilul spune Sunt suparat ca mi s-a stricat jucaria)
(inca mai functioneaza situationale (9 ani) Adultul intervine si ii spune (era jucaria la care tineai cel mai mult.
teoria situatiilor evocatoare Dar daca ti s-ar fi stricat jucaria la cea nu tineai de loc? ) Copilul
de emotii ) trebuie sa observe ca daca ar fi gandit situatia altfel. reactia
Exprima faptul ca emotiile sunt emotionala ar fi fost alta indiferenta.
La 8-9 ani utilizeaza mai determinate de interactiunile cu
multe explicatii privind alte pesoane. Desfasurati activitati cu copilul. De exemplu puteti cauta o poveste
aparitia emotiilor. cu personaje. Copilului i se prezinta scenariul, in care personajul
Intelege acurat cauzele principal isi exprima o emotie: surpriza, placere, furie, rusine, stres,
emotiilor teama , interes, neplacere, dispret, rusine mandrie vinovatie.
Discutati cu copilul pe marginea povestii, punand accent pe:
recunosterea emotiei pe baza descrierii personajului
prezentat
identificarea sursei emotiei respective (accentuarea faptului
ca emotiile se bazeaza pe interpretarea cognitiva pe care
noi o dam situatiilor diverse din viata noastra si nu
evenimentelor in sine)
extragerea consecintelor pozitive si/sau negative ale
exprimarii emotiei respective (sprijinirea pentru identificarea
lor)
strategii pentru dezvoltarea capacitatii de intelegere
emotionala:
utilizati mesaje la persoana I m-am suparat cand mi-ai
stricat jocul in loc de m-ai suparat!(modelul adultului este
foarte important)
sprijiniti copilul sa recunoasca emotiile celorlalti prin prin
adresarea unor intrebari de genul cum crezi ca se simte
acum colegul tau?
sprijiniti copilului sa realizeze legaturi intre actiuni, emotii,
prin adresarea de intrebari specifice si directe Cum crezi ca
s-a simtit Gina cand ai dat cu piciorul in castelul pe care l-a
construit?
incurajati copilul sa isi exprime propriile emotii si opinii ,
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
utilizand mesaje la persoana I
Numeste consecintele Poate sa isi imagineze (sa Copiii invata sa identifice consecintele exprimarii emotiilor in special
emotiilor intr-o situatie spuna) ce se va intampla dupa din experientele proprii, din activitatile in care au fost implicati .
exprimarea unei emotii Ajutati copiii sa exploreze consecintele exprimarii emotionale (ex.
Daca il bat pe colegul meu , cand ma enerveaza , se va mai juca cu
mine?)
Pot manifesta teama de Se adapteaza cu dificultate la Parintele trebuie sa sprijine copilul sa depaseasca cu bine acesta
separare (la7 ani) datorita scoala etapa.
trecerii de la gradinita la Exprima regret pentru prietenii Cum puteti face acest lucru?
scoala. lui de la gradinita -pregatiti copilului inainte sa mearga la scoala prin discutii despre
Refuza sa se trezeasca noile sarcini, vizite la scoala.
dimineata - acordati copilului mai mult sprijin si stimulati-l sa isi ea jucaria
Acuza imbolnaviri subite si preferata la scoala si sa se joace cu ea impreuna cu colegii.
refuza sa mai mearga la scoala - asigurati copilul ca veti veni sa il luati si precizati ora la care se va
La scoala este izolat si nu intampla acest lucru (aveti grija sa fiti punctual!)
comunica cu ceilalti copii De evitat! folosirea ironiilor de genul ce esti bebelus!

Foloseste mecanisme de - poate sa priveasca o situatie Cand nu sunt dezvoltate strategiile de reglare emotionala , parintele
reglare emotionala suparatoare dintr-un alt punct trebuie sa ofere ghidaj in situatii specifice:
(rezolvarea de probleme, de vedere cand copilul nu reuseste sa isi comute atentia de la
distantarea de sursa de activitatea care il supara parintele trebuie sa ii explice si sa
stres, distragerea atentiei si ii arate avantajele acestei strategii de reglare emotionala
controlul cognitiv ) Sunt capabili sa nu se mai (distragerea atentiei)
gandeasca la un eveniment in mod similar se poate proceda pentru celelate strategii de
Strategie cognitiva de suparator control emotional ( rationalizarea, rezolvarea de probleme,
reglare emotionala minimizarea importantei unui eveniment neplacut,
reprimarea emotiilor (o distantarea de sursa de stres)
achizitie) este indicat ca parintele sa stea in preajma copilului, sa
identifice momentele provocatoare pentru el .
este important ca adultul sa incurajeze copilul si sa ofere
intariri pozitive ori de cate ori acesta a facut fata unei situatii
frustrante.
implicati copilului in activitati artistice (pictura , colorat,
modelaj) pentru a exprima si nonverbal emotia negativa ,
discutand apoi pe marginea lucrarilor.
Exemple de activitati:
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
- Copilul este rugat sa deseneze pe o foaie de hartie solutii la starile
de tristete , furie, frica (alte emotii negative). Solutiile constau in
activitati pe care copilul le-ar putea face, cand au anumite emotii
negative (in loc de desen se pot face colaje). Lucrarea cu solutii va fi
lipita intr-un loc vizibil pentru copil, astfel incat acesta sa isi poata
aminti cu usurinta si sa apeleze la o activitate care sa-l regleze
emotional (sa-i permita sa se descarce intr-un mod adecvat, care nu
face rau nimanui si sa-i modifice starea de dispozitie).
- Citirea unor povesti in care sunt descrise anumite strategii de reglaj
emotional (ex. vulpea si strugurii pentru strategia care consta in
reformularea situatiei in termeni favorabili si conduce la neutralizarea
emotiei negative (vulpea neajungand la struguri afirma ca oricum
sunt acri si nu merita efortul de a fi furati din vie).
Poate manifesta strategii de -daca un copil este suparat Oferiti ca parinteun bun exemplu. Cand copilul sau cineva din familie
reglare emotionala adresate merge la el, il mangaie si se este suparat, aratati-va preocuparea pentru starea lui punand
celor din jur. intereseaza de starea lui intrebari despre ce s-a intamplat, manifestand comportamente de
consolare:imbratisari, atingeri, cuvinte de alinare. Evitati sa ii spuneti
copilului cum ar trebui sa se simta nu mai fii trsit! sau nu mai
plange! .Acesat atitudine ii transmite copilului mesajul ca nu este
inteles.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
IV. Dezvoltarea abilitilor sociale

Dac abilitile sociale nu au fost suficient dezvoltate n perioada precolar e posibil s apar unele probleme n comportament cum ar fi
timiditatea (anxietatea social) sau probleme de agresivitate.
Atunci cnd vorbim despre timiditate ne referim la o serie de reacii la urmtoarele nivele:
La nivelul organismului tensiune muscular, creterea btilor inimii, transpiraie, frisoane, roea, etc.
La nivel cognitiv - n acele momente copilul nu are ncredere c poate s fac fa cererii chiar dac n realitate el poate s aib abilitile
necesare; prin minte i trec gnduri de genul Nu pot, Nu tiu, Nu sunt un copil bun, Dac greesc ceilali m vor critica sau pedepsi,
etc.
La nivel subiectiv fric, ruine, anxietate
La nivel comportamental - Copilului i tremur vocea i are o voce stins, evit contactul vizual, se fstcete sau uneori i suge degetul
i ezit n a rspunde la cereri.
Situaiile sociale noi sau ntlnirea unor persoane necunoscute este principala cauz a manifestrii timiditii, mai ales dac un copil simte c este
n centrul ateniei. Unele aspecte ale timiditii sunt influenate cultural i pot fi nvate din mediu; familia ofer nite modele de comportament
pentru situaiile sociale, modele pe care le transmit copiilor fie verbal (ex. nu-i frumos s ceri, trebuie s stai cuminte pe scaun dac mergem n
vizit, nu se cuvine s pui ntrebri unei persoane mai mari) fie nonverbal prin comportamentul lor n acele situaii. n acest sens, s-a observat c
exist diferene ntre copiii din diverse culturi; de exemplu, copiii chinezi sunt mult mai reticeni din punct de vedere social fa de copiii caucazieni
sau americani. De asemenea, unii prini i descriu copiii ca fiind timizi ncurajeaz comportamentul respectiv la copii deoarece ai ajung s se
conformeze etichetei care li s-a pus (Zimbardo i Radl, 1981). Unii copii au o predispoziie biologic care i predispune spre a se comporta timid
avnd chiar bti mai nalte i mai stabile ale inimii fa de copiii mai puin inhibai. Aceast dispoziie ereditar poate fi ns modificat de mediu
lucru care s-a putut observa pe copiii care au fost adoptai n familii cu un nivel ridicat de socializare (Reznic i colab., 1986).

n anumite condiii timiditatea este un rspuns normal, adaptativ, la o situaie social copleitoare; copilul se retrage temporar i are nevoie de
puin timp pentru a se familiariza cu contextul i a dobndi sentimentul de control. n contrast, copiii care se comport reticent n majoritatea
situaiilor sociale nu au dezvoltate suficient abilitile sociale; acetia sufer de sentimente de singurtate i au mai puin ncredere n forele
proprii. De asemenea, sunt mai puin plcui de ctre ceilali, sunt neglijai sau chiar respini de ctre colegii lor i prin urmare au mai puine anse
de a-i dezvolta abilitile de relaionare. Stabilii n mod constant contactul vizual cu copiii timizi pn cnd acetia vor avea curajul s v
priveasc n ochi. Cnd reuesc s v priveasc zmbii-le astfel nct s-i ncurajai; faptul c un copil nu se uit la un adult nu nseamn c are
sentimente negative fa de el ci n nu are el suficient ncredere n prezena ei pentru a-i ntoarce privirea. Unii copiii care sunt timizi la nceput
pot deveni mai dezinhibai pe msur ce cresc. Faptul c un copil st retras este considerat problematic n funcie de vrsta acestuia. De exemplu,
la 3-4 ani nu sunt respini sau considerai mai puin plcui de colegii de grup. La 7 ani copiii retrai aveau deja sentimente negative, de
singurtate, iar la vrsta de 11 ani erau mult mai anxioi.

Aceti copii au un risc ridicat pentru a fi inta unor situaii de abuz la coal. n ultimul timp cercetrile arat c colile se confrunt cu un fenomen
tot mai rspndit ce ine de sfera agresivitii relaionale; unii copii sunt agasai, terorizai i chiat antajai de ceilali colegi Dac vrei s te las n
pace d-mi mncarea ta.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Pentru a identifica posibile situaii de abuz emoional prinii pot adresa cteva ntrebri utile:
Adreseaz ntrebri copilului despre colegi
Cum se comport fetele una cu cealalt la coal
Pot fetele la coal s se comporte urt fr s spun nimic

Lucrul cel mai important este ca printele s i asculte copilul. Dac el recunoate c este inta unor ironii:
- evitai s minimalizai problema i s le spunei c e o faz normal, dar va trece
- nu le spunei c sunt prea sensibili
- c au fcut ei ceva de se leag ceilali de el
- c glumesc
- s ignore
- aducei la cunotina cadrului didactic care este n msur se fac intervenie educaional

Amintii-v c timiditatea este doar un aspect al personalitii copilului. Identificai aspecte pozitive i micile reuite ale acestuia i ludai-l pentru
ele; cerei copilului s fac sarcini singur n care tii c va avea succes asta i va da ncredere n forele proprii. Atunci cnd vedei c are o
iniiativ ct de mic, ludail pentru a-i da curaj. Pentru a putea ajuta mai bine printele se vor discuta abilitil sociale eseniale care sunt
prezentate n tabelul de mai jos.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Interval Abilitati/comportamente Indicatori de observare Recomandari pentru adulti
de vasta (comportamentele adultilor care initiaza, sustin si mentin
dezvoltarea abilitatii)
7-11ani Initiaza si mentine o Prefera sa interactioneze cu colegi de Este recomandat ca parintele:
ani conversatie acelasi sex cu ei. - sa faca remarci pozitive privitor la modul in care se joaca doi
Prieteniile se aleg in functie de sex si de copii (ce frumos va jucati voi impreuna), sa creeze copilului
statutul socio-economic. oportunitati de a-si exersa abilitatile sociale (invitarea a doi
Baietii au tendinta de a se axa mai mult copii acasa sa se joace impreuna, intalniri cu copiii in afara
pe activitatea in sine sau pe joc si mai mediului din scoala).
putin pe interactiunile sociale (incearca - sa stimuleze jocurile in grup ale fetelor si jocurile in diade ale
sa domine, isi provoace colegii, se infurie baietilor (jocul in grup stimuleaza competitia si cooperarea
usor, se implica mai repede in acte de fetelor iar diadele stimileaza abilitatile de comunicare ale
agresivitate) baietilor).
Fetele au tendinta de a se axa mai putin - sa incurajeze prietenia copilului cu alti copii. Copiii care au
pe activitatea in sine si mai mult pe prieteni tind sa fie mai sociabili, mai cooperativi mai increzatori
interactiunea sociala ( utilizeaza frecvent decat cei care nu au. In plus prietenia influenteaza adaptarea
strategii de reducere a conflictului cauta scolara deoarece atasamentele emotionale pozitive fata de
modalitati de a fi de acord), fac mai persoanele semnificative (prietenii) promoveaza sanatatea
putine comentarii si gesturi negative. sociala, emotionala si intelectuala. Sentimentele de inrudire si
Acorda o importanta foarte mare grupului aparteneta contribuie la formarea unei stime de sine si
de prieteni, ceea ce nu reduce insa autovalorizari pozitive. In baza relatiilor de prietenie copiii pot
importanta familiei . dezvolta un anumit stil de comportare sau anumite interese
Prieteniile de acelasi sex se bazeaza pe (deoarece acestea sunt valorizate de prietenii lor).
loialitate reciproca, pe interese comune si -sa supravegheze grupul de prieteni din care copilul face parte
suport. si relatiile pe care acesta le stabileste. Pot exista si functii
Se definesc in termenii grupurilor carora negative ale prieteniilor deoarece ei ofera uneori valori care nu
apartin si incep sa vorbeasca despre ei sunt acceptate social.Copilul care nu se simte securizat ,
insisi in termeni de tendinte sociale (sunt accepatat , sprijinit in mediul familial din care face parte va fi
timid, sunt, prietenos )-se dezvolta sinele mult mai predispus sa isi satisfaca aceste nevoi prin
social intermediul grupului de prieteni. Riscul pentru un astfel de
Ii folosesc pe ceilalti ca sursa de copiul de a ajunge in grupuri care ofera valori neaccceptate
comparatie in elaborarea aprecierilor social este foarte mare.
propriei persoane.
Activitati:
cititi copilului o poveste in care doua personaje se imprietenesc
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
. Dupa citire discutati cu copilul modul in care s-au imprietenit
cele doua personaje. Ajutati copilul sa enunte formulele verbale
folosite (pe mine ma cheama) sau comportamentele care le
folosesc pentru a stabili o interactiune cu alti copii (ex.mergem
la un alt copil si ii aratam jucariile noastre, colectia de timbre,
Semnalmentele timiditatii : de masini etc).
sunt neglijati si chiar respinsi de colegii
lor In interactiunea cu copilul fiti atenti la judecatile pe care le faceti
au putina incredre in fortele proprii si la etichetele pe cate le utilizati (ex, neascultator, slipitor,
slabe abilitati de relationare incet) deoarece ei isi dezvolta un simt a ceea ce sunt (al
se comporta reticent in majoritatea sinelui) pornind de la parerile dumneavostra.
situatiilor sociale
stau mai mult singuri Cum ajutam copilul timid ?
le transpira mainile si se inroseste Nota : La 7 ani comportamentul copilului de a sta
evita contactul vizual retras are un caracter problematic. Cercetarile au
le tremura vocea aratat ca acest comportament se asociaza cu
sentimente negative, de singuratate si conduce la
respingerea copilului retras de catre ceilalti copii
,considerandu-l neplacut . La 11 ani copilul cu un
astfel de compoatment va deveni mai anxios.
Stabilirea permanenta a contactului vizual cu acesti copii pana
cand acestia vor avea curajul sa va priveasca in ochi. Parintele
trebuie sa ii ghideze usor cu mana capul copilului pana acesta
se uita la el si sa-i repete mereu ca trebuie sa il priveasca in
ochi, atunci cand vorbeste. Este recomandat sa va asezati la
nivelul copilului atunci cand vorbiti cu el. Aceasta pozitie ii
transmite o mesajul de deschidere si colaborare cu el.
Copilul are nevoie de suportul adultului daca nu reuseste sa
stabileasca un contact cu alt copil.
Parintele ar trebui sa faca remarci pozitive la modul cum se
joaca, lucreaza doi copii , sa creeze contexte in care copilul isi
poate exersa abilitatile sociale (ex.sa invite doi copii acasa sa
Copii care se comporta agresiv, care au se joace impreuna cu copilul lor, sa faciliteze intalnirea copilului
un comportament timid, nu coopereaza cu alti copiii in afara mediului din scoala, sa implice copilul in
cu ceilalti diferite sporturi de echipa).
Nu se pot concentra pe o sarcina Cand copilul reuseste sa va priveasca , zambiti-i astfel incat sa
Sunt hiperactivi il incurajati.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Sunt diferiti de ceilalti (etnie, religie, cu Identificati aspectele pozitive si micile reusite ale copilului si
handicap) laudati-l pentru ele.
Copilul cu care nu se joaca nimeni Laudati copilul pentru orice initiativa cat de mica
Implicati copilul in activitati care sa-i puna ij valoare abilitatile si
care sa-l faca sa se simta valorors
.
Asculta activ Stabileste contactul vizual cu persoana Asezati-va la nivelul copilului atunci cand vorbiti cu el.
cu care vorbeste Daca copilul prezinta probleme in stabilirea contactului vizual
Isi indreapta corpul spre ea trebuie sa ghidati usor cu mana capul copilului, pana cand
Pune intrebari atunci cand i se reuseste sa va priveasca.
povesteste ceva Laudati copilul pentru orice efort, cat de mic (Bravo! Ce frumos
Zambeste mi-ai povestit si te-ai uitat la mine!)
Da din cap in semn de Pentru ai invata pe copii modalitatile de ascultare activa,
aprobare/dezaprobare putem introduce o regula Vorbim pe rand In plus, trebuie sa i
se explice copilului care sunt consecintele comportamentului
sau asupra celorlalti copii sau membrii ai familiei (persoana
care este intrerupta continuu se va supara si nu va mai povesti
cu tine. Gandeste-te cum te simti tu, cand vorbesti si cineva te
intrerupe mereu!
Laudati copilul ori de cate ori a asteptat ca celalalt sa termine
ceea ce avea de spus.
Atentie! Comportamentul parintelui este un model pentru
copil. Daca parintele va interveni de fiecare data peste copil si
nu il va lasa sa vorbeasca (il va intrerupe) copilul va face la fel
(imita).
In faza de invatare, parintele trebuie sa ii prezinte copilului
comportamentele asteptate de la el, defalcate pe secvente de
comportament. De exemplu: Sa fii prietenul cuiva inseamna sa
fii un bun ascultator. Ce inseamna sa fii un bun ascultator?
Sa privesti in ochi persoana care iti vorbeste
Sa taci atunci cand ea vorbeste
Pentru a constientiza mai bine consecintele negative ale
acestui comportament (de a vorbi peste o alta persoana) copilul
poate fi intrerupt de cate va ori si apoi intrebat de adult cum se
simte.
Imparte obiecte isi Acest comportament reflecta foarte bine comportamentul
impartaseste experientele cu Cand are nevoie de ceva formuleaza in adultilor. Pentru ca copilul sa invete sa manifeste acest
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
colegii mod adecvat o cerere (imi dai si mie te comportament este necesar ca parintele sa fi facut acest lucru
rog) cu copilul lor.
Poate sa imparta materiale comune Impartirea jucariilor/ lucurilor creste probabilitatea ca acestia sa
(jucarii creioane colorate) isi faca cati mai multi prieteni.
Face schimb de obiecte (creioane, Ce pot face parintii pentru invatarea acestor comportamen
timbre, jucarii de colectie) te?
Trebuie sa ofere copiilor explicatii privind importanta
acestui comportament Ce bine ne simtim cand primim
ceva de la cineva!! Suntem bucurosi! Asa se simt si
ceilalti cand primesc ceva de la noi.
Sa incurajeze copii sa isi exprime emotia negativa
atunci cand altii nu doresc sa imparta lucrurile cu el,
pentru a constientiza mai bine consecintele negative
ale acestui comportament. Spune-i lui Gabi cum te
simti cand nu doreste sa imparta cuburile cu tine
Sa oberve daca copilul lor are probleme in a imparti
materialele cu altii. In acest caz copilul are nevoie de
ghidare din partea parintelui si de exercitiu.(de
exemplu: activitati cu materiale comune)
Ofera si primeste complimente Fac spontan complimente adultilor si Comportamentul parintelui este foarte important daca
celorlalti copii si se simt mandri atunci parintele a avut tentinta de a critica mereu ceea ce face copilul,
cand cineva le face un compliment. de a scoate in evidenta doar greselile, acealasi lucru il va face
Recunoaste calitatile celorlalti si el. Prin comportamentul sau parintele este un model pentru
Exprima verbal care sunt calitatile copil. Copilul trebuie antrenat in permanenta sa isi vizualizeze
celorlalti aspectele pozitive, ceea ce ii va permite sa le vada si pe ale
Dezvolta un simt a ceea ce sunt (al celorlalti .
sinelui) pornind de la parerile adultilor Modul in care copilul reactioneaza cand i se adreseaza un
despre persoana lor. compliment este sensibil influentat de modelul parintelui.
Se definesc in termenii grupurilor carora Copilul de la parinte invata sa reactioneze ori de cate ori se
apartin si incep sa vorbeasca despre ei face o remarca pozitiva la adresa sa. (de exemplu se vor simti
insisi in termeni de tendinte sociale (sunt bine, le vor accepta sau le vor nega.)
timid, sunt, prietenos ) Copiii care nu sunt obisnuiti cu complimentele sau
Se dezvolta sinele social evoidentierea aspectelor pozitive, vor fi centrati pe critica si
Ii folosesc pe ceilalti ca sursa de poreclirea celorlalti. .
comparatie in elaborarea aprecierilor Cum oferim feedback negativ copilului
propriei persoane Pentru situatiile in care nu suntem de acord cu comportamentul
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Fara sa i se reaminteasca isi cer scuze copilului, mesajul parintelui prin care isi exprima dezacordul
Cer permisiunea de a folosi obiectele trebuie sa se centreze exclusiv pe comportament si nu pe
altor persoane. persoana lui. Orice etichetare Esti surd?,Nu auzi? ataca
persoana copilului si il raneste. Maniera in care parintele isi
exprima nemultumirea fata de copil va fi preluata de acesta prin
imitatie si se va manifesta in interactiunile cu ceilalti copii.
Un mesaj corect contine urmatoarele aspecte:
1. ma simt....(descrierea modului cum va simtiti)
2. atunci cand....(descrierea comportamentului copilului)
3. pentru ca...(descrieti modul in care va afecteaza
comportamentul copilului)
4. mi-ar placea sa (oferiti alternative de comportament)
5. iti multumesc! Mi-a fost de mare ajutor!(recompensarea
comportamentului copilului)
Ex. Paul , ma deranjeaza faptul ca nu imi raspunzi atunci
cand te strig. Mi-ar placea sa-mi raspunzi deoarece eu voi
ragusi si nu voi mai putea vorbi
Pentru copilul care critica sau eticheteaza
Adultul sa intervina in aceasta situatie si sa invete copilul care a
fost tinta atacului cum sa raspunda Cosmin spune-i lui Petru
cum te simti ca te-a facut prost? Intreaba-l daca lui i-ar placea
sa-i spuna cineva asa ceva?
Rezolva conflicte in mod Sugereaza solutii de rezolvare a Daca un conflict nu se rezolva rapid adultul trebuie sa opreasca
eficient fara ajutor din partea conflictelor iar atunci cand nu stie cere activitatea si sa invete copiii care sunt pasii in solutionarea
adultului asistenta adultului unui conflict :
(ex. ii sugereaza unui copil un schimb de 1. descrierea faptelor, fara a invinovati (ex. ionut
jucarii daca eu iti dau caruciorul tu imi m-a lovit cu picioril)- parintele trebuie sa-i invete pe
dai casuta? copil sa vorbeasca despre comportament si nu
Folosesc mai multe strategii de rezolvare despre persoana, sa evite blamarile si etichetarie
a conflictelor : 2. exprimarea sentimentelor fata de ceea ce s-a
ignorarea (se face ca nu aude intamplat (EX MIHAI CUM TE-AI SIMTIT ATUNCI
cererea CAND Ionut te-a lovit cu piciorul ?) - acest lucru
distragerea atentiei conduce la descarcarea emotionala a copilului si
negocierea, compormisul scade probabilitatea de a recurge la agresivitate)
Raspunde cu umor daca i se pun porecle 3. identificarea alternativelor cum cred ca ar putea
sau spune ca il supara si il roaga sa rezolva situatia ( ex ionut si Mihai cum credeti ca
inceteze
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Face atribuiri nonagresive daca cineva ii puteti face sa rezolvati cearta dintre voi)
raneste
Stie sa negocieze si sa faca Parintele trebuie sa puna copilul in situatia de a constientiza si
compromisuri intr-o situatie. exersa fiecare pas pentru a invata pe viitor cum sa se
descurce.
Copiii care sunt jigniti, porecliti, loviti Laudati copilului ori de cate ori a reusit sa rezolve o situatie
conflictuala

Respecta regulile aferente unei Respecta regulile aferenta unei situatii Cum puteti ajuta copilul sa respecte si interiorizeze regulile:
situatii sociale fara ajutor din sociale in absenta adultului reamintiti regullele ori de cate ori copilul se afla intr-o
partea adultului anumita situatie sociala.
stabiliti de comun acord cu copilul regulile si
consecintele care rezulta din nerespectarea lor.
afisati regulile intr.-un loc care sa permita vizualizarea
lor de cate ori este nevoie.
Aplicati consecvent consecintele logice si naturale .
Discutati cu copilul despre rolul regulilor in anumite situatii
sociale.
Coopereaza cu ceilalti in Accepta ideile altor copii in cadrul jocului. Este foarte important ca parintele sa explice copilului ca toate
rezolvarea unei sarcini fara face ce i se cere comportamentele noastre au consecinte asupra celorlalti si de
ajutor din partea adultului imparte materiale cu alti copii aceea pe unele le modificam. Este foarte important sa stiti ca
atunci cand soliciti copilului ceva ,trebuie sa-i si explicati
motivul pantru a putea sa inteleaga de ce trebuie sa faca
anumite lucruri.
Implicati familia in jocuri de echipa si subliniati continuu ce bine
va jucati impreuna. Trebuie evidentiat faptul ca nu conteaza
cine castiga ci faptul ca va jucati impreuna.
Stabiliti o sarcina comuna pe care trebuie sa o realizati
impreuna (sa faceti curatenie intr-o sala, camera, gradina).
Astfel ei au posibilitatea sa colaboreze pentru a termina mai
repede. Apreciati efortul comun depus pentru obtinerea
rezultatului final (daca am lucrat impreuna, ne-am ajutat unii pe
altii si am terminat mai repede. Asa ne va fi mult mai usor sa
realizam ceea ce ne dorim).
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Ofera si cere ajutorul atunci Isi exprima nevoile si dorinte le fara a Incurajati copilul sa ofere cadouri altor copii mai nevoiasi. Ar
cand este nevoie folosi un ton confruntativ sau poruncitor putea in acest scop sa ofere din jucariile lor cu care nu se mai
(ma ajuti sa imi inchei bluza) joaca. Discutati despre modul in care se simt ei cand primesc o
Ii ofera sugestii unui alt copil care nu stie jucarie si cum ar putea sa se simta ceilalti copii care le vor
ce sa faca si ajuta un coleg din proprie primi.
initiativa Confectionati cu copilul jucarii sau obiecte pe care apoi
Solicita ajutorul adultului cand se incurajati-l sa le ofere in dar altor copii.(cultivarea spiritului
confrunta cu situatii dificile generozitatii)
Mergeti cu copilul si daruiti fructe sau prajiturele altor persoane-
copii vecini etc.
Pentru situatiile in care copilul se poate descurca singur dar
solicita va solicita ajutorul pentru ca are nevoie de atentia
dumneavoastra, se recomanda incurajarea copilului si
aprecierea comportamentului independent, astfel incat el sa se
poata descurca singur
Ex. Daca observati ca un copil are nevoie de aprobarea si
atentia dvs, deoarece va cheama mereu, trebuie sa incetati sa
ii mai raspundeti. In momentul in care sunteti sigur ca anterior a
facut acel lucru singur, veniti langa el si ii spuneti hai sa vad
daca poti sa il faci singur? Eu stau aici si ma uit!. In momentul
in care observati prima initiativa a copilului de a face acel lucru,
laudati-l ce frumos te descurci tu singur! Eu merg sa termin
treaba dar ma intorc sa vad cum te-ai descurcat.
Treptat ar fi indicat sa ii dati doar sarcina si sa ii spuneti ce
frumos lucrezi tu singura! copilul va inceta sa va mai cheme
deoarece va vedea ca ii apreciati comportamentul independent
Ati putea sa faceti cu copilul o lista de activitati la care
copilulare nevoie sa fie ajutat. Puteti sa stabiliti modul in care
fiecare din familie ar putea fi ajutat.

TEM DE CAS: pentru a contientiza mai bine mesajele pe care le transmit copiilor, prinii vor face acas un joc prin care vor schimba rolurile:
acum tu eti copilul i eu sunt mama
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
SEDINA 3

DE CE SE COMPORT COPILUL MEU ASTFEL?

Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:


cum influeneaz reacile lor comportamentul copiilor
cum influeneaz emoiile lor comportamentul copilului

Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor cunoate metode de identificare a cauzei unui comportament
- vor cunoate metode de management al reaciilor emoionale

I. Discutarea temei de cas


Se va discuta prinii tipurile de mesaje pe care le-au auzit i care a fost impactul asupra lor.

II. Motivul pentru care copiii fac ceea ce fac (vezi cap. Disciplinarea nseamn a nva)
La aceast vrst copiii au nvat deja reaciile adulilor i tiu foarte bine ceea ce au de fcut
pentru a obine un anumit lucru. Prinilor li se va explica Modelul ABC comportamental. Pentru a
nelege mai bine se va analiza mpreun cu ei situaia de mai jos:

Marius este n clasa a II-a i a fost obinui ca n majoritatea cazurilor s obin


ceea ce i dorete. ntr-o zi i cere mamaei s i cumpere ngheat, dei tia c
este rcit. Mama i-a reamintit c nu poate mnca ns el s-a nfuriat i a nceput
s trntesc ua. Mama l-a certat spunndu-i c e urt ceea ce face i c
deranjeaz pe ceilali. Mama lui Marius este foarte ngrijorat deoarece n ultimul
timp biatul ei este tot mai furios i mai violent. Fcnd o analiz funcional a
acestui comportament observm urmtoarele:

Antecedente Antecedente
Situaia Comportament Consecine Efect
deprtate imediate
Cnd apare?
Unde apare?
Ce se
Cu cine apare?
ntmpl
Cnd nu apare?
imediat dup?
Unde nu apare?
Cu cine nu apare?

