Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Indreptar Pentru Prepararea Medicamentelor Vol. 2

    Încărcat de

    Gigi Adam
    303 vizualizări144 pagini
    Indreptar pentru prepararea medicamentelor Vol. 2

    Titlu original

    Indreptar pentru prepararea medicamentelor Vol. 2

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Indreptar pentru prepararea medicamentelor Vol. 2

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    303 vizualizări144 pagini

    Indreptar Pentru Prepararea Medicamentelor Vol. 2

    Încărcat de

    Gigi Adam
    Indreptar pentru prepararea medicamentelor Vol. 2

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 144
    | I} ee \ Prof. Univ. Dr : : Dumitru LUPULEASA f ' UME. ,Carol Davila” Bucuresti ; | ! | Asist. Univ. Assist. Univ. ! . Tonela Belu Mirela Mitu | | : UME. Craiova UM. ,,Carol Davila” Bucuresti i | i tof i ! | | i he. | | | j i INDREPTAR PRACTIC PENTRU PREPARAREA | paral MEDICAMENTELOR | | : | . Volumul I i | / | | i I i v | | i i Fo det i | EDITURA MEDICALA UNIVERSITARA ia CRAIOVA ( ia 2004 wl in} Lucrarea a fost avizata de Biroul Senstalui UMF Craiova, 126/15.06.2004 ‘Deserierea CIP a Bibliotecl! Nationale a Romfniel rmedicamentdlor / Duniiu Lupucasy Tela Bolu, Mirela Mitu - Cruiova : Editura Medicala} Universitara, 2004 vol. ISBN 973-8354-85-4 ‘Vol. 2 / Mirela Mitu. ~ Craiova. - 2004, - Bibliogr.| ISBN 973-757-173 1, Bele, Tonela 1. Mitu, Mirela as AR AA EDITURA MEDICALA UNIVERSITARA CRAIOVA. Se, Perv Rares 41100 Crore Ta Fex 4025150179 emt tenemos Copyright © 2004 altura Medicald Universitart ‘Toate drepturl ropa cet elf sunt rezervee EMUC. Ore reproduces integral su parfal pin eice procede, a nor pain din acct here, efoctuts fk ‘utoraatnedtorual ete etl constiul oconkaficere. Sunt eect reproduced Sle renee alizat|idlvduale cau ltt Justine de interesul tie co spectra respective ca. Copyright ©2604 Raltura Medicalt Untversteart All rights reserved. Ths bok is protected by copyright. No prof tls book may be ‘produced In any form or by any meas, inclning photoenying, a tized by any Information storage nd retval eystem without wien pemision fom the copyright ‘Comanda 20472004 Tea} 300-+40 0x INTRODUCERE.., SOLUTIONES.... LSOLUTH APOASE 1, Soet otal sapple compase obit pra daavare prin diluare.. x @ Solutio phenyl Solutio cali chlorii'f0% (FR. X).. Solutio chloroformium 0,5% (F.R. IX) .. Solutio hydrogenij peroxydi diluta (F-R. IX) Solutio conservans (FR. 2X). chimes... Solutio alumini acetico-tuiarci (FR. X).. @ Solutio ammonit aceimis 13 % (FR. X).. Solutio caleli hydroxidi 0,15 % (FR. IX)... 15. Sirupi Solutio aetherolei menthae spirituosa 5%.. 15.1. Siropuri cbjinate prin dizolvarea zabirului fn apa sau in solu Solutio ammoniichloridi anisata medicamentiase .. n6T | i : @ Sirus simplex (FRX). CT)’ I. SOLUTI CU SOLVENTI ANFDRI. @ Sirupus balsami tolutani (FR. X). TILL. Olea medicata.. Sirop pentru diabetici. 71) Oleum camphoratum . 1.5.2. Siropuri objinute prin amestectarea siropulul simplu cu solu ‘Oleum salicylicam.... i smedicamentoese sau soluii extractive. TIL2. Solufii ta glicerings 1” @ Sirupus codeinii 02% (FR. X) Glicerina bormxath. Sirupns citti PLR. DX) remo Glycerolum phenolarun.. : Sirupos aurantionum FRI) en ~ 11.3, Solufii i glicoli |. 7° sirupus kali quajacolsulfonatis 6% (F.R.IX) i «___ Sirapus belladonna (F220, @ IV. SOLUJII MEDICAMENTOASE CU VEHICUL COMPUS.........(1@) 1 Sirupus ferri chloridi oxydulaty 5% (FR. IX) 1 | Solutio fuchsini cum resoreinoli | 16, Solusi titrate eu substante toxics, Solujic titrata de sulfst de atropink 194... Soluple ttatt de suit de uteninh 1%. ‘Y. FORME FARMACEUTICE LICHIDE CU ADMINISTRARE PE L7. Exemple de solufil magistrale cu substanfe toxice sau MUCOASE... | & Solutio castellani sine fuchsini. puternic active. ' } V.L. Forme farmaceutice rinofaringiene. 97, Rhinoguttae naphazolini hydrochloridi 0,1% (FR. X). 169 x OLS. Exemple de solufii magistrale cu extract gi tineturi Spataturile nazale. > © 110, Exemple de solufii magistrate eu substinfe greu solubile san Inhalatile nezae. aoe ® aaa |e sche apopen de od iodo... . Solute oti cu cloramfenicol si uocinoton.. Bai auricular. | @ ILSOLUTIONES ALCOHOLICAE.... 28) | 9© Solutio camphorae spirituosa 10%. PF Solutio jodi spirituosa Solutio aetheris spirituosa 25% ... Spalituri bucale sau epe de gu. .VL EXEMPLE DE RETETE MAGISTRALE... Colutori Solusile pentru aplicare gingivodentari. ‘Solutia Clumski... Solutia Walkoff. ‘Solufia Bonain. V.4. Solutil pentra aplicare vaginall. Soluji pentraspalaturi sau iigati vaginle V5. Forme farmacentice uretrale V.6. Forme farmaceutice rectal VIL. ANEXE.... ANEXA NR. | Numdrul de pictturi pe gram... ANEXA NR. 2 Solubiltate ANEXA NR. 3 Prepararea alcoolului de diferite concentrafii prin amestecarea de alcool si apa la 20°C (tn grame).. = ANEXANR. 4 Verificares dozelor maxime.. ANEXA NR. 5. Legea 73, din 29 Decembrie 1968. Instructiunile Nr. 103/1970 ‘Ordin Nr. 317 din 02/10/1987..... (Ordin nr. 189 din 19/03/2002 (Ordin nr. 251 din 08/04/2002 Deoretul 466 din 28 decembrie 1979 (Ordin nr. 95 din 06/02/2003, Ondin nr. 87 din 03/02/2003.. Ordonana nr. 72 din 28/08/2003. ANEXA NR. 6 Abrevieri_ folosite. INTRODUCERE Lucrarea intitulati © INDREPTAR PRACTIC PENTRU PREPARAREA MEDICAMENTELOR” trateazi aspectele legate de prepararea formelor farmaceutice ca sisteme disperse moleculare, respectiv prepararea solufiilor adevarate. Lnerarea se adreseaza studengilor farmacigti, farmacistilor rezideny, farmacigtlor din refeaua de circuit inchis gi deschis, indicofiile date in exemplele prezentate permit acestora prepararea diverselor rejete magistrale cu care se pot {ntdlni fa practic. Fiecare categorie abordata — solufii pentru administrare