Subiecte 31-45

31. Venele cave mod de formare, traiect, raporturi.

VENA CAVA SUPERIOARA
Origine: napoia primei articulatii sterno- costale drepte prin unirea aproape n unghi drept a celor dou
vene brahiocefalice.
Traiect este descendent, paralel cu marginea dreapt a sternului, la dreapta aortei ascendente ; se vars
la nivelul peretelui superior al atriului drept; are o portiune extrapericardic i una intrapericardic ;
Raporturi: anterioare (timusul, sternul), posterior (traheea, bronhia principal dreapt, artera pulmonar
dreapt, nervul vag drept), laterale (plmnul drept, nervul frenic), medial
sau stnga (aorta ascendent) ;
VENA CAVA INFERIOARA
Ptrunde n torace, strbtnd un orificiu patrulater, situat n centrul frenic al diafragmului . Prezint
dou portiuni extrapericardic, foarte scurt care vine n raport cu baza plmnului drept i o portiune
intrapericardic care vine n raport anterior cu atriul drept i medial cu sinusul oblic Haller.

32. Ductul toracic mod de formare, traiect, raporturi.

Origine. Canalul toracic se formeaz n cavitatea abdominal n dreptul vertebrelor T11-L3, din cisterna
Chyli. Aceasta se afl posterior de aorta abdominal i anterior de vertebrele T11-L3. Cisterna Chyli
primete ca afluenti trunchiul limfatic intestinal i trunchiurile limfatice lombare.
Traiect. Are un traiect ascendent, prin hiatusul aortic al diafragmei. n mediastinul posterior urc
posterior de aorta descendent toracic i apoi posterior de esofag. n aceast regiune este situat
anterior de coloana vertebral toracal. La nivelul vertebrei T4 canalul toracic ncruciseaz fata
posterioar a esofagului i se dispune n unghiul diedru dintre esofag si crosa aortei. Ajunge la baza
regiunii cervicale i se curbeaz spre anterior deasupra arterei subclavii stngi i se vars n unghiul
venos format de vena jugulara interna i vena subclavie stng.
La acest nivel, canalul toracic are raporturi:
antero-lateral: cu MVN-ul gatului.
postero-medial: cu vasele vertebrale.
medial: cu nervul frenic.

33. Vena Azygos mod de formare, traiect, raporturi.

Origine. Vena azigos se formeaz n abdomen prin unirea venelor lombar ascendent dreapt cu vena
subcostal dreapt. Vena lombar ascendent dreapt trece prin diafragm ntre pilierii lateral i medial i
ptrund n torace.
Traiectul este ascendent pe flancul drept al coloanei vertebrale pn la nivelul vertebrei T4, de la care se
arcuiete anterior formnd crosa venei azygos. Aceasta trece pe deasupra pediculului pulmonar drept i
se vars n vena cav superioar.
n mediastinul posterior
La nivel toracal poate fi impartita in doua segmente reprezentate de:

Un segment vertical ce intra in raport cu:

-Anterior: esofagul
-Posterior: coloana vertebrala prin intermediul corpilor vertebrelor T4-T12
-La dreapta: cu pleura si pulmonul drept
-La stanga: ductul toracic si aorta descendenta toracica

Arcul venei azygos, ce intra in raport cu:

-La dreapta: pleura si mediastinul
-La stanga: nervul vag, esofagul si traheea
-Inferior: pedicul pulmonar drept

34. Mediastinul limite, divizare, coninut.

Defintie i limite: Mediastinul este regiunea situat n partea central a toracelui ntre fetele
mediastinale pulmonare.
Mediastinul are urmtoarele limite: anterior sternul i articulatiile sternocondrale, posterior corpul
vertebrelor toracale,lateral pleurele mediastinale i inferior diafragma.
Comunicri: comunicarea superioar cu regiunea cervical prin intermediul aperturii toracice
superioare; comunicarea inferioar cu cavitatea abdominal prin intermediul orificiilor diafragmatice.

