26.

Vascularizatia arteriala a Cordului

1. Artera coronara stanga

Origine: sinusul aortic stang

Traiect: intre auriculul stang si trunchiul arterei pulmonare, apoi patrunde in segmentul stang al
santului coronar de pe fata sternocostala

Raporturi: -- ramura interventriculara anterioara are un traiect descendent la nivelul santului

interventricular anterior, avand raporturi la stanga cu vena mare a inimii. Apoi incruciseaza marginea
dreapta a cordului la nivelul incizurii varfului inimii, terminandu-se pe fata diafragmatica cu artera
apexiana posterioara. Aceasta ramura vascularizeaza cc 30% din cord si are ca teritoriu fata
sternocostala a ventriculului stang si partea din ventriculul drept din apropierea santului interventricular
anterior. Ramura interventriculara anterioara da urmatoarele ramuri: ramuri ventriculare anterioare
drepte, artere ventriculare stangi anterioare, ramuri septale anterioare, artera apexiana posterioara.

-- ramura circumflexa continua traiectul arterei coronare stangi acoperita de auriculul stang,
strabate santul coronar pana la nivelul fetei diafragmatice, in apropierea santului interventricular
posterior si se termina la crucea inimii. Ramura circumflexa da ramuri atriale si ramuri ventriculare.

Teritoriu: Artera coronara stanga vascularizeaza cel mai frecvent 60-80% din inima. Teritoriul sau de
vascularizatie este atriul si ventriculul stang

2. Artera coronara dreapta

Origine: sinusul aortic drept

Traiect: descendent, anterior, inferior si la dreapta, strabatand fata anterioara a atriului drept, partea
dreapta a santului coronar si santul interventricular posterior pana in apropierea apexului inimii. Artera
prezinta trei segmente: atrio-ventricular anterior, atrioventricular posterior si interventricular posterior.

Ramuri: -- ramurile atriale

-- ramurile ventriculare: artera conului dreapta, ramurile ventriculare anterioare, ramuri
ventriculare posterioare si artera interventriculara posterioara

Teritoriu: Artera coronara dreapta vascularizeaza atriul si auriculul drept, septul interatrial, marea
parte a ventriculului drept si portiunea adiacenta santului interventricular posterior al ventriculului
stang, treimea posterioara a septului interventricular, nodul sinoatrial, nodul atrioventricular,
fasciculul Hiss, ramul drept si partial ramul stang al fasciculului, muschii papilari posteriori si septali ai
valvei tricuspide, partial muschiul papilar anterior al ventriculului drept si muschiul papilar posterior al
ventriculului stang.
27.Vascularizatia venoasa a cordului

Venele cordului sunt reprezentate de un sistem venos in care principalul colector este sinusul coronar,
care are ca afluenti vena mare a inimii, vena oblica a atriului stang, vena posterioara a ventriculului
stang, vena mijlocie a inimii, vena mica a inimii.

Sinusul coronar

Origine: continua vena mare a inimii, limita dintre cele doua fiind valvula lui Vieussens de la nivelul
peretelui anterior.

Traiect: in partea stanga a partii posterioare a santului coronar. Se termina la nivelul peretelui
inferior al atriului drept printr-un orificiu circular care prezinta valvula Thebesius.

Vena mare a inimii are originea in santul interventricular anterior in apropierea varfului inimii.
Strabate santul interventricular anterior la dreapta ramurii interventriculare anterioare a arterei
coronare stangi. Apoi trece in partea stanga a santului coronar, superior de ramura circumflexa si apoi in
santul coronar posterior se continua cu sinusul coronar. Vena mare a inimii primeste ramuri de la septul
interventricular, peretele anterior al ventriculului drept, peretii anterior si stang ai ventriculului stang si
de la atriul stang.
Vena oblica a atriului stang se afla in apropierea ostiilor venelor pulmonare stangi si coboara pe
peretele posterior al atriului stang.
Vena posterioara a ventriculului stang se afla pe fata diafragmatica a ventriculului stang
Vena mijlocie(medie) a inimii se afla in santul interventricular posterior si se anastomozeaza la
varful inimii cu vena mare. Dreneaza sangele de la fetele diafragmatice ale ambilor ventriculi.
Vena mica a inimii are originea pe fata sternocostala aproape de marginea dreapta si ajunge de-a
lungul marginii drepte in santul coronar. Se poate varsa in sunulul coronar sau direct in atriul drept.
28. Trunchiul pulmonar si arterele pulmonare

Vascularizatia functionala este asigurata de trunchiul pulmonar cu cele doua ramuri ale lui:
artera pulmonara dreapta si artera pulmonara stanga si cele 4 vene pulmonare: 2 drepte si 2 stangi.