orala, solufi eu splicare pe piele, solufi cu aplicare pe mucoase - incepe cu o scurté prezentare & efintiei, a condipiilor de calitate pe care trebuie si le fndeplineasc4, conform Fermacopeci Romfine edijia a X-a, Farmacopeei Europene editia a Ul-a gi USP2G-NF2ISI. Pentru ate formulele preventate sunt detulisle tehaica de Preparare, observaiile referitoare la substanjele asociate in formuld, aspectul reparatului obtinut, conservarea gi acjiunea terapeutict, _ tn ultiml capitol se gisese anexcle care conjin date despre numrul de ioSturi pe gram Ia 20°C, solubilitate, doze maxime, prepararea alcoolului de diferite concentrati, ete. nofiuni firk de care nu s-ar putea injelege anumite aspecte din lucrare, Attorii SOLUTIONES * SOLUTIL Solufiile megicamgntoase sunt preparate farmaceutice lichide, care confin una sau mal pulte active, dizolvate intr-un solvent sau intr-un. amestec de solvenfi; punt djstinate administriri interne sau externe (F.R. X). Solujile sunt fnttlnite sub diferite denumiri conventionale ca: limonade, Ib. ar, limoun = care se refer la lamiie; ~ pofuni, 1b. lat. pti, onis = butts z| licori, Ib. lat. liquor, is = lichid clar, elce, La alisir= xen, mediament cu sropietimagice; pictiur, Ib. lat. gutta, ae = picatura, solufii buvabile, Ib. fr. buvable = care se poate bea; lofiumi, Ib. gr. Loti~ a spala, Ib. lat. lotus, a, um = spalat. | SSSA KA NAS Solyjile medicamentoase, ca gi solufile extractive apoase au fost printre | primele forme farmaccutice preparate, Acesten au fost nscrise in c& din 1862, de FR 1, sub forma de exemple, flirt monografie de generalitii Desimiren de SOLUTIONES exe nuit fa FR 1, ome eater | preparate lichide pentru uz oral registe in monografia LIQUID PREPARATIONS FOR ORAL USE Praeparationesliquldae peroralice > -preparate lichide pentru aplicare cutanati in monografia LIQUID PREPARATIONS FOR CUTANEOUS “APPLICATION - Praeparattones liquidae ad usum dermicum. * Preparatele lichide peutra uz oral sunt de reguld solu, emulsil sau suspensii care confin una saul mai multe substanfs ‘active, fntr-un vehicul corespunzitor; unegri sunt constitute din substente active lichide, ca atare. Anumite preparate pentru uz ral se obfin prin diluarea unor preparate lichide concentrate; se pot objine solu, siropuri sau suspensii pentra uz oral pomind de Ia pulberi sau granule utilizind un vehicu! corespunzator. Vehiculul utilizat este ales Gu atenfe fn unctie dé natura princpiilor active gi trebuie s8 prezinte ‘caracteristci organoleptice potrivite uilizlil preperatului. BR _ Pot confine: conservanfi antimicrobieni antioxidant gi alti excipienti ca: agenti de dispersare, de ingrosare, suspendare, emulsificare, agenji de tamponare, de umectare, solubilizanti, aromatizanfi, edulcoranti si coloranti autorizafi Se disting cftva categorii: > solufi, emulsi si suspensii pentra uz oral; > pulberi si granule pentru solufi seu suspensii de uz oral; > pictturi penta uz oral; > polberi pentru pletruri de uz oral; > siropuiis > pudre si granule pentru siropuri. Pentru aceste forme orale se determina: uniformitatea confinutului pentru suspensille midozs; Y uniformitatea masei pentru solutile sau emulsile unidozs. Se cfntireste confinutul individual a 20 de recipiente si se determin§ media. Maxim 2 valori pot ficu 10% mai mari decit medis siniciuna cu 20% mai mare; Y doza gi uniformitatea dozei pentru picdturile orale se determin’ Int-un cilindru gradat misurind prin picurare canttatea uzuald prescrisi. Viteza de picurare mu trebuie s& depigeasc& 2 picthuri pe secumd; Y volumul sau masa eliberate. Se conservil in recipiente bine tnchide, pe eticheta chrora se menjioneazi nnumele oricdrai conservant antimicrobian adaugat. Solupile, emulsiile gi suspensiile pentru uz oral sunt condifionate tn recipiente unidozA sau multidozS. Fiecare dozi a preparatelor multidozA este administreté prin mijloace si dispozitive corespunzitoare pentru misurarea ‘Volumului prescris. Se administreaza cu lingura sau ceagea de 5 ml sau multiplu al acestuia sau cu seringa de uz oral pentra alte volume. Pulberile si granulele pentru solufii sau suspensii de uz oral corespund monografillor ,Oral powders” sau Granules". Dupai dizolvare sau suspendare B el corespund cerinjelor pentru solutit sau suspensit de uz oral. Eticheta confine metoda de preparare a solutiei sau suspensiei respective, condifille si durata de conservare dup& preparare. Piciturile pentru wz oral sunt solufi, emulsi sau suspensii care se administreazi in volume mici, sub form& de pictturi prin mfsurare cu dispozitive corespunzitoare. Eticheta menfioneazA numirul de pic&turi pe smililitra de preparet sau pe gram, cfind doza este mAsuratA in pic&turi. Pulberile pentra picaiuri de uz oral pot confine excipienfi pentru a ugura izolverea sau suspendarea ta lichidul corespunaiior si pentru a preveni aglomerarea particulelor. Preparatele lichide pentru apicare entanatf. sunt preparatelichide cu ‘vascozititi diferte, destinate aplictii pe pele, inclusiv pe pielea capului, sau pe ‘unghii pentru objinerea unui efeet local. Sunt solufii, emulsii sax suspensti, care confin una sau mai multe substange active intr-un vehicul corespunzitor, Confin conservanfi antimicrobieni, antioxidant si alti excipient utiliza * ca stabilizanti emulgatori sau agent de ingrosare. Preparatele destinate administriti pe pielealezaté sunt sterile. Pentru administrare entanatl se mai intdlnese spume gi sempoane. Se conserva in recipiente bine inchise, iar daca preparatul este steril fn recipiente fachise etang. Eticheta preparatului confine numele conservantului antimicrobien folosit, unde este cazul, dact preparatul este steril, Conform USP26-NF21S1 solujiile sunt preperatelichide eare confin una sau mai multe substanje