- lipsa
abilitilor de - trntete ua
reglare
- obine atenie
emoional ntrirea
- cnd e furios din partea
gnduri comportam
- adultul i-a refuzat adultului: e
iraionale: Mie entului
o cerere certat, i de fac
mi se cuvine negativ
observaii
totul, Eu sunt
cel mai
important
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Pentru a a exersa aplicarea modului ABC prinii vor analiza 3 comportamente ale copiilor dup
grila prezentat mai jos:

Antecedente Antecedente
Situaia Comportament Consecine Efect
deprtate imediate

II. Diferenierea ntre comportamentul copilului i interpretarea printelui (vezi cap.


Managementul reaciei emoionale ale prinilor)

Prinilor li se va explica rolul gndurilor noastre n percepia comportamentelor celorlali, iar apoi
mpreun cu ei vom identifica semnificaiile pe care ei le-au atribuit comportamentelor
problematice ale copiilor.

EXERCIIU: facei o list cu situaiile i comportamentele copiilor fa de care avei emoii


negative-furie, team, vinovie i identificai convingerile care stau n spatele comportamentelor
precum i reacia dumneavoastr n acel moment.
Discuii: Identificarea tipul de gnd i identificarea unor alternative realiste de a gndi despre
comportamentele copiilor; aceste gnduri vor fi comparate cu motivele reale ale
comportamentelor copiilor identificate n modelul ABC.

TEM DE CAS: pentru a putea interioriza mai uor modul de interpretare sntoas a
evenimentelor prinii vor primi fie cu gnduri sntoase pe care le pot pune la vedere pentru a
le facilita nvarea.
SEDINA 4 - 10

ABORDAREA UNOR SITUAII CONCRETE DE DISCIPLINARE

Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:


cum s fac diferena ntre pedeaps i metod adecvat de disciplinare
cum s abordeze situaii specifice de disciplinare

Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor cunoate metode de abordare a situaiilor cu care se confrunt

I. Discutarea temei de cas


Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Prinii vor fi ntrebai de modul n care au reuit s i spun n minte intepretrile reale ale
comportamentelor copiilor i dificultile ntlnite.

II. Diferenierea ntre pedeaps i metode eficiente de disciplinare (vezi cap. Pedeapsa
nseamn...)
Prinii vor fi informai despre cum s fac diferena ntre o consecin i o pedeaps i care sunt
efectele negative ale pedepsei.

III. Discutarea situaiilor problematice cu care se confrunt grupul


Salvai Copiii Romnia

DRAFT
1) Rutinele de diminea

Diminetile zilelor se scoala pot fi mult mai linistite pentru orice membru al familiei daca copilul
este invatat sa respecte rutina de dimineata. In alta ordine de idei, copilul la acesta varsta ar
trebui sa devina mult mai independent si sa faca cele mai multe lucruri pentru el, fara sa fie
nevoie ca parintele sa-i reaminteasca constant ce are de facut.

Cum invatam scolarii sa faca cat mai multe din actiunile de dimineata, in mod spontan.

Care sunt rutinele de diminea: trezirea, mbrcarea, servirea micului dejun,spalarea


dintilor,sa-si pregateasca ghiozdanul cu tot ce are nevoie pentru activitatile scolare, plecarea
spre coal in timp util.

Cand comportamentul copilului devine problematic?


Cand copilul nu isi asuma nici o responsabilitate: este strigat de nenumrate ori, este
mbrcat, i se reamintete tot timpul ce are de fcut, este forat s mnnce, este mpins
spre u.
De ce apar problemele?
Unii parinti incearca sa faca totul in locul copilului.
Alti parinti sunt ei insisi un model negativ pentru copii-sunt dezorganizati sau se trezesc
tarziu.
In unele familii rutina de dimineata care este neplacuta deoarece parintii tipa la copil sa
se dea jos din pat si sa se miste mai repede.
Pentru acei copii care prezinta dificulati de concentrare in sarcina, care sunt cu usurinta
distrasi de alte lucruri care le fac mai mare placere si care sunt mai putin organizati,
activitatile de dimineata ar putea fi privite ca pe niste momente extrem de dificile.

Cum sa invatati copilul sa respecte rutinele de dimineata fara suport din partea
dumneavoastra.

Oferiti copilului, impreuna cu ceilalti membri ai familiei, un model de rutina.


Acordati timp copilului sa exerseze si sa invete sa faca spontan aceste
activitati.Dac pn acum copilul nu a fost obinuit cu aceste rutine, atunci se va ncepe
cu nsuirea lor. Va trebui s nvee treptat rutinele.
Tineti sub supraveghere ora la care copilul merge la culcare. Asigurati-va ca ora este
rezonabila. Acest lucru este foarte important deoarece copiii care nu dorm suficient au
probleme cu trezirea si adesea sunt nervosi si iritati dimineata.
Fiti organizata. In fiecare seara, pregatiti lucrurile de care aveti nevoie atat
dumneavoastra cat si copilul pentru ziua urmatoare. Puneti hainele copilului in dormitorul
lui pentru a putea sa le gaseasca cu ususrinta si sa le imbrace. Treziti-va devreme
deoarece daca veti intarzia in pat nu veti avea timp sa lasati copilul sa faca activitatile
specifice fiecarei dimineti fara ajutorul dumneavoastra (de exemplu: sa se imbrace
singur).
Stabiliti clar ce probleme trebuie rezolvate dimineata. Stabiliti impreuna care sunt
atributiile fiecaruia dimineata.
- trezirea la prima atentionare a mamei
- in timp de 15 min spalat si imbracat
- micul dejun servit fara intreruperi.
- Spalat pe dinti.

Ganditi-va impreuna la lucrurile care pot fi rezolvate de seara pentru a putea sa economisiti
timpul dimineata. De exmplu pregatirea ghiozdanului dupe efectuarea temelor si
pregatirea hainelor.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Foloseste un card pentru a tine evidenta rutinelor de dimineata. Rolul acestui card ar
putea fi sa invete copilul care sunt pasii pe care trebuie sa-i urmeze dimineata. Cardul
trebuie pus intr-un loc de unde poate fi cu ususrinta observat de copil (dormitor sau pe
frigider). Cand copilul a facut o activitate singur, pe card in dreptul activitatii respective i
se pune o fata fericita. Pentru primele zile de folosire a cardului, copilul are nevoie sa i se
reaminteasca ce are de facut.

Pregatirea pentru scoala- card de activitati

ma trezesc

ma imbrac

servesc micul dejun

ma spal pe dinti

imi pregatesc geanta pentru scoala

plec la scoala in timp util.

Oferii copilului un ceas cu alarm si artai-i cum funcioneaz. Spunei-i care sunt
lucrurile pe care va asteptati sa le faca. Laudati copilul daca a reusit sa se trezeasca
singur.
Incercati sa va abtineti sa le reamintiti tot timpul ce au de facut. Copiii nu invata sa
faca lucrurile singuri daca stiu ca este cineva care sa le reaminteasca permanent ce au
de facut. In momentul in care copilul poate sa faca fiecare rutina amintintui-se o singura
data ce au de facut, eliminati treptat indicatiile. Acordati atentie copilului cand fac
activitatea singuri fara nici un fel de suport din exterior (fara sa-i reamintiti
dumneavostra).
Stabiliti un set de reguli simple si clare privitor la ce ceea ce au de facut ma
trezesc la 7 in fiecare dimineata, Ma imbrac singur
Folositi metoda consecintelor logice si naturale. De exemplu: micul dejun este
pregtit, dar copilul decide dac va mnca sau nu. Daca si-a pierdut vremea cu alte
lucruri si a sosit timpul sa plece, consecinta naturala va fi ca va pleca la scoala fara sa
manace. Dac va ntrzia la coal, va suporta consecinele impuse de nvtoare.
Dac va pierde autobuzul, va merge la coal pe jos sau l va atepta pe urmtorul. Nu e
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
nevoie s-l ducei cu maina.S-ar putea s vi se par ciudat i s considerai c acestea
sunt nite metode absurde. ncercai totui. Dup un timp vei observa i beneficiile.
Daca copilul incala regulile stabilite si nu puteti sa aplicati consecintele naturale puteti sa
va folositi de consecintele logice. De exmplu daca copilul nu s-a trezit la prima
atentionare a mamei o consecinta logica ar fi sa fie trezit a doua zi cu 5 min mai
devreme cat ora stabilita.
n cazul n care copilului i place s serveasc micul dejun i dorete s mnnce, este
indicat s i se pretind realizarea tuturor celorlalte activiti (rutine) nainte de a veni la
mas. Dac copilul trage de timp i nu-i respect angajamentele, n dimineaa cu
pricina nu va mai lua micul dejun, pentru a nu ntrzia la coal.
Permitei-i copilului s rmn acas doar n condiii bine stabilite, cum ar fi atunci cnd
este bolnav. n acest caz copilul trebuie s aib un program strict: s stea n pat, s nu
mearg la joac. S-ar putea s-i doreasc deseori s rmn acas fr a avea motive
prea serioase, nscocind dureri acute, adevratul motiv fiind, poate, dorina de a se juca.
n aceste condiii este nevoie s stabilii clar limitele pentru a nltura comportamentul.

Intocmiti un plan de recompensare cu puncte daca problema nu se rezolva. Pe


cardul de activitati se poate aloca un numar de puncte pentru fiecare activitate de
dimineata pe care copilul o face singur.

Plan de recompensare cu puncte

Ma trezesc la prima atentionare a mamei 5p

ma imbrac singur fara ca mama sa-mi reaminteasca 3p


1

servesc micul dejun fara intreruperi 2p

ma spal pe dinti dupa masa fara ca mama sa-mireaminteasca 2p

plec la scoala in timp util. 5p

Pot schimba punctele mele in:

9p-10 min in plus la ora de joc la calculator


10 p-prajitura preferata.
12 p activitate preferata cu mama
15p- merge la film cu mama
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Nota: cea mai mica recompensa poate fi castigata de copil daca in ziua respectiva a
realizat mai mult de jumatate din comportamentele dorite. Daca copilul s-a compoartat
problematic in alte situatii pe parcursul zilei nu i se pot retrage punctele. Copilul poate sa-
si stranga punctele sa primeasca cea mai mare recompensa (punctele se pot reporta de
la o zi la alta)

Evitati sa va infuriati. Vorbiti calm cu copilul dimineata. Procesul de a invata


comportamentele asteptate devine si mai dificil pentru copil in cinditiile in care va vede
furioasa si iritata.
Recompensati copilul atunci cand se comporta adecvat.
n cazul n care copilului i place s serveasc micul dejun i dorete s mnnce, este
indicat s i se pretind realizarea tuturor celorlalte activiti (rutine) nainte de a veni la
mas. Dac copilul trage de timp i nu-i respect angajamentele, n dimineaa cu
pricina nu va mai lua micul dejun, pentru a nu ntrzia la coal.
Permitei-i copilului s rmn acas doar n condiii bine stabilite, cum ar fi atunci cnd
este bolnav. n acest caz copilul trebuie s aib un program strict: s stea n pat, s nu
mearg la joac. S-ar putea s-i doreasc deseori s rmn acas fr a avea motive
prea serioase, nscocind dureri acute, adevratul motiv fiind, poate, dorina de a se juca.
n aceste condiii este nevoie s stabilii clar limitele pentru a nltura comportamentul.

De retinut!
n cazul n care v vei asuma dumneavoastr responsabilitatea pentru rutinele de
diminea, copilul nu va nva s-i asume responsabilitatea pentru ndeplinirea lor i
va atepta mereu s fie ajutat de ceilali.

Pasi de success!
Oferiti copilului un model de rutina.
Acordati timp copilului sa exerseze si sa invete sa faca spontan activitatile de
dimineata.
Tineti sub supraveghere ora la care copilul merge la culcare
Stabiliti clar ce probleme trebuie rezolvate dimineata
Foloseste un card pentru a tine evidenta rutinelor de dimineata
Oferii copilului un ceas cu alarm si artai-i cum funcioneaz
Incercati sa va abtineti sa le reamintiti tot timpul ce au de facut
Stabiliti un set de reguli simple si clare privitor la ce ceea ce au de facut
Folositi metoda consecintelor logice si naturale.
Intocmiti un plan de recompensare cu puncte
Evitati sa va infuriati.

2) Injuraturile si cuvintele urate

Adesea copiii invata cuvinte care nu sunt pe placul parintilor, cuvinte care sunt injuraturi. Cateva
cuvinte de injuraturi pot sa nu fie o problema si chiar parintii sa le foloseasca ei insisi. Este nevoie
ca parintii sa decida care cuvinte sunt acceptabile si care nu. Iata cateva sugestii care sa va ajute
sa invatati copilul sa foloseasca cuvinte acceptabile.

Ce inseamna asta?
Injuraturile sunt cuvinte care jignesc sau ofenseaza. Poate fi o forma a abuzului direct orientat
catre altii sau o izbucnire de furie sau de frustrare.

De ce injura copiii?
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Este nerealist sa asteptam de la copiii sa nu injure niciodata. Cei mai multi dintre scolarii mici vor
experimenta injuraturile pe care le-au auzit la altii. Injuratul este mult mai predispus sa se repete
daca primeste o reactie din partea celorlalti.cum ar fi rasete, o mare cantitate de atentie sub
forma lungilor discutii cu tema sa nu injuri.
Cand copiii sunt cu prietenii lor sunt mult mai predispusi sa injure. Copiii pot injura sa arate ca
sunt duri sau sa intimideze si sa ameninte pe ceilalti.
Daca injurand copilul obtine ceea ce vrea, acest comportament se va repeta.

Cum sa descurajezi injuratul?

Ofera un bun exemplu


Nu te poti astepta de la copiii tai sa nu injure daca tu folosesti cuvinte care jignesc sau
ofenseaza. Daca nu te poti abtine, foloseste cuvinte care sa i le permiti si copilului tau sa le
spuna.

Foloseste ignorarea
Ignorarea este o buna strategie care se poate folosi prima data cand copilul tau injura. Astfel
daca copilul foloseste injuraturi nu te uita si nu vorbi cu ei. Daca injuratul nu primeste o reactie ,el
poate inceta. Daca injuraturile sunt folosite de copil intr-o mare masura si devin o problema,
incearca urmatoarele sugestii.

Stabileste un plan de atac


Este nevoie ca parintii sa se puna de accord ce asteapta de la copiii lor, inainte de a discuta
depre injuraturi. Este recomandat sa identificati un numar de cateva cuvinte pe care le considerati
jignitoare sau care pot fi inadecvate la scoala sau in societate. Nu-i permite copilului sa
foloseasca aceste cuvinte!
Discutati problema cu copilul
Intr-un moment cand fiecare este calm, discutati cu copilul despre injuraturi. Descrieti problema
din punctul dumneavoastra de vedere Ciprian, nu-mi face placere cand tu injuri. Aratati o lista de
cuvinte pe care tu le consideri inadecvate si o lista de cuvinte ca alternative acceptabile de
acum folosirea acestor cuvinte nu este permisa (aratati-i lista de cuvinte inacceptabile)- Daca
este absolut necesar sa folosesti acest tip de limbaj, tu poti spune( spuneti-le cuvintele
acceptabile).
Vorbiti despre consecinte
Hotarati inaintea momentului discutiei, exact ce veti face daca copilul injura. Consecintele care
functioneaza implica pierderea unei activitati sau privilegiu cum ar fi un joc sau activitatea
preferata, vizionarea TV sau statul mai tarziu la joaca, cu prietenii etc. Spuneti copilului ce
consecinte veti aplica daca mai injura.
Cum sa incurajezi copilul sa foloseasca cuvinte acceptabile

Lauda copilul pentru folosirea cuvintelor acceptabile lauda copilul daca de-a lungul unei
zile nu injura deloc.Multumesc ca astazi ai folosit cuvinte potrivite! de asemenea poti sa
recompensezi copilul cu un tratament special cum ar fi desertul lui preferat sau o activitate
speciala cu mama sau cu tata.

Cum sa gestionezi problema injuratului.

Spuneti copilului problema si consecintele. Daca auziti copilul injurand , comunicati-le


problema- Georgiana ai injurat! Noi nu folosim astfel de cuvinte in casa. Spuneti copilului
consecinta deoarece ai injurat tu nu poti sa te plimbi cu bicicleta surorii tale timp de 10 minute.
Apoi te intorci si incerci sa o ceri politicos.
Daca copilul injura, in timp ce se joaca cu alti copiii, spuneti-i sa mearga si sa se joace singur o
scurta perioada de timp. Spuneti ceva de genul Claudia , nu vorbesti dragut in preajma celorlalti,
mergi afara (intr-o alta incapere) si te joci singura pentru 10 minute. Ignora protestele sau
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
plangerile. Nu argumenta sau dezbate cu copilul punctual tau de vedere. Pur si simplu aplica
consecinta.

Permiteti copilului sa se reintoarca la activitate la momentul stabilit. Este nevoie sa folositi


consecintele de mai multe ori inainte ca copilul sa-si reaminteasca sa foloseasca cuvinte
adecvate.

De retinut!
Copilul poate sa inceapa sa va spuna cand ceilalti copii folosesc cuvinte
jignitoare(injuraturi). Aceasta ar putea fi o problema la fel de mare ca si injuraturile.
Incercati sa actionati doar daca ati auzit sau vazut personal ca un copil a injurat. Daca para
continua, trimiteti paraciosul departe de ceilalti copiii timp de cinci minute.

Pasi cheie
Oferiti un bun exemplu.
Folositi ignorarea atunci cand copilul injura pentru prima data.
Hotarati care cuvinte sunt acceptabile si discutati-le cu copilul.
Laudati copilul pentru folosirea cuvintelor acceptabile.
Actionati imediat cand auzi copilul injurand
Aplicati consecintele pentru injuraturi.

Daca problema persista


Poti folosi o alta strategie daca copilul tau si-a dezvoltat o obisnuinta de a injura.
Explicati copilului ca poate obtine puncte daca foloseste cuvinte adecvate. Alege un
moment din zi, cand injuraturile sunt o problema, cum ar fi de ex. intre 15 si 18 si
desfaceti aceasta perioada de timp in intervale mai mici, in functie de cat de des injura
copilul. De exemplu daca copilul injura la fiecare jumatate de ora, ei pot obtine puncte
pentru fiecare 30 de minute in care au folosit cuvinte potrivite si nu injuraturi.
Spuneti copilului ca punctele pot fi schimbate intr-o recompensa zilnica sau intr-una mai
mare, la sfarsitul saptamanii. Stabileste ce numar de puncte trebuie sa castige copilul
pentru a primi recompensa si ce recompensa va fi.
Spuneti copilului ce pot obtine daca ating obiectivul zilei.
Stabileste ce vei face daca copilul injura. Consecintele pot fi pierderea unor activitati sau
a unor privilegii. Unele familii folosesc un sistem in care fiecare membru al familiei care
injura pune bani intr-o pusculita. Puteti lua asta in considerare daca copilul primeste bani
de buzunar. Pentru copiii sub 10 ani, puteti sa alegti sa folositi excluderea sau o
consecinta imediata pentru injuratura. Spuneti copilului ce consecinta veti aplica daca ei
injura.
Faceti un card pentru a inregistra punctele obtinute. Tineti cardul intr-un loc unde poate fi
usor de privit atat de dvs. cat si de copil.

Exemplu card de puncte

luni marti miercuri

15-1530 1 0 1
1530-16 1 1 1
16-1630 0 1 1
1630-17 1 0 1
17-1730 0 0 0
Total 3 2 4
Obiectivul zilei 2 3 3
Recompensa primita da nu da
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Pentru fiecare perioada in care copilul foloseste cuvinte potrivite puneti un punct pe card.
Laudati copilul pentru folosirea cuvintelor potrivite.
Daca copilul injura nu dati nici un punct pentru acea perioada de timp. Spuneti copilului
problema si consecinta. Puneti in aplicare consecinta asa cum a fost descris anterior
La finalul perioadei (in exemplul nostru ora 17.30) adunati punctele pe care copilul le-a
castigat. Daca ei au atins obiectivul zilei, dati-le recompensa.
Daca copiii nu ating obiectivul zilei , ei nu vor primi recompensa. In orice caz nu-i criticati
si nu le luati inapoi punctele castigate.
Cand copiii ajung sa atinga obiectivul zilei cu usurinta, incepeti sa retrageti treptat
recompensele, stabilind un obiectiv al zilei care sa fie mult mai greu de realizat. Gradual
cresteti numarul de puncte pe care un copil trebuie sa-l adune pentru a primi
recompensa. Apoi gradual cresteti timpul in care copilul dumneavoastra ar trebui sa
foloseasca cuvinte potrivite, pana veti renunta la card.
Continuati sa folositi consecintele in mod consecvent daca copilul injura.
Continuati sa laudati copilul daca foloseste cuvinte potrivite.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
3) Treburile casnice- oportunitate sau opresiune

Copiii au nevoie sa invete valoarea muncii de la o varsta foarte frageda.


Cum putem face acest lucru?
Oferind copiilor posibilitatea de a desfasura in mod regulat activitati casnice, le oferim
posibilitatea de a-si asuma responsabilitati, le oferim contexte de a invata cum sa faca anumite
lucruri singuri, sa-si dezvolte abilitatile practicesi sa se autodisciplineze.
Pentru ca lucrurile sa mearga bine este nevoie ca fiecare memebru al familiei sa-si asume si sa
indeplineasca diverse sarcini casnice. Aceste sarcini fie pot fi acceptate ca parte a vietii de familie
sau pot conduce la nesfarsite certuri intre parinti si copiii. Probabil ca cel mai bine este sa nu
definesti aceste treburi casnice ca fiind sarcini grele sau neplacute, lucruri pe care tu le faci doar
ca trebuie sa le faci. Munca in familie presupune cooperare, si fiecare trebuie sa isi aduca o
contributie pentru a ajuta intreaga familie.

Cei mai multi dintre copiii reactioneaza cu entiziasm cand li se ofera oportunitatea de a avea o
contributie valoraosa la treburile familiei. In special copiii mici invata prin imitarea adultilor si in
mod obisnuit doresc sa faca lucrurile pe care adultul le face ( aspira covoarele, schimba uleiul la
masina, curata cartofi etc).

Este adevarat ca de cele mai multe ori eforturile pline de dorinta de a ajuta, ale copiilor, dau mai
mult de munca parintilor ( in sensul ca parintii adesea ajung sa faca din nou sarcina pe care a
avut-o copilul pentru ca ei rareori face lucrurile exact asa cum isi doreste parintele). De cele mai
multe ori ei ajunga sa spuna mergi la joaca sau am terminat treaba.
Este bine sa retineti ca doar oferindu-le copiilor posibilitatea de a participa la treburile casnice(si
invatandu-i concret ce sa faca ) putem in mod eficient sa incurajam cooperarea.

Procesul de asumare a responsabilitatilor incepe de la prescolaritate cand copiii sunt invavati sa


isi stranga jucariile si sa faca ordine.
Fiecare memebru al familiei, de la cel mai mare la cel mai mic poate sa faca ceva util. La trei ani
copilul poate sa puna servetele la locul lor sau pe masa, copiii mai mari pot sa stranga masa si
spele vasele, sa ude plantele, sa ingrijeasca animalele de companie (sa le dea de mancare, sa le
curete locul etc).
Este recomandat ca in cazul copiilor de 8-9 ani sa se incurajeze respectarea unui program
regulat de indeplinire a treburilor casnice.
Adesea parintii inregistreaza ( si aceste lucruri reprezinta subiecte de cicaleala) ceea ce copiii nu
au facut. Mai mult decat atat, adesea ei au standarde si asteptari prea inalte de la ceea ce trebuie
sa faca copilul si in special cum sa faca si de multe ori nu invata copiii sau ii invata prea putin
despre cum sa faca un anumit lucru.(de exemplu- cum se spala vasele). In acest context adesea
efectuarea treburilor cosnice devine o experienta descurajatoare pentru copiii iar implicarea lor in
realizarea unor astefel de sarcini degenereaza intr-o majora certa.
Cand parintii isi vor acorda timp nu doar pentru a verifica ce nu s-a facut ci si pentru a incuraja,
aprecia, si a oferi feedback-uri positive, intregul process va deveni o agreabila parte a vietii de
familie.

Ce facem daca copiii nu coopereaza?

Copilul meu are 11 ani si indiferent ce fac el nu vrea sa ma ajute la treburile casnice. Avem
certuri si discutii pe acesta tema. De cele mai multe ori eu sunt cea care renunt si incerc sa fac
totul singura si apoi tip la el ca nu ma juta. Urasc sa ma aud tipand. Am incercat sa ii retrag unele
privilegii cand nu si-a indeplinit sarcinile casnice trasate si weekend-ul trecut i-am spus ca nu
poate merge in vizita la prietenul lui deoarece nu m-a ajutat la treburile casei.Acest lucru nu l-a
facut sa se simta bine. Ce ar trebui sa fac?
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Este important sa va amintiti ca:
Nimic nu va functiona perfect si pentru intotdeauna. Este normal ca uneori copiii sa nu
coopereze, indifferent ce ceea ce faceti dvs. ca parinti. Acest lucru tine de procesul lor de
individualizare. Pentru un copil acest lucru inseamana sa descopere ca el este separat
de parintii sai si cea mai uzitata cale de a descoperi acest lucru este testarea propriei
puteri. Parintii vor putea sa sa-si rezolve o mare parte a problemei stresului din familie
daca inteleg ca acest process de opunere si rezistenta a copilului este un process
normal. In loc sa va supratati din cauza lipsei de complianta a copilului incercati sa
stability limite rezonabile si ferme si rutine de comportament.
Un alt motiv pentru care copiii nu coopereaza este ca pur si simplu ei au alte prioritati
decat adultii. Treburile casnice nu numai ca nu sunt in varful prioritatilor dar nici macar pe
lista lor. Acceptand acest lucru parintii isi vor rezolva o mare parte din frustrari si din furie
si vor gasi cai mult mai eficiente de a obtine cooperarea copilului de a face lucurrile pe
care este nevoie sa le faca.
Uneori copiii refuza sa coopereze pentru ca ei au invatat ca daca rezista sufficient de
mult timp pe pozitie, parintii renunta si ei scapa de lucrurile pe care le au de facut.
Schimbarea unui tipar de comportament cere in primul rand rabdare , timp si exercitiu.
Este nevoie sa va asigurati de fiecare data daca copilul dvs. a inteles ce are de facut si
stie cum sa o faca. De cele mai multe ori adultii presupun ca copiii lor inteleg in mod
miraculor ceea ce le cer sa faca si mai ale cumsa faca. Dar aceasta presupunere
conduce de cele mai multe ori la descurajari de amble parti. Adultii se simt descurajati
deoarece copiii nu ii ajuta iar copiii se simt descurajati deoarece ei nu pot face lucurrile
bine.acesta descurajare conduce de cele mai multe ori la neintelegeri si comportamente
neadecvate.
Cum implicam copiii in asumarea treburilor casnice?

Pasi de success
Incepe cu pasi mici si incurajari. Gandeste-te la ceea ce face copilul bine acasa si la
scoala. Asigura-te ca el aude despre ceea ce face bine in aceeasi masura in care aude
lucrurile care nu va satisfac.
Stabiliti pe ordinea de zi a intalnirilor de familie aceasta problematica. Cereti
copilului sa spuna care din treburile casnice ar fi cel mei dispus sa le faca.
o Aranjati intalnirea la un timp adecvat pentru toata lumea
o Eliminati factorii distractori(ex.televizorul)
Implicati toti copiii in program, alocandu-le sarcini adecvate varstei si
posibilitatilor lor reale. De regula copiii aceepta noi sarcini daca stiu ca nu sunt singurii
care trebuie sa le faca.
Prezentati propria perspectiva asupra probelemei. Explicati copiilor ca de acum va
asteptati ca ei sa va jute la treburile casnice. Exemplu intretinerea unei case presupune
sa muncesit foarte mult. Daca fiacre din familie s-ar implica si ar ajuta la trebuirle canice
am avea mai mult timp de petrecut impreuna. Acum este timpul sa facem acest lucru
Ignorati protestele si plangerile copiilor. Fiti pregatiti sa auziti plangeri de
genulprietenii mei nu fac aceste lucruri. Treceti peste ceea ce vi se spune si reformulati
ca de acum inainte fiecare emebru al familiei va avea cate ceva de facut in casa.
Concepeti o lista cu sarcini ca ar trebui facute zilnic, saptamanal, lunar.
o Listati toate sarcinile
o Implicati copiii si cereti-le opinia; copii trebuie sa aiba oportunitatea de a-si exprima
opinia in legatura cu ceea ce la place sa faca.
o Atentie! Unii copii pot alege sa faca sarcini care le depasesc posibilitatile.(ex sa
prepare mancarea) sau sun ca nu vor sa faca nimic. Fiti pregatiti sa aveti alternative
in cazul in care copiii refuza sa faca unele sarcini. Ideea care se accentueaza este
ca fiecare trebuie sa fie implicat in ceva.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
o Selectati sarcinile pe care copilul ar putea sa le faca cu un minum de supervizare din
partea parintelui si care nu sunt consumatoare de timp (ex. sa puna rufele murdare
la cos, sa puna farfuria, dupa ce a servit masa in chiuveta).
Elaborati un card pentru a tine evidenta sarcinilor
Acest instrument poate fi folosit pentru:
o a tine evidenta modului in care copiii isi indeplinesc sarcinile
o a le reaminti copiilor ce au de facut
o a da copiilor un feedback legat de indeplinirea/neindeplinirea sarcinilor.
o Cardul trebuie sa fie completat cu sarcini pentru fiecare memebru al familiei.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Cardsarcinile casnice lunare
sarcina 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 21 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1
Robert
pune masa de
seara

spala vasele
Stefan
Strange masa
dupa cina
Strege vasele
David
Hraneste cainele
Pune vasele la
locul lor.

o stabiliti recompense pentru imbunatarirea performantelor; copiii sunt mult mai inclinati sa coopereze daca eforturile lor sunt
remarcate si recompensate
o laudati fiecare implicare cat de mica si acordati atentie copilului in timp ce se implica in efectuarea sarcinilor
o acordati atentie imediat ce acopiii au terminat de efectuat sarcina
o oferiti feedback-uri pozitive la sfarsitul zilei (inainte de culcare) in timp ce completati cardul .
o puteti sa introduceti un sistem de recompensare financiara a copilului. Stabiliti pentru fiecare sarcina o anumita valoare in bani.
o Apreciati efortul copilului si nu performanta. Important este ca la acesta varsta copilul sa invate sa faca lucrurile la un nivel
satisfacator.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
stabiliti din timp consecinte pentru neindeplinirea sarcinilor trasate. Daca programul este legat de
un sistem de recompensare financiara, consecinta va fi imposibilitatea de a mai primi banii acolati sarcinii
respective. Se poate folosi drept consecinta vizionarea TV sau iesit afara la joaca te poti uita la televozor
sau poti iesi la joaca, dupa ce ia terminat ce aveai de facut! Atentie! Nu va lasati prinsi in capcana de a-i
pemite copilului sa faca altceva pentru ca va promis ca isi va indeplini sarcinile dupa ce termina activitatea
dorita de el. De cele mai multe ori copiii manipuleaza parintii sa fie de acord cu ceea ce vor sa faca in
momentul respectiv, si nu isi mai tin promisiunea facuta.
Explicati copilului care sunt recompensele si consecintele respectarii/ nerespectarii regulilor,
indeplinirii/ neindeplinirii sarcinilor.
Reamintiti copilului care sunt regulile inainte de a incepe sa faca ceva. Sugerati-i sa va spuna el ce
ar trebui sa faca.in ziua respectiva.
Stabiliti un moment regulat de incepere a sarcinilor casnice si dati copilului cate alternative sa
aleaga.
o Efectuarea temelor trebuie sa fie inaintea treburilor casnice
o Programul de lucrur trebuie sa fie strict delimitat in timp (incepe la ora...si se termina la ora...)
o Copilul trebuie sa aiba posibilitatea de a alege cand si cum sa inceapa lucrul.
Evitati sa certati copilul ca nu s-a implicat in ceea ce avea de facut imediat (in
momentul specificat ca ora de incepere). Evitati sa ii repetati copilului continuu ce are de facut. Este
suficient sa ii reamintiti o singura data ca sarcinile casnice trebuie sa fie realizate intre orele.... si apoi
lasati copilul sa se implice singur. Nu picati in capcana de a-i repeta continuu ca trebuie sa se pauce de
lucru.
Acordati timp copilului sa invete sa faca un lucru nou.
o Oferiti copilului posibilitatea de a vedea cum faceti divese lucruri. Invitati-l in bucatarie sa observe
cum preparati cina, cum curatati peluza sau faceti patul. Explicati in termeni simpli ce faceti si de
ce faceti acel lucru.
o Faceti un lucru cu ajutorul lui. Momentul urmator este sa faceti dvs. sarcina, incurajand copilul sa
va ajute. Explicati-i ce faceti. Laudati copilul pentru ajutorul dat Imi faci viata mai usoara cand ma
ajuti si imi esti de mare folos. Multumesc!
o Copilul face cu ajutorul tau. Acum este timpul ca copilul sa incerce sa faca singur-cu un mare
support si incurajare din partea dvs.
o Priviti copilul cum isi indeplineste sarcina. Din acest moment copilul ar trebui sa se simta suficient
de increzator sa faca acel lucru de unul singur. Amintiti-va sa formulati asteptari realiste fate de
copil (asteptarile perfectioniste va pot descuraja pe amandoi)si sa oferiti aprecieri. Facand din
aceasta activitate o aventura placuta veti reduce cu mult certurile legate de treburile casnice.
Ajutati copilul sa inceapa. Initial si mai ales daca sarcina este noua copiii au nevoie sa fie ajutati.
Aplicati tehnica spuneti ce sa faca, reamintiti-i dupa 5 minute daca nu a facut, si actionati, laudati-l
specific daca face, aplicati consecintele daca nu face.
Stabiliti momentul de retragere a monitorizarii si recompensarii.
o Acest moment poate fi cand copilul si-a format deja o rutina si se implica in efectuarea sarcinilor in
mod spontan
o In familiile cu mai multi copiii cardul cu sarcini poate fi folosit o perioada mai mare de timp(chiar cativa
ani)
o In familiile cu copii mai putini cardul poate fi retras cand copilul stie deja ce are de facut.
Cum sa retragem sistemul de recompensare ?
Reduceti atentia acordata copilului in timp ce el desfasoara activitatile casnice
Laudati copilul doar la sfarsitul zilei pentru modul in care si-a indeplinit sarcinile
Asteptati sa treaca 2-3 zile si apoi faceti o evaluare si o apreciere a sarcinilor
cuprinse in card.
Scoateti definitiv cardul.
Cresteti numarul de sarcini sau inlocuiti-le cu unele cu un grad de dificultate mai
mare.

