TEMATICA

pentru
PREGATIREA PERSONALULUI
PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

INTRODUCERE
Statistica incendiilor arata ca, in ultimii ani in Romania, in ciuda eforturilor facute de pompierii militari, numarul
incendiilor soldate cu victime si pagube materiale importante la gospodarii cetatenesti s-a mentinut ridicat.
Daca la nivel european, Romania are cele mai mici valori la indicatorii "incendii la 100.000 de locuitori", respectiv
"incendii la 1.000 km2", din nefericire indicatorii "numarul victimelor" si "valoarea pagubelor" inregistrati in urma
incendiilor sunt foarte ridicati. Avand in vedere ca numai in ultimii 4 ani au fost afectate 30.000 de locuinte si ca un
numar foarte mic de cetateni au incheiat o asigurare pentru locuinta si/sau bunurile materiale personale, rezulta ca in
medie, anual, in Romania, peste 30.000 de persoane isi pierd locuinta in urma incendiilor.
Aceasta constatare a determinat conducerea Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari sa ia o serie de
masuri printre care se numara si obligativitatea infiintarii la nivelul fiecarei localitati in care nu exista o unitate de
pompieri militari a unui serviciu public de pompieri civili si a unei componente preventive, incadrate cu personal
instruit, echipate si dotate corespunzator.
Se incearca astfel implicarea mai activa in activitatea de prevenire a incendiilor a autoritatilor publice locale si implicit a
fiecarui cetatean, precum si scaderea timpului de interventie in caz de incendiu prin utilizarea pana la sosirea pompierilor
militari a serviciului public de pompieri civili, respectiv, dupa caz, a serviciului privat de pompieri civili cu care
localitatea a incheiat contract/conventie.
Acest indrumar, prezentat intr-un limbaj accesibil publicului si bogat ilustrat, cuprinde date statistice, aspecte legislative,
masuri de prevenire a incendiilor la gospodarii si instructiuni in caz de incendiu.
El este elaborat si difuzat gratuit de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari in scopul de a veni si mai mult
in sprijinul populatiei prin cunoasterea prevederilor generale in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, explicarea
necesitatii implicarii cetatenilor in aplicarea noii conceptii de aparare impotriva incendiilor la nivelul localitatii si a
modului gradual de anuntare a incendiilor.
Indrumarul poate fi utilizat si de cadrele didactice pentru pregatirea generala a elevilor in domeniul prevenirii si
stingerii incendiilor.
Incendiul este un fenomen complex, distrugator, care se poate transforma uneori in
catastrofa, aducand oamenilor necazuri si suferinte. Orice incendiu are o cauza tehnica sau
apare de cele mai multe ori ca urmare a unei neglijente umane. Neglijentele manifestate de
oameni din nepasare sau uneori din necunoastere contribuie in mare masura la izbucnirea
incendiilor.

STATISTICA INCENDIILOR
In perioada 2000 - 2003, in Romania, au avut loc peste 33.000 de incendii la locuinte si gospodarii
cetatenesti, reprezentand, in medie, circa 70% din incendiile produse anual.

Page 1 of 17
 636 adulti

Au decedat 768 de persoane 132 copii

866 adulti

Au fost ranite 996 de persoane

130 copii
Pagube materiale de peste 815 miliarde lei

Din totalul incendiilor la gospodariile populatiei, s-au produs in medie:

55% in zona rurala 45% in zona urbana

Aceste incendii au fost cel mai frecvent generate de urmatoarele cauze:

Page 2 of 17
Aceste cauze au
aparut, in general,
in urmatoarele
imprejurari:

a).-distrugerea prin foc a resturilor menajere, furajere sau a

vegetatiei uscate din gradini, curti, terenuri agricole (miristi in
urma secerisului);
b).-aprinderea deseurilor menajere pe timp de vant;
c).-amplasarea gunoaielor ce urmeaza a fi distruse prin ardere in
apropierea surilor, adaposturilor de animale, furajelor.;
d).-utilizarea in locuinte sau anexe gospodaresti a lumanarilor,
facliilor, lampilor de iluminat sau de gatit cu petrol fara sa se ia
FOCUL DESCHIS masuri de prevenire;
e).-depozitarea cenusei cu jeratic nestins in locuri
necorespunzatoare, in apropierea magaziilor, surilor, furajelor;
f).-folosirea de afumatori improvizate in magazii sau poduri, etc.
Cele mai multe incendii datorate focului deschis, de regula, au loc in zona rurala: la gospodariile
populatiei, paduri (mai ales primavara), la culturi agricole (pe timpul campaniei agricole de vara si
toamna).

Page 3 of 17

INSTALATII ELECTRICE
DEFECTE SAU
IMPROVIZATE
Incendiile provocate de instalatiile electrice se soldeaza cu pierderi materiale ridicate si de multe ori
cu victime omenesti.
FUMATUL IN LOCURI CU
PERICOL DE INCENDIU
Este o cauza care se manifesta cu precadere in mediul rural si in lunile reci ale anului.
a).-folosirea conductorilor sau cablurilor electrice defecte;
b).-folosirea conductorilor sau cablurilor electrice neizolate
corespunzator fata de materiale combustibile;
c).-suprasolicitarea instalatiilor electrice prin folosirea de
consumatori (resouri, radiatoare, frigidere, masini de spalat,
aparatura electronica, etc) cu putere ce depaseste puterea nominala
stabilita pentru retelele respective;
d).-existenta unor instalatii electrice, imbatranite sau cu
improvizatii executate de persoane neautorizate;
e).-inlocuirea sigurantelor fuzibile originale cu altele
supradimensionate si improvizate;
f).-nesupravegherea aparatelor electrice aflate sub tensiune sau
amplasarea acestora in apropierea materialelor combustibile.
a).-fumatul in magazii, soproane, fanare, depozite de furaje,
poduri, .;
b).-fumatul fara respectarea regulilor de prevenire a incendiilor;
c).-tigara nestinsa, uitata sau aruncata la intamplare pe materiale
combustibile
Majoritatea incendiilor datorate fumatului soldate cu victime au
avut loc in timpul noptii, cand persoanele respective au adormit cu
tigara nestinsa, fiind de multe ori in stare de ebrietate.
JOCUL COPIILOR CU FOCUL
a).-nesupravegherea copiilor;
b).-lasarea chibriturilor la indemana copiilor;
c).-nepreocupare, din partea parintilor, pentru educarea copiilor in
domeniul prevenirii si stingerii incendiilor.
Numarul copiilor, victime ale incendiilor, este in continua crestere
COS DE FUM DEFECT SAU NECURATAT
a).-necuratarea periodica a funinginei depuse pe cosurile de fum;
b).-neintretinerea cosurilor in urma utilizarii lor indelungate;
c).-prezenta unor vicii ascunse de constructie (incastrarea in peretii
cosurilor a elementelor combustibile din lemn din plansee si
acoperisuri);
d).-folosirea improvizatiilor la burlanele metalice de evacuare a
fumului cu lungime mare si coturi multe montate pe langa si pe
peretii combustibili, in apropierea materialelor ori altor obiecte de
uz casnic;
e).-existenta unor cosuri de evacuare a fumului cu terminatie in
spatiul podului pentru a mentine o temperatura mai ridicata si
pentru afumarea carnii.
Page 4 of 17
 a).-utilizarea sobelor metalice si a altor sisteme improvizate sau cu
defectiuni;
b).-nesupravegherea mijloacelor de incalzire pe timpul
functionarii;
c).-amplasarea lor in apropierea materialelor combustibile;
d).-alimentarea defectuoasa cu combustibili sau folosirea de
combustibili necorespunzatori.
MIJLOACE DE INCALZIRE DEFECTE, IMPROVIZATE SAU
NECURATATE