dizolvate, dispersate molecular, intr-un solvent corespunzittor seu amestec de solvenfi miscibili. Deoarece moleculele sunt uniform dispersate in solufie, utiizarea solujilor ca forme dozate, asiguri “ a, secs ae : . ‘mtformitatea dozBrii pe administriri i o bund exactitate cid se: duet sea se aes al solve, Substantele din ogi sunt mai susceptibile 1a instabilitate chimica ‘I echt in stare sotiaa! . entra toate’ sol volail, conservarea se fagp in recipients inchise, depocitate departs de ealdurd enoesivi. Cind reacfile chjmice de fotolizt reprezintl o potential problem de stables, conservara fo palzect ia recipinte oe mn pei ecere iin {nfumotie de Galea de administare,soluile se clasifcd tn: . >. solu orate, Al > soluplitopice; ° {In functie de solpt gi sister de solveni se clasficd tn: y oe l > tinct, ‘ > ‘spirtui, ‘| Solutiile orale sunt preparate lichide, destinate administrtrii orale, care | Contin una sau mai multe substanje active, cu sau fir8 agenti cu rol sromatizant, edulcorant sau colorant, dizolvafi tn api sau amester de cosolventi, Se pot "> ‘administra direct pacientilor sau pot fi formulate ca Solufil concentrate care se —! dilveazA inaintea edministriii, Este important de cunoscut daca diluarea cu ep& « solupilor orale care consin cosolvenfi, cum ar fi aleoolul, poate duce In | Precipitarea anumnitor ingredienfi. La formele solide solubile sau amestecurile solide solubile folosite in scopul dizolvériffntr-un anumit solvent si administrate | oral in denumire apare si formularea |,pentra solutie oralé”, de exemplu | 1Clorura de potasiu pentru solufie orala”. | Solu topie sunt de regu soli apose, cae pot confine adese alfi solventi ca alcoolul si poliolil, destinate aplicari pe piele sau pe mucosse. a | 5 18 1 De skemplu solufia topick. orld de lidocaink clothidriea poate. confine sonia gen ‘oon ‘Termenul de lofiune cuprinde soluile gi suspensiile aplicate | Conform FR. Xjsolutiile}medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide, care contin ung seu mai multe substane, active dizolvatetnt-un solvent seu nteun amestec de solvents stint destinate administri interne sau externe. | FREPARARE | Sotugite se Prepart! priq dizolvarea substanfclor active in solventul previo i completrea la masa peifcatt (ae), Dupd dizolvare, daca este cami, soll se ited. One 3 mods de dntase 2 efit fm fimetie de natura 5 ‘Propeletiile eubstanfelor, ative; substanjcle volatile sau substanjele cu miros Putemic se adaugh la sfiyit | j Solent cet ma lost mt ‘api, alcool, glicerol, uleiuri vegetale. Ori de cite ori se prescri soligii fir 8K se specfice solventl se foloseste apa, in azul solutilorapose 5h de Hoaree-soareli, tn eazy sluilorulcioase. {a preparae se pt ols substan aie, care wu diverse rola: solubilizangi, gent perm coreciate gst, roll pent justares pl ‘ah conserva aire pobth Cfnd se prepa solu Gu substanjo toxice sau putemic active, tn ceo mal mist de $0/mg, se foastc solu tat (1:10 sau 1:100) jale scestor substanfe tiene ble esbeanflor tose mu puter active so Plsweank fi duly VENENA /suu SEPARANDA, elit de subsianjle corespunzatoare. ! Pentru msurarea componentelor lichide in picaturi se foloseste picitorul normal. | { 6 DESCRIERE ‘Solutiile medicamentoase sunt lichide limpezi, cu mirosul, culoarea si gustul caracteristice componentelor. pHeul Se determin potentiometric. MASA TOTALA PE RECIPIENT Se determink prin céntirirea. individuala a confinutului din zece recipiente, Faf de masa declaratA pe recipient se admit absterile procentuale previzute fn tabelul umitor: ‘asa declan pe recipient Abate ada pana a 25g 25% B gpiakias0g Ei 30g plat i 500g ER 300 g mal mall de 500 § Tie ! DOZARE Se efectueazi conform prevederilor din monografia respectiva. | Confinutul in substan’ activa poate si prezinte fata de valoarea declarati, daci ‘nu se prevede altfel, abaterile procentuale previzute fn tabelul urmAtor: ‘Confinutul declarat in substanfii activi (%) | Abaterea admisi pand la 0,1% t75% 0.1% pla la 05% £5% 0,5% si mai mult de 0,5% ‘+3% 7 CONSERVARE In recipients bine tchise FR. X~ Suplimetul 2001, in conformitate eu Farmacopeea eurppeand a Illa si Addendum 2001, prevede urmatoarele probe de control: UNIFORMITATEA MASEI DOZELOR DIN PREPARATELE PREZENTATE IN RECIPIENTE MULTIDOZA. Aceasti determinare este destinaté formetor farmaceutice orale (granule, pulberi orale i lichide pentru uz oral) care sunt condijionate in recipiente multidoz’, previzate cu dispozitiv dozator integrat. Metodg consti in clntifirea a 20 de doze prelevate Ia {ntimplare, din unul sau mai multe flacoane, cu ajutorul dispozitivului integrat, Se determing masa individuald a acestora gi masa medie. Cel mult dou mase individuale pot s& varieze cu mai mult de 10% fat de mase medi gi nici o mast individuala nu trebuie st varieze cu mai mult de 20% fafl de masa medic, DETERMINAREA MASEI SAU VOLUMULUI ELIBERAT 1N CAZUL PREPARATELOR LICHIDE. Aceasti determinare se eplici Preparatelor Jichide (soluji, emulsii, suspensii) condifionate in recipiente pide’, din cor so utilizear® done a parte. So goleste 1m recipiont eft mat complet posibil si se determin, dup caz, masa sau volumul confinutului stu. Rezultatul nu trebuie st fe mai mic dectt valoarea declarath pe etichets. {tn timpul fubrictsii, conditionarii, depozitirii gi distribuirii preparatelor farmaceutice, trebuie juste misuri adecvate pentru asigurarea calitajii microbiologice a acestora. In cazul preparatelor pentru administrare: Y — oral se cere determinarea numérului total de microorganisme aerobe ‘Viebile. Se admit maximum 10° bacterii si 10* fungi filamentosi si levuri pe fam sau mililitru, iar Escherichia coli este absent, cea ce corespunde Categorie 3; 8 local se cere-detgrminarea numlrului total de