Sunteți pe pagina 1din 110

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMT]LUI NERVOS

Sistemul nervos stabileste legatura dintre organe si suprave gheaza


functionarea normala si in bune condtii a intregului organism.Pentru aceasta,el
primeste stiri despre tot ce se intampla in interiorul organismului adtca in mediul
intern. Propagarea excitatiei in sistemul nervos poartanumele de flux,functia de
perceptie a excitatiei externe se numeste functie senzitla,iar functia de trecere a
excitatiei asupra organismului care reactioneaza se numeste funtie motoare.
Reactia motorilor cate se produce ca raspuns la excitatia senzitiva cu
particip area sistemului nervos se numeste act reflex.O rctea de nervi care

inlantule structurile Sistemului Nervos Central cu toate punctele corpului,are rol


de a culege informath ata din interiorul cat si din exteriorul organismului(nervii

senzitivi) si de a transmite raspunsurile potrivite(nervi motori).


Dupa functiile pe care le indeplineste, Sistemul Nervos poate fi impartit
in:

legatura cu mediul inconjurator

Sistemul nervos al vietii vegetative care pune in legatura diferitele organe


si aparate,stabilind astfel o functie armonioasa a intregului organism

Sistemul nervos se imparte in doua mari categorii:


SISTEMUL NERVOS CENTRAL (S.N.C)
SISTEMUL NERVOS PERIFERIC S.N.P)
1.L. Sistemul nervos central

ENCEFALUL
> sfrpT l}tr!_ L,*{_lt} > {t}ldf,l C&L*SI L {ffiHif;ft
-
> i&DrffiflruT'&. *_- " " b *dtPt)?&Lef]Sl*,S
II.JI TFqTILLIhTIId;A
t
w

**
.W
ee
.:r*a:
*
.\
.|,/
,/

} BULB
cLr&eTtv *--"-;i
_ > f,.FtBOftEL[
VIETII
-\\=_ > {*RTilX
> PrJr*Tt
> EULS HAt.*t*t&f{ "- --\.._, > c[ftfBLL
> TUADLJVA SPINARII -
> &I PATHULf;E VET{TffiICIJL

a sistemului nervos central, constituita din trunchiul


Parte superioara
cerebral, din cerebel si din ceierul mare, asigurand controlul intregului
organism.

Structura - Encefalul ocupa cutia craniana si contine trei elemente:


- trunchiul cerebral, care prelungeste maduva spinarii, amplasat in coloana
vertebrala, cuprinde, incepand de jos in sus, bulbul rahidian, protuberanta inelara
si pedunculii cerebrali.

- cerebelul sau creierul mic este o masa rotunjita situata in spatele

trunchiului cerebral
emisferele cerebrale.
Functionare - Encefalul formeaza, impreuna cu maduva spinarii, sistemul
nervos central, legat de organe prin nervii sistemului nervos periferic. Substanta
alba asigura conexiunile de la un punct la altul al encefalului, precum si intre
encefal si maduva. Substanta cenusie asigura receptarea informatiilor, anahzarea
lor si elaborarea raspunsurilor (contractiile musculffia, de exemplu). Fiecare

parte a encefalului are functiuni specific a, d caror complexitate creste odata cu


inaltimea localizani sale. Trunchiul cerebral contine centrii de control ai inimii
si respiratiei; creierul mic armonizeaza miscarile corpului; diencefalul permite
trierea generala a informatiilor senzitive (talamus) si comanda superioara a
hormonilor si viscerelor (hipotalamus); emisferele sunt responsabile de

senzatiile constiente, de motricitatea voluntara si de functiunile superioare


(facultatile intelectuale, emotiile, comportamentele complexe).
Maduva spinarii - Parte a sistemului nervos central situata in canalul
rahidian, care este format prin stivuirea vertebrelor in spatele corpilor vertebrali.
Maduva spinarii este inconjurata de trei membranq meningele. Ea se

prelungeste in sus cu bulbul rahidian (inceputul encefalului) si in jos cu un


cordon fibros de aproximativ 25 centimetri lungime, numit filum terminale.
Maduva este parcursa de doua sanfuri secundare colaterale. Din fiecare
sant colateral pleaca un ansamblu de filete nervoase care se grup eaza in radacini:
de fiecare parte a maduvei iau nastere 31 radacini posterioare si 31 radacini
anterioare. Fiecare radacina posterioara se uneste cu radacina antettoata de la
acelasi nivel pentru a forma un nerv rahidian.
Interiorul maduvei cuprinde doua tipuri de tesut nervos: substanta alba,
situata la periferie si substanta cenusie in centru, schitand in linii mari, in
sectiune, o forma de H, cu cele doua coarne anterioare efilate. Bara orizontala a

literei H este traversata vertical, in centrul ei, de un canal fin al ependimului,


umplut cu lichid cefalorahidian.
Informatiile senzitive ajung la maduva prin radacinile posterioare ale
nervilor. Informatiile simple sunt anahzate direct de catre substanta cenusie.
3
Informatiile complexe urca din substanta alba pana la encefal. Comerzlle
motorii simple provin din substanta cenusie a maduvei; ordinele complexe, de la
encefal,prin intermediul substantei albe a maduvei; toate ordinele sunt
ffansmise altor nervi motori prin radacinile anterioare ale nervilor.
Patologie - Patologia maduvei spinarii cuprinde compresiile (tumori), infectiile
(meningite), accidentele vasculare (hemoragte, tromboza), traumatismele,
tumorile, carentele in vitamina B 12 si afectiunile inflamatorii (scleroza in
placi). O sectionare a maduvei spinarii este ireversibila; ea antreneaza o
tetraplegie (ptaralizia celor patru membre) in caz de sectionare la inaltimea
rachisului cervical, o paraplegie (paralizie a membrelor inferioare) in caz de
sectionare la inaltimea rachisului dorsal.

1.2 Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos periferic cuprinde acele componente ale sistemului


nervos, care se afla in afara creierului si a maduvei spinarii (cele doua form0nd

sistemul nervos central: SNC): nervii cranieni, nervii spinali si ganglionii spinali
cu prelungirile 1or. Sistemul nervos periferic nu este protejat de oase sau de o
bariera, cum este bariera hematoencefalica pentru creier (un fel de "filtru" al
s6ngelui). Nervul oculomotor isi are originea aparenta in mezerucefal (in fusa

peduncularu), iar originea reala in nuclecul oculomotor (fibre somatice motorii),


care tnerveaza: drept superior, drept inferior, oblic inferior, drept intern) si
nucleul accesor al oculomotorului (fibre vegetative parasimpatice). Nervul
oculomotor are atdt fibre nervoase motori somatice cate inerv eaza muscul atura
estrinseca a globului ocular cdt si fibre vegetative parasimpatice (numai

parasimpatice), care determina mroza (reflex fotomotor sau pupiloconstrictor)


distribuit la musculatura circulari at irisului si corpului ciliar.Piamater este o
membarana conjunctiva-vascularizata care aderaintim la formatiunile sistemului

nervos central(SNC)patrunzand si santuri si fisuri.In grosime ei se gasetc vase


arteriale. Prelungirile piamaterului,impreuna cu ramurile arteriale si celulele
gliale formeazabanerahematoencefalica. Badescu Grigore
Ca si in sistemul nervos in total itatea lui, si in sistemul nervos periferic se
deosebesc doua componente:

terminatie in organele efectoare, in general in placa motorie muscul ara,


responsabil de miscarea voluntara sau reflexa, si fibre nervoase aferente
(senzitive sau senzoriale), provenind de la formatiile recepto are, care
transmit informatii de la periferie in sistemul nervos central.

parasimpatice), care depind de sistemul nervos autonom, responsabile pentru


_
organele interne (viscere) si actrvrtatea glandulara (functii care sunt
inconstiente).
in nervii periferici, cranieni sau spinali, fibrele nervoase somatice sunt
amestecate in diverse proportii cu cele vegetative. Exemple: Nervul locomotor
contine atdt fibre nervoase somatice pentru motilitatea extrinseca a globilor
oculari , cdt si fibre vegetative - simpatice si parasimp atice - pentru motilitatea
intrinseca (iridoconstrictoare si iridodilatatoare). Nervul yag sau pneumogastric
contine un mic contingent de fibre motoare somatice (de ex. pentru muschii
fonatori ai laringelui); cea mai mare parte este constituita din fibre vegetative
parasimp atice, destinate organelor interne (viscere) din cutia toracica si din
abdomen. Nervul median este alcatuit din fibre somatice motoare si sensitive
apartrndnd plexului brahial (C5 - T1) si din fibre vegetative simpatice provenind

din lantul ganglionar cervical, in special din ganglionul stelat.

1.3 CEREBELUL
Cerebelul re,prezinta 10 % din volumul encefalului, este situat inapoia
protuberantei inelare ,acopera fataposterioara abulbului rahidian si este acoperit
in cea mai mare parte de emisferele cerebrale. Originea cerebelului impreuna cu
cea a profuberantei se afla in metencefal. Are forma de inima , cu varful situat
inainte si o greutate de 150 g , aproximativ. Este alcatuit din 2 lobi laterali ?

numiti emisferele cerebeloase si un lob median numit vermis. Din punct de


vedere filogenetic si functional , cerebelul se imparte transversal in 3 lobi: lobul

anterior situat pe suprafata superioara a cerebelului, lobul posterior si lobul


floculonodular situat pe suprafata inferioara a cerebelului. Acesti lobi sunt
delimitati de 2 santuri adanci de ordinul I - numite fisuri: fisura primara si fisura
posterio ara. Santuri mai putin adanci ,de ordinull II impart lobii in lobuli, iar
santuri superficiale de ordinul Ill,impart lobulii in folii sau lame paralele. Lobul
floculonodular este din punct de vedere filogenetic formatiunea cea mai veche a
cerebelului, rcprezentand arhicerebelul. Urmeaza paleocerebelul,constituit din
lobul anterior si dintr-o portiune a lobului posterior ( lobulii uvula, piramis si
declive ) . Restul cerebelului ,respectiv restul lobului posterior este cea mai noua
formatiune rcprezentand neocerebelul.
Cerebelul este alcatuit din substanta cenusie si alba. Substanta cenusie
constituie la suprafata cerebelului ,scoarta cerebeloasa, iar in interiorul sau mai
multi nuclei nervosi.
Scoarta cerebeloasa este formata de la suprafata catre profunzime din trei

straturi: un strat molecular, stratul celulelor Purkinje si un strat granular.


Stratul molecular este constituit din neuroni mici numiti neuroni in cosulet
datorita pozitrei ramurilor colaterale ale axonilor, care inconjoara neuronii
Purkinje.
Stratul intermediar al scoartei cerebrale este alcatuit dintr-un singur rand
de celule Purkinje.

Stratul granular contine neuroni mici rotunzi, dendritele lor facand sinapsa
cu axonii tractusurilor cailor nervoase aferente, iar axonii cu dendritele
numeroase ale neuronilor sub forma de cosulet din straful superficial, catre care

se indre apta.
Prin fibrele nervoase aferente scoarta cerebrala este situata in derivatie pe
toate caile importante sensitive si motorii.

Nucleii cerebelului sunt: vermis, nuclei fastigiali, iar in emisfere: nucleul


globos si cel emboliform ( situati medial ) si nucleul dintat ( oliva cerebeloasa )
situat lateral.

Substanta alba a cerebelului este alcatuita din fibre nervoase intrinseci si din
fibre extrinseci.
Fibrele intrinseci sunt numite si fibre comisurale, pentru ca leaga diferite
parti ale cerebelului, constituind caile intracerebeloase. Ele sunt de 3 feluri:
scurte, care leaga regiuni corticale ale aceluiasi lob, lungi, interemisferice ( trec
prin pedunculii cerebrali mijlocii si prin protuberanta inelara ) si fibre
corticonucleare, care leaga scoarta cerebeloasa de nuclei centrali. Aceste ultime
fibre sunt reprezentate prin axonii neuronilor lui Purkinje.
Fibrele extrinseci sunt fibrele care intra in alcatuirea tractusurilor cailor
nervoase ascendente si descendente. Se mai numesc fibre de proiectie si
realizeaza conexiuni aferente si eferente intre cerebel si alte organe nervoase.

Fibrele de proiectie aferente ale tractusurilor cailor sensitive si motoare


fac sinapsa cu dendritele neuronului stratului granular. Influxul nervos este
condus in continuare la neuronii straului molecular, mai departe la neuronii lui
Purkinje si prin axonii acestorala nuclei cerebelului. De la nuclei pleaca fibrele
de proiectie eferente, care participa in continuarela alcatuteatractusurilor cailor

ascendente ( sensitive ) si descendente ( motorii ). Fibrele aferente fac in general

sinapsa in scoarta cerebeloasa, iar cele aferente pleaca de la nuclei centrali ai


crebelului.
Prin pedunculii cerebelosi inferiori, cerebelul este legat de nuclei medulari
ai lui Clarke, prin intermediul tractusului ascendent spinocerebelos posterior (
fasciculul Flechsig ) de nuclei bulbari ai lui Goll si Burd ach, prin intermediul
ffactusului ascendent bulbocerebelos, de nucleii olivari bulbari - prin tractusul
ascendent olivocerebelos si prin cel descendent cerebeloolivar si de nucleii
vestibulari bulbari , prin tractusul ascendent vestibulocerebelos si prin cel
descendent cerebelovestibular.

Prin pedunculii cerebelosi mijlocii , cerebelul este le gat de nuclei


pontini,prin fibrele tractusului descendent pontocerebelos si prin fibre
cerebelopontice.
Prin pedunculii cerebrali superiori ,cerebelul este legat de nuclei medulari
ai lui Bechterev, prin intermediul tractusului ascendent spinocerebelos anterior
(fasciculul lui Gowers) de talamus, prin tractusul dentotalamic (situat in
continuarea celui precedent) - de nucleii rosii din pedunculii cerebrali, prin
tractusul dentorubric. Exista si o cale cortico-cerebelo-dento-rubro-talamo-
cortical a, care leaga scoarta cerebrala si cerebeloasa in circuit.
Prin intermediul acestei cai este informat cerebelul asupra comenzilor
scoartei cerebrale iar aceasta asupra modului de executare a comenzilor
respective.

Cerebelul are deci legaturi directe prin pedunculii cerebelosi cu maduva


spinarii, bulbul rahidian, protuberanta inelara, pedunculii cerebrali, nucleii optici
diencefalici si cu scaorta cerebrala si nu are legatura directa cu receptorii si cu
efectorii. Realizand legaturile dintre cerebel si organelle nervoase amintite,
pedunculii cerebelosi au numai o functie de conducere a influxului nervos. Prin
cerebel trec caile sensibilitatli inconstiente proprioceptive , prin paleocerebel si

una dintre caile motilitatii involuntare extrapiramidale, prin neocerebel, iar


arhicerebelul primeste fibre de la nuclei vestibulari (tractusul
vestibulocerebelos). Arhicerebelul prin situarea sa in derivatie pe calea
vestibulara, inhiba tonusul muscular prin tractusul cerebelovestibular
(fastigiovestibular) continuat de cel vestibulospinal. Astfel contribuie la
coordonarea reflexelor de postura a capului si a celor de redresare, deci Ia
mentinearea posturii capului si a echilibrului corporal Paleocerebelul, prin
situarea sa pe calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente, dozeaza stimuli
care ajung la scoarta cerebrala si inhiba tonusul muscular prin tractusurile
cerebelolobulare continuate cu tractusul olivospinal si cu cel vestibulospinal.
Paleocerebelul contribuie astfel la coordonarea reflexelor musculare
inclusiv a refelxelor posturale si a celor de redresare, reahzand astfel echilibrul
corporal. Neocerebelul prin situarea sa pe una din caile motilitaii involuntare
extrapiramidale, intervine in coordon area miscarilor prin intensifi carea

influxului motor, care coboara pe aceasta cale din aria premotoare si moto ate a
scoartei cerbrale la nucleii motori medulari. Astfel asigura finetea, precizia
miscarilor, inclusiv a miscarilor reflexelor posfurale si de redresare, contribuind
la pozitia de echilibru a corpului.
Functiile cerebelului:
1). Mentine la un nivel constant satrea de excitaie a scoartei cerebrale prin

dozarea impulsurilor ascendente de catre paleocerebral si face astfel posibila


stabilirea unui anumit raport intre scoarta si excitanti.
2). Coordorteaza reflexele musculare somatice si vegetative in sensul

satbilirii unei proportionalitati a intensitatii contractiilor musculare fata de

intensit atea excitatiilor si a unei concomitente sau a unei anumite succesiuni a

reflexelor musculare.
Cerebelul reahzeaza acaeasta coordonare in functie de excitatiile
vestibulare, propriocepttive etc. care ii parvin, prin inhibarea tonusului muscular
de catre arhicerebel si paleocerebel prin dozarea impulsurilor ascendente de

catre paleocerebelsi prin intensifi acarea influxului nervos descendent motor de


catre cerebel.
3). In mod secunddt , asigura postura, echilibrul corporal si locomotia,
prin coordon area reflexelor somatice,acestea incluzand si refelexele

posfurale,cele de redresare si cele locomotorii.

4). Coordoneaza miscarile voluntare in sensul precrziei finetii acestora,

prinstabilirea momentului exact de itrare si iesire dibn contyractie a diferitilor


muschi care concura la realizarea unor anumite miscari si prin stabilirea
intensitatii contractiei in functie de stimuli ascendenti de la proprioceptorii
musculari si de receptorii tactili din piele si in functie de stimuli descendenti.
5). Conduce influxul nervos ascendant si descendent prin tractusurile care
il strabat.
Lezarea sau extirparea cerebelului duce la scaderea tonusul muscular,

adica la atonie, sau astenie musculara si la lipsa de coordonare a miscarilor


numita astazie
Spre deosebire de alte structuri ale sistemului nervos central, extirparea
cerebelului practicata de Luciani, nu determina semen de deficite motorii, ci
exclusive o perturbare a reglarii lor senzorio-motorii.

10
CAPITOLUL il

NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND STADIUL


SCHIZOFRENIEI

2.l.lntroducere

Schizofrenia ca entitate clinica a fost delimitata pentru prima data la


sfhrsitul secolului al XIX-lea de psihiatrul german Emil Kraepelin (1856-1926)
sub denumirea de ,,dementia praecox" Spirit logic si riguros, Kraepelin aduce o
perspectiva noua asupra psihozelor perspectiva diacronlca- clinico- evolutiva; el
se delimit eaza clar de metodele esential descriptive, simptomatice de pdna
atunci. Din aceste motive este considerat fondatorul psihiatriei clinice.
Istoria bolii nu este supe{po zfulla istoriei conceptului de schizofrenie.
Tendinta medicala este de a sistematiza, de a ordona diverse manifestari
patologice in functie de un anumit criteriu, din dorinta de a identifica posibilele
determinari cauzale. PAna sa fie dezbatuta intr-un cadru conceptual, schizofrenia
a trebiut sa fie descoperita, identificata ca atarc.

Unii autori considera ca schizofrenia este veche de cdnd lumea, ca fie-a

insotit pe parcursul existentei noastre si cd, indiferent de credintele noastre


religioase sau stiintifice, ar fi fost ca o a doua umbra, generata de un soare,

probabil, cu dinti. Baza conceptuala care defineste si descrie dementa precoce ca


o entitate nosologica a fost pusa de Kraepelin in 1899, in ,,editia cruci ala" , a VI-

a a Tratatului sau de psihiatri e 2. in acest cadru nosologic, Kraepelin reuneste


catatonra, hebefrenia, paranoia halucinatorie si psihoza paranoida - ultima,
delimit ata de el insusi. in editia a YI-a, Kraepelin propune o clasifi care a bolilor
psihice in 13 entitati, din care opt ,,castigate" si cinci endogene. Kraepelin
descrie doua grupe principale de simptome ce caracterizeaza boala: ,,Po de o
parte, o slabiciune a activitatii emotionale, care constituie intotdeauna <<inima
l1
vointei>>, disparitia activitatii mintale si a instinctului de ocupatie". Rezultatul
acestora este ,,monotonia emotionala si deficitul activitati mintale, pierderea

controlului asupra propriei vointe, pierderea determinarii de a face un efort si a

capacitatii de a ayea o actiune independenta". Al doilea grup de tulburari consta

in ,,pierderea unitatii intime a actlrtatii intelectu ale, a emotiilor si a vointei, in


ele insele si unele fata de altele. Conexiunea aproprata intre g0nduri si
sentimente, intre reflexie si activitate emotionala, pe de o parte, si activitate
practica, pe de alta, este mai putin pierduta. Emotiile nu corespund ideilor.
Pacientul r0de si plOnge faru o cavza recognoscibila, fara nici o legatura cu

circumstantele si experientele sale, sur6de cdnd povesteste tentativele sale de


suicid". in evolutia conceptului de schizofreme, o alta contributie majora a lui
Jaspers este descrierea etapelor de dezvoltare a delirului. Prima experienta,
,,experienta deliranta primara", este ,,dispozitia deliranta" (Wahnstimmung) - o
stare afectiva yaga, faruun continut ideativ precis, insotita de incertitudine

Un a\t moment semnificativ in istoria conceptului de schizofrenie este


marcat de aparitia in 1927 a monografiei ,,Schizofrenia", elaboruta de Eugen
Minkowski (1886-1,972). Autorul mentioneaza influentele stiintifice: ,,Bleuler
m-a invatat psihiatria, iar Bergson mi -a aratat, prin lucrarile sale, cum trebuie
abordate fenomenele esentiale ale vietii noastre". Elemenful central al

conceptului lui Minkowski este reprezentat de ,pierderea contactului vital cu


realttata&", considerat comun fiecarei forme de schizofrenie. Procesul
schizofrenic este o rezultanta a ,,realitatii stiintifice a factorilor biologici"
ereditate, neurofiziologie, neurobiochimici si a ,,realitatii stiintifi ce a factorilor
psihoso ciah" - studiile psihosociologice, studiile psihanalitice. Henry Ey
adauga: ,,Schi zofrenia este o tendinta de dezorgarlzare a Sinelui si a lumii
interioare si organizarea unei vieti autistice". in conceptia so, potentialul
evolutiv al maladiei este in acelasi timp un potential involutiv al personalitatii.El
considera ca nu putem reduce schizofrenia la o tulburare, la un simptom
fundamental (de exemplu, pierderea contactului vital cu realitatea sau autismul)
t2
si ca ceea ce cont eaza cu adev arat este modul in care bolnavul se scufunda in
tipul de viata delirant. Schizofrenia este ,,o catastrofa vttala", care altercaza
profund individul si care tinde sa evolueze spre un deficit si o disociatie a
personalitatii.

