TEHNICA RECOLTRII SNGELUI PRIN SISTEMUL VACUTAINER

Avantaje Utilizarea acestei metode de prelevare asigura:

- confortul pacientului
- calitatea probei de sange
- securitatea personalului medical

Pregatire Materiale:
- holder un tub de material plastic care prezinta, la partea superioara,
amboul la care se ataseaza acul de punctie prin infiletare, iar la partea
inferioara doua aripioare.
- acul de punctie protejat de carcasa bicolora.
- tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori conventionale.
- materiale necesare efectuarii punctiei venoase.
Pacient:
- pregatirea psihica:
- se anunta si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii.
- pregatirea fizica:
- recoltarea se face dimineata pe nemancate
- se aseaza pacientul in decubit dorsal, confortabil, cu membrul
superior in abductie, extensie si supinatie.

Executie Asistenta:
-se spala pe maini cu apa si sapun
-imbraca manusi sterile
-verifica banda de siguranta a acului (integritate, valabilitate)
-indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscari de rasucire
-infileteaza capatul liber al acului in holder
-alege locul punctiei si il aseptizeaza
-indeparteaza carcasa colorata a acului.
Executa punctia venoasa:
- introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediul, iar
 cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma
gumata a dopului
- dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de
impingere asupra aripioarelor laterale si i se imprima miscari usoare de
inclinare-rasturnare pentru omogenizare cu aditivul
- se introduce tubul urmator
- se retrage acul din vena si se face o compresiune asupra locului
punctiei timp de 1-3 minute fara a flecta antebratul pe brat.

Pregatirea - se eticheteaza tuburile

probelor - se trimit la laborator.
pentru
laborator

Reorganizare - se reorganizeaza locul de munca

- acele utilizate se depun in containerul destinat.

Ingrijirea - aceeasi ca la punctia venoasa.

pacientului
dupa tehnica

DE STIUT:
Tuburile vacuumtainer se utilizeaza in functie de codul de culoare al dopului de cauciuc
astfel:

Rosu si portocaliu: pentru chimie clinica

- teste de disproteinemie
- electroforeza, transaminaze, amilazemie, fosfataza, uree sanguina, glicemie, acid uric,
creatinina, bilirubinemie, calcemie, fosforemie, sideremie, lipemie, rezerva alcalina,
imunograma, proteina C reactiva, Latex, Helicobacter.
- antigen Australia
- Waler-Rose, Rh., Grup sanguin
- ASLO, RBW.
Negru: seditainer pentru determinarea VSH-ului (se agita dupa recoltare printr-o
miscare lenta).

Bleu: pentru determinari de coagulare

- fibrinogen
- timp de protrombina (se agita dupa recoltare cu miscari lente).

Mov: pentru determinari hematologice EDTA-K3

- hematocrit, HLG cu formula leucocitara.
- indici eritrocitari VEM, HEM, CHEM.
- rezistenta globulara
(se agita dupa recoltare prin miscari lente).

Verde: vacuumtainer cu litiu heparina pentru analize biochimice

Cand se recolteaza mai multe probe de la acelasi pacient, umplerea tuburilor

vacuumtainer se face in urmatoarea ordine:
- tuburi fara aditivi
- tuburi pentru probe de coagulare
- alte tuburi cu diversi aditivi.

1. Tehnica efectuarii punctiei venoase

Definitie
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac
de punctie.

Scop
- Explorator
- recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele
biochimice,hematologice, sreologice si bacteriologice

- Terapeutic
- administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase
- recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
- executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui
- sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniune arteriala

Locul punctiei- venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza

un "M" prin anastomozarea lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsala a mainii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)

Pregatirea punctiei
Materiale necesare
- pentru protectie se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama si
aleza
- pentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool medicinal si
tampoane.
- se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in fuctie de scop),
- seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale.Toate aceste materiale sunt de unica
folosinta.

- Pacientul se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care
executa punctia (in decubit dorsal).
- Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice
circulatia de intoarcere la nivelul bratului,
- Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie maxima, se
dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului
unde se va executa punctia, strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia venoasa fara
a comprima artera.
- Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind
turgescente.

Executia punctiei
- Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.
- Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o
usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa,
gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul
degetelor.
- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de
30 de grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul
inainteaza in gol.
- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea
acului in vena prin aspiratie cu seringa.

- Se continua tehnica ij functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea

medicamentelor, recoltarea sangelui sau perfuzie.
- In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se
introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat
- Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a
pumnului.
- Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si
se retrage brusc acul din vena.
- Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.

Accidente
In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa accidente

- Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa intrevina si sa

retraga acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3 minute
 - Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei
- Ameteli, paloare, lipotimie

2. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU HEMOLEUCOGRAM

Hemoleucograma completa este cel mai utilizat test de laborator!

Este folosit pentru a determina starea generala de sanatate a unui individ sau pentru a
monitoriza o varietate de disfunctionalitati. Consta intr-o mostra de sange prelevata din
vena bratului, din deget sau, in cazul nou-nascutilor, din calcai.
Ce se testeaza?
Hemoleucograma completa include rezultate la nivelul urmatorilor parametrii:
- numarul globulelor albe din sange (leucocite -WBC)
- numarul globulelor rosii din sange (eritrocite -RBC)
- numarul trombocitelor din sange (PLT)
- cantitatea de hemoglobina din sange (HGB)
- procentul de globule rosii (hematocrit -HCT)
- media volumului globulelor rosii (MCV)
- media volumului hemoglobinei (MCH)
- concentratia medie a hemoglobinei (MCHC)
OBIECTIVELE PROCEDURII
- Efectuarea diagramei sangelui prin care se determin: Hb, Ht, elementele
figurate, formula leucocitar

PREGTIREA MATERIALELOR
- Tav medical/crucior
- Sering de 2ml, ac steril sau holder i ac dublu acoperit cu cauciuc
- Flacon cu EDTA (cristale, anticoagulant) sau vacutainer cu EDTA (cu capac mov )
- Soluie dezinfectant (alcool); tampon de vat, garou, tvi renal
- Mnui de cauciuc de unic folosin, muama

PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Informai i explicai pacientului procedura
- Obinei consimmantul informat
- Incurajai i susinei pacientul
b) FIZIC:
- Atenionai pacientul s nu mnance cel puin 12 ore i s stea in repaus fizic
la pat
- Verificai dac a respectat recomandrile
- Poziionai pacientul in decubit dorsal cu mana sprijinit ca pentru puncie
venoas
- Alegei vena cea mai proeminent

EFECTUAREA PROCEDURII:
a) prin metoda clasic
- Splai mainile cu ap i spun
- Dezinfectai mainile cu alcool
- Imbrcai mnui de protecie
- Pregtii o sering de 2ml pentru recoltare
- Aplicai garoul pentru puncia venoas
- Puncionai vena
- Desfacei garoul
- Aspirai in seringa 1,5 - 2ml sange
- Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool
- Exercitai o compresiune asupra tamponului 2-5' fr ca pacientul s indoaie
braul
- Transferai sangele din sering in flaconul cu EDTA
- Agitai flaconul prin micare circular lent pe o suprafaa plan
b) prin metoda vacuette
- Splai mainile/dezinfectai-le/imbrcai mnuile de protecie
- Montai acul dublu la holder prin inurubare
- Indeprtai cauciucul de pe ac - partea superioar
- Aplicai garoul
- Puncionai vena
- Dezlegai garoul
- Fixai tubul vacuette destinat recoltrii HLG
- Umplei pan la semn recipientul cu sange
- Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool
- Exercitai o presiune asupra tamponului de 2- 5'
- Agitai lent vacutainerul

INGRIJIREA PACIENTULUI
- Aezai pacientul in poziie comod
- Aplicai un plasture peste tampon
- Verificai locul punciei
- Observai faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

- Colectai deeurile in recipiente speciale conform PU
- Indeprtai mnuile/splai mainile cu ap i spun
- Aeza i tava in dulap

NOTAREA PROCEDURII
Notai procedura in dosarul/planul de ingrijire:
- Data i ora recoltrii;
- Notai eventualele manifestri ale pacientului

PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

- Etichetai recipientul tubului vacuette
- Completai fia de laborator
- Transportai imediat produsul la laborator

EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII

Rezultate ateptate/dorite:
- Puncia se desfoar fr incidente
- Pacientul exprim stare de confort
- Sangele nu se coaguleaz i nu se hemolizeaz, nu apare hematom
Rezultate nedorite ( probleme poteniale) / Ce facei?
- Perforarea venei i apariia hematomului
- Pacientul prezint ameeli, paloare accentuat, lipotemie
- Se produce coagularea sangelui
- Se produce hemolizarea sangelui
- Verificai dac s-a respectat raportul dintre sange i anticoagulant, dac s-au respectat
condiiile de recoltare

3. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU VSH

OBIECTIVELE PROCEDURII
- Determinarea rapiditaii cu care se produce sedimentarea ( aezarea
progresiv) hematiilor pe fundul eprubetei din sangele necoagulabil lsat in repaus

PREGTIREA MATERIALELOR
- Tav medical/crucior
- Sering de 2ml, ac steril sau holder i ac dublu acoperit cu cauciuc
- Anticoagulant soluie de citrat de Na 3,8% sau tub vacuette cu anticoagulant steril
(capac negru)
- Stativ, eprubete curate, uscate
- Soluie dezinfectant, tampoane de vat
- Mnui de unic folosin
- Garou, tvi renal, muama
- Recipiente pentru colectarea deeurilor

PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Informai i explicai pacientului procedura
- Obinei consimmantul informat
- Incurajai i susinei pacientul
b) FIZIC:
- Atenionai pacientul s nu mnance i s stea in repaus fizic
- Verificai dac a respectat recomandrile
- Poziionai pacientul in decubit dorsal cu membrul superior sprijinit pe pat ca pentru
puncia venoasa
- Asigurai intimitatea pacientului
- Alegei vena cea mai uor abordabil