Separati copilul de comportamentul sau.


Stima de sine nu este constanta. Ea se modifica si este foarte mult influentata de aprecierile parintilor.
Copiii mici interiorizeaza aprecierile adultilor din jurul lui si se definesc in acesti termeni. Parintii uneori
eticheteaza copilul in functie de comportamentul lor. Astfel un copil care se comporta nepotrivit sau este
descurajat este rauin timp ce unul care se comporta bine (multumeste cu success adultul) este bun.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Copiii nu sunt niciodata rai. Ei se comporta uneori neadecvat- sunt frustrati, ititati si provoaca adultii din
jurul lor. Parintii prevazatori invata sa dea copilului mesaje de genul tu ca persoana esti un om valoros,
ceea ce faci este inadecvat

Magia incurajarii
Copiii ca si adultii fac lucrurile mai bine cand se simt mai bine, cand ei stiu ca sunt si au valoare. Incurajarea
nu inseamna acceptarea comportamentelor neadecvate ci inseamna aprecierea efortului (nu a performantei),
constientizarea imbunatatii(progresului) si oferirea de aprecieri si multumiri.
Copiii se simt incurajati cand stiu ca greselile lor sunt bune oportunitati de a invata decat o evidenta a
ceeea ce ua facut gresit. Este foarte incurajator sa invatam copiii sa invete din comportamentele lor
neadecvate, ajutandu-I sa exploreze ce s-a intamplat, care au fost cauzele, cum se simt in legatura cu
cele intamplate, ce au invatat din aceasta experienta, cum ar putea ei sa resolve o astfel de problema pe
viitor.

Invatati copiii sa vada partea pozitiva a lucrurilor.


Aceasta abilitate consta in a vedea binele din oameni si din situatii. Oamenii care au success in viata si in
relatii au aceasta abilitate. In mod natural cei mai multi dintre noi suntem tentati sa remarcam mai mult
aspectele negative decat pe cele positive.
Luati-va timp si face-ti o lista: ce lucruri va plac la ceilalti membri ai familiei, ce calitati va fac sa zambiti?
Cand ati facut o lista puneti-o undeva la vedere(unde o puteti vedea cu usurinta). Apoi cel putin o data pe
zi spune-ti fiecarui membru al familiei ce apreciati la el. Este foarte important sa fiti sincer si sa spuneti
lucrfuri pe care le credeti cu adevarat. Intotdeauna exista ceva bun in fiecare persoana si in fiecare
situatie. Invatand sa cauti si sa impartasesti altora lucrurile bune, va va da atat dvs. cat si celor din jur
speranta si curaj.

Oferiti copiilor complimente si aprecieri.


Uneotri ne este teama sa complimentam copiii pentru a nu-I face rasfatati si aroganti. Dar ne putem gandi un
moment: nu oare tuturor dintre noi ne place ca eforturile si abilitatile noastre sa fie recunoscute. Intalnirile de
familie reprezinta locul ideal unde membrii familiei isi pot impartasi lucrurile bune care le vad unii la altii. In
plus reamintiti-va sa zambiti, sa spuneti multumesc si sa va imbrasisati familia in fiecare zi!
Ajutati copiii sa-si dezvolte punctele tari si sa-si gestioneze slabiciunile.
Fiecare dintre noi avem puncte tari si limite. Nu putem excela in toate domeniile. Ajutati copiii sa-si identifice
punctele tari , cititi-le, incurajati-le curiozitatea si spiritul descoperirii. Copiii au nevoie sa se simta necesari.
Daca nu vom gasi noi pentru ei cai positive de a se simti necesari vor gasi ei negative.
Invatati copiii sa priveasca greselile ca oportunitati de a invata. Acest lucru presupune sa ai curaj sa
accepti ca fiecare din noi este imperfect si in mod inevitabil va face greseli. Greselile nu sunt dezastre
fatal sau de neiertat. Ele sunt pur si simplu greseli.
Cand ati facut o greseala sau copilul dvs a facut o greseala, folositi-va de acesta oportunitate sa invatati
copilul o lectie valoroasa. Daca greseala a fost a dvs. recunoasteti si cereti iertare. Cand copilul face greseli, o
modalitate de a invata din ele este de a raspunde la intrebarile Ce si Cum care ajuta copilul sa exploreze
consecintele propriilor actiuni. Cateva intrebari posibile ar putea fi Ce gandesti despre ceea ce s-a
intamplat? Ce ai invatat din acesta experienta? Cum ai putea folosi ceea ce ai invatat pe viitor? Ce solutii
gasesti pentru a indrepta sau rezolva problema? Aceste intrebari sunt eficiente dupa ce copilul tau a avut
suficient timp sa se calmeze. Uneori o discurie prieteneasca este suficienta pentru a rezolva problema.

De retinut!
Programul cu sarcini casnice nu trebuie sa consume prea mult din timpul copilului. Copilul la aceasta
varsta are si alte nevoi la fel de importante pentru dezvoltarea lui. Ei au nevoie de timp sa se joace, sa-
si faca temele, sa exerseze diferite abilitati sociale etc.

4) Efectuarea temelor

In ajutarea copiilor sa-si formeze rutine si obiceiuri de studiu adecvate, un rol important il au parintii. Doar in acest
mod momentul de efectuare a temelor va deveni un moment placut in care parintii ofera incurajare si ajutor daca
copilul are nevoie. Efectuarea temelor un ar trebui sa fie un moment al stresului si presiunii.

Cum invatam scolarii mici sa-si formeze rutinele de efectuare a temelor.


A stabili o rutina presupune a stabili un moment regulat in programul copilului care sa fie alocat efectuarii temelor.
Aceasta presupune sa stabilim o ora regulata de incepere a activitatii si de finalizare, sa organizam corespunzator
spatiul in care se desfasoara activitatea, eliminand elementele care ar putea sa i distraga cu usurinta atentia (ex
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
televizor, computer, carti de povesti, radio jocuri etc), asistarea copilului sa-si gaseasca resurse sau alte materiale
care l-ar putea ajuta in pregatirea temelor, stabilirea unor reguli clare si simple care sa ghideze comportamentul
copilului in activitate.
Care sunt comportamentele problematice care apar in momentul efectuarii temelor:
Refuzul de a-si face toate temele
Efectuatul temelor in graba fara a le acorda prea mare atentie
Abaterea de la pregatirea temelor prin implicarea in alte activitati mai distractive.
Solicitarea ajutorului parintelui pentru rezolvarea sarcinilor scolare in momente nepotrivite (ex. seara
inainte de culcare)

Cum putem gestiona problemele legate de pregatirea temelor pentru acasa.


Oferiti copilului posibilitatea de a se relaxa dupa scoala. Copiii au nevoie de timp sa se relaxeze dupa
scoala asa cum au nevoie si adultii dupa o zi de munca. Serviti masa impreuna( daca este posibil) si
oferiti copilului posibilitatea de a va impartasi impresiile despre ziua lui de scoala care tocmai s-a incheiat.
In acest mod veti asocia venirea de la scoala cu o interactiune placuta. Un-i permiteti copilul sa deschida
televizorul sau computerul imediat ce s-a intors de la scoala.
Aranjati in mod adecvat spatiul de studiu al copilului. De regula, copiii de varsta scolara mica prefera
sa-si faca lectiile mai mai degraba in living, suragerie decat in dormitorul propriu. Biroul, masa de studiu
ar trebui sa fie libere, fara alte obiecte care ar putea sa-i distraga atentia. Pe masa se vor gasi cartile si
caietele de scoala si penarul cu intrumentele de scris. Copiii scolari mici au nevoie sa lucreze in liniste
deoarece pot fi cu ususrinta distrasi de la ceea ce fac.
Stabiliti un moment specific pentru efectuarea temelor. Pregatirea temelor trebuie sa fie facuta cel
mai bine imediat ce copilul a avut un timp de relaxare dupa ziua de scoala. Oricum este eficiant sa
stabiliti momentul de efectuare a temelor inainte de a se implica in activitati de vizionare TV sau a iesi la
joaca afara.
Intrebati copilul despre tema de casa. Cei mai multi dintre copiii le spun parintilor cu sinceritate ce au
de facut pentru a doua zi.
Ajutati copilul sa inceapa. Multi copiii au dificultati cu pregatirea temelor, unii datorita faptului ca nu
inteleg sarcinile (ce au de facut) altii pentru ca isi doresc mai degraba sa faca altceva (nu pot sa-si amane
dorinta imediata de a se juca, pentru a se implica intr-o activitate nedorita de el dat dorita de parinte). Cel
putin la inceput copiii scolari mici au nevoie de ajutorul parintelui pentru a intra intr-o rutina. A ajuta copilul
sa inceapa nu inseamna a-i face temele. Fiti pregatit sa stati la masa alaturi de copil.
Stabiliti cu copilul cateva reguli de baza . De exemplu te poti uita la televizor dupa ce ai terminat
temele, poti sa mergi afara la joaca dupa ce ai terminat temele. Reamintiti copilului regulile de baza.
Oferiti copilul laude si incurajari in timp ce isi face temele. Laudati copilul specific bravo! Ai raspuns
deja la cinci intrebari, lucrezi foarte bine. Aceste comentarii sunt foarte utile pentru incurajarea copilului
de varsta scolara mica de a ramane in sarcina si a se concentra pe ceea ce face.
Oferiti ajutorul doar dupa ce copilul il cere. Copilul ar trebui sa aiba sansa de a aborda in felul lui
sarcina inainte ca parintele sa-i ofere ajutorul.
Folositi invatarea incidentala(ocazionala). Cereile copiilor de a fi ajutati reprezinta un context foarte
bun in care parintii pot sa foloseasca strategiile de invatare incidentala.

Stimulati copiii sa rezolve problema singuri, nu le oferiti raspunsuri gata fabricate.


Fiti atenti sa nu exagetrati! De exemplu daca copilul va intreaba cum sa spuna pe litere cuvantul
fabrica fara sa fi incercat el insusi mai intai, il puteti stimala sa incerec sa faca acest lucru asa
cum poate crezi ca tu poti sa incerti sa spui pe litere? In acest sens puteti sa ii dati o foaie de
hartie si sa-i cereti sa incerce singur. Ma voi intoarce si voi vedea cum ai lucrat
Laudati copilul daca sesizati orice semn cat de mic care are legatura cu intentia de a face lucrurile
singur.
Daca a facut sarcina bine laudati-l specific Bravo! Ai pronuntat foarte bine toate litele, in ordinea
din cuvant!
Daca copilul nu a rezolvat sarcina corect este inadevat sa ii spunetieste gresit, nu ai facut bine!
cel mai constructiv pentru el ar fi sa-i aratati lucrurile pe care le-a facut bine si sa-i acordati ajutor
la sa vada ce a gresit. De exmplu ii puteti spune Este aproape corect! Primele patru litere sunt
corecte( f,a b,r). Mai uita--te o data. Este e sau i ? Este i . Corect. Bravo!.
Ii puteti spune raspunsul corect doar dupa ce i-ati dat un indiciu si el tot nu a ghicit raspunsul
corect.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Evitati sa criticati munca copiilor. Copilul scolar se afla in perioada de invatare a abilitatilor. Greselile
sunt inerente oricarui proces de invatare. Transformati fiecare greseala intr-o oportunitate de invatare si
nu o priviti ca pe catastrofa. Cand copiii isi fac temele, ei au nevoie mai degraba sa fie incurajati si laudati
pentru aspectele pe care le-au facut bine sau pentru incercarea de a rezolva singuri sarcina decat sa fie
criticati pentru ceea ce au facut gresit. Desi veti fi foarte tentat sa criticati munca copilului aceast lucrur
este ineficient si incorect. Critica de regula descurajeaza copilulmai ales cand se intampla in mod
frecvent. O idee foarte buna ar fi sa incurajati copilul sa lucreze mai intai pe ciorne si in final sa isi treaca
tema pe caietul de curat pentru a merge cu ea la scoala.
Verificati tema copilului inainte de a termina. Copiii de cele mai multe ori doresc sa le arate parintilor
ce au facut. Unii vor intreba daca este corect, altii va vor cere opinia pentru a vedea cat de buna este
tema. Incercati sa apreciati mai mult efortul copilului decat performanta. De exmplu poate fi suparator
pentru un copil care a muncit din greu timp de 50 de min sa scrie un paragraf sa auda de la parinte cum ii
scoate in evidenta doar 20 de greseli de sciere sau de punctuatie. Poate ca ideea pe care copilul a
exprimat-o in paragraf este foarte buna. Cand verificam o tema de genul corect inseamna a accepta max.
doua sau trei greseli. Incearcati sa gasiti ceva pozitiv in ceea ce copilul a facut pentru a-i recompensa
efortul depus.
Oferiti o recompensa pentru teminarea temelor. Daca se poate, recompensati imediat copilul pentru
terminarea temelor. Ii puteti oferi un anumit interval de timp de vizionare TV, de jucat la calculator sau de
iasit afara.
Daca copilul este mai dificil de gestionat puteti folosi un card pentru momentul efectuarii temelor.

Card
Pregatirea temelor fara proteste
sarcina puncte luni marti miercuri joi vineri total
Incep sa-mi fac temele la ora 16.15 2 2 2 2 6
zilnic fara sa ma plang
Lucrez timp de 15 minute fara 5 5 5 5 5 20
intrerupere
Total puncte castigate 7 7 5 7 7 26

Tabelul este completat zilnic


Pentru fiecare sarcina realizata copilul primeste puncte
Punctele sunt transformate intr-o recompensa saptamanala.

35 p- 10.000 lei pentru un Cd pe care si-l doreste


In cazul in care problemele persista este nevoie sa vorbiti cu invatatoarea. In acest caz copilul are nevoie de
un ajutor sustinut. Performantele academice si procesul de invatare sunt foarte puternic influentate de
abilitatile socio emotionale ale copilului. Studiile arata ca abilitatile socieoemotionale reprezinta un principal
factor predictor pentru adaptarea sociala a copilului cat si pentru performantele sale academice. In acest
sens, s-a evidentiat ca abilitatile socioemotionale sunt direct legate de dezvoltarea abilitatilor scolare.( Carlton
& Winsler, 1999)11si de formarea unei atitudini pozitive fata de scoala, care poate duce la inalte preformante
scolare ( Ladd, Birch & Buhs, 1999)12 ( Ladd, Kochenderfer & Coleman, 1996)13
De ce sunt importante abilitatile emotionale.
Adaptarea emotionala timpurie joaca un semnificativ rol in succesul copilului in mediul scolar. Raver (2004) a
descris o mai multe moduri in care copilul cu dificultati emotionale poate fi afectat in mediul scolar:
Dificultatea cadrului didactic de a lucra cu un copil cu comportament disruptiv, care deranjeaza
orele.
Dificulatea copilului de a-si amana dorinta imediata de a se juca si de a intra intr-o activitate nedorita
de el dar impusa de invatatoare
Se concentreaza mai greu pe sarcini si intra mai greu in sarcina.
Dificulatatea de a ramane in sarcina pentru mai mult timp (sunt foarte usor de distras)
Primesc feedback si instructiuni, intr-o masura mai mica.

11
Cartlon, M., & Winsler, A., (1999), School Readines: The need for a paradigm shift. School Psychology Rewiew, 28(3),
338-352.
12
Ladd,G. W., Birch, S., H., & Buhs,E. S., (1999), Childrens social and scholastic lives in kindergarten: Related spheres of
influence? Child Development, 70(6), 1373-1400.
13
Ladd,G. W., Kochenderfer, B. J., & Coleman, C. C.,(1996), Friendship quality as a predictor of young childrens early
school adjustment, Child Development, 67(3), 1181-1197.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Beneficiaza mai putin de experientele invatarii prin cooperare cu colegii sai (transferul de informatii si
abilitati de la colegi). Ca rezultat ei primesc mai putine recompense de la profesori si colegi.
Arata in ultima instanta un interes mai mic si o motivatie redusa pentru succesul scolar ((Raver,
2004)14

Cum putei creste motivatia copilului :


Prin focalizarea pe aspectele pozitive ale copilului. Bravo ! Ai reuit !
Prin atenia acordat progreselor fcute de copil i a aspectelor pozitive ale situaiei. Apeciez modul n
care ai rezolvat
Prin acceptarea diferenelor individuale fiecare copil nva diferit un comportament i reacioneaz
diferit ntr-o situaie. M bucur cnd tu
Prin ncrederea zilnic pe care i-o acordai.
Prin ateptri realiste fa de copil, ateptri adaptate nevoilor i potenialului lui de dezvoltare. Sunt
mndru/ cnd
Prin evitarea comparaiilor i a competiiei dintre copii. Pentru mine eti special!

Exercitiu: realizati un calendar sau o agenda in care pe o periada de 10 zile notati calitatile, comportamentele,
aspectele pozitive sau lucrurile pe care le observati la copilul dumneavoastra! Scopul acesti exercitiu este de a ne
atrage atentia asupra comportamentelor pozitive pe care le face copilul nostru si pe care uneori le ignoram sau le
uitam cand ne gandim la copilul vostru.

Studiu de caz

Cei mai multi dintre parinti isi doresc pentru copiii lor sa ajunga adulti care sa aiba incredere in ei insisi, care poata
lua decizii bune, si care sa aiba incredere indiferent de alegerile facute. Copiii vor avea o persepectiva a viitorului
mult mai clara daca le permiteti sa experimenteze ce inseamna sa fii puternic, in moduri cat mai eficiente si
adecvate.

Este cel mai destept din clasa!


El a fost cel mai bun marcator de goluri din echipa sa timp de 5ani.
Ea nu este incantatore- ea este cea mai draguta fata din clasa
Nu-mi pasa de 10 de la romana cand vii cu 7 la matematica
Multumesc Doamne pentru Gina!- cu toate problemele pe care ni le face Goerge, nu stiu ce ne-am fi facut daca
ea nu era asa de buna!

Ne mira vreodata cand copiii fac astfel de afirmatii! Cum le interpreteaza ei? Ce pot ei sa inteleaga despre ei
insisi?

Un baiat de 9 ani pe care il cheama Robert vine la psiholog cu mama sa pentru ca a facut o multitudine de
probleme la scoala timp de doua saptamani. Problemele nu au fost mari. Mai degraba probleme care se incriu in
sfera celor care descriu normalitatea varstei de 9 ani. El s-a alaturat unui grup de format din trei colegi de clasa.
Acest grup a fost prins incercand sa ceara o taxa de intrare unui alt copil care dorea sa intre in grupul lor
exclusivist. Intr-o alta zi, el si un alt prieten au hartuit un alt copil. Dupa cate s-ar parea comportamentele
inadecavte sunt inofensive dar parintii erau in criza de a fi obositi.

Din perspectiva parintilor, Robert a fost intotdeauna atat de bun si de destept. Mama sa, cu un mare sentiment de
mandrie in voce mi-a spus in fata baiatului, ca el era cel mai destept din clasa. Atat ea cat si tatal sau erau atat de
suparati deoarece problemele cu noii prieteni l-au influentat, facandu-l sa fie mai putin motivat sa-ti termine
temele si sa munceasca din rasputeri ( sa-si dea toata osteneala). Daca notele continua sa scada lui Robert ii va
fi foarte greu sa faca fata intrand la scoala competitiva pe care ei au selectat-o pentru el din clasa a VIII-a. A fost
mai mult decat evident pentru mine sa realizez intensitatea temerilor mamei.

14
Raver, C., ( 2004)Placing emotional self-regulation in sociocultural and sociometric context. Child Development, 75(2),
346-353.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Robert initial a stat drept pe scaun, ascultand cu atentie discursul mamei. El a impartasit pentru cateva momente
punctual sau de vedere, dar eclipsat (pus in umbra) cu rapiditate de inflacararea mamei sale. Cand ea a spus
despre el ca este cel mai destept din clasa, umerii baiatului s-au aplecat(au cazut) putin. Cand mama se plangea
ca el nu incearca sa munceasca mai mult, tot corpul si fiinta lui s-au prabusit pe scaun.

Cum te simti acum cand itit asculti mama?


Nu stiu, am mai auzit asta inainte!
Modul in care arati spune ca pari descurajat! Cum te simti in interior?
Trist - a spus el incet.
Ce te face sa te simti trist?
Simt ca valoarea mea a scazut (aprecierea mea s-a redus)

In acest moment mama a inceput sa planga si l-a apucat pe copil de mana. A fost primul moment din zi in care
mama era tacuta, iar frica pentru viitorul copilului a fost inlocuita de dragostea pentru el in acel moment.

Cand copiii aud afirmatii de genul celor prezentate anterior, ei le intepreteaza in diferite moduri. Dar cred ca cel
mai obisnuit mod este de a le vedea ca pe o presiune. Presiunea de a nu face greseli. Presiunea de a fi intr-un
anume fel si de a trai conform asteptarilor proiectate de parintii bine intentionati.

Aceste presiuni motiveaza unii copii sa depuna un efort foarte mare, sa se ia la intrecere cu altii(sa intre in
competitie). Ei isi doresc foarte mult aprobarea parintilor. Dar cand copiii ajung la varsta scolara mijlocie,
multumirea parintilor devine mai putin importanta decat ceea ce gandesc prietenii, iar aceasta prima motivatie a
copilului nu mai are forta.

Altii continua sa depuna eforturi mari pentru a fi cei mai buni, tinzand sa se puna ei insisi la inercare(sa-si
testeze limitele) si sa satisfaca asteptarile inalte ale celor din jur. Aceasta asteptari devin mai tarziu proprii
indicatori de evaluare. Am lucrat cu mii de adolescenti si adulti nefericiti care au facut acest lucrusi care au
devenit oameni de success: titluri, locuri de munca bune. Pozitie sociala, venituri mari. Dar, in ciuda acestor
lucruri ei se simteau mizerabil. Ei nu mai putea sa se opreasca, nu mai puteau sa puna capat gandului interior
care in permenenta le spunea: niciodata nu este suficient: trebuie sa faci mai mult, trebuie sa iti gasesti o noua
provocare. In mod constant ei se simteau agitati si goi. Cunosc acest sentiment pe propria mea piele.

Robert era suparat deoarece el simtea ca si-a dezamagit parintii. In plus el simtea cum ca eu nu voi fi iubit decat
daca am performante, daca voi fi cel mai bun. In realitate el doar trecea prin cateva momente dificile specifice
intervalului de dezvoltare la care se afla. El mereu a fost un copil sedentar, preferand sa-si petreaca timpul citind
sau stand la calculator decat sa se joace afara cu prietenii. Din punct de vedere intelectual era cu mult peste
varsta lui dar abilitatile sociale erau insuficient dezvoltate. Baiatul a muncit din greu la scoala timp de 4 ani.
Aceasta abatere recenta a fost rezultatul incursiunilor lui in lumea politicilor care guverneaza terenul de joaca
de la scoala. El a invatat despre ce inseamna sa-si faci prieteni, sa fii prienetul cuiva, sa stabilesti relatii. Informatii
foarte importante pentru un copil de 9 ani care la momentul actual sunt mult mai importante decat studiul.
Invatand sa se detaseze de cererea de a fi cel mai sclipitor, baiatul a incercat sa stabileasca un echilibru intre
activitatea scolara (invatat) si prieteni.(aceasta situatie nu este nimic deosebita de lupta dumneavostra ca adulti
de a stabili un echilibru intre serviciu, casa si prieteni). Chiar daca a facut cateva greseli, acestea sunt la fel ca
cele pe care toti le facem in procesul de invatare.
I-am sugerat mamei lui Robert sa elimine cuvintele si frazele cum ar fi cel mai bun, cel mai sclipitor, nu ne pasa
de notele tale atat timp cat tu te straduiesti si inveti 24 de h/zi, 7 zile pe saptamana, 52 de saptamani, 1 an. Lui
Robert ca celor mai multi dintre copiii destepti, ii place sa invete, ii place sa intalneasca lucruri care sa-l provoace.
Dupa ce a reusit sa stapaneasca provocarea sa poata spune cu mandrie eu am facut-o! Robert are nevoie sa
se uite la parintii lui si sa vada ca sunt mandri de el si il iubesc neconditionat. Sa stie ca este iubit pentru ceea ce
este si nu pentru ceea face. Singura valoare de care baiatul are nevoie este propriul inteles intern pe care il da la
cine este el.Este vorba despre sensul propriu al desavarsirii personale.

5) Furtul

Multe familii trec prin faza cand banii/diverse obiecte dispar din casa.

Cand devine furtul o problema?


Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Cei mai multi copii se opresc din furat cand sunt prisi. Astfel problema se rezolva de la sine si nu va dezvolta
probleme serioase. Furtul este o potentiala problema serioasasa in special cand se intampla in afara casei si este
nevoie sa fie gestionata cu toata grija.
Copii trebuie sa invete ca este gresit sa iei ceva ce nu-ti apartine.

Care este cauza/ De ce fura copiii?

Sunt mult mai predispusi sa fure cand parintii nu sunt atenti cu banii. De exemplu: lasa monezi peste tot in casa,
in locuri la care copiii pot ajunge foarte usor.

Datorita influentei prietenilor, celorlalti copii


pot sa o faca sub presiunea unor copii mai mari care au furat de la parintii lor
pentru a obtine atentia celorlalti copiifura bomboane pentru a le imparti cu ceilalti
Cum gestionam problema?

Traducerea

Furtul este de cele mai multe ori o problema a copiilor care nu sunt supravegheati o perioada mare de timp.
Parintii trebuie intotdeauna sa stie unde este copilul lor, ce face si cu cine este.
Persistenta furtului poate fi semnul unei serioase probleme in familie. Unii copii provin din familii unde unul sau
ambii parinti au probleme cu alcoolul sau drogurile, au probleme cu legea sau se comporta violent in casa. Mediul
negativ existent in casa contribuie la comportamentul copilului de a fura.
Copilul care fura mult, prezinta riscul de a deveni delicvent mai tarziu. Majoritatea criminalilor isi incep viata de
criminal inainte de varsta adolescentei. Copilul care fura repatat are si alte probleme cum ar fi: dificultati scolare,
comportament agresiv, nesupunere, relatioanare slaba si o imagine de sine scazuta.
Cea mai buna perioada sa interveniti pentru rezolva problema furtului este atunci cand apare.
Cand copiii se apuca de furat nu au foarte bine dezvoltate abilitatile si sunt adesea usor de prins. De exemplu,
copilul soseste acasa cu diverse lucruri pe care stii ca nu a avut bani sa le cumpere, spunand ca le-a primit cadou
de la alt copil. Dar daca copilul este un hot de success de cativa ani mai mult ca sigur ca a devenit foarte bun la
asta.
Cheia sa previi producerea furtului este sa reduci posibilitatile ca furtul sa aiba loc,sa supraveghezi cu
atentie activitatile copilului si sa folosesti contracte comportamentale non-furt .

Aici sunt cateva indicatii pentru intocmirea unui contract comportamental pentru furt.

1. Fii atent cu banii


Fii sigur ca stii exact cati bani ai in casa. Tine o evidenta si fa modificarile inainte ca si copilul sa mearga in
pat. Fa munca asta in amanunt in fiecare zi cel putin o luna.

2. Pastreaza-ti banii intr-un loc sigur

Nu lasati banii in bucatarie sau in sufragerie zone care pot reprezenta o tentativa pentru copil.

3. Verifica camera copilului

Verifica camera copilului de 2 ori pe saptamana cand el nu este si cauta bani care nu se justifica sau lucruri
pentru care nu ai dat bani si pe care stii ca nu le-a platit copilul.

4. Fii sigur ca stii unde este copilul tau tot timpul

Micsoreaza perioada de timp cand copilul nu este supravegheat acasa sau in afara casei. Acest aspect este
important daca copilul fura din magazine locale.