2.2. Date generale

Definitia operationala: ,,Putem defini schizofrenia ca o psihoza cronica ce


altereaza profund personalitatea si care trebuie considerata specie a unui getr,
anume al psihozelor delirante cronice. Ele se caractenzeaza printr-o tendinta

profunda de a renunta la un univers de comunicare cu altii pentru a se pierde


intr-o gdndire autistica, intr-un haos imaginar".
Emil Kraepelin, cu o exceptionala intuitie, realizeaza primii pasi

semnificativi in conceptul schizofreniei: este primul care propune un criteriu de


diferentiere, conferind autonomie acestei boli, este primul care precizeaza ca
dementa precoce are forme clinice diferite si ca elementul central
simptomatologic este ,,inafectivitatea". ln istoria stiintelor, continuatorul operei
lui Kraepelin, psihiatrul elvetian Eugen Bleuler, in prezentarea propriei sale

conceptii, noteaza: ,,Toata ideea de dementa precoce ii apafiine lui Kraepelin.


De asemenea, i se datoteaza, aproape in intregime, gruparea si valortzarea
semnelor ei particulare". Analizele psihopatologice aLe scolii yteneze de

psihiatrie de la inceputul secolului XX sunt confirmate de cercetarile actuale


privind rolul simptomelor negative in psihopatologia schizofreniei. Autorii
austrieci considera lucrarile lui J. Berze si E. Stranskr ca fiind ,,utr& dintre cel
mai proeminente contributii la conceptul de schizofrenie, de la inceputul
secolului al XX-1ea"6.

13
2.3. Epidemiologia si factorii de risc

EPIDEMIOLOGIE:
Studiile epidemiologice pentru schizofrenie , dv int0mpinat dificultati mai
int6i datorita problemelor de definire a diagnosticului care necesita asteptare.
Apoi unele diferente care apar intre clasificarile bolilor psihice, Pot sa creeze
dificultati de apreciere diagnostica.

INCIDENTA SCHIZOFRENIEI
Frecventa psihozelor schizofrenice este 0,5- Iyo, cu o tata a incidentei
anuale de cca.0,0 5%. Probablhtatea ca o persoana sa se imbolnavesca de

schizofrenie in cursul vietii este in medie de cca.l%. Mai mult de jumatate din
imbplnaviri se produc intre pubertate si vdrsta de 30 de ani. Sub termenul de
schizofrenii tardive se grup eaza acele cantri cu un debut dupa v0rsta de 40 de
ani.

PREVALENTA:
in privinta prevalentei la un moment dat, din studiile efectuate in Europa
se aprectaza a fii intre 2,5 o/o (Jablensky 1986).

Cercetarile O.M.S . arata ca atunci c0nd se folosesc criterii identice de


diagnostic, prevalentele sunt similare, in diferite tart.
Prevalenta in tarile industri ahzate este mai mare fata de cea din tarile in
curs de dezvoltare. Au fost consid erate, dupa unele cercetari si rate crescute in
unele regiuni din tan ca Suedia, Iugoslavia, Irlanda , Canada (Book 1953,
Cooper lg73 Eaton si Weil 1955-1960).Diferentele in aprecierea prevalentei sar
datora nu numai diferentei in criteriile de diagnostic dar si migratiei populatiei si

ceea ce pare poate mai important, dificultatilor in depistarea cazuttlor.Prevalenta

bolii dupa D.S.M. este variabila, datorita metodelor diferite de evaluare (rurall

urban, comunitarlchnic sau spital) si datorita definitiilor diferite restrdnsal latga,

l4
bazata pe cnteml clinica. Prevalenta schizofreniei de-a lungul vietii este
estimata in mod obisnuit in cele mai multe surse de informatii la 0,5-IoA
deoarece schizofrenia este o boala cronica , ratele incidentei sunt considerabil

L mai scanfie dec6t ratele prevalentei si sunt estimatela aproximativ 1/10.0001 an.
Estimarrle rcntltate din numeroasele studii indica o prevalenta de 4,2-2%.
Ratele prevalentei sunt similare in toata lumea, dar exista arii specifice cu o
prevalenta mai ridicata. Se aprectaza ca prevalenta este de aproximativ 10 ori

L mai mare in cazvl in care din parinti, ruda sau copil sufera de schizofrenie.
Factori de risc:
Schizofrenia nu are o singura cauza, aparttia ei se datoreaza interactiuntt

E mai multor factori biologici, psihologici si culturali cu o vulnerabilitate genetica


predisp ozanta.

1. Factori genetici:
ln familiile bolnavilor de schizofrenie exista probabilitate mai mare de
imbolnavire dec6t la restul populatiei. in cantl gemenilor univitelini, rata
concordantei este de 50%. Studiile genetice au pus in evidenta pe cromozomul
22 o gena (WKL 1), care sa fiein legatura cu apantraunei schizofrenii catatone.
Predisp ozitia genetica este interpretata in prezent ca pligenetica, in ciuda

h
cercetarilor de genetica moleculara nu s-au putut evidentia alte locahzan
cromozomiale specifice.

h Z.Bactori pre- si perinatali:


O cavza a vulnerabilitatii ar putea fi reprezentata de o suferinta

F intrauterina a fafului sau a copilului nou nascut, care ar provoca o disfunctie


minimala a creierului (Minimal Brain Dysfunction). Un rol ar putea fi jucat de

F infectiile virale ale mamei sau ale nou-nascutului, o etiologie virala certa nu
putut fi totusi demonstrata.
a

F 3. Factori psiho-sociali:

T O serie de conditii psiho-sociale au fost incriminate drept factori


declansatori ai schizofreniei, opiniile sunt insa controversate. Factorii psiho-

I
I

15

I
sociali influent eazamai degraba evolutia bolii si nu aparrtia ei. in acelasi sens
este interpretat rolul conflictelor, al suprasolicitarilor psihice sau al starilor
de

tensiune emotionala. Teoria psihanalitica presupune ca regresiunea la o treapta


inferioara de dezvolt are ar constitui un mecanism dinamic important in aparitra
psihozelor schizofrenice. Asa zisa "personalitate premorbida" (personalrtate
schizoida) nu parca fi aso cratacu dezvoltarea mai tdrziu a unei schizofrenii.

4.Factori organici neuropatologici si biochimici:


Studii neuropatologice si radiologice au putut evidentia - cel putin la o
parte din bolnavi anumite modificari structurale: martrea ventricolilor
cerebrali, mics orareamasei creierului, mai ales in regiunile frontale. Studiile cu
ajutorul tehnicilor moderne de medicina nucleara, SPECT sau PET, asupra
fluxului sangvin cerebral si metabolismului creierului au aratat in cazul
bolnavilor de schizofrenie o reducere remarcabrla a fluxului sangvin, autrbzatrr
oxigenului si a schimburilor metabolice in regiunile frontale. Importante sunt
cercetarile biochimice. Astfel, in creierul bolnavilor schizofrenici exista o

cantttate crescuta de Dopamina si un numar mai mare de receptori


dopaminergici decat la normali. Asa se explica si actiunea favorabila a
medicamentelor neuroleptice, careblocheaza receptorii dopaminici de tip D2. Si
alti neuromodulatori din sistemul nervos central - glutamatul si serotonina - ar
putea juca un rol in mecanismul de producere al psiho zelor schizofrenice.

S.Repartitia Pe sexe
Debutul bolii la barbati este mai precoce. in curs de dezvolt ate, barbatii
prezinta o rata crescuta a imbolnavirii de schizofrenie. Din aceasta cavza
barbatii tind sa ramdna necasatoriti. Debutul bolii la femei fiind mai tardiv,
acesteatind sa divorteze,si sa ramdnasingure dupaun numar de ani de evolutie
a bolii. prognosticul bolii este mai bun la femei. in numeroase studii, debutul
bolii este conside rat a fi mai tardiv la femei dec6t la barb ati, iat severitatea bolii
este mai important a la barbati.

t6
6.Vflrsta debutului bolii.
Schizofrenbia este considerata boala adolescentului ea poate sa apara tar
sub 15 ani si peste 45 de ani. Frecventa ei este intre 15 ani si 35 ani este
conside ratade Kropelin in 7 5% drn cazttri iar de catre Bleuler in 60oh drn cantn.

Debutul poate fi brusc sau insidos, dar malorttatea bolnavilor ptezinta o faza
care se manifesta inainte de o boala manifestata printr-un comportament ciudat

explozie de furie, lipsa igienei si autoingrijirii, lipsa interesului la scoala sau


munca retragere sociala. Riscul mort alitatri este mai mare la bolnavii tineri prin
sucid, refuz alimentar, acctdente , boli somatice etc.
Autorii au constatat ca suicidul a aparut Ia 6% din pacientii cu
schizofrenie, 9% dintre cei cu schizofrenie afectiva, 8o la cei cu tulburare
schizoafectiva si doar 35% la aceta cu tulburare de personalitate de tip
schizotipal.
7. Statutul socio-economic
in orasele cu o populatre mai mare de 100.000 de locuitori, incidenta bolii
creste proportional cu marimea orasului. in prezenta raportului prevalentei bolii
si statutul socio-economic, este mai mare la cei cu stafut socio-economi c scazut.
in India ratele cele mai inalte de imbolnavire sunt clasele sociale elevate.
8. Pattern-urile familiale
Rudele biologice ale individului au un risc crescut pentru imbolnavire. S-a

constatat ca daca ambi parinti sunt schizofreni, riscul copiilor de a face


schizofrenie este intre 15-55%. Gemeni mon ozigotr crescuti impreuna au o tata
de 9lo/o fata de 78% la cei crescuti separat. Din cercetart rezulta ca moleculele
genetice de transmitere in schizofrenie nu sem ala cu alte modele de transmitere
genetica din alte boli psihice.

T
I
:I t7

I
2.4. Teorii etiologice
Cercetari si teorii etiologice in schizofrenie:
Cercetatorii care si-au propus sa identifice tulburarile-cheie in prelucrarea
informatiei de pacientii cu schizofrenie sunt confruntati cu multitudinea de date
legate de deficitele de atentie, perceptie, memorie, g0ndire, limbaj si motricitate.

tntrucat majoritatea functiilor testate prezinta anomalii, nici una dintre acestea
nu poate fi considerata ca raspunzatoare de ansamblul tulburarilor constatate. Se

desprind totusi cdteva nuclee de consens, printre care faptul ca etapele


elementare ale prelucrarii informatiei par sa fie intacte la acesti pacienti.
Termenul de proces elementar se refera la procesele considerate ca fiind
automate, determinate de stimuli. Acestui termen i se opune cel de prelucrare
control ata a informatiei, la un nivel mai inalt. in schizofrenie sunt considerate a

fi afectate procesele mai complexe. Se poate constata ca ipotezele care au

incercat sa explice semiologia schizofreniei pornind de la alterurea specifrca a


unei functii cognitive si a operatiilor de prelucrare precoce sugereaza existenta
unor modele de afectarc a activitatilor mentale complexe. Au fost astfel propuse
modele psihopatologice integrative, fiind postulata o disfunctie a proceselor la
un nivel mai inalt, de abstractizare sau integrare.

2.5. Date neuroradilogice si neuropatologice

Tomografie cerebrala cu emisiune de pozitroni (PET): in timpul unui test


de memorie se observa o reducere a activttatli metabolice in lobii frontali (rosu),
concomitent cu cresterea anormala a activitatii dopaminice in corpii striati
(verde)

18
Studiul imaginilor obtinute prin tomogr afre comput erizata indica
modifican anatomice ale creierului la schizofreni:
-cresterea dimensiunii ventriculilor laterali, diminu area volumului
tesutului cerebral. Ea a fost corelata cu simptomele negative ale schizofreniei.
-gradul atrofiilor corticale constatate a fost gasit direct proportional cu
intensitatea simptomelor psihopatologice, cu gradul intensitatii starii defectuale
a schizofreniei.
-dilatarea portiunii frontale a ventriculilor laterali mal ales a celui III,
largirea spatiilor subarahnoide.
-gradul dilatarii ventricului II a fost gasit direct proportional cu
intensitatea starii catatonice. La bolnvii cu schizofrenie cronicizata, s-a constatat
pe l6nga dllatatea ventricului III atrofie cofiicala, atrofie ftontop arentala.
Fenomenele atrofiei la schizofreni nu pot fi corelate cu factorii infectiosi, toxici,
traumatici. La schizofreni au fost constatate modificari la nivelul suprafetei
corticale. Cercetarile postmortem pe creier la schizofreni adu c date ce par sa fie
congruente cu cele obtinute la C.T. si R.M.N.

Astfel sau observat:


-scaderea volumului cerebral

-cresterea ventriculelor centrali


-reducerea dimensiunilor unor formatiuni anatomice ca substanta neagra,

hipocamp, girusul, parahipocampic.

19
-modi fi cari hi stopatologice datorate pierderii de celule,

-histologic s-a constatat scaderea numarului de neuroni fata de celulele


gliale Lewis si colaboratori (1988) de asementea la schizofreni se intdnlesc mai
frecvent anomlii fizice minore, mai ales cranifaciale si anortnalitati

dermatoglefice. Toate acestea indnlesc supozitia unor dezvoltan fatale


anorrnale.Pentru prima data For-Henry 0969), a sugerat ca epilepsia lobului
temporal este mai frecvent asociata cu simptomele asemanatoare schizofreniei,
c6nd focarul se afla la nivelul emisferei stOngi.
Brow si colaboratorii (1986), Pokkenberg (1987), Bruton si colaboratorii
( 1990)au raportat ca volumul si greutatea creirului la schizfrem sunt usor, dar
evident reduse. Exista dovezi ale cresterii frecvntei in scizofrenie a unor
noralitati congenitale ale creierului in mod obisnuit rare cuavum srptum
pellucidum si agerezia corpului calos (Lewis si Mezy 1985).
Schizofrenii cronici au ventriculi cerebral iritati la C.T. Eliot Slater
(1962)sugera ca psihozele asociate cu epilepsia lobului temporal reprezinta un
model de schizofrenie . Este intradevar dovedit ca schizofrenia este legata in
mod special de patologia emisferei stdngi.

20
-t

I
I CAPITOLUL III
I MANIFESTARI CLINICE iN SCHIZOFRENIE

t Schizofrenia reprezinta un grup de tulburanmentale,


cu debut ladolescent,

I adult tinar, caractenzatprint-un polimorfolism simptomatologiccentrat


-sindromului disociativ mental (disolutia unitatii
vietii psihice)
in jurul:

I -discordantei afective
rupfura a contactului cu lumea
t comportamenfului dezorganizrt, antrenand o
exterioara si o repliere autistica (spre sine)"

I 3.L. Modalitati de debut

t
t Starile psihotice acute la debut pot fi grupate
in:
psihozele schizofrenice se manifesta cu o simptomatologie bogata,
diversi pacienti. in ultimul timp se
variabi la ca frecventa sau ca intensitate la
pune accentul pe deosebirea intre simptom e
pozit'e (plus-simptome), cum sunt
negative (minus-simptome)' ca
starile delirante sau halucinatiile, si simptome
delirante sunt foarte
reducerea reactiilor afective , apatte, asocialitate.Starile
nu apar totusi in toate vstadiile bolii, au un caractq bizat,
de
frecvente,
persecutie, stari de gelo zie teatrta de
ne6nteles, uneori magic sau mistic (idei de

a fi otravit , idei hipocondriace etc')'


bolnavii aud voci,
Halucinatiile_(perceptii false) sunt mai ales auditive,
pot apare si in sfera olfactiva
dialoguri, primesc ordine imperative. Halucinatiile
de modificare a unor
(mirosuri ur6te) sau corporala (senzatii dureroase sau
organe). Halucinatiile vrntale sunt mult mai
rate'

Alterari ale personalitatii; senzatta de influenta a


personalitatii sau
prin hrpnoza, unde radio),
gandirii prin forte exterioare (de exemplu.
deperso nahzare, dereal tzare. Bolnavul traieste
o viata dubla, in lume a reala si in
bolnavul se incapsuleaza
lumea reprezentarilor delirante. intr-o forma extreffi&,
2l
in el insusi si traieste numai intr-o lume interioara fara contact cu mediul
exterior (Autismul).
Tulburarile formale de g6ndire sunt caracteristice: argumentatia este

lipsita de logica (Paralogism), notiunile abstracte sunt concretizate, elemente


heterogene se identifica unele cu altele, se construieste un vocabular propriu din

cuvinte create de bolnav, gdndirea pierde orice legatura, aptar confuzii de idei,
bolnavul ,,vorbeste alafuri ,,sau se blocheaza complet.Tulburafl afective.
Bolnavul pierde contactul emotional cu alte persoane, devine obtuz, reactiile
afective sunt neadecvate (bolnavul r0de la auzirea unei vesti triste), uneori se
constata o ambivalenta afectiva (expresia concomitenta a unor emotii contrare).
Tulburari psihomotorii . Tipica este starea de catatonie caractenzata prin
negativism, imobilitate corporala, stereotipii gestuale sau verbale, automatisme,
mutism. Toate aceste simptome ating un nivel dramatic in starea de stupor

catatonic, in care bolnavul in stare constienta este total nemiscat, nu vorbeste,

tonusul muscular este crescut cu o consistenta ceroasa, anumite pozitit ale


corpului induse pasiv sunt pastrate ca atare. Din aceasta stare se poate trece in
raptus catatonic: bolnavul devine agitat, tipa, isi sfdsie imbracamintea, So

str0mba, poate deveni agresiv.


Tulburan ale vointei si comportamentului social sunt foarte frecvente dar
necaracteristice: lipsa de initiativa, de interese si de energie, bolnavul isi

neglij eazaingrijirea corp orala, decade din punct de vedere social.

3.2. Manifestari clinice in stare florida

Ceea ce frap ezain examinareabolnavului schizofren, nu este nici delirul ,

nici halucinatiile ci modificarea globala a personalitatii, schimbarea ei in totalite


fata de normal si acest trebuie sa fie cercetat , anahzat si inteles cdnd discutam
despre aceasta boala.

22

t
I
I 3.3 Tulburari ale functiilor psihice in scrizofenie (tablou clinic)
II
! TULBURARI ALE CANOIRII

!! De forma - formale: ritm, flux, coerenta


De continut - perceptia deliranta, delirul, intuitie deliranta
in schizofrenie delirul este obibatoriu de tip primar nu deriva din nimic,
i ncomprehensibil ne si stematizat -

L
L
! NTUITIA DELIRANTA
Este starea psihopatologica , care precede delirul primar in care anumite

idei sau reprezentart apar brusc in c0mpul constiintei bolnavului, incarcate de o


semnifi catre deosebita pentru bolnav. Intuitia deliranta este s0mburele delirului

L primar aparut spontan, nemotivat, incomprehensibil.Intuitiile delirante sunt

!I nuclee de aparitie ale delirului nesistematizat.

DELIRUL DE INFLUENTA
Este o traire particulara a bolnavului care are senzatia ca i se fura
i se transmit g0nduri ca i se transmit telepatic informatii. Se

h
g6ndurile sau
manifesta prin lipsa libertatii interioare de gOndire si traire in general.

F DELIRULPRIMAR

T Elaborari delirante Primare

I Conexiunile ideilor delirante cu conceptiile convergentele anterioare ale


bolnavului care stabileste in continuare relatii cu lumea, constitue munca
I deliranta.in litaratura de specialitate este descris un triplu automatism:
-indeoverbal- in care bolnavul are impresi a ca i se transmit gOnduri, idei, cuvinte

I sau i se fura acestea;

I -senzorial senzitiv- in care anumit e senzatii au caracter impus strain si bolnavul


este convins ca sunt provocate din afara, de catre persoane care ii vor raul;

I 23

I
I
I
I motor -anumite miscari ale corpului nu-i apartin, ci sunt provocate de forte
exterioare.