Ca si cosurile de fum, mijloacele de incalzire sunt generatoare de incendii cu pondere insemnata in

lunile reci ale anului si in mediul rural.
PREVENIREA INCENDIILOR IN SEDIILE FIRMELOR, SPATII DE PRODUCTIE, DEPOZITARE IN BIROURI
SI IN ALTE SPATII (LA GOSPODARIILE POPULATIEI)
Prevenirea incendiilor in locurile mentionate anterior se poate asigura prin:
Controale ale pompierilor militari - periodic, pe timpul actiunilor preventive specifice la localitati sau ca urmare a
unor sesizari pe linia prevenirii si stingerii incendiilor
Controale ale pompierilor civili - lunar, pe timpul controalelor planificate de componenta preventiva din cadrul
serviciului public de pompieri civili sau ca urmare a unor sesizari pe linia prevenirii su stingerii incendiilor
Autocontrol - este o metoda cea mai simpla si rapida utilizata cu succes in Europa occidentala. Metoda consta in a
raspunde prin DA sau NU la un set de intrebari privind unele activitati specifice din gospodarii cetatenesti.
In anexa este prezentat un model de lista de autocontrol.
CETATENE ! ESTE MULT MAI USOR SA
PRIVII UN INCENDIU, DECAT SA-L
RETINE: STINGI.

Orice foc, fie ca este in interiorul sediului social, spatiului de productie, a

locuintei sau in exteriorul acestora, trebuie supravegheat.
Se interzice folosirea chibriturilor, lumanarilor, lampilor de iluminat cu petrol a
surselor de foc deschis, in spatii cu pericol de incendiu (depozite de ori ce fel
care contin substante cu potentil de aprindere, grajduri, magazii, alte anexe,
poduri, .) si explozie (in apropierea buteliilor de aragaz, instalatiilor de gaze
naturale, incaperi in care depozitati produse petroliere), cat si la executarea
lucrarilor agricole - (in lanuri de cereale, pajisti.), in paduri si in apropierea
FOCUL DESCHIS acestora.
Este interzisa folosirea flacarii pentru verificarea etanseitatii buteliei. In cazul in care
butelia este defecta, flacara, in prezenta gazului scurs de la butelie, va produce o
explozie.
Aparatele electrice, cablurile electrice, prizele si intrerupatoarele cu defectiuni
sunt surse frecvente de incendiu.
Aparatura uitata in priza are un potential mare de incendiu.
Pentru remedierea aparatelor si instalatiilor electrice defecte se apeleaza la
specialisti.
Nu utilizati aparatele electrice cu mainile ude. Riscati sa va electrocutati si/sau
sa suferiti arsuri.
Nu trageti de cablul pentru debransarea unui aparat electric. Acesta se poate
INSTALATII deteriora, devenind o sursa de incendiu sau electrocutare.
ELECTRICE Nu folositi prize multiple: adeseori suprasolicitate, acestea se incalzesc si exista
riscul producerii unui incendiu.
Nu cumparati jucarii electrice care se conecteaza direct la priza: o jucarie prin
care trece o tensiune de 220V poate fi periculoasa pentru un copil. Va
recomandam jucariile echipate cu un transformator de protectie care reduce
tensiunea la o valoare inofensiva, de regula de 12V.
Nu amplasati un obiect metalic de lungime mare (scara, teava, antena, .) in
apropierea unei linii electrice aeriene: aceasta conduce adesea la accidente
Page 5 of 17
 mortale.
In cazul unui scurtcircuit, se interzice folosirea, la inlocuirea sigurantei, a unui
fuzibil cu diametrul mai mare decat cel corect: prin utilizarea unui fuzibil mai
gros, a litelor, cuielor, monezilor,., in cazul suprasolicitarii retelei electrice sau
a unui scurtcircuit, acesta nu se mai poate topi, conducand la incalzirea
puternica a cablului de alimentare sau a prizei, in aceste conditii putandu-se
declansa un incendiu.
Se interzice fumatul in locuri cu pericol de explozie si incendiu.
Nu fumati la birou, riscati sa uitati tigara tigara aprinsa si sa produceti un
incendiu.
Acasa nu fumati in pat: riscati sa adormiti cu tigara aprinsa si sa
produceti un incendiu.
FUMAT
COS DE FUM
Cosurile de fum vor fi periodic verificate, curatate si reparate de catre
personal specializat si autorizat.
Nu faceti improvizatii la caile de evacuare agazelor arse
JOCUL COPIILOR CU FOCUL
Pastrati chibriturile, brichetele si alte surse de foc in locuri in care copii
nu au acces.
Inlaturati orice curiozitate a copiilor in legatura cu focul, explicandu-le
cu rabdare pericolul pe care acesta il reprezinta pentru viata lor.
Nu lasati copiii singuri in casa cu sobe, plite, radiatoare si/sau aparate
electrice aflate in functiune.
Exemplul celor mari cu privire la folosirea focului in prezenta copiilor
conteaza mult in educarea lor.
O data cu cresterea, copii trebuie invatati cum sa utilizeze sursele de foc
si cum sa se comporte in situatii de pericol.
MIJLOACE DE INCALZIRE
Se interzice utilizarea instalatiilor de incalzire cu foc deschis, cu
improvizatii sau defectiuni si mai ales lasarea lor in functiune
nesupravegheate.
Respectati distantele de protectie dintre sursele de caldura si materialele
combustibile.
Amplasati in fata sobelor cu lemne o cutie metalica: aceasta va asigura
protectia fata de caderea accidentala, direct pe podea, a lemnelor aprise,
care ar putea determina incendierea materialelor combustibile cu care
acestea ar veni in contact.
Eventuala incalzire a magaziilor, remizelor, halelor, adaposturilor de
animale sau a grajdurilor este admisa numai daca sunt luate toate
masurile de protectie impotriva incendiilor adica se folosesc:
-sobe fixe din caramida
-mijloace cu acumulare de caldura care se alimenteaza din exterioru
-instalatii de incalzire centrale.
Se interzice folosirea sobelor cu usitele sau cenusarele defecte ori care nu
se inchid. Cenusa si jaratecul vor fi depozitate in gropi speciale, iar in
conditii de vant se va stinge cu apa.

