NE VORBESTE

~

PARINTELE

CLEOPA

1

NE VORBE~TE PARINTELE CLEOPA

NE VORBESTE

pARINTELE CLEOPA

Carte tipbitli ell binecuvfruarea

I.P.S. DANIEL

Mitropolitul Moldovei ~i Bucovinei

Bdijie Ingrijita de Arhimandrit Ioanichie Balan

Edilia a II-a

EDITURA MANAsTIREA SIHAsTRIA 2004

Descrierea elP a Bibliotecii Nationale a Romaniel CLEOPA ILIE, ARHIMANDRIT

Ne vorbeste Parlntele Cleopa f Arhim. Cleopa Ilie. -

Ed. a 2-a. - vanatod-Neamj : Manastirea Sihasttia, 2001 14 vol.

ISBN 973-86836-2-9

Vol. 1. - 2004. - ISBN 973-86895-7-0

281.95(047.53)

CUV ANT INAINTE

Parintele nostru Cleopa lIie, duhovnicul Manastirii Sihastria, este binecunoscut, atat in tara, cat ~i peste hotare, ca un mare duhovnie, rugator ~i soriitor bisericesc al monahismului romanesc din ultimii SO de ani.

Experienta sa indelungatA de calugar ascultator, preot, staret, sihastru ~i profund cunoscator al Sfintelor Seripturi ~i al serierilor filocalice, dogmalice, moraJe ~i canonice ale Sfintilor Parinri, I-au Iacut un adevdrat parinte ~i povatuitor sufletese aI catugarilor si al multor credinciosi de la sate si erase, de toate vil.rstele ~i categoriile soeiale.

Din anul 1945, cand a fost hirotonit preot si numit steret al Manastirii Sihastria, pana astazi - timp de 0 jumatate de secol -, Prea Cuviosia Sa si-e impaqit timpul intre rugaciune ~i misiune, intre liniste ~i ascultare, intre singuratate ~i calsuztrea calugarilor ~i mirenilor pe calea mantuirii, intre nevointa pustniceasc1!. ~i misiune duhovmceasca prin predica, scriere de CMti sfinte, spovedanie, sfaruire ~i milostenie. 0 vial1!. intreag1!. jertfita lui Hristos ~i Biserieii Ortodoxe.

Regretarn mult ca aproape toate predicile si tevataturile Prea Cuviosiei Sale, rostite fie in biserica, fie la chilie, fie in aer liber la zeci de mii de credinciosi, timp de 0 jum1!.tate de secol, au ramas nescrise de nimeni ~i nu mai pot fi recuperate niciodata. Astazi ar fi constituit un tezaur viu de lnVlitaturi duhovnicesti pentru multe generatii.

CUVANT iNAlNTE

Totusi, pe Ianga cele sapte cMti sense i?i publicate de Parintele Cleopa in ultimele doua decenii, s-au inregistrat ocazional de credinciosi pe casete 0 buna parte din sfaturile l}t invatAturile sale duhovnicesti, fiind raspandite azi in toata tara. Cu greu am recuperat 0 parte din aceste benzi magnetice, unele de peste 15 ani, si incerci'im sl!. Ie publiearn partial in mici volume, pe teme, intr-o serie speciala intitulata Ne verbeste Parintele Cleopa.

Primul numar este eel de fatA. EI contine patru terne principale: Despre frica de Dumoezeu, Paza mtnnt, Treptele rugactunf ~i Despre preotte, la care se adauga trei scurte cuvinte.

Desigur, am respectat intru totul limbajul arhaic al Parintelui Cleopa, afara de mid interventii ce s-au impus. Sfaturile originale, directe, sincere, pline de iubire duhovniceasca ale Prea Cuviosiei Sale sunt 0 adevarata binecuviintare pentru toti cei ce cauta miintuirea sufletului ~i ajutA mult la formarea tinerelor generatii. Ulterior vor urma ~i alte numere din aceasta serie, cu alte teme ~i invl!.tlituri.

Acum, cand Parintele Cleopa se pregateste de marea calatorie la cer ~i cu greu mai da cateve sfaturi, pubJicarea acestor cuvinte de pe casete sunt ca 0 mana cereasca pentru poporul nostru binecredincios. Fie ca aceste invl!.tAturi sa rodeasca in inimile si casele tuturor celor ce iubesc pe Hristos.

Arhimaodrit Ioanichie Balan

Sianta Manastire Sihastria Botezul Donmului - 1995

DES PRE FRICA DE DUMNEZEU

Sa vorbim ceva care Intelegem cu totii, si cei mai de jos si cei mai de sus. Vorbim ceva de toteies, dar totodata si ce este mai de folos pentru fapta buna. Vom vorbi despre fuca lui Dumnezeu.

La Pilde spune asa: Cu frica lui Dumnezeu se abate tat omul de fa rou. Daca se abate omul de [rica lui Dumnezeu de la tot raul, frica lui Dumnezeu este prima piedica a pacatului, care tmpiedica pacatul sa pl!.trund1i. in sufletul nostru.

Proorocul David, prin Duhul Stant, ati vazut in Psaltire eli ne spune: lnceperea intelepciunii este frica Domnului !ii intelegere buna este uuuror celor ce a fae pe ddnsa. Si iarasi zice Solomon, fiul sau, dcspre Intelepciune mai mult, c1i. Irtca I?omnului este sceala futetepctenu. Iar Isus, fiul lUI Sirah, in Cartea Intelepciunii lui, spune asa: Friea Domnului mai presus de toata intelepciunea a covdrsit.

Vedeti, trei prooroci mari lauda frica lui Dumnezeu, care de care mai tnalt filosof"and despre dansa, ca tnrr-adevar, cum spune ~i Sfantul Isaac Simi: Frica lui Dumnezeu este temelia tuturor faptelor bune. EI spune ca Intelepciunea are d?u1i. capete: primul capat este frica lui Dunmezeu ~l al doilea capat este dragostea de Dumnezeu. Dar pentru cc alia? Pentru ca toata fapta buna se incepe de la Irica lui Dumnezeu ~i se termina in dragostea de Dumnezeu, care este legatura desavarstrii ~i treapta cca mai de sus a tuturor faptelor bune, caci rnai mare

NE VORBE$TE

dedit toate este dragostea. Dar ca sa ajunga cineva la dragostea de Dumnezeu, negresit trebuie sa aiba mai int§.i mea lui Dumnezeu. Ca de aici pomeste toata fapta buna: din a se teme ornul de Domnul.

Auzi ce zice Duhul Sfil.nt? Fericit este omul care se teme de Domnul, ca tnou poruncile Lui va voi foarte. Ai auzit? Cine se teme de Dumnezeu, voieste foarte rnult sa faca poruncile lui Dumnezeu, adica faptele bune; dupa cum ~i cela ce nu se terne, i~i da frau liber la toata rautatea ~i la tot pacatul

Cine are fuca lui Dumnezeu este eel mai Intelept om de pe fata pamantului. Pentru eli spune Sfantul Grigorie de Nyssa, marele filosof si fratele marelui Vasile: "Am vazut pe multi oameni eire s-au silit sa invete toata stiinta cea din afara, iar in cele teolcghicesri, adica 'ill stiinte despre Dumnezeu, nu putin au sporit. Dar fiindca le-a lipsit lor adevarata Intelepciune, care este frica lui Dumnezeu, departe s-au facut de Dumnezeu ~i in mocirla tuturor relelor au ajuns".

Auzi pe unul ca are doua doctorate, doua licente.

Dar auzi ca-t un preacurvar, un. ateu, un om necredincioe, un om filra judecatli, flira mila de saraci, flI.ra dragoste de aproapele lui, care dii cu piciorul in roan fapta buna ~i in credinta cea dreapta. Ce-i foloseste lui stiinta cea din afara, ceca n-are frica lui Dumnezeu? Mai bine nu se nastea unul ca acesta, care nu cunoaste pe Ziditorul sau ~i nu se teme de El in toata vremea, ca sa se fereasoa de rau ~i sa faca binele.

De aceea va spun: e bine ca omul sa tnvete carte multa, sli fie si inginer, sa fie ~i doctor, sa fie ~i profesor, ~i profesor universitar, sa fie ~i militar, sa fie ~i general, ce-a randuit Dumnezeu pentru fiecare. Dar in toate treptele lui sa nu uite fries de Dumnezeu.

PARINTELE CLEOPA

Ca, daca a uital de Dumnezeu, mai bine nu mai venea in lumea aceasta ~i mai bine nu se nasrea sa veda atgta bunatate a lui Dumnezeu. Cum ne-a dat EI noua viata, mintea, aerul, lumina, dildura, ploile la vreme, hrana, belsug, sanatate, vedere, auz, rntelcpciune si, dupe atatea binefaceri ale lui Dumnezeu, sa tnchida ochii ca pasarile cele de noapte, care nu vM decal numai la intuneric, ~i sa nu veda pe Dumnezeu, Care este lumina cea neapropiata ~i lccuieste in lumina cea neapropiata.

De aceea am Inceput sa va spun: ferice de omul care se terne de Dumnezeu, ca acela este adevarat om lntelept ~i acela va avea fericire si in veacul de acum ~i in veacul eel viitor.

Cine se teme de Dumnezeu, nu-i place sa ia avutul altuia. Cine se Ierne de Dumnezeu, nu se duce la femeia altuia. Cine se teme de Dumnezeu, ~i cu sotia sa traieste in curatie, dupa tanduiala Bisericii. Cine se teme de Dumnezeu, nu face avorturi, nu-i betiv, nu-i tutungiu, nu-i hlitliu~, nu-i nivnitor de avere straina, nu-i nesupus, asculta de srapanirea statului, cinsteste stapenirea, dupa Apostolul Pavel: El dii celui ell cinstea, cinste; celui cu dajdia, dajdie; celui Cll frica, fried. ~·i nimcnui cu nimic nu-i ramane daior, dedit sa iubeasca pe Dumnezeu si pe aproapele.

Cine se Ierne de Dumnezeu, nu doanne in timpul Sfintei Liturghii, acasa, Duminica. Cine se teme de Dunmezeu, nu lasa copiii sli creasca in faradelegi, ci ii cearta si-t indreaptii, ii tnvata sa se inchine lui Dumnezeu, sa posteaeca, sa mearga la biserica ~i sa ducl'i via\li curate in familie. Cine se teme de Dnmnezeu, nu pierde vremea indesert. Ori lucreaza, ori se roaga lui Dumnezeu, ori citeste Sfintele Scripturi, ori cugeu la judecata viitoare, la moarte, In rlisplatli, la fericirea raiului ~i Ia iad.

10

NE VORBE$TE

Cine se teme de Dumnezeu, iubeste pe tot omul ~i ajutA pe tot omul ell multa dragoste, cand este in necazuri. Cine se teme de Dumnezeu, nu cruia averea sa de a 0 dtt la seraci. Cine se teme de Durnnezeu, are mare frica, nu numai sa nu greseasca ell lucrul sau ell cuviintul, lui Dumnezeu, ci .;;i eu gandul. Dar de ce? Stie ce zice Duhul Stant: ca Dumnezeu pe cele mai Inainte giindite ale noastre le-a vHzut.;;i Ie vede.

Ati auzit la lov? Ati auzit om temator de Dumnezeu? Ce zice dumnezeiasca Scripture? "Era un am 'in tara Asidiei, in [inutul Uz in Arabia, .;;i era eel mai bogat am de la rasaritul soarelui". Dar Aauzi ce spuoe: $i era [oarte temator de Dumnezeu. In toata seara aducea un bou jertfa. Pentru ce? EI traieste Inainte de Legea scrisa. Este al cincilea de la Avraam .;;i a trait aproape ell 0 mie de ani inainte de Moise.

$i el, acest am a1 lui Dumnezeu, avea sapte feciori ~i trei fete ~i aducea jertfa de curatire, cum se aduceau jertfe sangeroese atunci, nu cumva copiii met, fiind tinen, sa fi gresit ceva cu giindul lui Dumneseu. Ati auzit? Care din tata ~i mama de azi, care parinti mai au grija ce gandesc copiii lor? Cine se mai teme azi de pacatele cu gandul ale copiilor lor? "Vai de mine, or fi cugetat ceva rau copiii mei! Poate au cugetat la furt, sau la ura, sau la desfrlinare, sau la betie, sau la razbunare. Vai de mine, Sa aduc jertfii lui Dumnezeu, ca sa-i ierte Dumnezeu, ca au gresit cu gandul!"

Ai auzit parinte de copii? Ai auzit tata de copii?

Se teme sa nu fi gresir copiii lui cu gandul catre Dumnezeu! Ai auzit de ce I-a Iaudat Dumnezeu pe loy? lata cum spune Scriptura: Fost-a intru una din zile ~i au venit ingerii Domnului inaintea Domnului,

PARINTELE CLEOPA

11

ca-s miliarde de miliarde de ingeri. Nimeni nu-i poate numara, dupa cum spune Proorocul Ieremia: Oastea cern~ui cine? va numara? Ca-s mai multi ca nisipul marii. ~i et merg la Dumnezeu, Care-i Minte; Mintea ~ea dintai, izvorul tuturor mintilor rationale, celor din cer ~l de pe pamant, si dau raportul ganditor si cuvantator, ce fac cu mantuirea sufletelor;. ce fac oamenii pe pemsnt ~i cum se lupta ei ~i alujesc lui Dumnezeu la mantuirea lumii.

Ce zioe Apostolul Pavel? Au nu sunt toti slugi _ zice de ingeri - care se trimit de Dumnezeu spre slujba, pentru cei ce vor sa mosteneasca mdntuirea? Ai auzit care-i slujba lor? Sunt pusi in sIujba rnantuirii neamului omenesc. Asa au venit ingerii; ~i vesnic yin ca fulgerul ~i dau raportul lui Dumnezeu ce fac oamenii pe pamiint, §i fiecare Inger pazitor spune de sufletul sau ce i s-a incredintat ce face in acelminut.

Atunci a venit §i satana, ~i Dumnezeu tl lntreaba:

Dar tu de unde vii? Dar ce? Nu stia Dumnezeu de unde vine diavolul, daca Dumnezeu este in tot locu! de fata? Cum spune la Ieremia: Eu sunt Care umplu cern! # piimiintul. Exista loc unde nu-i Dumnezeu, in iad, sau in rai, sau in cer, sau pe pamant? Exista vreun cer sau mai presus de toate cerurile unde nu-i Dumnezeu? $i atunei nu stia Dunmezeu de unde vine? Dar de ce i.-a pus intrebarea? Ca sa ne raspunda noua cum a fost istoria lUI lov.

- De unde vii tu? - I-a intrebat Dumnezeu pe satana.Iarelazis:

- Doamn.e~ cutreierat-am pamsntul ~i toate cate sunt sub cer sneta sunt de fata.

Ai auzit cum lucreaza el? Ca nu-i singur. A treia parte din stelele cerului au cazut, 0 treime din Ingeri

12

NE VORBE!jTE

au cazut, cum arata Sfiintul Grigorie de Nyssa. ~i 1a Apooalipsa zice: Am vQzut un droc mare ros care a tarilt cu coada lui a treia parte din stelele cerului $i

le-a dtiriimal pe pamdnt, A

Unde-i locuinta demonilor acum? In vazduh.