I CONTINUTUL TEMATIC AL IDEILOR DELIRANTE

I Elementele ce stau la origine a tematica a delirurilor, a gradului lor de

I dezv olt ar e, elaborare :

-gradul dezvoltarii cognitive

I -daca au intelectul la nivelul oligofreniei prezinta deliruri sarace, slab


argumentate, cu teme simple, legate de anturaj, de putinele informatii pe cate av

T pufut sa le acumuleze

i -influentele socio-culturale si stintifice ale epocii

!
-gradul de insusire, gradul acumularilor informationale conteaza

! TULBURARI DE RATIONAMENT:
ciatiilor

!
-pierderea aso

-baraj mintal pierderea capacitatii de abstractizate

L TULBURARI DE PERSONALITATE

!! - schimb ar ea personalitatii bolnavului

-procesul disociativ: scindarea personalitatii, fi sur area E-ului


-autismul, detas atea
-ambivalenta

L -bizarena
-schimb area personalitatii bolnavului schizofren, in raport cu sine si cu

h lumea
-in esenta, psihismul se caractenzeaza prin sinergie, coeziune in
h funtionalitatea sa
-psihismul schizofren se cara ctenzeaza prurr lipsa coerentei vietii psihice,

h
t care devine stranie, accesibila, absurda, E-ul pare distorsionat

n
I
h
L TLLBURARI IN SFERA LIMBAJULUI
-mutism
-perseverare

F
r -neologisme

-ecolalia

r -paralalia
-psiticism

I Hiperactivitate verbala - consta in cresterea debitului verbal


-tahifemia, este cresterea acceleratapropriu -zisa a ritmului verbal

I -logoreea, cresterea patologica a ritmului si debitului ideativ

I -verbigeratia, repetarea stereotipa, arhaica a cuvintelor, fuazelor, pdna la


inteligibilitate.

I verbale
Hipoactivitate verbala- consta in scadere a pdna la disparitie, a actlrtatii

I -mutismul akinetic: este o fulburare a starii de constienta, caracteritzat

I prin oprirea vorbirii si a motricitatii, bolnavul este inetrt desi da impresia ca este
prezent in mediul, uneori este absenta doar comuni carea

I -mutismul absolut: lipsa totala a comunicarii


-mutismul relativ- mutismul discontinuu

I -mutismul electiv
-mutitatea

T -musitatea: vorbirea in soapta inteligibila

-mutacismul: un mutism deliberat care apare la simulanti, dar si la


T
t
bolnavii psihici
-afemia: mutism intrerupt de fenomene cu origine a la nivelul leziunilor
corticale

T -blocaj verbal

h
h 25

I
-anomatonomia: repetitia obsedanta a uneia sau mai multor expresii
grosolane

-ecolali a re,petitia unor cuvinte auzite datorita sugestibilitatii exagerate

TULBURARI ALE PERCEPTIEI


-iluziile - viztale, corporale
-halucinatiile

ILUZIILEYIZUALE
-impresia de deformare a obiectelor
-perceptia deformata a spatiului

-tluzii prin interpret an tmaqinare


-tluzi sosiilor, bolnavul considera ca persoane cunoscute au fost
multiplicate

ILUZTLE DE MODIFICARE A SCHEMEI CORPORALE


-modifi carea totala a schemei corpo rale
-a greutatii corpului

-a marimii simte corpul foarte mare membrele foarte lungi sau mici

-fata strdmba
-urechi disproportionate

HALUCINATIILE
Halucinatiile sunt frecvente in tabloul clinic schizofren. Putem intdnli
halucinatii exteroceptive, interoceptive sau proprioceptive in functie de
anahzatori pot fi:
-halucinatii auditive
-halucin atii vintale

26
t_
I
I -halucinatii autoscoPice
- halucinatii tactile

t - halucinatii viscerale

- halucinatiile auditive sunt cele mai des int0nlite in schizoftente ( aude

I voci femeiesti sau batbatesti etc.)

3.4, Simptomatologia

Diversele tipuri de schizofrenie vadesc un polimorfism simptomatic,


putin o
centrat in jurul sindromului disociativ, cu durat a a aurzelot floride de cel
luna, cu persistenta unor seflrne rezidtale minim de sase luni, antrenand
di s fu nctionalitati s o ciale si pro fesional e s emni fi cative.

1.Doua sau mai multe simptome sa fre prezente pe o perioada de minim o


luna si anume:
Idei delirante
Halucinatii
Tulburari de limbaj
Tulburari severe de comportamnet sau catatonie
Simptome negative (ex.tocire afectiva)
2.probleme semnificative in activrtatea scolara, profesionala, relatii

interpersonale sau autoingrij ire


3.Durata: sefirnele perturbarii trebuie sa fie prezente minim 6 luni

3.5. Forme clinice

Dupa grupul de simptome si asocierea 1or, care apar pe primul plan, se


deosebesc mai multe forme clinice:

Forma paranoid-halucinatorie, domtnata de starile delirante si de

halucinatii. Debutul formei paranoide este mai frecvent la vdrsta cuprinsa intre
25-30 ani, faru a fii exclusa aparrtra la v0rsta sub 20 ani sau peste 30 ani.
Datorita debutului la vdrsta maturitatii disociatia functiilor psihismului nu este
27
I
r
t tbarte profund a, iar intersectia soci ala ramdne relativ buna alaturi de o inscriere
relatir- corecta in realitate.
Forma crtatontca, cate poate culmina cu starea de "catatonie pernicioasa":
;

t bolnar.trl imobil dezvolta febra inalta cu tulburari vegetative graye, care pot
pro\-oca moatrea. Agitatiile psihomotorii pot apare brusc zgomotoase cu
stereotipii de miscare sau atitudine, negativism activ-pasiv manifestat verbal sau
T alimentar. Putem observa manierism r6s stupid, gesturi patetice.

I Forma hebefrenica. Pe primul plan sunt tulburarile afective si cele de


gindirea formala. A fost descrisa de Kohlbaum , apoi de Hecker ca o dementa

T cu tulburari afective de tip maniacal. Apare la adolescenti la vdrsta pubertatii.


Forma reziduala apare in decursul evolutiei, uneori sub efectul
; rratamentului. Caracteristica este modific area personalitatii cu reducerea

I initiativei, saracie afectla, declin social.

t Schizofrenia simpla este o forma saraca in simptome pozitive cu tendinta


spre forma reziduala. Debut lent, insiduos prin schimb area comportamentului,

I sesizata

chiar si
de anturaj. Devine dezinteresat de actiuvitatile scolare, profesionale,
fata de persoana sa pdna in a-si neglija igiena personala.

Comporatamentul este ciudat, btzar, se izoleaza, nu comunica, devine din


;
ce in ce mai putin adorabil. G0ndirea devine inceata apare conduita autista,

I btzar a, incomprehensibila.

t Alte forme de schizofrenie


SchizoneYroza.

Forma clinica: tabloul este dominant de un fond nevrotic, peste care pot
T apare episoade psihotice succesive care imbraca doua forme:

ll -una cate domina ,,reversia imagtnara


-alta dominanta de negativism moracanos.

; Forma pseudonevrotica. lmb racaun tablou clinic nevrotic de model isteric

sau obsesiv compulsiv cu evolutie lenta, fara fenomene disociative, faru autism.
T Forma hipocon drtaca. Este dominanta in tabloul clinic de

I 28

I fl
I
*

JI simptomatologia delirant hipocondriaca si de prezenta cenestopatiilor.


foarte apropiata de forma paranoida a schizofreniei. Desi modulatiile active sunt
Este

I slabe, contactul cu realul este mai bun decdt in formele clasice de schizofrenie
Forma tardiva. Debutul bolii este peste 40 ani. Simptomele comune

II fundamentale de schizofrenie ce nu se deosebesc de esenta, fata de cele ale altor

I v6rste.

Tulburare schizoafectiva
S chizo frenia reziduala

E
S chizo frenia nediferentiata

Schizofrenia grefata

h Schizofrenia la copil si adolescent

h 3.6. Diagnosticul pozitiv aI schizofreniei

h Criterii de diagnostic al schizofreniei


Manifestari obligatorii pentru permiterea diagnosticului de schizofrenie:
Delir cu caracrer bizar

E Halucinatii incronguente cu dispozitie afetiva, in special perceperea unui

h
dialog de voci straine.
G0ndire confuza
Simptome catatone
Saracie afectiva, lipsa de initiativa, declin social

tnrautatkea adaptarii in socitate

h
F
h 29

Ir
L
t
!F
f
h
Tablou executat in Tablou pictat in stare in stare cronica reziduala,

timpul unei faze acute cu deliranta onirica in stil tablou monoton ce sugereaza
deformarea realitatii suprarealist preponderenta simptomelor

FT negative

H
h Diagnosticul pozitl al schizofreniei implica colab orarea unei constelatii
de semne si simptome implicate in deteriorarea functionahtatti sociale sau

I profesionale. Schizofrenia afecteaza in grade diferite toate functiile psihismului.


Pentru o intelegere sintetica a schizofreniei enuntam criteriile diagnostice

I ,,istorice" care stau labaza celor doua sisteme clasificatorii lider:ICD-10 si DSM
IV.Bleuler descrie un set de simtome fundamentale cunoscute drept cei patru A

I (asociatii insolite, ambivalenta, autismul, afectivitate plata) si simptome

I accesorii- halucinatii, delirul, comportamentul catatonic. Schneider vorbeste


despre simptomele de rangul I, (sonorizarea g0ndirii, voci comentative, furhtl

I g0ndirii, perceptii delirante) si simptome de rangul


rnvazia deliranta).
II (alte tulurari perceptive,

I ICD - 10 pune accent pe distorsiunile de gdndire, perceptie si pe

I afectivitatea inadecvata elabordnd o lista de noua simptome, din care trebuie


fi,e prezente minim un simptom timp de o luna:
sa

I 1. Ecoul gdndirii, furtul gOndirii, drfuziunea gdndirii;


2. Delir paranoid, de influenta, perceptii delirante;

I 3. Halucinatii auditive comentative;

I 4. Alte tipuri de delir referitoare la identitatea religioasa sau politica


persoanei, abilitati si simturi supraomenesti
a

t in criteriile enuntate anterior se regasesc simptomeled e rung I scheideriene:

t 5. Halucinatii peristente afect0nd diversi analizaton acompantate de idei


30

*
delirante, implicare afectiv a
6. intreruperi sau interpolari in cursul gdndirii, alte tulburari formale ale
gdndirir pdna la incoerenta, neologisme,
T.Comportament catatonic fie sub forma de inhibitie sau de excitatie,
posturi, stupor;
8. Simptome negative:apatie, saracirea limbajului, raspunsuri emotionale
plate sau inadecvate , izolare sociala, scadere glob ala a performantelor;
9. O schimbare generala si semnifi cativa a calitatii compotamentului:
avolutie, anhedonie, neglijenta si retragere sociala.
Criteriile diagnostice DSM IV pentru schizofrenie pretind prezenta a
minim doua simptome din cinci timp de o luna precum si satisfacerea unor
criterii de persistenta a unor acl)ze de cursa lunga minim sase luni. Cele cinci
criterii de faza acuta solicitate sunt:
Idei delirante
Halucinatii
Limbaj dezorganizat
Co mp ortament catato ni c s au flagr ant dezor ganrzat

S imptome negative : aplatrzare afect iv a, alogie, avolitie.

3.7. Evolutia si prognosticul schizofreniei

Cel mai frecvetrt , schizofrenia evolueaza cu faze acute de excebrare a


fenomenelor psihotice si cu unele fenomene reziduale tot mai marcate in
periosdele dintre fazele acute

Uni pacienti nu mai prezinta remisie, manifestarile fiind cronice


Tipic evoluti a are 3 faze:
- Faza acuta - simptome psihotice floride (pozitive)

31
I
I - in
I simptome psihotice severe (negative); perioada care

simptomele acute sunt mai putin severe

I -Faza de stabllizarevrmeza dupa faza acuta si dureza 6 luni


- Faza de stabilitate -simptomele sunt cel mai putin severe sau chiar in

I remis

I
PROGNOSTICUT
Este bun daca se asoctazaurmatoarele elemente

I 1 .debut acut, la vdrtamedte


2.istoric famihal al tulburarii afective

I schizotipal.
3.lipsa personalitatii premorbide de tip schizord, paranoid,

I 4 .prezenta componentelor afective

5.relatii familiale armonioase


II
lr 6.redominenta simptomelor pozitive

3.8. Tratamentul schizolienie

I
I Tratamentul muldimensional reuneste mijloacele medicamentoase, psiho-
si socioterpeutice.Tratamentul medicamentos reprezinta un mare progres, de la

I introducerea lui in anii '50 at secolului trecut. Medicamentele


psihofarmacologice folosite apartin clasei de Neuroleptice, preparate cu actiune

I anti-dopaminergica. Medicamentele se administreaz a atdt in faza acuta, cdt si

I sub forma de "depozit" pentru prevenirea recidivelor. Efectele


nedorite trebuie cunoscute, pentru a putea fi evitate sau tinute sub control. ln
secundare

I ultimii ani au aparut neurolepticele de noua generatie sau neuroleptice "atipice",


care au o serie de avantaje (efecte secundare mai reduse, influenteaza si
I simptomele negative). Psihoterapta. in centrul mijloacelor folosite sta terapia

I
suportivaapacientulur, dar si a membrilor de familie, pentru a se putea obtine o
cooperare necesara in tot decursul tratartentului medicamentos.

32
*

*
I
I
I Socioterpia: Masuri la locul de munca si in familie, terapie ocupationatra.
masuri reabilitative. Terapia convulsivanta electrica - TCE (Electrosoc: Cerleni

I si Bini, 1938) sau farmacologica (Socul cardiazolic: von Meduna, 1934).


precum si Coma hipoglicemica cu insulina (Sakel, 1933), introduse empiric pe

I baza unor tpoteze fiziopatologice uneori fanteziste, dat cu eficacttate certa, au

I caztt de la introducerea tratamentului neuroleptic in desuetudine. Totusi, in


cazul unor stari catatonice grave cu pericol vital (Catatonia pernicioasa)

II electrosocul reprezinta si in prezent terapia


corecta a terapiei, cu precadere in
de electie.Aplicarea consecventa si
fazele acute, este extrem de dificila in

I psihistrie. Acest fapt rezida din lipsa constientizam bolii si slaba comlianta
fiind o particularitate a relatiei terapeutice. Sursa a
I terapeutica,
noncompliante sunt reactiile adverse ale neurolepticelor, numite mai corect
acestei

II antipsihotice conventionale (efecte extrapiramidale, sedare, galactoree,

suprapondere) experimentate la debut sau in timp. Aceste neajunsuri evidente au

I putut fi depasite prin lansarea antipsihoticelor atipice.

I
Planific areaunei strategii eficiente si corecte terapeutice presupune:
-colaborarea medicului cu pacientul si cu familia;

I -adecvarea demersului la particularitatile persoanei si la momentul bolii;

-luarea in calcul a posibilelor reactii adverse, incidente;

I -cointeresarea pacientului in planific area terapeutica.

Etapele terapiei farmacologice aplicate strict individualizat sunt:


l.Terapia de initiere care se refera la debutul maladiei sau la rccadere.
Debutul ridica cdteva probleme mai delicate privind incadrarea
minutioasa nozologica si evaluarea statusului somatic. Se apreciaza ca atdt
antipsihoticele conventionale cdt si cele atipice sunt la fel de eficiente in dozaje
adecvate, ultimile fiind mai usor de tolerat.
Dezideratele de prima intentie sunt: stap0nirea acuzelor floride si
agresivitatii cu dozele cele mai mici. in cazul recaderilor, pacientul insusi
relateaza preparatele si dozajele eficiente in decompensarile anterioare. Este de
I
I preferat monoterupra, eventu al qutata de benzodiazeprne injectabile.

I Dozele minime eficiente sunt tatonate print-o monitonzare atenta in prima

I saptam dna de terapie. Alegerea antipsihoticului tine seama in primul rdnd de


statusul psihopatologic: de pilda, un tablou florid va fi cupat cu neuroleptice

I incisive (Haloperidol) sau cu antipsihotice potente (Risperidona) ; un sindrom


cu antipsihotice dezinhibitori (Sulpirid, Amisulprid), simptomele

I
catatonic
negative sau de tip depresiv sunt tratate cu Olanzapina. Starile care incumba

I periculozitate mare (heteroagresivrtate, risc suicidar) beneficuaza de aportul


sedativ al neurolepticelor (Clorpromazina, Tioridazina, Levomepromazina)

I medii potente/ sedative precum si de benzodtazeptne injectabile.Initierea se face


cu doze mici de antiopsihice (Haloperidol 4-I2 mg., Risperiodona 2-4 ffig,
I Sulpirid 100-200 mg.) si titrarea la cdteva zrle pentru obsinerea unui efect

I terapeutic maxim intr-o saptamdna, in absensa reactiilor adverse. Dozajele


eficiente ating 15-30-60 mg. Haloperidol, 4-6 mg. Risperidona, 400-800 mg.

lr
T
Sulpirid, 10-20 mg. Olanzapina. Combinarea mai multor antipsihotice nu
recomandabila datorita unor interactiuni imprevizibile. Epsoadele acute cu risc
vital crescut stuporul catatonic, agitasia
este

catatontca sunt tratate cdteva zile cu

L antipsihotice dezinhibatorii, dar in lipsa unei responsivitati se apel eaza la terapia

!F electroconvulsivanta.
2.Terapra destabilizare Consta in tatonarea celor mai mici doze
eficiente si bine tolerate pe o perioada de 6 luni. Terapia de stabilizare
facihteaza integrarea tre,ptata socio-profesio nala si prednt6mpina reizbucnirea

T unui puseu psihotic. Acum devin evidente simptomele trecute in planu doi:
a6;rrze de tip negativ (apatie, abulie, anhedonie) precum si depresia

h postschizofrenica (datorata constientizarli dureroase a bolii sau indusa de


neuroleptice). Dozele de intretinere sunt 2-3 mg Haloperidol, 2 mg

hI Risperiodona, 5-10 mg Olanzaptna, 5-100 mg Sulpirid. Anxietatea, insomniile

h
h
pot fi cupate prin introducerea temporara a anxioliticelor , hipnoticelor. Acuze

de tip negativ refractare beneficrazade aportul Clozapinei 100 mg.. Combinarea


34

*
I
I
I cu un antidepresiv sau recurgerea la un antipsihotic de tipul
amel i or eaza notabil depresia.
Olanzapina

II 3.Terapia de intretinere si profilaxie a recidivelor au ca scop mentinerea


remisiunii si prevenirea decompensarilor. Se opteaza de regula pentru doza

I minima eficienta a preparatului testat


in
in etapele anterioare in doza unica
l-2 ffig,
I vesperala cazul pacientilor complianti (de pilda Risperiodona
Olanzapina 5-10 mg.). fntreruperea imtempresiva a medicatiei de intretinere

I poate fthazardata, in anumtte cazuri se poate tenta o ,,fereastra terpeutica".


Un algoritm terapeutic guv errreaza tactrca profilaxiei recidivelor:

I -dupa primul episod de boala se recomanda terapie de 1 an;

I
-dupa 2-3 recidive terapia de intretinere se extinde intre 2-5 am;
-in cazul recaderilor frecvente, terapia de intertinere este indefinita ,

I admit0ndu-se anumite concesii de la terapiape prioade scurte


in
.

terapia farmacologica a schizofreniei s-a amintit ca tratamentul de


electie , tratamentul cu AP atipice. Acestea sunt preferate datorita efrcacitatii lor
bune, a tolerabilitatii acceptabile si efectelor adverse modeste. Antipsihoticele
conventionale sunt preferate cdnd cele atipice nu au fost utile, in combinatie cu
acestea sau in conditii de precaritate ftnanciaru. La persoanele tratate si la
v0rsnici se indica % din doza adultului, fara asociere de aniparkinsoniene care
produc confuzii la v0rstnici.
Psihoterapia nu se apilca in fazele acute ale bolii. Masurile
psihoterapeutice din celelalte faze se limiteaza la psihoterapie supotiva,
terapeutul insufla speranta, incredere, informeazapacientul si familie lui despre
boala necesitate a terapiei, masurile de psihiogiena. Terapeutul recunoaste
factorii care genereaza suprastimularea, sursa de potentiale decompenbsari
stress, angajamente si sarcini excesive profesionale cit si cei de substimulare ,

implicati in glisarea spre formale inexorabile de evolutie mediu familial


supraprotectiv, neimpltcarea in sarcini concrete La aceste sedinte vor participa si

3s
I
I
I membri familiei fiind educati sa recunoasca semnele prodromale ale bolii si sa
ghideze judicios terapia de intretinere.

I Socioterupia isi dovedeste utilitatea mai ales la pacientii cu hospitalism,


substimulati, care prezinta riscul evolutiei progrediente spre forme cu simptome

T negative. Angrenarea pacientului in acest tip de activitati se va face progresiv,

I intramuros initial terapie ocupati onala, apoi ergoterapie. in paralel incepe si


rebilitarea profesionala prin includerea in ateliere protejate, locuri de munca cu

xI prigram scurt.

t
rI
t

36
lI
I CAPITOLUL IV

+ RELATIA ASISTENT MEDICAL - PACIENT

I Profesia de asistent medical nu exista in afara relatiei asistentului medical

ti
II
cu pacientul sau. Dintre toti membrii echipei terapeutice, asistentul medical, in
virtutea indatoririlor sale, se afla cel mai frecvent si, adeseori, si pe durata cea
mai mare de timp , fatain fata cu pacientul.

h
h
Relatia interpersonala care se stabileste intre asistentul medical si pacient
implica anumite drepturi si obligatii pentru fiecare dintre "partenerii" relatiei,
care se dezvolta pe coordonata profesionala (tehnica si informationala), dar si pe

h coordonatele afective si de ordin moral. Este o relatie pe care o putem numi


terapeutica,in cadrul careia se stabileste o alianta terapeutrca, de care depinde in

I mare masura evolutia starii de sanatate apacientului.