Page 6 of 17
 BUTELII DE GAZE LICHEFIATE /ARAGAZ
Se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fara regulatori (ceasuri)
de presiune cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate
sau largite la capete.
Se interzice cu desavarsire incercarea cu flacara a etanseitatii buteliei,
garniturilor regulatorilor de presiune sau a furtunului: verificarea se va
face numai cu emulsie de apa cu sapun.
Se interzice asezarea sau pastrarea buteliilor de gaze in apropierea
oricaror surse de caldura ori sub actiunea directa a razelor solare.
Se interzice incalzirea buteliilor ori folosirea acestora in pozitie culcata,
rasturnata sau inclinata.
Este interzisa trecerea (transvazarea) gazului din butelie in orice alte
recipiente sau folosirea de butelii improvizate.
La aprinderea focului la aragaze sau sobe alimentate cu gaze naturale,
folositi principiul gaz pe flacara (intotdeauna aprindeti intai chibritul si
apoi manverati robinetul de alimentare cu gaz). Recomandam utilizarea
aprinzatorului electric.

POD
Este interzisa depozitarea de materiale lemnoase, furaje sau alte materiale
combustibile sau inflamabile (butelii, bidoane cu produse petroliere, .) in
podurile cladirilor.
Este interzisa folosirea afumatorilor improvizate in podurile cladirilor
prin scoaterea unor caramizi din cos sau neridicarea zidariei cosurilor
deasupra acoperisului ori lasarea deschisa a usitelor de curatare.
AFUMATOARE Se interzice folosirea afumatoarelor improvizate ori
amplasarea acestora in magazii, suri, remize, sub soproane sau langa
materiale combustibile: afumatorile se confectioneaza din zidarii de
caramida si materiale incombustibile si se vor amplasa independent de
celelalte constructii din gospodarie.

Metodologia privind elaborarea scenariilor de siguranta la foc.

Evaluarea, armonizarea si reflectarea interdependentei dintre nivelurile de performanta privind siguranta la foc si
masurile de prevenire si stingere a incendiilor se realizeaza prin scenarii de siguranta la foc.
Ordin nr. 84 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea scenariilor de siguranta la foc
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 570 din 12. 09.2001 - EXTRAS Ministrul de interne,
ANEXA
Metodologie din 14 iunie 2001 privind elaborarea scenariilor de siguranta la foc
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 570 din 12 septembrie 2001

CAPITOLUL I
Dispozitii generale
-Prezenta metodologie stabileste principii, criterii si niveluri de performanta, precum si conditii tehnice necesare
elaborarii scenariilor de siguranta la foc aplicande-se pentru analizarea, evaluarea interdependentei nivelurilor de
Page 7 of 17
performanta, inclusiv a timpilor de siguranta la foc si, dupa caz, a timpilor operativi de interventie, cu masurile
tehnico-organizatorice, conditiile de asigurare a interventiei si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor,
necesare indeplinirii exigentei de siguranta la foc a utilizatorilor.
-Prezenta metodologie constituie cadrul orientativ pentru intocmirea scenariilor de siguranta la foc, necesar factorilor
implicati in proiectarea, executarea, exploatarea, verificarea si expertizarea constructiilor, instalatiilor si a altor
amenajari, precum si pentru stabilirea masurilor compensatorii la lucrarile de amenajari ale constructiilor existente,
in cazul in care in mod justificat nu pot fi indeplinite prevederile reglementarilor tehnice in vigoare privind cerinta de
calitate a sigurantei la foc.
-Scenariul de siguranta la foc estimeaza, in principal, conditiile tehnice asigurate conform reglementarilor si actiunile
ce trebuie intreprinse in caz de incendiu.

Sectiunea a 2-a
Nivelurile criteriilor de performanta si timpii de siguranta la foc
asigurati conform reglementarilor tehnice

Riscul de incendiu Identificarea si stabilirea nivelurilor de risc sau a categoriilor de pericol de incendiu se fac
conform Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, luandu-se in considerare:
a) densitatea sarcinii termice;
b) clasele de combustibilitate si periculozitate ale materialelor si substantelor utilizate;
c) sursele potentiale de aprindere si imprejurarile preliminate care pot favoriza aprinderea si, dupa caz, timpul de
aprindere si de dezvoltare libera a incendiului.
Nivelurile riscului (categoriile de pericol) de incendiu se stabilesc pentru fiecare incapere, spatiu, zona,
compartiment, potrivit reglementarilor tehnice (in functie de densitatea sarcinii termice, functiunea spatiilor,
incaperilor, respectiv de natura activitatilor desfasurate, compor-tarea la foc a elementelor de constructii si
caracteristicile de ardere a materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate), si se
precizeaza in scenariul de siguranta la foc intocmit doar pentru cladirea in ansamblu, instalatia tehnologica ori
compartimentul de incendiu.
Se analizeaza, dupa caz, posibilitatea reducerii riscului de incendiu, potrivit reglementarilor tehnice si conditiilor
functionale.

Rezistenta la foc Pentru cuantificarea nivelurilor de performanta privind rezistenta la foc se precizeaza:
a) rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie (in special a celor portante sau cu rol de compartimentare),
stabilita potrivit criteriilor din reglementarile tehnice;
b) gradul de rezistenta la foc a constructiei sau a compartimentului de incendiu;
c) compartimentarea antifoc si elementele de protectie a golurilor din peretii si planseele antifoc;
d) masurile suplimentare de protectie la foc stabilite, dupa caz, si justificate tehnic.