MEDIASTINUL SUPERIOR
Limite: superioar- planul aperturii toracice superioare; inferioar- plan oblic care trece prin unghiul
sternal i marginea inferioar a corpului vertebrei T4; anterioar- manubriul sternal; posterioar- primele
patru vertebre toracale; laterale-fetele mediastinale ale plmnilor
Continut: originile muchilor sternohioidieni i sternotiroidieni; timusul, portiunea superioar a venei
cave superioare, venele brahiocefalice, nervii frenici, trunchiul brahiocefalic, artera carotid comun
stng, traheea, crosa aortei, crosa venei azigos, artera subclavicular stng, nervii vagi, nervul laringeu
recurent stng, partea superficial a plexului cardiac, esofagul, canalul toracic;

MEDIASTINUL ANTERIOR
Limite: anterioar-corpul sternului; posterioar- fata anterioar a pericardului fibros; superioar- plan
oblic care trece prin unghiul sternal i marginea inferioar a corpului vertebrei T4; inferioar- diafragmul;
Continut: muchiul transvers toracic, timusul, ligamentele sterno-pericardice, limfonodulii mediastinali
anteriori, ramuri ale arterei toracice interne;

MEDIASTINUL MIJLOCIU
Limite: anterioar-plan tangent la fata anterioar a pericardului fibros; posterioar- plan frontal ce trece
prin baza inimii; superioar- plan oblic care trece prin unghiul sternal i marginea inferioar a corpului
vertebrei T4; inferioar- diafragmul; laterale- fetele mediastinale ale plmnilor;
Continut: cordul, pericardul, partea inferioar a venei cave superioare,vrsarea crosei venei azigos, aorta
ascendent, trunchiul arterei pulmonare, nervii frenici, partea profund a plexului cardiac.

MEDIASTINUL POSTERIOR
Limite: anterioar- plan frontal care trece prin baza inimii; posterioar- corpurile vertebrale T5-T12-L2;
superioar- plan oblic care trece prin unghiul sternal i marginea inferioar a corpului vertebrei T4;
inferioar-diafragmul; laterale- fetele mediastinale pulmonare;
Continut: esofagul, nervii vagi, aorta descendent, canalul toracic, vena azigos, vena hemiazigos
accesorie, mnunchiurile vasculo-nervoase, intercostale, lantul simpatic toracic, nervii splanhnici;

35. Cavitatea bucal limite, conformaie intern.

Cavitatea bucal se mparte n dou zone separate de arcadele alveolo-dentare: vestibulul bucal i
cavitatea bucal propriu-zis.
Vestibulul bucal
Limitele: limita extern-buzele i obrajii; intern-arcadele alveolo-dentare superioar i inferioar;
Cavitatea bucal propriu-zis
Limite:
a. peretele superior: palatul dur i palatul moale ;
b.peretele inferior: planeul bucal ;
c.peretele antero-lateral: arcadele alveolo-dentare
Structur
-piele (peri, glande sebacee, sudoripare)
-strat muscular- formeaza scheletul buzelor
-format din orbicularul gurii si ceilalti muschii pielosi ai gurii
strat glandular-prezinta glandele labiale
strat mucos-mucoasa bucala
strat glandular-prezinta glandele labiale
strat mucos-mucoasa bucala