Alianta terapeuticain relatia asistent medical-pacient presupune ca fiecare

I dintre partenerii relatiei sa isi asume un anumit ro1, anumite sarcini, in scopul
ameliorarii starii de sanatate sau chiar al vindecarii pacientului. Trebuie spus

I insa de la bun inceput ca aceasta relatie este inegala, confruntatea cu boala

I afectdnd in diverse moduri personahtatea


asoctaza cu anxietate, este
bolnavului. in general, boala
o situatie in care bolnavul se simte amenintat si, in
se

I consecinta, acesta se apara prin diverse modalitati

-
- constiente sau inconstiente
de aceasta amenint are, merg0nd de la conftuntarea cu boala pdna la negatea

I realitatii acesteia sau la refugiul in consumul excesiv de alcool. Tofusi, ca si

i caracteristici in general prezente la o persoana bolnava, in special suferind de o


maladie cronica sau de o maladie cu prognostic rez ewat, se pot distinge:
1. O anumita stare de conflictu alitate intrapsihica (prin oscialatia intre
*
acceptarea si refuzul realitatii bolii).

II
* 2. O sugestibilitate crescuta, care face bolnavul receptiv la indicatiile
medicului, dar si la sugestiile altor bolnavi sau ale anturajului, referitoare la
diverse modalitati mai mult sau mai putin terapeutice.
37

*
I
I 3. O centrare asupra propriei persoane.
I 4. Restrdngere a onzontului preocuparilor.

I Aceste modificari in psihicul unei persoane bolnave


afectiv-comportamentala care se tnstaleaza, de regula, atunci c0nd persoana,
tin de regresia

I recunosc6nd reahtatea bolii,

noua situatie.
isi actleaza mecanisme inconstiente de adaptare la

I C o mp I i anta terap eu ttca

I fiind
Complianta terapeuttca (engl. "Compliance"
adeziunea bolnavului la indicatiile
- supunere) se defineste ca
medicale, care include terapiile

I medicamentoase, regimurile alimentare, modificarea stilului de viata, precum si

acceptarea supravegherii medicale si a controlului periodic.

I Complianta a scazut odata cu raspdndirea informatiei medicale libere si cu

I diversifi carea arsenalului terapeutic, multi bolnavi prefer0nd automedicatia sau


sfaturile unor nespecialisti.

I ca in
Un control efectuat in Suedia de catre farmacisti in anii 90 a demonstrat
30-40% din cazur:r medicamentele prescrise si cumparate nu au fost

II folo site, gasindu-se amb alajele originale intacte la domiciliul pacientilor . in 25%

iI
i
din cazufl medicamentele nu au fost, pur si simplu, cumparate, pacientii
recurgdnd la automedicatie.

F
t
I

Factorii implicati in non-complianta sunt:

ln
a) Factori legati de modul de traire a realitatii bolii.

L
b) Factori legati de relatramedic-pacient.
c) Factori legati de tipul tratamentului prescris.
d) Factori legati de anturajul bolnavului.

h
I
e) Factorii legati de modul de traire arealitatii bolii

Pacientii care adopta ca strategie de coping confruntarea cu boala isi vor


asuma responsabilitatile legate de ufinarea sfatului medical. Dimpotrtva, cei care

f
i

\-or recurge la evitarea realitatii bolii, sau chi ar la negarea acesteia, vor avea o
complianta scantta, sau chiar nula. De asemenea, persoanele care reactioneaza
38
*

*
I
I prin depresie la situatia de bolnav, pot ayea o
I compli anta scazuta prin
dezinteresul fata de propria persoana si prin lipsa de speranta si descurajareape

I care le traiesc.

f) Factonilegati de relatra medic - pacient


I O relatie terapeutica buna presupune o buna comuni care si increderea

I
pacientului in medicul sau. Atunci cdnd sfatul medical este dat ca un ordin, fara
a informapactentul si fara a-l convinge de necesitatea tratamentului, complianta

I acestui a Ya scadea.

g) Factorii legati de tipul tratamentului prescris

I Acestia sunt:
- Durata tratamentului
I - o durata mare a tratamentului, in general scade

compli anta.

I - Numarul medicamentelor administrate


atdt complianta va scadea, pacientului fiindu-i mai
- cu cdt acesta este mai mare, cu
dificil sa urrneze vn plan

I terapeutic foarte incarcat.


- Frecventa administrarii dozelor cu c?t aceasta este mai mare,
I compli anta scade.

I -
complianta.
Prezenta unor efecte adverse ale medicamentului scade de asemenea

I G.Besangon identifica doua imagini ale medicamentului:

I
1) Imaginea "externa" a medicamentului_-este imaginea promovata
de industria farmaceutica prin intermediul firmelor de medicamente, care se
adreseaza atdt medicilor (prescriptorilor), cOt si pacientilor (consumatorilor).
: 2) Imaginea "interrta" a medicamentului - este o r?,prezentare

I inconstienta; elaborata in cursul dezvoltarii personalitatii si reprezinta increderea


sau neincrederea in medicament, pe care persoana il considera 'obun" sau

T "rau''.in constituirea acestei imagini, un rol important il are medicul, capersonaj

I inrportant in primii ani de viata,


persoanei asupra sanatatri si a bolii.
care va contribui la viziunea ulterioara a

I 39

I
t
I
\

!I Efectul placebo este un aspect particular al acestei imagini, care se


manifesta in relatra terapeutrca. Substanta placebo nu actioneazapnn structura ei

L chimica - fiind un fals medicament - ci prin reprezentarea ei simbolica (prin

h
sugestie).

Un studiu efectuat intr-un serviciu chirurgical (L.Lasagna) a demonstrat

h ca durerile postoperatorii s-au ameliorat la 72% din pacientii carora li


administrat morfina si la 40% din cei carora li s-a administrat placebo.
s-a

h h) Factorii legati de anturajul bolnavului


Compli anta scade atunci cAnd bolnavul este receptiv la sugestiile unor

F persoane care il sfafuiesc sa abandoneze un anumit ffatament (pe motiv ca acesta


ar fr nefolositor sau chiar nociv), precum si in cazul unor bolnavi care necesita
supraveghere din partea anturajului pentru respectarea indicatiilor medicale (de

F
exemplu, bolnavii psihic), dar acesta nu satisface aceste cerinte. Trasafurile
definitorii ale unui asistent medical.
Daca am incerca sa conturam profilul psihologic ideal al asistentului

E
medical, acesta ar include ca trasaturi definitorii competenta si autoritatea
profesionala, capacitatea de a stabili o buna comuni care cu pacientul, empatia,

h r*darea, disponibilitatea launtrica, dar si un anumit grad de neutralttate


afectiva. De asemenea, asistentul medical trebuie sa dispuna de spirit de
observatie, de promptitudine si curaj in interventiile sale, precum si de
capacitatea de a se integra arnonios si eficient intr-o echipa de lucru (echipa

F medicala).

F Trasaturile enumerate sugereaza deosebita complexitate a personalitatii pe


care ar trebui sa o posede un asistent medical. De aceea aceasta profesie nu este

F o simpla meserie, ci o profesiune de credtnta, lucru care ar trebui cunoscut


inteles de catre toti acera care opteaza pentru alegere a ei in viata. Reusita in
si

F profesiunea medicala este, in mare parfie, determinata de vocatie, dar si de

h cultivarea constienta si constanta a unor valori morale si a unor aptirudini


profesionale.

rl
t
I in scopul unei intelegeri cdt mai

!
Vom detalia acum trasaturile enumer ate,

adecvate a acestora.

I . Competenta Profesionala

I
1

Competenta profesionala in cazul unui asistent medical presupune


indeplinirea sarcinilor specifice (a prescriptiilor medicale),

I corectitudine in
cunostinte medicale corespu nzatoare si aptitudini tehnice (stap dnirea deplina a

I tehnicilor specifice activitatii de nursing).


Un asistent medical care isi neghjeaza sarcinile de serviciu sau care are

I slabe aptitudini tehnice si insuficiente cunostinte teoretice, nu va face fata


solicitarilor profesiei sale, compromit6nd adesea, prin modul sau de abordare,

I intreg actul medical si evolutia bolii pacientului sau, uneori pun0nd in pericol

I chiar vtata acestuia.

I 2. Auto ntatea Profesionala

A avea autoritate profesionala, in cazul unui asistent medical, inseamna a

T sti sa impuna, cu respect si bunavointa fata de pacient, dar si mai ferm, atunci

T c6nd este cazul, regulamentul de ordine interioara al spitalului, respectiv al


sectiei unde isi desfasoara activitatea, a determina pacientii sa unneze

F prescriptiile medicale si sa se supuna investigatiilor necesare conform


programarilor sau orarului sectiei, a coordona eficient actlitatea personalului

T subordonat (infirmieri, brancardieri, ingrijitori de curatenie), precum si a

T supraveghea respect area orarului de vizita a pacientilor internati si a nu permite

accesul vrzitatorilor la ore sau in spatii nepennise (saloane de reanimare, sali de

! operatie etc.). Lipsa de fermrtate, de autontate, din partea asistentului medical,


atrage dupa sine dezordinea si are, evident, implicatii negative in activitatea de

I nursing.

I 3. Capacttateade a stabili o buna comunicare cu pacientul

! 41

t
I
I
I Am vorbit deja despre comunicarea terapeutica intr-un capitol anterior.
Am vazut ca ea presupune o anume stiinta de a colecta informatiile necesare

I pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului, dar si de a furniza pacientului


informatiile necesare. insa capacitatea de a comunica eficient cu pacientul

I presupune mai mult decdt o strategie, ea implica empatie, rabdare, bunavointa,

I
intelegere si interes din partea asistentului medical pentru pacientul sau si fata de
suferinta acesfuia.

I Empatia se defineste ca fiind capacrtatea de identificare emotionala cu


trairile altei persoane, continu0nd sa ramdt tu insuti. in profesia medicala,

I empatia este o metoda de cunoastere intuitiva.

I
Un studiu experimental efectuat intr-un spital din Londra in anul 1950 - la
sugestia lui Menzies Lyth, care a presupus ca luarea unor masuri organizatorice

I defensive ar reduce nivelul anxietatii generate de conftuntarea zilnica a


asistentilor medicali cu suferinta si cu moartea a urmarit minimahzarea

I contactului direct, psihologic, cu durerea pacientului. S-au grupat pacientii pe


categorii de boli, iar asistentii medicali in functie de gradul, vechimea si
I indemdnarea 1or. S-a discutat despre detasare si neimplicare emotionala ca prime

I atribute ale unui asistent medical. S-a constatat, insa, ca aceste masuri
organtzatorice erau de fapt niste demarcatii rigide intre responsabilitati, din care

I a rezultat o atitudine iresponsabila la asistentii mediali de grad inferior, acestia


nemaifiind motivati sa isi dezvolte cunostintele si abilitatile si sa progreseze.

I Totodata asistentii medicali adoptau atitudinea de ,,roboti nesimtitori". Astfel,

I anxietatea si rata abandonarii sarcinilor de lucru au crescut, asistentii medicali


astfel instruiti nefacin d fatarealitatii suferintei si mortii.

I 4. Neut ralitatea afectiv a

I Cu toate ca trebuie sa dispunem de capacitatea de a empatrza cu bolnavul

n sr cu suferinta So, pentru a i-o intelege si a-l putea aluta mai prompt si mai
etrcient. ca asistenti medicali este necesar sa avem un anumit grad de detasare

I 42

f
emotionala, asa numita ,,neutralitate afectiva". Aceeasta presupune stabilirea
anumitor limite in cadrul relatiei cu pacientul, atdt limite de ordin interior
(a nu fi bulversati de suferrnta acestuia), cdt si limite de ordin exterior, socio-

profesional (a nu deveni prea intim cu bolnavul). Neutralrtatea afectiva implica


si sa nu judecam bolnavul dupa propriile noastre regului si valori si de a-i trata
egal pe toti pacientii nostri, indiferent de simpatiile sau antipatiile pe care le-am
putea resimti fata de acestia.

Neutrahtatea afectiva ne protejeaza in impactul zilmc cu suferinta


celorlalti si protejeaza, de asemenea, bunul mers al relatiei terapeutice.

5. Disponibilitatea launtrica si darutreafata de pacient

Asistentul medical trebuie sa dispuna de o mare capacitate de a se darui


pacientului sau, de a-i oferi suport psihologic in conditiile unei relatii afective
echilibrate cu acesta- relatie care presupune, cum deja am vantt, suficienta
empatie si intelegere, dar si o anumita neutralitate afectiva.

6. Spiritul de observatie
Am dezvoltat deja intr-un capitol de sine statator semnificatiile,
implicatiile si necesitatea existentei unui bun spirit de observatie in activitatea
de nursing. Spiritul de observatie al asistentului medical se opune rutinei si
pasivitatii, putOnd fi cultivat si dezvoltat prin experienta.

7. Promptitudinea si curajul
Asistentul medfical trebuie sa intervina cu promptitudine si curaj, mai ales
in cantnle de urgente medico-chirurgicale, de interventia sa depinzdnd chiar
viata bolnavului.
A fi prompt inseamn&, & fi in primul rdnd un bun observator (a avea un
bun spirit de observatie) si apoi a intervenii corect si rapid in situatra data. Spre
exemplu, asistentul medical care va observa inrautitirea brusca a starii
43
I
I
I
pacientului sau (care devine dispneic, anxios si prezinta ctanoza periferi ca), va
interveni masurdndu-i functiile vitale (T.A., puls, respiratie) si va anunta imediat

I medicul curant sau medicul de garda.


A actiona cu curaj in anumite situatii limita, cu risc vital crescut,

I inseamna a ayea acel ,,sdnge tece", a nu ne ,pierde cu firea" si a

intervenim cu promptitudine si competenta.


fi capabili sa

I
I 8. Capacitatea de a lucra in echipa

Asistentul medical nu lucreaza independent, ci ca membru al unei echipe

I sau al unui grup. Echipa medicala este formata din medici, asistenti medicali,
psihologi clinicieni, asistenti sociali, infirmieri, brancardieri. in cadrul
I
acestei

echipe exista o anumita ierarhie, care trebuie respect ata pentru bunul mers al

I activitatii sale. Asistentul medical, ca parte integranta a acestei echipe, este o


veriga esentiala atdt intre medic si pacient, cdt si intre medic si personalul

I subordonat.Asistentul medical transmite prescriptiile medicale atdt


pacientilor,cdt si personalului subordonat,avdnd grrja ca acestea sa fie

I indeplinite. Totodata, este un colaborator activ in activitatea me drcala, nu un

I simplu executant.
Neintegrarea armonioasa a asistentului medical in echipa medicala atrage

I dupa sine diverse disfunctionalitati ale actului medical, pentru ca intr-o echipa
buna desfasurare a activitatti depinde de fiecare membru in parte, precum si de

I interactiunile sale cu ceilalti membrii ai echipei.

I Elemente de psihoterapie suportiva

I Psihoterupia se defineste ca terapia care foloseste mijloace psihologice de


vindecare , fata a interveni in mod direct asupra somaticului. in sens restr0ns
I psihoterapia este o interventie terapeutica specifica si controlata asupra omului
suferind de o tulburare psihica sau aflat intr-o dificultate existentiala, si care
foloseste un ansamblu de tehnici speciflce, conform unei teorii despre
T
i
n personalitate si despre boala . Ea este aplicata de psihoterapeuti califi catr. in sens
mai larg, psihoterapta este implicatain orice relatie a unui specialist cu pacienrul

T sau, relatie pe care o numim terapeutica. Relatia pacient terapeut (medic,

n psiholog, asistent medical) este importanta ?n vederea securizarir pacientului,


c0stigarii increderii si a cooperarii acestuia, a stimularii dorintei lui
a

de

T vindecare. Psihoterapia isi propune ameliorarea aspectelor psihice implicate intr-


o boala, indiferent de nafrxa bolii. Terapeutul este investit pozitiv la nivel

I constient de catre pacient; de asemenea, tot lui ii adreseazapactentul o serie de


trebuinte inconstiente.

I Psihoterpra suportiv a are o larga aplicabilitate, fiind utilizata nu doar de


catre psihoterapeuti calificati, ci si de catre medici, asistenti emdicali,
Il
asistenti

sociali. in principal, psihoterapta suportiva consta in:

T a) incu raJareabolnavului.

b) indru marea bolnavului si corectarea atitudinilor sale negative,

T c) Favorizarea unei descarcari emotionale a bolnavului (,,catharsis") - prin

I
dialog, empatie, cdstig area increderii.
d) Utilizareaunor sugestii pozitive.

I Pacientul investeste cu o anumita putere asistentul medical in cadrul

r relatiei terapeuticepe carc o stabileste cu acesta, de aceea, orica afirmatie facuta


de asistentul medical va capata o anum ita valoare in ochii pacientului,

r
in functie
de increderea pe care acesta o are in cel care il qutain
suferinta sa.
Este impottant sa sugestionampozitrv pacientul,
aceastafiind o forma mai

I 'oalata
de incurajare si de motivare suplimentara pentru ca
prescriptiile medicale. Spre exemplu, ii putem
acesta sa urrneze
spune: ,,ce bine aratati in

T dimineata aceasta! v-a revenit culoarea in


obraji, aceasta inseamna ca

r ffatamentul antianemic incepe sa isi faca efectul.",


alimentar va fac foarte bine. Este evident,
sau ,,Linistea si regimul
de vreme ce valorile tensiunii artenale

I s-au normal izat." , etc.

I 45

I
I
I
I e) Reformularea - consta in a spune mai concis, mai explicit, cu alti
terrneni, ceea ce pacientul tocmai a exprimat. Aceasta il ajuta pe pacient sa isi

I clanfice anumite probleme legate de suferinta sa.

x - Raspunsul - ecou evidentraza ideile mai importante expuse de pacient si


ajuta la cdsti garca increderii acestuia, dovedindu-i ca il intelegem si ca suntem

I
atenti la ceea ce ne expune.
Exemplu:

I Pacientul: ,,Sufar de ceva vreme de insomnie. Ma trezesc frecvent


noaptea.".

I Asistentul medical: ,,inteleg ... Va treziti frecvent noaptea...".

-
I
- Reformularca rez,umat_- evi dentiaza, pentru pacient, aspectele esentiale

ale mesajului sau.

I Exemplu:
Pacientul: ,,Do c6nd am crescut in greutate, obosesc usor, mi-a crescut

I tensiunea artenala
probleme".
si am ameteli. Cdnd eram mai suplu, nu aveam aceste

I Asistentul medical: ,,fn concluzie, obezitatea este problema

I dumneavoastra.".
- Reformualre - clarificare - urrnareste evidentierea sensului mesajului pe
I care pacientul l-a emis intr-un mod

Exemplu:
mai confuz, mai putin organrzat.

I Pacientul: ,,Sufar de ulcer gastri c, dar fumez foarte mult, mai ales atunci

I cdnd sunt nervos. De cur0nd am schimbat loculul de munca, si ma simt


suprasohcitat, fumez chiar mai mult dec0t inainte,. Durerile apar mai ales pe

t nemdncate si eu am obiceiul ca dimineata sa beau numai o cafea".

Asistentul medical: ,,De fapt, problema dumneavoastra este modul in care

I reactionati la stres. Daca atr ?nvata sa va relaxati altfel dec0t fum0nd, ulcerul

I dumneavoastra s-ar putea vindeca.".

I 46

I
I
I 0 Resemnificarea (recadrarea) presupune plasarea situatiei sau
I
a

perspectivei din care este ea trarta ?ntr-un alt ,,cadru", schimbOndu-i-se astfel

I sensul.

Spre exemplu, unui pacient care se autocaratertzeaza ca fiind ,,slab",

I temator, ii putem sugera cd, de fapt, aparenta lui slabiciune inseamna

I
sensibilttate.
Sau, unui pacient foarte preocupat si ingrijorat de faptul ca transpira

I abundent, ii putem spune: ,,Ddt este foarte bine sa transpirati, in


elimina din organism o mare cantitate de toxine.". Astfel, dam o conotatie
acest fel se

I pozitiva acestui simptom.


Evident,recadrareatrebuie facuta cu tact si bun - simt si doar atunci c0nd

I situatia respectiva se preteaza la aceasta, cdnd putem scadea anxietatea si

I neincrederea pacientului prin aceasta modalitate. Nu

cardiac: ,,Da e foarte bine sa aveti dureri de inima,


ii vom spune,
in felul
de pilda, unui

acesta reactioneaza

I cordul dumneavoastra la nemultumiri!". in acest caz, ii vom explica pacientului


nostru influenta negativa a stresului in declansarea durerilor sale anginoase si il
I vom sfatui sa se relaxeze (ascultdnd muzica, facdnd o plimbare, viziondnd un

I film relaxant sau utthzdnd autosugestii in acest sens).

I Relatia asistent medical - pacient in psihiatrie


Pacientul psihiatric impune un mod particular de relationare terapeutica,

I tocmai prin natura afectiunii sale. Bolnavul psihic cere un efort din partea

I personalului medical pentru a putea fi inteles si acceptat.