Trunchiul pulmonar porneste din ventriculul drept al inimii si duce la plamani sange neoxigenat,
iar venele pulmonare aduc sangele bogat in oxigen de la plamani la atriul stang al inimii.

Artera pulmonara dreapta situata inaintea, apoi dedesubtul si in cele din urma postero-lateral
fata de bronhia principala, se divide chiar inainte de patrunderea ei in hil, in 4ramuri:
Ramura superioara (a lobului superior) da 5 diviziuni segmentare: apicala, pt segmentul apical;
anterioara ascendenta si anterioara descendenta, pt segmentul anterior; posterioara ascendenta si
posterioara descendenta, pt segmentul posterior.
Ramura mijlocie (a lobului mijlociu) da 2 diviziuni segmentare: laterala si mediala pentru
segmentul lateral, respectiv medial.
Lobul inferior primeste doua ramuri:
Ramura superioara, independenta, destinata segmentului superior.
Ramura inferioara, puternica, numita Pars basalis, care se distribuie celorlalte segmente ale
lobului inferior, dand urmatoarele ramificatii: bazala mediala, bazala anterioara, bazala laterala, bazala
posterioara.

Artera pulmonara stanga este situata anterior, deasupra, apoi postero-lateral fata de bronhia
principala. In hil se divide in 3 ramuri pentru cei doi lobi ai plamanului stang:
Ramura superioara (pentru lobul superior) cu 5 diviziuni segmentare: apicala si posterioara, pt
segmentul apicoposterior, anterioara ascendenta si anterioara descendenta, pentru segmentul anterior;
lingulara, pt cele doua segmente lingulare: superior si inferior.
Lobul inferior are o dispozitie arteriala identica cu cea din dreapta.
Ramura superioara, independenta pentru segmentul superior.
Ramura inferioara, puternica, numita ca si la plamanul drept, Pars bazalis; este destinata
celorlalte segmente ale lobului inferior: bazala anterioara, bazala laterala, bazala posterioara; mai este
prezenta si ramura bazala mediala, chiar in lipsa segmentului bronhopulmonar corespunzator.
29.AORTA ASCENDENTA SI ARCUL AORTIC

Artera aorta pleaca de la baza VS, orificiul aortic fiind asezat la dreapta si superior de orificiul
atrioventricular stang. In mod conventional, dupa directie si asezarea lor topografica, aortei i se descriu
urmatoarele portiuni: aorta ascendenta, arcul aortic si aorta descendenta.

Aorta ascendenta este cuprinsa intre orificiul aortic si emergenta truchiului brahiocefalic, este asezata in
mediastinul mijlociu fiind in intregime intrapericardica. Impreuna cu trunchiul pulmonar ea este cuprinsa
intr-o teaca comuna formata de pericardul seros. De la orificiul aortic aorta urca anterior si spre dreapta,
rasucindu-se in jurul trunchiului pulmonar si ramane astfel posterior de stern.

Raporturi: -- anterior (in partea inferioara), raport cu infundibulul, cu originea trunchiului pulmonar si cu
urechiusa dreapta.

-- posterior, prin intermediul sinusului transvers pericardic, ce este in raport cu fata anterioara a
atriilor, cu artera pulmonara si cu bronhia dreapta.

-- la dreapta, superior de urechiusa dreapta se afla portiunea intrapericardica a venei cave

superioare intre aceasta si aorta fiind orificiul drept de comunicare al sinusului transvers cu cavitatea
pericardica.

-- foita stanga a aortei ascendente este in raport cu trunchiul pulmonar.

Arcul aortic, o portiune curba in a carei concavitate inferioara este cuprinsa radacina plamanului stang,
se intinde de la emergenta trunchiului brahiocefalic pana la insertia ligamentului arterial. Arcul aortic
impreuna cu arterele care pleaca din el sunt cuprinse in mediastinul superior unde formeaza un plan
arterial asezat posterior de planul venos si anterior de trahee.