Dar nu numai in vazduhul asta care tnconjura planeta noeetra ~i celelalte planete, zeci de miliarde, ci spatiul interplanetar ~i spatiul interstelar care n-are margine. eli de aid pana 1a Calea Lactee, piina la Drumul Robilor, avem paisprezece milioane de ani callitoria luminii, si lumina merge eu 300.000 de km pe secunda, cat ai inchide oehii.

Ai auzit cat e de mare spatiul acesta? Satana il umpie. eli auzi ca 1a ceata care a ciizut, i-a dat Dumnezeu loe sub cer. Locul asta le-a dat. Cine ne invata aceasta? Marele Apostol Pavel, gura lui Hristos, ce zice: Domnti puterii viizduhului, duhurile rautalii rasp{mdite 'in aero ~i marele Prooroc David zice: Mulli sunt cei ee se lupta cu noi de la inailime, adica din vazduh

De aceea a spus cu dreptate satana; Cutreiercu-om pdmdntul, Doamne, ~i toate eele de sub eer ~i iata sunt de fala. ~i ee-l intreaba Dumnezeu: Fost-ai pe la robul meu lov? Cd nu este nimeni asemenea pe piimant ea Iov, om lemiitor de Dumnezeu $i care foane vietuieste eu dreptate. Apoi, cand zice acestea, Cel ce a facut cerul ~i plimiintul, eel ce cerceteaza inimile tuturor, cand lauda pe un om, cine poate sl'i zica ceva tmpotriva? Cd nu este nimeni pe pamdnt ea Iov, temiitor de Dumnezeu ~i foarte drept inaintea Mea.

Ai auzit? Si nu pentru ca era sarac sau necajit, ci foarte bogat. Ce spune Scriptura? Era bogat foarte. eel mai bogat om de la rasiiritul soarelui. Dar

PARINTELE CLEOPA

13

averea nu l-a biruit, nu l-a despiirpt de Dumnezeu. Piindca iubea pe Dumnezeu mult mai tare decat averea Nimic nu era la dansul averea. Ca 0 ciirpa Icplldall'i era. Si aceasta a aratat-o isloria lui lov, care voi spune-o pe scurt de aici Inainte.

Ce s-a intfunplat? A zis satana catre Dumnezeu:

- Da, Doamne, Tu spui ca lov Ii drept tare ~i se Ierne de Tine. Dar nu degeaba se Ierne el de Tine! -Dar de ce?

- Daca i-ai lnmultit averea lui ~i turmele lui aco-

pcra 0 tara, cum nu Te va iubi pe Tine? ~i cum nu s-ar Ierne, daca i-ai dal atata avere ~i cinste?

Soeotea diavolul ca de aceea lov se teme de Dumnezeu, ca are avere. Dar n-a fost asa. Iov era udcvarat temator de Dumnezeu.

- Dar ce vrei tu? ziee Dumnezeu

- Doamne, da-l pe mana mea, sil-p arat eu Tie

daca nu Te va blestema in fatal a zis satana - Ce vrei, mil? i-a spus EI.

.- Oa-I pe mana mea pe lev, sa-i iau eu averile ~i copiii ~i toate, sa vedem nu Te va blestema in fala? ClI, daca ai ingriidit acum cu puterea Ta averile lui ~i tome averile ~i slugile lui sunt Ingradite de Tine, eu nu ma pol apropia de el.

Dar de ce tl tngradca puterea lui Dumnezeu? Ca era foarte drept ~i cinstitor de Dumnezeu ~i nu se petca apropia de gospodaria lui nimic. Ca tngerii Domnului il pazeau, fiindca ~i el pazee porunca lui I)UI1l11ezeu.

- Ce vrei? l-a intrebat Dumnezeu pe satana.

- Da-I pe mana mea! a raspuns el.

- Ti-I dau. Du-te! Dar de el sa nu te atingi!

Ai vazut ca diavolul nu poate face nimic £lira voia lui Dumnezeu ~i tara Ingaduinta Lui? Putea el sa se

14

NE VORBE$TE

duca peste Iov Ili mai inainte, ce avea mare ciuda pe el, eil era drept, tnsa pana n-a luat blagoslovenia lui Dumnezeu nu s-a dus. eli ~i diavolul li tot sluga lui Dumnezeu; eli tot Dumnezeu I-a facut ~i pe ei, !it numai unde ii ing1'iduie Dumnezeu se duce. eli daca ar fi asa sa faca ce vrea el, n-ar ramene un om pe fate pamantului tntr-o singura zi, ciiia ura are el pe oameni. Dar puterea draceasca este ingrll.dit1i de puterea Atottiitorului Dunmezeu ~i nu-i ingaduie sa faca mai mult dedit vrea EI

Ai auzit ce spune Apostolul Petru? Credincios este Dumnezeu $1 nu va va [Gsa pe voi sa va ispiti/i mai presus de puterile \ioastre, ci odatd cu ispita va trimite # ajutorni. Ap vlizut in Evanghelie, cand Hristos a scos in Gadara demonii din cei doi indraciti, ca i-a intrebat: "Cum va cheama?" ,,Legheon, Doarnne, este numele nostru". Legheon tnseamna 6000 de demoni. Atalia demoni erau in doi oameni! Cll. legheon este cuvant grecesc, legiune de osrasi. Legheon sau legiune. In doi oameni erau 6000 de demoni.

De aceea se culeau In monninte ~i in haine nu umblau, cll. umblau goi prin pustiu, cum spune Evanghelia. Erau multi. Daca voiesti, Doamne, sa ne scott pe noi din oamenii acestta. da-ne voie sa ne ducem in porci. Cll. era 0 turma de porci pe malul Marii Galileea. Am fest acolo unde s-au Inecat porcii, cll. am trecut prin toate locurile, cand am fost la lerusalim. Erau ca 2000 de porci, aproape de ceratea Gadara ~i Gberghesa. Sunt doua cetlili alamrea pe podisul Golan.

Si cand le-a dat voie, au intrat demonii in porci si s-au dus in mare ~i s-au tnecat top. Dar de ce a dat voie Domnu! diavolilor sa intre in porci? Pentru ca

PARINTELE CLEOPA

IS

Jegea lui Moise nu dadea voie sll. pna porci. Iar ei, impotriva legii, tineau ~i mancau carne de pore. ~i ntunci i-a dus in mare, pentrn cei care-i tineeu, cll.-i tineau pentru negustorie, sa yanda la altii.

Ia sa revenim la loy. ~i a venit diavolul la loy. ~i prima datli, cand a ajuns asupra gospodariei lui lov, a pogorat foc din cer. Dar ee? Satana-i in cer? Nu I-a dat Arhanghelul Mihail jos din cer? N-a fost lupta eu Arhanghelul Mihail, cum vedem la Apoealipsli? $i loc nu s-a mai aflat pentru et In cer. Dar de ce spune Seriptura cer? Aerul se numeste ccr. Tariile aerului se numesc .cer" in Sfanta Scriptura. Cli auzi ce ziee Scriptura: Uiuda{i pe Domnul pasarile ceruiui. Nu cumva ele rraiesc in ccr, fiindca Ie spune pasarile cerului? Nu. Traiesc in aCL Deci sa tntelegeti, dupa Dogmatiea Sfantului loan Damaschin, aerul se numeste cer.

Deci satana a pogorat foe din vlizduh, din aer. ~i uvea bietul lov 7000 de oi, 3000 de climile, 500 de pcrcchi de hoi, 500 de pereehi de asini, 3000 de slugi eu braie de aur incinsi, care slujeau la atata uvcre, sapte fecion ~i trei fete, palate ~i mosii. ~i prima data tunnele oilor au cazut jertfa. A pogorat sarona foc din cer, adica din vlizduh, ~i au ars turrnele lui lov, deodatli ell tot eu ciobani, eu tot eu slugi, cu stjni, eu caini; 7000 de oi deodars le-a mistuit focul. Dar, prin iconomie dumnezeiascll., a rll.mas un singur om, ca sa duca vestee. ~j a venit la lov. lev era ca un imparat, purta porfira ~i era am fonrtc cinsrit de imparatii pamantului, ell. facea IIcgu\i1torie cu oamenii din alte lliri, ca avea avere mare. ~i a venit sluga ~i a zis:

Snpane, doamne! <Ce este, fiule?

16

NE VORBE$TE

- lata, slugile tale, ciobanii tAi ~i ~ele tale pasteau 1a munte ili la ses. $i a v~nit foe din cer - adica din vazduh - deodata si a mistuit tunnele tale ~i pastorii tai ~i slugile tale ~i tot ce era acolo. Si am Tamas eu singur ~i am venit ~-ti spun ce s-a intfunplat

Iar Iov a zis:

- Nu-i nimica, fiule! Domnul a dat, Domnul a iuat, precurn I s-a parut Domnului, asa .a fiicut! Fie numele Domnului binecuvantat de acum ~l pan! in veael

Si n-a cartit. $i niei n-a tenninat eel de la oi ~i vine eel de la camile:

- Stapane, doamne, haldeii au trecut Iord~ul: au rapit camilele tale, 3000 de camile, ~i pa::tom ~~ toate, si Ie-au dus in tara lor ~i am scapat eu smgur 111 am venit sa-~ spun.

Si a zis Iov:

- Nu-i nimica, fiule! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut! Fie numele Domnului binecuvantat de acum ~j pana in veac!

$i nici n-au treeut putine minute, vine al treilea, eel de la boi:

- Stapane, doamne, tal~arii au venit din pu~tiu, au junghiat pe slugile tale ~l cele 500 de perechi de boi Ie-au luat ~i s-au dus eu ele

Si a zis Iov acelasi cuvant:

- Domnul a dat, Domnul ~ luat, preeum I s-~ parut Domnului, asa a facut! Fie numele Domnului binecuvantat de acum ~i pana in veac!

~i n-a treeut decat putm ~i a ve~it eel de la aSi?i:

- Srapane, doamne, din partile Damascului au venit sirienii ~i au prins slugile tale ~i cu tot cu asine Ie-au treeut in lara lor.

~i acolo erau 500 de perechi de asine, fiindca in prile calde canula si asinul sunt cele mai cautate

PARINTELE CLEOPA

17

animale, care pot rabda de sete si traiesc eu purina mana. Si a zis Iov acelasi cuvant:

- Nu-i nimica, tiule! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a pam! Domnului asa a facurl Fie numele Domnului binecuvantat de aeum !ii piina in veec!

~i n-a zis niei un covent, ca i-a luat tntr-un eeas toata averea. La urma a venit al eincilea. Acesta i-a rupt inirna, dar tot n-a indraznit sa zica cuvant d~ rau jmpotriva lui Dumnezeu. EI avea sapte feeiori !il trei fete. ~i ei, vazand pe tatal lor ca face milostenie vesnic la atiitea mii de saraci, au Inceput sa faca la fel ea tatal lor. Faceau praznie in fieeare sambata. ~i sambate asta facea eel mai mie; apoi celalalt, panli ajungea la eel mai mare >;i apoi fetcle. ~i toemai aeum erau la un praznic mare in aeea sambatA; multi oameni erau chemati la mesa >;i ei siujeau la masa eelor necajiti aeolo.

Satana, avand tngaduinta lui Dumnezeu, s-a dus >;i a seuturat casa - cladirea, palatul unde erau.- si i-a omorat pe tori; !ji pe cei de la mesa !ji pe fe~\Orii lui Iov. N-a dimas decat unul, care a venit la Iov >;1 a zis:

- Stapane, doamne, iata feeiorii tAi >;i fetele tale erau la easa eelui mai mare, 1a un praznic, si s-a cutremurat easa din temelii 'ii i-a omorat pe toti, si am scapat eu din intiimplare - ca asa, prin iconomie durnneeeiasca, numai unul scapa - si am venit sa-n spun

~i Iov, cand a vazut ca Dumnezeu i-a luat >;1 feciorii, fiind acolo in fate casei lui, a apucat vcsrruntele de sus de la gat - ca-n Orient hainele-s I)ilna jos la pamant, asa poarta barbatii, cum purtam not, calugarii - !ji st-e rupt haina sa panii jos. S-a dczbracat !ji s-a aruncat ell fate la pamant >;1 a filosorat pentru moarte, si a zis:

18

NE VORBESTE

- Nu-i nimica, fiule, gol am iesit din pantecele maicii mete, gol rna VOl duce in groape. Nimic n-am adus in lumea aceasta, ararat este ca nimic nu pot seoate. Dornnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si panii in veae!

~i intru toate ce is-au intfunplat lui lov, n-a zis un cuvgnt de diu impotriva Ziditorului sau. Atat de tare se temea Iov de Dumnezeu.

Atunei satana, vazand ca nu l-a biruit, ca i-a luat totul, s-a dus iar la Dumnezeu. Fast-a intru una din eile ~i au venit ingerii Domnului §i iata a venit si satana inaintea Sa. Si iar it tntreaba:

- De unde vii tu?

- Doamne, cutreierat-am pamantul si toate cele

de sub cer si iata sunt de fatal

Si I-a tntrebat Dumnezeu a doua care: - Dar ai fast pe la robul meu, lov?

- Da, Doamne, am fost ~i i-am facut cate am

vruteu!

- Ei! A zis ceva irnpotriva Mea?

- Nu, Doamne; dar am sa- Ti spun ceva. Cer un

razboi mai mare contra lui Iov. - Ce vrei, rna?

- Piele pentru piele.

- Ce vrei sa spui?

- Da. I-am luat toata averea si copiii, dar el este

sanatos si sotia lui a dimas sanaroasa. fusa da-mi voie sa rna ating de carnea lui ~i de oasele lui si, sa vedern, nu te va blestema in fata?

Adica a cerut sa-i dea boala grea. Ce zice? Omul a ramas sanatos, macer cu zile1e.

- Du-te, i-a zis Dumnezeu, dar de sutletullui sa no te atingi!

pARINTELE CLEOPA

19

Ai vazut ce este mai scump la om? Sufletul. "De sufletul lui sa nu te atingi". Ca suOetul este mai scump decat tot ce exista in lumea asta. EI este mai scump decat toate. De aceea ti atata lupta pentru mfintuirea sufletului.

Si a venit satana, cu voia lui Dumnezeu, cu rngaduinte Lui, si I-a lovit pe lov, din talpa piciorului pana-n crestet, cu lepra. Boala care n-ap vazut, fereasca Dumnezeu; crape camea ornului si se face alba ca zapada si curge sange ~i face viermi; patrunde pana la os sl n-are leac in veacul veaoului. Numai Mfmtuitorul a vindecat leprosi, cum ati auzit.

Atunci Iov, cand s-a vazut lepros din crestet pana-n talpa, a cazut la pamanr de durere; si era niste gunoi inaintea casei lui si el zacea in gunoi. Si, fiindca ranfle il usturau ~i viennii ti provocau mancarime, a gasit un ciob de oala, un barb, si cu harbul acela scotea viennii din rani.

~i n-a fost bataia lui Iov 0 zi, 0 luna sau un an.

N-ap citit Hronograful lui Chedrinos ~i alte carp? Sapte ani :;;i jumatate l-au mancat viermii de viu pe Jov! A~a a rabdat. ~i nu zieea nimie ~i rabda; un schelet in gunoi mancat de toate jivinele.

lar sotia lui, ramansnd sanaroasa, ca pe ea n-a lovit-o, ca era mai slaba in credinta, se dueea cu traista prin sat la cerut si li adueea care ceva de luana. Singurul ajutor Ii era sotia lui, singura rnangaiere, ca sa nu moara de foame.