5. Incepe un sistem de plata

Dati copilului o suma regulata de bani pe care sa ii poata castiga facand treburi casnice si alte activitati
suplimentare. Aceata ii poate da siguranta ca unele din lucruri pe care el si le doreste le poate cumparate cu
bani pe care el ii castiga su nu este nevoie sa fure.
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
6. Stabiliti un contract sinceritate si incredere cu copilul dumneavoastra

Acesta trebuie sa fie un contract scris si semnat de parinti si copil. Contractul este o intelegere intre parinte si
copil unde se precizeaza in termini specifici ce se asteapta sa faca copilul, se listeaza recompensele precum si
consecintele care vor urma, daca copilul va incalca intelegerea.
Contractul din exemplul nostru a fost stabilit intre Phillip de 10 ani si parintii lui dupa ce un politist l-a adus acasa
pe Phillip pentru ca a fost prins furand dintr-un magazine local.
Phillip luase mici sume de bani din poseta mamei mai bine de 6 luni. Contractul a fost incheiat pe 4 saptamani. A
existat un singur furt in saptamana a doua apoi nici un alt furt de care parintii sa stie in urmatorii 2 ani.

Implica copilul in alte alte activitati si ajuta-l sa-si dezvolte interese positive si hobby-uri

Schimbarea copiilor care fura se produce cand dezvolta un interes sau un hobby care sa le solicite imaginatia.
Multi copii care fura fac putine alte lucruri in timpul liber, altceva decat uitatul la TV. Alegeti activitati care sa
necesite supravegherea adecvata a adultului. Asta poate fii invatarea unui nou sport, sa invate sa cante la un
instrument musical sau sa participe la jocuri de echipa.

Supravegheati cu cine isi petrece copilul timpul liber.

Fii pregatit sa-i interzici copilului sa se joace cu un copil care poate avea o influenta negativa asupra lui. Daca
copilul tau petrece timp cu un copil care nu este mult timp supravegheat, care este implicat in furturi , care
fumeaza sau ia droguri interzice-I sever sa mai faca acest lucru. Acest lucru este mai ussor de spus decat de
facut in special daca ei sunt la aceeasi scoala. Un mod de a rezolva aceasta problema este de a-ti ajuta
copilul sa se implice in activitati organizate la care nici unul din acesti copii nu participa. Daca acest lucru nu
este posibil , incurajeaza-ti copilul sa aduca copii acasa sa se joace, acasa unde poti sa vezi ce se intampla si
ii poti supraveghea.

Stabiliti reguli ferme in legatura cu timpul cand copilul trebuie sa vina acasa de la scoala si
perioada de timp pe care poate sa o petreaca in afara casei

Acest aspect este important pentru copii care au creat probleme dupa orele de scoala. Scolarii mici nu pot fi
lasati nesupravegheati dupa scoala. Daca este nevoie gasiti un after-school. Nu lasati aceasta
responsabilitate unui copil mai mare cu atat mai mult cu cat copilul mai mare nu se intelege bine cu cel mai
mic.

daca aflati ca a furat din nou copilul tau, actioneaza de la primele suspiciuni

Daca descoperi bani sau ca alte lucruri dipar si tu suspectezi puternic ca copilul tau este implicat
pregatestete sa actionezi conform suspiciunilor decat sa astepti o confirmare.

Confrunta copilul cu faptele

Acum 2 ore aveam 250 de dolari in geanta si acum sunt doar 100. Suntem singurii acasa si eu nu am fost
langa geanta.

Cere copilului sa returneze banii

Multi dintre copii vor returna banii in acest moment daca acestia se mai afla in posesia lor.

Nu fortati copilul sa recunoasca ca a furat

Multi copii care fura mint in legatura cu acest lucru. Cerandu-i sa recunoasca de cele mai multe ori ii dati
posibilitatea sa minta ca sa acopere faptul ca a furat.

Impune o consecinta imediata


Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Daca copilul recunoste ca a furat si returneaza banii, impune ferm consecinta din contract. Nu citi, negocia sau
tipa. Stabileste problema si consecinta.Brad, acesta este furt. Esti pedepsit pentru 3 zile , ai pierdut 40 de puncte
din contract si ti se interzice sa mergi la film cu Henry acest weekend.

Ignora protestele

Daca copilul protesteaza si isi afirma nevinovatia, ignora si fii atent la pedeapsa.chiar daca poate parea un pic
cam dur , este o problema mai mare sa minta si sa scape cu acest lucru.Eu nu spun ca tu ai facut-o. Nu stiu asta
cu siguranta . Totusi , suspectez cu tarie ca tu ai facut-o si trebuie sa suferi consecintele. Daca ma insel imi pare
rau dar ce am spau ramane.

Creaza oportunitati pentru copilul dumneavoastra prin care sa demonstreze ce este de incredere
Copilul dumneavoastra trebuie sa invete sa reziste tentatiei. Odata ce a incetat sa mai fure lasati-l sa-si
demonstreze sinceritatea./onestitatea. Acest lucru poate fi facut simplu incepand prin a lasa bani in locuri in care
stiti ca copilul dumneavoastra i-ar putea descoperi. Nu spuneti ce intentionati sa faceti copilului. Daca rezista
tentatiei si returneaza banii recompensati-l cu un premiu care sa-i faca placere. Daca banii dispar, confruntati-va
cu problema imediat si hotarat si impuneti pedeapsa din contract. Lasati-l sa mearga la magazine sa cumpere
produse de bacanie cu o lista de cumparaturi. Dati-i mai multi bani decat costa bunurile. Daca copilul aduce restul
corect fara sa mai cheltuiasca in plus multumiti-i ca este responsabil cu banii.

Incepeti un plan de economii

Ajutati copilul sa-si creeze un cont de economii???? si incurajati-l sa depuna o parte din banii de buzunar din
fiecare saptamana. Ideea este sa incurajezi copilul sa invete sa pastreze banii pe care i-a castigat decat sa-i
cheltuiasca impulsiv atunci cand i-a primit. Fiecare copil are dreptul sa cheltuie acesti bani sau sa-i
economiseasca asa cum crede de cuviinta.
Uneori, mult dupa eveniment descoperi ca ceva a fost furat. De exemplu, atunci cand cureti camera copilului poti
sa descoperi obiecte care nu se justifica. Nu stii de unde sunt, de cat timp sunt acolo sau cat au costat. Este bine
sa stabilesti o regula de baza ca si copilul sa nu aduca nimic acasa care nu este al lui , inclusiv lucruri
imprumutate sau de care are grija pentru prietenii lui. Singurele lucruri care ii sunt premise sa le aduca acasa sunt
propriile lucruri pentru care ati platit dumneavoastra sau pe care si le-a cumparat el din propriile economii. Asa
puteti sa presupuneti ca obiectele straine au fost fie furate, fie imprumutate acasa fara permisiune. Regula nu
poate fi inlaturata decat atunci cand nu au mai existat accidente mai bine de 3 luni.

Contract Comportamental

Phillip Noi Jayne si Mark


1. Sunt de acord cu urmatoarele conditii pe o 1. Suntem de accord cu ce urmeaza:
perioada de la 4 saptamani la 3 luni
2. O sa ma intorc acasa de la scoala in fiecare 2. Unul din noi va fi acasa la ora 4 p.m . in
zi la 4.15 p.m. fiecare zi de scoala, ca sa-l asteptam pe Phillip

3. O sa vin direct acasa , nu o sa ma duc in 3. O sa fim disponibili in fiecare zi de scoala,


centre comerciale sau in internatele scolare sa-l ajutam pe Phillip la temele la care vrea sa
fie ajutat.

4. Nu o sa iau nimic din ce nu-mi apartine (nu o 4. O sa-i dam lui Phillip recompensele stabilite
sa fur) de la parintii mei sau de la altcineva. daca respecta termenii contractului.
Asta include bani sau orice alte obiecte

Recompense
Pentru fiecare zi in care Phillip respecta termenii contractului,el va primi 1$ recompense pentru un nou
skateboard.

Consecinte
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Pentru fiecare data cand Phillip incalca regulile 1 sau 2 , va pierde 50 de centi. Daca incalca regula numarul 3 , va
pierde intreaga suma economisita pana atunci si va fi sanctionat pentru o perioada de 4 zile.

Semnaturi
Numele copilului Phillip Hanson Data 10 octombrie
Numele parintilor Jayne Hanson (Mama) Data 10 octombrie
Mark Hanson (Tata)

Contractul incepe pe data de Contractul se termina in data de


11/10 24/10
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
DISCIPLINAREA ADOLESCENTULUI (12-18 ani)

PARTEA I
Capitolul 1
Despre (pre)adolesceni i (pre)adolescen
Despre provocarea biologic
Despre provocarea psihologic
Ce pot face prinii
Capitolul 2
Despre limite i consecine
Cum stabilim limitele
Cum utilizm consecinele
Capitolul 3
Pe scurt despre micile provocri n relaia adolescent printe.
Cum s le faci fa?

PARTEA II
Program de dezvoltare a abilitilor parentale de disciplinare pozitiv
edina 1 Introducere
edina 2 Cum sprijinim dezvoltarea copilului?
edina 3 Ce sunt comportamentele problematice
Sedinta 4 Monitorizarea comportamentelor problematice
edina 5 Cum identificm cauzele comportamentelor problematice
edina 6 Managementul comportamentelor problematice
edina 7 Dezvoltare de abiliti rezolvarea de probleme
edina 8 Planificarea pentru situatii cu grad ridicat de risc
edina 9 Evaluarea progresului i meninerea schimbrilor I
edina 10 Evaluarea progresului i meninerea schimbrilor II. ncheierea programului

144
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
PARTEA I

Capitolul 1
Despre (pre)adolesceni i (pre)adolescen
n acest capitol:

Despre provocrile cu care se confrunt orice adolescent;


Ce ar trebui s tii despre schimbrile fizice prin care trece copilul tu?
Cum gndesc i simt adolescenii?
Influena grupului de prieteni asupra copilului tu;
De ce sunt inevitabile micile confruntri n familie?
De ce are nevoie de tine printele lui/ei - acum mai mult ca niciodat?

Adolescena este vrsta schimbrilor rapide i dramatice. Aceste schimbri se vd n felul n care
adolescenii se comport, i exprim sentimentele i emoiile sau interacioneaz cu membrii familiei.
Este important ca prinii s i adapteze modalitatea n care se relaioneaz cu copilul la nevoile n
schimbare ale acestuia. n msura n care vor ti mai multe despre schimbrile prin care trec
adolescenii, vor putea s-i neleag i s le fac fa mai bine.

La intrarea n adolescen, orice copil se confrunt cu dou mari provocri:


Biologic (este vorba despre schimbrile fizice);
Psiho-social (se schimb felul n care gndete, simte, interacioneaz cu ceilali);

Despre provocarea biologic

Cu excepia primului an de viata, n nicio alt etap de via nu se petrec schimbri att de rapide i
semnifictive n corpul uman ca n adolescen. Primele semne de schimbare n aspectul fizic difer de
la copil la copil i pot aprea la vrste diferite. Aceste schimbri sunt ceea ce numim pubertate i pot
debuta chiar de la 8-9 ani; n mod obinuit ns, ele apar ntre 11 i 15 ani.

De obicei, fetele ncep s creasc mai repede, uneori chiar cu 18 luni naintea bieilor. n medie, ele
pot lua pn la 17 kg n greutate i se pot nla chiar cu 20-24 de cm.

Bieii iau n greutate pn la 19 kg i cresc n medie cam 25 de cm pe durata pubertii. Aceste


schimbri se petrec de obicei brusc, rapid, motiv pentru care sunt numite pusee de cretere.

Din nefericire pentru adolesceni, schimbrile sunt rareori uniforme, armonioase, predictibile. De cele
mai multe ori, procesul nu este deloc plcut. nti cresc extremitile corpului: braele i picioarele se
lungesc i ating dimensiuni de adult cu mult nainte ca trunchiul s se dezvolte, astfel nct adolescenii
par disproporionai i dizarmonici.

Nici faa nu pare s ias din acest tipar dizarmonic al schimbrii: nasul i urechile cresc naintea
capului.

De asemenea apar diferene ntre partea stng i dreapt a corpului, care nu se dezvolt n acelai
ritm; de pild, urechea poate fi mai mare dect cea dreapt; acelai lucru se poate observa la nivelul
palmelor, labelor picioarelor, snilor sau testicolelor.
Toate aceste schimbri la nivelul corpului i fac pe adolesceni nesiguri; dat fiind accentul pus pe
imaginea fizic, nu este surprinztor faptul c acum adolescenii devin foarte preocupai de felul n care
arat.

145
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Ritmul inegal de cretere nu afecteaz doar aspectul fizic al adolescentului ci i capacitatea sa de efort
fizic.
Inima i plmnii adolescentului i mresc dimensiunile i capacitatea odat cu trunchiul iar acesta
rmne n urma membrelor. Astfel, n timp ce membrele lungi i dau adolescentului un aspect atletic i l
fac s par capabil de efort fizic susinut, n realitate ei nu au energie pe msura aspectului fizic. Ei nu
sunt lenei, ci doar au o mai mare nevoie de odihn dect adulii.

Transformarea fizic nu se refer doar la aspectele vizibile. De pild, crete producia de hormoni
asociat dezvoltrii sexuale. Nivelul de testosteron din organismul puberilor va fi de 15 ori mai mare
dect nainte n timp ce estrogenul din organismul fetelor va atinge un nivel de 8 ori mai mare.
Aceste schimbri hormonale afecteaz diferit dezvoltarea adolescenilor. Glandele de la nivelul
epidermei devin active iar consecinele sunt: piele cu aspect gras, transpiraie abundent, acnee, un
miros specific al corpului.
Schimbrile hormonale asociate dezvoltrii sexuale genereaz modificri la nivelul formei corpului,
dezvoltarea complet a organelor sexuale, apariia prului pubian precum i schimbarea tonului vocii,
n cazul bieilor. Fetele au prima menstr iar bieii experimenteaz prima ejaculare.

Se afirm adeseori ca hormonii sunt de vin pentru schimbrile din comportamentul adolescenilor.
Este adevarat c schimbrile hormonale se resimt la nivelul emoiilor care devin mai intense i
imprevizibile. n realitate ns, transformarea este mult mai complex, iar factorii care influeneaz
comportamentul adolescenilor sunt multiplii.

Mai multe despre transformrile sexuale care apar acum

Care sunt comportamentele Cteva recomandri


Caracteristica vrstei
specifice? pentru prini:
La biei apare ejacularea;

Se menin comportamentele Oferii informaii


de autoexplorare i despre contracepie i
autostimulare; BTS!

ntre 13 - 18 ani, Apare interesul pentru Discutai cu copilul


adolescentul i ntlnirile romantice; despre diferene dintre
definitiveaz fete i biei!
cunotinele despre Se intensific preocuparea
sex, sexualitate, Discutai despre
pentru pstrarea intimitii;
educaie sexual, relaiile de cuplu i
contracepie, boli cu relaiile interpersonale
transmitere sexual Apar primele contactele n general!
sexuale;
Crete preocuparea pentru Stabilii reguli precise
aspectul fizic i sex-appeal; legate de ntlnirile n
mediul extern al casei!
Intervin visele i fanteziile
sexuale;

Despre provocarea psihologic


(aspecte cognitive, sociale, emoionale)

146
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Orice printe ar putea s afirme c gndirea adolescentului su este sofisticat, complex. Gndirea
adolescentului este raionala, logic; sunt critici i pun la ndoial orice; ntrevd noi posibiliti n orice
situaie i nu sunt dispui s accepte lucrurile aa cum sunt sau doar pentru c un adult afirm c nu
pot fi schimbate. Sunt de asemnea interesai de aspectul moral al realitii, motiv pentru care de multe
ori i asum cauze politice i sociale.

Cu toate acestea, n ciuda dezvoltrii ample a structurilor gndirii, adolescenii sunt capabili de
presupuneri i supoziii incorecte.
De pild, adesea fac greeala de a supraestima influena pe care ar putea s o aib asupra mersului
firesc al lucrurilor din jurul lor. n consecin, tind s ia totul personal i s se nvinoveasc inutil atunci
cnd lucrurile nu merg conform planurilor lor.

De asemenea, adolescenii cad adesea n capcana citirii gndurilor. Gesturi i comportamente


inocente din partea celorlali pot fi interpretate ca i critic personal, dat fiind faptul c adolescenii trag
pripit concluzii cnd vine vorba de ceea ce gndesc i simt ceilali.

Mai multe despre felul n care funcioneaz mintea copilului la aceast vrst

Caracteristica Cum observ nivelul de


Cteva recomandri pentru prini:
vrstei dezvoltare cognitiva?

Adolescentul ncurajai adolescentul s discute


abordeaz sarcinile subiecte variate, s gndeasc
sistematic; independent i s formuleze idei
proprii, s le testeze i s
Adolescentul apeleaz genereze soluii multiple. Utilizai
la abordri ipotetico- ntrebri de tipul: Cum crezi c
ntre 12 18 ani deductive (construiete am putea s...? Ce crezi c se
apare: ipoteze, deduce mental ntmpl dac....?;
gndirea diferite rezultate, i pot imagina situaii pe care nu
abstract; gsete soluii variate); le-au experimentat: Cum ar fi
raionamentele dac a deveni milionar;Cum ar
ipotetico- Utilizeaz raionamente arta lumea dup un rzboi
deductive; deductive de tipul dac- nuclear;
testarea atunci; Combin ideile n mod logic;
ipotezelor;
multidimensional
itatea;
relativitatea;
ncep s utilizeze i s
gndeasc despre concepte ce
Abordeaz noiuni pur
sunt greu de vzut- atins - simit
ipotetice i abstracte;
(credin, ncredere, spirit,
adevr).

Pe de alt parte, un adolescent accept niciodat cu dificultate c cineva din jur, mai ales un printe,
poate s neleag sentimentele noi i intense pe care le experimenteaz.

147
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Unii adolescenii au convingerea c sunt invincibili i c nimic ru nu li se poate ntmpla. De aceea, ei
ii asum foarte des riscuri. Dei de cele mai multe ori cunosc consecinele comportamentelor de risc
pe care le fac, vor presupune c nimic ru nu li se poate ntmpla.

Adeseori iau decizii bune. Uneori i surprind prinii prin raionamente corecte i comportamente
mature. Focusul lor este ns mai degrab pe ceea ce se ntmpl imediat, n prezent, dect pe
consecinele pe termen lung ale unei aciuni.
S lum fumatul, de pild: un adolescent este mult mai impresionat de posibilitatea de a prea cool
acum n faa prietenilor, dect de aceea a mbolnvirii de cancer n 20 de ani. Comportamentul lor s-ar
schimba mai degrab sub impactul unor consecine negative imediate i semnifictive pentru ei,
precum nglbenirea dinilor, ten cu aspect obosit i mbtrnit (n cazul fetelor) sau bani insuficieni
pentru CD-ul sau tricoul favorit.
Adolescenii au nevoie de prinii lor pentru a nva corect ce nseamn independena, asumarea
responsabilitii i ncrederea. Chiar i discuiile n contradictoriu ntr-o situaie de familie i nva pe
tineri cum s se exprime, cum s se afirme ntr-un mediu sigur, nainte de a face aceleai lucruri n
prezena altora, n contexte sociale diverse, mai mult sau mai puin securizante.

n consecin, prinii se pot atepta la mai multe discuii n contradictoriu i situaii conflictuale odat ce
copilula pit pragul adolescenei. nvarea tehnicii de a oferi feedback negativ copilului n aceste
contexte ofer printelui un instrument util de gestionare a situaiilor cu potenial conflictual crescut.

Cum se ofer feedback negativ copilului


Pentru situaiile n care nu suntei de acord cu comportamentul copiilor, mesajele voastre ca prini
trebuie s se centreze exclusiv pe comportament i nu pe persoan. Orice etichetare (ex. eti surd? nu
auzi?) atac persoana copilului i l rnete.
Maniera n care adultul i exprim nemulumirea fa de copil va fi preluat de acesta prin imitaie i se
va manifesta n interactiunile cu ceilali copii.

Pentru a transmite un mesaj corect, respectai urmtorii pai:

6. M simt .... (descrierea modului cum v simii);


7. Atunci cnd .... (descrierea comportamentului copilului);
8. Pentru c ... (descriei modul n care v afecteaz comportamentul copilului);
9. Mi-ar plcea s ... (oferii alternative de comportament);
10. i mulumesc! Mi-a fost de mare ajutor! (recompensarea comportamentului
copilului).

Exemplu:
Paul, m deranjeaz faptul c nu mi rspunzi atunci cnd te strig. Mi-ar plcea s-mi rspunzi
deoarece eu voi rgui i nu voi mai putea vorbi.
i mulumesc!

Dar cnd vorbim de prea multe conflicte i cnd ar trebui un printe sa fie ngrijorat? Sunt dou
ntrebri cu rspunsuri dificil de gsit.

Potrivit studiilor de specialitate, e probabil s v confruntai cu o medie de


3-4 situaii conflictuale pe sptmn. Vrsta cea mai provocatoare, cu cel
mai crescut potenial conflictual este 13 ani; abia dup ce adolescentul
mplinete 16 ani a fost nregistrat o scdere a ratei situaiilor familiale
conflictuale.

148
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Cu toate acestea, dac copilul ajuns la vrsta adolescenei, resimte puternic consecinele acestor
situaii (este trist sau furios n cea mai mare parte a timpului) sau dac prinii se confrunt cu probleme
grave precum depresie, consum de droguri, violena, chiul sau chiar abandon colar, comportamente
sexuale cu grad de risc/ neadecvate, se recomand ajutorul de specialitate.

Mai multe despre cum funcioneaz adolescenii n societate

Abilitile sociale sunt cele care permit copilului s se integreze n mediul n care triete - grupul de
la coal, grupul de prieteni, familie. A avea abiliti sociale nseamn a fi eficient n interaciunile cu
ceilali astfel nct s atingi scopul stabilit.

Studiile indic faptul c:


- Acei copii care au dezvoltate abilitile sociale se vor adapta mai bine la mediul colar i vor
avea rezultate mai bune.
- Copiii cu abiliti sociale slab dezvoltate (ex. copiii care se comport agresiv fizic sau verbal,
copiii care au dificulti n a se integra ntr-un grup de persoane noi) au o probabilitate mai mare
de a fi respini de ceilali i de a dezvolta probleme de comportament; astfel, copiii care sunt
izolai de grup au un risc crescut pentru abandon colar, delicven juvenil, probleme
emoionale - anxietate, depresie.

Prin urmare, a ti s-i faci prieteni i s interacionezi cu ei n mod adecvat influeneaz sntatea
emoional a persoanei. Lipsa abilitilor sociale i face pe unii copii s fie inta ironiilor din partea altor
colegi deoarece copii mai agresivi observ c acetia nu au modaliti de a se apra. Ei au mai multe
probleme de adaptare la coal i sunt predispui spre delicven juvenil i consum de substane.

Conform datelor Organizaiei Mondiale a Sntii:

67% dintre adolescenii cu vrsta mai mic de 15 ani au consumat alcool n


cantiti mari de cel puin doua ori;
ntre 16-19 ani un adolescent i injecteaz pentru prima oar droguri;
70% dintre adolesceni au fumat nainte de 15 ani;
4% dintre adolescenii cu vrste cuprinse ntre 12-17 ani fac depresie,
asociat cu riscul de suicid (a treia cauz a decesului n adolescen).

n concluzie, dezvoltarea abilitilor sociale reduce factorii de risc asociai cu performanele colare
sczute, asumarea comportamentelor de risc i asigur sntatea emoional a persoanei.

Abilitile sociale de baz sunt:


- iniierea i meninerea unei relaii;
- integrarea ntr-un grup.

Exist cteva principii a cror respectare favorizeaz dezvoltarea abilitilor sociale ale copiilor pe
ntreg parcursul preadolescenei si adolescenei.
Iat-le pe cele mai importante dintre acestea:

149
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Principii de dezvoltare a abilitilor sociale

Oferii copilului sprijinul necesar pentru nvarea abilitilor sociale.


Ghidai verbal comportamentul copilului, n anumite situaii sociale i oferii timp
copilului s exerseze pn la achiziionarea abilitii respective.
Copilul are nevoie de ghidarea adultului pentru a nva cum s iniieze o
conversaie, cum s formuleze o cerere, cum s respecte regulile de funcionare n
societate.
ntrii permanent i constant comprtamentele dezirabile ale copilului.
Oferii copilului un model de comportament pe care s-l poat observa i apoi imita.
Pstrai n permanen contact vizual cu copilul atunci cnd discutai cu el cerndu-i
i lui s fac acest lucru.
Ignorai comportamentele problematice ale copiilor care au funcia de a atrage
atenia; acordai atenie comportamentelor pozitive.
Dezvoltarea cognitiv i social a copilului este direct influenat de calitatea
timpului petrecut cu copilul. Oferii-i copilului dvs. zilnic momente n care s se
simt iubit i apreciat.

Abiliti sociale
specifice vrstei Cum observ prezena acestor Cteva recomandri pentru prini:
12 - 18/19 ani comportamente?
Iniiaz i menine Prezint interes crescut Numrul de prieteni este un indicator al
o conversaie; pentru prieteni; gradului de dezvoltare a abilitilor socio-
Are un numr mare de emoionale la adolescent.
prieteni (mai ales S nu fii surprins dac vei observa c n
adolescenii cu abiliti acest perioad influena grupului de egali
sociale bine dezvoltate); tinde s creasc spre deosebire de autoritatea
Simte nevoia s petreac ta ca printe, care tinde s scad.
o perioad mare de timp
cu prietenii; Ofer-i copilului ct mai multe oportuniti de
La 12-14 ani apar exersare a abilitilor sociale: ncurajeaz-l s
grupurile de prieteni (mai ias cu prietenii, s ii aduc prietenii acasa,
ales de acelai sex); s ii fac noi prieteni!
La 14-17 ani apare
identitatea de grup (ei
sunt mndri i se
definesc n termenii
gtilor din care fac
parte).

Atentie!
Adolescenii care nu i-au
n situaia n care copilul tu evit
dezvoltat pn acum abiliti
interaciunea cu ceilali:

150
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
de iniiere i meninere a ncurajeaz-l s i stabilesc o relaie de
unei relaii se confrunta cu prietenie cu cel puin un copil. Adolescentul
sentimente de singuratate trebuie s nvee i s experimenteze care
i izolare; sunt comportamentele ce definesc o relaie de
Adolescentul se compar prietenie, s-i creeze oportuniti de exersare
mereu cu ceilali i evit s a acestor comportamente (vizite, srbtorirea
par diferit de cei din grupul unor zile speciale cu invitarea colegilor).
su de prieteni, pentru a nu fi Sprijin fiecare implicare a copilului ntr-o
considerat ciudat sau astfel de situaie.
nepopular de ctre prietenii
si;

Ascult activ; Stabilete contactul vizual cu n condiiile n care copilul nu i-a format aceast
persoana cu care vorbete; abilitate, prezinta-i comportamentele ateptate,
i ndreapt corpul spre ea; defalcate pe secven specifice.
Pune ntrebri atunci cnd i Ex. Ce nseamn s fii un bun ascultator?
se povestete ceva; S priveti n ochi persoana care i
Zmbete; vorbete;
D din cap n semn de S taci atunci cnd acea persoan
aprobare/ dezaprobare; vorbete; Pentru a contientiza mai bine
consecinele negative ale
comportamentului de a vorbi peste o alt
persoan, adolescentul poate fi ntrerupt
de cteva ori i apoi ntrebat cum se
simte.
Uneori, dei copiii i-au dezvoltat abiliti
de ascultare activ, igno ceea ce spune
adultul. n aceast situaie este important
s-i vorbiti copilului doar cnd suntei
sigur de atenia lui. Dac-i vorbiti dei el
nu este atent, copilul nvat c este n
regul s nu v asculte.

mparte obiecte Cnd are nevoie de ceva Acest comportament de schimb de obiecte
i mprtete formuleaz n mod adecvat o personale trebuie tolerat i ncurajat deoarece
experiene cu cerere (mi dai i mie te rog); este un semn de ncredere care duce la
prietenii; Poate s mpart nchegarea prieteniilor;
materiale comune;
Face schimb de obiecte
personale;
Rezolv Folosesc strategii de Conflictele cu adulii apar datorit faptului c
conflicte n mod rezolvare a conflictelor: adesea adolescenii consider c prinii se
eficient; negocierea, compormisul; leag de toate amanuntele (curenia n camer,
Rspunde cu umor dac i se imbrcmintea, coafura etc);
pun porecle sau i spune
celuilalt ca l supra i l Este important pe ct posibil sa evii
roag s nceteze; discutarea problemelor mai sensibile cnd tu
Face atribuiri non-agresive sau adolescentul suntei ntr-o dispoziie
dac cineva l rnete; proast. Adolescentul va nva astfel de la
printe s evite s-i rezolve problemele
tie sa negocieze i sa faca
importante cnd nu se simte prea bine.
compromisuri ntr-o situaie.
Ex. Acum suntem amndoi tensionai. Hai mai
bine s ne linitim i discutm dup aceea.

151
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Dac a avut un conflict ntre adolescent i o
alt persoan, ncearc sa nelegi modul n
care s-a simit, a gndit, s-a comportat copilul
n acea situaie. n acest sens se recomand
s foloseti ntrebri deschise care faciliteaz
comunicarea.
Ex. Ai putea s-mi spui mai multe despre asta?

n plus se recomand evitarea urmtoarelor


situaii:
- ntrebri de tipul: ce ai facut?;
- judecata sau morala: nu e bine ce ai
facut;
- acuzarea: aa faci tu de fiecare dat;
- etichetarea: eti neserios;
- oferirea de sfaturi dac nu sunt cerute.

Atunci cnd greete, nva-l s vad


greeala ca pe o oportunitate de nvare i
nu ca pe o catastofa. Rolul tu este de a-l
sprijini i ajuta i nu de a-l critica i acuza.

Respect Are un comportament Adolescentul este sensibil la orice regul


regulile aferente adecvat n absena adultului; care i se impune. Din dorinta de a arta c el
unei situaii; este o persoan care are preri diferite de
ale celorlali va fi mai predispus sa ncalce
regulile stabilite.

Regulile funcioneaz foarte bine dac


prinii au o relatie bun cu copilul.

Respectai regulile pentru alegerea


regulilor i stabilii consecine clare pentru
nclcarea acestora (detalii despre cum s
facei aceste lucruri gsii n capitolele
urmtoare).

Mai multe despre emoiile adolescentului

Emoia este o trire a unei persoane fa de un eveniment important pentru aceasta i apare ca urmare
a modului n care este interpretat acel eveniment.
Abilitile emoionale nseamn a nelege, a exprima i a regla emoiile.
Dezvoltarea abilitilor emoionale ale copiilor este important din urmtoarele motive:
- ajut la formarea i meninerea relaiilor cu ceilali.
- ajut copiii s se adapteze la coal.
- previne apariia problemelor emoionale i de comportament.