Raporturi (pe fete): --fata anterioara si laterala a arcului aortic este incrucisata de nervul frenic stang,
nervii cardiaci superiori stangi simpatici si trunchiul nervului vag stang.

-- inferior, concavitatea arcului vine in raport cu bifurcatia trunchiului pulmonar dupa care trece peste
artera pulmonara si bronhia stanga. La capat, concavitatea este legata prin ligamentul arterial de originea
arterei pulmonare stangi.

-- fata postero-mediala este si ea concava si vine in raport succesiv cu traheea, nervul laringeu recurent
stang, esofagul, canalul toracic si coloana vertebrala.

-- fata superioara convexa este aceea de pe care se desprind in ordinea succesiunii lor trei mari artere
colaterale: trunchiul brahiocefalic, artera carotida comuna stanga si artera subclavie stanga.
30.AORTA TORACICA

Aorta toracica este prima portiune a aortei descendente situata in intregime in planul cel mai profund al
mediastinului posterior. La nivelul marginii inferioare a flancului stang al vertebrei T4 ea continua arcul
aortic si coboara apropiindu-se de planul median spre a se termina anterior de marginea inferioara a
vertebrei T12, la nivelul hiatului aortic al diafragmei.

Raporturi (pe portiuni):

--in prima portiune are medial si apoi posterior, coloana vertebrala pe care coboara trunchiul simpatic
stang si vena hemiazygos.

--anterior se gaseste radacina pulmonului stang, sub care vine in raport cu pulmonul pe care determina
un sant in continuarea celui format de arcul aortic.

--in portiunea inferioara ea se asaza anterior de vertebrele T7-T10 si posterior de esofag. Acesta
incruciseaza fata anterioara a arterei toracice si din dreapta trece spre stanga ei in partea inferioara.

Ramurile aortei toracice sunt parietale (arborele intercostale 3-11, arterele subcostale si arterele frenice
superioare) si viscerale (a. pericardice, bronsice, esofagiene, mediastinale).
90. Trompa (Tuba) uterina

Configuratie externa si raporturi

1.Portiunea uterina strabate peretele uterului si este limitata medial de ostiul uterin al tubei si lateral de
peretele uterului.
2.Istmul trompei uterine se intinde intre unghiul lateral al uterului; el se afla in marginea superioara a
mezosalpinxului;
3.Ampula trompei este un segment dilatat care face o curba pe fata mediala a ovarului unde se continua
cu infundibilul.
4.Infundibulul trompei are forma de palnie. Prezinta o fata externa acoperita de peritoneu, o fata
interna neregulata, acoperita de mucoasa tubara si pe care se observa prelungiri numite fimbrii tubularel
una dintre acestea se ataseaza de ovar si se numeste fimbria ovarica. Pe fata interna a infundibulului se
afla ostiul abdominal al tubei.

Vascularizatie
Arterele trompei sunt artera tubara laterala (din a. ovariana) si a. tubara mediala (din a. uterina). Aceste
artere se anastomozeaza si formeaza o arcada in mezoalpinx.

91. Ligamentele late (largi) ale uterului

Aceste ligamente sunt formate din 2 foite peritoneale: anterioara si posterioara.
1.lama anterioara trece de pe fata anterioara a uterului pe peretele medial al pelvisului.
2.lama posterioara trece de pe fata posterioara a uterului pe peretele lateral al pelvisului.
3.inferior cele doua lame diverg si formeaza baza ligamentelor late.
4.mezosalpinxul e segmentul superior al ligamentului lat care leaga tuba de mezometru.
5.mezometrul este segmentul inferior care leaga uterul de peretele lat al pelvisului.
6.ligamentul rotund al uterului se afla anterior si marcheaza limita dintre cele doua segmente.
7.ligamentul propriu al ovarului se afla posterior; mezoovarul se afla pe fata posterioara a ligamentului
lat.
8.parametrul. tesutul conjunctiv din ligamentul lat se numeste parametru si contine: ureterul, a. uterina
si plexul venos vezico-uterin.