Va.zand diavoJul ca nu l-a biruit pe loy, a tncercat prin femeie, cum zice dumnezeiescul loan Gura de Aur: "Cand a vazut cil pe stalpul eel de diamant al credintei, pe lov, nu-l biruieste, la anna cea veche a alergat". La care? La femeie, cu care biruise in rai pe Adam. Stia ca femeia e mai slate.

20

NE VORBESTE

$i ferneia, cand l-a vazut ca-l miinanca viermii, un an, doi, trei, ~i toata lumea spunea ca-i blestemat de Dumnezeu, eli l-a uitat Dumnezeu si a facut multe rele lnaintea Domnului ~ ca a.;;a judeca oamenii, eli judecatile lor nu-s ca ale lui Dumnezeu -, atunei femeia a lnceput sa creede, si vine la el si-i spune:

- Mai, omule; iata ce ti-e facut tie Dumnezeul tau. Tot ai spus eft Dumnezeu ti-ajuta, ca Dumnezeu Ii drept. latA acum te mansnca viermii de viu In gunoi, ti-e luat toata averea si copiii de antia ani ~i tu nu zici nici un cuvant de hula impotriva Lui si nu-ti pierai rabdareai

Amt se temea Iov de Dumnezeu. -Ceeste,femeie?

- Zi un cuvant de hula impotriva lui Dumnezeu;

ocaraste-L de ce te-a necajit asa.ei vei muri!

Ai auzit acest tovaras de viata, cum s-a facut unealta satanei in vremea necazului barbatului sau? lar Iov li spunea cu blandete, cli vedea ca diavolul vorbeste prin gura ei:

- Femeie hai, femeie! Ca 0 nebuna vorbesti Ili ca

o rara de minte. Nu sunt eu Iov care cram ca tmparatii de bogat ~i cinstit in lume? Nu-ti aduci aminte ce cinste am avut noi pe pamanr $i cati'i avere ~i cate slugi aveam? Apoi, cum am primit cele bune din mana Domnului, sa nu primim ~i cele rele?

Auzi am care se terne de Dumnezeu, cand da de necaz? Da! .Dumneaeu m-a ajutat atata vrerne; trebuie sa rabd acum, ca multumire lui Dumnezeu ca rn-a ajutat alta data". ~i a vazut diavolul ca nu-l poate birui. Atunci au venit la el trei prieteni:

Bildad, Tofer si Elifaz Ameneul. Acestia erau ca nistc tmparaf de bogati, boieri mari din alte tari, care cumparau mii de vitede la lov, miei Iii lana.

PARINTELE CLEOPA

21

Cand au venit, au intrebat:

- Unde-s curtile lui lov? Unde este lov? Iar oamenii Ie aratau:

- Uite colo in gunoiul acela un schelet; tl mananca viermii

Barba lui era pana la pemant Iii parul tncalcit de gunoaie. Ei auaisera de bataia lui lov, dar nu credeau ca-i chiar alia. ~i au venit din alta tara. Cdnd au venit la Iov, cum II stiau ce am cinstit era, ce palate ~i ce slugi avea, au stat acei trei prieteni langa lov sapre aile si sapte nopri si n-a putut vorbi unul. Numai se uitau la el. $i gandeau ce va fi esta? Ce fel de bataie a lui Dumnezeu este asta? $i ta sapte zile a deschis cuvantul Elifaz Ameneul si, in lac sa-l mangaie pe lov tn ranile 'ii in durerea lui, in lac sa-l tmbarbateze, ca erau prieteni de altadata, a 1nceput 8a-1 raneasca cu cuvantul:

- lev, mi se pare ca te-a retezat Dumnezeu pe tine ca pe un capac tomnatic, care nu face roeda. De ce-ai ajuns tu asa? Ai oprit plata vaduvelor ~i simbria lucratorilor! Ai fost nemilostiv $i aspru! Ai fost mandru! Ai uitat de Dumnezeu! Ai facut Iaradelegi inaintea Lui!

$i asa mereu l-a mustrat. La fel ~i al doilea prieten ~i al treilea. $i a venit al patrulea, unul Elihu. Acesta a vcrbit putin mai drept, ca se ternea: "Mai, nu cumva sa fie a certare a Domnului pe drept ~i rna tern sa vorbesc pe omul acesta". Iar Java 1nceput a Ie spune lor cu blandete:

- Dragii mei, prietenii mei, spre doseda ati venit aici ~i spre rana mie. Mai bine ziccam eu gropii, "mama mea", $i viennilor, .voi suntcti fratii si surorile mele", decat sa vina prietenii mei $i sa rna rnneasca ell cuvinte; adica mai bine rna miingiiiam

22

NE VORBESTE

ell viermii ~i ell gandul la groapa, la mormant, decat sa aud din gura voastra acestea.

~i Ie-a spus: "Voi rna invinuiti ca am oprit plata slugilor Ili eli. am facut nedreptate. Eu nu rna laud, dar adevarul voi vorbi. Eu am fast tatal sarmanilor si maica vaduvelor, eu am fast oehiul orbilor Ili urechea surzilor ~i piciorul schiopilcr ;;i mana ciungilor. Tunsura mieilor mei a tncalzit umerii saracilor; eli lana de pe sapte mii de oi toati'i 0 dadeam pentru tmbracaminte la saraci. Usa mea nu s-a inchis la tot strainul ili toata averea mea am socotit ell putere s-o' impart 1a eei neciijiti. Deci nu-i adevarat ce vorbiti voi. Adevarat ca mana Domnului rna cearta pentru pacatele me1e, dar ceea ce rna invinuiti voi nu este edevarat".

VWnd Dumnezeu rabdarea lui Jov, dupa ce-au plecat eei trei prieteni si Elihu s-a dat putin in laturi, a aparut Dumnezeu in nori ~i In vifor deasupra lui. lov zacea acolo de sapte ani jumatate, numai oasele si inima ramasese - caci eamea lui era mancata de vienni. Si cand a venit Ziditorul cerului ~i al pamanmlui, Iov era aoum ranit si de prietenii lui ocarat ~i defaimat si de sotia lui ~i de toti. Decdata aude glasul lui Dumnezeu din nori:

- Iov, scoala-te ca un barbat, ia vesmantul tau - ca i-a trimis un vesmanr din eel mai alb ea zapada -', tncinge-te ~i sa stam de yorba amandoi!

Cine a zis scoafii-te? Acel ce va scula toji mortii la judecatA tntr-o clipeala de vreme! S-a seulat ea fulgerul Iov, senates ca la 30 de ani ~i frumos si vesel, s-a tmbracat cu vesmanml dat de Dumnezeu. Si a spus Dumnezeu catre el:

- loy, unde erai tu cand am intemeiat pilmantul?

Spune-mi Mie eare-i letimea eea de sub eer? in ee loe lccuieste Intunericul ~i ee loc arc lumina? Unde

PARINTELE CLEOPA

23

erai tu cand am masurat En muntii cu asezamantul cunostintei, vaile eu cumpana si dealurile; cand am pus marii hotar nisipul ~i am ingradit marea eu nisip ~i I-am spus: pana aiei sa stai ~i tntru tine sa se sfarame valurile tale?

Eu am intins crivatul pe uscar. Eu am facut cuvantatori pe pamant. Eu am masurat greutatea vanturilor. Eu am Insemnat calea fulgerelor sub eer. Eu am rfinduit nasterile fiarelor din eodri, nasterea dobitoaeelor pamantului si a oamenilor. Eu am facut orionul si rarita eea de miazanoapte ~i am impodobit eerul en stele, eu scare ~i luna ~i lumina am diiruit zidirii Mele. Spune-Mi: unde erai tu atunei?

Eu pe tine, Iov, te-am tumat ea laptele in panteeele maieii tale, te-am inchegat ca briinza, te-am tesut ea panza, ti-am facut inima ~i oase ~j te-am facut filptura Mea in plintecele maieii tale ~i Eu am zidit inima ta si am stiut ca nu-ti vei pierde rabdarea. Eu am intemeiat inima ta intru tine ~i credinta si rabdarea ta.

Si acum, Iov, fiindeii ai asteptat eu rabdare venirea Mea si n-ai zis vreun cuvant rau in atatea scarbe ~i neeazuri ~i boli, iata, Eu iti daruiesc tie de acurn inainte 140 de ani de viata; si vor fi averile tale indoite. In loc de sapte mii de oi, paisprezece mii de oi; in loc de trei mii de camile, sase mii de camile, ~i celelalte la fel. Si vei ajunge sa traiesti pana la al cincilea si al saselea stranepot lji vei adonni plin de zile si vei veni la Mine sa te veselesti en Mine in veci.

Atunci s-a facut nevazut Dumnezeu. Si sotia lui, cand a venit de unde era dusa, I-a gasit sanatos si vesel foarte. Si a plouat Dunmezeu in curtea lui lov (rei zile si trei nopti cu galbeni de aur, cum spune in traditie. A iuat Iov mosii si vite.

24 NE VORBESTE

Sotia lui a stat cu fata la pamant trei zile ~i trei nopti, cerand iertare de la el. Si i-a zis Dumnezeu lui Iov: "Iarta pe soria ta, eli nu-i vinovata ea, ci diavolul care a ispitit-o!" ~i a iertat-o el si a luat-o, si a nascut jar sapte feciori ~i trei fete ~i nu era frumusete sub cer asemenea feciorilor ~i fetelor lui lev. Nu se gaseeu mai frumosi copii ca aceia pe pam ant.

~i au fast zilele lui lov dupa bataia aceea, cum s-a spus, 0 suta patruzeci de ani, si a adormit plin de zile si s-a dus la Ziditorul sau, la veselia eea vesnica

Ati auzit cc a facut la Iov frica lui Dumnezeu?

Daca a avut frica lui Dumnezeu, nici cand era bogat nu s-a mandril, n-a fost aspru ~i nemilostiv; nici cand i-a luat Dumnezeu averea, n-a zis un cuvant impotriva lui Dumnezeu.

lata om cu frica lui Dumnezeu, care aducea jertfa un bou in fiecare seara, ca nici copiii lui sa nu fi gresit lui Dumnezeu cu gandul. At! auzit om cu fuca de Durnnezeu, cum I-a tncununat Dumnezeu? Prin cate J-a trecut in veacul de acuru ~i s-a dus sa se odihneasca in sdnul lui Avraam, al carui stranepot era. lata, deei, cum I-a binecuvantat Dumnezeu!

Fratii mei, omul care are frica de Dumneeeu nu trebuie sa-l pazeasca nimeni sa nu fure, sau sa nu fie curvar, sau betiv, sau hot sau sa nu faoa rau. Cel ce are frica lui Dumnezeu ~i ziua ~i noaptea pururea vegheazl1 asupra lui: sa nu gandesc ceva rau asupra omului, sa nu vorbesc ceva rau cii-i pacet, sa nu fac eeva rau ca-i pac at! Cine are fuca lui Dumnezeu, acela se face santinela intregii Intelepciuni, i~i pazesre sufletul ~i mintea sa de ganduri rele, limba sa de cuvinte rele si toeta asezarea sa de a lucra impotriva lui Dumnezeu.

o ISTORIOARA

CU FRICA DE DUMNEZEU

Imi aduc aminte de un filosof, care a venit la Socrate, alt filosof. ~i acela avea 0 femeie foarte tatentata. $i a tnceput sa spuna: .Dcmnule, am a femeie asa de frumoasii!" Celalalt era 1a omasa eu un creion in mana ~j hartie si a tras un zero. .Pemeia mea-i de neam mare; taica-sau a fast ministru". Cc1iilalt a mai tras un zero.

.Femeia mea ii sanetoasa ea oul, n-a fast bolnava ~i nu-i bolnava". Acela a mai tras un zero. .Perneia mea ti foarte tnvatata". Acela a mai tras un zero. .Femeia mea srie sa lucreze lucruri de menaj, sa fad prajituri de tot neamul, bucate la mese mari" Acela a mal tras un zero. .Pemeia mea stie sa eoase broderii arusticc, coase Flori, tmpleteste, face flanele cu masina sau cu mana. Uite cate talente are femeia mea!" Acela a mai tras un zero.

La urma a adaugat: .Femeia mea are frica lui Dumnezeu ~i este credincioasa!" Acela a pus un unu tnainte, pusese sase zerouri. Unu urmat de sase zcrouri face un milion. Si a spus: "la, aeum i-am dat valoare femeii tale. Nu cand ai spus ca-t frumoasa si invalatii ~i ssnatoasa ~i stie multe sa face, pentru ca dnca Ii lipsea frica lui Dumnezeu, toate erau la dflnsa cgal eu zero, nule, nimic!"

Asa se intiimpla ~i cu barbatul, ca ~i cu femeia uccca si cu oriee om. Poate sa aiba toate talentele, ponte sa stie toate meseriile din Jume, poate sa cunoesca toate stimtele lumii, daca ii lipseste frica lui Dumnezeu, ti lipseste scoala intelepciunii ~i omul uccstu nu-i bun de nimic.

ALTA ISTORIOARA DESPRE FRICA DE DUMNEZEU

Era un om deprins sa fure, macer de-ar fi fast sarac. Da de unde! Era am gospodar, avea femeie buna, credincioasa ~i copii, avea hoi, avea oi, cai, porci, vite, pasari, pamant, livezi, vii, dar a fost crescut rau la parintii lui, ca nu era satul pana nu manca ceva de furat. Omul acesta de multe ori avea discutii cu sotie lui. Sette lui bung ii spunea:

- Mai, omule, ulciorul nu merge de multe ori la apa. Caci ii rusine in sat, daca te-o prinde pe tine ca furi; top or Sa te judece pe tine de ce ai furat, ca ai tot ce-ti trebuie. De ce furi, rna?

- Femeie, eu nu pot Paua n-oi mai lua eu de la curare boier, dela cutare om, de la cutare proprietarl

Odata era in luna lui julie, luna era plina pe cer l1i era senin ca ziua. EI venise din tarina si a vazut lanurile pline de clai de grau, jumatati de grau, cum se cheama in alte patti. Ce s-a gaudit el? "Ce bine ar fi Sa aduc eu 0 ChluJA de grau din acesta la mine", ca era grau frumos. A venit acasa, a pregatit caruja si caii, drugul de legat snopii; a pus niste ran pentru cai l1i iarba verde in ciirutA si-n puterea noptii, cand doanne ~i pasarea - cum zice taranul -, a luat 0 copilita numai de trei-patru ani eu el. Copilei ii placea Sa mearga eu tata-sau eu caruta totdeauna.

-Tiitaica,maieieuciituta?

-Teiau!

Dar rna-sa a zis: - Stai acasa!

- Nu! si a ineeput a plange copila.

- De-i drumul! Copila vrea sa auda cum merg

caii, s-o plimbe tata-sau cu caruta

pARINTELE CLEOPA 27

Dar a f~~t 0 ~ronie dumnezeiasca aceasta ~i purtare de grlJa a lui Dumnezeu. A venit omul acela la furat snopi in tarina, Un Ian de grau era langii 0 piidur~ mare ~i un drum de farina pe marginea padurii. EI a tras caii cu oistee pe unde trebuia sa iasa de pe lan, a luat din gura la cai zabala si le-a dat sa manance.