Asistentul medic al care isi desfasoara actlrtatea intr-un serviciu psihiatric

I trebuie sa-si dezvolte anumite atitudini psihoterapeutice fata de pacient. Acestea


sunt:

I a) Acceptarea bolnavului asa cum este el (agresiv, nesociabil, obscen,

I etc).

I 47

I
Este o acceptare libera de orice apreciere morala , care are drept prin scop

atenuarea fricii bolnavului de a nu fi agresat, distrus si a tendintelor agresive ale


acestui a, de aceea asistenful medical trebuie sa aiba o atifudine neutra, care sa
permita bolnavului sa se exterio nzeze mai usor si, in acelasi timp, sa permita
asistentului medical sa pastreze o anumita distantafata de bolnav. Aceasta este o
atitudine ,,de fond" la care trebuie sa se adauge atitudinile ce vor urna:
Trebuie intotdeauna sa evitam:
- Tendinta de a nu lua in serios bolnavul psihic, de a considera

comportamenful acestuia o ,,comedie". Trebuie sa ne ferim de atitudini care


ignora prezenta bolii, cum ar fi. Ironia, cornportamentele represive, discursurile
moralizatoare.
- Tendinta de a ,,rationahza" simptomele, de exemplu, a-r spune unui
psihotic ca este imposibil sa auda ,,voci" in absenta unei alte persoane, sau a-i
spune unui anxios ca nu are nici o ratiune teama lui, etc. Aceste simptome nu au
nimic de-a face cu rationamentul.
- Tendinta de a considera uneori bolnavul psihic ca pe o persoana cu
inteligenta diminuata.
- Tendinta de a nu tine cont de suferinta morala a pacientului. Astfel, nu
trebuie sa consideram schizofrenii ca ,,ifiafectivi".
b)_A fi un om prezent, atent, ferm si intelegator

Aceasta presupune o forta linistita, fara false atitudini (dulcegarii,


gentilete inautentica, etc). Bolnavul percepe si sanctioneaza ceea ce este

ianutentic.
Este adevarat ca frecvent comportamentul bolnavului psihic ii da acestuia

um aspect ridicol, umilitor. Acest aspect risca sa creeze intre el si noi o situatie
,Ce tipul .,stapdn-sc1av": din partea noastra, o atitudine autorttata, agresiva,

brutala. arbitrara, tar din partea bolnavului o atitudine de supunere sau de


rer-olta.

48
Nu trebuie sa uitam ca bolnavul psihic este un om si egalul nostru, care
trebuie respectat chrar daca traverseaza o perioada dificila a existentei.
Exista doua modalitati subtile de a nu respecta bolnavul psihic care
trebuie evitate:
- A avea fata de el o atitudine de ,,distanta autoritara". Este un raport strict

,,administrativ", fara implicatii umane afective.


-A avea cu el raporturi afective false, cel mai frecvent o atitudine de
condescendenta ,,construita". Bolnavul psihic nu este un copil; pedepsele (pentru
ca este ,,rau") si recompensele (pentru ca este ,,cuminte") nu sunt pentru un
adult.
c) A raspunde realist la cererile pacientilor

Asistentul medical trebuie sa inteleaga nevoile reale ale bolnavilor. Ceea


ce cere un bolnav in cadrul delirului sau, al obsesiilor sau impulsurilor sale, nu
corespunde intotdeauna necesitatilor sale reale, nu este totdeauna spre folosul
sau.

d) A pastra distanta convenabila

Nu exista o distanta standard, ci distante variabile, in functie de bolnav, de


moment si de circumstante. Aceasta este o distanta afectiva, cate sa regleze
problema atasament-repulsie sau dependenta-independenta in relatia terapeutica.
Este de asemenea o distanta fizica.
Trebuie stiut ca un schizofrenic nu isi doreste o apropiere afectiva preamare,
ca nu e bine sa fim ,,famili ari" cu schizofrenul, deoarece acesta se teme ca ii va
fi invadata intimitatea, se teme sa nu fie ,,distrus", pe c0nd un nevrotic anxios va
prefera un raport afectiv mai str6ns, care sa il securiz eze.

e) Monrtorizarea propriilor actiuni si reactii

Asistentul medical trebuie sa fie atent la sensul cuvintelor pronuntate, la


tonul vocii, la vtteza si forta fluxului verbal, la expresia fetei si la gesturile pe
care le face. Aceasta se poate face daca asistentul medical accepta sa se observe,

49
I
I
I sa se analtzeze,
grupului de bolnavi).
si daca este capabil sa se ,,yada" cu ochii bolnavului (sau ai

I Asistentul medical trebuie sa-si cunoasca propriile probleme psihologice


Este vorba atdt de problemele din prezent, cdt si de cele din timpul

I copilariei sale. Aceste probleme capata o importanta deosebita atunci c6nd


medical se regaseste in unii pacienti, in acest fel putdnd sa le
I asistentul
recunoasca si sa le accepte sau sa se delimiteze de ele. in general, in aceste

I situatii apare fie o identifi care cu bolnavul, fie tendinta de a-l respinge sau a-l
critica. Psihanalitic apar probleme de transfer si contratransfer.

I Asistentul medical care petrece mult timp impreuna cu bolnavul se

I
srtueaza fata in fata cu emotivitatea acestuia, dar si cu sentimentele proprii fata
de bolnav. El trebuie sa incerce sa simta ce se intdmpla in cadrul acestei relatii,

I trebuie sa-si examineze comportamentele repetitive, care pot exprima o trasatura


de caracter. Astfel, preocuparea exagerata pentru reguli, petru orar, poate trada o

I structura obsesionala; neputinta de a trai numai in relatii de tip ,,amic" cu ceilalti

o structura isterica; retragerea, peffnanenta lipsa de rczonanta afectiva cu

I anturajul - o structura schizoida. O expresie a imaturitatii afective, deghizata

I sub aparcnta devotamentului, este nevoia de a participa la viata profunda


bolnavului. ln forma sa cea mai regresiva, se exprima prin particip area, fara
a

I discernamdnt si fara distinctie, la revendicarile afective ale pacientului. Acesta


este fenomenul identificarlr cu bolnavul: asistentul medical nu yrea sa se
distinga de bolnavul sau (ca un nou-nascut care nu vrea sa se distinga de mama
sa ).

Asistentul medical trebuie, de asemenea, sa tina cont de problemele vietii


saie de fiecare zi, care au o influenta asupra meseriei sale. Spre exemplu, daca el

S-rSeSte la spital dupa un conflict in familie, tru ya mai fi disponibil pentru


ra;:ent. \'a a\rea un ton mai distant, mai taios, care risca sa fie interpretat ?n

i:", e:se moduri de catre bolnavi.

50
I
I
I Asistenta psihologica a bolnavilor aflati in situatii-limita
I. Asistenta psiholo gica a bolnavilor neoplazici

I Cancerul este o boala cu prognostic grav, de aceea impactul sau


psihologic este dramatic. Comunicarea, de catre medic, a diagnosticului de

I cancer este o problema controversata. S-a constatat ed, desi majoritatea


pacientilor isi doresc aflarea adevarului referitor la boala de care sufera, totusi

I instiintarea lor asupra diagnosticului de cancer duce la agrayarea bolii, prin

I deprimarea imunitatii antitumorale datorata stresului psihic major


supusi. in unele tari (SUA, Suedia)
la care sunt

comuni carea diagnosticului de cancer este

I obligatorie, fiind reglementata prin lege. in tara noastra nu exista o legislatie in


acest sens, de aceea dezvaluirea adevarului asupra dragnosticului este lasata la

I latirudinea medicului, in functie de specificul biografiei si al tipului de

I personalitate al fiecarui bolnav. ln nici un caz, diagnosticul nu va fi comunicat


de catre asistenful medical. Este important, de asemenea, sa nu se comunice

I suspiciunea de cancer in fazele initiale, in timpul efectuarii diverselor


inr-estigatri paraclinice, fapt care ar stresa suplimentar si, uneori, inutil bolnavul.

I Odata ce diagnosticul a fost precizat si a fost initiat planul terapeutic,

I bolnavului trebuie sa i se acorde suport psihologic constant, el trebuie sfatuit si


incurajat sa urrneze prescriptiile terpeutice, trebuie sugestionat pozitiv, oferindu-

I i-se exemple ale altor bolnavi care au reusit sa supravietuiasca mult peste
terrnenul care le-a fost initial acordat, subliniindu-se faptul ca ,,nu exista boli, ci

I bolnavi". Agravarile din cadrul recidivelor pot fi atribuite efectelor secundare

I ale chimio- sau radioterapiei, in scopul linistirii bolnavului.

asistenta bolnavilor neoplazici este aceeasi cu cea a muribunzilor.


in stadiile terminale,

T II. Asistenta psiholo gtcaa muribunzilor


Kastenbaum si Morris (1989), citati de Iamandescu, constata existenta a
:re, tactori importanti, capabili sa usureze suferinta muribundului:
:
a) Sentimentele religioase ale acestuia.
Lr t Prezenta rudelor apropiate si a prietenilor.
51
I
I
I c) Centrarea asupra realizanlor din timpul vietii.
Bolnavul muribund nu trebuie niciodata abandonat Sustinerea

! psiholo gica in acest caz este un demers extrem de delicat. O relatie empatica,, cu

bolnavul in stare terminala, este esentiala. Am vazvt deja ca in functie de

! mecanismele de aparare sau de coping utili zate, pacientul reacti oneaza diferit la

La fel, in situatiile terminale, reactiile vor fi


!
confruntarea cu boala. diferite:
ignorare, negare, revolta impotriva mortii sau chiar a anturajului (care va fi

! invinuit, prin mecanisme, proiective), reseflmare, depresie. Abordarea


psihoterapeutica trebuie sa tina cont de fiecare modalitate de reactie in parte.

I Astfel, depresivul trebuie incurajat, revoltatul trebuie temperat.


pacientilor care prefera sa-si ignore boala trebuie procedat cu pruderta, fiind
In cazul

! preferabila necomunicarea dragnosticului si a prognosticului rcal, care n-ar face

! decdt sa aduca un plus de anxietate bolnavului.

I Notiuni de deontologie medicala


Conform Codului de Etica pentru asistentii medi cah, elaborat de Aso ciatta

! de \ursing din Romdnia in anul 1999, asistentul medical are urmatoarele

! ::rcatoriri in relatia cu pers oana ingrijita:


1 . Resp ectarea fiintei umane ca entitate bio-psiho-sociala in interelatie cu

! :reiiul inconjurator, cu valorile si principiile sale de viata.


Aceasta presupune acordarea de ingrijiri fara nici o discriminare de ordin

! s:'.;:al. economic, politic sau religios, in scopul promovarii sanatatii, al prevenirii

! :-l'--lnavirilor, satisfacerii nevoilor pacientului, alinarii suferintelor sale, precum


s. ::-.ctrrea sa pana in ultimele clipe ale vietii.

! :. -\cordarea de ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant, in limitele


- :::'a:entei sale.

:I -:
I
R.eal\zarea unei bune colaborari cu familia si apartinatorii pacientului.
' -- --rrul
-
medical informeaza corect pacientii si apartinatorii acestora,

H
_--:->"trt- ?n

52

*
I
I cu acordul pacientului, in instanta de judecata sau cdnd
I dezvalui doar
informatiile sunt de interes public - spre exemplu, in cantl unei boli infecto-

I contagioase). Secretul profesional presupune nedezvaluirea de date despre


corpul si psihicul bolnavului, in defavoarea sa.

I 4. Respectarea fiintei umane, a drepturilor si libertatilor sale. Presupune:

I - acordarea de ingrijiri individualizate;


- respectarca alegerii persoanelor ingrijite, deplin informate, care pot

I refuza unele ingrijiri sau tratamente pe propria raspundere;

- a nu abuza de slabiciunile persoanei ingrijite.

I
I Concluzii
Relatia dintre asistent medical si pacient este o relatie terapeutica. Pentru

T ca aceasta relatie sa functioneze optim, trebuie ca asistentul medical sa posede


anumite calitati pe care sa le manifeste in cadrul relatiei: competenta si autoritate

T profesi onala, empatie , rabdare, daruire fata de pacient, dar si un anumit grad de
neutralitate afectiva, promptitudine, curaj si spirit de observatie. De asemenea,

: asistentul medical trebuie sa aiba capacrtatea de a se integra arrnonios in echipa

F
medicala, indeplinindu-si eficient indatoririle. Trasaturile enumerate confrxeaza
un profil psihologic ideal deosebit de complex al asistentului medical - aceste

F masaruri pot fi innascute, in mare pafie, dar pot fi cultivate si in mod constient.

h
Relatia terapeutica asistent medical - pacient implica un suport psihologic
;ontinuu din partea asistentului medical pentru pacienful sau, suport constdnd in

h nnncipal din incurajarea bolnavului, indrumarea sa si corectarea atitudinilor sale


:egative. favonzarea descarcarii emotionale a bolnavului, utihzarca unor

h s;eestii pozitive, reformulari si resemnificari ale sifuatiei in care se afla bolnavul


:.r; e\pusa de catre bolnav).

h Pacientii psihiatrici sau


:*::-rziit
cei aflati in situatii limita (cancerosii,

#
impun un mod particular de relationffia, sustinerea psihologica a

t
*
-: -: ,s:ie.i Ce pacienti fiind extrem de importarfia
53
si delicata.
I
+
t in concluzie, putem spune ca interactiunea asistentului medical cu

i
pacientul sau - profesionala, afectiva si morala - este definitorie pentru reusita
actului medical. Pentru ca aceasta relatie sa fie optima, trebuie ca asistentul

t medical sa respecte nolrnele impuse de codul de etica profesi onala, respectdnd


fiinta umana si acord0ndu-i ingrijiri califi cate, fara a face discriminari de ordin

n social, economic, politic sau religios.

54
CAPITOLUL V

PREZENTARE A CAZURILOR

CAZ,ULI
ixcnurRr ALE PACIENTILoR cu

T SCHIZOFRENIE CATATONICA

T
I I. CULEGEREA DATELOR
Date de identitate:
: NUMELE: C
PRENUMELE: R
:
vAnsr A:24
SEX: Feminin
:

I DOMICILIUL: LOC.CISNADIE
RELIGIE: Ortodoxa
CETATENIE: Rom0na
: DATA INTERNARII: 05.04.201 1

DATA EXTERNARII: 22.04.2011


:
Ocupatia: muncitoare

: Conditii de viata si munca


-casatorita,locuieste cu sotul si copilul care are 2 ant
: -situtie familiala si materiala foarte buna
Antecedente fiziologice-patologice :
:

F -menarhala 14 ani
-1 internare

I 55

fI
I
I
I
-nu a avtrt avorturi
-primip ara ( o singura nastere)

I Antecedente hetero-colaterale
-fara importanta
:

I Istoricul bolii:
-bolnava A.Z. in vdrsta de 24 de ani, a mai fost intemata la Spitalul de

I Psihiatrie in unna cu patru luni, revine la consult pe data de 05.04.201I cu stari

I de inhibiti psiho-motori alternand cu stari de agitatie psiho-motori

-bolnava este puternic inhibata, nu raspunde la intrebarile adresate de

I medic, prezinta negati alimentare si medicale


-de un caracter timid, molatec si inchisa in ea

I -a termrnat liceul PEDAGOGIC, inainte de a se imbolnavi prezenta un

I caracter linistit, inchis.

-comportamentul s-a modificat, are tendinta de a pleca suspiciuni si

I anxietate
- copilul, nu doreste sa-l hraneasca, incepe sa-l muste

I -aftrma ca este urmarita de oameni cate ii vede

I -i se pare caya fi ridicata si dusa la inchisoare, refuzatratamenful


Motivele internarii:

I - stari de inhibiti psiho-motori alterate cu stari de agitatie scurte,idei


delirante paranoide,halucinatii vizuale.

I -stare de nutritie precara

I -refuza alimentatta si medicamentatia


episoade de hetero-agresivitate psihica si verbala
la domiciliu prezinta scurte

I -refuza sa isi faca igiena

n -tensiune arteri ala 110/80mm Hg

-nu se constata simptome de leziuni organice din partea sistemului nervos


-extremitati umede, cianotice
* Diagnosticul medical la internare : Schizofrenie catatonic

+
t
56
EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE LA INTERNARE
1. NEVOIA DE A RESPIRA, A AVEA O BI.INA CIRCULATIE
-pacienta nu fumeaza, nu a fumat niciodata, nu tuseste, flu oboseste

1a efort
-R -I6lmm
-T :36.8 C
-P :721 min
-T.A. :110/80 mm Hg
2. NEVOIA DE A VTAXCA, A SE HIDRATA
-inaltime -1,60m
-greutate -46 Kg.
-alimentatta -refuza sa se hraneasca
-nu bea lichide

-disfagie -tulburari de deglutitie


-nu pre zinta fu lburari cardio-vasculare

3. NEVOIA DE A ELIMINA
-urineaza rar (in pat)
-scaune -unul \a 4-5 ztle, deoarece nu se alimenteaza,gatism(face
pe ea)
-menarhala 14 anr
-ciclul menstrual regul at (28 zile)
-nu pre zinta transpiratii

4. NEVOIA DE A SE MISCA, A VEA O BLINA POSTURA


-nu se misca (sta in pat)

-pozrtre incomoda aparcnt impusa, fortata din cauza starii de


contractura particulara a sistemului muscular, corpul culcat pe pat nu vine in
atinsere cu patul cr atdrna in aer (perna psihica)
-miscari de amplitudine diminuate

5. \EVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII


57
I
I -doarme in medie 12-13 orelzi

I -ia tratament: sedative, neuroleptice, tranchilizante

r , *,:,T;:'xilffifi.i^#ffiil:iil'epsihomo'forie
- nu poarta imbracaminte adecvata vdrstei, anotimpului, situatiei
I
(ajutata de sot) stare de igienaprecara
-
I -este imbracata si dezbracata cu ajutor

A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI LA


I ,,,,J, il"#fi,,,E
-temPeratura normala 36'8 co
I
I , *':,1':ffi:kr,AFriNcmrrr
-nuisi efectueazaigiena corpului singura
I -imbracamintea este curata deoarece este ajutata de sot
-tegumentele intacte si nu prezinta leziuni
I
9. NEVOIA DEA EVITA PERICOLELE

I -dezorientatatempo-spatial

r ;il.T:"*motorie/stupoarccatatorica
-tulburari de g6ndire-idei deliranteparanoide
I
-halucinatii vizualelpseudohalucinati

I
r
-conceptdesinealterat

"*;,":l:;::I;^,':^
-nu comunica cu cei din jur
I -nu vorbeste la telefon

I -esteopersoanaizolata

I ,, -;},JilH"Iffi:TJIff""^
r58
f
I
I
I -religia ortodoxa
-nu participa la slujbe religioase

I 12.
-nu doreste sa tina post
NEVOIA DE A FI UTIL

I -nu lucreaza

I
-nu se ingrijeste de gospodarre
13. NEVOIA DE A SE RELAXA

lr
lr 14.
-ri g idit ateI excitati e

-atitudine catatonica
NEVoTA DE A iNvara

lr
trr
-nu se informeaza
-nu este interesata de nimic

lr
II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

lr NEVOI ALTERATE
1 .NEVOIA DE a uAxcA, A sE HIDRATA

h
h
2.

3.
NEVOIADEAELIMINA
NEVOIA DE A SE MISCA, A AVEA O BUNA POSTURA
4. NEVOIA DE A DORMI,

s. NEVoTA DE
A SE

A sp IMSRACA sr DEZBRACA
ODIHNI

F
tr
6. NEVoTA DE

7.
A Fr cURAT sr iNcnrrrr
NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

h
8. NEVOIA DE A COMUNICA
9. NEVOIA DE A FI UTIL

h 10.