Preintampinarea propagarii incendiilor Pentru asigurarea preintampinarii propagarii incendiilor la vecinatati si in

interiorul constructiei (compartimentului de incendiu) se vor preciza:
a) distantele de siguranta asigurate conform reglementarilor tehnice sau masurile compensa-torii realizate, atunci
cand aceste distante nu pot fi respectate;
b) masurile constructive (peretii, planseele rezistente la foc si elementele de protectie a goluri-lor din acestea,
precum si posibilitatea de intrerupere a continuitatii golurilor din elementele de constructii) pentru limitarea
propagarii incendiului in interiorul compartimentului de incendiu, pe fatade si pe acoperis;
c) timpul de propagare a incendiilor la constructiile vecine;
d) sistemele de evacuare a fumului si, dupa caz, a gazelor fierbinti.

Comportarea la foc In functie de contributia la foc a zonelor cu potentiale calorice mari (niveluri de risc mare,
foarte mare sau cu pericol de explozie) se precizeaza rezistenta la foc a elementelor de compartimentare necesare
pentru asigurarea sigurantei utilizatorilor pe timpul evacuarii si interventiei in caz de incendiu.
Se inscriu eventuale masuri recomandate pe timpul interventiei in caz de incendiu, pentru a nu afecta comportarea la
foc a constructiei.

Stabilitatea la foc Stabilitatea la foc se estimeaza potrivit prevederilor normelor generale, in functie de:
a) gradul de rezistenta la foc a constructiei sau a compartimentului de incendiu;
Page 8 of 17
b) comportarea la foc si rezistenta la foc a principalelor elemente de rezistenta ale constructiei sau ale instalatiei
tehnologice;
c) timpii operativi de interventie, dupa caz;
d) timpul de incendiere totala.

Cai de acces, evacuare si interventie

Se precizeaza caracteristicile tehnice si functionale ale acceselor carosabile si ale cailor de interventie ale
autospecialelor, proiectate conform cerintelor reglementarilor tehnice si regulamentului general de urbanism,
referitor la:
a) dimensiuni (gabarite);
b) trasee;
c) realizare si marcare.
Pentru caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se precizeaza:
a) alcatuirea constructiva a cailor de evacuare si protectia golurilor din peretii ce le delimiteaza;
b) tipul scarilor, forma si modul de dispunere a treptelor (interioare, exterioare deschise, cu rampe drepte sau curbe,
cu trepte balansate etc.);
c) geometria cailor de evacuare (gabarite - latimi, inaltimi, pante etc.);
d) timpii (lungimile) de evacuare;
e) numarul fluxurilor de evacuare;
f) existenta iluminatului de siguranta, tipul si sursa de alimentare cu energie electrica de rezerva;
g) marcarea cailor de evacuare.
Pentru scarile de salvare si ascensoarele de interventie in caz de incendiu se inscriu:
a) tipul, numarul si caracteristicile acestora;
b) modul de amplasare si posibilitatile de acces, sursa de alimentare cu energie electrica de rezerva;
c) timpul de siguranta a cailor de evacuare si, dupa caz, a refugiilor si ascensoarelor de interventie;
d) timpul de supravietuire.
Dupa caz, se fac recomandari (precizari) privind salvarea persoanelor, a animalelor si evacuarea bunurilor pe timpul
interventiei.

Sectiunea a 3-a
Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor
Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, propus in proiect sau
existent, se analizeaza prin prisma normelor si dispozitiilor generale de p.s.i., precum si a reglementarilor specifice,

Sectiunea a 4-a
Conditii specifice pentru asigurarea interventiei in caz de incendiu
-In functie de categoria de importanta a constructiei, tipul acesteia, riscurile de incendiu (categorii de pericol de
incendiu), amplasarea constructiei, instalatiei tehnologice sau a amenajarii se specifica:
a) sursele de alimentare cu apa, substantele de stingere si rezervele aferente;
b) pozitionarea racordurilor de alimentare cu energie electrica, gaze si, dupa caz, alte utilitati;
c) asigurarea serviciului propriu de pompieri civili (atunci cand este obligatoriu), specificandu-se categoria
serviciului, dotarea cu mijloace de interventie si salvare (autospeciale, nave si trenuri p.s.i., motopompe, ambulante,
autosanitare etc.);
d) timpii operativi de interventie asigurati pentru alarmare (T1) si alertare (T2);
e) zonele, incaperile, spatiile in care se gasesc materiale periculoase si pentru care sunt necesare produse de stingere
si echipamente speciale (se vor preciza inclusiv cantitatile respective si starea in care se afla), precum si tipul
echipamentului individual de protectie a personalului.

CLASIFICAREA MATERIALELOR SI SUBSTANTELOR DEPOZITATE

( DUPA CLASA DE PERICULOZITATE )
1. Constructiile si incaperile de depozitare a materialelor si substantelor, se realizeaza corespunzator prevederilor
reglementarilor tehnice, avand in vedere categoria de pericol de incendiu si clasa de periculozitate a acestora,
determinata in functie de aportul pe care-l pot aduce la aparitia si dezvoltarea incendiilor, precum si de sensibilitatea
lor la efectele incendiilor, conform tabelului .