EFECTUAREA PROCEDURII:
a) prin metoda clasic
- Splai mainile cu ap i spun
- Dezinfectai mainile cu alcool
- Imbrcai mnui de protecie
- Aspirai in sering 0,4ml citrat de Na 3.8%
- Acoperii acul seringii cu capacul
- Aezai seringa pe o compres steril
- Aplicai garoul ca pentru puncia venoas
- Puncionai vena
- Dezlegai garoul
- Aspirai in sering 1,6ml sange
- Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool
- Exercitai o compresiune asupra tamponului 2-3'
- Tansferai amestecul sange/citrat in eprubet i agitai uor
- Aezai eprubeta in stativ

b) prin metoda vacuette

- Splai mainile/dezinfectai-le/punei mnui de unic folosin
- Montai acul dublu la holder prin inurubare
- Indeprtai cauciucul de pe ac - partea superioar
- Aplicai garoul
- Puncionai vena
- Dezlegai garoul
- Fixai tubul vacuette destinat recoltrii VSH
- Umplei pan la semn recipientul cu sange
- Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool
- Exercitai o presiune asupra tamponului de 2- 3'
- Agitai lent tubul vacuette

INGRIJIREA PACIENTULUI
- Aezai pacientul in poziie comod, aplicai o band adeziv non alergic deasupra
tamponului
- Observai faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
- Observa i locul punciei

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

- Colectai deeurile in recipiente speciale conform PU
- Indeprtai manuile
- Splai mainile

NOTAREA PROCEDURII
- Notai procedura in dosarul/planul de ingrijire
- Notai reacia pacientului in timpul procedurii

PREGTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

- Etichetai eprubeta sau vacutainerul pentru laborator
- Completai fia de laborator
- Transportai imediat produsul la laborator

EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII

Rezultate ateptate/dorite:
- Puncia venoas se desfoar fr incidente
- Pacientul exprim stare de confort
- Sangele nu se coaguleaz i nu se hemolizeaz
- Nu apare hematomul local
 Rezultate nedorite
- Pacientul prezint ameeli, paloare accentuat, lipotimie
- Se produce coagularea sangelui
- Se produce hemoliza sangelui
- Greeala de colectare.
- Cerei acordul medicului i pacientului pentru repetarea recoltrii
- Perforarea venei i apariia hematomului
- Aplicai o compres rece i apoi un unguent care favorizeaz resorbia

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH):

rapiditatea cu care se produce depunerea lor.
Valori normale VSH
Dup 1h: la brbai 1-10mm Dup 2h: la brbai 7-15mm
la femei 2-13mm la femei 12-17mm

Dac se recolteaz cu sist. Vacutainer , se pregtete perni, muama, tav medical,

tvi renal, holenderul, acele speciale, tampon cu alcool, garou, eprubeta cu dop de
culoare neagr. Se recolteaz sngele fr garou.

4. Coagulograma
In cazul in care se recolteaza numai teste de coagulare, se tine cont de urmatoarele
indicatii:

cand se recolteaza folosind un set cu fluturas (cu tub de transfer) se recomanda sa se
utilizeze un vacutainer tampon sau de umplere folosit pentru a incarca spatiul mort
al
tubului de transfer in vederea asigurarii unui raport corect sange:anticoagulant
(vacutainerul acesta nu trebuie sa se umple complet si este aruncat). Dupa acesta se
monteaza si s
e umple vacutainerul cu proba propriu-zisa.

Deoarece testele de coagulare depind foarte mult de calitatea recoltarii, se iau in
considerare urmatoarele observatii: rezultatele PT (interpretat ca INR) si APTT nu sunt
influentate daca sunt obtinute pe primul tub recoltat. Intrucat nu se cunoaste efectul
acestei proceduri asupra altor teste de coagulare, se recomanda recoltarea unui al doilea
tub (dupa caz).

5. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE

Rosu - biochimie
OBIECTIVELE PROCEDURII
- Determinarea componentelor biochimice ale sangelui in vederea aplicrii msurilor
competente in timp util in cazul modificrilor patologice

PREGTIREA MATERIALELOR
- Tav medical / crucior
- Seringi i ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu (special) acoperit cu cauciuc
- Tuburi vacuette unele cu gel care ajut la separarea mai rapid a serului
- Stativ, eprubete curate, uscate
- Soluie dezinfectant (alcool)
- Tampoane de vat
- Mnui de unic folosin
- Garou, muama
- Tvi renal
- Recipiente speciale pentru colectarea deeurilor

PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Informai i explicai pacientului procedura
- Obinei consimmantul informat
- Incurajai i susinei pacientul
b) FIZIC:
- Atenionai pacientul s nu mnance i s stea in repaus fizic cel puin 12 ore
- Poziionai pacientul in funcie de starea sa (ezand sau decubit dorsal) cu mana sprijinit
ca pentru puncie venoas
- Alegei vena cea mai turgescent

EFECTUAREA PROCEDURII:
a) prin metoda clasic
- Sp la i mainile cu ap i spun
- Dezinfectai mainile
- Imbrcai mnui de unic folosin
- Fixai acul la sering
- Aplicai garoul
- Puncionai vena
- Recoltai 5 - 7 ml de sange
- Dezlegai garoul
- Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool
- Exercitai o presiune moderat asupra tamponului 2 -3' fr ca pacientul s indoaie cotul
(rugai pacientul eventual s fixeze tamponul)
- Repartizai sangele in eprubet conform protocolului de recoltare
- Aezai eprubeta in stativ
b) prin metoda vacuette
- Splai mainile / dezinfectai / imbrcai mnui de unic folosin
- Montai acul special la holder prin inurubare
- Indeprtai cauciucul de pe partea superioar a acului
- Aplicai garoul
- Puncionai vena
- Fixai tubul vacuette destinat recoltrilor pentru examene biochimice (glicemie, creatinin,
uree, acid uric, calcemie, etc)
- Umplei pan la semn recipientul cu sange (5 - 7 ml)
- Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool i exercitai presiune asupra acestuia 2-
3'

INGRIJIREA PACIENTULUI
- Aplicai o band adeziv non alergic deasupra tamponului
- Aezai pacientul in poziie comod
- Observai faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

- Colectai deeurile in recipiente speciale conform PU
- Indeprtai mnuile
- Splai mainile

NOTAREA PROCEDURII
- Notai procedura in dosarul/planul de ingrijire

PREGTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

- Etichetai eprubeta sau vacutainerul pentru laborator
- Completai fia de laborator
- Transportai imediat produsul la laborator in condiii de siguran

EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII

Rezultate ateptate/dorite:
- Prelevarea se face fr incidente, pacientul este colaborant
- Pacientul prezint stare de confort

Rezultate nedorite/ce facei ?

- Hematom prin infiltrarea esutului paravenos
- Ameeli, paloare accentuat, posibil lipotimie
- Sange hemolizat

Recoltarea sangelui pentru examene biochimice

Se efectueaz prin puncie venoas , dimineaa, bolnavul fiind a jeune ; se recolteaz

5-10ml snge simplu pentru a determina:
Uree sanguin: 0.20-0,40 gr/1000ml transaminaz
Acid uric: 2-6 mg % TGO=2-20 ui
Creatinin: 0,6-1,20 mg % TGP=2-16
Bilirubin: T=0,4-1mg % amilaz: 8-32 uW (Wolgemuth)
D=0,1-0,4mg % electroforez
Colesterol : 1,80-2,80 gr pr.t.=75gr %
Lipemie: 600-800mg % calcemie: 9-12 mg % ; 4,5-5,5 mEq/l
Sideremie: recoltare direct n eprubet cu ac de platin: 100-160 /100 ml
Rezerv alcalin: 5-10 ml n sticlue heparinate : 58-65 vol. %
Glicemia : 2ml snge / NaF 4mg : 0,80-1,20 gr
Fibrinogen: 0,5 ml citrat de Na 3,8 % i 4,5ml snge : 200-400 mg %
Timp de protrombin: 0,5 ml oxalat de K i 4,5 ml snge : timpii
T.Quick=12-14

T.Howell=130-230

6. RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMENE

BACTERIOLOGICE

Recoltarea sangelui pentru examene bacteriologice/hemocultura

Ce este Hemocultura?
- In sangele pacientului pot fi prezente microorganisme patogene precum bacterii si
fungi iar acestea pot fi puse in evidenta folosind metode microbiologice si/sau
imunohistochimice

Indicatii
- Hemocultura este necesara pentru precizarea diagnosticului medical cand exista
suspiciunea unei infectii severe de focar cu risc septicemic precum pielonefrite si
bronhopneumonii sau endocardita infectioasa
- Totodata aceasta investigatie este indicata la pacientii cu sindrom infectios sever,
sindrom febril prelungit si la pacientii valvulari sau cu proteze valvulare si care acuza
frisoane.

Flacoane de hemocultura cu medii aerobe si anaerobe de tip BACTEC

Materiale necesare
- Laboratorul de microbiologie este obligat sa furnizeze doua seturi de recipiente ce
contin medii sterile de cultura.Un flacon este destinat pentru germeni aerobi iar celalalt
pentru germeni anaerobi.
- Indiferent de tipul de mediu de cultura este necesara verificarea cantitatii de sange
venos care trebuie recoltata pentru a se asigura raportul optim sange/mediu ce consta in
10 ml snge venos sau 5 ml snge venos la 50 ml mediu de cultur (1/5 - 1/10).

Vacutainere si Holder

- Recoltarea celor doua hemoculturi se poate face in aceasi etapa (dupa aparitia
frisonului) sau la interval de 15 minute conform indicatiei medicului (interval de o ora)
- Sunt necesare manusi sterile
- Betadina este folosita ca antiseptic dar pentru pacientii alergici la iod, se va folosi
Cloramina (antiseptic)
- Pentru recoltarea sangelui venos sunt necesare doua seringi de 20 ml, 5 ace sterile
(unul pentru recoltare, patru pentru transferul sangelui recoltat in flacoanele cu medii de
cultura
- Antiseptizarea tegumentului si dezinfectia dopurilor flacoanelor cu medii de cultura se
va face folosind tampoane sterile

- Recoltarea sngelui venos pentru hemocultur se poate face i n sistem nchis, cu

dispozitive speciale de tip Vacutainer DB, Vacuplast sau Dupont Isolator.

