Esofagul abdominal

Reprezinta un conduct muscular cu o lungime de 25 cm,un diametru mediu de 2 cm care se

extinde de la nivelul faringelui pana la stomac
Prezinta 3 portiuni:cervicala,toracala si abdominala
Limite:
-lungimea segmentului esofagian abdominal este de 3-4 cm si variaza cu timpii respiratori.
Superior-hiatusul esofagian al diafragmei proiectat la nivel T10
Inferior-jonctiunea esogastrica la nivelul orificiului cardia
Orificiul cardia se proiecteaza anterior la nivelul articulatiei condro-costale 7 stangi si
posterior la nivel T 11
Jonctiunea esogastrica este marcata la interior de trecerea brusca de la mucoasa de tip
esofagian la cea de tip gastric aceasta zona avand denumirea de linia Z
Relatia esofag-diafragma
-hiatusul esofagian al diafragmei este un canal oblic strabatut de esofagul abdominal
-hiatusul esofagian al diafragmei este etansat superior de pleura,la mijloc de membrana
frenoesofagiana si inferior de peritoneu
-membrana frenoesofagiana este o continuare a fasciei endoabdominale(fascia transversalis)
de pe fata inferioara a diafragmei.
-membrana frenoesofagiana prezinta o foita ascendenta si una descendenta acestea permitand
miscarile diafragmului in raport cu esofagul si mentinand diferenta de presiune intre torace si
abdomen.
Mecanisme anti-reflux gastro-esofagian
-la nivelul jonctiunii esogastrice exista multiple mecanisme care impiedica refluxul
continutului gastric in esofagul distal cum ar fi directia oblica a orificiului cardia sau relatia
esofag diafragma, muschiul diafragm comprimand esofagul functionand ca un sfincter.
-procesul de reflux gastr-esofagian duce la aparitia unor insule de celule de tip gastric printre
celulele mucoase esofagiene.
Raporturi:
anterior: trunchiul vagal anterior,peritoneu,lobul stang hepatic
posterior: tr. Vagal posterior, pilierii diafragmatici,hiatusul aortic al diafragmei,aorta
descendenta
stanga: intre esofag si fornix avem incizura cardiei His
dreapta: lobul caudat hepatic
-peritoneul acopera fata anterioara si laterala stanga a esofagului abdominal iar fata posteriora
este extraperitoneala.

Vascularizatia arteriala
1.Artera gastrica stanga-ramura a trunchiului celiac
-traiect retroperitoneal catre superior si la stanga descriind o curbura cu convexitatea
superioara
-din convexitatea ei se desprinde un tr. Cardio-esofagian pentru peretele anterior si drept al
esofagului
2.Arterele gastrice scurte se desprind din artera splenica si participa la vascularizatia peretelui
esofagian stang.
3.Artera frenica inferioara stanga se desprinde din aorta abdominala si are traiect pe fata
inferioara a diafragmei.
Trunchiul celiac
-este primul trunchi visceral al aortei abdominale
-are originea pe fata anterioara a aortei abdominale la nivel T12
-dupa un scurt traiect de aprox. 1 cm se imparte in 3 ramuri:artera gastrica stanga,artera
hepatica comuna si artera splenica (lienala).
-acesta se gaseste in centrul unei regiuni a peretelui posterior abdominal,regiunea celiaca
Luschka.
Vascularizatia venoasa
-la nivelul esofagului abdominal se realizeaza o importanta anastomoza porto-cava.
-la nivelul jonctiunii gastro-esofagiene venele formeaza un plex venos mucos asezat in
palisada(linii verticale paralele).
-aceste vene au traiect ascendent si dreneaza astfel: -inferior prin vena gastrica stanga catre
vena porta(drenaj preferential)
-superior prin vena frenica inferioara
stanga catre vena cava inferioara si prin venele esofagiene catre venele hemiazygos,azygos si
apoi in VCS.
Inervatia
-este asigurata de fibre din cele 2 trunchiuri vagale anterior si posterior care se gasesc pe
partea anterioara si posterioara a esofagului
-fibre de la nivelul plexului celiac