Page 9 of 17
 Clasa de Caracteristicile Felul
Pericu- materialelor si Ambalajului Exemple
lozitate substantelor
0 1 2 3
P.1. Materiale incom- Fara ambala-je(in Minereuri, produse si piese metalice (inerte) ci-
Fara bustibile care nu pot da vrac) sau in amba- ment, nisip, beton, materiale de constructii refrac-
Pericu- nastere la reactii laje incom- tare, azbest; fructe, legume, carne; conserve in
lozitate periculoase bustibile cutii metalice sau borcane; lichide incombustibile
(inerte) etc.
P.2. A. Materiale din clasa P1 In ambalaje Minereuri si alte materiale inerte in saci sau
Cu pericu- cu combusti- butoaie combustibile; piese metalice, elemente
lozitate bilitate redu-sa, din beton, azbociment, pe palete din lemn; lichide
Redusa mentio-nate in incombustibile sau conserve in ambalaje
coloana 3. incombustibile in navete sau ladite combustibile
ori pe palete de lemn, etc.
B. Materiale care se Neambalate Aparate electrice; obiecte executate din bachelita
aprind greu, au o vite-za in ambalaje si rasini fenolice; melamina; piei brute; baloti de
redusa de ardere,nu au o mentionate in lana (spalata si uscata); zahar brut si cereale in
putere calorica mare. coloana 3. vrac sau in saci; produse de panificatie; tutun in
butoaie.
C. Lichide In ambalaje Lapte; apa minerala in butelii din plastic, cutii
incombustibile inerte combustibile carton, etc.
P.3. A. Materialele din clasele Ambalate in cutii -
Cu pericu- P1 si P2 de carton
lozitate B. Materiale cu In orice fel de Mobila (fara garnituri din buret de cauciuc sau
Medie combustibilitate medie ambalaje, cu plastic) si obiecte masive din lemn; butoaie din
(care nu se incadreaza in exceptia celor din lemn goale (fara reziduuri periculoase); bambus;
clasele P4 si P5) si cu materiale plastice panouri din fibre de lemn; produse din ebonita;
putere calorifica cel mult spongioase fibre animale (lana, matase naturala, par, etc.) si
27.3 Mj/kg fibre artificiale cu combustibilitate redusa
(poliamidice, poliesterice, poliacrilice si
polivinilice);
tesaturi si confectii executate din asemenea fibre,
fibre vegetale, toarse gros; saltele si perne (fara
buret de cauciuc sau materiale plastice);
articole din piele; carti; papetarie;
negru de fum (ambalat in saci sau granulat);
amidon, faina de cereale, zahar cristalizat, paste
fainoase si alte articole de bacanie, ambalate in
pungi;
tutun; ceai; legume uscate; grasimi, etc
C. Lichide combustibile In ambalaje Vopsele de ulei in cutii, borcane, butoaie si
cu temperatura de incombustibile care similare; produse farmace-utice combustibile in
inflamabilitate mai mare pot fi introduse in cutii, bidoane, damigene, sticle etc.; lubrifianti si
de 100oC. cutii de carton. glicoli in butoaie sau bidoane; uleiuri vegetale in
butoaie, sau sticle etc.
P.4. A.Materiale si produse In ambalaje din -
Cu pericu- din clasele P1 - P3 material plastice
lozitate spongioase
Mare

Page 10 of 17
 B. Materiale Indiferent de forma Lemn in forma de tocatura si talas; fibre vegetale
combustibile cu viteza de ambalare ( in, canepa,bumbac); fibre artificiale cu putere
mare de ardere cu putere calo-rifica mai mare de 27,3 MJ/kg; confectii
calorifica mai mare de executate din asemenea fibre;saltele si plapu-mi
27.3 MJ/kg. cu umpluturi din buret, cauciuc sau materiale
plastice spongioa-se; fibre textile; vata; paie;
zeegras; impletituri din nuiele; celuloza, etc.,
carton; hartie; cauciuc brut sau prelucrat;
materiale plastice si obiecte confec-tionate din
acestea (alt fel decat sub forma de fibre) care nu
sunt mentio-nate la clasa P3.
C. Materiale si produse Indiferent de natura Aparatura electrica si electronica avand relee si
incom-bustibile care pot ambalajelor contacte sensibile necapsulate ; tuburi electronice;
suferi deteriorari utilaje si aparate de inalta precizie; bijuterii;
importante in urma medicamente si produse cosmetice.
actiunii temperaturilor
inalte, a apei sau gazelor
corozive.
D. Materiale si produse Indiferent de natura Policlorura de vinil; teflon si rasini epoxidixe;
care sub efectul ambalajelor acid clorhidric; clorura de var, etc.
temperatu-rii degaja
cantitati importante
degaze corozive.
E. Lichide combustibile In ambalaje Lichide ambalate in bidoane de carton sau in
din clasa P3 combustibile bidoane sau canistre din mate-riale plastice.
F. Lichide combustibile In ambalaje Carburanti Diesel, motorina, pacura, smoala,
cu temperaturi de incombustibile care uleiuri pentru actionari hidraulice si de ungere;
inflamabilitate intre 50 - pot fi introduse in uleiuri minerale; cerneala tipografica, etc.
100oC. cutii de carton.
P.5.Cu A. Materiale instabile Indiferent de modul Acid acrilic; acid cianhidric nestabilizat; acid
pericu- care se pot descompune de ambalare percloric anhidru;apa oxigenta concentrata; clorat
lozitate explo-ziv la temperatura de amoniu; hidrazina anhidra; acetilena; acetiluri
deosebit naturala. Materiale care (de argint, cupru etc.);anhidra cromica; azotat de
de mare pot exploda sub efectul amoniu sau potasiu; azoturi; bicromat de amoniu
incalzi-rii, frecarii, sau potasiu; bioxid de clor;hiroxilamina;
loviturii sau al socurilor nitroetan; nitroceluloza uscata; peroxizi (de acetil,
de detonatie. Obiecte benoil, zinc); chibrituri de fosfor alb; munitie
pirotehnice. exploziva sau incendiara; exploziv; corpuri pentru
artificii, rachete, etc.
B. Materiale care la Indiferent de modul Acetona; acid acetic; acid fluorhidric anhidru;
contactul cu alte de ambalare amoniac; etilendiamina; peroxizi de potasiu sau
materiale pot da nastere sodiu, etc.
la reactii explozive sau se
pot aprinde.
C. Materiale susceptibile Indiferent de modul Carton asfaltat in roluri (suluri);carb-une
sa se autoaprinda de ambalare bituminos; deseuri de cauciuc sau lana; faina de
lucerna, de peste; fosfor alb; ingrasaminte
organice umede; mangal; seminte de in, etc.
D. Substante oxidante Indiferent de modul Acid azotic; clorhidric; sulfuric; brom; clor;
capabile sa initieze aprin- de ambalare ierbicide; iod; salpetru (azotat de potasiu), etc.
derea materialelor
combustibile la contactul
cu acestea.
E. Materiale care sub Indiferent de modul Acrilonitril; alcaloizi; amine; acetona; anilina;
efectul caldurii degaja de ambalare cloroform; clorura de metil; esteri; iod; iodati;
cantitati mari de gaze piridina; tetrabrommetan; acetat de plumb;
combustibile sau toxice. butadiena; fosfor; sulfat de metil, etc.
Page 11 of 17
 F. Materiale care in Indiferent de modul Amida alcalina; amestecuri aluminotromi-ce;
contact cu apa se aprind, de ambalare bariu; calciu; carbura de calciu -carbid; hidroxid
degaja temperaturi de calciu (var nestins); hidrura de aluminiu;
capabile sa aprinda calciu; etc. magneziu metalic sau aliaje cu
materialele combustibile continut mai mare de 30% (masa de magneziu);
din ime-diata vecinatate potasiu metalic; sodiu metalic; plutoniu; titan;
sau degaja gaze uraniu; zinc pulverulent.
combustibile.
G. Recipienti cu gaze Indiferent de modul Recipienti ficsi sau transportabili cu gaze sub
comprimate de ambalare presiune; recipienti de tip "Spray" etc.
H. Substante sau Indiferent de modul Celuloid si obiecte din celuloid; pelicula pe baza
materiale solide care au o de ambalare de nitroceluloza; peroxilina; bicromat de sodiu;
putere calorifica mai clorati (de calciu, potasiu, bariu etc.);
mare de 33.6 MJ/kg sau permanganat de sodiu, calciu sau zinc; peroxizi
caracterizate printr-o de potasiu, sodiu, plumb; petrol lampant; benzina;
ardere deosebit de sulfura de carbon; toluen; titei; acetona; gazolina;
intensa. alcool etilic, etc., propan; butan; propilena;
Lichide combustibile cu hidrogen; butadiena; gaz de furnal; metan, etc.
temperatura de
inflamabilitate mai mica
de 55oC.
Gaze combustibile