Tehnica
- Pentru a evita eventuale incidente/accidente este necesar respectarea urmatoarelor
indicatii:
- Dupa verificarea indicatiei medicale pentru recoltarea hemoculturii si a identitatii
pacientului, cadrul medical care va efectua recoltarea se va spala pe maini, va pregati
materialele necesare, va imbraca manusile de protectie,
- Pacientul va fi informat pentru o buna cooperare
- Antiseptizarea tegumentelor cu Betadina (sau Cloramina)
- Prin punctie venoasa periferica se vor recolta 20 ml de sange
- La sfarsitul manevrei se va face antiseptizarea locului de punctie si hemostaza locala
(compresiunea locului de electie).

- Dupa recoltare se va introduce sangele venos in flacoanele de hemocultura respectand

etapele :
- Este necesar sa se schimbe acul de recoltare cu unul steril la fiecare manipulare pentru
a preveni contaminarea
- Capacul flaconului cu mediu de cultura se dezinfecteaza cu betadina inainte de
introducerea celor 10 ml sange venos.
- Pentru omogenizarea probei, flaconul se va roti usor,
- Evidenta instrumentarului si a materialelor folosite,
- Cadrul medical dezbraca manusile folosite, se spala pe maini si le va usca
- Probele biologice recoltate se vor eticheta corespunzator si vor fi trimise la laboratorul
de microbiologie, iar in buletinul care insoteste aceste probe se vor preciza datele
generale ale pacientului, diagnosticul medical prezumptiv, zona de electie a punctiei,
temperatura cutanata in momentul recoltariii, antibioticoterapia (medicamentul, doza si
durata tratamentului), medicul curant al pacientului si asistentul medical care a efectuat
recoltarea.
- Dupa recoltare. hemoculturile vor fi trimise la laborator, flacoanele sunt insamantate si
pastrate la 36.5 - 37 grade Celsius.

Rezultatul hemoculturilor
- In functie de agentul patogen implicat in urmatoarele 7-10 zile de la recoltarea
probelor laboratorul de microbiologie va comunica rezultatele,
- Hemoculturile sunt urmarite zilnic macroscopic
- Pozitivarea hemoculturilor se face in 2-3 zile in cazul agentilor patogeni uzuali, iar
microorganismele care se dezvolta mai lent sau necesita conditii speciale de cultura
reclama un timp mai indelungat de dezvoltare sau medii speciale de cultura
- Tehnica BACTEC permite detectia macroscopica a dezvoltarii agentilor patogeni,
utilizand spectrofotometria in infrarosu pentru identificarea CO2 degajat prin
metabolismul bacterian
- Dupa indentificarea agentului patogen implicat, se testeaza si sensibilitatea pe care o
are asupra diverselor antibiotice, pentru ghidarea tratamentului etiologic specifi

7. RECOLTAREA URINII:
Recoltarea probelor de urin se poate face n mai multe feluri n funcie de scopul
urmrit. Se poate recolta proba de urin ca parte a unui examen clinic complet, proba de
urin steril printr-o tehnic neinvaziv, sau prin sondaj urinar. Recoltarea probelor prin
sondaj vezical este contraindicat pacienilor imediat dup intervenii chirurgicale
genitourinare. Materiale necesare: Pentru proba de urin nesteril : urinar sau plosc
dac este necesar mnui recipient gradat etichete formular cerere analiz laborator
recipient pentru transportarea analizelor la laborator

Pentru proba steril prin metoda neinvaziv:

lighean
ap i spun
prosop
mnui
recipient gradat
3 comprese sterile
soluie antiseptic
recipient steril cu capac
etichete
 plosc sau urinar dac este necesar
formular cerere analiz pentru laborator
recipient pentru transportul analizelor la laborator

Pentru proba steril prin sondaj vezical:

mnui
paduri antiseptice
sering de 10 ml
ac 21G ori 22G
clem pentru pensarea tubului
recipient steril cu capac
etichete
formular cerere analiz pentru laborator
recipient pentru transportul analizei la laborator

Recoltarea:
se va explica pacientului faptul c trebuie s-i recoltm o prob de urin pentru
laborator i n ce const tehnica de recoltare.

Colectarea probei de urin nesteril:

asigurarea intimitii
i se va explica pacientului imobilizat la pat c va trebui s urineze ntr-o plosc/urinar;
celui care nu este imobilizat i se va explica faptul c va trebui s mearg la toalet
pentru a urina
se pun mnuile
din plosc sau urinar se pun cel puin 120 ml urin n recipientul pentru recoltat i se
nurubeaz capacul; dac diureza pacientului trebuie monitorizat, restul de urin se va
msura cu ajutorul recipientului gradat
dac accidental se pierde urina pe pereii exteriori ai recipientului se va spla i usca
se eticheteaz recipientul cu numele pacientului, data i ora recoltrii i se va trimite
imediat la laborator nsoit de formularul de cerere a analizei
ntrzierea trimiterii probei la laborator poate altera rezultatele finale ale probei
se vor spla plosca/urinarul i recipientul gradat fiind nlturate de la patul pacientului
pacienii care nu sunt imobilizai vor merge la toalet i vor urina n plosc sau urinar
dup care se va proceda la fel ca mai sus

Colectarea probei de urin prin metoda steril neinvaziv:

deoarece scopul este recoltarea unei probe necontaminate, se va explica cu mult
atenie pacientului tehnica de recoltare
se va spune pacientului s merg la toalet i s-i dezbrace complet partea inferioar a
corpului apoi s se spele pe mini
dac este brbat va sta n picioare n faa scaunului de toalet ca pentru urinat, iar dac
este femeie se va aeza ct mai n spate pe vasul de toalet i cu picioarele ct mai
desfcute
pacientul/pacienta i va spla cu ap i spun zona genital i meatul urinar apoi se va
terge de 3 ori cu comprese mbibate n soluie antiseptic
se indic femeilor s-i separe labile cu o mn iar cu cealalt s se tearg cu
compres sterile mbibat n soluia antiseptic din fa spre spate,repetnd de trei ori
gestul, de fiecare dat cu compres diferit; cu cea de-a treia compres se va terge n
jurul meatului urinar
se indic brbailor s retracteze bine glandul pentru a dezinfecta bine meatul urinar i
s menin glandul retractat pe parcursul urinrii i recoltrii probei
se indic femeilor adoptarea poziiei cu picioarele ct mai deprtate i meninerea
labiilor desfcute pe parcursul urinrii i recoltrii probei
dup splare i dezinfectare pacientul/pacienta poate ncepe s urineze; apoi, fr a se
opri micionarea, se ia recipientul pentru prob, se pune n dreptul jetului urinar i se
recolteaz circa 30-50 ml, ndeprtndu-se apoi din calea jetului urinar
se pun mnuile
se ia recipientul de la pacient i se nsemneaz capacul; se va evita s se ating
marginile interioare ale recipientului sau capacul pe interior
dac accidental urina s-a prelins pe pereii exteriori ai recipientului se va spla i usca
pacientului i se sugereaz s se spele bine pe mini
se va eticheta recipientul cu numele pacientului, testul efectuat, tipul de prob
dac se va cere urocultura, trebuie menionat dac pacientul este sub antibioterapie i ce
antibiotic i se administreaz
se ataeaz formularul de cerere a analizei la recipient i proba se va trimite la laborator
imediat
pentru pacienii imobilizai la pat tehnica recoltrii este aceeai, dar se va folosi
plosca/urinarul pentru a putea urina la pat

Recoltarea probelor de urin la pacienii cu sond vezical:

se clampeaz tubul ataat la sonda urinar cu 30 min nainte de recoltarea probei
se pun mnuile;
dac tubul de colectare ataat la sond are montat un orificiu perpendicular, acesta se
va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o sering de 20 ml care se va
goli n recipientul steril
 dac nu exist acel orificiu i cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din
cateter; se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zon mic deasupra locului de inserie
cu tubul de drenaj; apoi se va nepa cu o sering cu ac i se va aspira; a se evita
neparea cateterului exact la captul de inserie a tubului de drenaj deoarece poate
perfora balonaul de fixare a cateterului;seringa se golete n recipientul steril
dac cateterul vezical nu este din caucic i tubul de drenaj nu are un orificiu aspecific
pentru recoltat, se va dezinfecta cateterul la captul unde se insereaz tubul de drenaj; se
va deconecta apoi i se va lsa s curg urina n recipientul steril; se va evita s se ating
recipientul cu cateterul n interior sau marginile acestuia pentru a evita contaminarea
dup recoltare se terg din nou cu paduri antiseptice capetele de conexiune ale sondei
vezicale i ale tubului de drenaj i se ataeaz la loc
recipientul se eticheteaz i se trimite la laborator imediat specificndu-se, dac este
cazul, tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaz pacientul

Consideraii speciale:
asigurai-v c ai declampat tubul de drenaj dup recoltarea probei de urin; n caz
contrar pot s apar complicaii ca distensia vezicii urinare sau infecii urinare.

9. Tehnica recoltarii urinii pt examenul Addis

Proba ADDIS

Proba ADDIS - este un test de laborator folosit pentru a stabili, existenta hematiilor in
urina (hematuria), existenta leucocitelor in urina (leucocituria), in cazul diagnosticarii si
monitorizarii afectiunilor renale si ale tractului urinar.
Leucocitele pot fi prezente in urina, sub un anumit nivel, fara a exista o stare patologica.
Rezultatele examinarii urinei - proba Addis - coroborate cu informatiile examenului
clinic vor stabili cu precizie diagnosticul.

Proba ADDIS consta in stabilirea numarului de globule rosii (eritrocite) si de globule

albe (leucocite) eliminate in urina pe minut prin numararea elementelor celulare
continute in esantionul de urina.
Numarul de elemente celulare gasite se exprima pe mililitru de urina si pe minut.

Recomandari pentru proba ADDIS :

se face toaleta zonei genitale cu apa si sapun

prima urina de dimineata se arunca
pacientul ramane la pat, se recolteaza urmatoarea urina la un interval de 3 ore fara a
se consuma lichide
se recomanda utilizarea unui urocultor
se aduce la laborator, intr-un interval cat mai scurt, toata cantitatea de urina recoltata
Proba ADDIS poate stabili si prezenta in urina a celulelor epiteliale, prezenta cilindrilor
urinari, prezenta cristalelor, prezenta florei microbiene, ce pot avea o semnificatie
clinica.

10. Etapele de recoltare a exudatului faringian

Exudatul faringian - lichid produs n procesul inflamator faringian.