microorganisme sevinid viabi Se admit iaxinn 10° rfsrorgaisme (Gace serbe pls fang lamentogi si levug) pe gram'sau miliitry, maximum 10' Enterobacterit pei: gram sau mililitr,Pseugomonas serugionosa absent, Staphylococeus aureus absent, cee ce corejpund Categorie 2. a ER X~ Spline 20p, i copie ci Farmacopein european 7 sansa taae af ct tment y ~ Apk poriteat (Age purifsts) este apa wiz ln preprrea prin medcaneows le dct lca tei te ee ste de apirogenitates, cu egcepyia curio altorizate, | ~ = Apa parifieats vrae jet inte, ind i sat in alte proosies ademas, poring aap doings contami unas, lor stabilite de autorittile competente. Pe Stet se inscrpionein, tackle adecrate, dat apa putcat me ete || cmspuctons pepe aiff pein . ~ Api purificati condifionati in recipiente este apa purificatt vrac, | conditil care |s& asigure calitatea ~~ microbiologic& previzuts. ‘Trebule si fe lipsits de orice Aditiv. Pe etichetd se ~) inscripfioneaci, fn cazurile dct apa puritoat vac exe _| corespunzBtonre preparisi slutdi pentru dialza. ' | | Fd | | | ' - mene ee | solem APOASE 11, SOLUTU OFICINALE bmx ‘$I COMPUSE OBTINUTE PRIN DIZOLYARE $1 PRIN DILUARE. | Din aceast 2COCh + aHCL 2COCh +03--> 20h +2002 a o=d poet +002 ‘Aleoolul etilic confinut de cloroform va reduce viteza de descompunere si va micgora toxicitatea fosgenului ce poste rezulta fn urma oxidasli, formmfnd cu cesta carbonatul de dietil, conform reactei: ond" OCHS ++ HOC2Hs—> 0= +, HCL ‘Na 2 \ 2 ‘OCDHs 26 CCantitatea dy elorgform find sub un grami na se poate enti corect, de aceea se va misira cu picttoral normal (I g = 5 picaturi) sau ou alt picStor q in prealabiletalonat; | — DESCRERG fi 5 Solutielimpgde, ingolort, cu miros de cloroform gi gust dulce. a CONSERVARE | ' Soluyia de qlorofagm se prepark tn cantit}i mici si se conservé tn | Alacoane colorate, pling, bite inchise, la loc récoros, ferit de lumina, Solufia care tsi modifica aspectal si mirosul nu se mai foloseste. INTREBUINTARI 5, Solutia de cloroform se foloseste pentru acfiunea- anestezick local’ :] supra mucoasei gastrice. Are acjiune carminativi, aromatizanti gi antiseptict. Ca atare, solufia de cloroform, denumiti improprid ,,Apii cloroformat”, | se utilizeazd foarte rar. Se asociazA cu ape aromatice (de nientl, de melist) gi cu substanfe active cu actiune analgezict, anestezic8, in afecfiuni gastrice, hepatice ~. sirenale. | Nu se asociaz cu substanfe cu capacitate oxidant sau cu solu alcaline. ] i j haieanseomnctse nines Sinonim: apa pxigenati \ Solutio hydrogenii peroxydi cone, 10g : age Gere asad 100g | | | | Soluti apoasl oficinals, simp, de uz extern, Pie. | opseevarat : | siemens setae (Solutio hydrogenii pezoxyei concéntréta), conform FR. X, Pufin 95,0% si cel mult 105.0% Todd ope sO; Mr 34.02) a valor desara & Este o solutie lime, ineolod, caustics, aproape fhrk mires, Se descompune encgic in ii mb nln ote cs wed oct tele” Perhidrolul se plstredzi tn flacoane colorate, bine fuchise Ia loc ricoro: la SEPARANDA. Settabsport ou ateni, fir agitae. ‘Prin descompunere totala, 1 ml solutie perhidrol degaja aproximativ 100 ‘i ovien, Din ies caus» cunoge sub demir de ap oxgeatt de a — rf Pentru prépararea solute diluate de peroxid de hidrogen se va folosi ‘numai api distlaté, pentru a evita descompunerea ‘acestuia in apa si oxigen | atomic. 2202, 21:0 +20 Reactia este lent ta temperatura camerei gi eccelerath la temperaturi sidicate, sub acfiunes Iuminii, su fn prezenfa substanfelor oxidante, seu reducttoare (In special materii organice). Prin descompunere total 1 ml solufie diluatf de peroxid de hidrogen degajcezA aproximativ 10 ml oxigen (de aceea se numeste apa oxigenat de 10 volume). DESCRIERE Solujie limpede, incolor8, firs miros, cu gust slab metalic, cu reactie slab acid, CONSERVARE ‘Se pistreazit in flacoane colorate, bine inchise, la loc ricoros. Se prepar& {n cantiii mici, tn famejie de necesita INTREBUINTARI Se witless dilosi cu see ee fee Heh de mee et | dentectan al cai 29 . = — ~ | Prin diluare cu apa sau alcool etilic, se pot prepara pickturi pentru ureche cu peroxid de hidrogen. Dacd se prescrie api oxigenati in refete magistrale altturi de substanje solubile in apa, acestea se vor dizolva tn api tnaintea adtugiril golujiei de peroxid de hidrogen, iar acesta se va adiuga in preparat totdeaung Ia gftrit, pentru a evita descompunerea sa datoriti agitiri in timpal progesyfui de dizolvare, SOLUTIO CONSERVANS (F.R. IX) + Solutie conservant Solutie apoasa, oficioala, compust, pentru wz inter si extern. Propylii parahydroxybenzoas 0256 Metliytiiparahydroxybenzoas 0758 Aqua destllata asad. — 1000,00g PREPARARE ‘otr-un pahar Berzelius tarat se aduc nipagimul gi nipasolul, pulverizate Ja mojar fn prealabil si cfntrite, si se adaugi cantitatea corespunzatoare de apa distilatA pant la 1000 g, Amestecul se incdlzeste pe sita de azbest Ia 0 temperatura care nu trebuie si depigeasc& 95°C, agitfind continu cu o bagheti pani la dizolvarea componentelor. La nevoie solutia objinutl se filtreazd. ORSERVATIL Prhidroxibenzoatul de propil este 4-hidroxibenzoat de n-propil. Confine ‘cel pufin 99,0% gi cel mult 101,0% CigllizOs raportat la substanja uscats. Se 30 Intflneste sub numele de nipesol, Se prezinta sub forma de cristale miei incolore |} sau pulbere crstalink, ab; £4 miros, cu gust slab amar gi arzitor; producdnd i pe limbit 0 slab& anéstezie, Nipasolul este foarte greu solubil in apa (1:2500), rai solubil la cald, igor jotubil in aleool, seetons, cloroform, si eter, foarte pofin solubil fn glicetin§. Are punct de topire 95-98°C. A pt ‘metil este 4-hidroxi-benzoat de metil. Contine cel = * putin 99,0% i cel ‘mult '101,0% CaHyO, raportat Ja substanfa uscath. Se 5 Intlnegt fort des jub le de nipagin. Se prezinti sub form