Copilita a ramas la carula. Era luna, senin si se vedea bine la mare distanta. Si s-a dus pe Ian omul ssra, de meserie hot d~ copilarie, ;;i a inceput sa se Llit~ in toate partile: 111 la stanga ~i la dreapta si tnainte ~i inapoi Se uita asa. De ce se uita? Ca nu cum.va sa fie vreun paznic pe Ian. Dar tot el Illi zicea:

~~I~~~a d:~~p~~,.\a~~:td=ec:fti~ c~:ie~i~a ~;ul~

ca~lA cur~ taica~sau se uiti!. in toate partite, l1i incolo ~l incolo 111 se mrnuna ea in mintea ei - copii naivi _ dc ce se uita taica-sau asa?

Dupa ce s-a Incredintat el ca nu este nimeni ;;i nU-I. vede nimeni, a luat capva snopi de grau l1i a venit la caruta. Copilita, pnn care a vorbit Duhul Sfflnt, tntreaba pe taica-sau:

- Tati!.icii, meta ai uitat ceva!

- Dragul tatei, dar ce-am uitat?

-. Mata ai uita~ ceva! Te-ai uitat in toate partile

dar at uitat sa te uiti ~i in sus! '

-Cum ai zis?

- Mata in sus de ce nu te-ai uitat?

Dar copila n-a zis ca sa-l mustre pe tatal ei, Ea a crezut ~a p.o~te asa-i bine, daca se uita in toate partile, 511 sc urte -\il in sus. Dar l-a costat pe am foarte mult.

- Cum, cum ai zis?

SllS!- TiHAica, eu am crezut ca trebuie sa te uiti ~i in

28

NE VORBE$TE

~i atata I-a certat friea lui Dumnezeu pe om, ca a luat snopii, i-a dus inapoi ~i a facut claia; a venit, a intors caii, a pus zabala la cai, a pus copilita in carutA si eu camta goala s-a tntors acasa. Cand vine acasa, femeia stia ca nu vine niciodata ell golul. Ori fura bostani, ori popusoi, ori grau, ori altceva, el venea tncarcat. iI vede, de data asta mai erau douatrei ceasuri pan-la ziull., ca vine ell golul:

- Mai, omule, dar ce ai patit? Ce-ai petit?

- Femeie, care zile voi avea nn mai fur!

- Ce-ai patit? Bine ti-e facut! Te-a prins! - ea

credea eli I-a prins. Ti-am spus eu tie. Asa gospodar la furat!

- Mili femeie, nu m-a prins nimeni.

- Nu credo Te-a prins! De ce-ai venit eu golul?

- Nu rnai fur cate zile oi avea!

=Dar ce-aipatit?

El arata copilita si zice: - Din cauza copilei,

- Dar ce ti-e fiicut copila?

- Din cauza ei nu mai fur in veacul veacului.

CaC! a vorbit Duhul Stant prin gura ei. - Dar ce-a zis copila?

- Eu m-am dus pe Ian - cum ti obiceiul meu -,

si-nainte de a incepe a care snopii rna uitam: in stimga, in dreapta, tncoace-ncolo. Copilita rna vedea de la caruja si cand am venit rn-a intrebat: "TatAica, mala ai uitat ceva; ai uitat sa te uiti ~i in sus",

Atunci m-am gandit cat sunt eu de nebun.

Dumnezeu imi vorbeste prin gura copilei, ca trebuia sa ma uit mai intai in sus; ca daca rna uitam in sus, nu mai era nevoie sa rna uit la dreapta, la stanga, sau Inainte, ca de ochiul eel de sus nimeni nu se poate pazi. Ochii lui Dumnezeu - cum spune Solomon -

PARINTELE CLEOPA

29

sunt de rnilicane de ori mai lummosi decgt soarele ~i nu este loe unde nu cerceteaza atotstiinta lui Dumnezeu. Cum ziee si Apostolul: $tiinfa lui Dumnezeu strabate piina la despanirea duhului de a sufletului, nu numai paua la despartirea trupului de a sufletului".

Omul este icoana Preasfintei Treimi. El are miate, cuvanr $i duh. Duhul eel in chip de raze de lumina, care-i in inima, eu aeesta ornul ti mai mare decat ingerii; ca tngerii nu s-au facut dupa chipul ~i asemanarea lui Dumnezeu, ci numai omul. Omul cste icoana vie a Sfintei Treimi pe psrnanr, are minte, cuvant $i duh. Mintea este chipul Tatalui, cuvantul este ehipul lui Hristos, iar duhul eel de viata tacator este chip al Duhului Stant

Acest dub de viatA nu-i duhul cu care vorbim, acesta este sluga mintii $i are altfel de cuvant. Tar uccla este un dor ganditor, sta intre minte $i Intre cuvant si eircumscrie - are in sine - $i pe minte $i cuvant, dupa Sffintul Grigorie Palama, preaindumnezeitul la minte. Deci pana acolo strabate stiinta lui Dumnezeu, piina la despartiree duhului de a sufletului $i nimeni nu poate sa se ascunda cu vreun gfmd de la atotstiinta Ziditorului.

Acest Duh Sfant l-a cercetat pe acest om eu frica lui Dumnezeu $i s-a gfindit: "De acum inainte nu voi mai fura in veci, cat voi trai. Ba, am sa rna duc sa lila marturisesc $i sa-mi fae eanonul pentru cate am f?icut in viata, ca daca rna mai due Ja furat trebuie mni inmi sa rna uit in sus. ~i daca rna uit in sus mi-e dcstul ami, ca sa nu mai pot fura in vecii vecilor, ca de ochiul cel de sus nimeni nu se poate phi".

tarasi va spun: inceputul rntetepctunu este Is-lea Domnului. Ea este ternelia tuturor faptelor

30

NE VORBESTE

bune. [nselepciunea are doud capete: primul este frica de Dumnezeu §i eel mai de sus este dragostea de Dumnezeu, ca toata fapta buna se Incepe din fuca lui Durrmezeu si se termina in dragostea lui Dumnezeu, care este legatura desavarsirii ~i cea mai malta fapta buna.

Dumnezeu eel Inchinat In Treime, Parintele, Cuvantul ~i DuhuJ Slant, Treimea cea de 0 fiint! ~i uedespartita si Preacurata Lui Maid !?i toti sfintii sa ne fie in ajutor, sa nu uitam frica lui Dumnezeu ~i sa pazim poruncile Lui. Amin.

SFATURIDESPRE FRICA DE DUMNEZEU

Frica de Dumnezeu nu te lasa sa mananci mult.

Frica de Dumnezeu nu te lasa sa maaanci de frupt in zilele oprite. Frica de Dumnezeu nu te lasa sa faei vreun pacat in posturi sau la zile mari, sail sa nu pazesti curatia, care este randuita :jli pentru cei casatoriti.

Frica de Dumnezeu nu te lasa sa injun. Friea de Dumnezeu nu te lasa sa te razbuni pe cineva. Friea de Dumnezeu nu te Iesa cand ai vazut omul sarac, sa-l lasi, sa nu-I ajuti. Friea de Dumnezeu iti aduee aminte de moarte, de judeeatli, de gheens, de iad, de rai, de tmparatia eerului, de slava dreptilor. Friea de Dumnezeu nu te lasa sa vorbesri de rau, nu te lasa sa clevetesti, nu te lasa sa SPUt minciuni. Frica de Dumnezeu nu te lasa sa te mandresti, sa te trufesti.

Friea de Dumnezeu nu te lase sa ai zavistie.

Friea de Dumnezeu nu te lasa sa ai ura pe eineva, sau pizma, sau invidie, sau ravna rea. Friea de

PARINTELE CLEOPA

31

Dumnczeu nu te lasa sa te razbuni pe altul, sa-t faci diu. Friea de Dumnezeu nu te lase sa vorbesti de rau, sn clevetesti, sa spui minciuni, sa glumesti, sa razi sau sa osandesti pe altul.

Frica de Dumnezeu nu te lasa sa fii iubitor de arntare, sa ai dorinta de a placea oamenilor, sa ai slava desarta, sa ai fiiti\mieie, sa ai vielenie in tine. Friea de Dumnezeu nu te lasa sa fii iubitor de sine, sl1 traie~ti in nesimtire. Friea de Dumnezeu nu te Iasa sa pacatuiesti nici eu vederea, nici cu auzui, nici eu rnirosul, nici cu gustul, nici cu pipairea, nici eu Inchipuirea. Friea de Dumnezeu te paeeste de uitare, de nesninta, de trandavie, n-am cend va spune tot alaiul tntunerioului.

Friea de Dumnezeu este aeeea care te pazeste sa fii sfant eu trupul ~i eu sufletul. ~i aeeasta nu-i numai 1a calugari, frica de Dumnezeu deopotriva lucreaza ~i la crestinii din lume ~i la cei afieroaiti lui Dumnezeu in slujba calugariei.

Friea de Dumnezeu pe preot in Sfantul Altar i1 face serafim. Slujeste eu frica de Dumnezcu, bags de seama sa nu greseasca 0 eetenie, eu Sfintele Taine, eu mainile, la Sfanta Proscomidie, Sa nu cumva Sa aiba vreun gi'md in timpu1 Liturghiei.

Friea de Oumnezeu, cand ai vazut omul necajit, te dud si-l ajuti, te dud si-l mangai, te duei si-l sfllruiesti, jntotdeauna frica de Dumnezeu ip este povatuitorul eel mai bun. ~i de aeeea toti Sfintii P1!rinti lauda frica de Dumnezeu.

Deci eel mai intelept om din lume este aeela care se teme de Dumnezeu. Ai auzit ce spune Psalmistul: Fericit bdrbatul, care se (erne de Domnul, ca intru ponmcile Lui va voi foane.

DESPRE PAZA MINTII (sfaturi date unor student! teoiogi)

Fiindca a fost vorba, sa vorbim ceva despre paza mintii. Eu, pacatosul, cand bicep sa vorbesc de rugaciunea mintii sau de paza mintii, mi-i rusine iili mi-i greu sa vorbesc, eli vorbesc despre ceea ce nu am. Ca zic Sfintii Parinti ca nimic nu-t mat sarac decat mintea aceea care fuosofeaza pentru fapta buua, ueavand lucrare. Eu sunt acela ell musca pe caciule, eli vreau sil: vorbesc cele ce nu fae si nicicdata nu am facut.

Dar eu ered ca va vor fi de folos acestea in drumul pe care veti merge. Fiindca viata aceasta este o Iupta, cum spune 1a lov: 0 [upta si 0 ispitii este viata omului pe pamfmt ~i in aceasta lupta si ispita, in fiecare clipa este nevoie de iscusinta. Cum a spus ~i marele Apostol Pavel: jn lupta aceasta grea §i mare, aveu nevote de rabdare si celelalte.

~i este prea de nevoie, pentru ca va duceti Intre straini, acolo undc va ducep, intalnindu-va ell oameni de alta credinja: protestanti *i catolici si cutare ~i ca ortcdox, pentru ca sli-ti pazesti sufletul eurat, ° lucrare mai prezenta *i mai putemica decat paza mintii nu va fi.

Paza mintii are atata legatura cu rugaciunea mintii, ca ~i trupul cu sufletul. De la paza mintii putem trece imediat la ruglieiunea mintii. $i torodata, in paza mintii intra multe lucrari duhovnicesti.

Sfantul Isihie Sinaitul spune esa: Nimeni nu va scapa de clipeteniile tartarului - mi-aduc aminte

PARINTELE CLEOPA 33

din Filoealie - fi\rli de paza mtnttt, macer de ar fi elU de mare filosof ~i cillt de mare tntelept 'in lume.

Ce este paza mintii, dupa tnvatatura Sfintilor Plirinp? Este 0 lucrare prezenta, foarte usoara si n-are ncvoie de mare osteneala, decat numai de frica lui Dumnezeu. Ea se naste chiar din friea lui Dumnezeu! Jar friea de Dumnezeu se naste din credinta in Dumnezeu. eli dumnezeieseul Parinte Maxim spune: eel ce crede, se feme. Eu nu am niei 0 pricina sa mli tern de cineva, daca nu ered ca-i de fap. lar cand crcd ca Dunmezeu este de fala, rna tern!

Deci, iata cum din credtnta in Dumnezeu se nasre frica de Dumnezeu. Iar din frica de Dumnezeu se naste trezvia atenttei, sau paza mintii, sau ferirea mintii de la pacer, sau privegherea mintii. ('fmd auz!m 1a Sfintii Parinri: paza mintii, trezvia at~nt.iei, linistea mintii, ferirea m~npi, privegherea mmpi sau toate aeeiea, este acelasi iueru. Este asa cum am ziee: paine, bucata de paine, felie de paine; dar lot de paine este vorba, numai sub alte euvinte.

Paza mtntu, dupe invatatura Sflntilor Parinp, ccnsta in aceasta: in a ne trezl cu mintea, in a ne tmpotrivi pacarufu! eu min tea !;Ii in a chema pe .Doamne Iisuse ... ", prin rugactunea mtntll.

yezi cata legatura arc rugaciunea mintii cu paza mnuii? Ca nu-i de-ajuns sli rna trezese eu: "Ce fac ell aeum este bun? Ce gandesc eu acum este bun? Cc intentionez eu acum este bun? Ce euget eu acum cstc bun?" Sau: "Ce alegcre fae eu asupra acestui cuget este buna?" N-ajunge ami! Ci indata mi-a dat putcre Preasfantul Dumnezeu sa-mi stapanesc pornirile prin volnicia de sine sau de sine stapsnirea. Nu vezi ee spune ill Psaltire? Doamne, caci cu anna buneivoiri ne-ai incununat pe not,

34

NE VORBESTE

lndata ce ne-am trezit, simpm eu mintea dace se apropie un pacat de minte sau un giind rau: eli orice gand tau este un sarpe giinditor, adica un diavol. Si indata ce I-am simtit eli se apropie, 511: ne impotrivim; ell anna buneivoiri (eu vointa) ne impotrivim sa nu-l primim, caci avem aceasta putere.

Dar puterea noastra este slabd ~j taria noastra nepuuncioasa, cum spune la hirotonie. Si atunei ce-i de fiicut? Ne trezim, dupa puterea noastra; sa vada Dumnezeu ca vcinta noastra se misca spre bine ~i ne impotrivim pacatului. Si negresft sa tinem legatura eu Domnul, chemandu-L prin rugaciunea .Doemne Iisuse ... ".

Dar nimeni sa nu se bazeze pe trezvia sa sau pe vointa sa, ca-i tare impotriva pacatului, c1i ramane foarte, foarte Inselat! Pentru ca, uegresit, vointa noasrra $i trezvia noastra trebuie sa fie intarite de Domnul nostru Iisus Hristos. De aceea De trezim, De impotrivim cu vola de sine stapinitoare !jli cbemam pe "Doamne Iisuse .;".

Acestea trei stau nedezlipite una de alta. Pentru ea daca nu cbemam pe .Doamne Iisuse ... ", nu reusim sa ne despatimim in nici un fel cu mintea. ea EI ne-a spus in Evanghelie: Ra.maneJi intru Mine si Eu intru voi. ca. fora. de Mine nu puteti face nimic. Clar! Cheamii pe Domnul in ziua necazului $i te va izbdvi, cum spune Psalmistul. Sau: Auza-te Domnul in ziua necazului si celelalte. Daca-L cbemam pe Dumnezeu, EI ne ajutii.