Normativ de siguranta la foc a constructiilor P.118

- EXTRAS -

(cap.2 -conditii generale de performanta a constructiilor; cap.3 - performante comune cladirilor civile
publice).
-Normativul stabileste performantele si nivelele de performanta admisibile privind "siguranta la foc" a
constructiilor si este destinat proiectantilor, verificatorilor de proiecte, expertilor tehnici si responsabililor
tehnici cu executia, proprietarilor sub orice titlu si utilizatorilor constructiilor, precum si organelor
administratiei publice potrivit obligatiilor si raspunderilor ce le revin in conformitate cu Legea privind
calitatea in constructii nr.10/1995.
-Prevederile normativului sunt obligatorii la constructiile noi de orice fel si instalatiile utilitare aferente
acestora - indiferent de proprietate sau destinatie.
-La lucrarile de amenajari sau schimbari de destinatie a constructiilor existente, atunci cand, in mod justificat,
nu pot fi indeplinite unele prevederi ale normativului, se vor asigura prin proiect masuri compensatorii de
siguranta la foc.
-Nu fac obietul normativului instalatiile si echipamentele tehnologice de productie (sisteme, utilaje, agregate,
dispozitive, etc.) inclusiv proiectele de montaj aferente acestora si constructiile destinate fabricarii,
manipularii si depozitarii explozibililor, instalatiile tehnologice in aer liber, constructiile nucleare,
constructiile subterane hidroenergetice si ale metroului, precum si cele specifice organizarii de santier.
Pentru constructiile monumente istorice sau de arhitectura, prevederile normativului au caracter de
recomandare, urmand a fi luate de la caz la caz, numai masuri de imbunatatire a sigurantei la foc posibil de
realizat, fara afectarea caracterului monumentului.

Cap.2. Conditii generale de performanta a constructiilor

2.1 RISC DE INCENDIU SI GRAD DE REZISTENTA LA FOC
La cladiri civile (publice) riscul de incendiu este determinat, in principal, de densitatea sarcinii termice (q) si
de destinatia spatiilor.
In functie de q riscul de incendiu poate fi:
1. mare: q = peste 840 MJ / m.p.
2. mijlociu: q = 420 840 MJ / m.p.
3. mic: q = sub 420 MJ / m.p.
In functie de destinatia spatiilor riscul de incendiu poate fi:
1. mare: in care se utilizeaza sau se depoziteaza materiale ori substante combustibile (arhive, biblioteci,
multiplicare, parcaje autoturisme etc.);
Page 12 of 17
2. mijlociu: in care se utilizeaza foc deschis (bucatarii, centrale termice, oficii cu preparari calde, etc.);
3. mic: celelalte incaperi si spatii.
Pentru intregul compartiment de incendiu sau cladire, riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare, care
reprezinta minimum 30% din volumul acestora.
La constructii de productie si/sau depozitare riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de
incendiu, ce exprima:
1. Categoriile A si B (BE3a,b): risc foare mare de incendiu;
2. Categoria C (BE2): risc mare de incendiu;
3. Categoria D (BE1a): risc mediu de incendiu;
4. Categoria E (BE1b): risc mic de incendiu.
Cea mai periculoasa categorie de pericol de incendiu necompartimentata existenta intr-o incapere (spatiu),
compartiment de incendiu sau constructie, de regula, determina categoria de pericol a acestora, cu
urmatoarele exceptii:
-categoriile A si B de pericol de incendiu, al caror volum aferent este mai mic de 5% din volumul incaperii sau
compartimentului respectiv;
-categoriile C si D de pericol de incendiu, cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul incaperii sau al
compartimentului respectiv, fara a depasi o arie de 400m.p.
Gradul de rezistenta la foc - reprezinta capacitatea globala a constructiei sau a compartimentului de incendiu
de a raspunde la actiunea unui incendiu standard, indiferent de destinatia sau functiunea acestuia.
2.2. Amplasarea constructiilor si conformarea la foc
Amplasare - astfel incat sa nu permita propagarea incendiilor o perioada de timp normata sau, in cazul
prabusirii, sa nu afecteze obiectele invecinate, respectandu-se distantele minime de siguranta ori
compartimentandu-se prin pereti rezistenti la foc.
Distante de siguranta
Grad de Distante minime de siguranta (m) fata de
Rezistenta la foc constructii avand gradul de rezistenta la foc
I - II III IV - V
I - II 6 8 10
III 8 10 12
IV - V 10 12 15

2.4. Limitarea propagarii focului si a fumului

Elementele de constructii, pereti si plansee utilizate pentru limitarea propagarii incendiilor si a efectelor
acestora, precum si a exploziilor, sunt de tipul:
- antifoc (AF);
- rezistente la foc (RF);
- rezistente la explozie (RE);
- etanse la foc (EF).
In continuare normativul trateaza probleme specifice pentru limitarea propagarii focului si a fumului dupa
cum urmeaza:
1.- elemente antifoc si protectia golurilor din acestea
- pereti antifoc - protectia golurilor din peretii antifoc
- usi, obloane, cortine antifoc - incaperi tampon antifoc
- tamburi deschisi antifoc - plansee antifoc
2.- elemente rezistente la foc si protectia golurilor
- pereti si protectia golurilor
- plansee si protectia golurilor
3.- elemente rezistente la explozie si protectia golurilor
4.- elemente etanse la foc

Desfumarea prin tiraj natural - organizat se realizeaza prin introduceri de aer si evacuari de fum care
comunica cu exteriorul direct sau prin canale, astfel dispuse, dimensionate si realizate incat sa asigure
circulatia aerului in volumul protejat si evacuarea fumului.
Desfumarea prin tiraj mecanic - se asiguraprin evacuarea mecanica a fumului si introducerea naturala sau
mecanica a aerului, astfel incat sa asigure circulatia aerului in spatiul protejat si evacuarea fumului.