de pulbere d cristalin& alba, sau ¢ris incolore, cu miros slab caracteristic, cu gust slab welts, podustad yp limit sabe anesccle, Nipaginal ete grou solubiln { ‘apt, inai solubil Ia cald, usor solubil in alcool, in propilenglicol si fa ali solvengi ~~ organici, putin solubil fn glicerind la cald. Are punct de topire 125-129°C. > Pent cop we env abr iene a 0 eT Jucra numai cu nipagin gi nfpasol anterior pulverizafi la mojar. Dizolvarea nipaginului gi nipasolului in ap se face Ja cald, tn. toatt { cantitatea de api prescrisi. Temperatura amestecului nu trebuie s& depigeascd Sa en ae ay ee aeareeene| pictturi uleioase, antrenabile cu yapori de api. Amestecul se va agite continua cu o baghetii pana la completa dizolvare a celor dou’ componente. ~y Completarea apei evaporate prin tne&lzire se face dupa ricirea solugie’, Se recomandi ca solufia si se filtreze daca este cazul, chiar dact F.R. IX ‘Bu indick aceasta operatic. Raportul dintre cei doi nipaesteri, care este de 1:3 nipagin:nipasol, este ‘impus de coeficientii de solubilitate diferiti ai celor doud substanfe, cft si de faptul cK in aceasti proportie cei doi tsi potenjeazi reciproc acfiunea — conservant, cea ce duce la obfinerea unui efect bactericid mai bun gi cu un _ spectra ,ai larg de activitate, deoft in cazul folosiri solufiei de nipagin 1% sau |” nipasol 1%o. = = pariieeinnibnineiact | i Solu. casservanti’ este -inconipatibill “cu: sirurile 36 fe am, polietilenglicolii, polivinilpirolidona, sulfamidele, fenobarbitalul sodic. | | | DESCRIERE Lichid limpede sau slab opalescent, eu gust slab amar, firk miros: | CONSERVARE ‘Solufia conservant& se prepart in cantitati mici necesare consumului. Se conditioneazi tn flecoane colorate, de capacitate corespunzitoare, plin¢, bine Se 1a oc ricoros. | ete Be pate : | _ INTREBUINTARI : | Solu conservani are acunea bacteistatict si fangistatis un timp limi. Se false ca yebical penn prepuce deux ier, roa le eee conservabiltatea (ape oromatice, sifu, solut extractive), sau preparste de ‘uz exter (colire, unguente, preparate éosmelice).. | 2 i 1.2, SOLUTII OFICINALE {N CARE SUBSTANTA ACTIVA | REZULTA DINTR.O REACTIE CHIMICA i Reacfile tuillnite tn practica de recepturd gi care duc la objinerea substanfelor active in anumite solutii oficinale pot fi reacfii de hidratare (solujia | de hidroxid de calciu), reactii de neutralizare (solutia de acetat de amoniu) sau react eu dublu schimb (cbtinerea acetotartratului de aluminiu) SOLUTIO ALUMINI ACETICO-TARTARICT (E.R. X) Soluyie de acetotartrat de sluminin ' Sinonim: solutie Burow { ‘Atumindi sufas 30,08 ‘Acidum aceticum dilurum 3658, | Caleii carbonas 1358 i ‘Aqua destillata as. i ‘Acidum tartaricum as Solujie oficinala, de uz extern, al cdtei principiu activ reprezentat de | Seetotartratul de aluminiu se obfine fn urma unei reacji de dublu schimb. PREPARARE fot-un pahar Berzelius tarat, care are un volum mai mare decét al | Solutici de prepara, se aduce sulfatul de sluminiu, anterior pulverizat si enti, 3 I I: ise dizolvat in 100 g de apa. Solufia obfinutA se filtreaz gi peste ea se adaugh ¢ Obrinerea principilul setiv al sofugii are loc printr-o resctie é I acidul acetic diluat si apoi treptat sub agitare carbonatul de calciu dispersat in 20 Aubin schimb care decuige tn Hou colin gap. : Amestecul obfinut se lasé in repaus 24 de ore Ja temperatura camerei, agitind din timp tn timp, pentru desivaryirea reactiei dintre componente. Rescfia inceteazi in momenta! fn care nu se mai degajl dioxid de ‘carbon. La {inal supernatantul se decanteazA, se filtreazi sila fiecare 100 g solufiefiltratf se adaugh 3,5 g acid tantric. ASPECT ; Solfie limpede, incolor’, cu miros slab de acid acetic, cu gust acru, a urme reacfici dine! astringent. Solufia are pH-ul 3,0-4,0. acetate calcu, care mal d funcye de propor com OBSERVATH sf acetat dibazic de aluminiu, Deoare Sulferul de aluminiu se prezintd sub forma unor cristale albe, bucdfi etn exces produ format vf consult din ae indnbere de ini cistaline san pulbere cristalind alba, fir miros, cu gust acrigor gi astringent. ‘n etapa imttoare actu bass He aluminu reacioncazA cu acid arte Este solubil in apt si practic insolubl tn alcool. Sulfntul de aluminiu are 18 si se formeazl actotartrat de alimini 5 | I molecule de api de cristalizare pe care le pierdo dact este pistrat in condifii | necorespunzitoare (este 0 substanjii eflorescents), apSrfnd supradozisi la entice POOH Boal pee SI Acidul acetic diluat confine cel pujin 28,0% si cel mult 32,0% CaH4O2. G * D2 4fn0 . Este un lichid limpede, incolor, cu miros infepétor, caracteristic cu reactie acid. coon HoAT nee | Pentru a evita volatilizaea,acidul acetic se pistes in lacoane bine fnchise. 9ocas ~ Inainte de folosire este indicat si se determine densitatea. : | : Carbonatul de calcin este o pulbere fin, microcristalind, abi, fir miros Stabilizarea sub forma expt cat mcs dace soa tei | si flirt gust. Este practic insolubil ta ap, solubil in solu de acizi cu degajare de de aluminiu are tendinga de a formnd acetat dibazic insolubil gi chiar - dioxid de carbon. hidronid de aluminiu coloidal cae fn timp, gelifica: a Acidul tartric se prezinti sub form de cristale incolore sau pulbere cristalind alba, fra miros cu gust acru. Este solubil in apa si alcool. 5 . CH,COO-Ai(OF); + #20 > Al(OH), + CH\COOH | | Sb Ee eu mgm bon scidul acetic este tn cantitae Insuficienth sau dac8 sulfirul de aluminin su este comespunattor din pont de ¢ calitativ (are mai pufine molecule de apa de cristalizare). Cantitated de acid tartic previtzuts de farmacopee este in ex: PELL acid creat impledict solu. ' Se recomanda ¢a la obfinerea preparatului si se foloseasod spa distilatk proaspit fart gi elt CONSERVARE * ‘Solute se conservi in flacoane bine fnchise, pling Is lo rlcoros. 