92. Artera uterina

Este ramura a arterei iliace interne. Aceasta trece in baza ligamentului lat si apoi anterior si superior de
ureter; urca apoi pe marginea laterala a uterului. Da ramuri cervico-vaginale, vaginale, uterine si tubara
mediala.
93. Vaginul

situatie organ nepereche situat median, partial in excavatia pelvina, partial in grosimea perineului,

forma in stare de vacuitate este aplatizat,

dimensiuni 8cm lungime, cu calibru neregulat, stramt la extremitatea vulvara,
raporturi
- anterior cu baza vezicii urinare si cu uretra,
- posterior cu canalul anal, rectul si fundul de sac Douglas,
- lateral cu pediculul vascular, m. ridicatori anali, m. bulbospongiosi si glandele Bartholin,
- inferior la virgine vine in contact cu himenul.
functii
- in statica pelvina
- in cursul actului sexual prin alungirea si distensia partii distale (in faza de excitatie) si prin
lubrefierea vaginului,
- in timpul nasterii contribuie la expulzia fatului,
vascularizatie
- artera uterina,
- artera vaginala ram din A. iliaca interna,
- artera rectala medie,
inervatie
- gg. iliaci laterali,
- n. rusinos intern.

94. Testiculul
Configuratie externa si raporturile
1.Fata mediala este convexa si are raporturi cu testiculul din partea opusa.
2.Fata laterala este convexa si are raport cu epididimul.
3.Marginea posterioara are raport cu epididimul de care e separat prin fundul de sac
interepididimotesticular.
4.Marginea anterioara este libera;
5.Extremitatea superioara se afla in raport cu capul epididimului; intre cele doua formatiuni se afla
apendicele testicular;
6.Extermitatea inferioara.
Arterele testiculului
1.Artera testiculara are originea in aorta abdominala; ea incruciseaza anterior ureterul, patrunde in
funiculul spermatic si deci in canalul inghinal; se anastomozeaza cu a. deferentiala si cu cea
cremasterica.
2.A. deferentiala
3.A. cremasterica provine din artera epigastrica inferioara.
95.Epididimul
Este situat pe marginea posterioara a testiculului si prezinta un cap, un corp si o coada; el se continua cu
canalul deferent; epididimul e format dintr-un canal lung de 4 m care prin rasucire ocupa doar 5 cm;
epididimul e acoperit de foita viscerala a vaginalei testiculare; albugineea testiculara se continua la
nivelul epididimului si trimite septuri care separa lobulii epdidimului.

96.Canalul (ductul) deferent

Incepe de la epididim si se termina la canalul ejaculator; partea terminala e mai dilatata si se numeste
ampula canalului deferent. Ductul deferent are 3 parti: partea epididimara, partea funiculara si partea
pelvina.
Partea epididimara urca pe fata posterioara a epididimului.
Partea funiculara are un traiect ascendent de la epididim spre inelul inghinal profund; canalul deferent
intra in componenta funiculului spermatic.
Partea pelvina incruciseaza vasele epigastrice inferioare, vasele iliace externe si artera ombilicala; merge
pe peretele posterior al vezicii pana la baza prostatei apoi se uneste cu vezicula seminala formand ductul
ejaculator.

97.Prostata si veziculele seminale

Prostata (config externa si raporturi)
1.fata anterioara e convexa si are raport cu sfincterul striat al uretrei, plexul venos rusinos si cu simfiza
pubiana;
2.fata posterioara are un sant vertical ce imparte prostata in 2 lobi laterali;
3.fata laterala are raporturi cu muschiul ridicator anal;
4.baza este suprafata superioara si are raporturi superioare cu colul vezicii urinare, ostiul superior al
uretrei, ductul deferent, veziculele seminale. In partea posterioara pe baza se delimiteaza lobul mijlociu
care are raport cu trigonul vezical.
5.varful are raport cu muschiu transvers profund al perineului. Prostata e strabatuta de uretra si de cele
doua canale ejaculatoare.
Veziculele seminale prezinta fund, corp si col. Ele au raporturi antero-superioare cu vezica urinara,
mediale cu ductul deferent si laterale cu plexul venos periprostatic. Fiecare vezicula seminala se uneste
cu canalul deferent omonim si formeaza canalul ejaculator.
98.Penisul
Penisul e alcatuit din trei cilindri de tesut erectil: doi corpi cavernosi si un corp spongios.
Acesti corpi erectili sunt separati la nivelul radacinii si se unesc inferior de pubis, formand
astfel corpul penisului.