36. Glandele salivare principale situaie, structur, raporturi.

Glanda parotida, cea mai voluminoasa glanda salivara, este situata sub meatul auditiv extern i inapoia
mandibulei, intr-o excavatie profunda numita fosa retromandibulara si care, prin continutul ei, devine
loja parotidiana
Structura. Parotida este o glanda tubuloacinoasa de tip seros. in constitutia ei intra acini glandulari
secretori si un sistem de ducte excretoare. Acinii glandei secreta un lichid dar, albuminos, bogat 'in
saruri, care nu contine mucus.
Raporturile intrinseci ale glandei parotide
n interiorul glandei parotide se afl trei planuri de structuri :
1.Planul nervos (lateral) este format din nervul facial (VII) i ramurile sale terminale
2.Planul venos (mijlociu) contine urmtoarele vene: vena temporal superficial, vena maxilar, vena
retromandibular, vena jugulara extern i vena auriculara posterioar;
3.Planul arterial (profund) este reprezentat de artera carotid extern; n interiorul glandei se desprind
urmtoarele ramuri: artera auricular posterioar, artera temporal superficial i artera maxilar;
Glanda submandibulara este, dupa dimensiuni, a doua glanda salivara mare. Se gaseste situata sub
planseul bucal (din punct de vedere topografic la nivelul gatului) intr-o loja osteofibroasa, formata de
mandibula si fascia cervicala superficiala.
Structura. Ca si parotida, glanda submandibulara este o glanda tubulo-acinoasa mixta (sero-mucoasa).
Glanda submandibulara prezinta patru fete si doua extremitati:
- fata laterala este in raport cu fosa mandibulara situata pe fata mediala a corpului mandibulei sub linia
milohioidiana
- fata mediala este in raport cu muschiul digastric (pantecele anterior) si cu muschiul hioglos
- fata superioara este in raport cu muschiul milohioidian ce o separa de glanda sublinguala
- fata inferioara este in raport cu fascia cervicala superficiala si muschiul platisma
- extremitatea anterioara este in raport cu pantecele anterior al muschiului digastric
- extremitatea posterioara este in raport cu glanda parotida de care este separata prin septul
submandibulo-parotidian.

Glanda sublinguala a lui Rivinus, cea mai mica dintre glandele salivare mari, se gaseste situata deasupra
diafragmei bucale, in loja sublinguala.
Raporturi. Glanda este gazduita in loja sublinguald.
Structura. Glanda sublinguala are o structura asemanatoare cu glanda submandibulara. Este tot o
glanda tubulo-acinoasa mixta (muco-seroasa); predomina componenta mucoasa. Produce o saliva
opalescenta, vascoasa, bogata in mucina si saraca in saruri si proteine.
Raporturi:
Loja sublinguala:
-peretele medial- m. genio si hipoglos
-peretele lateral- foseta sublinguala
- peretele superior- mucoasa- regiunea sublinguala
-peretele inferior- m. milohioidian
Fata laterala
Fata mediala:
-n lingual
-prelungirea glandei submandubulara + ductul Wharton
-vasele sublinguale
- marginea inferioara- m. milohioidian
-marginea superioara- plica sublinguala
Extremitatea anterioara - spina mandibulei
Extremitatea posterioara - milohioidian

37. Esofagul conformatie extern i raporturi.

Configura ie extern:
Forma: esofagul are o form de tub aplatizat antero- posterior cu partea inferioar mai mult cilindric i
cu lumenul sub forma unei fante aplatizate, deschis uor ctre cardia. Istmurile esofagului: istmul
cricoidian (n dreptul cartilajului cricoid), istmul bronhoaortic (corespunde arcului aortici al bronhiei
principale stngi), istmul diafragmatic (se gsete la nivelul hiatusului esofagian al diafragmei).
Raporturile esofagului
Esofagul este situat n mediastinul superior i apoi posterior n fata coloanei vertebrale toracale. Esofagul
toracic poate fi submpr it n raport cu crosa aortei i a venei azygos n dou portiuni: supraazygoaortic
i subazygoaortic. Raporturi : posterior (coloana vertebral toracal, canalul toracic, aorta
descendent), anterior (traheea, bronhia principal stng, nervul laringeu recurent stng, atriul stng),
n dreapta (plmnul drept, nervul vag drept, crosa venei azygos), n stnga (crosa aortei, nervul vag
stng, nervul laringeu recurent stng, artera subclavie stng, canalul toracic, plmnul stng);