1 ; INTREBUINTARI Solufia de acetotrtat de sluminiy se folosegte numai extem, on astingent, antiseptic si decongestiv. Actiunea se manifests prin precipitarea afbuminelor din jesuniri, end solujia se aplict. sub form de comprese sau spalturi. Nu se aplicd pe pielea cu pligi deschise, preparatul fiindiritant. Intr& ‘in compozitie unor unguente, cum ar fi Pasta Petrini. +| ER. X, menfionear’ ef jp caztl i exe motieul presetie Solutio aluminii acetic, ,Liquor aluminii acetic” san ,Liquot Burowi” s& se elibereze solu de acetotarsat de alunninfu. | Industria de medicamente preperl ,Burow, sub formi de comptimate ‘sau pulbere, Comprimatal sau pulberea numtrul.1. confine acetat de calcju iar comprimatul seu pulberea numrul 2 confine sulfa de alumintu gi acid tartric. Prin dizolvarea concomitentl in apd se obfine, dupa un repaus de 24 de ore, solufia de acetotartrat de aluminiu si un precipitat alb de sulfat de calciu. Se utlizeazl supemnatanfl care se separ8. prin decantare, | 36 © SOLUTIO AMMONI ACETATIS 15 % (FRX) Solujie de acetat de amoniu 15 % Sinonim: Spiritus Mindereri Solutio ammonii hydroxydi 100 g/ 35,78 ‘Acidum aceticum 300 g/ 44g Agua destilata asad. 100.08 Solujie oficinald de uz inte, fn care principiul activ reprezentat de scetatul de amoniu rezultt fn urma imei reactii de neutralizare, PREPARARE i fotraun pahar Berzelius trat, seu iotr-un paher Erienmayer, se cénthreste | solusia de hidroxid de amonin diluat, acidul acetic diluat si 20 g aps. Amestecul | objinut prin agitare se tnedlzeste la fierbere, pe siti la foc mic, timp de 2-3 rminute fa vas acoporit cu o pllnic ayczata invers. Soluta objinut, dupa récite, | s= neutralizeaza tn prezenfa harte! tumesol.cu hidroxid de amoniu dilust si se | completeazA cu apt la 100 g. | OBSERVATI Soluia de hidroxid de emoniu 10% este o solutie limpede, incolor8, causticd, eu miros caractetistic tnfeplitor, sufocant. La eer si mai ales la ‘emperaturiridicate pierde amoniac gazos. Trebuie s8 aib& o dcnsitate relativa 0,955-0,959, solutia este miscibila cu apa fn orice proportie, Se pistreazi in flacoane bine fnchise, a7 9 ‘Acidul acetic diluat este un lichid limpede, incolor, ou miros infeplitor, caracteristle cu reacfie acid. Pentru a evita volatilizares acidul acetic se pistreazA in flacoane bine inchise. Inainte de folosire este indicat si i se determine densitatea 1,037-1,042. entra obfinerea unei solufi cu o concentraie corespunzstoare fn acetat de amoniu este necesar sil se foloseasc& solutia de amoniac 10 % si solutia de acid acetic 30%, in cantitajile prescrise de farmacopee si cere corespund unei reacfi totale de neutralizare, (CH,COOH + NH,OH -> CH;COONH, + 7:0 Dureta incalasii Ia ferbere, pentru reactia de neutralizare, variazl in functie de cantitatea dé solutie ce se prepard, respectiv de forma si marimea vasului folosit. Timpul mu trebuie s& deplseasct 2-3 minute pentra « evita ‘volatilizarea mai ales a amoniaculi sie acetatulu de amoniu. acd solufia este'mai concentratf in acetat de amoniv, are o densitate ‘mai mare, si este necesart dilnarea acesteia cu apa distlatl pnd In densitatea previzutl de farmacopee. CCantitatea de api necesari diludrii se determing dupa formula: in enyer x = cantitatea de api necesard dilutrii a = cantitatea de solutie care se dilueaz = densitatea soluiei oficinale = densitatea solutiei mai concentrate = densitatea diluantului (apa). Prepararea solufiei de acetat de amoniu 15% se poate face si prin neutralizares acidului acetic diluat cu carbonat de amoniu. 3 : a : Sola, de acat de’ pmoninse mai poate prepara gi din 15 g acca de amon italizt 2 itp 100g. Deuter acetal deamon este substentt jgeu de conservat si manipulet, care se descompune wpr pita’ § special din amoniac, metoda indice se aplick ct se lize stn de goon inet daph deter acon igi. Deoarece eopinul tn actat de amoniu este osilnt se recomandt orcs pesfs vin conceal fn ett decals tf Pree te ree, DESCRIERE i Solufie.limpede, incolora, ox ust srt ln mls ie de ei ete Soluia are reactie neutral, ! CONSERVARE I . ‘Solufia se conserva in sticle pline, bine inchise, la loc ricoros. in timp sou ple moni pl devine acid nate de cazr, sou va bul neutralizati cu hidroxid deamoniu,diluet. | INTREBUINTARL =| ‘ Solutia de acetat de amoniu se utilizeazs inter datorté actiunii de fiidifcare a secret bronsice si acfunii devinfctante amupra lilor respimmtori, Se asociazA tn formule magistrale cu infuzii, decocturi gi alte Princip active care actionesz asupra aperatalui respirator. La objinerea acestor ‘efete magistrale solufia de acetat de amoniu se adaugi totdeauna Ja sfliyit, Aeoarece contine principii active volatile. : fot de ton de can 15% ‘orate : Caleii 26 i ua destillata as. | i : \ | . | Solutie oficinals, m card princpiul activ reprezentat de hidroxidul de Pen te ren mg ee | i PREPARARE | | ato capsull se adub 2 g de oxid de calciu care se Bieta api exo om ekiate d de dp adtogata treptat sub format de pictur ent hfavoriza delangtea redciei de hidatare, cate este exotem. ta Ya hidratirii de. obfine hidfoxidul ealeiu care se aduce cantitativ fntr-un Peer Berzeliis eu 100 g apt. § se agitd energic gi se last in repaus cfteva ore. up secimentarea hidroxidului de caléiu,Lchidul supematant se decanteazh gi se aruncl, Peste sediment se 100 g de‘apa, se agit si se las in repaus, solufie Plsudnde pe {fn momental tntrebuinpirii se decenteazt Shige ek : i DESCRIERE t Solutie limpede, incolorl fix miros, eu reaficalcalin8. La aer sau prin * incdlzire se tulburt. OBSERVATI Onidul de cals, denumit gi var nesting, se prcin sub forma de buct | stu pulbere ab amorfl, care la umectare cu ap, se tranefoma fn hidroxid de calcio, cu dogajore de cildui, conform reac i 20+ #40 > CxOH2 Reafia exotemi ese violent si necesté 0 eanttate mick de apt (5 g | pentru2 g oxi de cali). Nu se foloseste ln inceput © canttate mare de apt deoarece aceasta | absoarbeclldure degajotl si mpiediokhidatarea totald a oxidului de caleiy. idoxidal de caleiu sau varul stins, este greu solubl in apt la 20% | soloitaten find de 0,15 9%, Oxldul de clei ulzat Ia preparare nu trebue sk | fie carbonatat, | Din clelul steshiomutsc pe baza reas chimic din cele 2 gonid de “caleiu reaula 2,64 g hidroxid ‘de calcu, canttate mult peste limite de soluble, + s6gc00 26. 