Asa si tu. ~i trezvia noasrra-i buna si vointa noastra care se tmpotriveste raului, daca este ajutatii de darn! ~i puterea lui Dumnezeu. Chemarea nnmelet Domnului sa nu tnceteze, ca zice apostolul:

Tot eel ce va chema numele Domnului se va mdntui.

pARINTELE CLEOPA

35

Acum mai este ~i a patra luerare: Ne trebuie smerenter Sa ne trezim cu mintea, sa ne tmpotrivim pilcatului cu mintea, sa chemam pe .Doamne hause ... " si sa avem mare smerenie a inimii si nll1o~tintii de sine, fiindca De luptam cu demonii cei IIlnndri. Da! Ca tndata ce se ridica in noi parerea de sure, sau tngamfaree, sau einstea de sine, tndata ne pnrnseste Domnul ~i ne lase in propriile noastre putori: "Ia sa vedem ce ai sa faei tu fiira Mine?" Cii I II spus oarecand lui Israel: sa nu iesi fa rdzboi fora. Mille.! Stii ce-a patit cand a iesit la razboi ell amoreii, l?ir!i sa eherne ajutorullui Dumnezeu!

Aceasta tndrazneala - sa zieem asa -, sau scmctie de euget, sau cutezanta de sine a ornului de II sc bizui pe trezvia lui ~i pe puterea lui de vointa, estc izvorntii din iubirea de sine. EgoismuI! Adica, dllpa cum arata dumnezeiestii Parinti, din mama uuuror pacatelor, care este iubirea de sine. Ca din lubirea de sine se naste ~i mandrta ,i trutia !jli !icmctia .!Ii celelalte.

Din iubirea de sine se naste mai intAi: mila de sine, crutarea de sine, indreptatirea de sine, multumirea de sine, trembiterea de sine, lauda de sine, plncerea de sine, parerea de sine. Apoi: inchipuirea de sine, simrirea de sine "eli sunt eeva!", Ingamfarea lie sine, cinstea de sine, Increderea in sine, rczemarea pe sine, bizuirea pe sine si, dace vreti sii vfi talcuiesc, aeestea au 0 multime de ramificatii.

Apoi vine moartea mintii ~i ornorarea sufletului, mai Inainte de moartea trupului - adica nesimtirea minui -, dupa care a plans Sfantul Simeon Noul 'l'colog toata viata, preeum am gasit-o la "SearA". Ncsimtirea nu numai eli omoara sufletul, ei omoara mai intAi partea privitoare, edica pe minte;

36

NE VORBESTE

nestmttrea este moartea minJii ~i omorarea suDetului mal inainte de moartea trupului.

Daca i-ai omorar oehiul, ai intunecat trupu!. Asa ~i sufletul, prin minto moare; ~i de aid tnainte diavolul a pus stapanire peste toate puterile sufietului. Aceasta se Intampla cand omul are incredere in sine ~i in puterea lui de trezvie ~i cand zice: "A! eu sunt om Intelept. Ce sa rna mat rog, ce sa mai stau in genunchi, ce sa rnai chern pe Iisus, doar ell stiu sa rna pazesc de pacatl Pai eu nu sriu ca-i pacer?"

Cand vede Dumnezeu in sufletul nostru aceasta incredere ~i rezemare pe sine si cuteaenta de sine, ne lasa in mana diavolilor. Atune! ispita ne erata cat putem, tara darul lui Dumnezeu si tara mila Lui. De aceea, sufletul nostru In toata clipa greseste lui Dumnezeu. Sa avett convingerea aeeasta eli DO exista clipa dod DU maniem pe Dumoezeu. Si pentru ca nu este clipa cand nu maniem pe Dumnezeu, nu este clipa cand nu avem nevoie de ajutorul Lui.

Sufletul, negresit, indatii ce greseste cu mintea ~i cu orice pornire spre pacat, trebuie sa alerge eu umilinta la ajutorul lui Dumnezeu, sa ceara mila, iertare si ajutor impotriva ispitei. Cn, dace cuteaza pe desteptaciunea lui, zicand: "A! eu stiu multe, eu pot multe!", auzi ee spune Scr.ptura, la Solomon: eel ce se increde in sine, vc oidea oidere ja/nicii. Pentru ce? Te-ai Increzur In sine; nu mai ai nevoie de Dumnezeu! "Pot si eu ceva!" ~i atunci Dumnezeu tti arata ee pop! Ca tara de EI nu putem nimie. Si la trezvia atentiei este mare nevoie sa simtim In jurul nostru ajutorul lui Durnnezeu, de eare avem nevoie In fieeare clipa.

in Sfanta Scripture se spune asa: Fata Babilonului, ticaloasa - ~i spune mai departe, cum

pARINTELE CLEOPA

37

d\utllm "La raul Babilonului" -, fericit este care va fl/lllca :fi va lovi pruncii tal de piatra (psalm 136, 8-9). 1,11l'! pe eine fericeste Duhul Sfant! Pe eel ee ia fiii tctci Babilonului si-i tranteste de piatra.

Talcuirea Sfintilor Parinti din Filoealie este asa:

Fula Babilonului este mintea noastra. Cuvantul babilon Inseamna "amesteeare". Fiindca mintea 110:lslra pururea este amestecatli eu ganduri bune ~i rete, 0 numeste .fata Babilonului", uascuta din amcstecare, combinatli eu amestecarea. Iar fiii fetei Hnbilonului sunt gandurile mintii, care Ie naste ea.

Si eine-i ferieit? Acela eare-i treaz eu mintea si, cum vede ca s-a nascur din minte un copi! - un gand lI'lu ,il ia de picioare si-l dii de piatra Hristos. Cum II a venit un ggnd rau In minte - intelegi? -', da-l de juntra Hristos: .Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pecatosul!". Vine un gilnd de eurvie: .Doamne Iisuse ... ", da-I de piatra! Ville un gand de manic, da-I de piatra! Vine un gaud de uufie: .Doamne lisuse ... "; un gand de viclenie:

"Doamne Iisuse ... "; un gand de zavistie: .Doemne ItHuSC ... ". Tranteste-i de piatra pe pruncii acestia ai .Jcrcf Babilonului" - adica cugetele rele ale mintii - de cnnd sunt prunei. Adica ucide patimile din tine cAl sum mici, ca pe urma este mult mai greu!

Pc acesti prunci ai fetei Babilonului Ii omoara dllrul si puterea lui Hristos! Hristos S-a numit in Sl1\nta Scripture de trei ori piatra: Piatra cea din mf)1/1 unghiului, pe Care n-au bdgat-o in seama iditorii, Piatra cea nefocuta de miiniJ, Care se taie ,/111 IIII/nte, despre eare se spune la Daniil; si Platra, 1(1)11("(1 din care a iesit apa, cand a fost Jovita de Moise, simbolizand eoasta lui Hrietos din care a teait Hnugc ~i apa.

38

NE VORBESTE

In HronografuJ evreiesc am citit viata lui Moise, tradusii de Isaia Racaciune, un mare rabin care a trait ill secolul trecut. A murit demult! $i Ia dansii se scrie, macar cit ar trebui sa treaca 1ji in traditia ortodoxa, ea o teologumena - .'1tip, nu ea 0 dogma -, cit Moise, cand a lovit stance la Rafidim - am fost acolo la Sinai si am baut apa -, intai a iesit sange, fiindca a lovit-o ell tndoiala.

Pentru indoiala pe care a avut-o Moise atunci, l-a mustrat Durrmezeu ~i nu a murit in pamantul fagaduintei. El nu a zis: .Asculta, IsraeJe, din piatra aceasta ai sa bei epa!", ci a zis astfel: Au doar din piatra aceasta am sit va scot apii? Dumnezeu i-a spus imediat: "Moise, de ce nu M-ai preaslavit inaintea fiilor lui Dumnezeu? Au doar din piatra asta ... ?" "De ce n-ai zis: din piatra asta Dumnezeu vii va adapa pe voi?" Apoi Moise, fiind eertat de Domnul, a lovit a doua oara, zicand: .Asculta Israele! Din piatra asta ... !" A lovit §i a iesit epa.

Dar este si-c taina mare aeeasta, ca intai a iesit sange si apoi epa. Caci §i din coasta lui Hristos a iesit iotai ssnge ~i apoi epa. lata cum a Inchipuit stance Rafidim, eoasta lui Hristos.

Aeum sa revenim 1a trezvie, ca sa nu ne pierdem in discutie, ca cuvantul nostru trebuie sa traga catre mijloe. Noi, daca ne incredem in sine ~i in puterea noestra de virtute, de intelegere §i de filosofie, mai 1ntai mireasma Duhului Stant nu mai este eu noi.

lndatii ee Duhul Stant sirnte 0 mica licarire a mandriei, se fereste si-l lasa pe om in propriile sale puteri. ~i atunei vedem ca am ajuns Ia cadere. Ori eu mintea, ori eu cuvantul, ori eu IueruI, ori - Doamne fereste - cadere care ne desparte prea tare de Dumnezeu. lar cine are lucrarea trezviei, trebuie sa

PARINTELE CLEOPA

39

11\, trcaz si fu priviuta asta. Nu-mi bicape mie in pll1crc sa rna trezesc, ea sa rna lupt eu pacatul. Ma 11I'I.cse, dar 11 chem pe .Doamne Iisuse ... l"

Lcgca sobomiceasca a Bisericii aecasta este: sa 11111 uczcsc, sa rna tmpotnvesc, sa chern pe .Doamne lu.usc ... ". Asta este luerarea trezviei atentiei. Cli ,,1'11111 Babilonului" - adica mintea noastra, de care lUll amintit mai inainte - naste mereu prunei. ~i 1Il1~IC prunci rai - gandurile rele! Noi sa-t Iuam, sa-i IInulim de piatra Hristos si sa-i sfaramam!

Duhul Sfant atunei ne fericeste: Fericit este care I'll apnea si va lovi pruncii tai de piasra. In momenlui cttnd un gand rau I-am lovit de piatra Hristos, am \1('16 un prune al fetei Babilonului. Ne fericeate )lOlltl"U aeeasta Duhul Sf'ant, ca nu am nadajduit sa-l u\'ldem noi, ci I-am dat de piatra Hristos.

Ai auzit ca spune in Scriptura asa: in dimineti tllli ucts pe toti piicdtosii pdmdntului. ca sa pierd din crtatco Domnului pe top cei ce tucreaza JtJrMclegea! Ai auzit '.:and trebuie ucisi pacatosii - IUhcli gandurile rele? In dimineti! Gandurile pacatUlI!lC rasar din mintc, ea mai inainte pruncii fetei ililhilonu!ui care se nasc dintr-insa. ~i nu arata ScriptunI sa-t ucidem cand ar fi pe la amiaza sau eeen. Ci, cand au rasarit, in dimineti ucide pc PAdlIO$ii pamantului!

Gilndurile pacatoase, cum au rasarit In mintc si hlln!:\inalie, trebuie ucise prin rugaciunea lui Iisus, ca :tIl f}i('I"Zi din cetatea Domnului - cetatea este sufletul fIt' 10(i cei ce lucreaza flriidelegea.

I)aca am ucis pe pacarosii pamantului, adica J-IAHlluri1e pacatoase, cand rasar din mintc, am lill'ldl1! din cetatea Domnului pe top cei ce lucreaza !/lllIdclcgea. Ca doar prin gandurile patimase yin

40

NE VORBESTE

faptele patimase Ca zice dumnezeiescul Parinte Maxim: StapiineJte-li giindurile, 0, monahule! Cd daca nu-]i vei stapiini giindurile, indata vei ajunge so. nu poti stiipiini lucrurile!

Tot pacatul de la ganduri vine. $i atunci, daca ucidem pc pacatosii din cetatea Domnului in dimineti, am curatit cetatea, care este sufletul nostru.

Sfantul Diadoh al Foticeii zice asa: "Mintea cea iubitoare de Hristos, primeie rasariri ale pacatului nu Ie primeste'' Cine iubeste pe Dumnezeu, cum se atinge de mintea lui un gand patimas, zice: .Doamne Iisuse ... ". Cheama pe Mantuitorull Pentru eli, dad nu Lear chema, sta de verba ell gandul eel patimas, se indulceste cu el si, dupa ce s-a saturat de Indulcire, 1111 aduce aminte: "M1i.i, dar gandurile acestea sunt pacatoase, trebuie sa zic .Doamne Iisuse ... ", eli uite, m-au seas din asezarea eea buna si m-au aruneat in ganduri spureate".

Dunmezeieseul Piirinte Efrem Sirul zice asa:

Cimd stai fa rugaciune si primesti giinduri spurcate, esti asemenea unei mirese care curveste de falii cu mirele sau. S-a logodit eu mirele, si pe urma, poftim! S13. ~i se impreunli eu altul de fata eu mirele. Colt de urol13. este mireasa aceasta mirelui sau, cand vede ca ea II rradeaaa ehiar in fata lui.

lar Dumnezeu, Care vede toate, vede cli noi, in vremea rugaciunii, primim ganduri spurcate, ~i sufletul nostru, in loc sa se Impreune prin rugaciune cu Hristos, se impreuna cu diavolii si curveste in fata Lui. ~i atunci Apostolul Pavel ne spune: V-am logodit pe voi mireasa unui Mire fora de moarte; $i tare mi-e fnca de voi sa nu se poacneasca inimile voastre. precum a Evei de satana in rai, Clar! Dace ne-am impreunat cu pacatul in fata lui Dumnezeu, cu

pARINTELE CLEOPA

41

Ihnvolii ne-am Impreunat, nu cu Hristos! ~i atunci, Mirclc Hristos zice: .Jata, mireasa Mea - sufletul uostru - s-a impreunat eu diavolii ~i i se pare eli se Hlag1i Mie! S13. la rugaciune ~i curveste cu diavolii!" ('/I tot gandul patimes deca-l primim, suntem amesttcali eu diavolul aeelei patimi ~i ne duce in gbeena

Zice si SIantul Isihie: in vremea rugactunll mlntii, se incaiera la lupta trei mintl: mintea xnntetor Puterl, mintea draceasca !Ji mintea mnulut. Mintea omului s13. in mijloe ~i el are atata puterc de stapanire de sine, tncat, toate puterile huunericului dad ar veni, nu pot sa-l clarine.

De aceea a zis Scriptura: Dumnezeu I-a zidit pe OI/J :ji I-a ldsat In mana sfatului siiu. lar In ziua IlHlcca\ii ne va cere socoteala. Noi vom zice: "N-am pulul, Doamne!" "N-ai vrut! Eu te-am tnzestrat cu prucrc", cs nici ingerii nu-t stlesc pe om la fapta hllnli !Ji nici diavolii nu-l pot sili la cele rele. Arata pmcrc a luat satana in rai, cand a Inselat pe Eva, sa Imine putin puterea cugetatoare a omului, adica sa-l hnboldeasdi. prin gand sa faca raul, dar nu sa-l .lIeasca

Ponte vom zice in ziua judecatii: .Doamne, durvolul Ill-a dus la femeia cutare!" Diavolul poate lin zica atunci: .Dcamne, se-mi aducii martori! Cine mu vazut ca-l duceam de mana pe om?" "M-a dus dmvolu! la crasma", zice altul. Atunci diavolul respunde: .Doamne, sa-mi arate martori! A vazut cineva vrcun diavol dccand pe am la crasma?" .Doemne, In II dus diavolul in cutare loc''. lar diavolul ii poate 11~'C: .Doamne, el a fost prost ~i a fost iubitor de ~I1IC, iubindu-si fiinta lui ~i s-a lasat biruit de patimi. I'll i-am dat in gand si el s-a dus. ~i Sfintele Puteri I 1111 dat in gand sa taos bine ~i nu a ascultat".