38. Esofagul conformaie intern i vascularizaie.

Conformatie interna
Esofagul prezinta la interior o serie de plice longitudinale, asa ca o sectiune transversala ii arata lumenul
stelat. Plicele se sterg prin trecerea bolului alimentar si se refac imediat ce bolul a trecut. Plicele sunt
formate din mucoasa si submucoasa.
Arterele esofagului
Ele se desprind din artera tiroidiana inferioara pentru portiunea cervicala; din arterele eso-traheale,
bronhice, intercostale sau chiar direct din aorta pentru portiunea toracica; din arterele diafragmatice
inferioare si artera gastrica stanga pentru portiunea frenoabdominala.
Venele esofagului
Formeaza un plex submucos din care pleaca ramuri, care, dupa ce strabat musculara, constituie un plex
periesofagian; de aici venele se varsa, la gat in venele tiroidiene inferioare; in torace in venele
diafragmatice, bronhice, azigos si hemiazigos; in abdomen in vena gastrica stanga.
Vasele limfatice : iau nastere la nivelul mucoasei; formeaza apoi un plex in submucoasa si parasind
esofagul se termina la nivele diferite in limfonodurile regionale. Din portiunea cervicala si toracala
suprabronhica .limfa se scurge spre nodurile cervicale profunde, traheale, traheobronsice si mediastinale
posterioare. Din portiunile toracala subbronhica, diafragmatica si abdominala, limfa este condusa spre
nodurile abdominale : gastrice, pilorice si pancreato-splenice.
Nervii : Provin din vag si simpatic, formand un plex in stratul muscular si altul in cel submucos
(echivalentele plexurilor Auerbach si Meissner).

39. Stomacul conformaie extern

Stomacului i se descriu: doi perei, dou margini i dou orificii.

Marginile stomacului continu marginile omonime ale esofagului.
Marginea dreapt sau curbura mic este concav . Este format dintr-un segment mai lung, cu
direcie vertical, care continu fr demarcaie evident, marginea dreapt a esofagului i din altul
mai scurt, cu orientare transversal sau uor ascendent spre dreapta.
Marginea stng este dat de curbura mare. Mai lung dect cea dreapt, ea este convex i
pornete de la marginea stng a esofagului, mpreun cu care determin un unghi ascuit i adnc,
numit incizura cardial sau unghiul lui His.
 Poriunea vertical
E mai voluminoas, dilatat, sacular i cuprinde aproximativ dou treimi din stomac. Poriunea
orizontal e mai ngust, tubular i cuprinde aproximativ o treime a organului.
Partea vertical, cea superioar este subdivizat n:
- poriunea cardial, este o zon neprecis delimitat, de aproximativ 3-4 cm ntindere,
rspunznd orificiului cardial pe care-l cuprinde la interior, se caracterizeaz prin prezena la nivelul
mucoasei a glandelor cardiale;
- fundul sau fornixul este poriunea superioar, dilatat, a stomacului este separat de segmentul
urmtor prin orizontala care trece prin unghiul cardial
-corpul stomacului ncepe sub acest nivel i tine pn la un plan aproape vertical care trece prin
incizura unghiular i ntlnete depresiunea sfincterului antrului.
Poriunea orizontal
Partea orizontal, numit poriunea piloric, are limite: la stnga linia incizura unghiular cu sfincterul
antrului; la dreapta anul duodenopiloric. n acest ultim an se afl adesea o ven prepiloric,
marcheaz limita dintre stomac i duoden.
Aceast poriune piloric este la rndul ei, mprit n alte dou segmente:
- antrul piloric, situat la dreapta corpului stomacului, este uor dilatat, el poate fi separat prin
unde peristaltice de restul stomacului.
- canalul piloric este un segment cilindric, ngust i scurt ( aproximativ 3 5 cm).
Pilorul este poriunea terminal, strmt, a stomacului. El are aproximativ 5 cm lungime i conine
sfincterul piloric; aceasta circumscrie orificiul piloric.
La partea superioara a portiunii verticale se gaseste o calota clara: camera sau bula de aer. Ea raspunde
fundului stomacului (corespunde fornixului)