Exist cteva principii a cror respectare favorizeaz dezvoltarea abilitilor emotionale ale copiilor pe
ntreg parcursul preadolescenei i adolescenei.
Iat-le pe cele mai importante dintre acestea:

152
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Principii de dezvoltare a abilitilor emoionale

Utilizai mesajele formulate la persoana I, pentru exprimarea propriilor preri,


emoii, dorine (ex.:n loc de m-ai suprat putei spune m supra faptul c nu
mi rspunzi atunci cnd te strig).
Oferii copilului posibilitatea de a alege ntre dou sau mai multe alternative;
aceasta este o foarte bun metod de a-l nva pe copil s ia singur decizii.
Oferii copiilor contexte n care s ia singuri decizii.
Rezolvai probleme mpreun cu copilul, fii atent la ceea ce simte i gandete
copilul, la reaciile dvs. emoionale; notai mpreun cu copilul alternative de
soluionare.
Aplicai cu consecven regulile i consecinele unui comportament.
ncurajai copilul s analizeze critic o situaie i s anticipeze consecinele propriilor
sale comportamente.
Ignorai aspectele minore pentru nlturarea conflictelor.
Informai-v i amintii-v de propria adolescen.
Vorbii deschis cu adolescentul i evitai sfaturile, cicleala, critica i morala.
ntrii permanent comportamentele dezirabile ale adolescentului; el are nevoie s-
i dezvolte ncrederea n sine i n propriile competene i abiliti.

Civa indicatori de dezvoltare i recomandri pentru preadolesceni!

Abiliti i Cum observ prezena acestor


comportamente comportamenete? Cteva recomandri pentru prini
specifice vrstei de
11-14 ani
Exprim verbal Exprima emotii folosind nva-l i ncurajeaz-l s utilizeze limbajul
emoii etichetele lingvistice; responsabilitii, prin formularea de mesaje la
persoana I:
Descrie comportamentele Ex: Ma supra cnd faci acel lucru, cnd foloseti acele
asociate unei emoii (ce fac cuvinte etc.
sau ce transformri au loc
n corpul lor atunci cnd
triesc o anumit emoie);
Oscileaza ntre Trece cu uurin de la Informeaz-te i amintete-i de propria pubertate;
diferite stri bucurie la tristee i invers; aceast tendin rezult din contientizarea nevoii
emoionale puberului de identitate personal; copilul i va
acorda mai puin atenie deoarece ncepe s ii
caute i alte modele;
Folosete ascultarea reflexiv: observ c eti
suprat...;pune accent pe ascultarea copilului i nu
pe sfaturi, critic sau moral;
Este bine s te atepti la numeroase schimbri de
dispoziie i s fii pregtit pentru numeroasele
conflicte care vor aprea pe msura ce puberii ii
dezvolt personalitatea. Adulii care tiu la ce sa se
atepte vor trece mai uor peste ele.
Sunt n cutarea ncearc diferite roluri (se Ofer-i cldur, susinere i independen; ignor
unei identiti mbrac excentic), trec prin aspectele minore deoarece sunt trectoare (ex.

153
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
personale perioade de confuzie; stilul vestimentar excentric, prul prea lung, talia
pantalonilor prea joas etc.) i concentrez-te
asupra a ceea ce este cu adevarat important.

Cred c au Afirm adesea nu poi tu Respect-i intimitatea;


sentimente unice, s nelegi! Comunicarea ta cu el/ ea se va baza pe ascultare
speciale, ce nu reflexiv i pe limbajul responsabilitii. De evitat:
pot fi nelese de critica, morala, sfaturile, etichetarea;
niciun adult Ex.: M supr c nu rspunzi atunci cnd te strig.
nelege emoiile Are capacitatea de a se Sprijna-l n recunoasterea emoiile celorlalti:
unei alte pune n locul altora - prin ncurajarea de a ncerca sa nteleaga ceea
persoane (manifest empatie); ce imte un alt copil;
- ajutandu-l sa nteleaga ca toate emoiile sunt
valide i acceptabile i sa distnga ntre emotii
i modul lor de exprimare;

Au capacitatea Ii pune ntrebari de tipul: ncurajeaza copilul s analizeze ct mai critic


de analizare a ce am facut, de ce am comportamentul;
propriului facut, este bine asa cum Exerciii:
comportament am facut? - alegei o situaie cu care s-a confruntat copilul;
- identificai modul n care s-a comportat copilul;
- analizai consecinele reaciilor/
Au capacitatea i pune ntrebari de tipul: comportamentelor lui;
de analizare a este bine dac gndesc - gsii mpreun soluii alternative la reacii sau
modului n care asa depre prietenul meu?; comportamente neadecvate;
gndesc dac greesc? Susine copilul pentru a analiza situaia din mai
multe perspective;

Folosete diverse Poate s priveasca o Implic copilul n toate deciziile care l privesc pe el;
strategii de situaie suprtoare dintr- aceast atitudine i semnaleaz copilului c adulii
reglare un alt punct de vedere; sunt interesai de prerea lui i l trateaz ca pe un
emoional adult n devenire;
Se gndete la lucrurile
- Rezolvarea de care trebuiesc fcute pentru Implic copilul n procesul de explorare a
probleme sau luarea a rezolva problema; alternativelor:
deciziilor; - ascultarea reflexiv: eti suprat... mi se pare
Evita de se gndeasc la c te deranjeaz ...;
- Explorarea situaie, o ignore; - folosirea brainstormingului pentru a identifica
alternativelor; soluii la probleme (care ar fi alternativele
ncearca sa rezolve acestei probleme);
- Strategii emotionale problema vorbnd cu altii; - asistarea copilului n alegerea soluiei optime
de evitare; (care dintre solutii crezi c ar fi cea mai bun?);
Reformuleaza situaia - discutarea posibilelor rezultate n cazul alegerii
- Solicitarea ajutorului suparatoare n termeni uneia dintre ele (ce crezi ca s-ar ntmpla dac
focalizat pe emotii favorabili (ex. vulpea i faci aa cum ai spus?);
sau pe rezolvarea de strugurii); - identificarea avantajelor i dezavantajelor
probleme;
opiunilor alese;
-Distantarea de sursa Se angajeaza n activitati
dometice (curatenie, Not:
se stres (strategie
mentala prin care aspirat), se implica n ! Oferirea de sfaturi scade posibilitatea copilului de a
copilul identifica activitati fizice (alergat, rezolva singur probleme i conduce la dependenta
argumentele plimbat cu bicicleta etc.) copilului de parerile adultului.
rationale care il vor sau care ii fac placere

154
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
face sa se distanteze (asculta muzica, se ! Morala, critica, etichetarea blocheaza comunicarea
emotional de ntalneste cu prietenii etc.); printe copil i conduce la ntenificarea conflictelor.
situaie);
Accentuati aspectele pozitive;
Ex.: Ai luat nota mai mica dect te asteptai la lucrare
Foloseste dar uite cte lucruri ai tiut sa faci bine;
strategii cognitive
Neutralizaza emotia Not:
- Rationalizarea negativ prin evaluarea ! Copiii preiau modelul de reglare emotionala al
cognitiva a situaiei dintr-o prinilor.
alta perspectiva (aduce
argumente logice pentru ncurajeaza copilul sa discuta despre situaiile
neutralizarea emotiei); dificile. Poti ncepe chiar tu, spunand cu voce tare
- Minimizarea ceea ce gandeti ntr-o situaie dificila, astfel nct
copilul sa auda i sa gndesca la fel;
Nu poate sa fie chiar asa Ex.: Sunteti n bloct n trafic, pe bulevard; n loc sa va
- Centrarea pe de rau nfuriati i sa claxonati fara niciun rezultat, verbalizati
consecinte ceea ce simtiti, exprimandu-va ngrijorarea dar i faptul
Poate sa anticipeze ce se ca nu e nici o tragedie, veti ajunge oricum la destnatie
va ntampla dac va atunci cnd se va putea.
reactiona/ se va comporta
ntr-un anume fel; Este foarte important ca adolescentul sa realizeze
exercitii de vizualizare, anticipare a reactiilor
comportamentale n diverse situaii (ex. cum se va
comporta n situaia n care primeste o nota
nemeritata);

Civa indicatori de dezvoltare si recomandri pentru adolescenti!

Abiliti i
comportamente Cum observ prezena acestor Cteva recomandri pentru prini
specifice vrstei de comportamente?
14-19 ani
Exprima Exprima o acuta nevoie de Respecta nevoia de intimitate a copilului.
sentimente de intimitate; Asta nu nseamna sa nu-l mai supraveghezi;
nemultumire legate este important sa verifici dac merge la
de ncercarea Se distanteaza de prini i scoala, ce carti citeste, ce muzica asculta,
prinilor de a se devine tot mai interesat de care ii sunt prietenii.
amesteca n viata grupul de prieteni;
lor Este important sa accepti ca distantarea
emotionala fata de tine, ca printe este un
proces normal n dezvoltarea copilului tau.
Exprima
sentimente de Impartaseste-i copilului amntiri din propria ta
tristete legat de adolescenta (acest lucru are darul de a-i
pierderea lniti doarece constata ca i adulii au trecut
pihologica a prin asta);
prinilor
Comunicarea cu adolescentul este foarte
Exprima Ascunde adeseori importanta. Fii deschis i pregatit sa discuti
sentimente de afectiunea fata de un alt despre orice subiect care il intereseaza.
teama i atractie baiat/ fata; - vorbeste cu adolescenii despre sex
fata de sexul opus nante ca acetia sa se gndeasc sa

155
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
faca sex;
- discuta cu adolescenii despre dragoste,
prietenie, relatii;
- explica-i care sunt consecinte nceperii
activitii sexuale de la vrste fragede;
- ncurajeaza-l sa puna ntrebari;

Sentimentul de Acest sentiment este De evitat:


singuratate poate experimentat cu precadere - Critica : tu eti singurul vnovat, este
deveni frecvent i de ctre adolescenii cu numai vna ta!
acut slabe abiliti de
comunicare.
- Etichetarea: eti un nesimtit...;
- Oferirea de sfaturi: dac as fi n locul tau
Nota: as face asta..., cred ca ar trebui sa
faci....;
! n cazul acestora, exista pe
termen lung, riscul aparitiei - A da ordine: fa-ti temele imediat!,
depreiei i anxietatii sociale. apuca-te de curatenie!;
- Amenntarile: dac nu faci cum spun eu,
atunci ...;
- Moralizarea: ar trebui sa... trebuie sa iti
ceri scuze; cum ai putut sa faci un
asemenea lucru!;
- Sarcasmul, ridiculizarea i preiunile,
pentru ca sunt o forma de nerespectare a
drepturilor personale;
- Mesajele responsabilitii comunicte pe
un ton nervos pentru ca devin mesaje
negative;

Pentru prevenirea blocajelor de comunicare


vor fi folosite:
- mesaje descriptive (care descriu
comportamentul, emotia i consecinta),
n locul mesajelor evaluative;
Ex. Cnd nu imi dai posibilitatea sa spun ce
cred, devin furios n loc de Vorbeti prea mult;
- mesaje orientate spre problema, care sa
ajute copilul sa identifice alternativele
problemei, i nu orientate spre contol,
spre oferirea de sfaturi i solutii;
- exprimarea spontana a opniilor fara a
ncerca sa se impuna puncul personal de
vedere;
- comunicarea empatica; ndiferenta n
comunicare ii transmite copilului mesajul
ca nu este valoros i ca nu merita sa i se
acorde atentie;
- comunicarea de pe pozitii de egalitate i
respect, nu de superioritate;
- limbajul responsabilitii, atat pentru
comunicarea sentimentelor pozitive ct i
a situaiilor care ne deranjeaza;
- comunicarea emotiilor fara a nvnovati

156
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
copilul;
Ex.: n loc de uite ce am patit din cauza ta,
folosim: m-a deranjat foarte tare ca ;

Ctre fnalul Dovedeste o mai mare Ajuta adolescentul sa i stabileasca scopuri


perioadei de vrsta, ncredere n fortele proprii, pentru viitor i discuta cu el modul de
manifesta o mai i fixeaza scopuri pe care atngere a scopurilor stabilite;
mare stabilitate le urmareste consecvent;
emotionala i
conturarea unei Apare preocuparea pentru
identitati relatii stabile.
Ce pot face prinii?

Vestea buna este ca atat tu ct i copilul tau veti supravietui acestei etape de dezvoltare. n ciuda
conflictelor frecvente, perioadelor de confuzie, ndoiala, ngrijorare, stress accentuat, cele mai multe
dintre familii cu copii adolescenti raman ntacte n urma acestor provocari.

Mai jos sunt prezenate cteva idei despre cum ar putea fi valorificte informatiile din capitolul anterior.

Gndete-te la cum a decurs viata cu copilul tau n ultimele doua saptamani. Ai


observat vreuna dintre schimbarile fizice descrise mai sus? Ce crede i cum se imte
copilul tau n raport cu aceste schimbari? Ce ai putea sa ii spui astfel nct sa il/o ajuti sa
se simta ma bine?

Cu prima ocazie cnd eti n conflict cu copilul tau, ntreaba-te: De fapt, despre ce
este vorba acum? Cearta asta chiar are legatura cu tema de casa sau cu nevoia de
ndependenta a adolescentului i cu dorinta lui de a a vea mai mult control asupra
programului sau? ncearca sa te pui putin n situaia lui/ei i vei constata ca nu te vei mai
imti contestat/ atact ca printe i vei putea sa reactionezi adecvat i sa gaseti solutii
pentru situaii care apar nevitabil.

Dac ceea ce faci acum nu functioneaza, gaseste alte modalitati de a face fata
problemelor i conflictelor. Informatiile pe care le vei gasi n acest manual ar putea sa iti
foloseasca i sa iti ofere noi alternative de abordare a relatiei cu adolescentul/a tau/ta.

A creste un adolescent nu este usor. Nu ezita sa ceri sfaturi i sa cauti suport.


Uneori e util sa vorbeti cu alti prini. Dac sprijinul oferit de familie i prieteni nu este
suficient alaturati-te unui grup pentru prini sau cere sfatul unui profesionist. A fi doar
ngrijorat fara a face nimic nu rezolva situaia!

157
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Capitolul 2

Despre limite i consecine


n acest capitol:

Cum sa stabilim limite;


Cum stabilim regulile astfel nct sa functioneze;
Dublarea regulilor de consecinte;
Cum devin consecintele eficiente;

Stabilirea limitelor i utilizarea consecintelor sunt doua strategii pe care prini le pot folosi pentru a
influenta comportamentul copiilor. Adolescenii caroara prinii le-au fixat limite de comportament i s-
au confruntat cu consecinte ce au decurs din asumarea anumitor comportamente, i dezvolta abiliti
de autocontrol i au raionamente solide.

Cum stabilim limitele?

Limitele i direcioneaz pe copii i i ajut sa ating obiectivele pe care prinii le-au propus pentru
dezvoltarea lor. Dac ne dorim ca adolescenii s evolueze ctre aduli disciplinai, responsabili i ateni
trebuie s le oferim ocazia s fac anumite alegeri i s se confrunte cu anumite limite.
Pentru a putea stabili limite, prinilor trebuie sa le fie foarte clar ce asteapta de la copii lor i care dintre
comportamentele acestora sunt acceptabile. Stabilirea limitelor functioneaza cel mai bine n contextul
unei bune relatii printe copil.
Dac relaia dintre parinte i copilu este una pozitiv, cresc sansele ca acesta sa accepte valorile i
convingerile propuse de adult i sa nteleaga motivele pentru care i se limiteaz comportamentul.

Este mai dificil sa influentam un adolescent in permanenta criticat, corectat i admonestat. n aceste
conditii, copilul nu va dori sa coopereze cu parintele n rezolvarea problemelor, ba mai mult, va alege sa
i se opuna.
Stabilirea limitelor este ingreunat i de faptul c adolescenii sunt n contact cu prietenii lor care se pot
bucura de mai mult liberate.
Exemplu:
Andrei are 15 ani iar colegul lui de anc i n acelai timp prietenul lui are voie s stea afar orict de
trziu dorete, vorbete la telefon ct vrea, folosete internetul fr restricie, pierde nopi ntrgi pe
messenger, fumeaz i vizioneaz filme interzise minorilor.
Ce crede Andrei despre prinii si: sunt de mod veche.

Mai jos sunt prezentate cteva sugestii pentru trasarea limitelor.

Regulile casei

Un bun nceput pentru a stabili limite este setul de reguli ale casei; un copil obisnuit cu regulile casei
va manifesta frecvent i relativ usor comportamente care sa satisfaca i asteptarile celui mai exigent
printe.

O regula buna precizeaza cu claritate comportamentul asteptat.

158
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Ar fi util sa scrieti regulile i sa le afisati ntr-un loc accesibil fiecarui membru al familei (de ex. usa
frigiderului).
Regulile casei sunt utile din doua puncte de vedere.
n primul rand, ele exprima asteptarile pe care le ai n ceea ce priveste anumite comportamente
specifice ale copilului tau.
De pilda, dac fiica ta adolescenta obisnuieste sa ntarzie mult dupa programul de scoala poti
sa emiti o regula conform careia Fiecare dintre copii va veni zilnic direct acasa dupa orele de
scoala!.
Regulile casei sunt utile de asemenea pentru ca il nvata pe copil comportamente adecvate.
De pilda, dac vrei sa-ti nveti copilul sa fie respectuos n relatie cu ceilali, regulile pot preciza
comportamente de felul: Batem la usa nainte de a intra n camera; Cerem permiunea
nainte de a ne ridica de la masa; vorbim politicos atunci cnd ne adresam celorlalti;

Veti gasi mai jos cteva recomandri astfel nct regula sa fie eficienta.

Stabiliti un numar limitat de reguli (5-7 reguli)


Prea multe reguli nseamna control sporit asupra vietii copilului tau adolescent. Regulile eficiente
reglementeaza doar acele situaii cu grad de risc pentru sanatatea i siguranta copilului i familiei tale
sau acelea n care sentimentele i drepturile altor persoane ar putea fi grav afectate.
Pentru restul situaiilor, deciziile pot fi luate de adolescenti. Este important ca adolescentului sa i se
ofere oportunitatea de a reui n abordarea diverselor provocari cu care se confrunta. Sprijniti-i atunci
cnd ncearca sa aiba un comportament responsabil, matur i ndependent.

Implicati copilul!
Toti copiii se bazeaza pe prinii lor pentru stabilirea limitelor i a regulilor, nsa adolescenii cu
precadere vor dori sa aiba un cuvant de spus n formularea lor. Este important sa ascultati i punctul de
vedere al adolescentului cu privire la alegerea regulilor dar i la stabilirea consecintelor ce decurg din
nerespectarea unei reguli.
E posibil ca uneori sa nu resuiti sa ajungeti la un acord total asupra regulilor, ceea ce nu nseamna ca
acestea nu vor fi stabilite.
Ca printe, tu vei decide care vor fi regulile care vor modela comportamentul copilului tau. Atunci cnd
nu ajungeti la un acord, ii poti spune copilului, ca dei nu este cea mai corecta sau mai buna dintre
reguli, este singura la care te poti gandi n momentul acela.

Stabiliti reguli corecte i clare


O regula este corecta cnd reglementeaza n egala masura comportamentul fiecarui membru al
familiei.
De pilda, regula ntotdeauna bati la usa nante de a intra n camera prinilor este nedreapta
deoarece se aplica doar copiilor. Regula corecta ar fi formulata astfel: Ciocanim la usa nante
de a intra n camera oricaruia dintre membrii familiei noastre.
n acest fel, regulile nu sunt doar pentru copilul tau adolescent, ci sunt regulile casei. Comportamentul
tau ca printe va fi corect atunci cnd chiar tu vei fi primul care respecta regula.

Atunci cnd regulile sunt specifice i usor de nteles, cresc i sansele de a fi respectate.
Regula Andrei nu va veni acasa tarziu nu ajuta prea mult deoarece nu precizeaza cnd
anume ar trebui sa vne Andrei acasa; ba mai mult, tarziu poate sa nsemne multe lucruri.
Pe de alta parte, regula Andrei trebuie sa fie acasa nante de miezul noptii n zilele de vneri i
sambata este clara, nu genereaza confuzie i nu lasa loc de discutii.
Regula de mai sus este clara pentru ca ii spune copilul ce sa faca, nu ce sa nu faca. Ori de cte ori
formulati o regula noua, ntrebati-va: Ce vreu sa se schimbe n comportamentul copilului meu? Ce ar
trebui sa faca altfel/ mai bine?. Este bine ca regula sa fie scurta, formulta n cuvinte imple, pentru a fi
usor de retnut.

Despre modificarea regulilor

159
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Regulile casei se schimba de-a lungul timpului, pe masura ce copiii cresc i devin mai responsabili.
Atunci cnd o regula este automat respectata de toti membrii familiei, ea trebuie elimnata de pe lista cu
reguli scrise n afisate n casa. Aceasta nu nseamna ca nu mai este valabila, ci doar ca nu mai este
necesara afisarea ei.
Regulile se schimba de asemenea n functie de situaiile noi care apar.
De pilda, vei stabili reguli noi atunci cnd fiica ta va ncepe sa aiba ntalniri cu prieteni de-ai ei
n timpul liber.
Dei regulile se schimba, nevoia de a avea reguli ramane aceeai. Chiar i cnd copiii din familie au
devenit tineri aduli, regulile sunt utile pentru ca astfel ne asiguram ca fiecare membru al familiei
ntelege ca are responsabiliti n casa.

Cum utilizam consecintele?

Este posibil ca prezena regulilor sa rezolve problemele care apar n familie. Acestea chiar pot sa
dispara atunci cnd fiecare membru al familiei tie exact ce se asteapta de la el.
Cu toate acestea, consecintele sunt necesare pentru acele situaii n care regulile sunt ncalcte. Multe
dintre consecinte utilizate de prini cnd copiii erau mici (de exemplu time out = excluderea) nu sunt
adecvate vrstei de care vorbim acum. Pe masura ce copiii cresc, prinii trebuie sa se gndeasc la
consecinte adecvate etapei de dezvoltare n care se afla copilul acum.
Mai jos sunt descrise trei propuneri de consecinte pe care prinii le pot utiliza n situaii de ncalcare a
regulilor.

Retragerea sprijinului n anumite activiti


Ce presupune? Sa nu faci o activitate pe care n mod obisnuit ai face-o n favoarea copilului.
Comportamentul se mentine pana cnd adolescentul face ceea ce se asteapta de la el. Acest tip de
consecinta functioneaza optim dac este relationata direct cu comportamentul neecooperant al
adolescentului.
De pilda, printele va refuza sa spele hainele copilului pana cnd acest va nva sa le pun pe
cele murdare in cosul de rufe, nu sa le lase impratiate prin camera.
Mihai, regula spune ca fiecare dintre noi i pune hainele murdare in cosul de rufe. Nu voi mai
spala niciuna din hainele tale pana cnd nu le vei pune in cos dupa ce s-au murdarit.

Eliminarea privilegiilor
Presupune eliminarea unei activitati sau a unui obiect pe care adolescentul il valorizeaza. Hrana,
adapostul si iubirea vor fi intotdeauna oferite neconditionat; aceste nevoi ale copiilor (nevoile primare,
de securitate si iubire) nu vor face niciodata obiectul negocierilor.
Telefonul mobil este un privilegiu de care copilul se bucura, pentru ca printele plateste factura (el
inceteaza sa fie un privilegiu atunci cnd copilul plateste singur factura, situaie in care nu-i va fi luat).
Banii de buzunar reprezinta un alt privilegiu ce poate fi inlaturat.

n ce conditii functioneaza consecintele?

Blandete mai degraba dect severitate


Sunt excluse pedepsele fizice, tipetele i tonul amenintator. Se recomanda folosirea unui ton bland mai
degaba dect sever, diminuandu-se astfel riscul resentimentelor.

Termenele scurte sunt mai bune dect cele lungi


Consecintele pe termen scurt sunt mai eficiente dect cele pe termen lung; atat parintilor le este mai
usor sa fie consecventi atunci cnd aplixa consecinte pe termen scurt, ct si copiilor sa le
indeplineasca. Consecintele pe termen lung cresc riscul aparitiei resentimentelor in relaia printe

160
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
copil. Se recomanda consecinte care acopera cteva ore maxim o zi, in functie de comportamentul
problematic.

Consecventa!
Consecventa este foarte importanta. Adultul trebuie sa foloseasca cu consecvanta consecintele pentru
ori de cte ori apare un comportament neadecvat.

Controlul prinilor
Orice consecinta trebui sa fie in controlul parintilor. Este ineficient sa retragi banii de buzunar unui
adolecent care lucreaza si i procura bani din alte surse.

Imediat este mai eficient dect n viitor


Consecinta va fi utilizata imediat dupa aparitia comportamentului problematic. Cu trecerea timpului,
parintii uita sa o foloseasca sau uita motivul pentru care ar trebui sa o foloseasca. De asemenea,
adolescentul nu face legatura intre comportamentul problematic si consecinta si pierde din vedere
motivul pentru care acel comportament ar trebui schimbat.

Jutificati folosirea consecintei!


Ori de cte ori se foloseste consecinta, se ofera si o explictie scurta. De asemenea, dac folosirea
consecintei decurge din incalcarea unei regului, acea regula va fi verbalizata explicit.
Exemplu: Andreea regula spune ca ne adresam unul altuia pe un ton politicos. Pentru ca ai ridict
tonul in discutia noastra, nu le vei suna diseara pe prietenele tale.

Odata stabilita, consecinta nu se negociaza!


Se recomanda ignorarea tuturor incercarilor adolescentului de a-i face pe parinti sa se razgndeasc
cu privire la utilizarea consecintei. Nu discutati corectitudinea consecintei; odata ce ati decis utilizarea
ei, nu se mai negociaza altceva.

161
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Capitolul 3
Pe scurt, despre micile provocri n relaia adolescent printe
Cum s le faci fa!

Provocarea Ii facem fata cu pai mici ... ... Sau pai mari

1 Vorbeste despre temerile tale! Vorbiti despre cum ntentioneaza sa se


Petrecerile distreze la petrecere!
Roaga-l sa iti explice de ce se imte atat de
bine la petreceri! Fii realist! Adolescenii sunt luati de val.
Petrecea ideala din punctul lor de vedere
Aminteste-ti de propria adolescenta! este acel loc n care nu exista prini, n
care berea, vnul sau chiar drogurile sunt
Planificti o petrecere la voi acasa, la care sa din belsug, iar fetele/ baietii cool sunt
i nvite prietenii i la care tu sa nu iti faci fara numar. Probabil ca nu iti va placea
simtita prezena (dei vei ramane acasa)! aceasta perspectiva, dar nu ai cum sa o
impiedici. Vorbeste torun cu copilul
Citeste n revistele pentru adolescenti despre despre asta, fii deschis i nu il judeca. n
parerea acestora n legatura cu petrecerile! acest fel, dac la petrecerea ideala
lucrurile vor scapa de sub control, te va
Chiar dac pleci n weekend, nu iti lasa copilul suna i iti va cere ajutorul.
adolescent nesupravegheat, singur acasa.
Roaga un prieten/ vecn sa se mute n casa Cunoaste-ti copilul i ai ncredere n el!
voastra pentru cteva zile! nvata-l sa faca fata la cele mai diverse
situaii i sa aiba ncredere ca va face
Faceti urmatoarea ntelegere: dac va consuma ceea ce trebuie astfel nct sa fie bine
alcool la petrecere, va va suna pentru a-l lua pentru el nsui!
acasa, fara a-i pune ntrebari sau a-l cicali; e
mai bine dect sa conduca el nsui/ ea nsai
sau sa se urce ntr-o mana condusa de un alt
adolescent care a consumat alcool!

2 Fa un mic exerciiu de observatie, asezat Bucura-te de ceea ce vezi! Fa poze!


Haine, frizuri, confortabil n propria mana, n afara scolii/
stil vestimentar liceului n care nvata copilul tau i observa-i pe Dac adolescentul tau nu acorda
ceilali adolescenti! suficienta atentie igienei personale,
construiti o rutina n acest sens!
Du-te ntr-un mall i fii atent la felul n care se
imbraca adolescenii! Lasa-ti copilul sa i aleaga singur tilul
vetimentar i negociati doar acele situaii
Negociati un buget pentru hane i accesorii i importante pentru tine n care vrei sa se
respecta-l cu fermitate! n cazul n care copilul imbrace ntr-un anumit fel (de exemple, o
greseste i depaseste bugetul, lasa-l sa nvete cna formala cu prieteni de-ai tai sau
din propria greseala (de exemplu, va plati colegi de serviciu)!
datoria din banii de buzunar).Nu ii face morala!
Planificti impreuna o zi pentru
Linisteste-te! Copilul tau nu va pastra acest til cumparaturi. Lasa-l pe copil sa aleaga
vetimentar nonconformist o vesnicie. Nu va magazinele!
trece mult pana cnd tilul voastru vetimentar

162
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
va fi similar!

Surprindeti fiica i fa-i o programare la stilist!

3 Plateste-l doar pentru acele activitati pentru nvata-l sa faca i sa administreze un


Banii de care ai fi angajat i platit n mod bisnuit pe buget!
buzunar altcineva! Plata se face la fnalizarea activitatii.
nvata-l sau roaga-l sa te nvete programe
Banii de buzunar nu au legatura cu activitatile computerizate de admnistrare a
gospodareti. bugetului!

Evita cautiunile! Atunci cnd ramane fara bani Pentru nceput, fixeaza o alocatie pentru
ntr-o situaie n care ar avea nevoie de ei, nu ii imbracaminte!
da sume suplimentare pentru ca nu va nvata
sa i admnistreze singur bugetul. nvata-l trucuri pentru a face economii:
trei plicuri cu bani unul cu bani de
Dac cere bani de imprumut, da-i sume mici i cheltuiala, altul cu economii pe termen
tine o evidenta clara a platii datoriilor. Mareste lung i ultimul cu economii pe termen
limita de credit doar dupa ce va dovedi ca este scurt.
capabil sa plateasca datorii mai mari.

4 ntreaba-te de ce copilul tau i alege tocmai Da-i voie copilului tau sa petreaca timp cu
Prietenii prietenii pe care ii are! Se imte cumva prietenii n camera lui, cu usa nchisa,
nesigur? i aleg prieteni care nu asteapta fara a da buzna peste ei. Doar pentru ca
foarte mult de la ei? au nevoie sa vorbeasca ntr-un spatiu
privat, nu nseamna ca n spatele uii se
Ofera-i numeroase oportuniti pentru a-i consuma droguri sau au loc orgii.
dezvolta ncrederea n sine i a-i contientiza
competentele. Astfel, i vor alege prieteni E ok sa bati la usa i sa ceri permiunea
asemenea lor. de a intra; cu siguranta, raspunsul va fi
da; vei fi surprins sa vezi un grup de
Nu-i critica prietenii. nvita-i la voi acasa i adolescenti relaxati, ascultand muzica i
ofera-le un model pozitiv de comportament! vorbnd;

n cazul n care copilul tau are dificultati n


a-i face prieteni, ntreaba-l dac are
nevoie de sfaturi; dac nu, ai ncredere ca
va rezolva singur problema!

5 Toti copiii fac diverse treburi n gospodarie! Implica-ti adolescentul n activitati de


Treburile gospodarie ct mai variate: gatit, facut
gospodareti n timpul unei sedinte de familie, cere-i piata, spalatul i calctul hanelor,
parerea n legatura cu felul n care ar trebui pregatirea mesei, ngrijirea manii,
facute treburile gospodareti! curatenie sau orice alta activitate care il
va pregati pentru viata de adult!
Construiti o rutina a gospodarieie i folositi
consecinte pentru a va asigura ca este Respecta-i programul foarte ncarct dar
respectata! nista sa i planifice cel putin o seara pe
saptamana pentru a te ajuta la gatit.
Evitati scuzele, chiar dac a doua zi are un test
important la scoala! Astfel va nvata sa i
planifice timpul pentru toate tipurile de activitati.
Oferiti-va ajutorul ntr-o situaie speciala pentru

163
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
el/ ea!