42

NE VORBESTE

Deci mintea omului sm intre Sfintele Puteri ~j cetele dlavclesti. $i tndata ce el simte ca-l ispitesc diavolii din stanga, alearga la Iisus prin rugaciune ~i atunei se bucura Sfintele Puteri !1i biruinta-i de partea noastra. Iar dace vom eta de verba cu gandurile si ne indulcim de ele, tot timpul stam de verba cu diavolul. De aceea, in Pateric niei nu se mai spune patima, ci: "Cutare s-a !uptat Cll diavolul curviei, sau Cll diavolul maniei, sau Cll diavolul leneviei", ca tot pacatul este un diavol.

Sfantul loan Gura de AUf zice: ,,Mare poftA, mare diavol este pacatul". $i Sfantul Efrem spune:

"Cate pacate are omul in minte ~i in inirna, atlitia diavoli are intr-tnsul''. Iar Sfantul Marcu Ascetul: .Foarte se silesc diavolii sa ne tnvete sa nu credem cil. avem diavoli in noi'', dar zice: "Cate patimi avem, atatia diavoli avem!"

Fieeare patima este un diavcl. Adica: mdndrla, semena, slava desana, foJiirnicia, trnfia, viclenia, zavistia, pizma, invidia, ravna cea rea, mania, iutimea, nerabderee, nerecunostinta, cartirea, rapirea, nemultumirea faJA de binefacerile lui Dumnezeu sau ale aproapelui, tinerea de minte a raului, vorbirea de rau, clevetirea, mineiuna, gluma, rasul.

Sau mai departe: iubirea de eratare, dorinta de razbunere, slava desarta, Iaudarosenia, iubirea de sine eu tot alaiul ei, si pot sa spun eeasuri intregi ~i nu termin nici eeea ee mai tin minte din multimea pacetelor intunericului.

~i iata, atatia diavoli avem in noi! Cineva poate zice: ,,A! Dar nu sunt asa pacatos! Sunt de atatia ani in maaastire, eu muieri n-am trait, niei n-am stiut ee-i femeia''. $i noi suntem preacurvari in toata clipa, caci eu gandul ~i imaginatia gresim ziua si noaptea!

pjRINTELE CLEOPA

43

Pentru ce zice dumnezeieseul parinte Efrem Sirul: Nu rna aruneatt in negrijii, fratii mei, pentru pAcatele cu gindul, cii ar fi mid? Nu-s mici! uristos, Intelepciunea si Cuvanrul lui Dumnezeu, lie-a aratat ~i a socont preaeurvie intru pofta de Iomeie ~i ueidere intru ura de frate. $i aeelea se fae ru gandul. lata, rna fae ucigas ~i preaeurvar in toata ziua. $i apci, cam poe!i.intA imi trebuie?

Legea Darului, sau a Harului, cand a venit, a MCOS pacatul din rMAeina, nu a venit sa coseasca Ilneatul pe deasupra, cum dam eu eoasa ~i radacina rihnane.

Asa a fost Legea Veehe: sa nu furi, sii nu desfrgnczi, sa nu ucizi, sa nu fii marturie mtnctnoasa.. t.egea Veche oprea pacatut din lucrare.

Legea Harulut, ciind vine, scoate pscatut din dhlAcinli, eli pofta-i radacina pacatutut. Sa nu pofle$ti femeia aproapelui..., cum spune porunea a vccea, ca esti preacurvar. $i atunei smulgi piieatul tim radacina! Ca de la pofta vine pacatul. Scoate haruiana de unde porneste ea! $i eu cit Legea Herului este mai desavarsita, eu atM trezvia atentiei uebuie sa dea seama omului s~-~i pazeasca mintea. ('A omului i se pare ca este curet, daca n-a facut pAeatul cu lucrul. Cea mai mare Inselare este asta! ('/I tocmai atunci suntem in eel mai greu pacer, adica III ncsimtire, dupa Siantul Maxim.

Cand RU avem stmnrea pacetutut, suntem in rl'l mai greu pacat; ca atune! mintea noastra-i nlll hll, iar nesimtlrea este moartea mmttt. Mintea nil simtc pacatul ~i omorarea sufletului, mai inainte III' moartea trupului. $i nesimprea se naste si ea tot ,1111 iubirea de sine. N-am avut timp sa va spun ~i h).LIC fiicele ei, ~a cat le mai tin minte.

44

NE VORBE$TE

Nu este clipa ~i nu este vreme in care nu rna afln mftniind pe Dumnezeu; sa avem increderea aceasta si sa stim, si chiar de n-am simtit ~i n-am ajuns la convingere, sa ajungem de-acum. Asa trebuie marturisit. Pentru ca am ajuns 1a convingerea asta ell zeci de ani in urma, eli nu exista clipa ~i mai putin decst aceasta, ciind nu ne aflam maniind pe Durnnezeu.

Aceasta stii dod 0 simti? Cand ajunge omul in treptele cele mai jnalte ale rugaciunii inimii .'1i dind vine Duhul Slant in inima omului, ell darul lui Hristos, atunci abia vede el milioanele de neputinte, care-J robese simtitor si ginditor.

Vezi in camera asta ce curat este? Nu-i praf, nu-s gunoaie. Daca 0 raza a soarelui ar intra aid si noi am sta deoparte, am vedea milioane de microbi ce se Invart ~i cat praf este. "Ia uitli-te ce era in camera asta!" Dar pana ce n-a intrat raza soarelui, nil vedeam. Dar daca am avea niste aparate speciale care meresc, ele ar face si mai mari corpurile acelea care le vedem cu ochiulliber. Asa este ~i cu sufletul nostru.

Deci, in timpul rugaciunii celei curate, cand se scalda inima noastra in lacrimi ~i fierbe in clocotul plansului, dupe ce au trecut momentele acelea, atunci 0 sa vezi cate milioane de neputinte zac in mintea ~i inima noastra. Si acestea nu le simtim. Petrecem in nesimtire, in somn, in raspandire, in tnvartosare, in impietrire. Ni se pare ca noi, "slava Dornnului, n-am facet eutare pacat!" Dar noi Ie avem pe toate ~i suntem izvorul a tot pacatul si fabrica a toara faradelegea, in toata clipa.

De aceea, pentru ca in fiecare clipa gresim, 'in fiecare clipa este nevoie de trezvie, de paza mintii, de rugaciune ~i de umilinta in fata lui Dumnezeu. Asta este ee spunea mare1e prooroc David: di ftiradelegea

pAR/NTELE CLEOPA

45

mea eu 0 cunosc si pilcatul meu inaintea mea este pururea.

Uite un alt caz. Ti se tntampla uneori ca stii ca csti pacatos si vrei sa te rogi, dar nu ai stare de urnilinta. adica simti 0 tnvartosere a inimii. Ce trebuie sa faeem atunci?

Aceasta tnvartosare a inimii in timpul rugaciunii se cheama raceala, seceta sau uscaciune. Si asta este obisnurta la Sfintii par-inti. Eu deja, cand rna marturisesc, zic: .Parinte, rugaciunea am facut-o eu mintea Imbrobodita, plina de uitare, plina de raspsndire, eu seceta, eu uscaciune, eu raceala, cu parasirea darului ... ". Raceala vine mai totdeauna din uitare. Pricina racelii sufletului - ca eu, pacatosul, sufar in toata clipa de ea - este uitarea. Dar uitarea ce este, dupa Sfintii Parinti? Este primul pacat din partea rationale a sufletului.

Sufletul se tmparte in trei parti: partea rationala, cca manioasa ~i eea poftitoare, dupa Sfantul Grigorie de Nyssa. A~a Ie randuieate In Pidalion. EI canoniseste exact pecatul dupa cele trei parp. ale sutletului. Vezi in canoanele lui din Pidalion.

Din partea rationale primul pacat este uitarea.

Apoi nestiinta, nedreapta socoteala, nechibzuinta, nemultumirea pentru binefacerile lui Dumnezeu ~i ale aproapelui, nedisoemamantul, credinta stramba, hula, nebunia, eresul ~i celelalte. Dar primul pas ~pre riiceala, tine minte, este uitarea.

Cand uitam binefacerile lui Dumnezeu, cand uitam ca Dumnezeu este de fatii, cand uitam prezenta lui Dumnezeu, eadem in asa numita .ncedie''. Acedia este moleseala sufletului sl a mlntli. Marele Vasile si alii Sfinti Parinti numese acedia caracausa sufletului. Cand s-a liincezit ornul

NE VORBE$TE

si cand zace in acedie, in moleseala, atunci yin toate patimile ~i rautatile in sufletullui.

Asa 0 numeste $i pc imaginape. Aristotel 0 numea simtire de obste in filosofia lui. Pentru ea imaginatia nu prinde numai un pacat $i nu da razboi sufletului numai cu unul. Ai citit Paza celor cinci simtiri sensa de Sf'antul Nicodim Aghioritul?

Ei, cste sunt de vorbit! Vezi cum se leaga una de alta, vorbind? De cinci ori am citit-o in viata, la liniste. Strasnica si sfatuitoare carte. $i dind 0 termini, autorul ei zice: Aceasta puturoasa carte ce am sons. Ai vazut cata smerenie? "Tu te-ai facut ca un amnar $i eu ca 0 cremene. Ai lovit 0 data ~i de doua ori tntr-o inima a mea ca de cremene $i au izvorat aceste putine scantei". Cartea aceea toata are mare intelepciune!

Ai vazut ce spune acolo? Ne arata cum sa mergem pe drumul acesta. Din cauza ca mintea a cazut in raceala, datorita uitarii, dupa ce-am uitat noi frica lui Dumnezeu, incepe ornul sa-~i permits orice. $i prima data, dod omul a uitat de frica lui Dumnezeu, incepe saRi aduca diavolul tot felul de ganduri prin tmagfnatte.

Imagtnatla, dupa Sfantul Vasile eel Mare, este pod al diavolilor, prin care intra in suOetul omului. De aceea trebuie 0 mare atentie la rugaciune sa nu ne inchipuim nimic, caci prima varna pe care 0 intilneste mintea inspre inima este imaginatia. Nici 0 fapta rea, nici un diavol, nici 0 patima nu trece de la minte la simtire decat prin imaginatie. Ca nu poti sa fad pacatul paoli nil ti-l inchipui. N-ai vazut cand te lupti Cll mintea? Ori apare chipul aceluia care te-a suparat ~i asupra caruia ai fost pornit Perea ti-l educe aminte ~i parcli te-ai razbuna. .Bi, deca ar fi aici! Ce

PARINTELE CLEOPA

47

i-as drege, ce i-as face!" $i aceia sunt diavoli. Dar prin imaginatie ip dau razboi. "Mlii, dar mi-a zis, si-arn sa-i zic!"

Diavolii iau rata aceluia care te-a suparat ~i 0 aduc in suflet prin imaginatie si ti-c arata: .Lrire, acesta ti-e zis ~i acesta te uraste!'' Apoi Yin $i minciunile minpi, cu presupuneri eli acela te uraste, ~i aceta zice asa $i aceta, cutare.

Un duhovnie mare spunea: "Nu le crede, plirinte, CaRS minciunile mintii ~i ai sa vezi mai tarziu ca niciuna din cate ri-a spus mintea nu-i adevarats''. Astea-s minciunile mintii, pe care Ie baga diavolii in suflet in vremea ispitei, prin imeginatie, sa-t darame. Sunt prepusuri, pared gresite. Prepusuri ca cutare iti zice, ca curare are ciuda si cutare altceva. ~i niciuna nu-i asa.

Demonii, cand vad ca tulbura pc om banuielile acelea, bat razboi ~i cu acestea. Cii zice in Psaltire:

Multi sunt aeei care bat rdzboi cu noi de fa inaltime. f)i Sfantul Apostol Pavel zice: Lupta noastrd nu-t impotriva trupului ,ri a siingelui, ci imponiva duhurilor rautatii, domnii puterii vlizduhului, a duhurilor rilutillii raspdndite in aero lata, cu capeteniile vazduhului se lupta biata minte!

Ce se intimpla? Un pacat intai l-ai gandit. Daca s-a invoit mintea la gandire, trece la cugetare. Trece In alegere. Imediat il bag! diavolul In imaginatie. Ii-aduce aminte ... N-am vorbit noi despre ispitirea din opt parti? Ca sa vezi ~i acolo ditA filosofie este In Sfintii Parinti! Dupe ce te-a beget in imaginatie, ti-e bagat idolul si te-a lovit in minte. Gata! Auzi ce spline: Cand vei vedea urdciunea pustiirii stand in locul eel sfam. eel ce aude sa inleleaga!

Sfantul Maxim spline: Uraciuuea pustiirii in tecul eel smnt este pacatul inchipuit in fmagfnatte.

48

NE VORBESTE

ca. locul eel sfant este inima, pentru ca noi suntem Biserica Dumnezeului Ceiui viu, si Duhu! lui Dumnezeu locuieste in inima noastra. Diavolul, daca a reusit sa bage idolul prin imaginatie in minte, de aiei il baga in inima! Apoi, in inima $i in mintea ta, numai fata aceea 0 ai, ori care te-a suparar, ori care 0 iubesti ell patima! Dupa ce ti-a bagat idolul, Iti dai seama: "Da! Erarn treaz mai Inainte de prima rnomeala" - ca aieea trebuie sa vorbim de cele dcuasprezece trepte ale pacatului. Dad eram treaz 1a prima momeala, imediat ziceam: .Doamne lisuse ... " si ell trezvia atentiei idolul nu intra.

Daca n-am fast atent, a intrat idolul: cutare fata, cutare femeie ell care ne-am tntatnit, sau bani sau slave, ori de ce nuanta at veni. L-a bagat in inima prin inchipuire. Acesta-i idolul, asta-i "uriieiunea pustiirii in loeul eel sfant". ~i daca era trezvia atentiei, nu intra. n dadea jos de la inceput. A venit? .Doamne Iisuse ... !" n izbesti de piatra Hristos. ~i stii ce se obisnuieste mintea eu acest nevazut razboi? Precum scrie in .Razboiul nevazut".

Ai vazut ca mintea aeelui ce este treaz, care are trezvia atentiei, nu numai ca nu se terne de navalirile astea. Stii ee face? Anume Ie cheama. Le da drumul oleaca, apoi eu rugaciunea tl cheama pe .Doemne Iisuse ... " in ajutor. Precum faee pisica cu soarecul. II prinde ~i apoi ti da drumul, si asa se joaca eu el. Dar aceasta luerare este pentru cei sporiti.