11.
NEVOIA DE A SE RELAXA
NEVoTA DE A ixvnra

Ir
r1 59

t
I
T
I DIAGNOSTICE DE NURSING:

I Deficit al capacitatii de a mdnca legat de stare actuala a bolii


Dificultatea de a elimina legata de constipatie, datorata nealimentarii

I corespunzatoarc

I
Adaptarea ineficienta individu ala legata de cauzele de comportare
Alterarea modului de somn legata de starea de agitatie psihomotorie

I Deficit al capacitatii de a se spala legat de starea actuala a bolii


Deficit al capacitatii de a se imbraca si dezbracalegat de starea acttala a

I bolii

I
Nivel maxim de anxietate legata de halucinatii
Alterarea imaginii corporale legata de pseudohalucinatii/halucinattvizuale

I Alterarea identitatii personale legata de alterarea procesului de gdndire


Izolarc sociala legata de lipsa de incredere

I Alterarea comunicarii verbale legata de starea de mutism

I
Adaptarea famihala compromisa legata de starea actuala a bolii
Alterarea capacitatn de efectuare a actlrtatilor gospodaresti, legate de

I starea actuala a bolii

Agitatie psihomotorie legata de cauza bolii, impedic0nd starea de relaxare

I Dificultatea de a invata legat de starea de boala

I III. PLANIFICAREA PE TERMEN SCURT (24 h)

I
I saptam0ni

Il
I F Pacienta sa consume lichide si sa se alimenteze corespunzator cantitativ si
;a-rrarir . pentru a-i putea fi reluattranzitul intestinal

rr 60

t I
I
I
I
I
I schimba atunci cdnd este nevoie (in decurs de 24-48 h)

I
I sau a celor din jur

I
I
I
I
I IV. INTERVENTII:

I Am aerisit salonul

I
I
ameliora anxietatea si simtomele psihologice si seda pacienta
-Plegomazin 25 mg filole intramuscular
-Dtazeparrr 10 mg fiole intramuscular
:

h
-Zyprixa 1Omg filoe intramuscular
Am hidratat si alimentat pacientala fiecare 15 minute

#
Am efectuat cu ajutorul infirmierei igiena colporala apacientei
Am schimbat lenjeria de patlapacienta de c0te ori a fost nevoie
Am schimbat pozitia pacientei in pat din doua in doua ore pentru a

t
* prer-eni escarele de decubit

61

*
I
I
I
I medicali si infirmieri

I
I
I cooperarii

I (T.Q.T.H.Fibrinogen, Bilirubtna, V.D.R.L.,V.S.H., TGO, TGP,IJree


I
Sg,

Creatinina ,Acid uric, Glicemie, Colesterol). Examene biochimice (examen

I sumar de urina)

I Analize de laborator hematologice

I NUMELE VALOzu VALORILE CAREDIN

I EXAMENULUI NORMALE PACIENTEI VALORI ESTE


PATOLOGICA

I TO 12-14 sec 13 sec

I
TH 120 sec 90 sec

Fibrinogen 200-400 mgo/, 226 mgoh

I Bilirubiubina T:0,3-1,1 mgoh


D:0,l-0,3mgo/o
T:0,00 4 mgo/o
D:0,l2mg oh

I \DRL
I:0,2-0,8 mgo/o I:0,52 mgo

I
Negativ negativ
VSH 5-10mm/h 9mm/h

n T(J{f 5- 15m III

62
5m UI

*
I
I
I TGP
Uree sg
3-12 m

20-40 mgo
UI 4m UI

37mgo/o

I Creatinina sg
Acid uric sg
0,7 -1,5 mgo/o

3-5 mg%
0,7 mgo/o
4,4 mgo/o

I Glicemia 80-120 mg% 90 mgo/o

I Colesterol 150-250 mgoh 17 mgo/o

I
I Examen sumar de urina

I NUMELE VALORI VALORILE CAREDIN

I EXAMENULUI NORMALE PACIENTEI VALORI ESTE


PATOLOGICA

I Culoare Citrin (galben) galben

I Aspect
Reactie
Clar
Acida
clar
acida

I Densitate

Albumine
1010-1020

Absenti
1016

Absenti

I Puroi Absenti Absenti

I Glucoza
Corpi cetonict
Absenti
Absenti
Absenti
Absenti

I Sediment Celule epiteliale


rare leucocite
Frecvente celule

epiteliale

I Pigmenti bilian Absenti absenti

T Glicozurie
\lbumine
0gl24h
s2-68%
0gl24h
52,120/o

I Glt-rbuline 6 1 2-s% 2,250

n 63

I
I
I
I Globuline g 2
Globuline B
7 -14%

9-rs%
13,680h

13,0304

I Globuline y tI-21% 14,660

I v. EVALUARE (24h)

I -Pacienta este aliment ata parental

I -Pacienta nu este capabila sa clasifice interpretarile gresite ale

t comportamenfului sau
- Pacienta nu este capabila sa interpreteze rcahtatea situatiei

lI - Pacienta nu coopere aza q) personalul si cu ceilalti pacienti


- Pacienta doarme numai cu ajutorul medicamentelor indrcate de medic

I ( sedative, neuroleptice, tranchihzante)


- Pacienta nu mentine un nivel optim al igienei personale

- Pacient a prezinta stupo are catatonica, rigiditate, atitudine de catatonism


*
- Pacienta nu si-a reluat tranzitul intestinal in limite normale

# PERIOADA 05 APRILIE 2OII-I2 APRILIE 2011

tI II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


NEVOI ALTERATE

It
1. NEVOIA DE A MANCA, DE A SE HIDRATA
2. NEVOIA DE A ELIMINA
3. NEVOIA DE A SE MISCA, A AVEA O BLINA POSTURA
4. NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

#
fi
5. NEVOIA DEAFI CURAT SI NCruNT
6. NEVOIA DE A SE 1UBNACA SI DEZBRACA
1. NIEVOIA DE A EVITA PERICOLE

II 8. NEVOIA DE A COMUNICA
n
i
t 9. NEVOIA DE A FI UTIL
IO.NEVOIA DE A SE RELAXA

T ll.NEVorADEAiNvare

I
t DIAGNOSTICE DE NURSING:
Dificultatea de a elimina legata de constipatie, datorata nealimentarii

I corespunzatoare
Insuficienta adaptare Legata de cauzele de comportament

I Deficit al capacitatii de a mdnca si hidrata legat de stare actuala a bolii

I Alterarea modului de somn \egata de starea de agitatie


Deficit al capacitatii de a se ingrijii legat de starea de boala

t Alterarea imaginii corporale legata de p seudohalucinatii


Nivel maxim de anxietate legata de halucinatii

I Alterarea identitatii personale legate de alterarca procesului de gdndire

n Izolare sociala legata de lipsa de incredere


Alterarea comunicarii verbale legata de starea de mutism

t Adaptarea familiala compromisa legatade starea actuala


abolii

n Alterarea capacitatii de efectuare a activitatilor gospod,aresti, legate de


\s\a\u

I
Agitatie psihomotorie legata de cauza bolii, impedicdnd starea de relaxare
Dificultatea de a invata legat de starea de boala

n
PLANIFICAREA PE TERMEN SCURT (24h)

n
I 'r
saptam6ni
Pacienta sa nu mai prezinte constipatie in urmatoarele 24 h

I 65

T
I
II
I
Pacienta sa consume lichide si sa se alimenteze corespunzator

cantitativ si calitativ, pentru a-i putea fi reluattranzitul intestinal

I Pacienta sa accepte regimul de administrare al medicamentelor


F Pacienta sa nu mai prezinte stare de anxietate

I Pacienta sa atbaun sofitn linistit

I
Pacienta sa fie capabila sa-si facanevoile de autodngrijire, de a se

spala, schimb a atunci cdnd este nevoie (in termen de 48 h)

II
II
II de 24h

I Pacienta sa nu mai prezinte atitudine catatonica in termen de 24-48 h

Pacienta sa nu mai prezinte stare de agitatie

Pacienta sa prezinte interes pentru desfasurareaunor activitatii

INTERVENTII:

Am administrat tratarnentul medicamentos prescris de medic:


-Dtaze,pam 10 mg fiola i.m
-Plegomazin 25 mg fiola i.m
-Zyprexa 10 mg fiola i m
Am hidratat si alimentatpacienta parenteral la indicatra medicului
,Glucoza 5o/o-500m1/8-14 i.v
-Na Cl 9%-500m 8-14 i.v
-Vitamine 81, 86, C 1 fiolal8-L4 i.v
-HHC -2 fiole 18-14 i.v
Am alimentat si hidratat pacienta cu 3 mese pe zi ajutata de
infirmiere
66
Am aerisit salonul pentru a-i oferii un mediu ambiant
La indicati medicului, pacienta a fost trecuta la un regim special pentru a-i
spori apetitul
Am rugat apartinatori sa-i aduca fructe, supe usoare, lactate
Deoarece pacienta se afla intr-o stare confuzionala de a-si satisface
nevoile ) am ajutat-o sa se spele sa man6nce si sa-si administreze tratamentul

Am mentinut mediu terapeutic protector: lumina adecvata (o buna lumina


poate ajuta pacienta sa interpreteze obiecte si umbre in mod corect), indepartatea

obiectelor cu efecte distructive


Am petrecut un timp constant cu pacienta, chiar daca aceasta nu a putut
raspunde verbal sau logic

Am mentinut o atitudine calma fata de pacienta


Am provoc at pacierfiala discutii pe diferite teme
Am vorbit direct pacientei, folosind un limbaj simplu si comentari scurte
Am incurajat pacienta in exprimarea sentimentelor in ceia ce priveste
familia si cei din jur
Am incercat sa,i inspir incredere in propria-i forta si capacitate
Am explicat pacientei cu multa rabdare si blAndete necesitatea
comunicarii si cooperarii
Am insotit pacientala cabinetul psihologic

EXAMENUL PSIHIOLOGIC
Fata bolnavei exprima dezorientarea si teama. Ochii sunt latg deschisi,
privesc fara sa clipeasca pe cei din jur. La toate intrebarile adresate bolnavei nu
se capata nici un raspuns.

Negativista, nu permite sa fie examrnata, si se opune sa fie hranita.


Miscarile sunt extrem de reduse, si de amlitudine diminuata, ramOne mult
timp in aceiasi atirudine (pozitie),urlnezape ea fara sa-si dea seama.

67
Ulterior starea de inhibitie a bolnavei s-a accentuatpdna la stupoarea
catatonica.

EVALUARE
-Pacienta a inceput sa mandnce singura si ia tratarrtentul singura
- Pacienta nu mai prezinta constipatie datorita clismei si a regimului
alimentar
- Pacienta a urmat tratamentul cu regularitate a inceput sa prezinte un pic
de interes fata de propna-i persoana

- Pacienta stimulata, a inceput prin miscari lente sa se imbrace si sa se


dezbrace singura

- Pacienta nu mentine un nivel optim al igienei corporale, imbaieri zilnice

-Pacienta nu este capabila sa recunoasca faptul ca halucinatiile apar in

acelasi timp cu anxi etatea catatonica (panica)

- Pacientarefiua sa comunice cu personalul

- Pacientaprezinta tendinte spre ameliorare


- Pacienta nu este interesata de tratamentul si efectul medicamentelor

- Pacienta doarme numai cu ajutorul medicamentelor

PERIOADA 13 APRILIE 2OII.25 APRILIE 2011

II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

\IEVOI ALTERATE
1. NEVOIA DE A TE MISCA, SI A AVEA O BUNA POSTURA
2, NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII
3. NEVOIA DE A SE 1MBRACA SI DEZBRACA
.1. \EVOIA DE A EVITA PERICOLE
68
I
I
I 5. NEVOIA DE A COMTINICA
6, NEVOIA DE A FI UTIL

I 7. NEVoTA DE a INvATA

I DIAGNOSTICE DE NURSING:

I
I excitabilitate

I psihomotorie

de mobilitate

PLANIFICARE (obiective pe termen lung)

Pacienta sa nu mai prezinte stare de agitatie psihomotorie, starea de

oboseala
Pacienta sa nu prezinte starea de agrtatie, sa doarma linistita in timpul

noptii
a Pacienta sa poata dormii 6-8 ore lnoapte
Pacienta sa execute singura activttati de igiena personala in termen de

doua saptamOni
Pacientaya demonstra abllitatile de socializare cu personalul si ceilalti
din sectie pe perioada spita[zani
69
II
I
I saptamdna

II prescris de medic in termen de 1 saptamdna

II
II
INTERVENTII:

II
II
I

sau de activitati

atentia si indemdnarca

70
I
-I EVALUARE

-I -Pacienta isi mentine starea de anxietate la un nivel care nu mai provoaca un

:I comportament agresiv
- Pacienta este orientata tempo spatial, la reahtate

I - Participa isi ia medicamentele, se alimenteaza singura, fara teama si este

I capabila sa doarma 6-8 ore/ noapte


- Pacienta alege haine potrivite, se autoingrijeste zllnic fara asistenta

I - Pacienta demonstreaza incredere in ceilalti, aflati in mediul sau


-Pacienta este capabila sa recunoasca faptul ca halucinatiile apar in acelasi

I timp cu anxi etrtea catatonica (panica)

I - Pacienta comunica cu ceilalti intr-o maniera potrivita prin interactiunea unu


la unu

I - Pacienta comunica cu apartinatorii, clanftca interpretarile gresite ale


comilortamenfului sau

I - Pacienta este interesata de tipul si felul in care ii sunt administrate

I
medicamentele
- Pacienta are cunostinte suficiente despre tratamentul pe care trebuie

I sa-l ufineze acasa.

I EVALUARE LA EXTERNARE I2.O5.2OLI

I
I o Pacienta de sex feminin in vdrsta de 24 ani cu diagnosticul de

Schizofrenie Catatonica a urmat tratamentul indicat si prescris de medic;

I o
o
Pacientaprezinta stare generala de ameliorare;

I o
Anxietate moderata;

Igiena riguroasa, nu prezinta complicatii;

I o Manifesta interes propriu si fata de cei din jur;

I 7l

il
I
I
I Se exteneaza cu o stare ameliorata si cunoaste necesitatea prezentarii la

control in fiecare luna sau reap aritta simptomelor care necesita internare si

I stricta supraveghere. Pacienta va continua tratament sub supravegherea


apafirnatorilor:

I Zyprexa 1Omg tb 1-0- 1-0

I Deparkine 300 mg tb 1- 1 - 1-0

Imovane 7 ,5 mg tb 0-0-0-l

I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I 72
i--
:t: ',1

:...
:. ..,.i
:.,
:-. i:
;,:r-, ))
: I
:JL'A
:lr-e\/
i ,,'[ -i >
./:llE
-:L-;-
:,:Iiy
:-i I ,-
; i f---. \J
;;.1:-
7;:.i
-;lL/

lr : I
;.t;)
;::i- -
':_lllr
r.t f-t:z
::li,it
t:]tl'1vi i-
tTiiEt
-. :t i lf i
:!l-rlE
: = l'-1 ft
,lirl
:
'.:i;L_: I i-l
i
lt-
: L-.-l
. : t, Il-

!#
':ll : Ll }>r
:{ll
-:it
'?,
:-:iil-
i-l>
rllv
-; . f--"1
:'-:lla: I I - -.:

. I I ,r..d
i:1ll.t
IL.--l l*(

ii
:

:a

':i

73
I
t
I CAZULil
iNcnurRr ALE PACTENTTLoR cu

I SCHIZOFRENIE HEBEFRENICA

I
I I. CULEGEREA DATELOR

I Date de identitate:
NUMELE: R

I PRENUMELE: V
vAnsr A:23
I
r
SEX: Feminin
DOMICILIUL: Sibiu
RELIGIE: Ortodoxa

I CETATENIE: Romdna
DATA INTERNARII:
I
02.05 .201 I

DATA EXTERNARII: 20.05 .2011

I Ocupatia: casnica
Particularitatile situatiei familiale si sociale:

I -casatorrta,locuieste cu parintii si fratele care o o intelege si o ajuta


foarte mult

I -locuinta este bine ingrijita de parintii ei si este proprie de locuit

I Compofiarea fata de mediu:


-este o persoana emotiva, nu isi stap0neste sentimentele nu este

I comuni cativa, nu bea alcool, bea cafeain fiecare


pachet I zi, nu efectueaza activitati gospodaresti.
zi 2-3 cesti, fumeaza l-I,Il2

I Antecedente medicale personale: patologice si fiziologice

I -menarhala 14 ani
A arut in copilarie: rujeola, scarlatina, oreon

I 74

I
I
I
I Un avort cu complicatii
Nu a mai fost internata in spitalul de Psihiatrie

I Antecedente hetero -colaterale :

Exista membrii familiei sufennzi de boli psihice schizofrenie mama ei

I Probleme de sanatate:

I
-simptomele au aparut dupa un avort
Motivele internari

I mistic
-a inceput sa acvze dureri de cW, sa prezinte halucinatii, vrzrrale delir,

I Invers afectata fata de tatal ei, refuza sa vorbeasca, se rzoleaza, declara ca

I
este

bolnava de cancer, cu metastaza in creier, il vede pe Dumnezeu si doar el o

I poate trata

-foloseste multe medicamente la gdndul ca se vindeca,nu se spala

I Istoricul bolii:
Bolnava R. V in v0rsta de 18 de ant, s-a internat la Spitalul de

I Psihiatrie la data de 02.0 5.201 l ora 10

I La internare pacienta se declaru bolnava de cancer cu metastazala creier,


plam0ni si intestin.

I Acuza de asemenea o stare de astenie generala si de addncime.

A crescut si s-a dezvoltat normal, a fost un copil vioi, o fire visatoare.

I La 17 de ani a suferit un avort, care a fost insotit de o hemoragie

I prelungita si fenomene inflamatorii. Timp de c0teva saptamdm, bolnava a fost


internata la Spitalul Clinic Judetean din Sibiu sectia Ginecologie si a urmat un

I tratament injectabil, perfuzabil, medicamentos. Dupa acest tratament bolnaya a


simtit ca ceva a inceput sa urce in sus in lungul coloanei vertebrale, cuprinzdnd

I plamdnii si creierul.

I A aparut ideea ca este bolnava de cancer.


simtea miros de putreziciune pe care
I se pare a ca putrezeste incet si
il emana doar Dumnezeu

I 75

I
I
I A
I aparut un simtamdnt de mdnie impotriva sotului, a mamel sl
medicului care a incercat sa o convinga de contrariu.
a

I Se remarca o serie debizarerii in comportarea sa

Refuza sa comunice cu medicul si asistentii, se inchide in toaleta atunci

I c6nd vin la vizita apartinatorii si ameninta fata de parinti ca se va arunca de la

I etajul al optule.
Nu se observa nimic amornal din partea organelor interne si a sistemului

I nervos.

Diagnostic medical la internare:

I -Schizofrenie hebrefenica

I EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE LA INTERNARE

I 1. NEVOIA DE A RESPIRA, A AVEA O BUNA CIRCULATIE

I -pacienta fumeaza
pr ezinta tuse mattnala,
l-I,Il2 pachet lzi (fumeaza de la v0rsta de 16 ani),

I -bea cafea 2-3 cant I zi

I -R -18/mm
-T :3 6.6 C

I -P :721 min

-T.A. :120170 mm Hg

I 2. NEVOIADEAUANCA, A SEHIDRATA

I -inaltime -1 ,62m
-greutate
-58 Kg.

I -alimentatia: consuma multe lichide


compoturi
sub forma de ceiuri, sucuri,

I -nu prezintatulburari de deglutitie

I 3.
-apff semne de carenta in vitamine
NEVOIA DE A ELIMINA

I 76

I
I
I
I -mictiuni normale 3-4lzi, in cantrtate normala
-scaun normal

I -transpiratii abundente
4. NEVOIA DE A SE MISCA, A VEA O BUNA POSTURA

I -refuza sa faca actritatr fizice

I 5.
-obosestela efort, in ideea ca este gray bolnava
NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

I -insomnie

r -numarul de ore de soflrn sunt reduse :3 ore/noapte si 1,30 orelzi


-prezirrta halucinatii

I 6. NEVOIA DE A SE IMBRACA, A SE DEZBRACA


-dezinteres fata de tinuta vestimentara

I 7.
-nu se imbraca, dezhraca singura decit cu ajutor
NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI LA LIMITE

I NORMALE

Il
-tempe ratura normal a 3 6,6 Co

-nu este friguroasa

Il 8. NEVOIA DE A FI CURAT, A FI INGRIJIT

r -nu se spala dec6t cu ajutor (mama)


-nu se piaptana dec0t cu ajutata

It
-nu-si taie unghiile dec0t ajutata
-nu-si efecfu e aza tgiena buco-dentara

I -nu se ingrijeste de persoana sa

r 9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE


- prezinta cefalee
-proces familial modificat

I -anxietate severa

I -alterarea capacitatii de efectuare a activitatilor ftzice


-prezinta proces de agresivitate

I 77

Il
I
I
I
-risc de accidente
-concept de sine alterat

I -refuza tratamenful

I 10. NEVOIA DE A COMTINICA

I
-comunicare ineficace la nivel afectiv
-tzolare sociala

I 11. NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA


-religia ortodoxa

I -se roaga, merge la biserica insotita

I
-se crede o sffinta

12. NEVOIA DE A FI UTIL

I 13.
-prezinta sentiment de neputinta in a se realiza

NEVOIA DE A SE RELAXA

I 14.
- dezintere s in ind ep I ini re a activ ttati

NEVOIADEAIXVATA
I o r re cre ati v e

I -refuza sa invete

I -nu poate sa invete

I II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


I
I NEVOI ALTERATE
I.NEVOIA DE A RESPIRA, A AVEA O BUNA CIRCULATIE

I 2. NEVOIA DE A SE MISCA,

NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI


A AVEA O BLTNA POSTURA

I
3.

4. NEVOIA DE A SE 1MBRACA SI DEZBRACA

t 5.

6.
NEVOIA DE A FI CURAT SI NCruUT
NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
78

l
*
-I
I
I 7.

8.
NEVOIA DE A COMUNICA
NEVOIA DE A FI UTIL

I 9.