Recoltarea secretiilor faringiene se realizeaza n cazul anginelor (inflamatia
faringelui si amigdalelor) si n boli declansate de infectia faringiana (reumatism
articular acut, nefrite, etc.).
Scopul recoltarii exudatului faringian este de a depista germenii patogeni la
nivelul faringelui, n vederea stabilirii tratamentului, precum si depistarii persoanelor
sanatoase purtatoare de germeni.
Recomandari :
- este indicat ca bolnavul sa fie "a jeun" sau la cteva ore dupa masa.
Recoltarea se realizeaza naintea administrarii antibioticelor.
Materiale necesare: tavita renala, spatula linguala sterilizata, eprubeta sterila
prevazuta cu port tampon cu vata (sterile), lampa de spirt, chibrituri.
Etape de lucru:
a) Pregatirea materialelor necesare :
Dupa pregatirea materialelor enumerate mai sus, acestea se transporta lnga
pacient.
b) Pregatirea fizica si pshica a pacientului :
- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea analizei;
- se recolteaza naintea nceperii unui tratament cu antibiotice sau cu
sulfamida;
- se anunta bolnavul ca nainte de recoltare sa nu mannce, sa nu bea apa sau
alte lichide, sa nu faca gargara, sa nu-si instileze picaturi n nas, iar daca este fumator sa
nu fumeze;
- se invita pacientul pe scaun, nefiind o pregatire fizica speciala a acestuia.
Tehnica:
- spalarea pe mini cu apa curata si sapun;
- se aprinde lampa de spirt, se flambeaza gura eprubetei, fara sa scoatem port
tamponul;
- se invita pacientul, se deschida gura, cu spatula linguala sterila se apasa
limba;
 - se scoate port - tamponul din eprubeta si se sterge depozitul de pe faringe si
amigdale;
- se flambeaza gura eprubetei fara port - tampon;
- se introduc n eprubeta port-tamponul cu produsul recoltat;
- se flambeaza din nou gura eprubetei;
- se eticheteaza cu urmatoarele date: numele si prenumele pacientului, locul
recoltarii, data recoltarii;
- se completeaza biletul de trimitere catre laborator, care se trimite imediat cu
produsul recoltat;
- se spala minile cu apa si sapun.
Reorganizarea locului de munca:
Instrumentarul folosit se curata si se spala cu apa curenta si sapun, se
introduce n solutie dezinfectanta si se pregateste pentru sterilizare.
Observatii:
naintea recoltarii, se observa atent zona de unde urmeaza sa se faca
recoltarea;
n timpul recoltarii, tamponul nu trebuie sa se mbibe cu saliva si nici sa
atinga dintii, care, avnd flora microbiana ar putea influenta rezultatul.

11. RECOLTAREA SPUTEI PRIN EXPECTORAIE

PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
Definitie
Sputa este un produs ce reprezint totalitatea
secreiilor ce se expulzeaz din cile respiratorii prin tuse.
OBIECTIVELE PROCEDURII
- Examinarea macroscopic, citologic, parazitologica i
bacteriologic a sputei
- Diagnosticarea unor boli ale aparatului respirator
PREGTIREA MATERIALELOR
Pregtii pe o tav medical :
- Recipient steril cu capac potrivit, etan
- Etichet / formular cerut de laborator
- Aerosol (clorur de sodiu 10%, acetilcistein, ap
distilat sau steril) pentru a induce tusea, dac medicul
indic
- Batiste de hrtie
- Mnui de unic folosin dac este necesar
- Pungi din material plastic
- Recipient special pentru materialele folosite
PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Explicai pacientului procedura pentru a reduce
anxietatea i a obine colaborarea
- Obinei consimmntul informat
b) FIZIC:
- nstruii pacientul s nu mnnce , s nu fumeze, s nu-i
pun picturi n nas, s nu se spele pe dini sau s-i
clteasc gura cu soluii dezinfectante nainte de recoltare
pentru a nu influena rezultatul
- Apelai la drenajul postural i la tapotri dac
expectoraia este dificil
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Instruii pacientul s se aeze pe un scaun, pe marginea
patului sau n poziie Fowler nalt dac starea general nu
este favorabil
- Cerei pacientului s-i clteasc gura cu ap simpl
pentru a reduce riscul de contaminare a sputei cu bacteriile
din cavitatea bucal sau cu particule de alimente
- Instruii pacientul s inspire i s expire profund de
cteva ori provocndu-i tusea (cel puin 3 ori); la ultima
expiraie sftuii-l s tueasc
- Sftuii pacientul s tueasc profund i s expectoreze
direct n recipient, cca. 15 ml de sput
Punei-v mnui de unic folosina, opional.
- Acoperii recipientul cu capacul.
- tergei exteriorul recipientului cu un erveel.
- Introducei recipientul ntr-o pung de material plastic.
Recoltarea sputei prin frotiu faringian i laringian
se umezete tamponul de vat cu ap distilat steril
se apas limba cu spatula
se introduce tamponul n faringe cernd pacientului
s tueasc
sputa eliminat se prinde pe tamponul de vat care se
introduce imediat n eprubeta steril
frotiul laringian se recolteaz de ctre medic
ptrunznd cu tamponul n laringe sub control
laringoscopic
Recoltarea sputei prin spltur gastric
se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), n stomac,
dimineaa, pe nemncate
se introduc prin sond 200ml ap distilat,
bicarbonatat, cldu, care este evacuat imediat sau
extras cu seringa
lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru
c germenii cutai pot fi distrui dac stau mai mult
timp n contact cu mediul acid al sucului gastric
dac recoltarea se face pentru nsmnare i lichidul
trebuie trimis la alt laborator, sucul obinut poate fi
neutralizat cu bicarbonat de Na
Recoltarea sputei prin spltur bronic
se utilizeaz la pacienii cu TBC cavitar, care nu
expectoreaz
se pun n eviden bacili ncapsulai n submucoas,
care nu apar n mod obinuit n sput
 se introduc n recipientul de aerosoli 5ml ser
fiziologic sau 4ml soluie teofilin 3% cu 1ml soluie
de stricnin 1
pacientul inhaleaz de cteva ori prin inspiraii
adnci, repetate, urmate de expiraii scurte
se face o scurt pauz de 4-5sec i se repet pn la
aerosolizarea ntregii cantiti de lichid
dup aspiraii, pacientul ncepe s tueasc chiar dac
nu a tuit niciodat
sputa expectorat se recolteaz ntr-un vas steril,
recoltarea se repet zilnic, n urmtoarele 4 zile, n
vase separate

NGRIJIREA PACIENTULUI
- Oferii pacientului un pahar cu ap curat s-i clteasc
gura
- Ajutai pacientul s adopte o poziie comod
- Observai respiraia
- Educai pacientul s colecteze n continuare sputa pentru
a preveni diseminarea infeciei
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
- Colectai materialele folosite n recipiente speciale
conform PU
- ndeprtai mnuile
- Splai minile
NOTAREA PROCEDURII
- Notai procedura n dosarul/planul de ngrijire
- Notai data, ora, cantitatea, culoarea, mirosul, consistena
PREGTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR
- Etichetai recipientul cu: numele i prenumele
pacientului, data i ora recoltrii, examenul cerut -
Completai formularul cerut de laborator dac pacientul
are febr, dac a luat antibiotice sau dac expectoraia a
fost indus prin administrare de aerosol (deoarece, n acest
caz, sputa este mai apoas i se poate confunda cu saliva )
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII
Rezultate ateptate:
- Pacientul este compliant i reuete s-i recolteze sputa
i nu saliva
- Respectarea indicaiilor de recoltare se reflect n
acurateea rezultatului testului
Rezultate nedorite/ce facei?
- Pacientul nu reuete s expectoreze i nghite sputa (mai
ales femeile i copiii )
- Rezervai-v mai mult timp pentru a instrui pacientul
- Anunai medicul care v recomand alt tehnic de
recoltare (prin frotiu, splatur gastric, splatur
bronic)
- Sputa este amestecat cu saliva i resturi alimentare din
cavitatea bucal
- Repetai recoltarea instruind nc o dat pacientul i
ajutndu-l s respecte indicaiile de recoltare
- Sputa este amestecat cu vrstura declanat n timpul
efortului de tuse.
- Captai vrstura i acordai ngrijiri adecvate

12. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMENE DE

LABORATOR

Analiza materiilor fecale este indicata pentru descoperirea bolilor digestive de natura:
- microbiana (febra tifoida, dizenterie, intoxicatie alimentara etc.): coprocultura
- parazitara (oua de paraziti intestinali): examen coproparazitologic
- precum si pentru stabilirea gradului de digestie a alimentelor, a prezentei sangelui in
scaun etc.: examen coprologic.
OBIECTIVELE PROCEDURII
- Examinarea macroscopic, biochimic, bacteriologic i parazitologic
- Stabilirea diagnosticului bolilor infecioase gastrointestinale
- Depistarea persoanelor purttoare de germeni patogeni
PREGTIREA MATERIALELOR
Pregtii pe o tav medical / crucior :
- Coprocultor steril sau curat i uscat
- Tampoane sterilizate montate pe porttampoane prevzute cu dopuri de cauciuc i
introduse n eprulbete sterile
- Sonda Nelaton nr. 16-18 steril
- Sering de unic folosin de 10 ml
- Bazinet (plosca)
- Mnui de unic folosin
- Prosop de hrtie/hrtie igienic
- Pung de hrtie, formular de recoltare
PREGTIREA PACIENTULUI

a) PSIHIC:
- Informai pacientul sau / i familia despre procedura pentru a obine colaborarea i
pentru a preveni o eliminare necorespunztoare
- Obinei consimmntul informat
b) FIZIC:
- Asigurai intimitatea pacientului
- Administrai pacientului un purgativ salin (sulfat de magneziu sau magnezia usta) dac
nuare scaun spontan
- Instruii pacientul s-i fac toaleta perianal n cazul recoltrii coproculturii
- Recomandai o diet bogat n fibre vegetale sau un regim "alb" n funcie de
examenul cerut.
EFECTUAREA PROCEDURII:
1. Recoltarea din scaun eliminat spontan sau provocat pentru examen copro-
parazilologic
- ntruct defecarea nu se poate produce la cerere, instruii pacientul:
- S-i spele minile
- S foloseasc mnui de unic folosin
- S defece n bazinet sau ntr-un recipient curat (oli, spre exemplu, la domiciliu )
- S recolteze, cu linguria coprocultorului cteva fragmente de fecale (cca 50 g) din
diferite zone, mai suspecte, ale scaunului
- S introduc linguria n coprocultor
- S-i spele minile dup ndeprtarea mnuilor
- S eticheteze recipientul cu : nume, prenume, data i ora recoltarii, examenul cerut
- S transporte produsul imediat la laborator sau s-l introduc ntr-o pung de hrtie i
s-l pstreze n frigider nu mai mult de 12 ore
13. Recoltarea direct din rect (pentru examen bacteriologic)
- Descoperii regiunea inferioar a corpului
- Splai-v minile i punei-v mnuile de unic folosin
- Aezai pacientul n decubit lateral cu membrul inferior de deasupra n flexiune
maxim a coapsei pe abdomen
- ndeprtai fesele pacientului
- Introducei tamponul steril prin anus n rect i efectuai cteva micri de rotaie
- ndeprtai, apoi, tamponul i introducei-l n eprubeta steril fr s atingei marginea
acestuia
- ndeprtai mnuile i splai-v minile
- Etichetai recipientul
- Trimitei-l imediat la laborator pentru nsmnare
18.PERFUZIA ENDOVENOASA