6 Lasa-l/o sa-i decoreze singur/a camera! Dormitorul lui/ ei va arata asa cum i
Camera mea doreste el/ ea sa arate, chiar dac din
Transformati curatenia saptamanala ntr-o punctul tau de vedere este un mic haos!
rutina a familiei!
Ai ncredere ca va face ordine n camera
Ofera-i alternative: face curat singur sau cu atunci cnd va imti nevoia. Uneori, cei
ajutorul tau. mai dezordonati adolescenti, devin cei
mai ordonati aduli.

Permite-i sa redecoreze peretii cu


posterele trupei/ cantaretului favorit sau
sa i vopseasca mobilierul!

7 Fiica ta de 14 ani are un prieten. Nu reactiona Informeaza-ti fiica despre riscurile


ntalnirile exagerat! Sunt sanse mari ca n mai putin de o ntalnirilor cu baieti mai mari i
romantice saptamana relaia sa se ncheie cu conditia necunoscuti (riscul violului)!
sa nu ntervii.
Discutati deschis despre sex, sexul n
Este important sa ntelegi ca relatie stabila adolescenta, sexul neprotejat. Asculta cu
nseamna altceva cu fiecare vrsta; afla ce atentie ceea ce are de spus copilul tau!
nseamna pentru copilul tau!
Dac copilul se imte pregatit pentru
n cazul preadolescentilor, nsoteste-i pana la ntalniri romantice, lasa-l dar fii atent i
locul ntalnirii (Cinema, mall etc.) i fixati decshis la orice discutie!
impreuna o ora la care sa va rentalniti, pentru
ntoarcerea acasa! nvita-l pe partenerul/a fiicei/ fiului tau
acasa la voi i nclude-l n activitatile de
Lasa-ti adolescentul sa dea petreceri la voi familie!
acasa, cu tine prin preajma (dar nu foarte
vizibil)! n felul acesta, ii vei cunoaste grupul Asigura-te ca fiica/ fiul tau se imt iubiti i
de prieteni. valorizati n familie. Asfel scade riscul de
a cauta iubire i acceptare n contexte
ncurajeaza activitatile de grup! nepotrivite.

8 Aminteste-ti ca scopul eductiei este de a Scoala nu este pentru toata lumea; unii
Scoala nvata, nu de a lua notele cele mai mari din adolescenti se gndesc mai degraba la o
clasa! meserie, care le-ar oferi ndependenta,
dect la contnuarea studiilor. Fii pregatit
Spune-i copilul ca el este mai important pentru sa accepti aceasta alternativa!
tine dect notele pe care le ia la scoala!
Ofera-ti sprijinul pentru teme din cnd n
Dac notele sale sunt mici, ncearca sa vezi din cnd. Nu nterveni ntre copil i profesorii
ce cauza se ntampla acest lucru. Fii realist i sai dect atunci cnd apar probleme.
obiectiv cnd vne vorba de competentele i
abilitile copilului! Nu reactiona exagerat la prima nota
proasta! Asteapta sa vezi ce face copilul
Nu-i nterzice activitatile favorite (de exemplu pentru a-i imbunatati situaia. Fii
sportul) ca pedeapsa pentru note mici! disponibil i suportiv, fara a prelua
controlul!
Cititi impreun sau nscrieti-va la un curs (de

164
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
exemplu, aerobic pentru mama fiica, tenis de Apreciaza eforturile i fiecare progres al
camp pentru tata-fiu/ fiica). copilului, fara sa te gandeti ce loc ocupa
n ierarhia clasei!

ncurajeaza-l pe copil sa aiba ncredere n


punctele sale tari. Nu trebuie sa fie bun la
toate!

9 Limitati timpul petrecut la calculator, pentru Afla care este emiunea lui/ ei favorita i
Telefonul mobil, jocuri, yahoo messenger sau navigare pe urmariti-o impreuna, pentru a-ti face o
computerul, internet. n cadrul unei sedinte de familie, idee despre contnutul acelei emiuni!
I pod-ul, MP3 negociati cu atentie numarul de ore alocat
player-ul ... acestor activitati. Discutati despre nfluenta TV-ului i a
toate de ultima calculatorului asupra a ceea ce face i a
generatie Controlati serverele de nternet/ ite-urile la ca felului n care gndete!
care are acces copilul!
Nu-i cumpara telefon mobil, dect n
Discuta cu copilul despre riscul i valoarea unor situaie de urgenta. Dac economiseste
convorbiri on lne cu necunoscuti. Impartaiti bani pentru a-i cumpara telefonul,
idei despre cum ar putea sa se protejeze de ganditi-va impreuna la o modalitate de
riscurile potentiale ale convorbirilor on lne. plata a facturilor.

Nu cumpara un televizor special pentru camera Cnd copilul tau i dorste un produs
copilului! caruia i se face reclama ntens la TV,
ajuta-l sa ia o decizie: De ce iti doreti de
Copiii sunt expui la scene explicite de violenta fapt acel obiect? Iti permiti sa il plateti? Il
i sex n mass media mai mult ca niciodata. Nu- vrei doar pentru ca nimeni de la tine din
l poti proteja n fiecare dintre aceste situaii dar clasa nu il are/ toti colegii tai il au? Ai n
poti discuta cu el despre ceea ce vede i mod real nevoie de el?
despre ceea ce crede i imte n raport cu acest
tip de nformatie.

Roaga-l sa te nvete sa lucrezi la calculator!

Nu mancti n timp ce priviti la TV. Masa va fi


rezervata discutiilor relaxante n familie.

10 nsoteste-ti preadolescentul la mall/ cinema, Nu uita!


La mall, la dac are ntalnire cu prietenii. Asteapta-l la o Mall-urile i concertele sunt la fel de
concerte, la film cafenea, pana cnd este pregatit de plecare importante pentru socializarea copilului
... (stabiliti n prealabil ora la care va vei rentlni). tau, precum erau ceaiurile dansante
pentru tine.

Te ngrijoreaz probabil coninutul filmelor ce


promoveaz violen, distrugere, lips de Profit de acest context i roaga-l pe copil
respect, pornografie; de asemenea, s i explice de ce generaia lui este
adolescenii au acces la website-uri i reviste ce interesat de aceste forme de distracie
prezint activiti sexuale explicite, forme de
abuz, exploatare.
Interdicia nu este o opiune la care poi apela
deoarece nu poi controla accesul copilului la
acest tip de informaie n afara mediului
familial ... i uneri nici acolo. n plus, fructul

165
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
interzis va fi cu att mai atractic pentru copil.

166
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
PARTEA II
PROGRAM DE DEZVOLTARE A
ABILITILOR PARENTALE DE DISCIPLINARE POZITIV

edina 1
INTRODUCERE

edina 2
CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA COPILULUI?

edina 3
CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE

Sedinta 4
MONITORIZAREA COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE

edina 5
CUM IDENTIFICM CAUZELE COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE

edina 6
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE

edina 7
DEZVOLTARE DE ABILITI REZOLVAREA DE PROBLEME

edina 8
PLANIFICAREA PENTRU SITUATII CU GRAD RIDICAT DE RISC

edina 9
EVALUAREA PROGRESULUI SI MENTINEREA SCHIMBARILOR I

edina 10
EVALUAREA PROGRESULUI SI MENTINEREA SCHIMBARILOR II. INCHEIEREA
PROGRAMULUI

167
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
EDINA 1

INTRODUCERE

Parcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla:


ce nseamn s fii un printe responsabil i competent;
ce obiective pentru schimbare ar putea s i asume;

Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti ce nseamn i ce implic disciplinarea pozitiv;
- vor stabili obiective pentru schimbarea comportamentului lor i al copilului deopotriv;

Acest program a fost conceput pentru a-i sprijini pe aduli n asumarea rolului de printe. Este nevoie de
angajamentul, cooperarea, timpul, participarea i implicarea prinilor pentru ca obiectivele pe care i le
vor stabili chiar n aceast prim sesiune s poat fi atinse. Vor nva abiliti noi, i vor dezvolta
competenele, i vor modifica comportamentele i convingerile.
Mai jos este prezentat un angajament pe care fiecare printe l face cu sine, n vederea motivrii pentru
implicarea i parcurgerea pn la final a programului.

Angajament

Eu, .., sunt de accord s joc un rol activ n acest program.

n acest sens,

voi rezerva o or sptmnal pentru a lua parte la program;

voi realiza activitile practice i exerciiile propuse;

voi rezolva temele pentru acas.

Semntura : .. Data : .

Martor : ..

Exerciiu:
Ce i doreti s obii ca urmare a implicrii n acest program?

168
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

Gndete-te la motivele pentru care participi la acest program i la ateptrile


tale legate de ceea ce vei obine din aceast experien. Noteaz cteva din
gndurile pe care le ai acum:

Sugestii pentru trainer/ posibile rspunsuri:


- pentru a nva s fac fa mai bine comportamentelor problematice ale copiilor;
- pentru a gsi soluii pentru preocuprile de zi cu zi ale unui printe;
- pentru a nva strategii de ncurajare a dezvoltrii copilului etc.;

IV. Ce nseamn sa fii un printe responsabil i competent?

Un printe competent promoveaz dezvoltarea copilului i abordeaz comportamentele copilului ntr-o


manier constructiv, care nu rnete copilul. Comunicarea i atenia ndreptat asupra nevoilor
copilului sunt la baza metodelor adecvate de management comportamental. Astfel copiii vor fi ncurajai
s i dezvolte abilitile i s se simt bine cu ei ni.

Aspectele cheie ale unei strategii pozitive de parenting sunt:

Crearea unui mediu familial sigur i relaxant;


Un mediu familial sigur i relaxant este acela n care: riscul de accidente domestice este minim;
exist oportuniti de a explora, experimenta i dezvolta noi abiliti; exist posibilitatea de
monitorizare a comportamentului copilului (s tii unde este i ce face);

Construirea unor contexte pozitive de nvare;


Prinii trebuie s fie disponibili pentru copii lor; aceasta nu nseamn c trebuie s fii cu copilul
tot timpul, ci atunci cnd i solicit atenia, ajutorul, afeciunea.
Cnd copilul i cere, ntrerupe activitatea pe care o faci i acord-i toat atenia ta.
ncurajeaz-i niiativa i autonomia. Arat-i c apreciezi ceea ce face; astfel, cresc ansele s
se implice mai frecvent n activiti dezirabile.

Folosirea tehnicilor de disciplinare pozitiv;


Disciplinare pozitiv nseamn a-l nva pe copil comportamentele dezirabile n paralel cu
eliminarea celor problematice, prin metode care exclud pedeapsa, ce ar putea rni copilul (fizic
i/sau emoional). Tehnicile de disciplinare sunt orientate spre nvarea asumrii
responsabilitii i a rezolvrii problemelor cu care se confrunt copilul. Dac prinii sunt
consecveni i predictibili n comportament de la o zi la alta, scad ansele de apariie a
comportamentelor problematice.

169
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Ateptri realiste ale prinilor legat de evoluia copilului;
Ateptrile prinilor n ceea ce i privete pe copii depind de convingerile prinilor despre ce
este normal n aceast etap de vrst. Evoluia fiecrui copil este ns unic i se realizeaz
n ritmuri diferite. Ei trebuie s fie pregtii ca nivel de dezvoltare, nainte de a putea nva
abiliti noi.
Problemele apar atunci cnd prinii ateapt prea mult, prea repede; sau se ateapt s aib
un copil perfect.

Portretul adolescentului ideal Portretul adolescentului real

Este responsabil/; Dezordonat;


Dispus tot timpul s dea o mn de Egoist/;
ajutor; Ascult muzica prea tare;
i place s stea de vorb cu prinii Sfideaz autoritatea;
si i este foarte dornic s le Prefer grupul de prieteni n locul
mprteasc tot ce i se ntampl; familiei;
Se hrnete sntos; Are pereii acoperii de postere;
Nu se uit la televizor; Puine lucruri sunt mai importante
Face sport; pentru ei/ ele dect o main de
Are burs pentru performana colar; ultim generaie sau o pereche de
Muncete n fiecare vacan de var; jeans de firm;
i ctig singur/a banii de buzunar, Vrea un stil de via independent
din care face i economii pentru Se mbrac la fel ca cei din generaia
studiile universitare sau pentru prima lui;
main; Fumeaz i consum alcool;
i respect prinii, fraii, profesorii i
vecinii;

Un printe care se ateapt ca adolescentul su s fie n permanen politicos, preocupat de


coal, dornic s ajute la treburile casnice i ordonat, are anse mari s fie dezamagit sau ntr-
un permanent conflict cu copilul.
Nu v ateptai s avei un copil perfect; toi copiii fac greeli, iar cele mai multe dintre acestea
nu sunt intenionate.
Ateptrile realiste se leag i de tine ca printe. E bine s ncerci s faci ct mai mult i ct
mai bine dar nu exist printe perfect. Nu fii aspru cu tine, fiecare nva din experien.

Grija pentru tine, ca printe.


A fi printe este mai uor atunci cnd nevoile de intimitate i relaxare ale cuplului sunt mplinite.
A fi printe bun nu nseamn s ai o via dominat de copilul tu. Dac nevoile tale ca adult
sunt satisfacute, cresc ansele de a fi un printe rbdator, calm, consecvent i disponibil pentru
copil.

Exerciiu:
Ce nseamn sa fii un printe responsabil i competent?

170
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

Care dintre aspectele de mai sus i se par uor de realizat? De ce?

..

Care i se par dificile? De ce?

Ce alte lucruri i se par importante pentru a-i ajuta copilul s creasc sntos ?

..................................................................................................................

..................................................................................................................

..................................................................................................................

..................................................................................................................

V. Obiective pentru schimbare

Fiecare printe decide care sunt acele abiliti i comportamente pe care ar dori s le vad la copilul
su. Atunci cnd ne propunem s l nvm pe copil o abilitate nou, este necesar s inem cont de
faptul c copilul trebuie s fie pregtit ca etap de dezvoltare, s i nsueasc noul comportament.

Exerciiu
Ce abiliti vreau s dezvolt la copilul meu?
Gsii mai jos o list cu abilitile a cror dezvoltare putei s o sprijinii.

171
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Cum s comunice i s se neleag cu cei din jur
S-i exprime opiniile i nevoile adecvat;
S cear ajutor atunci cnd are nevoie;
S fie compliant cu regulile adulilor;
S se neleag bine cu copiii de vrsta lui;
S fie contient de emoiile celor din jur;
S fie contient de felul n care aciunile lui i afecteaz pe ceilali;

S-i gestioneze emoiile


S-i exprime emoiile ntr-o manier care s nu-i rneasc pe cei din jur;
S-i gestioneze impulsurile i emoiile negative;
S gndeasc pozitiv despre sine i ceilali;
S accepte regulile i limitele;

Cum s fie independent


S fac lucruri pe cont propriu;
S fie responsabil pentru propriile aciuni;
S finalizeze activitile chiar i cnd nu este un adult prezent;

Cum s rezolve probleme


S arate interes i curiozitate pentru activitile zilnice;
S pun ntrebri i s exprime puncte de vedere;
S se gndeasc la soluii alternative;
S negocieze;
S ia decizii i s rezolve probleme pe cont propriu;

Exerciiu
Cum stabilesc obiective pentru schimbri n comportament

Sugestii/ recomandri pentru trainer:


Rugai-i pe prini:
- s aib n vedere comportamentele prezente ale copilului;
- s aleag comportamente crora ar vrea s le creasc frecvena;
- s aleag comportamente crora ar vrea s le scad frecvena;
- s se gndeasc la schimbri necesare n propriul comportament;
- ce i-ar dori s fac mai des (ex. s-i pstreze calmul, s formuleze reguli clare, afirmative
etc.);
- ce i-ar dori s faca mai rar (ex. s foloseasca ameninrile, s ridice tonul etc.);

172
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

Listai n tabelul de mai jos acele schimbri pe care ai dori s le


obinei att n comportamentul vostru ct i al copilului. Asigurai-v
c obiectivele sunt specifice i realizabile.

OBIECTIVE PENTRU SCHIMBAREA COMPORTAMENTULUI COPILULUI

OBIECTIVE PENTRU SCHIMBAREA COMPORTAMENTULUI MEU

173
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
EDINA 2

CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA COPILULUI?

Parcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla:


Cum se dezvolt o relaie pozitiv cu copilul;
Cum se ncurajeaz comportamentele dezirabile;
Cum pot facilitata nvarea de noi comportamente i abiliti;

Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor folosi strategii de dezvoltare a unei relaii pozitive cu copilul (ex. timp de calitate petrecut
mpreun, comunicarea, exprimarea afeciunii);
- vor folosi strategii de ncurajare a comportamentelor dezirabile (ex. recompensele);
- vor ti cum s i nvee pe copii noi abiliti i comportamente (ex. modelarea);
- vor alege o strategie pentru a o exersa i monitoriza timp de 7 zile;
- vor elabora un tabel al comportamentelor, cu recompensele adecvate pentru copil;

nainte de a nva cum s abordm comportamentele problematice ale copilului, este important sa
nvm ca prini sa sprijinim i s facilitm dezvoltarea copilului i s stimulm achiziia
comportamentelor dezirabile. Multe dintre problemele comportamentale frecvente se rezolv atunci
cnd copiii sunt ajutai s nvee alte strategii de a face fa situaiilor dificile cu care se confrunt.

Sugestii pentru trainer:


- roag-i pe prini s se gndeasc la metodele pe care le folosesc n prezent n relaia cu copiii lor;
- amintete-le c orice metod are limite, c nicio metod nu va oferi soluii pentru orice situaie
problematic i nu va funciona izolat sau aplicata inconsecvent;
- informeaz-i c metodele i strategiile sunt concepute pentru a fi utilizate mai degrab atunci cnd
copilul are comportamente dezirabile, dect n situaii n care nu coopereaz i are un
comportament problematic;

I. Dezvoltarea unei relaii pozitive cu copilul

Fiecare printe i dorete o relaie bun cu copilul lui. Copiii nva cel mai bine abiliti i
comportamente noi ntr-un mediu familial cald, predictibil i securizant.
Mai jos sunt prezentate cteva recomandri care i vor ajuta pe prini s dezvolte o relaie pozitiv cu
copilul.

Petrecei timp mpreuna!


A petrece frecvent mici perioade de timp cu copilul este mult mai benefic dect a petrece mai rar, o
perioad mai ndelungat. Uneori i cteva minute petrecute mpreun schimb calitativ relaia printe
copil, cu condiia ca aceasta s se ntmple de mai multe ori de-a lungul zilei. Atunci cnd copilul te
abordeaz, i pune o ntrebare sau ncearc s te implice n activitatea pe care o desfoar, fii
disponibil! Acel timp este foarte special pentru copil. Este de dorit s ntrerupi activitatea n care erai
implicat i s acorzi toat atenia copilului. Dac eti foarte ocupat sau ceea ce fceai este extrem de
important, planific timp pentru copil, ct mai curnd posibil.

Exerciiu:
Sugestii pentru timp special petrecut mpreun.

174
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Timp special poate s nsemne altceva pentru fiecare familie n parte. Notai
cteva idei despre cum ai putea petrece timp special mpreun cu copiii.
Amintii-v c timp special poate fi petrecut zilnic (ex. vedem un film
mpreun, mergem la cumprturi) i nu presupune neaparat excursii n afara
oraului.

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

Vorbete cu copilul!
Atunci cnd vorbim cu copiii, le dezvoltm abiliti de comunicare, sociale i ii ajutm s aib o imagine
de sine pozitiv datorit faptului c le acordm atenie.
Este important s vorbim cu copilul despre lucrurile care prezint interes pentru el, s le mprtim
ideile care vizeaz ntreaga familie n cadrul edintelor de familie, s i ascultm cu atenie atunci cnd
i exprim opiniile.

Exerciiu:
Subiecte de conversaie.

F o list cu lucrurile care l intereseaz pe copilul tu sau cu activitile pe


care le-ai fcut mpreun/ separat i despre care ai putea discuta:

.......................................... ........................................

.......................................... ........................................

.......................................... ........................................

........................................... .........................................

Exprim-i afeciunea!
O alt modalitate prin care le putem arta copiilor c ne pas i c suntem interesai de tot ceea ce i
implic, este s le artm afeciunea prin gesturi fizice (ex. mngieri, mbriri, srutri, atingeri,
gdilat, masaj). Aceste gesturi l fac pe copil s se simt dorit, iubit i ii dezvolt abilitatea de a primi i
drui afeciune.

Exerciiu:
Modaliti de exprimare a afeciunii.

175
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

Care sunt gesturile fizice de afeciune preferate de tine i copilul tu?

II. Cum se ncurajeaz comportamentele dezirabile

Copiii coopereaza foarte bine atunci cnd sunt ncurajati i primesc atenie pozitiv i cnd sunt
implicai n activiti pe care le consider interesante.
Mai jos sunt prezentate cteva recomandri legate de felul n care ludam i oferim atenie.

Sugestii pentru trainer:


- amintete-le prinilor c ncurajarea comportamentului dezirabil imediat dup manifestare, crete
ansa reapariiei acestuia;
- roag-i s se gndeasc, pe msur ce rezolv exerciiile, la schimbrile pe care considera c ar
putea s le fac, pentru a ncuraja comportamentul dezirabil al copilului.

Cum ludm copilul


Att copiilor ct i adulilor le place s fie ludai. Atunci cnd copilul are un comportament care v
place, ludai-l; uneori e suficient s artai c suntei de acord cu ceea ce face:
Exemplu:
Mi-a plcut cum l-ai ajutat pe fratele tu mai mic mai devreme. Bravo!
Ai ajuns acas la ora pe care o agreasem. Mulumesc!
M bucur ca i-ai ordonat camera, aa cum te rugasem! i mulumesc!
Evitai comentariile care fac trimitere la un comportament problematic, de felul: i mulumesc c nu m-
ai ntrerupt nainte de a termina ce aveam de spus, aa cum faci de obicei.
Se recomand ca lauda sa fie descriptiv i s fac trimitere direct la comportamentul a crui frecven
dorim s o cretem. Autenticitatea i entuziasmul n exprimarea verbal sunt foarte importante.

Exerciiu:
S nvm s ne laudm copiii!

176
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Citete lista cu comportamente pe care i-ai dori s le fac copilul mai
frecvent. Noteaz mai jos aceste comportamente iar n dreptul fiecruia scrie o
afirmaie care s exprime o laud pentru a ncuraja repetarea acelui
comportament. Fii ct mai specific i mai descriptiv cu putin!

Comportament Lauda

.............................. ..................................................

.............................. ..................................................

.............................. ..................................................

.............................. ..................................................

Cum i acordm atenie


Exist multe feluri de a acorda atenie. Un zmbet, o btaie pe umr sau privitul pur i simplu sunt
forme de atenie pe care copilul le apreciaz i care pot fi folosite pentru a ncuraja comportamentele
dezirabile. mpreun cu lauda, aceste gesturi i arat copilului c suntem ncntai de felul n care se
comport. De asemenea, aceste gesturi pot fi folosite i n contexte n care copilul are comportamente
dezirabile dar nu l putem luda (de exemplu, este n gaca de prieteni; o laud venit de la mama nu
ar face dect s l fac s simt jenat, ruinat).

Exerciiu:
Gesturi prin care acordm atenie!

F o list cu gesturile pe care le-ai putea face pentru a-i arta copilului c i
acorzi atenie:

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

Ce ativiti ar putea fi de interes pentru copil


Implicarea copilului n activiti de interes pentru el reprezint o bun premis pentru construirea
autonomiei. Un mediu familial sigur, cu o ofert bogat n activiti/ lucruri de explorat, stimuleaz
dezvoltarea copilului i l ine ocupat. Activitile pot fi realizate deopotriv n cas i n afara acesteia,
n comunitate.

177
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Exerciiu:
Sugestii pentru activiti cu copii.

Gndii-v la cteva activiti pe care copilul dvs. le-ar considera amuzante.


Consultai-v si cu ceilali prini din gup.Avei n vedere att activiti ce pot fi
fcute n cas, ct i activiti realizate n afara casei (n curte/ grdina, n
cartier, parc, la munte, etc.)

Activiti de interior
Activiti n aer liber
A

III. Cum pot facilita nvarea de noi


comportamente i abiliti

Vom vorbi un pic despre rolul printelui ca profesor - sau despre modelarea comportamentului copilului
prin exemplul personal pe care printele l poate oferi. Creterea presupune nvarea a numeroase
abiliti complexe (de la splatul pe dini n primii ani de via, la strategii de rezolvare a problemelor, n
adolescen). Fiecare printe trebuie s tie cum s i sprijine copilul n fiecare dintre aceste situaii.

Sugestii pentru trainer:


- amintete-le prinilor ca ncurajarea comportamentului dezirabil imediat dup manifestare, crete
ansa reapariiei acestuia;
- roag-i s se gndeasc, pe msur ce rezolv exerciiile, la schimbrile pe care consider c ar
putea s le fac, pentru a-i ajuta pe copii s nvee noi abiliti i comportamente.

Modelarea comportamentului
Copiii nva imitndu-i pe cei din jur. Pentru a ncuraja nvarea de noi comportamente, ofer-le
copiilor modele. Ofer ajutor atunci cnd este cazul i ncurajeaz-i pe copii s repete singuri
comportamentul nou. Laud-i ori de cte ori reuesc.

178
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Nu te atepta ca adolescentul tu s respecte regulile casei atunci cnd nici un alt membru al familiei
nu o face. De exemplu, nu te poi atepta s i fac ordine n camer, atunci cnd camera prinilor
este dezordonat.
Ofer exemplul personal pentru a-i nva copilul cum s se comporte.

Exerciiu
Cum s fiu un exemplu pentru copilul meu.

Din lista cu comportamente pe care i-ai dori s le fac copilul mai frecvent (vezi
edinta 1), alege acele comportamente pe care ai putea s le modelezi oferind
exemplul personal.
Noteaz-le mai jos!

..................................................................................................................

..................................................................................................................

..................................................................................................................

..................................................................................................................

Tem pentru acas

Alege dou dintre metodele prezentate n aceast sesiune, pe care consideri c ai putea s le foloseti
acas cu copilul tu. Stabilete obiective specifice, de tipul: Voi folosi laude descriptive de minim
cinci ori pe zi. Monitorizeaz-i comportamentul folosind fia de mai jos. Scrie DA (dac ai folosit
metoda aa cum i-ai propus) sau NU (pentru situaiile n care nu ai reuit s atingi obiectivul specific)
zilnic, n dreptul fiecrui obiectiv precizat. n spaiul rezervat comentariilor, noteaz obstacolele
ntmpinate n utilizarea metodei alese sau reaciile copilului la metod.
Ex. Luni: Ana mi-a zmbit cnd am ludat-o pentru c s-a jucat cu fratele ei mai mic sau Mari: azi
am fost att de obosit nct nici mcar nu am remarcat dac Andrei i-a pus lucrurile n ordine.

179
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Fia de monitorizare

Obiectivul specific 1:

......................................................................................................................

......................................................................................................................

Obiectivul specific 2:

......................................................................................................................

......................................................................................................................

Obiectivul Obiectivul
Ziua specific 1 specific 2 Comentarii
DA / NU DA / NU

Luni

Mari

Miercuri

Joi

Vineri

Smbt

Duminic

180
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
EDINA 3

CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE

Parcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla:


Ce este un comportament problematic i cum poate fi corect definit;
Cum influeneaz propriile gnduri i credine felul n care reacionm la comportamentul copilului;

Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti ce sunt comportamentele problematice;
- vor putea s operaionalizeze o problem de disciplin;
- vor face distincia ntre comportamentul copilului i propriile interpretri legate de situaia
respectiv;

I. Ce nseamn comportament problematic

Comportamentele problematice:
- pun copilul n pericol;
- sunt necompliante fa de ateptrile i cerinele rezonabile ale printelui;
- interfereaz cu meninerea relaiilor sociale pozitive.

Fiecare printe poate sa identifice cu uurina probleme de disciplin, precum agresivitate, refuz,
sfidare, ignorare etc. Aceste probleme mpiedic desfurarea optim a activitatilor i relatiilor n cadrul
familiei.
De multe ori, soluionarea acestor probleme este dificil deoarece sub denumirea acestor probleme se
ascund mai multe aspecte care trebuie gestionate.
Prima etap n rezolvarea acestor probleme de disciplinare este definirea lor specific, adic
identificarea comportamentelor problem, care se doresc a fi remise sau eliminate.

Acest etap se numete operaionalizarea problemei i presupune identificarea comportamentelor


pe care un copil le face i care sunt inta modificrii. Instrumentele de management comportamental ne
ofer metode de modificare a comportamentelor problematice, dar nu ne ofer metode de ameliorare a
unor probleme vag definite precum agresivitate, indisciplin, neatenie.

Ca urmare, pentru fiecare situaie problematic trebuie identificate comportamentele care apar i care
ne fac s punem diferite etichete (obraznic, neatent etc.) atunci cnd le observm.

181
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Exerciiu
Cum operaionalizm problemele de disciplin cu care ne ntlnim.

Situaia problem Operaionalizarea problemei

Ionu m sfideaz. - Ionu face remarci ironice atunci cnd


vorbesc cu el;
- Ionu vorbete la telefonul mobil n timp ce
i adresez o rugminte.
- Ionu pleac din camer n timp ce i
vorbesc.
.................................................... - ....................................................
- ....................................................
- ....................................................
- ....................................................

....................................................... - ....................................................
- ....................................................
- ....................................................
- ....................................................

.................................................... - ....................................................
- ....................................................
- ....................................................
- ....................................................

II. Cum influeneaz propriile gnduri i credine felul n care


reacionm la comportamentul copilului

De multe ori, gestionm situaiile problematice n functie de reacia noastr la comportamentul copilului.
Aceast reacie nu ia n considerare modul n care va fi afectat comportamentul copilului.

O situaie de disciplinare presupune 2 variabile: printele i copilul.


Singura variabil pe care printele o poate utiliza/controla este propriul su comportament.
Comportamentul printelui decide dac situaia este sau nu controlat. De aceea este important ca
printele s tie ce comportament s aleag ca rspuns la o situaie problematic, astfel nct copilul
s fie influenat n mod pozitiv, eficient.

Cnd apare un comportament problematic, printele rspunde n funcie de modul n care interpreteaz
acel comportament. Ceea ce gndim despre comportamentul problematic influeneaz ceea ce facem
n consecin.
De exemplu, dac consider c adolescentul meu rspunde nentrebat pentru c nu m respect, voi
reaciona altfel dect dac m gndesc c vorbete nentrebat pentru c este nerbdtor s i exprime
opinia n legtur cu subiectul pe care l discutm. Cu alte cuvinte, la acelai comportament problematic
al unui copil pot reaciona diferit n funcie de explicaia pe care o atribui acelui comportament.

Exerciiu
Ce gndim de obicei i cum reacionm la comportamentele problematice ale copiilor.