40. Stomacul structur.

Structura stomacului
n construcia sa anatomic intr patru tunici. De la interior acestea sunt: tunica seroas, tunica
muscular, stratul submucos, tunica mucoas.
Tunica seroas este format de peritoneu . Acesta nu mbrac n ntregime stomacul. Pe faa posterioar
a fundului se afl o zon lipsit de peritoneu, la nivelul creia stomacul ader de diafragm. De la stomac
se ntind spre organele nvecinate, trei formaiuni peritoneale: omentul mic, ligamentul gastrocolic i
ligamentul gastrolienal.
Stratul subseros este format dintr-o ptur subire de esut conjunctiv, pe care se aplic seroasa.
Tunica muscular cuprinde trei planuri de fibre:
- planul superficial este format de fibre longitudinale;
- planul mijlociu de fibre circulare;
- planul profund de fibre oblice sau ansiforme.
Tunica muscular constituie aparatul motor activ al stomacului, care realizeaz:
- depozitul alimentelor ingerate;
 - amestecarea acestora cu sucul gastric pn ce se formeaz un amestec semifluid, numit chimul
gastric
- golirea lent, intermitent a chimului din stomac n duoden, ntr-un ritm adecvat pentru
efectuarea digestiei intestinale.
Tunica submucoas este format din esut conjunctivo-elastic lax; n ea se gsesc numeroase vase,
terminaii nervoase i plexul nervos submucos Meissner. Ea permite adaptarea mucoasei la modificrile
de form ale stomacului i la micrile cauzate de musculatur.
Tunica mucoas are o coloraie roiatic, deosebindu-se net de cea esofagian ( alb-cenuie). Ea
reprezint aproape jumtate din grosimea total a peretelui gastric.
Tunica mucoas reprezint principala component morfologic i funcional a peretelui
stomacal. Ca alctuire microscopic, ea are o structur complex fiind format dintr-o component
epitelial i una conjunctiv.

41. Stomacul vascularizaie i inervaie.

Vascularizatie
Arterele
Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc din trunchiul celiac: artera hepatic,
artera splenic i artera gastric stng.
Din artera hepatic pleac: artera gastric si artera gastroduodenal care emite gastro-omentala
dreapt.
Artera splenic d natere arterei gastro-omentale stngi i arterelor gastrice scurte i irig
fundul stomacului.
Venele stomacului corespund n general arterelor. Ele se formeaz din reele capilare situate n
submucoas.
Acestea sunt dispuse de-a lungul celor dou curburi, alturi de arcurile arteriale, i se vars n
vena port. Venele gastrice, dreapta i stnga, se vars direct n trunchiul venei porte:
- vena gastro-omentala dreapt se vars n vena mezenteric superioar;
- vena gastro-omentala stng i venele gastrice scurte sunt tributare venei splenice.
Limfaticele prezinta o deosebit de mare importanta. Ele iau nastere din doua retele larg anastomozate;
una mucoasa alta musculara. Ambele conflueaza intr-o retea subperitoneala din care pornesc vase
eferente.
Nervii stomacului sunt de natura vegetativa. Cea mai mare parte sunt ramuri ale nervilor vagi si contin
deci fibre parasimpatice.O alta parte provin din plexul celiac; ele formeaza delicate plexuri periarteriale si
contin fibre aferente (senzitive) si fibre simpatice eferente.
Din plexul esofagian format pleaca doua trunchiuri vagale, unul anterior si unul posterior.
Ramurile fine din nervul vag si din plexul celiac formeaza retele in tunica musculara (plexul
mienteric Auerbach) si in stratul submucos (plexul submucos Meissner), in care se afla si mici grupari de
neuroni vegetativi- ganglioni vegetativi intramurali.
42. Ficatul conformaie extern i raporturi.