Definitie: introducerea pe cale

parenterala, picatura cu picatura, a
solutiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica si volemica a
organismului

1.Materiale necesare

- branula/fluturas/ac in functie de necesitati

- manusi de cauciuc - nesterile

- solutia de perfuzat

- atela optional

- perfuzor (adaptat solutiei perfuzabile)

- injectomat (optional)

- stativ pentru perfuzie

- trusa pentru punctie venoasa

garou

leucoplast

comprese sterile

adeziv transparent

- prosop pentru protectia lenjeriei

2. Scop asigura cale venoasa pentru administrare de fluide, medicamente,

sange, nutrienti

- hidratarea si mineralizarea organismului

- administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit

- depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici

- completarea proteinelor sau a altor componente sangvine

- alimentatia pe cale parenterala

3. Evaluarea situatiei se va focaliza pe urmatoarele:

- motivul pentru care se initiaza terapia i.v. pentru pacient

- indicatii privind tipul si rata de fluide si/sau localizarea specifica a abordului venosstarea
tegumentelor pe zona de abord venos (mana, antebrat, regiune maleolara, epicranianaetc)

- posibilitatea capacientul sa miste segmentul punctionat (mana,antebrat etc) in timpul

efectuarii tehnicii

- alergie la ac (intepatura), iod, leucoplast

- cunostintele pacientului privind terapia i.v.

4. Diagnostic nursing

Exemple de diagnostice nursing corelate cu necesitatea instituirii P.E.V.:

a) Alterarea balantei de lichide: deficit, relationat cu deshidratare

b) Alterarea sigurantei relationate cu infectia

c) Potentiala alterare a pompei cardiace relationata cu vasoconstrictia sistemica

d) Alterarea echilibrului hidric prin tulburari de tranzit intestinal: varsatura, diaree

e) Alterarea balantei fluidelor cauzata de hipertermie datorata infectiei

5. Consideratii speciale

- manusile de protectie trebuie purtate in orice etapa a instalarii P.E.V. pentru evitarea
contactului direct cu sangele pacientului

- mentinerea unor conditii stricte de asepsie este o prima grija pentru asistentulmedical
careinstituie terapia i.v.

- alegerea unor catetere (ace) potrivite cu starea venelor pacientului

si alegerea unor perfuzoare care sa permita o rata de infuzie optima

- cateterele subtiri provoaca mai putin iritatie venoasa decat cele groase
- cand pacientul este copil sau cu manifestari de confuzie/agitatie,asigurati-va ca aveti la
dispozitie un ajutor care sa imobilizeze segmentul dorit

- este de preferat caabordul venos sa fie distal

- in cazul branulelor daca introducerea cateterului este precoce dupa extragereaacului,

montati amboulperfuzorului la cateter, dati drumul solutiei, apoi continuati inaintarea
cateteruli

- penrtu acuratetea urmaririi aportului venos /24 ore, fiecaretura vapreda pacientul
schimbului urmator mentionand: cantitatea de solutie perfuzata si cea ramasa, necesitatea
schimbarii perfuzoarelor sau locului punctiei, ingrijirea regiunii punctionate

6. Tehnica de initiere a liniei venoase

- se spala bine mainile si se dezinfecteaza

- se explica pacientului necesitatea initierii terapiei venoase si conduita in timpul si dupa

efectuarea tehnicii

- se alege o pozitie cat mai confortabila pentru pacient pentru a evita intreruperi ale tehnicii

- se inspecteaza zonele de abord venos

- se pregatesc materialele cat mai la indemana dupa stabilirea locului de punctie

- se pregateste solutia de perfuzat

- se deschide ambalajul perfuzorului,se desface si se inchide clema

- se dezinfecteaza dopul flaconului cu solutie, cu un tampon alcoolizat si se asteapta cateva

secunde sa se usuce

- se scoate eprubeta protectoare de la acul ce urmeaza sa fie introdus in flaconul cu solutie

- se inteapa dopul flaconului, se umple rezervorul cu solutie, se monteaza acul de aer (daca
este necesar) si se da drumul clemei pentru a circula solutia prin tubulatura fara a lasa bule
de aer pe traiect

- se inchide clema si se aseaza pe o compresa sterila sau sprijinit de stativ

- se imbraca manusile de protectie

- se alege vena si se izoleaza lenjeria cu un prosop

- se aplica garoul in amonte fata de locul de punctie pentru a evidentia vena

- se sterge locul cu alcool sau betadina cu miscari orientate de la centru catre exterior,
asteptandu-de 1 minut pentru alcool si 15 secunde pentru cabetadina sa-si exercite efectul
dezinfectant

- se desigileaza cateterul,fluturasul, acul

- se invita pacientul sa respireadanc si daca este posibil sa stranga pumnul (este

recomandazt sa se vorbeasca pacientului tot timpul procedurii mai ales la copii pentru a le
deturna atentia)

- se prinde cu o mana branula sau fluturasul (de aripioare) iar cu cealalta se tine intins
tegumentul, din regiunea ceurmeaza a fi punctionata

- se introduceacul la o distanta de 1 cm de locul de abord al venei intr-un unghi de 30-45 de

grade

- dupa ce acul a patruns in tegument, se inclina pana atinge aproape pielea si se inainteaza
in axul venos

- cand acul a perforat peretele venos se simte o usoara rezistenta apoi inaintarea se face mai
usor

- se inainteaza cu acul pana cand se observa aparitia sangelui la nivelul tubului fluturasului
sau la amboul branulei

- se scoate acul de pe cateter cu atentie tinand cu o mana amboul cateterului si cu una

amboul acului si se ataseaza perfuzorul (steril)

- se scoate acul

- se fixeaza cateterul cu leucoplast

- se deschide clema si se stabileste rata infuziei

- se acopera locul punctiei cu o compresa sterila si daca este necesar mana sau antebratul se
fixeaza cu o atela

- se strang materialele

- se indeparteaza manusile de protectie si se spala pe maini

- se verifica rata de infuzie la 5 minute apoi 15 minute si comfortul pacientului

- se verifica volumul de solutie perfuzata la fiecare 1-2 ore

7. Mentinerea locului de PEV

- pansamentul steril care acopera locul de punctie se schimba la fiecare 48 de ore si se

inspecteaza zona pentru a detecta precocesemnele de inflamatie

- daca se foloseste un plasture steriltransparent care se aplica etans,acesta se poate pastra

72 de ore

- se schimba tubulatura la cel mult 72 ore

- se schimba locul de perfuzie la cel mult 72 ore, dupa aceasta creste riscul de aparitie a
flebitei si infectiilor

- se schimba punga sau sticla de perfuzie la celmult 24 ore

- se poate folosi o rata redusa pentru a tine vena deschisa

- pentru a mentine vena deschisa fara infuzie, se foloseste un mic capacel de plastic cu
conectare la inchizatoarea luer

- acesta trebuie curatat zilnic si dupa fiecare utilizare,cu heparina 10u/ml sau Na Cl 9%o

- toate fluidele folosite i.v. trebuie sa fie etichetate cu data,ora, medicatia adaugata si doza

Accidente: - hiperhidratarea - (la cardiaci poate determina edem pulmonar); se reduce ritmul
sau se intrerupe perfuzia, se administreaza tonicardiace

-embolia gazoasa - prin patrunderea aerului in sange (atentie la utilizarea

perfuziilor sub presiune, cand se foloseste para de cauciuc)

-revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase - poate da nastere la flebite,

necroze

- coagularea sangelui pe ac sau canula - se previne prin perfuzarea lichidului

cu solutie de heparina

DE STIUT: - toate fluidele administrate i.v. trebuie etichetate cu data, ora, medicatia adaugata
si doza

- rata de flux = numarul de picaturi / minut

- sursele de contaminare a perfuziei :

- inainte - prin manevre necorespunzatoare

- in timpul perfuziei - substante aditionale

 - schimbarea flaconului

- aer poluat

- infectii complementare

DE EVITAT: - folosirea aparatului de sustinere a bratului, care ar putea creste posibilitatea

compresiei vaselor sau nervilor.