Asa face mintea trezvitorului cu piicatul. ti dl1 drumul sa intre oleaca tnaunrru; ~i numai ee-l vede ca treee in imaginetie ~i incepe a-i tulbura firea. "A! Mi-ai venit? «Doamne Iisuse» ... ". ~i-l mai cheama 0 data la lupta: ,,Mai vina, mal, si mai intra!" ~i el mai vine. Si iar it izbeste de piatra eu ,,Doamne Iisuse ... ".

pjRINTELE CLEOPA

49

Stii ce ziee apoi diavolul? "Aista nu-i prostl Ma chcama tntai si-mi da drumul $i apoi rna arde cu Hristos. Slai, eii acum Ii rreaz eu mintea. Vin mai Uk£iu, cand il stapaneste uitarea". ~i eiind i1 mai uheama, nu mai vine. Nu uita el sa ne ispiteasca. "Acum nu vin, ca-i treaz cu mintea ~i rna arde eu «Doamne Iisuse ... ». Da-i pace. Cand va dormita el ell mintea si 0-0 sa fie stapan pe simturi, atunci vin! c'nnd este raspandit cu mintea, atunci ti dau razboi. Acum, cand este treaz, n-am nevoie sa rna lupt cu el. Cit stii ee face acum? Cheama numele Domnului ~i Illa arde!"

Asa faee trezvitorul, precum faee mata eu soarecele. ii da drumul si iar Il prinde. Perice de eel cc are trezvia mintii! De aceea a zis dumnezeieseul Pimen eel Mare tn 'Paterie: Nu avem nevoie pentru a ne manrut decat de minte treaza. Clar! Atilt. Cu miruea treaza ~i eu lucrarea asta a trezviei atentiei ne putem mantui eel rnai user.

Pe aeeasta 0 numeste Sf"antul Isihie din Sinai .jucrare preacuprinzatoare de toata fapta buna ~i de toata virtutea" - citip in Filocalie, ca de aeolo vorbirn, $i in Pateric. Primul plicat care se naste din partea rarionala a sufletului este uttarea. Din uitare se uasre raceala sufletului. Zice Marcu Ascetul ca trei sunt uriasii care ueid sufletul: uitarea, nesrttnta ~i trandiivia_

Vezi? S-ar putea ea unul sa fie treaz eu mintea, dar sa fie orbit de nestiinta. Si iarasi n-are trezvia utcntiei niei acesta. Auzi, ca nestiinta este orbirea sutletului. Sf"antui Maxim zice: vtata mintii este lumina cunosttntet, jar nesnmta este orbtrea 'Oufletului. Si atunci se poete orbi unul Oil numai de uitare, ei ~i din ne~tiinti1. $i daca a spus ~i de

50

NE VORBESTE

trandavie, dar ai auzit pe cine a pus tnrai? Tot pe uitare. CA ~i nestiinta iii trandavia vin dupe uitare.

Sfantul Grigorie de Nyssa clasifica in Pidalion toate pacatele dupa cele trei parti ale sufletuiui, iii primul pacat care vine din partea rationale este uitarea. Si cauza racelii noastre in cele duhcvnicesti, chiar in vremea rugaciunii, tot de la uitare porneste.

lar cine are trczvia atentiei, Inainte de a veni uitarea, 0 simte. Pentru ce? Trezvia se naste din frica de Dumnezeu. Si frica lui Dumnezeu din credinta in Dumnezeu.

Sfantul Maxim M1i.rturisitorul zice: Cine crede, se teme iii cine se teme, se trezeste! Uite, a venit un gand! De-acum trebuie sa discern: ori ti rau, ori ti bun! Ce-i de facut? Si cine se trezeste, imediat trebuie sa cherne pe .Doamne Iisuse ... ", caci trezvia atennet stii in tret lucruri: in a ne trezi cu mintea, a ne impotrivi plicatului de cand este in minte, !ji a chema pe .Dcamne Iisuse ... ". Trezvia noastra nu are nici 0 putere tara Iisus.

Dar uitarea este primul pas spre raceala, cum arata dumnezeiestii Parinti. lar daca not luptarn impotriva uitarii, mintea totdeauna Ii treaza si scapa de celelalte iupte in celelalte trepte ale pacatului. Ai vazut cum a fast numit satana la lov in Sf'anta Scriptura? Purnico-leu. Frumos comentariu face la aceasta Nil Ascetul, iar mai tarziu Nicodim Aghioritul il pune in Paza celor cinci simtiri.

De ce s-a numit satana si pacatul fumieo-Ieu? lov zicea: .Pumico-leul a murit de foame ca n-avea de rnancare!" Dar la cine? La Iov n-avea de mancare, nu la mine pacatosul! Eu il hranesc In toata ziua si-l fac leu. Ca de ce lov nu-I hranea pe furnico-Ieu? Auzi ee spillle Scriptura? Acest om aducea in fiecare seara

pARINTELE CLEOPA

51

cnte un bou jertfa pentru copiii sai: .Doamne, nu cumva copiii mei, fiind tineri, sa fi gresit cu giindul lui Dumnezeu!" Care din tata ~i din mama de azi mai au grijii ce gresesc copiii lor eu giindullui Dumnezeu?

Nu I-a nurnit degeaba Dumnezeu pe loy, drept si remator! Aducea un bou jertfa in fiecare scare, nu pcntru pacatele lui, ci pentru ale eopiilor lui. Ca el a spus ca fumico-leul a murit de foame ca n-avea de mancare, edica cl nici in gaud nu hranea pacatul. ~i zice Sfantul loan Gura de Aur: "N-ar fi pierit copiii lui <C1a, daca nu i-ar fi gasit la masa ~i la betii. Ca ei crau la praznie la fratele eel mai mare si petreeeau. De aeeea a putut satana sa darame easa. Daca ti gnsea in rugaciune nu se putea Intampla ese". Dar aceasta a lasat-o ca pilda Dumnezeu.

Dar aeest lov, care era atat de tare treaz cu mintea inaintea lui Dumnezeu, zice ca fumico-leul a murit de foame ca n-avea de mancare; ~i Sfintii Parinti fac eomentariu mai ales la lucrul acesta. Piicatul, cand vine in mtutea noastra, este mic ca o furnica. Cli prima treapta a pacarului este a face fapta buns eu scop rau. Pentru ca fapta buna tacuta cu seop rau n-are plata, ci ea treee de partea scopului ,i se pierde. Sufletul ~i viata faptei bune este scopul. Oe aceea a zis dumnezeiescul parinte Maxim: Este fcciorie si milostenie ~i priveghere ~i post ~i osteneala, care sunt uraciune inaintea lui Dumnezeu, eli nu cu scop adeviirat se fac acestea!

Daca fapta buna este facuta eu seop rau, ea trece de partea scopului si se face una ell el. Scopul este sufletul si mireasa faptei bune.

Noi, dad ne-am trezi cu mintea, atunci cand fucem 0 fapta buns, trebuie sa vedem daca-i cu scopul de a placea lui Dumnezeu, de a rna manrui

52

NE VORBESTE

sau daca nu cumva mintea mea priveste in alta parte. Dumnezeiescul parintc Efrem zice: Ciind mintea va panlsi scopul blagocestiei, adica al evlaviei, toate faptele bune nu mai folosesc.

Ca scopul este ori a1 iubirii de slave, ori a1 iubirii de treaptii, ori a1 iubirii de castig, cum zice Sfantul loan Scararul. Auzi ce zice el, araund aiei cat este de rea chiar ~i lepadarea de lume ell scop rau: "eel ce pentru iubirea de castig a facut lepadarea de lume, cste ca piatra de moere, care intru aceleaai se invarteste'', vorbind despre cele trei feluri de lepadari de lume.

Al doilea scop. "eel ce pentru iubirea de treapta pe lepadarea de lume 0 a facet, ca tamaia este, care la inceput miroase ~i pe urma seoate fum". Eheei! Dai de S:fantui loan Scararul! Acolo 1a Sinai ti zice Sfantul loan Sinaitul. Noi 'ii ziccm "Scararul", dupa cartea lui numita Scam. Ce zice? "Cel ee pentru iubirea de Dumnezeu lepaderea de lume a a Iaeut - adica din dragostea lui Dumnezeu -, adaugi dar peste dar ~i foe peste foc, aprinzandu-se de dragostea lui Dumnezeu, slujind cu fuca Lui ~i cu cutremur''. Acela iubeste pe Dumnezeu pana in sfarsit! ~i iata mintea noastra la trezvia atentiei nu trebuie sa priveasca numai asupra gandurilor care yin, ci si asupra scopurilor cu care ne nevoim si urmam lui Dumnezeu.

S-ar putea sa ne nevoim ~i sa ramanem cu mainile goale la urma, dace scoput este altu!. Deei, scopul faptelor bune totdeauna sa fie spre slava lui Dumnezeu. De aeeea ne invata s! marele Apostol:

Sau de mdncau, sau de besi. sail altceva de foceu, toate so. le faceu spre slava lui Dumnezeu, Deci, daca omul este treaz co miutea, ucide pacatul de dud ii foruid!

pARINTELE CLEOPA

53

V -am vorbit mal inainte de fata Babilonului si ck pl\cato~ii pamantului !ii acum va aduc amjnt~: \)udl ne-ar ajuta Preasf'antul Dumnezeu sa fim treji vu mintea ~i sa ueidem pacatul de cand e fumica; c~ I11"10i. pe treptele celelalte, se face leu si nu-I mal putcm birui!

Deci, prima treapta a pacatului este sa faei fapta huna eu seop rau. A doua, sa nu fae! fapta buna desl'ivfir~it, tntreaga. Un exemplu: faci milostenie, dnr 0 fad din furat! ~i zice Stantul loan Gura de Au r : Cel ee aduce jertfa din osteneela straina lui I hnnnezeu, asa-i ca ~i eel ce aduce caine Imputit. Dcci, iata ca nu-i cum trebuie!

A Ireta treapta a pacatului este momeala. ~e upropie de minte un gaud, dar nu cu pauma. Femete, 11/\ zicem, slave, bani. Sa luam de pilda numai aeeste trci. Dar nu-i nimica rau, ca Dumnezeu le-a facut la

lnceput bune toate; si femeie si bani ~i slava. .

Precum iedera !ii hameiul se agata de once plantii care-i mai aproape, asa !ii langa gandul simplu III lucmlui se agala patima. Si tocmai asta este lupta omului trezvitor - ca despre trezvia atentiei vorbim aici! Aceasta este cca mai straveaie (patnmzatoare) \upta a mintii crestinului ~i a monahului

Toti ne Iuptam pentru mgntuire. Dar trebuie sa dcspartim gandurile si~ple ale lucrurilor, de c~le complicate eu fapta! NU-l pacat sa gandesc la femeie, eli ~i Evanghelia a spus eli eel ce priveste la femeie, nn spre a 0 vedea, ci spre a 0 pofli, preacurveste cu ddnsa In inima SQ. lndata ce langa femeie a aparur potta, gatal Este preacurvie! Eu, deca am privit-o, dar i'ara sa cuget cu patirna, nu-s preacurvar. Pot sa vad un milion de femei! Dar daca am poftit una in inima mea, atunci imediat eu sunt preacurvar.

54

NE VORBESTE

De aceea zice dumnezeiescuI Efrem: Nu rna aruncap in negrija. (ralii mei, pentru pacarete CD glin~ul ca o-ar fi mari! Daca nu erau mari, nu era nevote ca dreptul aceJa, lov, cu 1850 de ani inainte de Hri~tos, sa aduca jertfa pentru pacatele ell gsndul ale feciorilor sai, si Intelepciunea lui Dumnezeu nil

~~te~rr~:c~~ ~tru g~::l,d~m~~i~~~ ~~c~~~~e~~

preacurvar In toata vremea. De aceea zicea Sfantul Efr~~ S~l: ,~u va aruncati in negrija!" Un gand ;enlt In mmte ~l omul trece la irnaginatie; de la gand mcepe tot pacatul

Teate lupta noastra si a fiecaruia dintre noi, care v:ea sa se mannuasca, este sa desparta gandurile simple ale pacatujui de cele complicate ell fapta. eli nu ne raneste pe - noi gandul simplu, ci eel ce ne complied ell patima. ~i atunci diavolii, vazand ca am primit gandul patimas, care este momeala gandului simplu, ne duc mai departe pe treapta urmatoare a pacatului.

Treapta a patra a pacatului este consimtirea. A consiJ_Tltit sufletul nostru sa stea de verba cu gandul eel ~lmpiu! Sa stea de yorba eu gandul olecuja. "Mal, earn cum e eu asta?" ~i gata! Suntem pe treapta a patra a pecatului! Starea de verba a sufletului cu pacatul.

in treapta a cinoea incepe lupta. "Nu-i bun gandul asta; vine cu patima la mine!" $i lupta se dii pe toate treptele pacatului pana la deznadejde ~i moarte .. Mintea incepe sa lupte. "Nu-i bun gandul asta! Mi-a bagat patima ill suflet! Uite, poftesc f~meie sau ban sau treapta sau urasc pe fratele". Sau cine stie de ~e nuanta ar fi pecatul, din cele trei Parti ale sufletului. $i atunci eu trebuie sa fiu atent, ca

pARINTELE CLEOPA

55

vorbim de trezvie. "Ei, diavole, pana aici! M-ai adus pilna aici!" De-acum, lupta!

$i in lupta asta, v-am spus, trebuie sa chemam I)C .Doamne Iisuse ... ". Ca auzi ce zice Scriptura? Sa 1111 iesi, lsraele, fora de Mine la rdzboi. ca vei fi il/frant! Cum ai vazut ca au papt cu amoreii. $i ziceau evreii: Doamne, am ciizutl "Pai, nu v-am spus Eu sa IIlI iesiti la razboi lara Mine?" Asa ~i noi in lupta eu pacatul, sa chemam in ajutor numele Domnului.

Cat de treaz ai fi eu mintea $i cat de mare filosof IIi fi, te prapadesc diavolii, daca nu chemi pe Hristos cu .Dcamne Iisuse ... ", Trezvia atentiei si rugaciunca mintii au legatura, cum are sufletul cu trupul. A ne Irezi, a ne impotrivi plicatului si a chema pe .Doarnne Iisuse ... ". Asta-i filosofia duhovniceasca! Atata legl'iturii are paza mintii sau trezvia atentiei cu rugaciunea mintii.

in lupta asta cu pacarul, mintea noastra Incepe rlizboiul. La acest rezboi se tncaiera trei feluri de minti: mintea diavoleasca, mintea Ingereasca $1 mintea omului. Omul 'ii dator sa se treaeasca $i sa cheme pe .Doamne Iisuse ... ", Riimtmefi intru Mine ~i Eu intru voi, cd fora de Mine nu puteti face nimic! $i dad in lupta asta crestinul chearna pe Iisus, iese biruitor! Daca se bizuie pe sine ~i se leneveste si uita sa cherne numele Dcmnului, iese pacetul biruitor.

in treapta a saeea vine invoiala. .Ei! Si daca m-as tnvoi oleaca cu gandurile rautatii, ale pacatului?" Daca esti tare si ai cepatet trezvia atentiei, poti sa. te tnvoicsti oteeca, ca sa cherni pacatul la lupra, cum spune in Riizboiul neviizut. Faci ca mala cu soarecele. Ii dai drumul ~i iar it prinzi. Si-l chemi 0 data $i zici ,.,Doamne Iisuse ... " l}i l-ai batut. il chemi a doua oara, asa cum spune In Riizboiul nevazut:

56

NE VORBESTE

"Care-i treaz ell mintea, cheama pacatul". n cheama de cateva ori ~i il ucide. eli diavclii se tern: "Mintea asta-i treeza; rna cheama, dar rna omoara ell «Doamne Iisuse» ... ". $i nu mai vine 0 vreme. Dar mai incolo zice: .Lase-l, ca acum nu este biruit de uitare; acum da-i pace! Cand va dormita ell mintea, atunei vom veni; nu cand ne cheama el. Acum ne cheama la lupta ca-i ell Iisus fli nu se terne. Dar cand va donni, venim noi!" Ca el nu se osteneste, nu asuda.