Page 13 of 17
In continuare normativul trateaza conditiile specifice de desfumare a caselor de scari inchise si a circulatiilor
comune orizontale inchise.

2.6. Cai de evacuare in caz de incendiu

In constructii, compartimente de incendiu, incaperi si alte spatii construite vor fi asigurate cai de evacuare
prin care, in caz de incendiu, persoanele sa poata ajunge in exterior la nivelul terenului sau al unor suprafete
carosabile, in timpul cel mai scurt si in conditii de deplina siguranta.
Nu constituie cai de evacuare in caz de incendiu, in general: ascensoarele; trecerile prin usi antifoc care se pot
bloca in pozitie inchisa sau prin usi incuiate in timpul functionarii normale a cladirii; trecerile destinate
garniturilor de tren care transporta incarcaturi periculoase; galeriile, tunelurile etc. prin care se transporta
sau vehiculeaza substante cu pericol de incendiu, explozie, intoxicare, asfixiere sau abur cu presiune mai mare
de 1 atm.
Numar cai de evacuare - asigurarea unei singure cai de evacuare este admisa atunci cand conform proiectului,
la fiecare nivel se pot afla simultan maximum 20 de persoane - indiferent de timpul (lungimea) de evacuare
realizat, precum si in cazurile in care numarul persoanelor este mai mare dar timpul (lungimea) traseului de
evacuare se inscrie in valoarea admisa pentru coridoare infundate, in functie de gradul de rezistenta la foc,
risc sau categorie de pericol de incendiu, tip de cladire si destinatie, conform prevederilor normativului.
La cladiri inalte, foarte inalte si la sali aglomerate, precum si in situatiile stabilite de normativ, sunt obligatorii
minimum doua cai de evacuare.
Alcatuirea cailor de evacuare
Usi - deschiderea usilor de pe traseul cailor de evacuare, de regula, trebuie sa se faca in sensul deplasarii
oamenilor spre exterior, cu exceptia usilor prin care se evacueaza cel mult 30 persoane valide si a cazurilor
prevazute in normativ.
Scari interioare - Scarile interioare pot fi inchise (amplasate in case proprii de scari) sau deschise (amplasate
in holuri, vestibuluri, atriumuri etc.). Scarile de evacuare, de regula, trebuie sa duca, pe aceeasi verticala, de la
ultimul nivel pentru care asigura evacuarea, pana la nivelul iesirii in exterior la nivelul terenului ori al unor
suprafete exterioare carosabile, sau pe o terasa de pe care evacuarea poate fi continuata pana la nivelul
terenului.
Scari exterioare deschise - Scarile de evacuare deschise pot fi amplasate independent, in exteriorul
constructiei sau alipite acesteia pe maximum trei laturi. Ele pot inlocui scarile interioare de evacuare necesare
sau pot constitui o continuare a acestora, daca sunt executate din materiale C0, cu rezistenta la foc de
minimum 15 minute si daca:
-respecta prevederile referitoare la dimensionarea scarilor de evacuare;
-sunt protejate astfel incat circulatia sa nu poata fi blocata de flacarile sau fumul produs - in caz de incendiu -
ori datorita avarierii unor conducte de aburi, lichide sau gaze combustibile, acizi sau substante toxice, etc.
amplasate la mai putin de 3,00m de gabaritul scarii.
Dimensionarea cailor de evacuare
Determinarea fluxurilor de evacuare
F=N/C
F = numarul de fluxuri;
N = numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare;
C = capacitatea normata, de evacuare a unui flux.

Gabaritele cailor de evacuare

- 0,80m pentru un flux;
- 1,10m pentru doua fluxuri;
- 1,60m pentru trei fluxuri;
- 2,10m pentru patru fluxuri;
- 2,50m pentru cinci fluxuri.

Timpul de evacuare (lungimea cailor de evacuare)

La determinarea timpului de evacuare, respectiv a lungimii caii de evacuare, se ia in considerare traseul
parcurs in axa caii de evacuare, de la punctul de plecare pana la o iesire in exterior, sau pana la o scara de
evacuare inchisa sau deschisa, ori degajament protejat, tinand seama de pozitia diferitelor echipamente sau
obiecte cu amplasament fix care trebuie ocolite, respectandu-se nivelele de performanta admise in normativ.

Page 14 of 17
2.7. Instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor
Constructiile se prevad, dupa caz, cu instalatii de semnalizare si stingare a incendiilor, potrivit reglementarilor
de specialitate.

2.8. Instalatii utilitare aferente constructiilor

Instalatiile utilitare (hidro, electrice, de incalzire, de ventilare, conditionare si altele asemenea) se proiecteaza
astfel incat sa nu contribuie la producerea si propagarea incendiilor, in conformitate cu prevederile
prezentului normativ si ale reglementarilor de specialitate.

2.9. Cai de acces, interventie si salvare

Pentru asigurarea conditiilor de acces, interventie si salvare in caz de incendiu la constructii si instalatii se
prevad cai de circulatie (drumuri) necesare functional sau fasii libere de teren, orespunzator amenajate
pentru accesul utilajelor si autospecialelor de intervantie ale pompierilor.
Nu este obligatorie asigurarea unor circulatii carosabile la cabane, refugii turistice, constructii la altitudine
(montane), anexe gospodaresti, etc., precum si la constructiiincadrate in categoria de importanta D (redusa).

2.10. Dotarea cu mijloace de interventie si serviciul de pompieri

Pentru asigurarea verificarii, supravegherii si interventiei in caz de incendiu, prin proiect se va stabili nivelul
de dotare a serviciului de pompieri, in functie de categoria de importanta, marimea, destinatia si
vulnerabilitatea la incendiu a constructiei.