25. ALIMENTAREA PACIENTULUI PRIN SONDA NAZO-GASTRICA

OBIECTIVELE PROCEDURII

Introducerea alimentelor in stomac folosind sonda nazo-gastrica la pacienti:

-inconstienti,
-cu tulburari de deglutitie,
-cu negativism alimentar, cu intoleranta sau hemoragii digestive,
-operati pe tubul digestiv si organele anexe,
-cu stricturi esofagiene si ale cardiei, care impiedica patrunderea bolului alimentar
din cavitatea bucala in stomac

PREGATIREA MATERIALELOR

Pe o tavita medicala se vor pregati:

-sonda gastrica, sonda duodenala Einhorn, sonde intestinale din cauciuc sau sonde din
polietilen
-plnie, tub de cauciuc, prestub
-solutie de cocaina 2%
-glicerina sau ulei de vaselina pentru lubrefiere
-leucoplast
-seringi
-aparat de perfuzie a alimentelor
-tava medicala, musama
-manusi de unica folosinta
-ratia de lichide alimentare
-amestecuri alimentare: oua crude, lapte, zahar, cacao, sare, vitamine, unt, smantana

EFECTUAREA PROCEDURII:
- Spalati mainile si imbracati manusi;
-Introduceti sonda gastrica, verificati pozitia acesteia si fixati extremitatea libera a
sondei cu leucoplast de fata si urechea pacientului (vezi tubajul nazogastric);
-Controlati continutul gastric si la nevoie aspirati staza;
-Folositi amestecurile preparate pentru alimentarea pe sonda, lipsite de grunji sau alte
conglomerate, care ar putea astupa sonda (vor fi mixate foarte bine);
-Pregatiti aparatul de perfuzie, umpleti rezervorul picuratorului, eliminati aerul din tubul
de legatura si racordati perfuzorul la sonda;
-Introduceti ratia zilnica in 4-6 doze, foarte incet, cu aparatul de perfuzie atasat la
extremitatea libera a sondei,
-Incalziti lichidul alimentar la temperatura corpului;
Verificati viteza de scurgere a picuratorului; nu se va administra mai mult de 200-250
ml intr-o ora;
-Administrati pe sonda 200-300 de ml de apa pentru spalarea perfuzorului si a sondei,
apoi insuflati putin aer, pentru a o goli complet si inchideti extremitatea libera cu o
clama Hoffmann sau o pensa Pean, impiedicand picurarea ramasitelor de lichid din
sonda in faringe si laringe, acestea putand fi aspirate de bolnavul inconstient, lipsit de
reflexul tusei;
-Asigurati-va ca pacientul primeste ratia adecvata, cantitativ si calitativ si i se asigura
necesarul de lichide;

INGRIJIREA PACIENTULUI
-Asezati pacientul intr-o pozitie comod si inchideti sonda intre doua administrari;
-Urmariti pacientul pentru a sesiza aparitia greturilor, varsaturilor, balonarii, crampelor,
diareei;
-Indepartati sonda cand se termina indicatia de alimentare artificiala, respectand pasii de
la tubajul nazo-gastric sau la intervale stabilite de medic (2-3 zile - sondele de cauciuc,
4-7 zile sondele de polietilen);
-Lasati un interval liber de 6-8 ore pe timpul noptii pana la montarea unei noi sonde,
pentru refacerea circulatiei la nivelul mucoasei si, daca nu exista o contraindicatie,
schimbati nara;
-Mobilizati sonda ramasa pe loc pentru a evita lezarea mucoasei;
-Verificati daca senzatia de foame a disparut sau a diminuat;

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

-Indepartati manusile si materialele folosite in containere speciale;
-Spalati-va mainile;

NOTAREA PROCEDURII
Notati:
-Procedura si numele celui care a efectuat-o
-Data, ora, cantitatea si felul alimentelor administrate
-Reactii adverse, intoleranta (greata, voma)

EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII

Rezultate asteptate/dorite:
-Pacientul a tolerat bine administrarea alimentelor pe sonda gastrica
-Pacientul este satisfacut
Rezultate nedorite / Ce faceti:
Pacientul prezinta greata, varsaturi
-Consultati medicul
-Poate fi o intoleranta sau o reactie la unele alimente
Pacientul prezinta leziuni la nivelul mucoasei nazale si uscaciunea mucoasei bucale
-Asigurati o buna igiena a cavitatii bucale ,
-Mobilizati sonda
-Schimbati nara dupa asigurarea unui repaus intre indepartarea si repunerea sondei
Pacientul prezinta tuse si semne de sufocare
-Ati gresit procedura si alimentele au ajuns in caile aeriene
-Retrageti sonda si o reintroduceti pe cale esofagiana
-Anuntati medicul pentru a stabili masuri de prevenire a bronhopneumoniei de aspiratie
-Acordati o atentie deosebita pacientului inconstient

RECOMANDARI
-Sondele de cauciuc pot fi lasate pe loc 2-3 zile, mentinerea lor peste acest termen poate
cauza leziuni ale mucoasei nazale
-Sondele de polietilen pot fi mentinute si tolerate mai mult, pana la 4-7 zile.
-Este recomandabil ca sonda sa fie mobilizata de mai multe ori in cursul zilei,
favorizand prin aceasta circulatia sanguina normala la nivelul suprafetelor apasate de ea;
-La 3-5 zile, sonda trebuie indepartata pentru 6-8 ore (repausul de noapte), dupa care se
va putea reintroduce, insa prin nara de parte opusa.
-Este important ca alaturi de aportul caloric si vitaminic, pacientul sa primeasca si ratia
corespunzatoare de lichide pentru acoperirea necesitatilor hidrice care trebuie calclate

27. ADMINISTRAREA OXIGENULUI

OXIGENOTERAPIE

Scop:

- terapeutic = imbogatirea aerului cu oxigen in scopul combaterii hipoxiei (oxigenarea redusa a

tesuturilor)

= ameliorarea concentratiei de oxigen in sange

Hipoxia poate fi:

= anemica prin reducerea hemoglobinei

= histotoxica prin blocarea la nivelu 13213u203n l celulelor

= circulatoare prin tuburari de circulatie

 La nivelul tesuturilor O2 este utilizat sub forma dizolvata in plasma, cantitatea de 0,3 ml
oxigen la 100ml sange. Oxigenoterapia necesita 1,8-2,2ml la 100ml sange la administrarea O2
sub o atmosfera.

Indicatii: = hipoxii circulatorii (insuficienta cardiaca, edem pulmonar, infarct miocardic)

= hipoxie respiratorie (soc, anestezi generale, complicatii postoperatorii, nou nascuti).

Surse de oxigen: = statie centrala de oxigen sau microstatie

= butelie de oxigen (de 300-10.000l oxigen comprimat la 150atm.)

= pentru a se putea administra, presiunea se regleaza cu reductorul de

presiune (debitmetrul, care indica volumul in litri de oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul
barbotorului.

Administrarea oxigenului se face cu:

sonda sau cateter nazal

ochelari

masca

cort de oxigen

balon Ambu sau Ruben

Cateterul nazal (sonda) are orificii laterale multiple. Se introduce in nara prin faringe,
schimbandu-se de la o nara la alta. Se poate introduce si in laringe.

Tehnica:

se dezobstrueaza caile aeriene

se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la

tragus

se
introduce cateterul
cu miscari blande
paralel cu palatal
osos si perpendicular pe buza superioara

se fixeaza sonda cu leucoplast

se fixeaza debitul la 4-6 l/minut

se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor

se administreaza medicamente cu intermitenta si se supravegheaza

28. Sondajul vezical
Posted on March 2, 2013 by adid8

Sondajul vezical reprezinta introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica
urinara realizand astfel o comunicatie intre interiorul vezicii si mediul extern.

SCOPUL: 1. explorator cand se efectueaza pentru recoltarea unei cantitati de urina in

vederea examenelor de laborator sau cand se efectueaza pentru depistarea unor
modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare;

2. terapeutic cand se efectueaza pentru evacuarea continutului vezicii in situatia cand

aceasta nu se face spontan sau pentru executarea unor procedee terapeutice prin sonda;

Pregatirea materialelor:

musama si aleza, manusi de cauciuc sterile, 2 sonde Foley lungi de aproximativ 15

cm, cu varful usor indoit complet rotunjit avand 1-2 orificii laterale aproape de varf; 1-2
eprubete pentru urocultura, medii de cultura in functie de germenii cautati, ser
fiziologic, casoleta cu tampoane de vata sterile, 2 pense hemostatice sterile, materiale
pentru toaleta organelor genitale, tavita renala, bazinet, recipient pentru recoltarea
urinei;

medicamente: ulei de parafina steril, oxiceanura de mercur 1 la 5000;

Pregatirea pacientei:

se anunta bolnava, i se explica necesitata tehnici;

se izoleaza patul cu un paravan, se protejeaza cu musama si aleza;

pacienta este asezata in decubit dorsal cu genunchii departati (pozitie ginecologica);

se indeparteaza perna si patura;

se acopera pacienta lasand libera regiunea genitala;

se aseaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe;

se indeparteaza bazinetul si se aseaza intre coapsele pacientei, tavita renala.

A. Tehnica efectuarii sondajului la femei

sondajul se efectueaza in conditii de asepsie perfecta atat pentru pacienta cat si pentru
mainile celui ce-l efectueaza si pentru instrumentar;

asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile;

evidentiaza meatul urinar (locul pe unde iese urina);

 dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral, de sus in jos in directia
anusului;

operatia se face de 2-3 ori;

scoate sonda cu o pensa anatomica sterila si o prinde intre degetul mediu si inelar ale
mainii drepte;

lubrifiaza sonda cu ulei steril;

sonda va fi orientata cu varful in sus si se introduce in uretra 4-5 cm;

paralel cu inaintare sondei, extremitatea libera a acesteia va fi coborata printr-o

miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea/inaintarea ei prin vezica;

primele picaturi de urina se lase sa se scurga in tavita renala apoi urina se colecteaza
in recipientele pregatite in functie de scop sau intr-un recipient de colectare;

dupa ce urina a fost recoltata, capatul liber al il pensam cu o pensa hemostatica iar
extragerea sondei se va face cu aceleasi miscari in sens invers;

Ingrijirea ulterioara a pacientei:

se efectueaza toaleta regiunii vulvare

pacienta este ajutata sa se imbrace si sa se instaleze comod in pat;

va fi supravegheata in continuare;

tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului precizand: numele celui care a efectuat-o,

cantitatea de urina recoltata si aspectul macroscopic al urinei;

29. LAVAJUL VEZICII URINARE

Prin spalatura vezicii urinare se intelege introducerea unei solutii

medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica.