Conformatie exterioara
I se descriu 2 fete :
- superioara : diafragmatica
- inferioara : viscerala
Fata viscerala
Este plana si priveste in jos,inapoi si spre stanga.Se continua cu portiunea posterioara a fetei
diafragmatice.Prezinta 3 santuri dispuse in forma literei H.Sant sagital stang.Este ingust.Separa lobul
anatomic drept de cel stang.
Este impartit in 2 segmente : anterior : ligamentul rotund al ficatuluisi si posterior : ligamentul venos
Sant sagital drept
Este larg.Este format din 2 segmente : inainte : fosa vezicii biliare, inapoi : santul venei cave
Hilul hepatic
Este un sant transversal
Contine : - vena porta ,artera hepatica , ductul hepatic
Fata viscerala
Prezenta acestor 3 santuri imparte fata viscerala a ficatului in 3 zone
Pe laturile santurilor se gasesc 2 zone marginale (dreapta si stanga), iar intre ele o zona mijlocie
Fata diafragmatica
Priveste in sus si inainte fata superioara
Este acoperita in cea mai mare parte de peritoneu.
Este convexa, patrunde in torace si se ascunde in cea mai mare parte sub cupola diafragmei
Prezinta 2 portiuni : portiunea toracica si portiunea parieto-abdominala
Portiunea toracica
Prin intermediu diafragmei vine in contact cu plamanii, pleurele, cu inima si cu pericardul
Inima lasa o depresiune impresiunea cardiaca
Ficatul urca in torace pana la nivelul coastei a 5-a in dreapta si a coastei a 6-a in stanga
Portiunea parieto-abdominala
Are forma triunghiulara, limitata de arcurile costale drept si stang ale bazei toracelui si de linia care
uneste extremitatea anterioara a cartilajului coastei a 10-a in dreapta cu extremitatea anterioara a
cartilajului coastei a 8-a din stanga
Marginea inferioara
Este subtire si taioasa
Se indreapta oblic de jos in sus si de la dreapta spre stanga, proiectandu-se in epigastru
Prezinta 2 scobituri : stanga si dreapta

Raporturile ficatului
1. Fata diafragmatic
a.portiunea liber este acoperit de peritoneu i prin intermediul muschiului diafragm prezint
urmtoarele raporturi: partea superioar (inima i pericardul, pleura diafragmatic i baza plmnului
drept, pleura diafragmatic i baza plmnului stng); partea anterioar (peretele abdominal n regiunea
epigastrului, peretele toracic);
b.portiunea fix este neacoperit de peritoneu i are urmtoarele raporturi: vertebrele T10- T11, vena
cav inferioar, glanda suprarenal dreapt, muchiul diafragma.
2. Fata visceral
a.zona lateral dreapt are raporturi cu: flexura colic dreapt, fata anterioar a rinichiului drept
(1/3superioar), glanda suprarenal dreapt, flexura duodenal superioar.
b.zona mijlocie: lobul patrat (are raporturi cu: partea piloric a stomacului, partea superioar a
duodenului, colonului transvers), lobul caudat (reprezint peretele superior al vestibular bursei
omentale);
c.zona lateral stng are raporturi cu fa a anterioar a stomacului, esofagul i tuberculul omental al
pancreasului.

43. Structura segmentar a ficatului.

Impartirea segmentara a ficatului

Se bazeaza :