74 g.Ca(OH, “xB x= 2,646 La preparare, prima soluiie obfinutt se indeparteacd pentru eliminarea ‘mor impuritafi solubile (cloruri, sulfai), provenite tn special din oxidul de caleiu. Operafia de spalare se poate repeta, deoarece se pierde o cantitate micd de hidroxid de calciu, Soluia se pAstreazK pe reziduu si dup consumarea lichidului Ssupematant se adaugi o nouk portiune de solvent, se agitl gi dupa c&teva ore, se te folosi din now. Operatia se repeti pin la consumarea (respectiv fzolvarea) tntregit cantitifi de hidroxid de calciu, Mai corect este ca dupi un fmumit numir de adiugiri de solvent, $8 se dozeze confinutul in substan Sctiva $i dacdl aceasta este sub limita din farmacopee, si nu se mai utilizeze. 4 Prezintd mumeroase incompatibilitai, precipitind cu carbonafii solu siruri de metale grele,ihtiol. CONSERVARE Solufia de hidroxid de calci, se pistreazi pe sediment, tn flacoane pline, bine tnchise. Solujia trebuie feritt de sctiunes serului, pentru a se evite carbonatarea, iar temperatura nu trebuie si depigeasca 25°C. fn timp, fa jurul dopului se formeazs o crustt de carbonat de caleiu care se poate indeptrta cu acid clothidric. INTREBUINTARI Solutia de hidroxid de calciu so foloseste pentru acfiumea de neutralizare / a hiperaciditafi gastrice (in afectiuni gastrice) si ca antidiareic. Se foloseste la prepararea liminentului oleo-calear, care are acfiune cicatrizanti fn arsuri, 2 i t 1.3. LIMONADE i Limonadele “sunt solujii objinute prin dizolvarea, unor acizi minerali (cid fosfori, acid glorhidyic) ‘qu onganici (acid Ieetic, acid citto, acid tartric) sau sir, in ap& inulin si arpmatzat. Sunt dostnate adminis interne entra acjiunea ricoritoare, antiemeticd | sau purgativi, “Limonadele # pot iasific, ta fini de coninutal tn don de carbon, {n imonade negazoase sau gazoase, ‘Limonadele gtzoase confin dioxid de carbon care rezulti in urma reactei chimice dintre carbonatul acid de sodiu si un acid, de reguld organic. fn unele ‘cazuti dioxidul de carbon este introdus in solufie sub presiune, Pripararea limonadelor ‘se face dupl regulile dela soli, folosind ca ‘ebicul apa distiatt. 0 tchnicd deosebité necestl propararea soutiel de citat de ‘magneciu,‘denumitd si imonada Rogé, al cArei principiu activ rezultl in uma tunel react chimice. Limonadele gazoase nu se filteazi niciodaia dupa reparare, Limonadele negazoase sunt de regulé limonade acide, De exempla Hmonada acidd (care confine acid lactic si sirop ‘simplu, folosita in tratamentul ‘litelor de putrefactie ca antidiareic gi tn snaclorhidrie) si limonada fosforic& (Care confine acid fosforc,sirop sizplu si epi utiliztd ca reconstituant pentru sistemul nervos). Se flreack dup prepara, dact este nevoi. Limonadele au un confinut se&zut de zahtr, in proportie de 10-20% sau ‘mai mult, dup gust. Diabetioii pot folosi limonade care confis eduleoranti Sloteci (eahariod san ciclamat! de sodiu). Sunt ugor invadate de cle ‘icroorganisme, cAnd fermentesz®, modifictadu-siaspectul, mirosu si gust. | >. soluia Hervesoentt, i + aaa i | i limonada gazoost. ' Solute oficinal care se prepart separat in doul flacogne separate. Este 6 PREPARARE, Sobugia 1 | fr-un flacon tarat se efintlreste siropul simplu si se adaugi solutia de | earbonat acid de sodiu obfinuti prin dizolvarea acestuia in 70 g apf. Se completeaza apoi cu apa la 100 g, Flaconul va avea o eticheth albestra pe care se noteazk Solutia I. Solita I ‘Yntr-un flacon tarat se cAntireste siropul simplu si se adaugi solutia de | acid citric obtinuta prin dizolvarea acestuia fntr-o cantitate corespunzBtogre de |ap4 (aproximativ 70 g). Solujia objinutA se completeazi cu apa la 100 g. Pe | eticheta flaconului se noteaz Solufia II. DESCRIERE | Solutia Teste impede, incolori, fir miros, cu gust dulec-siirat. Solufia este limpede, incolor8, ir miros cu gust dulce-acrisor. Prin amestecare cele doua solutii produc efervescenta. OBSERVATIL gust slat lesietic. Este solubil fn ap§1:12, Dizolvarea se face la rece, prin agitare, deoarece 1a temperaturl ridicat& i prin agitare puternicé, carbonatul, sid Ge odin te pone desoompine, emo cxbonat de sodiu st lod de carbon. Descompunerea poate merge pani la obfinerea de hidroxid de sodiu. "_Siropul simplu este 0 solutie apoasé concentrath de zahir (645%) si are ‘rol edulcorant. Acidul citric se prezinté sub forma de pulbere cristalina alba, sau cristale ‘incolore cu gust acru. Are solubilitatea in apa de 1:0,7. Este 0 substanfi cflorescentl in ae cald (pierde singura moleculA de apt de cristalizare pe eare’g confine) si se pistreazi fn flacoane bine inchise. 