1. Corpii cavernosi

- au doua radacini in perineu fixate laramurile ischiopubiene

- aceste doua radacini se unesc subpubian formand trunchiul corpului cavernos, intre cele
doua gasindu-se septul penisului.
- manunchiul vasculo-nervos dorsal al penisului se gaseste in santul dorsal al trunchiului
corpului cavernos, iar corpul spongios si uretra spongioasa se gasesc intr-un alt sant de pe
fata uretrala.
- extremitatea libera a corpului cavernos se termina printr-o portiune efilata acoperita de
glandul penisului.

2. Corpul spongios

- este traversat de uretra spongioasa

- e format din trei parti:
a) bulbul penisului e extremitatea proximala a corpului spongios, situat pe linia mediana, in
loja peniana a perineului. Este invelit de muschiul bulbospongios iar profund, vine in raport
cu diafragma urogenitala. La nivelul fetei profunde patrunde uretra
b) portiune intermediara strabatuta de uretra spongioasa si care ajunge pana la varful
corpului cavernos, formand astfel glandul penisului.
c) glandul penisului

Vascularizatia arteriala a penisului:

- artere pentru organele contractile (arterea profunda a penisului, artera dorsala a penisului,
artera bulbului penisului, artera uretrala toate cu originea in artera rusinoasa interna.
- artere pentru invelisurile penisului (arterele dorsale ale penisului, arterele rusinoase
externe).

Vascularizatia venoasa a penisului

- vene superficiale dreneaza sangele de la nivelul invelisurilor penisului si de la nivelul
glandului)
- vene profunde (vena dorsala profunda a penisului, vena bulbului penisului).

Vascularizatia limfatica
- limfaticele tunicilor penisului
- limfaticele glandului
- limfaticele organelor erectile
99.Tiroida

Privita in ansamblu, tiroida poate fi asemanata cu jumatate de inel, la care concavitatea este orientata posterior. Ea
poate fi asemita si cu litera "H", la care cele doua linii vertica au o orientare in jos si inauntru, iar bara orizontala uneste cele
doua bare verticale. Tiroidei i se descriu trei parti:

Partea mijlocie. Este relativ stramta si se numste istm

Doua parti laterale. Sunt voluminuase in comparatie cu istmul si se numesc lobi (lobul drept si lobul stang).

Istmul glandei tiroide reprezinta bara orizontala a "H"-ului. I se descriu doua extremitati (dreapta si stanga), doua
fete (anterioare si posterioare) si doua margini (superioara si inferioara).

100.Timusul
Timusul este un organ bilobat, situat in mediastinul superior, in spatele sternului. Timusul este un
organ limfoid primar, alaturi de maduva hematogena, care intervine in maturarea si selectia
limfocitelor - celule esentiale ale sistemului imun
De obicei, cei 2 lobi au dimensiuni diferite. Pot fi uniti pe linia mediana, formand o masa unica de
tesut, sau, in alte cazuri pot fi uniti de un al treilea lob.
Timusul este localizat partial in torace, partial la nivelul gatului si se extinde de la al 4-lea cartilaj
costal spre superior pana la nivelul glandei tiroide. La nivelul gatului are raporturi cu partea anterioara
si zonele laterale ale traheei. Inferior are raporturi cu pericardul si este separat de crosa aortica si
marile vase de o fascie.
Vascularizatie
Arterele care iriga timusul provin din artera mamara interna si din arterele superioare si inferioare
tiroidiene. Drenajul venos se face prin venele tiroidiene. Inervatia parasimpatica este asigurata de
fibre ale nervului vag.
Structura
Lobulii au dimensiuni diferite si sunt alcatuiti din foliculi cu forme diferite si care sunt mai mult sau mai
putin aflati in contact strans. Foliculii au dimensiuni de 1-2 mm si sunt alcatuiti din zona corticala,
situata la exterior si o arie medulara, la interior.
Fiecare folicul este inconjurat de un plex vascular, care trimite prelungiri la interior.