182
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Copilul meu este ru

Cnd gndete astfel, printele: Consecine pentru copil:

eticheteaz copilul; crede el nsui c este ru i acest lucru nu se


pune pe seama lui orice situaie negativ care poate schimba.
ar putea aprea n familie, la coal, n grupul pune pe seama acestui lucru orice
de prieteni; comportament pe care l face.
este tentat s foloseasc metode autoritare stima de sine este afectat.
de disciplinare; performana academic poate s scad;
evit s ncerce noi metode de disciplinare; interesul copilului fa de tot ce se ntmpl n
nu apreciaz progresele mici ale copilului, jurul su este sczut.
ignor comportamentele adecvate ale
acestuia;
generalizeaza aceast etichet la toate
comportamentele copilului (nimic din ce face
copilul nu este bun).

Copilul meu m sfideaz

Cnd gndete astfel, printele: Consecine pentru copil:

consider orice comportament problematic al ....................................


copilului ca o confirmare a acestei convingeri;
are o reacie emoional mai puternic atunci ....................................
cnd copilul face un comportament
problematic se enerveaz, se nfurie, se ....................................
ntristeaz etc.
pedepsete copilul pentru c nu a fost ....................................
respectuos;
.....................................

Afirmaiile i comportamentele adolescenilor au de cele mai multe ori legtura cu ei ni, nu cu


prinii. Este important ca prinii s nu se nvinoveasc pentru aceste comportamente i nici s nu fie
ofensai. Copiii sunt personaliti distincte care nva din propriile greeli, eecuri sau succese.

Exerciiu
Pentru a v ajuta s contientizati c adolescenii sunt separai de dvs. gndii-v la un comportament
care v deranjeaz cel mai mult; iata cteva sugestii:

chiulete;
se nchide n camera lui/ei i nu mai iese de acolo;
refuz s mearg n vacan cu familia;
are toane;
nu ajut la treburile casnice;
nu vrea s petreac timp n familie (de pild s vedei un film mpreun);
nu vrea s-i continue studiile;

183
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Mai jos sunt descrise dou atitudini diferite:

Interpretez totul personal deci cred c toate comportamentele copilului meu au


legatur cu eecurile sau succesele mele.
De exemplu: Sunt un printe oribil, Sunt un printe bun, Ce vor crede
ceilali?, Cum a putut s fac aa ceva dup tot ce am fcut pentru el/ea?, cu
siguranta m urte, altfel nu s-ar comporta aa.

Cred c, comportamentele copilului meu au mai degrab legtur cu el nsui/ ea


nsi, dect cu mine.
De exemplu: Acest lucru este important pentru el/ ea, Trebuie s afle singur/
ce nseamn asta, Exploreaz pentru a alege n cunotin de cauz, Am
ncredere c va nva ceea ce trebuie din aceast greeala/ provocare, M
ntreb ce semnificaie are acest lucru pentru el/ ea.

Gndii-v din nou la comportamentul problematic ales anterior. Descriei


comportamentul pe care l-ai adopta dac ai avea prima atitudine; apoi
comportamentul care ar decurge din a doua atitudine.

Comportamentul A
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................

Comportamentul B
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................

Spune-i copilului tu ce ai nvat n urma acestei aplicaii:


..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................

184
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Exerciiu
Cum putem verifica dac modul cum rspundem la comportamentul problematic al elevului este o
metod de disciplinare eficient sau nu?
Luai un exemplu concret de situaie problematic i notai care a fost rspunsul dvs.

Situaie problematic:

.....................................................................................................................................................................
.......................................................................

Rspuns la situaia problematic:

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
........................

2. Apoi analizai acest rspuns folosind urmtoarele ntrebri:

Ce a nvat copilul n urma acestei metode?


A neles legtura ntre comportamentul lui i metoda pe care am aplicat-o?
Cum m simt:
o Uurat
o Vinovat
o Mndru c am avut dreptate
o Calm
o ngrijorat
o ..
o
o ..

Cum s-a comportat copilul dup momentul n care am aplicat respectiva metod de
disciplinare?
o mai repet comportamentul problematic?
o se izoleaz, se retrage?
o face alte comportamente problematice?
o m sfideaz?
o face ceea ce i-am cerut?

Cum pot caracteriza relaia pe care o am cu copilul dup momentul n care am aplicat
respectiva metod de disciplinare?

...................................
.............................................................................................................................

185
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
EDINA 4

MONITORIZAREA COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE

Parcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla:


Ce nseamn monitorizarea comportamentului copilului;
Care sunt instrumentele utile pentru monitorizarea comportamentelor;

Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti cum s in un jurnal comportamental;
- vor ti s fac o fi de frecven a comportamentului;
- vor ti s elaboreze un grafic comportamental;
- vor ncepe s monitorizeze unul sau doua dintre comportamentele copilului;

Monitorizarea comportamentelor, att ale copiilor ct i ale prinilor, este important pentru a putea
evalua progresul ctre obiectivele propuse n etapa anterioar.
Procesul de monitorizare este util pentru c:
- l ajut pe printe s i dea seama n ce msur credinele sale legate de comportamentul copilului
sunt adevrate;
- l ajut pe printe s i monitorizeze propriile reacii la comportamentul copilului;
- ofer informaii privind momentul i motivul apariiei comportamentului;
- permite evaluarea schimbrii comportamentului (se mbuntete, se nrutete, rmne
constant);
- indic atingerea obiectivului;

Vom descrie n continuare cteva instrumente de monitorizare

I. Jurnalul comportamental

Printele noteaz:
- cnd apare comportamentul problematic;
- unde apare comportamentul problematic;
- ce s-a ntmplat nainte de apariia comportamentului (cauza potenial);
- ce s-a ntmplat dup apariia comportamentului (reacia printelui);

Astfel, vor fi identificate:


- tiparul comportamental;
- frecvena comportamentului;
- contexte cu grad ridicat de risc pentru declanarea comportamentului;
- posibile cauze;
- posibile ntriri (acordate involuntar);
- consecvena n reacia printelui;

Se recomand a fi folosit pentru comportamente problematice care apar de mai puin de 5 ori pe zi.

186
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

Jurnalul comportamental

Comportament problematic: .

Ziua: .

Comportamentul problematic
Cnd i unde apare?
Ce s-a ntmplat nainte s apar?

Ce s-a ntmplat dup ?


Comentarii

187
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
II. Fia de frecven

Comportamentul copilului este monitorizat prin bifarea fiecei aparitii n decursul aceleiai zile.
Se recomand a fi folosit pentru comportamente problematice care apar de pn la 15 ori pe zi.

Fia de frecven

Comportamentul problematic: njur

Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Total

188
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
III. Graficul comportamental

Toate informaiile colectate cu ajutorul instrumentelor anterioare pot fi nregistrate ntr-un grafic pentru a
facilita monitorizarea comportamentului. Se recomand monitorizarea timp de 1-2 sptmni a
comportamentului problematic nainte de a aplica o nou strategie de parenting. Comportamentul va fi
monitorizat i dup aplicarea metodelor noi pentru a evalua progresul copilului. nregistrarea
schimbrilor favorabile n comportament motiveaz prinii pentru utilizarea tehnicilor de disciplinare
pozitiv.

Comportament problematic: .................................. Luna: ........................

Evaluare iniial Intervenie

12

1
1

1
0

9 x x

8 x x x
x
7

5
x
4
x
3 x
x
2 x

1 x
x x x x x x x x x x x x x x
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 30
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

ZIUA

0 12 reprezint numrul de apariii ale acomportamentului problematic;

Tem pentru acas

Alege 1-2 comportamente ale copilului pe care i-ai dori s le monitorizezi. Folosete unul din
instrumentele prezentate mai sus timp de o sptmn, zilnic.
La finalul saptamanii, centralizeaz informaiile obinute ntr-un grafic comportamental.

189
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
EDINA 5

CUM IDENTIFICM CAUZELE COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE

Parcurgnd aceasta sesiune, prinii vor afla:


Ce funcii ndeplinesc comportamentele pe care le facem zi de zi;
Cum poate fi identificat funcia unui comportament pe care dorim s l schimbm;
Care sunt metodele prin care pot fi identificate cauzele unui comportament;

Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti s identifice funcia comportamentului pe care doresc s l schimbe;
- vor ti cum s analizeze contextele care declaneaz comportamentele problematice ale copilului;
- vor ti s utilizeze instrumente specifice pentru a identifica funcia unui comportament;

I. Funciile comportamentelor copiilor

Pedeapsa nu rezolv o problema de comportament pentru c nu adreseaz cauza comportamentului.


Pedeapsa intete efectul (comportamentul problematic), dar nu i cauza lui.
Simpla identificare a unui comportament problematic nu este suficient pentru a decide care este
metoda de intervenie eficace.
Identificarea cauzei comportamentului, a motivelor pentru care copilul are un comportament neadecvat,
permite alegerea metodelor de remitere i eliminare pe termen lung a problemei. Identificarea cauzei
unui comportament, numita analiza funcional a comportamentului, arat ce funcie are
comportamentul pentru copil sau de ce copilul face acel comportament, n ciuda aplicrii pedepselor.

Cele mai multe dintre comportamentele noastre, aduli sau copii, reprezint un rspuns realizat
voluntar n scopul de a produce efecte dezirabile imediate.
Comportamentele pe care le facem n scopul de a rezolva un conflict, de a menine o relaie, de a evita
situaiile stnjenitoare sau de a ne exprima ngrijorarea sunt normale, acceptabile, de cele mai multe
ori. Sunt ns momente n care pentru a face fa acestor situaii folosim comportamente mai puin
acceptabile (ridicm glasul, inventm scuze sau minim), pe care ulterior le regretm sau de care ne
ruinm.

n mod similar i comportamentele copiilor reprezint pentru ei modaliti de a face fa anumitor


situaii, deci ndeplinesc anumite funcii pentru ei.
Un comportament poate avea simultan mai multe funcii. Funciile pe care orice comportament
problematic le poate avea la un moment dat sunt prezentate n tablelul de mai jos.

190
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Funcii ale comportamentelor

Funcii ale comportamentelor Exemple

Funcia de a obine ceva: Vorbete nentrebat pentru a obine atenia


beneficii sociale sau emoionale (atenie, printelui;
laud, confort emoional etc);
beneficii tangibile (accesul la o activitate
preferat, o carte, intimitate etc.);
Funcia de a evita ceva sau de a scpa din ceva: Chiulete pentru a evita s fie ascultat sau
sarcini aversive sau consecine negative criticat;
(sarcini dificile, plictisitoare, care neceit timp Iese din camera n care este i adultul ca s
ndelungat, critic etc.); nu fie vzut plngnd;
stri emoionale negative (fric, ruine);
situaii neplcute (interaciuni cu aduli, colegi
etc);

Funcia de a obine i de a evita simultan Face remarci ironice la adresa fratelui mai
mic pentru a obine atenia i a nu fi
nsrcinat cu activitatea de a-l supraveghea
i a se juca cu el;

Funcia de a comunica ceva Face doar o parte din tema pentru a


comunica faptul c nu a neles exerciiul.

Aceste funcii reprezint nevoi pe care toi oamenii le au, precum nevoia de apreciere, de stim i statut, de
valorizare, nevoia de control, de aprobare, de comunicare i alte nevoi emoionale i sociale.
Satisfacerea acestor nevoi asigur funcionarea optim a fiecruia dintre noi. De aceea, funciile pe care
comportamenetele le au nu pot fi evaluate, nu pot fi considerate bune sau rele. n schimb, comportamentele care
rspund acestor funcii pot fi evaluate i considerate adecvate/ acceptabile sau neadecvate/ neacceptabile.

Exemplu:
Munca voluntar n comunitate sau vorbitul nentrebat n timpul orei pot servi aceleiai funcii: obinerea ateniei
din partea printelui. Diferena dintre aceste dou comportamente este c primul este un comportament evaluat
ca adecvat/ acceptabil, n timp ce al doilea este considerat ca fiind neadecvat i se dorete modificarea lui.

Ca urmare, identificarea funciei comportamentului care se dorete a fi schimbat (realizarea analizei funcionale)
permite construirea unei strategii de intervenie prin care elevii s nvee s fac comportamente adecvate pentru
a satisface nevoia lor de atenie din partea adulilor i care s nlocuiasc comportamentele neadecvate.

Beneficii aduse de cunoaterea funciei comportamentelor


pentru disciplinarea pozitiv a copilului

Orice comportament se va menine att timp ct are o funcie, indiferent de sanciunile


sau consecinele negative care i sunt aplicate.
Pentru a reduce sau elimina acest comportament este necesar s apar un alt
comportament, dezirabil, care ndeplinete aceeai funcie.
Sanciunile sau pedepsele nu pot reduce sau elimina comportamentele n absena
dezvoltrii unor modaliti alternative de satisfacere a funciilor pe care ele le au
comportamente alternative dezirabile.
ntrirea comportamentelor alternative dezirabile este principala metod de
disciplinare eficient.

191
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

II. Cum putem identifica care este funcia comportamentului


pe care dorim s l schimbm?

Analiza funcional a comportamentului este iimilar unui proces de rezolvare de probleme. Aceasta cuprinde mai
multe metode care au ca scop rspunsul la ntrebarea: de ce apare comportamentul problematic, care este
funcia lui. Pe baza rspunsului la aceast ntrebare putem apoi construi strategia de ntervenie pentru
modificarea comportamentului problematic i prevenirea reapariiei lui.

Analiza funcional a comportamentului presupune 2 pai.


Pasul 1: definirea concret a comportamentului int, astfel nct mai muli observatori s poat nregistra acelai
lucru.
Pasul 2: colectarea de date despre comportament, despre factorii care influeneaz apariia lui, funciile sale
posibile.
Aceste date pot fi obinute din observarea direct a comportamentului ntr-unul sau mai multe contexte. Dei
observaia direct poate oferi nformaii foarte valoroase, pot fi omise multe alte nformaii care ofer explicaii
suplimentare asupra funciei comportamentului int. Pentru eficiena analizei funcionale vom prezena n
continuare metodele directe i metodele indirecte recomandate n analiza comportamentului.

IV. Metode recomandate n analiza comportamentului


i identificarea cauzelor acestuia

Metode directe de realizare a analizei funcioanale


Pentru a identifica corect funcia unui comportament este necesar s cunoatem factorii care nflueneaz apariia
lui. Aa cum mai vzut mai sus, un factor care influeneaz n mod esenial apariia i meninerea
comportamentelor este reprezentat de consecinele sale imediate, pozitive.

Ca urmare, observarea direct a unui comportament presupune identificarea consecinelor sale imediate.

ntrebri care faciliteaz identificarea consecinelor imediate ale comportamentului:

Ce se ntmpl dup apariia comportamentului int?


Ce faci cnd apare comportamentul int?
Ce fac ceilali cnd apare comportamentul int?
Ce se schimb dup apariia comportamentului int?
Ce obine copilul dup sau n timp ce face comportamentul int?
Ce evit sau din ce scap copilul ca urmare a realizrii comportamentului int?

Identificarea consecinelor ne ofer informaii utile pentru a putea descrie funcia comportamentului. Alturi de
acestea, descrierea situaiei sau a contextului n care comportamentul apare ne permite nelegerea corect a
funciei comportamentului i ne ofer sugestii de prevenie i intervenie.

Acelai comportament poate avea funcii diferite n funcie de contextul n care apare sau de aspectele care l
preced (antecedente).
Antecedentele se refer la situaiile, evenimentele, circumstanele n care apare comportamentul.

Antecedentele unui comportament ofer nformaii despre circumstanele n care comportamentul int a fost
ntrit i circumstanele n care respectivul comportament nu a fost ntrit. Aceast nformaie este util n
construirea strategiei de modificare a comportamentului, deoarece antecedentele influeneaz apariia unui
comportament.

192
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Asocierea antecedentelor cu anumite consecine (pozitive sau negative) crete sau scade probabilitatea apariiei
unor comportamente.

Antecedente Comportament Consecin

Acest principiu se aplic i pentru alte comportamente ale copiilor.

Exemplu:
De cte ori Alexandra vrea bani de buzunar suplimentari i i cere mamei, mama i ofer bani n plus (consecin
imediat pozitiv). Cnd vrea bani de buzunar suplimentari i i cere tatlui, tatl nu i ofer nici un ban n plus.
Ca urmare, Alexandra cere de obicei bani de buzunar suplimentari mamei i nu tatlui.

Comportamentul de a cere bani de buzunar suplimentari a fost ntrit ntr-o situaie (cu mama) i nu a fost ntrit
n alt situae (cu tata). De aceea, comportamentul continu s apar n situaia n care a fost ntrit i nu mai
apare n situaia n care nu a fost ntrit. Spunem c antecedentele fac mai probabil apariia unui comportament
dac se asociaz cu consecine imediate pozitive ca urmare a realizrii comportamentului.

Antecedente Comportament Consecin

Mama este prezent. Alexandra cere bani. Alexandra obine bani.

Tata este prezent. Alexandra cere bani. Alexandra nu obine bani.

Alexandra i cere bani mamei n viitor i nu i mai cere tatlui.

Ca urmare, pentru realizarea analizei funcionale a unui comportament este necesar s identificm i
antecedentele care preced imediat comportamentul (ce se ntmpl imediat nainte ca respectivul comportament
s apar).

ntrebri care faciliteaz identificarea antecedentelor imediate ale comportamentului:

Cnd apare de obicei comportamentul int?


Unde apare de obicei comportamentul int?
Cine este prezent cnd apare comportamentul int?
Ce activiti sau evenimente preced apariia comportamentul int?
Ce fac sau ce spun alte persoane imediat nainte de apariia comportamentul int?
Ce alte comportamente face copilul chiar nainte s realizeze comportamentul int?
Cnd, unde, cu cine i i ce circumstane este cel mai puin probabil s apar
comportamentul int?

Concluzie:
Antecedentele reprezint stimuli, evenimente, circumstane care preced comportamentul imediat nainte
de apariia lui. Antecedentele indic circumstanele n care apariia comportamentului a fost ntrit, adic
urmat de consecine imediate pozitive. De accea, prezena antecedentelor crete probabilitatea reapariiei
comportamentului, pentru c sunt anticipate consecinele pozitive. n aceste situaii spunem c, comportamentul
este sub controlul stimulilor, adic este mai probabil s apar n anumite circumstane i mai puin probabil s
apar n alte circumstane.

193
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Ca urmare, o metod de reducere sau eliminare a unui comportament, precum i de prevenire a apariiei lui este
modificarea antecedentelor. Aceast metod de management comportamental se numete metoda de control a
stimulilor.

Beneficii aduse de cunoaterea funciei comportamentelor


pentru managementul comportamental

Antecedentele indic circumstanele n care apariia comportamentului a fost ntrit, adic


urmat de consecine imediate pozitive.

Un comportament continu s apar n situaiile n care a fost ntrit n trecut, i nu mai


apare n situaiile n care nu a fost ntrit n trecut.

Modificarea antecedentelor (metoda de control a stimulilor) scade probabilitatea apariiei


comportamentului nedezirabil.

Metode indirecte de realizare a analizei funcionale:

Metodele indirecte se bazeaz pe interviul structurat cu prinii i cu copilul. Acest interviu are ca scop obinerea
de informaii despre ceea ce face mai probabil apariia comportamentului precum i despre efectele pe care
comportamentul le are, odat realizat.

ntrebri care pot fi adresate prinilor:

n ce contexte observai apariia comportamentului?


Exist contexte sau situaii n care comportamentul nu apare?
Cine este prezent atunci cnd apare comportamnetul?
Ce interaciuni sau activiti au loc chiar nainte s apar comportamentul?
Ce se ntmpl imediat dup ce apare comportamentul? Ce efecte are comportamentul?
Putei numi un comportament adecvat care l poate nlocui pe cel proplematic n acest
context specific?

Interviul cu copilul este util pentru a identifica cum percepe el situaia i ce anume l-a fcut s reacioneze n
modul n care a fcut-o.

ntrebri care pot fi adresate copilului:

Ce s-a ntmplat (interaciuni sau activiti) chiar nainte s apar comportamentul int?
La ce anume te gndeai chiar nainte s faci comportamentul int?
Cum te simi n timp ce faci comportamentul int?
Cum te simi imediat dup ce faci comportamentul int?
Ce observi c se ntmpl imediat dup ce faci comportamentul int?
n ce fel te ajut s faci acest comportament ?

194
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

Se recomand ca procesul de colectare a datelor pentru analiza funcional s se realizeze n mai multe contexte
pentru o mai mare validitate a datelor.

Exemplu:
Comportamentul int s fie analizat n diferite contexte: n clas, acas, n curtea colii, pe coridoare etc.;
Comportamentul int s fie analizat n timpul unor activiti diferite: individuale, de grup;
Prinii i ali aduli implicai n creterea i educarea copilului s fie intervievai n legtur cu
comportamentul in.

IV. Instrumente utilizate pentru a identifica


funcia unui comportament

1. Fi de observaie ABC

Copilul: ................................................. Data: .............


Printele: .............................................. Ora: ...............
Comportament problematic: ..............................................

Antecedente Comportament Consecina

195
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

2. Chestionar privind comportamentul problematic

Copil .............. Vrsta .. Sex: F/M

Comportamentul elevului:
V rugm descriei pe scurt comportamentul problematic:
.....................................................................................................................................................................................
.......................................................

Indicaii:
Avnd n minte un episod tipic al comportamentului problematic, alegei frecvena pentru care fiecare dintre
afirmaiile de mai jos este adevarat. Analiza situaiilor celor mai frecvente este o informaie util pentru a putea
identifica funcia comportamentului problematic.

PROCENT
Nr. Crt.

10%

25%

50%

75%

90%
Niciodata

ntotdeauna
ITEMI

1 Comportamentul problematic apare i se menine 0 1 2 3 4 5 6


cnd solicitai copilul s realizeze o sarcin?
2 Cnd comportamentul problematic apare, l
redirecionai pe copil ctre sarcin i respectarea
regulilor?
3 Atunci cnd apare comportamentul problematic,
. ceilali membri ai familiei rd sau reacioneaz
verbal?
4 Comportamentul problematic apare pentru a v
. atrage atenia atunci cnd va ocupati de ceilali
copii/ alte activitati casnice elevi?
5 Comportamentul problematic apare n prezena
. anumitor persoane?

6 Este probabil ca un comportament problematic s


. continue de-a lungul zilei dup un episod
precedent?
7 Comportamentul problematic apare n timpul unor
. activiti specifice (ex. de nvare)?

8 Dac copilul manifest comportamentul

196
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
problematic, i acordai atenie personal?
9 Copilul nceteaz s manifeste comportamentul
. problematic dac nu i se mai solicit nimic sau
dac i se permite s
renune la activitatea de nvare?
1 Este probabil ca un comportament problematic s
0 apar dup activiti neplanificate la clas sau
. devieri de la
rutina casei?
3. Fi de interviu pentru analiza funcional a comportamentului i stabilirea prioritilor interveniei
comportamentale

1. Descriei comportamentul avut n vedere.


.........................................................................................................................................................................
...............................................

2. Ct de frecvent apre acest comportament?


.........................................................................................................................................................................
...............................................

3. Ct de mult dureaz?
.........................................................................................................................................................................
...............................................

4. Ct de intens este comportamentul?


.........................................................................................................................................................................
...............................................

5. Ce se ntmpl atunci cnd apare comportamentul?


.........................................................................................................................................................................
...............................................

6. Cnd/Unde este cel mai probabil/puin probabil s apar comportamentul?


.........................................................................................................................................................................
...............................................

7. n preajma cui este cel mai probabil/puin probabil s apar comportamentul?


.........................................................................................................................................................................
...............................................

8. Care sunt condiiile care ar putea determina producerea comportamentului?


.........................................................................................................................................................................
...............................................

9. Dup ce v putei da seama c, comportamentul este pe cale s se produc?


.........................................................................................................................................................................
...............................................

10. Ce se ntmpl de obicei, dup producerea comportamentului? Descriei ceea ce se ntmpl avnd
n vedere reaciile adulilor i altor copii?
.........................................................................................................................................................................
...............................................

11. Care este funcia comportamentului? Cu alte cuvinte, de ce credei c, copilul se comport n felul
acesta? Ce obine sau ce evit copilul prin acest comportament?
.........................................................................................................................................................................
...............................................

12. Ce alte comportamente adecvate contextului social ar putea s serveasc aceleiai funcii?
.........................................................................................................................................................................
...............................................

197
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
13. Ce alte informaii ar putea s contribuie la construirea unui plan de intervenie eficient? (de exemplu,
n ce contexte nu apare comportamentul)?
.........................................................................................................................................................................
...............................................

14. Cine ar trebui s fie implict n construirea i implementarea unui plan de intervenie?
.........................................................................................................................................................................
...............................................

198
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
EDINA 6

MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE

Parcurgnd aceasta sesiune, prinii vor afla:


Cum s fac managementul comportamentelor problematice;
Cum s dezvolte o rutin a disciplinrii;

Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor cunoate reguli pentru managementul comportamentelor problematice;
- vor ti s formuleze prescripii comportamentale clare i precise;

Toti copiii trebuie s nvee s accepte limitele i s i controleze dezamagirea atunci cnd lucrurile nu ies aa
cum i-ar fi dorit. Managementul acestor situaii poate constitui o provocarea real pentru prini, exist ns
numeroase modaliti de disciplinare a copilului i de a-l nva autocontrolul. Astfel de modaliti sunt de pild
utilizarea consecinelor comportamentului problematic imediat i consecvent sau a ntririi.
Unele dintre comportamentele problematice solicit o intervenie imediat deoarece sunt asociate cu riscuri
majore pentru copil. Altele pot fi abordate consecvent, pe termen lung. Sunt comportamente problematice nsoite
de stri emoionale intense la nivelul copilului sau printelui; se recomand gestionarea lor dupa o pauz pentru
reglare emoional.

I. Cum facem managementul comportamentelor


problematice

Vor fi prezentate n aceast edin mai multe strategii de a face management comportamental; e posibil ca pe
unele dintre ele parinii s le fi folosit intuitiv.

Sugestii pentru trainer:


- roag-i pe prini s se gndeasc dac au o strategie de disciplinare bine definit;
- ntreab-i dac cunosc i metode alternative, pentru cazul n care cea pe care o folosesc de obicei nu
funcioneaz;
- roag-i pe prini s se gndeasc la eficiena metodelor de disciplinare utilizate;
- recomand-le s ia n considerare ce anume l nva pe copil metoda folosit (l nva comportamentul
dezirabil, ateptat?);

Orice metod de management comportamental i are propriile limite; nicio metod de disciplinare nu
funcioneaza in orice situaie. Uneori este necesar utilizarea combinat a mai multor metode.

Stabilirea de reguli clare


Copiii au nevoie de reguli pentru a nva ce se ateapt de la ei i cum ar trebui s se comporte. 4-5 reguli de
baz sunt foarte eficiente dac precizeaza ceea ce ar trebui s fac copilul, nu ceea ce nu ar trebui s faca. De
asemenea, este foarte important implicarea copilului n elaborarea i stabilirea acestor reguli.
n cadrul unei edine de familie se decid regulile casei:
- n numr mic (aproximativ 5);
- clare;
- afirmative;
- uor de ntrit;
- corecte (aceleai pentru toi membrii familiei);

Exerciiu
Cum stabilim regulile de baz

199
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

n spaiul de mai jos, listai aproximativ cinci reguli pe care ai dori s le


implementai n familia dvs.:

1. .........................................................................................................

2. .........................................................................................................

3. .........................................................................................................

4. .........................................................................................................

5. .........................................................................................................

Este important discuia cu copilul ori de cte ori este nclcat o regul de baz. Aceasta implic:
- captarea ateniei copilului;
- verbalizarea situaiei problematice;
- explicarea situaiei de ctre printe, astfel inct copilul s neleag care este comportamentul greit;
- descrierea comportamentului dezirabil sau chiar ncurajarea copilului s se gndeasc la comportamentul
pozitiv n situaia respectiv;
- practicarea comportamentului dezirabil;

Exerciiu

200
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Gndii-v la o regul care este nclcat n mod obinuit n cas sau
imaginai-v c copilul a nclcat una din regulile nou-stabilite. Noteaz ce i
vei spune copilului n fiecare etap a discuiei pe care o vei avea, n vederea
nvrii comportamentului corect.

Situaia:

.............................................................................................................

.............................................................................................................

Captarea ateniei copilului:

.............................................................................................................

.............................................................................................................

Verbalizarea situaiei problematice, pe scurt, clar, calm:

.............................................................................................................

.............................................................................................................

Explic-i de ce acea situaie este una problematic:

.............................................................................................................

.............................................................................................................

Roag-l pe copil s sugereze chiar el/ea comportamentul dezirabil:

.............................................................................................................

.............................................................................................................

Laud copilul dup ce a practicat comportamentul dezirabil:

.............................................................................................................

.............................................................................................................

Atunci cnd strategiile anterioare nu funcioneaz, se recomand utilizarea consecinelor logice, ce au ca efect
prevenirea reapariiei comportamentului problematic.
Consecinele logice, spre deosebire de pedepse, nu sunt folosite pentru a amenina sau pentru a intimida copilul.
Ele sunt prezentate copilului ca o alegere, ca o alternativ pentru care ei pot opta dac doresc.

Consecinele logice nu apar n mod natural ca urmare a comportamentului. Ele sunt n mod deliberat alese de
ctre aduli i sunt similare cu ce i s-ar ntmpla unui adult ntr-o situaie similar.

Pentru a nva pe copii responsabilitatea aciunilor lor i importana realizrii comportamentelor i n absena
adultului este necesar ca consecinele s fie logice, adic s respecte regula celor 3R.
- relaionate cu comportamentul nedorit i cu cel dorit ;
- respectuoase ;
- rezonabile.

201
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Care este diferena ntre consecinele logice i folosirea tradiional a pedepselor ?
Diferena principal ntre consecinele logice i pedepse este dat de regula celor 3R: relaionate, respectuoase i
rezonabile. Pot exista situaii n care consecinele logice i pedepsele sunt aceleai, dar modul n care printele le
prezint copilului face ca ele s devin pedepse i nu consecine logice (glas ridicat, nsoite de jigniri sau alte
ameninarea cu consecine mai mari n viitor).

Consecine logice Pedepse sau penalizri

Sunt relaionate cu comportamentul. Sunt relaionate cu sarcini neplcute n general,


indiferent de comportament
Sunt respectoase. Sunt prezentate pe un ton ridicat, ameninttor,
revoltat.
Sunt rezonabile. Sunt mult mai mari dect ce anume ar fi suficient
pentru modificarea comportamentului.
Sunt prezentate copilului ca alegere. Sunt aplicate copilului.
Ofer alegeri ntre nite limite. Cere copilului complian la dorina sau decizia
adultului.
Sunt prezentate copilului nainte de noul Sunt aplicate de obicei dup ce comportamentul
moment n care se ateapt apariia nedorit a aprut dj (postmortem).
comportamentului nedezirabil i se dorete alt
comportament.
Ofer copilului un sentiment de control. Produce copilului un sentiment de nedreptate i
rzbunare.
Inva copilul responsabilitatea faptelor sale. Produce emoii negative la copil dar i la printe.
Sunt similare cu ce anume s-ar ntmpla unui Sunt aleatorii.
adult ntr-o situaie similar.

Exerciiu
Alegerea consecinelor logice.

202
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Gndete-te la o serie de consecine logice pentru fiecare dintre situaiile
urmtoare i noteaz exact ceea ce i vei spune copilului:

Fiica ta de 15 ani vine n mod repetat acas cu cel puin o or mai trziu dect
ora stabilit de comun acord.

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

Fiul tu de 13 ani i las hainele murdare mprtiate prin camer.