SCOPUL este terapeutic cand efectueaza pentru: indepartarea

exudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicii si cand se
efectueaza pentru pregatirea in vederea unor explorari (citoscopie si
pielografie);

1. pregatirea materialelor:

- ca materiale de protectie vom pregati: musama si aleza si prosoape

curate;
- materiale sterile vom pregati: 2 sonde vezicale de tip Thieman sau
Nelaton, casoleta cu tampoane sterile, casoleta cu manusi sterile, 2 pense
hemostatice, o seringa Guyon si medii de cultura, bazinet si tavita renala;

- ca medicamente vom pregati: ser fiziologic, oxiceanat de mercur 1 la

5000, ulei de parafina, solutie de spalatura avand cantitatea de 1l, solutie
de rivanol 0,1-2% si nitrat de argint 1-4 la mie;

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;

- se izoleaza patul bolnavului cu un paravan;

- se protejeaza patul cu musama si aleza;

- se aseaza pacientul in pozitie ginecologica;

- se efectueaza toaleta regiunii genitale;

- tehnica se incepe cu sondajul vezical;

- dupa evacuarea vezicii, se adapteaza la capatul liber al sondei, o seringa

Guyon sau un irigator si se introduc 80-100 ml de solutie fara sa se
destinda vezica;

- se retrage seringa si se lasa sa se scurga lichidul introdus, capatul liber al

sondei fiind asezat pe o compresa sterila;

- se repeta operatia pana ce lichidul evacuat este limpede;

- tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului specificand aspectul lichidului de

spalatura;

OBSERVATII

1. Tehnica se efectueaza in conditii de asepsie perfecta, atat a materialelor

cat si a manevrelor.

2. Sonda se poate astupa cu cheaguri de sange; desfundarea ei se face prin

insuflare de aer sau ser fiziologic.

3. tehnica se executa cu multa prudenta pentru a preveni complicatiile:

- hemoragii;

- traumatisme;

- infectii;
30. Spalatura vaginala
Posted on March 2, 2013 by adid8

Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagin a unui curent de lichid care
poate fi apa sterila sau solutii medicamentoase care dupa ce spala peretii vaginali, se
evacueaza pe langa canula.

SCOPUL este terapeutic cand se executa pentru indepartarea continutului vaginal

(produse normale sau patologice) eventual dezlipirea exudatelor patologice de pe
mucoasa vaginala sau cand se efectueaza pentru dezinfectia locala inaintea interventiilor
chirurgicale, ginecologice si calmarea durerilor.

Materiale necesare: un paravan pentru izolarea bolnavei de restul salonului daca

spalatura se efectueaza in salon, tavita renala, vata, o canula vaginala din sticla sau
ebonita lunga de 15-20 cm, usor curbata in unghi obtuz avand varful bombat si prevazut
cu o serie de orificii pe varf si imprejurul lui, sapun, musama si traversa, 2 invelitori din
flanela, plosca, un irigator sterilizat, utilizat numai pentru spalaturi vaginale asezat pe
un stativ, solutie medicamentoasa aproximativ 2 l (apa oxigenata, solutie de cloramina
sau solutie slaba de permanganat de potasiu), vaselina.

ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

2. pregatirea psihica si fizica a bolnavei:

se anunta bolnava si i se explica necesitatea dar si modul de efectuare al tehnicii;

se izoleaza patul bolnavei de restul salonului cu paravanul, insa de obicei tehnica se

efectueaza in sala de tratamente pe masa ginecologica;

cele doua paturi de impaturesc si se aseaza la picioarele bolnavei;

se aseaza sub bolnava musamaua si aleza;

bolnava este ajutata sa se dezbrace pana la brau;

se va aseza in decubit dorsal cu genunchii flectati si coapsele indepartati (pozitia

ginecologica);

se aseaza plosca in regiunea genitala sub bazinul bolnavei;

se acopera bolnava cu cele 2 invelitori din flanela lasand accesibila numai regiunea
vulvara;

in cazul spalaturilor calde, regiunea vulvei se acopera cu un strat subtire din vaselina;

in celelalte situatii se spala organele genitale externe cu apa si sapun;

3. efectuarea tehnicii:
 spalare pe maini cu apa si sapun;

se imbraca manusile de cauciuc sterile;

se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase;

se adapteaza canula pe tubul irigatorului si se goleste aerul de pe tub lasand sa curga

apa din tubul irigatorului in plosca asezand rezervorul irigatorului la o inaltime de 50-75
cm fata de nivelul simfizei pubiene a bolnavei;

cu degetele mainii drepte se indeparteaza labiile si mici, se descopera orificiul de

intrare al vaginului;

se deschide robinetul si cu afluxul de apa se introduce canula in vagin;

canula se introduce in directia inauntru prin miscari rotative si apoi pana la o distanta
de 10-11 cm cand ea intampina o rezistenta a fundului de sac posterior al vaginului;

se spala bine fundul de sac posterior al vaginului si se plimba apoi canula pe toata
suprafata vaginului;

se scoate canula din vagin inainte ca irigatorul sa se goleasca, rugand bolnava sa

tuseasca pentru eliminarea apei din vagin;

se penseaza tubul irigatorului si se depune in tavita renala;

4. ingrijirea bolnavei dupa tehnica:

se usuca regiunea genitala a bolnavei cu vata si prosoape curate;

se indeparteaza plosca, musamaua si aleza;

daca este nevoie se schimba lenjeria de pat;

se ajuta bolnava sa se imbrace si sa se aseze comod in pat;

se aeriseste salonul;

5. pregatirea lichidului de spalatura pentru laborator:

lichidul de spalatura se examineaza deoarece poate contine flocoane de mucus, de

puroi sau cheaguri de sange;

eprubetele cu lichidul recoltat, se eticheteaza si se trimit la laborator;

tehnica se noteaza in F.O. a bolnavei, mentionand data si numele celui care a efectuat
tehnica;
31. CLISMA EVACUATORIE
procedura de lucru

OBIECTIVELE PROCEDURII
Introducerea prin anus in rect si colon a unor lichide pentru indepartarea materiilor
fecale

PREGATIREA MATERIALELOR
Masa de tratament sau tava
Irigator (recipient), tub de cauciuc cu diametrul de 10 mm si lungimea de 1,5 - 2m
Canula rectala
Tavita renala
Musuama, traversa
Invelitoare de flanela sau cearseaf
Substanta lubrefianta
Casoleta cu comprese sterile
Material pentru toaleta perineala
Plosca (bazinet)
Stativ pentru irigator
Ap cald 35 - 37C (500-1000 ml adul i, 250 ml adolescen a a t ti, 150 ml copii)
Sare (1 lingurita/1 l apa)/ ulei (4 linguri/1 1 apa)/ glicerina (40 g/500 ml apa)/ sapun (1
lingurita rasa/1 l apa)

PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICA:

Explicati pacientului procedura, solicitandu-i colaborarea

Explicati scopul procedurii, efectele asteptate dar si eventualele efecte nedorite
Obtineti consimtamantul informat

b) FIZICA:

Asigurati intimitatea pacientului (paravan)

Dezbracati partea inferioara a corpului pacientului
Pozitionati pacientul in decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si
membrul inferior drept flectat (in pozitie SIMS), cu anusul expus sau in decubil dorsal
cu membrele inferioare flectate (in functie de starea si confortul pacientului)
Asezati musamaua si aleza sub bazinul pacientului
Asezati bazinetul sub regiunea sacrala si acoperiti pacientul cu o invelitoare

EFECTUAREA PROCEDURII
Verificati prescriptia
 Spalati-va pe maini cu apa si sapun
Imbracati manusile de unica folosinta
Pozitionati irigatorul (recipientul) pe stativ la o inaltime de 45 cm deasupra nivelului
anusului pacientului si eliminati aerul din tubul irigatorului dupa care inchideti circuitul
Lubrifiati canula rectala pe o lungime de 5-7 cm (setul de unica folosinta pentru clisma
poate avea canula prelubrifiata)
Indepartati fesele pacientului cu mana stanga iar cu mana dreapta introduceti canula
7-10 cm prin anus in rect, perpendicular pe suprafata subadiacenta, cu varful indreptat
inainte, in directia vezicii urinare, prin miscari de rotatie, pana invingeti rezistenta
sfincterului anal
Daca rezistenta se mentine si dupa trecerea de anus, lasati sa se scurga o cantitate
mica din solutia pentru clisma, retrageti putin canula si apoi continuati introducerea,
rugand pacientul sa respire adanc de cateva ori - nu fortati introducerea canulei!
Indreptati varful canulei in axul ampulei rectale
Deschideti circuitul si introduceti solutia incet, pe o perioada de 5 - 10 minute,
comunicand in permanenta cu pacientul pentru a afla cum se simte
Inainte de terminarea solutiei pensati tubul, extrageti canula rectala si asezati-o in
tavita renala
Explicati-i pacientului ca este nevoie sa retina solutia timp de 10-15 minute
Aduceti pacientul in decubit lateral drept si peste cateva minute in decubit dorsal
pentru a facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare (daca este posibil si nu
exista contraindicatii)
Daca pacientul se poate deplasa, va merge la toaleta - atentionati pacientul sa nu traga
apa inainte de a va chema pentru a vedea rezultatul clismei!
Folositi bazinetul pentru captarea scaunului, la pat, in cazul pacientilor imobilizati
Inlaturati manusile si aruncati-le in recipientul special destinat
Spalati-va pe maini

INGRIJIREA PACIENTULUI
Dupa eliminarea scaunului verificati starea de igiena a zonei anale si daca este nevoie
oferiti pacientului apa, sapun si prosop
Daca pacientul este imobilizat efectuati toaleta zonei folosind un alt bazinet
Verificati aspectul, culoarea si cantitatea materiilor fecale eliminate

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Indepartati paravanul si aerisiti salonul
Indepartati materialele utilizate iar pe cele refolosibile curatati-le si asezati-le in locul
obisnuit de depozitare
Asigurati-va ca plosca a fost golita si curatata
Spalati-va pe maini cu apa si sapun

NOTAREA PROCEDURII
Notati:

Efectuarea clismei
Cantitatea, aspectul si culoarea materiilor fecale in foaia de temperatura sau in planul
de ingrijiri
 Consemnati eventuale aspecte patologice (culoare, consistenta, prezenta sangelui,
puroiului, mucusului)
Comportamentul pacientului pe durata procedurii

EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII

Rezultate asteptate/dorite:

pacientul exprima confort

continutul intestinal gros este eliminat
materiile fecale au aspect normal

Rezultate nedorite / Ce facem daca:

Canula intampina rezistenta dupa patrunderea in anus

Nu fortati introducerea canulei
Retrageti usor, lasati sa curga o cantitate mica de apa si continuati introducerea cu
miscari usoare de rotatie
Pacientul acuza dureri, crampe, senzatie puternica de defecatie
Presiunea sau viteza de introducere a lichidului este mare - opriti cateva momente
introducerea lichidului, coborati irigatorul sau reglati presiunea cu ajutorul robinetului
(daca exista)
Pacientul este slabit si nu poate retine lichidul
Tineti fesele pacientului stranse ajutandu-l sa tina lichidul

CLISMA EVACUATORIE
procedura de lucru

OBIECTIVELE PROCEDURII
Introducerea prin anus in rect si colon a unor lichide pentru indepartarea materiilor
fecale

PREGATIREA MATERIALELOR
Masa de tratament sau tava
Irigator (recipient), tub de cauciuc cu diametrul de 10 mm si lungimea de 1,5 - 2m
Canula rectala
Tavita renala
Musuama, traversa
Invelitoare de flanela sau cearseaf
Substanta lubrefianta
Casoleta cu comprese sterile
Material pentru toaleta perineala
Plosca (bazinet)
Stativ pentru irigator
 Ap cald 35 - 37C (500-1000 ml adul i, 250 ml adolescen a a t ti, 150 ml copii)
Sare (1 lingurita/1 l apa)/ ulei (4 linguri/1 1 apa)/ glicerina (40 g/500 ml apa)/ sapun (1
lingurita rasa/1 l apa)

PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICA:

Explicati pacientului procedura, solicitandu-i colaborarea

Explicati scopul procedurii, efectele asteptate dar si eventualele efecte nedorite
Obtineti consimtamantul informat

b) FIZICA:

Asigurati intimitatea pacientului (paravan)

Dezbracati partea inferioara a corpului pacientului
Pozitionati pacientul in decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si
membrul inferior drept flectat (in pozitie SIMS), cu anusul expus sau in decubil dorsal
cu membrele inferioare flectate (in functie de starea si confortul pacientului)
Asezati musamaua si aleza sub bazinul pacientului
Asezati bazinetul sub regiunea sacrala si acoperiti pacientul cu o invelitoare

EFECTUAREA PROCEDURII
Verificati prescriptia
Spalati-va pe maini cu apa si sapun
Imbracati manusile de unica folosinta
Pozitionati irigatorul (recipientul) pe stativ la o inaltime de 45 cm deasupra nivelului
anusului pacientului si eliminati aerul din tubul irigatorului dupa care inchideti circuitul
Lubrifiati canula rectala pe o lungime de 5-7 cm (setul de unica folosinta pentru clisma
poate avea canula prelubrifiata)
Indepartati fesele pacientului cu mana stanga iar cu mana dreapta introduceti canula
7-10 cm prin anus in rect, perpendicular pe suprafata subadiacenta, cu varful indreptat
inainte, in directia vezicii urinare, prin miscari de rotatie, pana invingeti rezistenta
sfincterului anal
Daca rezistenta se mentine si dupa trecerea de anus, lasati sa se scurga o cantitate
mica din solutia pentru clisma, retrageti putin canula si apoi continuati introducerea,
rugand pacientul sa respire adanc de cateva ori - nu fortati introducerea canulei!
Indreptati varful canulei in axul ampulei rectale
Deschideti circuitul si introduceti solutia incet, pe o perioada de 5 - 10 minute,
comunicand in permanenta cu pacientul pentru a afla cum se simte
Inainte de terminarea solutiei pensati tubul, extrageti canula rectala si asezati-o in
tavita renala
Explicati-i pacientului ca este nevoie sa retina solutia timp de 10-15 minute
Aduceti pacientul in decubit lateral drept si peste cateva minute in decubit dorsal
pentru a facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare (daca este posibil si nu
exista contraindicatii)
Daca pacientul se poate deplasa, va merge la toaleta - atentionati pacientul sa nu traga
apa inainte de a va chema pentru a vedea rezultatul clismei!
Folositi bazinetul pentru captarea scaunului, la pat, in cazul pacientilor imobilizati
 Inlaturati manusile si aruncati-le in recipientul special destinat
Spalati-va pe maini

INGRIJIREA PACIENTULUI
Dupa eliminarea scaunului verificati starea de igiena a zonei anale si daca este nevoie
oferiti pacientului apa, sapun si prosop
Daca pacientul este imobilizat efectuati toaleta zonei folosind un alt bazinet
Verificati aspectul, culoarea si cantitatea materiilor fecale eliminate

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Indepartati paravanul si aerisiti salonul
Indepartati materialele utilizate iar pe cele refolosibile curatati-le si asezati-le in locul
obisnuit de depozitare
Asigurati-va ca plosca a fost golita si curatata
Spalati-va pe maini cu apa si sapun

NOTAREA PROCEDURII
Notati:

Efectuarea clismei
Cantitatea, aspectul si culoarea materiilor fecale in foaia de temperatura sau in planul
de ingrijiri
Consemnati eventuale aspecte patologice (culoare, consistenta, prezenta sangelui,
puroiului, mucusului)
Comportamentul pacientului pe durata procedurii

EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII

Rezultate asteptate/dorite:

pacientul exprima confort

continutul intestinal gros este eliminat
materiile fecale au aspect normal

Rezultate nedorite / Ce facem daca:

Canula intampina rezistenta dupa patrunderea in anus

Nu fortati introducerea canulei
Retrageti usor, lasati sa curga o cantitate mica de apa si continuati introducerea cu
miscari usoare de rotatie
Pacientul acuza dureri, crampe, senzatie puternica de defecatie
Presiunea sau viteza de introducere a lichidului este mare - opriti cateva momente
introducerea lichidului, coborati irigatorul sau reglati presiunea cu ajutorul robinetului
(daca exista)
Pacientul este slabit si nu poate retine lichidul
Tineti fesele pacientului stranse ajutandu-l sa tina lichidul
32. PANSAMENTE
n sens strict, pansamentul chirurgical = actul prin care se realizeaza si se mentine asepsia unei plagi, n
scopul cicatrizarii ei.

n sens larg, pansamentul reprezinta totalitatea mijloacelor si metodelor care realizeaza protectia unui
tesut sau organ fata de actiunea agresiva a diversilor agenti; vezi si pansament gastric (administrarea unor
medicamente cu rol protector asupra mucoasei gastrice), pansament antiinflamator (aplicarea unor
comprese umede peste o regiune inflamata).

Pentru a efectua un pansament chirurgical 353b118d sunt necesare:

- cunostinte de asepsie-antisepsie,

- cunostinte de mica chirurgie,

- cunostinte de biologie a plagii.

Materiale necesare:

1. Substante antiseptice (rol: sa realizeze curatirea si dezinfectia plagii si a tegumentelor din jur):

- alcool

- tinctura de iod

- apa oxigenata

- cloramina

- betadina

- acid boric, etc..

2. Materiale care realizeaza protectia plagii (proprietati generale: sa fie usoare, sa nu fie iritante pentru
tegumente, sa se poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii germenilor din afara, sa
realizeze o compresiune elastica a plagii):

- comprese din tifon (pnza rara de bumbac): capacitate de absorbtie mai mica dect a vatei;

- vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)

3. Mijloace de fixare:

- galifix (mastisol) = solutie de colofoniu (sacz);

- leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil pentru aer);

- bandaj (realizeaza "nfasarea" chirurgicala).

4. Instrumentar chirurgical.

5. Alte materiale:
- benzina, neofalina, eter, acetona: realizeaza degresarea tegumentului (necesare pentru ndepartarea
galifix-ului de pe tegument);

- unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante;

- mesa: banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent n scop hemostatic, dar si pentru a permite
eliminarea secretiilor dintr-o plaga sau cavitate n care este introdusa mesa;

- aleze ( l'aise = a se simti bine) = bucati mari de pnza cu dublu rol: solidarizare a unei regiuni opera-
torii (plaga operatorie abdominala mare la pacient obez, etc.) + protectie a rufariei de pat.

Conditiile unui bun pansament:

- sa fie facut n conditii aseptice;

- sa fie absorbant;

- sa fie protector;

- sa nu fie dureros;

- sa fie schimbat la timp.

Tehnica efectuarii unui pansament mai multi timpi:

1. pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, servire de catre asistenta cu instrumentele
necesare);

2. dezlipirea vechiului pansament, ndepartarea vechiului pansament (cu blndete, eventual dupa umezire
cu eter sau alcool, respectiv cu apa oxigenata sau permanganat de potasiu);

3. curatirea tegumentelor din jurul plagii, centrifug tampon de vata sterila mbibat cu eter (pentru
degresare);

4. dezinfectarea pielii din jur cu alcool sau tinctura de iod;

5. tratamentul plagii n functie de natura sa si momentul evolutiei:

- plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament special, n afara de scoaterea tuburilor de
dren, a firelor sau agrafelor;

- plagi secretante: necesita curatire (spalare cu jet de solutie antiseptica, excizie a tesuturilor mortificate),

- evacuare a colectiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire de ata, ntepare a cicatricei cu un stilet
butonat;

- colectii purulente: deschidere larga, drenare cu tuburi;

- plagi accidentale: curatare de resturi vestimentare sau telurice, debridare, regularizare, lavaj antiseptic,
eventual suturare;

6. protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa depaseasca marginile plagii, iar grosimea sa nu fie mai
mare de 1-2 comprese (pentru a realiza o buna capilaritate);

7. fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fesi.

Tipuri de pansamente:

1. pansament protector: pe plagi care nu secreta si nu sunt drenate;

2. pansament absorbant: pe plagi drenate sau secretante;

3. pansament compresiv: pe plagi sngernde (scop hemostatic), pentru imobilizarea unei regiuni, pentru
reducerea unei cavitati superficiale dupa punctionare; se realizeaza fixare cu fesi n cadrul unui bandaj;

4. pansament ocluziv: pentru plagi nsotite de leziuni osoase (acoperire a plagii cu comprese si vata, peste
care se aplica un aparat gipsat).

5. pansament umed (priessnitz alcoolizat, cloraminat, etc.).

34.