Cap. 3. Performante comune cladirilor civile (publice)

Riscuri de incendiu si grade de rezistenta la foc

Riscul de incendiu si gradul de rezistenta la foc se stabilesc conform celor prezentate la capitolul 2.
Amplasare si conformare la foc
Amplasare - conform punctului 2.2.
Conformare la foc
Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale cladirilor civile (publice) supraterane
Gradul de Aria maxima construita (la sol), a unui compartiment de incendiu (in mp)
rezistenta la foc Cladiri cu un nivel Cladiri cu mai multe niveluri
I - II 2500
III 1800
IV 1400 1000
V 1000 800

Capacitate Numar maxim de niveluri

Nr. Destinatia cladirilor (Numar maxim pentru cladiri avand gradul de
crt. de persoane) rezistenta la foc:
III IV V
1 Cladiri care adapostesc persoane ce 150 2 1 1
nu se pot evacua singure
2 Cladiri pentru muzee sau expozitii 300 3 2 1
care nu adapostesc valori deosebite
si nu sunt sali glomerate
Cladiri pentru cazare temporara 200
Cladiri pentru invatamant de cultura 480
generala si licee
3 Cladiri de locuit 200 5 3 2
4 Cladiri cu alte destinatii, fara sali 300 5 2 1
aglomerate

Nota: 1. Pentru cladirile echipate cu instalatii automate de stingere a incendiilor, ariile se pot majora u 100%.
Atunci cand se prevad instalatii automate de semnalizare a incendiilor, ariile se pot majora cu 25%. Majorarile
mentionate nu se cumuleaza.
Page 15 of 17
2. In cazuri justificate tehnic, investitorii pot stabili arii construite mai mari pe proprie raspundere, prin hotarari
scrise ale conducerilor respective.
Numar de niveluri supraterane maxim admis si capacitatea cladirilor civile de gradul III.V de rezistenta la foc
Nota: In cazuri justificate tehnic si asigurand masuri suplimentare de protectie, investitorii pot adopta un singur
nivel in plus fata de cele admise, pe proprie raspundere, prin hotarari scrise ale consiliilor de conducere
respective.
Cai de evacuare in caz de incendiu
Sunt admise scari de evacuare interioare deschise in constructiile civile (publice), daca servesc la evacuarea
utilizatorilor a cel mult doua niveluri.

Capacitati de evacuare
Nr. Destinatia cladirii sau a portiunii de cladire pentru care se Capacitatea de
crt. caluleaza evacuarea evacuare (C) a unui flux
(numar de persoane)
1. Cladirile care adapostesc persoane incapabile de a se evacua 50
singure: maternitati, stationare medicale, cladiri pentru copii de
varsta prescolara, ospicii pentru alienati mintali, camine pentru
batrani si infirmi, persoane handicapate, etc.
2. Cladirile pentru invatamant de toate gradele, administrative, 70
sociale, laboratoare, studiouri cinematografice si de radio, sali de
adunari, auditorii, magazine, expozitii, alimentatie publica, de
lectura, sport, asteptare, etc. care nu sunt sali aglomerate sau
cladiri inalte ori foarte inalte
3. Cladiri de locuit, administrative, hoteluri, camine, cabane, etc. care 80
nu sunt cladiri inalte sau foarte inalte.

Dotarea cu mijloace de interventie, serviciul de pompieri

Cladirile civile (publice) se doteaza cu stingatoare, asigurand un stingator portativ cu pulbere de 6 kg sau
echivalentul acestuia pentru o arie construita de maximum 250 mp, dar minimum doua stingatoare pe fiecare
nivel al cladirii.
De regula, constructiile civile vor avea constituite servicii de pompieri civili atunci cand capacitatea maxima
simultana depaseste 500 persoane, precum si atunci cand mijloacele de stingere a incendiilor cu care sunt
echipate nu sunt cu actionare automata.
Al.1.-incendiile produse de fumat se datoreaza atat flacarii (chibrit,bricheta) utilizate pentru aprinderea
tigarii, pipei sau trabucului si restul ramane la terminarea procesului de fumat.
Al.2.-Flacara de chibrit are o durata de ardere de circa10 secunde.Chibritul aprins si aruncat la intamplare
poate initia incendierea materialelor usor inflamabile cum sunt: paiele de grau, resturi de hartie si lichide
inflamabile,aflate in vase deschise sau imprastiate
Art. 23
al.1.- Temperatura unei tigari aprinse este cuprinsa intre 550-600 grade celsius, iar timpul de ardere difera in
functie de calitatea tigarii, fiind cuprins intre 7,5 si 12 minute.
Art. 26.
Prezenta deseurilor, rezidurilor, ambalajelor, precum si scurgerile necontrolate de fluide combustibile poate
favoriza in anumite conditii propagarea focului pe suprafete exterioare intinse, precum si/din interiorul
cladirii.
Art.37.-Deseurile constituie o sursa frecventa de aprindere prin plasarea lor necorespunzatoare sub birouri,
rafturi, tejghele, unde posibilitatea de a intra in contact cu materiale combustibile ( textile, hartie, lemn etc)
este foarte mare.
Art.36.- Aparatele electrice de incalzit cu elemente de incalzire in cuva de ulei poate constitui sursa de
aprindere, deoarece temperatura peretilor cuvei poate atinge 1500 grade Celsius fata de maximul 750 grade C
avand acesta functionarea cu termostat.
Art.38.-Deseurile improvizare si artizanale prezinta risc deosebit datorita puterii mari si a deficientelor pe
circuitele de alimentare,aspect care conduce la suprasolicitarea instalatiei electrice la care sunt
racordate(conductori, prize, stechere, etc).

D.G. PSI 004/2001 EXTRAS

Page 16 of 17
Art.91.-In cazul activitatilor gospodaresti principalele masuri de prevenire a incendiilor datorate riscurilor
generale de electicitate statica se refera la:
Interzicerea spalarii sau curatirii imbracamintei cu benzine, solventi si alte lichide inflamabile;
Interzicerea utilizarii bidoanelor, canistrelor si aaltor recipienti din mase plastice la transportul, stocarea sau
manipularea benzinol-petrolului si a altor lichide inflamabile;
Interzicerea folosirii palniilor din material plastic la tranzvadarea lichidelor inflamabile;

Activitate practica
-Cunoasterea stingatorului cu praf si CO2 (Caracteristici si Modul de actiune), exercitiu practic;

Page 17 of 17