10.
NEVOIA DE A SE RELAXA
NEVoTA DE A iwvara
I
I DTAGNOSTICE DE NURSING:

I Dificultatea de a respira legata de consumul excesiv de tigari


Dificultatea de a depune actlrtati fizice legata de starea de oboseala,

I slabiciune (ideea ca este grav bolnava)

I Insomnie legata de starea de axietate


Dificultatea de a se imbraca si dezbracalegata de diminuarea mobilitatii

I Dezinteres fata de igiena corporalalegata de perturbarea imaginii de sine


Anxietae severalegata de teama de cancer

I Refuzul de a se conformatratamentelor, legate de perturbari ale gdndirii


Alterarea capacitatii de efectuare a activitatilor gospodaresti, lgata
I
de

riscul de ranire

I Dificultatea de adaptare legata de izolarea sociala


Incapacrtatea de a se adaptalareahtatelegata de sentimentul de neputinta

I
I II[. PLANTFTCAREA pE TERMEN SCURT (24 h)

I Pacienta sa nu mai prezinte tuse matinala si dispnee in urmatoarele 48 h

I Pacienta sa prezinte interes pentru desfasurareaunor activitatii

t Pacienta sa doarma 6-8 ore I noapte ?n termen de 48 h

Pacienta sa se imbrace , dezbrace singura in termen de 24 h

il Pacienta sa fie capabila sa-si efectueze singura nevoile de auto6ngrijire

II Pacienta sa nu mai prezinte stare de anxietate in termen de doua saptamini


79
I
I
I Pacienta sa -si exprime sentimentele

saptamindni
pozitle in termen de doua

T de24h
Pacienta sa comunice cu familia, personalul sanitar si cei din jur in termen

I Pacienta sa participela actrrtatile de grup in termen de o saptamdna

I Pacienta sa participe la activitatile recreative

Pacienta sa accepte informatiile adresate de catre personalul sanitar

I
I rV. INTBRVENTII:
Am ajfiat pacienta sa-si asume controlul asupra actlrtatri, sa se imbrace,

I sa se dezbrace singura

I Am ajutat pacienta sa-si efectueze rgiena corporala


Am administrat la indictia medicului si am explicat necesitatea si efectul

I tratamentului:
-Plegomazin2l mg 1 fiola i.m
I -Diazepam 10 mg 1 fiola i.m

I -Abilit, 10 mg fiole i.m


Am asigurat pacienta ca sectia in care este internata este linistita

I Am aerisit salonul
Am asigurat pacientei un microclimat corespunzator

I Am diminuattreptat timpul si atenttaplOngerii pacientei

I Am acordat un timp special pentru a discuta despre acuzele fizice ale


pacientei

I Am incurajat pacienta in expriamrea sentimentelor in ceea ce priveste


familia si cei din jur

I Am antrenat pacienta in discutii, po diferite teme

I Am condus pacienta sa se uite la televizor

I 80

I
I
II
I Am invatat pacientace medicamente sunt bune si care o ajuta in boala pe
care o prezinta, si am rugat-o sa-mi dea celelalte medicamente pe care le are si le

II tine ascunse.
Am incercat sa conving pacienta c0t de daunatoare ii sunt tigarile , de ce

I trebuie sa reduca numarul lor

I Am stimiulat-o spun0nd-i ca merg si o chem eu la o trgara;


Am recoltat anahze de laborator hematologice si biochimice (T.Q, T.H.,

I Fibrinogotr, Bilirubrna) V.D.R.L., V.S.H., TGO, TGP, Uree sg,Creatinina, Acid


uric, Glicemia, Colesterol). Examene biochimice (examen sumar de urina)

I
I Analize de laborator hematologice

I NUMELE
EXAMENULUI
VALORI
NORMALE
VALORILE
PACIENTEI
CAREDINVALORI
ESTE PATOLOGICA

I TO 12-14 sec 12 sec

I TH 120 sec 80 sec

Fibrinogen 200-40 mgoh 200 mgo6

I Bilirubina T: 0,3- l,lmg


D:0,1- 0,3 mgoh
o/o
T:0,70
D:0,1I
mgon

mg%

I I: 0,2- 0,8 mg % I: 0,5 mgo6

I VDRL Negativ negativ


VSH 5-10 mm/h 8 mm/h

I TGO
TGP
5-15 m UI

3-12 m UI
5m UI

6m UI

I Uree sg 20-40 mgoh 35 mg %

I Creatinina sg
Acid uric sg
0,7 -1,5 mgo/o

3-5 mgo/o
0,8 mgo/o

4,6 mgo/o

I Glicemie 80- 120 mg o/o


80 mg%

I 81

I:
I
I
I Colesterol 150-250 mgo6 162 mgo/o

I
I Examen sumar de urina

I NLMELE VALORI VALORILE CAREDINVALOI


BOLNAVULUI NORMALE PACIENTEI ESTE PATOLOGI(

I Culoare

Aspect
Citrin (galben)
Clar
galben

Clar

I Rectie Acida Acida

I Densitate

Albumine
1010-rc20
Absent
1016

Absent

I Puroi
Glucoza
Absent
Absent
Absent
Absent

I Corpi cetonici Absenti Absenti

I Sediment Celule epiteliale rare


Leucocite
Frecvente celule

epiteliale

I Pigmenti biliari
Glozurie
Absenti
0sl24h
Absenti

0gl24h

I Albumine s2168% 52%

I Globuline g
Globuline Q2
1 2-s%

7 -t4%
2,24o

12,640h

I Globuline B 9-t5% 12,2o

I
Globuline y rr-2r% 12,550h

I
I
I 82

I
IE
I \-.
I EVALUARE (24 h)

r
-Pacienta nu mai fumeaza I pachet, a redus la 10 tigan I zi;
-Pacienta refuza sa faca activitati fizice;

-Pacienta nu refuza tratamentul indicat de medic;

I -Pacienta doarme cu ajutorul medicamentelor;

I -Pacienta se auto6ngrijeste cu ajutor;


-Pacienta prezinta diminuare in riscul de ranire;

I -Pacienta a inceput sa fie comuni cativa;

-Pacienta nu participala activttati de grup;

I -Pacienta nu prezinta interes pentru a se recrea;

I
-Pacienta este dezorientata, nu stie ce sa mai qeada despre ea.

I PERTOADA 02. 05. 2011-10. 05. 2011

I ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


I NEVOI ALTERATE

I NEVOIA DE A SE MISCA, A AVEA O BLINA POSTURA


NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

I NEVOIA DE A SE IMERACA SI DEZBRACA


NEVOIADEAFI CURAT SI NCruTTT

I NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

I NEVOIA DEA COMUNICA


NEVOIA DE A FI UTIL

I NEVOIA DE A SE RELNKA
NEVOIA DE A INVATA

I
I
I 83

Ii
I
I
I DIAGNOSTICE DE NURSING
Intolerantala efort legata de starea actuala a bolii

I Insomnie legata de starea de anxi etate lipsa de cunoastere a mijloacelor de


favorizare a somnului

II Dezinteres la tinuta vestimentara legata de starea depresiva


in a se imbraca si dezbraca legata
I
Dificultatea -incapacitatea de

diminu ar ea mobilitatii

I Dificultatea de a-si efectua igiena corporala legata de perturbarea imaginii


de sine

I Anxietate severalegata de teama de cancer


Alterarea capacrtatl de efectuare a activitatilor gospodaresti legata de

I riscul de ranire

I Perturbarea stimei de sine legat de neadaptarea la o crtza existentiala sau

situationaLa

I Agresivitate legata de lipsa controlului anxietatii

I
Izolare sociala legata de dificultatea de adaptare
Perturbarea comunicarii familiale legata de dificultatea de adaptarc la o

I problema de situatie
Incapacitatea de a se adapta la realitate, boala incurabila (neadecvata)

I legata de sentimentul de neputinta

Dezinteres in a indeplinii actlrtati recreative legat de slabiciune/ oboseala

I Refuzul de ainvatalegat de credintele diferite referitoarela sanatate.

I PLANIFICARE

I Pacienta sa-si exprime acceptul de a indeplinii anumite activitati in termen

de patru saptam6ni

I Pacienta sa prezinte interes, sa nu mai prezinte stare de oboseala in

I urmatoarele doua saptamOni


Pacienta sa doarma cdte 6-8 ore/ noapte, in termen de 48 h

I
I
I
I
I Pacienta sa-si exprime interesul pentru a se imbraca si dezbraca in termen

de o saptamdna

I Pacienta sa-si efectuezeingryirile de igiena in mai putin de o saptamdna

Pacienta sa-si diminueze anxietatea la un nivel usor sau moderat pe

II termen de patru saptamdni

I Pacienta sa nu mai prezinte risc de ranire pentru a putea efectua activitati

r
gospodaresti la un nivel usor

Pacienta sa-si urrneze tratamentul indicat de medic pentru a nu mai


pr ezenta agitatie p siho -motorie

I Pacienta sa-si exprime diminuarea agresivitatii in termen de 48 h

I Pacienta sa comunice cu alte persoane in mod eficace

Pacienta sa exprime diminuarea sentimentului de singuratate

I Pacienta sa participe la actlitati terapeutice


Pacienta sa participe in fiecare zi La
ale sectiei

activitati recreative

I Pacienta sa-si exprime acceptul de a primii informatii in termen de 4

I
saptamdni

I INTERVENTII
Cu multarabdare si intelegere am incercat sa-i explic pacientei necesitatea

I activttatilor
Am ajutat pacienta sa-si asume controlul asupra activrtatii, sa se imbrace

I si dezbrace singura si sa-si efecfueze igrena colporala

I Am invatat pacienta exercitii de relaxare


Am mentinut terapeutic protector lumina adecvata, indep artarea obiectelor

I cu efecte distructive

r Am asigurat pacientei un microclimat corespunzator


Am stimulat pacienta sa se imbrace si dezbrace singura

r Am explicat pacientei cu multa rabdare


personale
necesitatea efectuarii igienei

I 85

I
I
I
I Am incurajat-o si am explicat pacientei ca rezultatele analizelor sunt bune,
si sa nu-si facaprobleme de sanatate, sa se coafezq sa se spele, sa-si ingrijeasca

I unghiile, pentru ca se vaface bine si va merge cdtmai curdnd acasa


Am obtinut date despre problemele fizice ale pacientei

I Am aplicat masuri de ameliorare a durerir ca masaj,bai calde, exercitii de

I relaxare
Am ajutatpacienta sa-si exprime sentimente pozitive si negative

I Am insotit pacientala salile de Ergoterapie


Am administrat tratamentul prescris de medic:

I In caz-APM -Plexomazin 25 mg |m

I -Diazepan 10 mg i.m
- Contentie mecani ca (pacienta este legata de pat)

I -Abilit/
-Rivotril
10 mg

10 mg
tb 1-0-1
tb 1-1-1

I -Imovane T 5 mg 0-0-0- 1

I Cu multa rabdare si convingere am incercat sa obtin increderca pacientei


in mine si propria ei persoana

I Am insoti pacientala cabinetul psihologic.

I EXAMENUL PSIHOLOGIC

I
Bolnava este corect orientata in timp si spatiu. Prezinta o stare depresiva.
Vorbeste mult despre "afectiunea ei grava". Delirul ipohondric al bolnavei este

I cancerul intestinal cu metastaze in toate organele interne. Pacienta prezinta:


halucinatii (olfactive- mirosul putred care emana din ea), socoate ca moare

I treptat, iar medicii nu fac dec6t s-o linisteasca, fara sa-i spuna adevarul, senzatii

I
multiple, umplu constiinta bolnavei intr-o masura atdt de mare, inc6t ea nu-si
mai aminteste nici de casa nici de familie.

Il
I 86

t
I
I
I EVALUARE:
Refuzul de a depune activitati fizice este diminuat, dat nu a disparut

I Pacienta nu refirza ffatarnentul indicat de medic

Pacienta doarme 6 ore I noapte neintrerupt si peste zi 2 ore

I Pacienta se imbraca si dezbraca stimulata

I Pacienta se autodngrij este stimulata


Pacientaprezinta diminuarea in riscul de ranire

I Pacienta exprima intelegerea relatiei dintre durere si probleme


Pacienta demonstreza abilitatea de a interveni c6nd anxietatea este mare

I pentru a prevenii cresterea in intensitate a durerii

I Pacienta a inceput sa fie mai comuni catla, sa-si exprime


sentimentele, trairile
dorintele,

I utila
Pacienta participa la salile de Ergoterapie si crede ca inca mai poate fi

I Pacientaprezinta interes pentru a se recrea.

t Pacienta incepe sa prezinte interes pentru situatia in care se afla deoarece

a observat ca durerile an momentul desfasuranr unei activitatii au disparut.

t PERIOADA 11. 05. 2011-15. 05. 2011

I ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


I NEVOI ALTERATE:

I NEVOIA DE A TE MISCA, A AVEA O BUNA POSTURA


NEVOIA DE A TE 1MERACA SI DEZBRACA

I NEVOIA DE A FI CURAT SI 1NCNINT


NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

I NEVOIA DEA IUVATA

I
I 87

I
:

il
I DIAGNOSTICE DE NURSING
Diminuarea activitatit fizicelegata de oboseala si slabiciune

il Diminu area starii de dezinteres fata de tinuta vestimentara legata


indiferenta fata de propria-i persoana
de

il Deficit de autoingrijire legat de starea de anxietate

t Risc de accident legat de confuzie


Dificultate de a invata legat de procesul de boala.

T PLANIFICARE

fr Pacienta sa nu mai prezinte oboseala- slabiciune in urmatoarele saptamdni

I Pacienta sa prezinte interes fata de propna-i persoana

Pacienta sa prezinte o stare diminu ata a starii de anxi etate

I Pacienta prezinte pielea rntacta

Pacienta sa nu mai prezinte risc de ranire

I Pacienta sa invete sa se ingrijeasca singura pdnala externare.

I TNTERVENTII

I Am administrat tratamentul la indicatta medicului


-Abilifl, 15 mg tb 0-0-1

I -Depakine 300 mg tbl-1-1


-Rivotril2 mgtb %-%-I

I Am invatat pacienta exercitii de relaxare

I Am asigurat pacientei activrtati diverse de care pacienta s-a aratat a fi


interesata

I Am ajutat pacientala efectuarea igienei corporale


Am coafat si machiat-o aratdnd-r

I
cat este de frumoasa araryata

Am incurajat pacienta ca si ea poate dacavrea, aratdnd-i alte bolnave cum

I se aranj aza desi aceste bolnave sunt cronice;

I 88

r
I
I Am asigurat activitatile care distrag atentta pacientei de la durere si alte
I s imptome-terapie o cupationala

I -terapie r ecr eationala


Am supravegheat pacienta an tot ceea ce face

I Am indepartat obiectele si toate sursele care pot provoca ranirea ei si


celor din jur
a

I Am lasat pacienta sa-si alega hainele pe care vrea sa le imbrace, haine

I care au fost aduse de sotul ei

Am ajutat sa-si efectueze manichiura dOnd exemple pe alte bolnave

I EVALUARE
I Dupa ffatamentul urmat pacienta prezinta o stare ameliorata a starii de

I oboseala/ slabiciune

Pacientaprezinta interes fata de propria-i persoana

I Pacient a prezinta ameli orarea starii de anxi etate

t Pacienta prezinta
supraveghere
o stare de ameliorare a riscului de ranire- necesita

t Pacientaprezinta stare amelioratain nevoia de a invata.

I EVALUARE LA EXTERNARE 20.05.2011

t Pacienta de sex feminin in vdrsta de 23 ani cu diagnostic de Schizofrenie

t Hipocondnaca a urmat tratamentul indicat si prescris de medic


Pacienta ya continua tratament sub supravegherea apartinatorilor, yd fii

t dispensanzata in LSM -ul spitalului:

t Abilit, 10 mg tb 0-0-1

Depakine 300 mg tb 2-l-l

t Rivotril2 mg tb 0-0-1

t 89

I
tt
I
r
*

+
I
rlq

F
l.r*
Flt
FI
-

I
i/

{
-,!
7
ir
Eq

-1

TT F
,.'
(-
-(
"\t
)r
t

,*
-
C
,J .)
I
il
I CAZUL 3

I tNcnurRr ALE PACTENTTLoR cu

ril SCHIZOFRENIE PARANOIDA

T I. CULEGEREA DATELOR
Date de identitate:

I NUMELE: P

T PRENUMELE:M
vAnsr A:32 ani

I SEX: Feminin

r DOMICILIUL: Sibiu
RELIGIE: Ortodoxa

I CETATENIE: Rom0na
DATA INTERNARII: 21.04.2011

I DATA EXTERNARII: 0 1 .05 .2011

Ocupatia: pensionara de invaliditate , a lucrat ca stenografala o scoala generala.

I Particularitatile situatiei familiale si sociale:


-
I casatorita, sotul lucreaza nu are copii si locuieste la casa. Nu este m
relatie buna cu familia de origine si cu sotul, datorita comportamentului si

I ideilor pe care pacienta le are.


locuinta este din punct de vedere igienic satisfacator, sotul ocup0ndu-se de ea.

I Antecedente fiziologice-patologice:
- a avut aproape toate bolile infectioase ale copilariei, frecvente gripe si
I amigdalite

I - menarhala L4 anr

t 9t
IT
t
T Antec edente hetero-colaterale
- fara importanta
:

T Comportarea fata de mediu:


- este o perso ana inchisa, anxio asa, suspicioasa, interpretativa, fumeaza,

Il nu bea alcool, bea cafea in fiecare dimineata

It Ilotivele internari
- stari delirante paranoide

Il - idei delirante de gelozie

- halucinatii auditive

I - insomnii mixte

I lstoricul bolii:
Boala actuala a debutatla sfdrsitul anului 2003. A inceput sa fie geloasa

t pe sotul ei, suspect0ndu-l ca o inseala. A inceput sa-i intercepteze convorbirile


telefonice.

I Deseori venea "int6mplator" la locul de munca al sofului, caut0nd sa

I infidelitatii lui.
gaseasca o confirmare a

r
Nu-l lasa singur la sedinte si pleca impreuna cu el-halucinati auditive
Insomni mixte
a.
Ii trimitea la locul de munca biletele, cerdndu-i sa vina imediat acasa.

I Dorind sa provoace un simtamdnt de gelozie Ia sotul ei, bolnaya a inceput


pe strazi un barbat necunoscut in scopul "chipurile" de a face
sa

I
urrnareasca
cunostinta cu el.

I Remarcdnd insa ca el intra in pravalie si nu cumpara

este un spion. I-a venit de asemenea ideea ca soful


nimic considerat ca
ei este "un tradator". Din

It acest moment a inceput sa i se paraca sotul ei vorbeste cu colaboratorii folosind

I
un limbaj "cifrat"si scrie "h6rtii cifrate"
Era convinsa ca sotul ei afl0nd ca ea a descoperit aparentele lui la o

T "organi zatte clandestina" doreste sa scape de ea prin a omori.

Doctorii si asistentii i se par implicati in complotul indreptat asupra ei.


I
I
I Zgomotul usii tr6ntite sau fosnetul hdrtiei i se par ca sunt senlne cifrate.
Seara tnterzice sa-i aprinde lumina, deoarece dupaparerea ei "organizatta

I clandestina" actioneza asupra ei cu ajutorul razelot luminoase si citeste

I
-sandurile.
\Iotivele internarii:

r gdndire,l[1,"],,-1.flffi;,-i";Hi::]"T#;:TH:H:,ffi:;
I sine, suspiciune fata de produsele alimentare, depersonahzare (schimbare
somatica).

I Diagnostic medical la internare: schizofrenie paranoida.

I EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE LA INTERNARE

I 1. NEVOIA DE A RESPIRA, A AVEA O BUNA CIRCULATIE

I - p acrenta fumeaza mult (2 pachetel pe zi) tuseste, oboseste la efort,

I
fata rosiatica

- R-l6lmm
_
I -
T:36,5
P:64lmtn
C

I 2.
- T4:130165 mm Hg
NEVOIADEAMANCA, A SEHIDRATA

I - talie-1,62m

I -
-
greutate:52 kg
alimentatie-nu mandnca mult, fapt pentru care scade in greutate 2

.I kg/saPt'
- bea lichi de 2 Llzi in special ceai de soc

IT 3, NEVOIA DEA ELIMINA

I -
-
mictiuni normale 3-4lzi, in cantitate normala
scaune-unul la 4-5 zile, prezinta constipatie

I 93

il
r
rr
I acasa nu a luat laxative

al i m ent atia i nad e cv ata in cantttate mi c a, tr atament c hi m iot erap eu ti c

I menarhala L4 anr

t
transpiratii normale

I 4. NEVOIA DE A SE MISCA, A AVEA O BLINA POSTURA


- ii place sa faca multa miscare, sa meargape jos

I -
-
miscari ample, mers usor, tonus muscular satisfacator
forta musculara satisfac atoare

I - mobilitate diminuata

I
5. NEVOIA DEADORMI, A SE ODIHNII
-

r
doarne in medie 3-4 ore/noapte
- se trezeste peste noapte si sta cu lumina stinsa
- doalrne singura in camera

I -
-
acasa rcfuzatratamentul

I
nu ia somnifere
6. NEVOIA DE A SE IMSRACA, A SE DEZBRACA

I -
-
p oatrta imbracaminte adecvata vArstei,

este curata si ingrijita


anotimpului, situatiei

I 7.
- se imbraca si se dezbraca cu ajutor (de sot)
NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI LA LIMITE

I NORMALE

I -
-
temperatura nofinala 36,5 Co
nu este friguroasa

I 8. NEVOIA DEAFI CURAT SI NCruTTT


- cu ajutorul sotului isi efectueazatgtena co{pului zilnica

I imbracamintea este cutata

I -
-
parul pieptanat (qutata de sot)
unghiile taiate (ajutata de sot)

rl
- igiena buco-dentara
9, NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
- cefalee
- dezorientata tempo-spatial
- tulburari de g0ndire(halucinatii, automatism mintal)
- concept de sine alterat
- riscul de a face lucruri daunatoare ei si /sau celor din jur
10. NEVOIA DE A COMUNICA
- limba vorbita si scrisa- limba romdna
- halucinatii auditive (aude voci)
- automatism mental- raspunderea g0ndirii, comentariul gdndirii
- fuga de idei lipsa comunicarii non- verbale
- nu comunica cu cei din familie
- este o persoan a tzolata

11. NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA


- religia ortodoxa
- partrcrpa la slujbe religioase
- doreste sa tina post
12. NEVOIA DE A FI UTIL
- nu lucreaza
- nu se ingrijeste de gospodarie

- nu este multumita de sine


13. NEVOIA DE A SE RELAXA
- nu se poate relaxa deoarece este agrtata tot timpul
14. NEVOIA DE N IMVATA
- nu se informeza
- nu pune intrebari despre starea sa de boala
- are probleme de educatie sanitara

95
I
I
I [I. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI ALTERATE:

I NEVOIA DE A RESPIRA
NEVOIA DE A MANCA, A SE HIDRATA

I NEVOIA DEA ELIMINA


NEVOIADEA DORMI, A
I
SE ODIHNI
NEVOIA DE A FI CURAT SI INCTNT

I NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE


NEVOIA DE A COMTINICA

I NEVOIA DE A FI UTIL
NEVOIA DE A SE RELAXA
I NEVOIADEA1NVATA

I DIAGNOSTICE DE NURSING:

I Di spne e legata de tabagism

Inapetenta legata de stare psihica specifica

I Constipatie legata de alimentatia dezechilibrata si a tratamentului

I chimioterapeutic
Dificultatea de a se odihnii din cavza insomniei

I Epuizarea fizica si psihica legata de refuzul administrarii tratamentului cu


neuroleptice si sedative.