2-2/5 é solusa I, apoi soluta U, Le amestecarea soluilor are loc urmitdareg reacfe chimic&: CH2COOH Po 70H OH fo + 3NaHCO3 ——> C: 4,002 +3420 [ Ncoou [ Scoone ba CH2COOH (CH2COONa Limonads gazoasit se poate prepara gi intvum singur flacon, avand un } ” confinut mai mic sau mai mare in dioxid de carbon, folosind urmatosrea } formmulk: F Acid citric 1,505 Carbonit acid de sodiu 2,00 g i Sirop simple 15,008 ‘Api distlatt asad, 100,008 L ME solatio 4 D.S. intern ; Pentru obtinerea unei solufii cu un continut mai scizit in dioxid de y carbon metoda de prepare este mmltoarea: fnt-un facon tarat se aduce sola | de acid citric (objiuts prin dizolvareaacestul fn aproximativ 70 gep8), spot se { ‘laugh hidcogenocarbonatul de soda fn portuni mit gi sub agtare ugoert, iar? apt completa dizolvare si degnlerea dloxidului de carbon, format fa uma | Teactiei chimice, se aduce peste siropul c&ntit in prealabil si se completeazi cu ! api le 100 g. La nevoie solutia objimutt se filtresza. * ‘Dec urmérim prepararea unei solufii cu tm confinut mai mare de dioxid | de carbon este necesar si avem la dispozitie un flacon cu perefi mai grosi care ! are un volum mai mare decat cel al solutiei de preparat. fn acest flacon tarat, se 4 "i dp ap asin il simplu, dupl care e9 dtlueg ugor solufia de acid citric (obfinuté prin dizolvarea scestuia fn 170 §epl), fd a agit amestecul obtinut. Se completeazA Ja 100 g cu apa digtilatt.pi flacomul se inchide foarte bine. Pe eticheta se renjioneeat A se puta jin de futrebuinarel”. fn acest caz componenta © alcalind este acid prin siropul simplu, care datorité vascozititii Grete incense saci fintre ele dou componete, 1 CONSERVARE ; Se prepartIn'navoi,deotrece se alterezd wor, find mediuprietnic de dezvoltare al microorganismelor. Solujia se utlizear’ pentru actiunea antiemeticl, ‘ricoritoare. Se sdministreaz8 o linguigl sau o lingurd din solufia I (cu gust'mai neplicut) si [ apoi din solufia 1. Se poate administra cu ajutorul ‘unui pabar cu perete despirfitor; avind douk compartimente, cele dou solufii se amesteck in “f cavitatea bucal8, productnd un efect putemic ricoritor. ae ane i: CITRATIS (FR. X) ie de citrat de magnezin Sino: Limooata Rog Se 25,50 ‘citi clntoa s ‘Magnesii subchrbonas 15,00 ‘Sirupus si 50,008 Cite getherolet 0108 ae | 5,008 ‘Aqua destlata! qs.ad. 350,00 g i | Limon ofl peo, to are cna agen rem a ase nt compote mt | \ | PREPARARE | Sn-un pany Berzins lat de @ capactate mai mare deeds a sole de Peperat se dizolvt acidull cic} mproximativ 200 g apt Inczitt te sproximativ'70°C, Se adaups apo fretat si sub agitare, eu baghets, carbonatal bbazic dé magneciu,' Amestecul se fine tn baia de apé, a clrei temperaturd mu ‘tebuie 'sh depligenscd valdurea de 70°C, pink la dizolvarea complet a carboustului bazic de magneziu, care se observil prin tncetarea degajirii de Aioxid de carbon si objinered unei solutiilimpezi. ‘Separat int-iin mojar se tritureazd talcul gi se adangi uleiul volatil sub forma de picdturi, Pesto amiestecul obfinut se adaugi 20 g apa gi dispersia cobyinuta se aduce peste solupia de citrat de magneziu preparath anterior, dar a cei temperatura mu trebuie sa depageascd valoarea-de 35-40°C. Se agit amestecul foarte bine pentm dizolvareailéiului volatil gi suspensia objinuti se filtean prin tie de fir. Tnu-un flacon tarat se céntireste siropul simplu gi se adaug’ solutia de | citrat de magneziu objinuth dupa filtrare. Se completeazi cu aps In 350 g. Se adauga siropul simplu si leiul de lamaie in prealabil triturat cu talcul {0120 ml de ap8, se filtreaza gi se completeazs cu apt la 350 g. OBSERVATI Acidul citric se prezinth sub forms de pulbere ristalinkalbi, sau cristale incolore cu gust acru, Are solubilitates in apa de 1:0,7. Este 0 substanfi | eflorescentl fn aer cald (pierde singura molecult de ap& de cristalizare pe care 0 confine) si se pstreazd tn flacoane bine fnchise. | Carbonatul bazic de magneziu este 0 pulbere albi, firs miros, fir gust. Este practic insolubil in alcool si api. Este solubil tm acizi diluati, ou fervescentl contine cel pufin 40,0% gi cel mult 44,0% oxid de magneziu. | __ Siropul simplu este 0 solutic apoast concentrats de zahar (649%) si are rol edulcorant, Actherolea citi (ulet volatil de limlic) este foarte greu solubil in apa |(0,03-0,05%). Pentru a creste viteza de dizolvare a uleiului volatil in apa se va ‘‘nsforma acesta tn pictiuri foarte fine prin triturare Ia mojar eu ajutorul “Talcului. Se va folosi penta dizolvare api inodlzith la 35-40°C, temperatura la ‘are solubilitatea uleiuiui volatil ta ap’ este maximf, fir volatilizare. Are rol ‘sromatizant, Telcal este hidrositicat de magneziu natural, purificst si pulverizat. Este (9 Pulbere foarte find albi, onetuoasi la pipBit, aderentl, fri miros, firs gust, "psith de granulatii nisipoase. Este practic insolubil fn apa si acizi. Este partial Solubil fn soluyii de hidroxizi alcalini. Are rol de agent de dispersie a uleiului ‘la. Formeazd impreund cu hitia de filtra un material filtrant foarte bun care ejine componentele insolubile (reprezentate de hidrocarburi triterpenice) din ‘uleiul volatil, obtindndu-se solufii limpezi. Se poate prepara 5{ limonadi gazoasi dé citrat de magneziu, conform umnktorel formule, unde 9 grame de carbonat bac de magneziu sunt fnocute Pe tot parcursul preparairii, temperatura trebuie menyinut Is 70°C, pny f a favoriza formarea ctratutu de magneziu. ; I cg decerorat ade pin 4n urma reacfci dint acidul cite si carbonatul de magnezu, eral "| de citrat monoacid sf digeld de Acid spec 6 : { Cabot bec de magnciy 13g f Carbonat cig de sodiu 4g precoon gterc00- M006 y Sirop de limgie ; 50g 10 + —— sec OF = : Aph : F pénila | 350g © tase Tc coe | wt | | ¥82-c00 - Mg-o0c4 : ; sad F Stop de litle cooking acid eis, let volt de lime i stop __ simplu. Nu este oficinal, | cancoon —— Oboe ser peptic nce ot ave la aps an Pees toon flacon eu pereti mai grosi care are un volim mai mare decét cel-al solufiei de SF\ coon * MPOMMHOHZ— SFR 9, 4002 %@H2° separa. ta acest acon tart, se, introduce carbonatul acid de sodiu anterior HCOOH cr-coo> Me titre gi peste el so adaugtsiropul de lime, dupl care se aduce uyor solutia {| de citrat do magneziu preparatt ‘anterior. Se completeazA Ia 350 g cu ap Citratul de magneziu, dact se respecta condifiile de lucru, va fi hidratat

    S-ar putea să vă placă și