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

II. Cum se dezvolt o rutin a disciplinrii

Tabelul de mai jos include etapele pentru construirea unei rutini a disciplinrii.
Cteva recomandri:
- enunai instruciunile clar, afirmativ (copilului i se spune ce s faca) i direct;
- lsai copilului timp pentru a nelege instruciunea i a face comportamentul ateptat;
- atunci cnd apare comportamentul desirabil, ludai copilul, spunndu-i specific c ceea ce a fcut v
mulumete.
- dac e cazul s repetai instruciunea, rmnei calm, folosii aceleai cuvinte i nu ridicai tonul vocii;
- folosii rutina disciplinrii pn cnd copilul nva i face comportamentul dezirabil;

203
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Rutina disciplinrii - etape

Enunarea instruciunii

I se acord copilului timp


pentru a-i nsui informaia

Copilul nu face ceea ce i s-a Copilul face ceea ce i s-a


spus spus

I se acord copilului timp


pentru a-i nsui informaia

Copilul nu face ceea ce i s-a Copilul face ceea ce i s-a


spus spus

Se aplic consecina logic Copilul este ludat

Exerciiu
Cum folosim rutina de corectare a comportamentelor

204
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

Alegei un comportament problematic al copilului i scriei n spaiile de mai


jos ce ai spune/ face n fiecare dintre etapele rutinei de disciplinare.

Comportamentul problematic:

.............................................................................................................

.............................................................................................................

1. Capteaz atenia copilului. Spune-i care este comportamentul pe care te


atepti s l fac.

.............................................................................................................

.............................................................................................................

2. Laud copilul dac face comportamentul dorit.

.............................................................................................................

.............................................................................................................

3. Dac nu face ceea ce i s-a cerut, repet instruciunea i d-i timp s


realizeze ceea ce se ateapt de la el.

.............................................................................................................

.............................................................................................................

4. n cazul n care comportamentul dezirabil nu apare, enun-i consecina ce


decurge logic din nerespectarea solicitrii tale i aplic-o, ignornd orice protest
sau plngere din partea copilului.

.............................................................................................................

.............................................................................................................

5. Odat consecina aplicat, laud copilul pentru realizarea comportamentului


ateptat.

.............................................................................................................

.............................................................................................................

205
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
EDINA 7

DEZVOLTARE DE ABILITI REZOLVAREA DE PROBLEME

Parcurgnd aceasta sesiune, prinii vor afla:


Ce este rezolvarea de probleme;
Cum se folosete aceast strategie;

Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti s defineasc clar i specific problemele care apar n relaia cu copii lor;
- vor ti s elaboreze un plan de implementare de soluii pentru rezolvarea unei probleme;
- vor ti cum s reduc conflictele ce pot s apar ntre ei i copiii lor adolesceni;

I. Ce este rezolvarea de probleme

Conflcitul poate s devin o prezen fireasc n casa n care copilul trece pragul adolescenei. Adoelscenii vor
s aib un cuvnt de spus legat de orice se discut n familie, ceea ce crete ansele apariiei dezacordului i
tensiunilor.

Managementul conflictului n fiecare familie este foarte important. Forarea adolescentului s accepte soluia
oferit de printe l face pe copil s se simt nefericit, neimportant, agresat i s aib un comportament
necooperant fa de printe. Pe de alt parte, renunarea i acceptarea unei soluii fa de care printele are
rezerve nu este de asemenea benefic.
O alt abordare ineficient vizeaz ignorarea problemei. A nu face nimic amn gsirea soluiei i menine
tensiunea n familie.

Ce este rezolvarea de probleme?


Este procesul prin care se caut o soluie constructiv pentru o situaie dificil.
Aceasta strategie poate fi folosit pentru a rezolva o situaie individual (ex. cum s mi fac prieteni la coal) sau
pentru a rezolva o situaie dificil ntre dou persoane. Utilizarea acestei strategii crete ansele obinerii unui
rezultat acceptabil i creaz contextul n care adolescentul nva abiliti de via importante precum negocierea
i luarea deciziilor responsabile.

II. Cum se folosete rezolvarea de probleme?

Exist mai multe etape n parcurgerea acestui proces; nainte de orice ns, adulii vor decide dac situaia cu
care se confrunt este ntr-adevr o problem. Conflictul este indicatorul cert al existenei problemei, dar nu toate
problemele sunt semnalizate de indicatori externi evideni precum certurile. Uneori oamenii nu exprim ceea ce i
deranjeaz dar sunt n permanen iritai, enervai, triesc cu un sentiment de disconfort care tradeaz existena
unei probleme nerezolvate.

Este de asemenea important alegerea unui moment adecvat de timp pentru utilizarea acestei strategii. Unele
probleme pot fi rezolvate de ndat ce apar, n timp ce pentru abordarea altora este necesar detaarea n
vederea calmrii spiritelor. Rezolvarea problemei presupune ca fiecare persoan implicat s fie calm i
relaxat, s aib suficient timp i s i doreasc rezolvarea problemei.
Se recomand minimalizarea ntreruperilor i discuii de maxim o or. Dac situaia scap de sub control, se face
o pauz i se rencep negocierile cnd toi sunt calmi.

Au fost identificai 6 pai n rezolvarea de probleme:

1. Care este problema definirea problemei, ct mai clar i specific; descrierea problemei n termeni vagi
face dificil abordarea ei.
De exemplu: o problem formulat astfel: Va fi un comar s dm o petrecere la noi acas este mai
greu de abordat dect dac ar fi formulata: Sunt ngrijorat pentru c mi va fi greu s mpiedic aducerea
de sticle cu butur n cas de ctre copiii invitai la petrecere.
O definiie bun descrie problema n termeni de:

206
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
- ce se ntmpl;
- ct de des;
- cine este implicat;
Se recomand centrarea pe problem, nu pe persoan.
Exemplu:

Ghiozdanul i hainele lui Mihai stau pe podea Mihai este lene i dezordonat.
n fiecare zi dup ntoarcerea de la coal.

- definire clar i specific;


- centrare pe problem; - lenea este o problem vag
- abordare neutr care crete ansa definit;
apariiei unui comportament cooperant din - centrare pe persoan;
partea lui Mihai; - formularea implic o not critic
care crete ansa apariiei unui
conflict;

2. Care sunt interesele? este important s se clarifice ce este important pentru fiecare dintre persoanele
implicate n situaie; mai jos sunt enumerate ntrebri care ajut la clarificarea poziiei fiecruia:

- De ce este att de important?

- De ce ai nevoie de asta?

- De ce eti ingrijorat/ preocupat/ de ce i-e team de asta?

- De ce nu vrei s ...?

- De ce ar fi att de ingrozitor s...?

Rspunsurile vor fi ascultate, nu dezbtute. Obiectivul este ca fiecare s aib o ntelegere clar asupra ceea
ce i dorete cellalt din situaia respectiv.
Exemplu: Situaia petrecere de o noapte la prieteni;
Interesul adolescentului: Prietenul meu conteaz pe mine c voi fi acolo; se va supra dac nu
voi merge; n plus, voi fi printre prietenii mei i m voi distra;
Interesul printelui: Vreau s m asigur ca eti n siguran;

3. Gsirea soluiilor
O metod eficient de gsire a soluiilor este brainstorming-ul: se noteaz toate soluiile posibile la care
se gndesc toi cei implicai n procesul de rezolvare a problemei. n aceast etap, fiecare idee este
acceptat, fr a fi supus judecii critice i fr a fi respins. Se recomand strngerea a ct mai multe
idei, care nu vor fi discutate i analizate pe loc; n acest fel, nimeni nu va fi rnit pentru c ideea lui/ ei a
fost respins.
Obiectivul acestei etape este cantitatea mai degrab dect calitatea: cu ct mai multe idei, cu att mai
bine (8-10 alternative ar fi ideal).

4. Evaluarea soluiilor
Este evaluat fiecare dintre soluiile identificate n etapa anterioar. Se citete lista cu voce tare i se
elimin din start toate ideile asupra crora toi cad de acord c nu sunt viabile.
Pentru fiecare dintre soluiile rmase, se listeaz avantaje i dezavantaje. Se elimin soluiile n cazul
crora dezavantajele sunt evidente i mai numeroase dect avantajele.

5. Alegerea soluiei i implementarea ei


Din lista scurt de soluii, va fi aleas cea mai bun opiune sau combinaie de opiuni. Fiecare soluie va
primi un punctaj, de la 1 (cea mai slab) la 10 (cea mai bun) (vezi tabelul de mai jos) pentru v ajuta s
identificai acordul/ dezacordul/ potenialele combinaii.

207
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Alegerea celei mai bune soluii implic adeseori compromis din partea tuturor membrilor familiei. Soluia
trebuie s fie practic i s rezolve problema.
n cazul n care nu se identific o soluie n aceast etap, se recomand ntoarcerea la etapa anterioar
sau apelul la ajutor exterior.

Lista scurt cu poteniale soluii

Punctaj/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Alternative

Opiunea 1

Opiunea 2

Opiunea 3

Opiunea 4

Opiunea 5

Soluia agreat va fi nsoit de un plan concret de implementare, n care se specific:


- responsabilitatea fiecrui membru al familei (ce are de fcut fiecare);
- cnd va fi realizata sarcina fiecruia;
- unde va fi realizat sarcina fiecruia;
- ce se va ntmpla dac acordul nu este respectat de unul dintre membrii familiei (consecine);
Un contract comportamental scris ajuta pentru evitarea disputelor ulterioare.

208
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Contract comportamental

Data: .

Subsemnatul/a (fiul/ fiica) m angajez s fac


urmtoarele: ..........................................................................................
.............................................................................................................
...................

Subsemnatul/a (mama/ tata) m angajez s fac


urmtoarele: ..........................................................................................
.............................................................................................................
...................

n schimbul respectrii angajamentului, ....................... (mama) va


face ............................................ pentru ...................... (fiul/ fiica),
iar .............................. (fiul/ fiica) va face ..................................... pentru
........................................ (mama/ tata).

n cazul n care ............................................. (fiul/ fiica) nu respect


angajamentul, consecinele
sunt: .....................................................................................................
.............................................................................................................
........

n cazul n care ............................................. (mama/ tata) nu respect


angajamentul, consecinele
sunt: .....................................................................................................
.............................................................................................................
........

Contractul este valabil timp de zile/ sptmni, ncepnd cu data


de azi. Acesta va fi rediscutat dup aceast perioad n cadrul unei edine de
familie.

......................... (mama/ tata) .............................. (fiul/ fiica)


(Semntura) (Semntura)

6. Revizuirea planului de implementare/ angajamentului


Niciun acord nu va funciona nc de la nceput astfel nct este nevoie de timp (aproximativ 2 sptmni)
pentru a testa eficiena sa. Dup aceast perioad se recomand rediscutarea planului; fiecare membru
al familiei va rspunde la urmatoarele ntrebri:

- Ce a funcionat din punctul meu de vedere?

- Ce nu a funcionat?

- Ce a fi putut face diferit, astfel nct lucrurile s se rezolve mai uor?

Dac acordul nu funcioneaza iar situaia problem nu se mbuntete, ntebai-v?

- Responsabilitile au fost clar precizate?

209
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
- Regulile au fot nelese de fiecare n parte?

- Au fost utilizate consecinele pentru nclcarea acordului?

- Consecinele au fost adecvat alese?

Uneori este necesar reluarea procesului de rezolvare a problemei n vederea identificrii unei noi soluii.

De asemenea, prinii trebuie s fie pregtii s se confrunte cu reacii din partea adolescenilor.
Recomandri pentru combaterea comportamentului de necooperare:
- Nu ai nimic de pierdut; dac vrei sa ai un cuvant de spus n aceast situaie, rezolvarea de probleme
este strategia care i permite s i exprimi punctul de vedere;
- dac se menine comportamentul necooperant: Voi lua o decizie n legtura cu ceea ce este de
fcut, pe care m atept s o respeci. Situaia se va schimba dendat ce vei fi dispus s stm de
vorb i s gsim mpreun o soluie pentru problema care ne privete pe amndoi.

Ori de cte ori va fi folosit aceast strategie, se recomand completarea check-list-ului de mai jos pentru a
verifica dac toti paii pe care i presupune procesul de rezolvare a problemei au fost corect parcuri.

210
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

CHECK-LIST

I
ITEMI

DA
NU
C
COMENTARII
Am ales problema corrct?
A

Am ales un moment potrivit pentru a discuta despre asta?


A

Am definit problema clar i specific?


A

Am identificat interesele fiecruia?


A

Ne-am gndit la suficiente alternative (brainstorming)?


N

A fost fiecare alternativ corect evaluat?

Am ales cea mai bun soluie?


A

Am elaborat un plan de implementare i un contract bun?


A

Am revizuit contractul la data stabilit?


A

Obiectivul meu este:

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

211
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Exerciii
Gandii-v la ct mai multe soluii pentru situaiile urmtoare. Odat identificate, alegei mpreun cu membrii
familiei pe cea care adun cel mai mare numr de puncte i elaborai un plan de implementare.

Fiica ta de 12 ani, Maria, este agresat la coala. Doi dintre colegi i pun
porecle i o exclud din jocurile de grup. n fiecare zi, Maria vine de la coal
plngnd, iar dimineaa, nainte de plecarea la coal, se plnge de dureri de
stomac. A nceput ea insi s vorbeasc urt despre sine i s afirme ca nu
este bun de nimic.

Eti foarte ngrijorat deoarece fiul tu, Andrei, 14 ani, vrea s plece n excursie
cu colegii n afara oraului.

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

212
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Fiica ta, Ioana, 15 ani, a nceput prima ei relaie de cuplu; prietenul ei este un
coleg de liceu, 17 ani. Ioana vrea s ias n fiecare zi cu prietenul ei i ajunge
acas zilnic dup ora 22,00.

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

213
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
EDINA 8

PLANIFICAREA PENTRU SITUAII CU RISC RIDICAT

Parcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla:


Care sunt situaiile de risc care pot afecta dinamica familial;
Care sunt recomandrile de baz pentru a depi situaiile de risc;
Despre rutina planificrii activitilor;

Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti s identifice situaiile cu risc n viaa de familie i n comunitate, n care comportamentul copilului este
dificil de abordat;
- vor ti s dezvolte i implementeze propria rutin a activitilor planificate pentru cel puin 2 situaii de risc;

Dincolo de provocrile inerente acestei etape de vrst, exist perioade n evoluia fiecrei familii, n care riscul
de a ne confrunta cu situaii problematice este mult mai ridicat. In astfel de situaii, comportamentele copiilor devin
mult mai dificil de manageriat.
Aceste situaii sunt foarte variate, generate fie de ntreruperea rutinei familiale (ex. schimbarea/ renovarea
locuinei, schimbarea colii, plecarea n concediu/ tabra, plecarea unuia dintre prini n alt ar/ localitate n
interes de serviciu etc.), de un eveniment negativ care afecteaz dinamica familiei (ex. divorul prinilor,
mbolnvirea unui membru al familiei etc.), sau asociate cu specificul (pre)adolescenei (primele relaii de
cuplu, debutul vieii sexuale, petreceri de o noapte n afara casei, chiul, fumat, consum de alool/ droguri etc.).

I. Care sunt situaiile cu risc crescut pentru


dinamica familial

O situaie de risc este aceea n care comportamentul problematic al copilului se menine i nu rspunde la
strategii uzuale de management.

Exerciiu
Identificarea situaiilor cu grad ridicat de risc pentru prini.

Gndii-v la situaii pe care le considerai riscante din punctul dvs. de vedere. Alegei pentru fiecare situatie in
parte un scor (de la 1 la 10) care sa reprezinta gradul de ncredere pe care l avei in propria abilitate de a rezolva
respectiva situaie, astfel:
1 nu am deloc ncredere c pot rezolva aceast situaie;
10 sunt convins c pot s rezolv aceast situaie.

214
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Scor

Situaii n cas:

Biatul meu de 11 ani are n camer calculator cu


acces nelimitat la internet; .......
....................................................................
.................................................................... .......
.................................................................... .......
.................................................................... .......
.................................................................... .......
.................................................................... .......
.................................................................... .......
.................................................................... .......
.................................................................... .......
.................................................................... .......
.................................................................... .......
.................................................................... .......

Situaii n comunitate:

Fiica mea de 13 ani are un grup de prieteni pe care


nu i cunosc; .......
...................................................................... .......
...................................................................... .......
...................................................................... .......
...................................................................... .......
...................................................................... .......
...................................................................... .......
...................................................................... .......
...................................................................... .......
...................................................................... .......
...................................................................... .......
...................................................................... .......
...................................................................... .......

II. Recomandri de baz pentru depirea


situaiilor de risc

n capitolele acestui manual sunt prezentate numeroase informaii privind diverse tehnici de management al
comportamentului copilului; un printe va fi cu att mai eficient n disciplinarea copilului i n sesizarea nevoilor
acestuia, dac este atent i la propriile nevoi.
Iata cteva recomandri n acest sens:
Lucrai n echip!
Este important implicarea ambilor prini mama i tata n creterea i educarea copilului. Fiecare printe se
sprijin pe cellalt i agreeaz n prealabil fiecare nou tehnic de disciplinare.

Evitai discuiile contradictorii n faa copilului!

215
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Copiii, chiar i cei ajuni la vrsta adolescenei, sunt foarte sensibili la conflictele dintre prini; certurile dese i
nerezolvate ntre prini reprezint o surs de stres pentru copil. Se recomand ca orice dezacord s fie rezolvat
fr ca copilul s fie prezent.

Cerei sprijin!
Orice printe are nevoie de sprijin pentru creterea i educarea unui copil. Rudele (bunicii mai ales), vecinii,
prietenii reprezint o resurs de sprijin pentru prini. mprtii-le ideile pe care le avei i nvai din experiena
celorlali.

Luai o pauz!
Fiecare printe are nevoie s petreac timp separat de copil; este o decizie sntoas care le permite prinilor
s fie ateni la propriile nevoi i s i echilibreze diferitele aspecte ale vieii personale (cele profesionale, cele de
cuplu, cele parentale, sociale etc.). Atta vreme ct copilul este bine ngrijit i petreceti timp special n familie,
pauzele nu afecteaz dezvoltarea copilului.

Exerciiu
Cum s ai grij de tine

Pe cine te bazezi pentru a primi sprijin?

Familie ..........................................................................................................

Prieteni .........................................................................................................

Gndete-te la o pesoan cu care ai putea vorbi cel puin o dat pe sptmn.

.....................................................................................................................

Listeaz mai jos activitile pe care care i-ar plcea s le faci (singur/, cu
partenerul/a, cu prietenii):

.....................................................................................................................

.....................................................................................................................

Planific-i o pauz n cursul sptmnii viitoare (precizeaz cnd anume) i


gndete-te la o persoan care ar putea s supravegheze copilul.

.....................................................................................................................

.....................................................................................................................

III. Cum dezvoltm o rutin a planificrii?

Planificarea activitilor pentru situaiile cu grad ridicat de risc ne ajut s evitm numeroase probleme. Aceast
strategie implic rezolvarea de probleme (vezi edina anterioar) pentru prevenirea apariiei comportamentelor
problematice. Este foarte important planificarea de activiti interesante pentru copil.
Recomandri:
- stabilii reguli: pregtii copilul, descriindu-i ce urmeaz s se ntmple; decidei regulile pentru
comportamentele adecvate situaiei respective;
- alegei activiti interesante: implicai copilul n alegerea activitilor;
- recompensai comportamentele dezirabile: alegei recompense potrivite pentru respectarea fiecrei reguli;
aplicai recompensa dup apariia comportamentului dorit;
- utilizai consecinele logice pentru situaiile de nclcare a regulilor: facei o list cu consecinele pe care
copilul le va suporta n eventualitatea nclcrii regulilor;

216
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Exerciiu
Rutina planificrii

Identifia o situaie de risc pentru familia ta:

Precizeaz resursele de care ai nevoie pentru depirea ei (cnd, unde, cine va fi


prezent etc.)

Stabilete regulile pentru situaia de risc:

F o list cu activitile interesante pentru copil:

................................................. ...................................................
................................................. ...................................................

Listeaz recompensele pentru Listeaza consecinele logice


comportamentele dezirabile pentru nclcarea regulilor

.................................................. ...............................................
.................................................. ...............................................
.................................................. ...............................................

217
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

CHECKLIST palnificarea activitilor

Situaia:

Instruciuni: notai DA/ NU pentru fiecare dintre paii identificai ca fiind necesari
pentru depirea situaiei enunate, n funcie de realizarea/ nerealizarea acestora:

Pai de urmat

ZIUA
LuniMariMiercuriJoi VineriPai realizai
..............
..............
..............
..............
..............
..............

Numr de pai rezlizai:

218
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
EDINA 9 i EDINA 10

EVALUAREA PROGRESULUI I MENINEREA SCHIMBRILOR.


NCHEIEREA PROGRAMULUI

Parcurgnd aceste sesiune, prinii vor afla:


Ce progrese au fcut o dat cu parcurgerea edintelor programului;
Cum s monitorizeze i s menin schimbrile produse n propiul comportament precum i n
comportamentul copilului;

Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti s construiasc i s foloseasc o rutin a planificrii activitilor pentru situaii de risc;
- vor ti s identifice schimbrile din propriul comportament dar i din comportamentul copilului aprute dup
nceperea acestui program;;
- vor ti cum s stabileasc obiective viznd schimbri viitoare n comportamentul propriu i al copilului, i cum
s le ating;

I. Evaluarea progresului

La nceputul programului, fiecare printe a identificat ca obiective anumite schimbri n comportamentul copilului,
precum i n comportamentul propriu.
Se recomand evaluarea lunar a schimbrilor comportamentale generate de participarea la acest program.

Exerciiu
Identificarea schimbrilor produse

219
Salvai Copiii Romnia

DRAFT

Completai tabelul de mai jos cu schimbrile comportamentale ale copilului dvs. Dar
i ale dvs. de la data intrrii n acest program. Pentru a v fi mai uor, recitii
obiectivele de schimbare pe care vi le-ai propus n prima edin a programului.

SCHIMBRI N
COMPORTAMENTUL COPILULUI
SCHIMBRI N
COMPORTAMENTUL MEU
C

Felicitri pentru schimbrile produse n propriul comportament i


pentru schimbrile comportamentale ale copilului dvs.!

II. Meninerea schimbrilor

Exist cteva obstacole care fac dificil meninerea schimbrilor comportamentale dar care, odat contientizate,
pot fi depite. Acestea vizeaz:
- perioadele de tranziie n familie (ex. trecerea de la o etap de vrst la alta, apariia unui nou copil, mutarea
unui printe n alt localitate/ ar n interes de serviciu etc.);
- etapele de devoltare ale copilului (modalitatea de relaionare a prinilor cu un colar mic difer mult de cea n
care se relaioneaz cu un adolescent);
- situaiile de risc (schimbri n bugetul familiei, bola unuia dintre prini, conflict familial, schimbarea locuinei
sau a colii, moartea unui membru al familiei, divor etc.);

Exerciiu
Revizuirea rutinei de planificare

220
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Gndete-te la situaia/ situaiile de risc identificate n edina anterioar i la
activitile planificate pentru depirea ei/ lor; descrie-le pe scurt:
....................................................................................................................
.

.....................................................................................................................

.....................................................................................................................

Ce a funcionat? Fii specific i menioneaz cel puin dou aspecte pozitive.

.....................................................................................................................

.....................................................................................................................

.....................................................................................................................

Crezi c acum ai proceda diferit dac ar trebui s planifici activiti pentru aceeai
situaie de risc? Dac da, cum?

.....................................................................................................................

.....................................................................................................................

.....................................................................................................................

Exerciiu
Fila de jurnal

Acest exerciiu v va ajuta s contientizai mai bine i/ sau s nvai mai uor un nou comportament. Ai
descoperit pn acum c aveai deja foarte multe cunotine care doar trebuiau ghidate n direcia bun. Vei
nva din propriile greeli, v vei schimba/ lrgi perspectiva.
Veti nva c afirmaiile i comportamentele adolescenilor au legtur cu ei ni, nu cu dvs. Astfel, nu v vei
mai nvinovi pentru aceste comportamente i nici nu vei mai fi ofensai. Copiii dvs. sunt personaliti distincte
care nva din propriile greeli, eecuri sau succese.

221
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Planul meu pentru aceast sptmn

Sptmna aceasta m voi concentra pe

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

Voi ncerca s mi schimb atitudinea, gndindu-m c

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

mi voi schimba comportamentul fcnd

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

III. Obiective de viitor

Exerciiu
Identificarea obiectivelor pentru viitor

222
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Ce ai dori s mbuntii n comportamentul copilului dvs. n viitor? (formulai
obiectivele ct mai specific)

.....................................................................................................................

.....................................................................................................................

.....................................................................................................................

Ce ai putea s facei pentru a atinge aceste noi obiective? Gndii-v la metodele


utilizate pentru atingerea obiectivelor anterioare.

.....................................................................................................................

.....................................................................................................................

.....................................................................................................................

223
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Bibliografie selectiv

Berger, K. S., Thompson, R. A., The Developing Person: Through Childhood and Adolescent, New York, Worth
Publishers, 1995;

Feek, W., On-line: The Drugs Learning Package, Londra, 1990;

Fuller, A., Raising Real People: A Guide for Parents of Teenagers, Melbourne, Australia, The Australian Council
for Eductional Research, 2000;

Paterson, G., Forgatch, M., Parents and Adolescents Living Together, Part 1: The Basics, Eugene Castalia, 1987;

Paterson, G., Forgatch, M., Parents and Adolescents Living Together, Part 2: The Basics, Eugene Castalia, 1989;

Abcd parenting young adolescents, Parenting Research Center, Victorian Government Department of Human
Services;

Webster-Straton, C., Herbert, M., Troubled Families. Problem children: Working with Parents - A Collaborative
Process, Chichester John Wiley & Sons, 1994;

Jane Nelsen, Lynn Lott, Positive Discipline for Teenagers. Empowering your Teen and Yourself through kind and
Firm Parenting, Three Rivers Press, New York, 2000;

Carol Markie Dadds, Matthew R. Sanders, Karen M. T. Turner, Every Parents Self-Help Workbook, Families
International Publishing Pty Ltd, 2001;

Barkly, R. A., Edwards, G. H., robin, A., Defiant Teens: A Clinicians Manual for Assessment and Family
Intervention. New York, The Guilford Press, 1999;

Pearson, K. L., Love, A. W., Adolescents value systems, preffered resolution strategies and conflict with parents.
Australian Journal of Psychology, 51(2), pag. 63-70, 1999;

Robin, A. L., Foster, S. L., Negotiating parent adolescent conflict: A behavioral - family systems aproach. New
York, The Guilford Press, 1989;

Sanders, M. R., Markie-Dadds, C., Turner, K. M. T., Practitioners Manual for Enhanced Triple P. Brisbane,
Australia: Families International Publishing, 1998;

Weinhaus, E., Friedman, K., Stagoll, B., Stop struggling with your teenager. Melbourne, Australia: McPhee
Gribble, 1991;

Wertheim, E., Love, A., Littlefield, L., Peck, C., I win, You win. Australia: Penguin, 1992;

Aucoin, J., Katherine, Frick, J. Paul, Doug Bodin, S., (2006) Corporal Punishment and Child Adjustment, Journal
of Applied Development Psychology, 27, p.527-541
Banez, G. A., & Compas, B., E., (1990), Childrens and parents daily stressful events and psychological
symptoms, Journal of Abnormal Child Psychology, 18, 591-605

Barron, A. P., & Earls, F.,(1984), The relation of temperament and social factors to behavior problems in three-
year-old children, Journal of child psychology, 25, 23-33
Belsky, J., Crnic,K.,& Gable,S., (1995)The determinants of coparenting in families with toddler boys: Spousal
differences and daily hassles, Child Development, 66, 629-642.
Cynthia S. Kamila B. Mistry, MPH; Minkovitz,(2007) Childrens Television Exposure and Behavioral and Social
Outcomes at 5.5 years: Does Timing of Exposure Matter? Johns Hopkins Bloomberg School of
Public Health, Issue of Pediatrics.

Creasey, G., Mitts, N., & Catanzaro, S.,(1995)Association among daily hassles, coping, and behavior problems in
nonreferred kindergartners, Journal of Clinical Child Psychology, 24, 311-319.
Coplan, J., Robert, Bowker, Anne, Cooper, M., Suzanne,(2003), Parenting Daily hassles, child temperament, and
social adjustment in preschool, Early Childhood Research Quarterly 18, 376-395.

224
Salvai Copiii Romnia

DRAFT
Critchley, R. Christine, Sanson, V. Ann, (2006), Is parent disciplinary behavior enduring or situational? A multilevel
modeling investigation of individual and contextual influences on power assertive and inductive
reasoning behaviors, Journal of Applied Development Psychology,27, 370-388
Dadds, M. R., Mullins, M. J., McAllister, R. A., Atkinson, E. R. (2002). Attributions, affect, and behavior in abuse-
risk mothers: A laboratory study, Child Abuse & Neglect, Nr. 27, pag. 2145
Dietz, T.L., 2000, Disciplining Children: Characteristics Associated with the use of corporal punishment, Child
Abuse and Neglect, Vol. 24, Nr. 12, pag. 1529-1542
Fox, N.A., Henderson, H.A. i colab., 2001, Continuity and Discontinuity of Behavioral Inhibition and Exuberance:
Psychophysiological and Behavioral Influences across the First Four Years of Life, Child
Development, Vol. 72, Nr. 1, pag. 1-21
Fox, N.A., Henderson, H.A, 1999, Does Infancy matter? Predicting Social behavior From Infant Temperament,
Infant Behavior and Development, Vol. 22, Nr. 4, pag. 445-455
Goldsmith,H.H., et al, (1987) What isi temperament? Four approaches, Child Development, 58, 505-529
Jenkin, J., M., & Smith, M.A., (1991). Marital disharmony and childrens behavior problems: Aspects of poor
marriage that affect children adversely. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 32, 793-810
Lorber, M.F., O Leary, S.G., 2005, Mediated Path to Overreactive Discipline: Mothers Experienced Emotions,
Appraisals, and Physiological Responses, Journal of Consulting and Clinical Psychology, Vol. 73, Nr.
5, pag. 972-981
Loeber, R., Lahey,B.B., & Thomas, C.(1991) Diagnostic conundrum of oppositional defiant disorder and conduct
disorder. Journal of Abnormal Psychology, 100, 379-390
Maccoby, E.E., 2000, Parenting and its effect on children: on reading and misreading behavior, Annual Review of
Psychology, pag. XIV
Milner, J.S., 2003, Social information processing in high-risk and physically abusive parents, Child Abuse &
Neglect, Nr. 27, pag. 720
Rodriguez, C.M., Richardson , M.J., 2007, Stress and Anger as Contextual Factors and Preexisting Cognitive
Schemas: Predicting Parental Child Maltreatment Risk, Child Maltreatment, Vol. 12, No. 4, 325-337
Strauss,C., C., Forehand, R., Smith, K.,& Framme, C.,L.,(1986), The association between social withdrawal and
internalizing problems with children, Journal of Abnormal Child Psychology,14, 252-535.
Schwartz, C E. i colab., 2003, Inhibited and Uninhibited Infants Grown Up: Adult Amygalar Response to
Novelty, Science, Vol. 300, pag. 1952-1953

225