I Deficit de autodngrijire legata de starea psihica dezinteresul de a se spala,

I de a se imbraca si dezbraca;

C omun icarca inadecv ata le gata de b o al a p sihi ca;

I Dificultatea de a depune activitati si nemultumirea de sine legate de boala


psihica

I
;

Agitatie psiho-motorie legata de tulburarile de g6ndire

I
I 96

t
I
I
I Dificultatea de a invata legat de comportamentul psihotic (nu se
informe aza, nu pune intrebari despre boala sa , are probleme de educatie

I sanitara);
Anxietatelegata de starea psihica actuala:'

II
r II[. PLANIFTCAREA pE TERMEN SCURT (24h)

I Pacienta sa reduca din numarul de tigari pentru


usoara;
a ayea o respiratie mai

I Pacienta sa fie alimentata cantitativ si calitativ pentru a evita

I deshidratarea;

r
Pacienta sa nu mai rcfuze tratamenul in termen 24 h;

Pacienta sa nu mai prezinte constipatie in 48 h;

Pacienta sa nu mai prezinte stare de epuizare, oboseala;

I Pacienta sa fie capabila sa-si efectueze singura nevoile de autodngrijire in

I
decurs de doua saptam0ni,
Pacienta sa ajunga singura la faza de ameliorare a bolii in termen de doua

I saptam0ni;
Pacienta sa nu mai prezinte stare de anxi etate;

I Pacienta sa poata prevenii riscurile nebenefice ei cdt si celor din jur;

I
Pacienta sa nu mai prezinte insomnie in termen de 24-48 h;
Pacienta sa nu mai prezinte stare de agitatie in urmatoarele 24 h;

t Pacienta sa prezinte interes pentru desfasurareaunor activitati colective;

t IV. INTERVENTII:

I Am administrat la indicatra medicului neuroleptice, sedative:

t -Plegom azin 25 mg fiola intramuscular

-Diazepam 10 mg fiola intramuscular

t 97

n
r
I
I Am administratla indicatia medicului
-Seroqu el 200 mg tb XR 1 -0- 1
:

I, -Depakine 300 mg tb 1-1-1


-Rivotril2 mgtb % - Y, -l

I Am administrat la indicatia medicului laxative


-Ciocolax
I
2 tb. 8- 14
Cu toata rabdarea si intelegerea am alimentat pacienta cu ajutorul

I infirmierei de 3 onl zi;


Am rugat apartinatorii sa aduca2 pachete de tigari pe saptamdna;

I Am luat tigarile pacientei cu aprobarea medicului si am redus numarulul


lor la 2-31 zi;
I Am eliberat pacienta din camasa de forta dupa 6 ore, am ajutat pacienta

I sa-si satisfaca
nevoile ftzice, am ajutat-o sa se spele, sa se imbrace, sa mandnce si sa-si

I admi ni s tr eze tr atamentu I;

Deoarece paci enta prezinta tulburari psihomotorii, am imobili zat pacienta

I la indicatra medicului (in camasa de forta) c, ajutorul infirmierei;

r Am protejat pacienta impotriva lezarn, prin asezare de paturi , perini in


jurul ei;

I Am supravegheat pacienta ;
Am incercat sa comunic cu pacrenta, acord6ndu-i multa rabdare si
I intelegere;

Am explicat pacientei necesitatea tratamentului;


T Am incurajat familia pentru a se implica in suportul emotional de a vizita

I pacienta;

t
Am recoltat probe de laborator hemotologice si biochimice (V.S.H.,
Glicemie, Uree, Acid uric sg., Creatinina, Colesterol, V.D.R.L., examen sumar

t de urina);

I 98

t
n
I
I ANALIZE DE LABORATOR HEMATOLOGICE
NUMELE VALORI VALORILE CAREDINVALOR

I EXAMENULUI
VSH
NORMALE
5-10 mmih
PACIENTEI
9 mm/h
ESTE PATOLOGIC,

II Glicemie 80- 1 20 mg o/o


80%

I Uree

Acid uric sg
20-40
3-5
mgo/o

mgo/o
38 mg%
4,4 mgo/o

I Creatinina
Colesterol
0,7 -I,5
150-250 mg'h
mgo/o 0,7 mgo/o

174 mg%

I VDRL Negativ Negativ

I
I EXAMEN SUMARDE URINA
NUMELE VALORI VALORILE CARE DIN VALOR]

I BOLNAVULUI NORMALE PACIENTEI ESTE PATOLOGIC,

I Culoare

Aspect
Citrin (galben)
Clar
galben

CIar

I Rectie
Densitate
Acida
1010-t020
Acida
1016

I Albumine Absent Absent

I Puroi
Glucoza
Absent
Absent
Absent
Absent

I Corpi cetonici
Sediment
Absenti
Celule epiteliale rare
Absenti
Frecvente

I Leucocite celule

I Pigmenti bilian Absenti


epiteliale
Absenti

I Glicozurie 0sl24h 0gl24h

I 99

I
I
II
I v. EVALUARE (24h)
-Pacient a prezinta dispnee;

It -Pacienta mandnca mai bine (dar cu ajutor);

-Pacienta nu rcfuza tratamentul

I
;

-Pacienta nu si-a reluat tranzitul intestinal in limite normale;

Il -Pacienta doarme cu ajutorul medicamentelor in medie de 6-7hl24h;


-Pacienta nu prezinta o stare de ameliorare pentru riscul de expunere la

I anumite

accidente;

It -Pacienta prezinta scurte perioade de luciditate;

I
-Pacienta incearca sa-si araryeze patul singura;

-Pacienta se imbraca si se dezbraca cu ajutor;

Ir -Pacienta nu prezinta interes pentru desfasurarea activitatilor de grup;

-Pacient a prezinta stare de anxietate.

t
lt PERTOADA 21.04.2011 - 23.04.2011

I II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


NEVOI ALTERATE

I 1. NEVOIA DE A RESPIRA

I
2. NEVOIA DE A MANCA, DE A SE HIDRATA
3. NEVOIA DE A ELIMINA

I 4. NEVOIA DE A DORMI,

5.
A SE ODIHNII
NEVOIA DE A FI CURAT SI NCNINT

I 6. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE


NEVOIADEA COMUNICA
I
7.

8. NEVOIA DE A FI UTIL

t 9.

10.
NEVOIA DE A SE RELAXA
NEVOIA DE A 1XVATA

il 100

lr
I
I
r DIAGNOSTTCE DE NURSTNG:
Dispne e legata de tabagism

I Dificultatea de a elimina legata de constipatie


Deficit de autodngrijire legat de boala psihica

I Deficultateade a se odihnii legata de starea frzica si psihica


Alimentatta dezechilibrata legata de starea fizica si psihica
I Ineflcienta adaptare individualalegata de modul de a gdndii

I Nemultumirea de sine legata de starea actuala a bolii


Agitatia psiho-motorie legata de tulburari de gdndire

I Comunicarea inadecv atalegata de boala psihica


Dezinteres de a se imbraca si dezbraca legat de starea actuala abolii

I
I PLANIFICAREA
Pacienta sa reduca din numarul de tigari 2-31 zi;

I pacienta sa

saptam0ni;
se ahmenteze cantitativ si calitativ in termen de doua

I Pacienta sa rnr mai prezinte constipatie in 24 h;

I Pacienta sa nu mai prezinte stare de anxi etate;


pacienta sa ajunga la starea de ameliorare a bolii in termen de doua

I saptamdni;
pacienta sa-ti evalueze singura nevoile de autoOngrijire in termen de doua

I saptam0ni,

t Pacienta sa prezinte interes pentru desfasurareaunor activitati de grup;

Pacienta sa poata dormi fara ajutorul medicamentelor.

T INTERVENTII:
Am administrat la indicatta medicului:

I Seroquel 200 mg XR 1-1-1-0

t Depakine 300 mg tb
Rivotril 2 mg 0-0-1
1- 1- 1

l 101

I
E
I
I
Ani efectuat la indicatia medicului clisma evacu atoare;
Am explicat pacientei despre efectuarea clismei;

I Dupa efectuarea clismei am obtinut reluareatranzitului intestinal;


Am redus din numarul de tigari ale pacientei

I La indicatia medicului am stimulat apetitul pacientei administrdndu-i i.m


;omplexul de vitamine (B 1,B6,C) la orele 8-20
I Am aerisit salonul pentru a-i oferi un mediu ambiant;

I Am schimbat patul pacientei


Am ajutat pacienta sa-si administreze tratamentul

I Am ajutat pacienta sa-si efectueze nevoile de auto0ngrijire


Am comunicat cu pacienta acord6nd-i multa rabdare si intelegere
T Am incurajat pacienta si am incercat sa-i inspir multa incredere

I iqiena
Am asigurat pacientei cele necesare pentru a-si satisface nevoile legate de

I Am hidratat pacienta, tindnd cont de pierderile de lichide prin transpiratie


Am rugat pacienta cu multa rabdare si convingere sa-si faca singura patul si

I sa mature singura salonul

I Am incercat sa-i inspir incredere in propria-i forta si capacitate ca si ea cu


putina buna vointa poate sa fie utila

Ii Am mentinut in permanenta legafura cu apartrnatorii


\m insotit pacientala cabinetul psihologic
I
It Eramenul psihologic
Bolnava este incordata, suspicioasa si din cdnd in cdnd asculta cu atentie

lr : ;', ; ; e aude numai ea. Este corect orientata in timp, orientarea in spatiu nu este
'/

t
! ! -L-.

\u este sigura de faptul ca se afla intr-adevar intr-un spital. Are c6teodata


*::.sia
ft ; - ). : la in spital.
ca se gaseste intr-o inchisoare. Raspunde cu dificultatelaintrebarea de

II 102

il
I
It
I Din cele ce spune insa
delirant internarea ei in spital.
se poate intelege ca ea interpreteaza intr-un mod

I Consid era ca a fost adusa aici de dusmai, printre care


pentru a evita dezvaluirile ei. Bolnaya este inchisa
il numara si pe sot,
in sine si nu vine in contact

rT cu ceilalti bolnavi.

rt Presupune ca
special pentru
unii dintre pacienti nu sunt deloc bolnavi, ei sunt trimiti
a o urmarii. Dupa cum arata bolnava suspiciunile ei sunt

It confirmate de o serie de fapte , cum ca bolnavii trimit scrisori intre ei- informatii
cu privire la ea.

I Bolnava manifesta suspiciune cu privire la produsele alimentare. Este in

I
intregime cufundatain trairile sale delirante si nu inclina sa vada un anumit sine
si sa atribuie semnificatie faptelor din jrrr. Mentionarea numelui sotului, nu

I provoaca pe fata bolnavei reactii emotionale adecvate.

I EVALUARE:
-Pacientaprezinta o stare de ameliorare a respiratiei

I -Pacienta a inceput sa mandnce singura

I -Pacienta nu rcfuza tratamenul

-Pacienta si-a reluat tranzitul intestinal

I -Pacienta
alimentar
nu mai prezinta constip atie datorita clismei si regimului

I -Pacienta se odihneste, incepe sa prezinte o stare de imbunatatire a starii

I de epui zare

-Pacienta a ufinat ffatament cu regulantate si a beneficiat de mult interes,

I rabdare si afectiune
-Pacienta
.

a inceput sa prezinte un pic de intres: prin miscari lente,

I manAnca, se imbraca singura, se spala

I -Pacienta prezinta
anumite accidente
o stare de ameliorare pentru riscul de expunere la

I 103

rl
I
I
I
-Pacientaprezrnta scurte perioade de luciditate si comunica verbal
-Pacientaincearca sa-si aranjezepatul singura: a ?nceput sa persevereze

I -Prin metoda de imobrlizare si administrare a ffatamentului, pacienta este


mai linistita,fapt pentru care se relaxeazaprin a citi cafii religioase si a se uita la

I televizor.

I PERTOADA 23.04.2011 - 27.04.2011

I ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

I NEVOI ALTERATE:
NEVOIA DE A RESPIRA
I
1.

2. NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

I 3.

4.
NEVOIA DE A FI CURAT SI NCruUT
NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

I 5.

6.
NEVOIA DE A COMI-TNICA
NEVOIA DE A FI UTIL
I T.NEVOIA DE A IXVATA

I DIAGNOSTICE DE NURSING:

I Respiratie ingreunata legata de tabagism

t
Insomnie si stare de agitatie psihomotorie legata de boala
Deficit de auto-ingrijire legata de starea bolii

I Dificultate de a se proteja de anumite "posibile" riscuri datorate bolii


C omunt care defi citar a legata de boala

I Ne0ncrederea in propria persoana legata de nevoia de a fi util

Lipsa de cunoastere legata de inaccesibilitatea la informatie.

I
I
I 104

t
I
I
I PLANIFICAREA ( obiective pe termen lung)
Pacienta sa respire fara dificultate;

I Pacienta sa aiba un somn linistit, nestingherit;

Pacienta sa alba o igiena completa fara ajutor;

I Pacienta sa fie comunicativa;

Pacienta sa arba incredere in propria persoana;

T Pacienta sa fie bine informata in legatura cu boala sa;

Pacienta sa nu mai prezinte dificultate in a se proteja.


T
r INTERVENTII:
Am aerisit zilnic salonul pentru a-i oferii un mediu ambient corespunzator
I Am schimbat lenj eriapacientei de cdte ori a fost nevoie

I Am administrat tratamentul la indicatra medicului


Seroquel 200 mg tb XR 1- 1- 1

I Depakine 300 mg tb
Rrivotril2 mg tb 0-0-1
l-1-l

I
I -:;:uie
Am explicat bolnavei cu multa rabdare , blAndete si intelegere de
sa se odihneasca
ce

I Am asigurat pacientei cele necesare pentru a-si satisface nevoile legate de


. ::-3 corporala: sapun, prosop, lenjerie de corp, etc.
I .\m laudat pacienta pentru progresul pe care l-a facut

II \:'t incurajat pacienta ca si am incercat sa-i inspir multa incredere


-r:t &sigurat pacienta ca este in siguranta, ca este supaveghata si nu o sa-i

fr -.1 -.:::-eli nici un rau


*":- lncurajat pacienta sa mearga singura unde are nevoie, si nu isi faca

I *"" :-- l. ..;zrr. pentru ca acestea nu sunt adevarate


-.* :i::onstrat pacientei ca nu este nici un pericol de a pati ceya, prin a
I -. - -":-:-:: .:unrite lucruri. Ex: Am luat un pahar de unica folosinta plin cu

t 105

I
I
I ceai am baut eu int0i , apoi i-am dat si ei sa bea din acelasi pahar, la fel am

I procedat si cu m6n carea

I in in salon, am aprins becul si i-am


schimbul de noapte am stat cu pacienta
demonstrat ca lumina becului nu are nici un efect asupra ei, doar atdt ca

I lumine aza incaperea

Am comuntcat cu pacienta
I Am incuraj at pacienta

I Am insotit pacientala sala de Ergoterapie si am convins-o ca si ea poate


sa brodeze si sa croseteze,la fel ca si celelalte bolnave

I A luat un goblen si i l-am dat pacientei , i-am explicat si am ajutat-o


coase singura spun0ndu-i ca si ea poate sa fie utila chiar daca este in pensie de
sa

I boala

I medic
Am invatat pacienta sa uffneze cu regularitate tratamentul indicat de

I luna.
Am ajutat-o sa intel eaga ca trebuie sa vina la control periodic o data pe

I
I EVALUARE:
Pacienta s-a conformat :respira mai usor

I Pacienta a urmat tratamenul cu regularitate si corect, fapt pentru


doarme, se odihneste
care

Ir Pacienta se autodngrijeste singura

I Pacientaprezinta stare de ameliorare la nevoia de a evrta pericolele


Pacienta este comuni cativa

I periodic
Pacienta crede ca poate fi utila, numai cu tratamenul si controlul medical

t Pacienta este bine informata despre boala sa.

I
I 106

I
I
I
I E\'ALUARE LA EXTERNARE
Pacienta de sex feminin in
01.05.2011
vdrsta de 32 de ani cu diagnosticul de

I Schizofrenie paranoida a urmat tratamentul indicat de medic


Pacientaptezinta stare de ameliorare, continuatratament cu

I
:

Seroqule 200 mg tb XR 1-1-1

I Depakim 300 mg tb % - % -l
Rivotrol2 mg tb 0-0-1

I Se recomanda tratamentul
supraveghere continua
strict suprave gheat, dispens arlzare,

I Are cunostinte suficiente despre ttatamentul pe care sa-l urrneze acasa.

I
I
I
I
I
I
I
t
I
rl
t
I 107

I
T
T
_r
r
I
t
I
a ai trl
Z /.\
^)
\r/
P
!x{
I
i
* \J
r
L:)

+ -i
-7
L-J

il -
H
tJ
l=1
i
AJ

Fl
l-
H
i)
>.
* I

:\J
l-1
*

J
,-]
-

r)
* l'i ')
r

+
i

il I
Il
T
f CONCLUZII

rl Aflandu -ma la finalul


care am ajuns; este tofusi
cercetarii,este firesc sa evidentiez concluziile \a
dificil sa le creionez concret.Am reahzat o cercetare

+ despre atitudini si prejudecati iar simplul fapt de a mentiona aceste concepte


poate ca e suficient pentru a defini dificultatea concretului.Vorbind despre

+ atitudinile si prejudecatile oamenilor,aducem in discutie sentimentele,

+ convingerile, credintele, valorile morale pe care indivizii le au. Am avut ocazia


in timpul cercetarii sa constat _ignoranta, mila, indiferenta, necunoastere,

+ compasiune, critrca, in randul oamenilor, fata de bolnavul cu schizofrenie-un


nevinovat in fata bolii,dar un invinuit de societate.O alta concluzie la care am

+ ajuns,este aceea ca schizofrenia este un subiect despre care se vorbeste greu,se

cunosc putine,dar totusi are puterea de a determina o parte din factorii ce

+
t
influenteaza negativ echilibrul vietii bolnavului cu schizofrenie :atitudinile si
prejudecatile.
Am presupus ca nu exista diferente intre felul in care percep femeile si felul

* in care percep barbatii, bolnavul cu schizofrenie.Rezultatele au demonstrat

t contrariul.Aceasta infirmare lasa loc multor interpretari dar cred ca relevante


sunt sensibilitatea si latura materna a femeilor

Il
I
familia acestui a ; cavzele ei sunt obiective si nu tin de vointa, motivatia sau
relele intentii ale pacientului

T pacientului in vrata familiala si sociala

I celor din jur schizofrenul nu mai este un condammnat, un om pierdut penfru

I familie si societate ; antipsihoticele de ultima generatie ii permit sa duca o

r viata independenta si implinita.

T 118
t
tt BIBLIOGRAFIE
;

t PSIHIATRIE EDITURA MEDICALA UNIVERSITARA


HATIEGANU" CLUJ NAPOC A2OO2- IOANA MICLUTIA
,,IUILU

T TRATAT DE PSIHIATRIE OXFORD EDITIA A-II-A I998 - MICHAEL


GELDER, DENNIS GATH, RTCHARD MAYOU

T SCHIZOFRENIA - EDITIA 1998 . AUTOR RODICA JEICAN

I NURSING- TEHNICI DE EVALUARE sT TxcRIJIRI ACoRDATE DE


ASISTENTI MEDICALI - EDITURA VIATA noUANEASCA SUB

fr REDACTIA LUCRETIA TIRICA


Lista Autorilor:
T o LucretiaTinca
. Gherhinica Gal
rr o Monica Seuchea
I o Elena Dorobantu
o GeorgetaBalta
I o Maria Zamftr
I o Mariuca Ivan

r o Mariana Ardeleanu
. Maria Pesek

I t984
INTRODUCTION A LA PSYCHIATRIE CLINIQUE - Editura Navarin

I SCHIZOFRENIA N PSIHIATRIE - Editura medicala Bucuresti -1976 -

r Constantinescu G.N.

I
T
It tt9