Pe dispozitia pediculului portal

Pe distributia venelor hepatice

1.Segmentarea dupa pediculul portal

Se bazeaza pe ramificatiile venei porte care sunt insotite de ramificatiile arterei hepatice si de
ductele biliare
Scizura principala
Este usor inclinata de sus in jos si de la stanga spre dreapta
Intretaie fata diafragmatica la dreapta liniei de insertie a ligamentului falciform, iar pe fata
viscerala de-a lungul unei linii care trece prin fosa vezicii biliare,traverseaza hilul ficatului la
bifurcatia portei si ajunge pe fata stanga a venei cave
Scizura stanga
Trece pe fata viscerala a ficatului prin santul agital stang, iar pe fata diafragmatica prin linia de
insertie a ligamentului falciform
Este aproape paralelal cu scizura principala si separa lobul stang clasic,anatomic, de restul
ficatului
Scizura dreapta
Se proiecteaza :
- pe fata diafragmatica de-a lungul unei linii care incepe la jumatatea distantei dintre fundul
vezicii biliare si extremitatea dreapta a ficatului si se termina la varsarea venei hepatice drepte in
cava
- pe fata viscerala se suprapune, aproape, scizurii principale
Scizura principala
Imparte ficatul intr-un lob real drept si unul stang
Lobul patrat face parte din lobul real stang
Lobul caudat apartine ambilor lobi reali
Lobul real drept este impartit prin scizura dreapta intr-un segment anterior si unul posterior
Lobul real stang este si el impartit de scizura stanga in 2 segmente : medial si lateral
Fiecare segment hepatic isi are propriul sau pedicul bilio-vascular

2. Segmentarea bazata pe dispozitia venelor hepatice

Venele hepatice sunt situate in planul celor 3 scizuri portale descrise anterior
Scizura dreapta divizeaza segmentul portal anterior intr-o parte mediala si una laterala
Scizura stanga se suprapune scizurii portale stangi
Lobul caudat nu apartine nici unuia dintre aceste 3 sectoare; el are o circulatie eferenta
independenta, reprezentata printr-o serie de vene hepatice mici, care se varsa direct in cava

44. Ficatul vascularizaie i inervaie.

Vascularizarea ficatului este dubla: nutritiva si functionala

Vascularizarea nutritiva este asigurata de artera hepatica, ramura a trunchiului celiac care dupa
ramificatii multiple (lobare, segmentare si interlobulare) se capilarizeaza irigand formatiunile dintre
spatiul interlobular (portal) si formand o retea in jurul hepatocitelor. In final aceste capilare se varsa in
capilarele (sinusoide) ale venei porte.
Vascularizarea functionala este asigurata de vena porta care aduce sange cu substante nutritive
din intestinul subtire. Vena porta se ramifica formand ramuri lobulare, segmentare si interlobulare.
Ramurile interlobulare sunt situate in spatiile venei porte si formeaza reteaua perilobulara.
Sistemul port este un sistem vascular, precedat si urmat de acelasi tip de vase (capilare-veno-
capilare). Capilarele sinusoidale converg spre vena centro-lobulara, origine a sistemului venos hepatic
care dreneaza sange spre cele doua-trei vene suprahepatice in vena cava inferioara.
Interventia vegetativa a ficatului provine din plexul celiac (ramuri vegetative simpatice) si din
nervul vag stang (ramuri parasimpatice) prin micul epiplon.

45. Ficatul mijloace de fixare.

Vena cava inferioara

Presa abdominala
Plicile peritoneale formand o serie de ligamente:
1) Ligamentul coronar, alungit transversal, larg in partea sa mijlocie, subtiindu-se spre extremitatile sale,
unde se continua cu ligamentele triunghiulare dr si stg. Este delimitat de rasfrangerea foitelor
peritoneale .
2) Ligamentele triunghilare, drept si stg, ele reprezentand extremitatile ligamentului coronar; cele 2 foite
peritoneale, superioare si inferioare, fuzioneaza pt a forma ligamentele triunghiulare, dintre care cel stg
este cel mai bine evidentiat.
3) Ligamentul falciform, face legatura dintre fata diafragmatica a ficatului, fata inferioara a diafragmei si
peretele abdominal anterior.
4) Ligamente hepatice accesorii: sunt alte mijloace de fixare ale ficatului, printre care se numara:
hepatocisticoduodenal, hepatocisticocolic, hepatorenal ant si post.