Asa spune ~i in Pateric; dupa cum talhani, cand piindesc casa, dace aud vorbindu-se inauntru, zic:

"Mai, sunt treji. Nu putem intra, ca acum nu putem prada"; asa este ~i ell talherii diavoli. Daca vad diavolii eli .sufletul este in vorba ell Hristos - adica are rugaciunea launtrica - nu pot intra, ca Hristos este acolo $i ii arde! lar dace nu se mai aude nici un murmur in inima, niei 0 vorbire cu Hristos, atune! intra!

Deci, in lupta asta, cand sufletul a eedat putin, eade in treapta a sasea a pacatului, invoiala. "Ma tnvoiesc. Ei! ~i ce daca voi sta de yorba eu gandurile eurviei, sau ale maniei, sau ale urii, sau ale slavei desarte?" ~i aceasta tnvotala vine, dupa cum arata Sfantul loan Pustnicul, din iubirea de sine. Ea este maiea .'jii radacine tnvoielii si a tuturor rautatilor! Ca tot sa-l indulceasoa pe hoit, macer cu gandul.

Din iubirea de sine se nasre mai intai mila de sine, .'jii apoi crutarea de sine, pentru care l-a numit Mantuitorul pe Petru, satana. Cruui-te pe Tine, Doamne! - a zis Petru. Mergi inapoia mea, satano! Sa ma cnn? Pentru asta am venit Eu, sa rna jertfesc, nu sii mii crut!

Din crujarea de sine ineepe tndreptatirea de sine. .Bi, ce! Dar nu pot; dar sunt neputincios, ca sunt .'jii eu om! Trebuie sa rna mai las si eu la cele omenesti!

PARINTELE CLEOPA

57

Indreprateste-te.omulet''

Din indreptatirea de sine, vine multumiree de sine. "ii multumesc lui Dumnezeu ca eu numai la pacetul cu mintea ma invoiese, dar nu fae ehiar pacatul cu lucrul",

Din Indreptatirea de sine vine multumirea de sine si apoi nemultumirea. Ce scop are? Siantul Maxim Miirturisitorul spune: Sa raei sufletul satul de fapta bunal Fariseul eel dinlauntru al nostru ee vice? Ca eel din biserica: Muuumescu-Tt Tie, Doamne, eli nil. sunt ea toti oamenii $I nici ea aeest mme$... Multumirea de sine zice: "Multumese lui Dumnezeu cii eu ma Invciesc numai eu gandul, dar aliii faepiieatu\ eu lucrul!"

Sice-i euasta?

Ai viizut diavolul cat este de filosof? Cat este de tcolog? Ca sa te eapete pe tine eu multumirea asta, 51' zici ca pacatul tau, deca a fost pana la Invoiala sau la consimtire, nu-i nirnica! ~i la aceasta multumire, daca sufletul e multumit eu starea lui, lata Evanghelia ee spune: Fericui cei ee ftamanzesc # inseteaza de dreptate ... Mereu aceasta sete .'jii foame dupa fapta buna! 1ar mulmmirea de sine este un plieat, 0 ramura a iubirii de sine, ca-t face pe om sarut de fapta buna. Multumescu-Ti Tie. Doamne ... Fariseul din sine ti spune: "Tot ai tu ceva! Nu esti chiar eel mai rau om!"

Din multumirea de sine se naste tndata trambi[area de sine. Cli Ii seoate diavolul virtutile la iveala:

"Tu ai facut asa .'jii asa!" Si pe urma lauda de sine .'jii pc urma placerea de sine. Se eomplaee cu asezarea lui. Si din placerea de sine se naste parerea de sine. "Mai, eu sunt eeva!" ~i din parerea de sine,

,- __ ',_,,_hi:...puirea de sine. i~i lnchipuieste ca el este eineva!

58 NE VORBESTE

Din lnchipuirea de sine se naste simtirea de sine.

Se simte. .Bu! Ce? Nu te atinge, ca rna sparg! Te ~tir:gi de mine?~' Din. simtirea de sine se naste mgamfarea de sine. Om tngamtarea de sine vine cinstea de sine. ,oMi se cade, ca eu sunt cineva!'' Din cinstea de sin~ se neste increderea in sine, apoi rezemarea pe sine, apoi bizuirea pe sine ~i apoi vine nestmprea .jii tmptetrtrea inimii care este moartea sufletului si n-am cand a vi le mai spune pe toate.

lata ~um actioneaza iubirea de sine asupra noastra ~l acestea se tntampla tocmai cand mintea doarme .jii nu are trezvia atentiei. Ca atunei cand este

:~ I~O~~t~unl~e~e dfo::ti. IiS~s:~~Ci s~~

smereste, ca l.jii cunoaste neputinta sa. Dar ce se intfunpla?

La invoire, mintea noastra s-a invoit cu gandul primit de la diavol, care este acolo. El vede ca ~intea aeu.m ori curveste, ori se razbuna cu ure pe cm~va, . on naluceste slava desarta, ori naluceste bam, on alta fapta bona. Sufletul, daca s-a invoit sta

de vorba eu oriee pacat. '

Incheind aeeste putine cuvinte, sa rugam pe Preabunul Dumnezeu ~i Preainduratul nostru Mantuitor sa ne trimita a Sa mila ~i indurare tuturor celor ce vietuim aiei si tuturor dreptcredinciosilor care ~i petree Cll grija viata. Sll. nu uitll.m dumnezeiestile Sale cuvinte, care totdeauna trebuie sa ne indemne la trezvie .jii veghere, dupa cum serie in Sianta Evanghelie: Ca nu cumva, venind .taril veste, sii vii afle pe voi dormind. tar ceea ce va zic vouii, zic tuturor: Privegheati! (Marcu 13,36-37).

DESPRE RUGACIUNE TREPTELE RUGAelUNII

Rugactunea este maica .jii impariiteasa peste toate faptele bune. Dar cum este ea maica tuturor r~ptelor bune? ca doar marele Apostol Pavel spune· S/ acum riimdn acestea trei: credirua. nddejdea .yi dragostea; tar mai mare deoit toate este dragostea. Nu spune asa?

Deci iata ca cea mai mare faptli buna nu-i rugaciunea, dupa Sfintii Parinti, ci este dragostea. Dar de ce torus! Sfintii Parinti au spus ca rugaciunea cste maica a tuturor faptelor bune? Pentru ca ea aduce in sufletul nostru si pe dragoste. Dragostea de Dumnezeu .jii dragostea de aproapele nu vin pe alta cale in sufletul nostru, decat pe calea rugaciunii!

Bunaoera sa spun: daca ai suparat pe cineva sau te-a suparat cineva ~i tncepi sa-l pomenesti la mgaciune,. nurnai vezi ca, de la 0 vreme, se ridica ura din mijlcc. Prin rugaciune se taie vrajba .jii indata il castigi pe acela .jii il aduci la tntelegere, la unire. De aceea spune Sfantul Maxim: Cand vel vedea pe cfneva eli. te un'i.jite sau te nedreptateste, fie cu drcptate, fie eu nedreptate, tneepe sa-I pomenestl la rugliciune. Dar sa nu-I pomenesti sa-i fie lui vreun rau, ca atunei carle pe tine. Sa zici asa: .. Doamne, lisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, p<1catosul, .jii pe fratele meu (cutare), ca pentru pncatele rnele s-a suparat pe mine. Pentru ca fratele men cste oglinda mea si el vede rautatile mele",

60

NE VORBE$TE

Ase spune ~i Sfantul loan Scararul: "Sli nu invinuiesti cumva pe fratele cand te rogi pentru el, sau sa-i ceri pedeapsa", cum ii pun unii in pomelnice la vrajmasi. Nu-i voie! Chiar daca Ii puneti pe unii 1a vrajmasi, Biserica ~tiJi cum se roaga? Biserica se roaga pentru vrajmasi sa-i tntelepteesca, sa Ie ierte piicatele, sa-i aduca la cunostinta adevarului, sa-i fadi blanzi ~i 511-i jntoaroa ell bine.

Ase se roaga Biserica. Niciodata Biserica nu vrea sa taos rau 1a nirneni. Cii Dumnezeu vrea ca toli oamenii sa se mamuiasca.: Iar noi, csad avem 0 suparare, ni se pare eli cutare ne uraste. Dar Biserica nut Ea nu face deosebire. Ea se roaga deopotriva pentru top, ca sa fie buni.

De aceea, vorbind despre sfanta rugiiciune, v-ern SPU$ ca ea se numeste rnaica tuturor faptelor bune, pentru eli ea aduce in sufletul nostru pe eea mai mare fapta buna: dragostea de Dumnezeu ~i dragostea de aproapele.

Auzi ce spune dumnezeiescul Parinte Maxim Marturisitorul - care a fost "varful teclogiei" ~i "bilantul teologiei ortodoxe" in secolul VI - in Filocalie ~i in certea numita .Ambigua", 0 carte a lui eu care i1 intrece uneori in gandire si pe Sfantul Dionisie Areopagitul, nurnit ~i .Pas area cerului":

Toate faptele bune ajuta pe om sa cal;>tige dragostea de Dumnezeu, dar nici una ca rugaclunea. Ca rugaciunea de aceea se cheama .matca faptelor bune", ca ea pe cea mai mare Iapta buna 0 ajunge, pe dragoste.

Toate faptele bune apropie pe om de Dumnezeu, dar rugaciunea Ie uneste. Este ca I;>i cand ai face 0 ul;>a din tablii, sao un dulap, I;>i vezi ca se potrivesc lucrurile trase la gealau, dar nu se lipese pana nu pui

PARINTELE CLEOPA

61

clei. lar cand ai pus clei le-ai facut dintr-o bucata reate. Asa este ~i rugaciunea.

Rugactunea nu numai c.ii il apropte pe om de Dumnezeu, ci tl lfpeste de Dumnezeu I;>i tl face un duh cu El. Este ceea ce spune marele Apostol Pavel: Cel ce se tipeste de desfranaia. un Imp este ('/I ea ... !ji eel ce se lipeste de Domnul, un duh este ("II El. Sudura aceasta duhovniceasca de a se uni omul eu Durrmezeu; se face pe calea rugaciunii.

Dar cand auzim noi de rugaciune, sa nu credem ell. toata rugaciunea noastra este rugaciune. Daca eu zic cu limba rugaciunea, sau eu gum, iar mintea este pc dealuri, eu rna Insel pe mine cand rna rog. Ca Dumnezeu, in vremea rugiiciunii, nu caura numai buzele i;>i limba, ci caura mintea I;>i inima.

~i rugaciunea care 0 facem noi cu gura ~i Cll buzele este buna intr-o masura, caci ~i ea are temei In Sfanta Scriptura. Cand auzi pe Apostolul Pavel ca spune alia: Aduceii Domnului roada buzelor voastre, arata rugaciunea gurii pc care 0 zicem; sau cand auzi In Psaltire ca ziee: Cu glasul meu ciitre Domnul am strigat, CII glasul meu cafre Domnul m-am rugat, se refera la rugaciunea limbii I;>i a glasului. Cand auzi pe proorocul ca zice: $i L-am Ina1lat pe EI cu limba ",ea, tot de rugaciunea gurii vorbeste; sau: Doamne, (Jllzi mgaciunea mea si strigareo mea la Tine sa vind, tot de rugaciunea buzelor vorbeste. Sau: Auzi, Dumnezeule, rugiiciunea mea si nil trece cu vederea "Igo mea, iarasi de rugaciunea gurii vorbeste I;>i aici SffintaScriptura.

Dar sa ~titi ca rugactunea gurii, dupa invafiitura dumnezeieseului parinte Grigorie de Nyssa, marele lilosof ~i fratele marelui Vasile, este grantta cea 111111 departats a rugiiciunii, sau, mai bine-zis, ea sa

62

NE VORBESTE

tntelegeti mai bine, ea este euiul (treapta) eel mai de jos din scara rugaciunii. Stii ca atunci cand te urei pe scare, pui piciorul pe eel dintai cui. Dar cat ai de suit!

Or, scara rugaciunii in urcusul ei nu are sfarsit.

Rugaclunea, in cresterea ei, nu are margine, pentro ca ea se uneste CD Dumnezeu. ~i precum Dumnezeu, fiind nemarginit in sfintenie prin tnaltimea tnsusirilor Sale, nu are sfarsit in bunlitate si in sfintenie, asa si rugaciunea, ill cresterea ei duhovniceasca, se inaltii;;i margine nu are!

Si nu numai rugaciunea este nemargmita, ci si toate vtrtutlle care se nase din Dumnezeu sunt nemargfmte; tocmai de aceea, ea se nasc din Dumnezeul- nemarginit. Ori credinta, ori nadejdea, ori dragostea, ori mila, toate sunt nemargmite, pentru ca ele se nasc dintr-un Dunmezeu care nu are margine in bunatate.

Asedar, cand ne rugam cu gura, sa ~tip ca faeem bine, caci eu aeeasta incepe a se tnvate omul a se ruga. Cu gura ineepem sa tnvatam intai rugaciunile incepatoare: "Impiirate ceresc'', .Sfinte Dumnezeule", "Preasf'antii Treime", "Tatal nostru", "Crezul", .Psalmut 50" ... ; si-i bine sa le invatam pe de rost din carp de rugsciune, din Ceaslov ~i Psaltire.

Noi eirim rugaciuni eu gura, ~i asa se invata rugaciunile ea si cum am fi in c1asa inIAL Omul 0 ia de la aceasta rugaciune eu gura si se ridica in rugiieiune, pana cand nu mai este rugaciune, pana intra in vedere dumnezeiasca. Aeum, vorbind de rugaciune, vom vorbi despre treptele rugaciunii, asa cum ne mvata Sfinrii Parinti.

Cand ne rugam ell limba, eu gura si ell buzele, suntem in treapta eea mai de jos a rugaciunii. Trebuie sa trecem ell rugaciunea noastra de la limba

PARINTELE CLEOPA

63

!;ii de la gura, la minte, pentru ea sufletul nostru are doua parfi domnitoare, cum arata Sf'antul loan Damasehin in .Dogmerica": mintea ~i inima.

Mintea izvoraste permanent ganduri. Creierul cste unealta ratiunii, iar inima este unealta sentimentelor, a simtirilcr eelor duhovnicesti. Ca unde simp inlai bucuria, scarba, fuca? Nu in inima? Vezi ca simtirea sufletului se afla minima?

Deei, vreau Sa va spun un lueru. Cand ne rugam cu gura, ne aflam la ineeputul rugaciuuii. Iar dad eu aic 0 rugaciune ell gura: .Doemne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiesre-ma pe mine, pncstosut", sau "Tatal nostru", sau "Naselitoare de Dumnezeu, Fecioera ... I" sau orieare si, daca 0 huclcg ~i eu mintea, ea atunei nu se mai eheamii rugaciunea gurii, ei treee malta treapta, si anume la mgaciunea mintii.

far daca aceasta rugaciune, care 0 zie ell gura ~i o Inteleg cu mintea, 0 due pana la simtirea inimii - 111 0 simt si eu inima -, ea a devenit atunei rugaciunea inimii, alta treapta mai malta. Deci, auzi ee spune Slnntul Apostol Pavel: Vreau mai bine sa zic cinci euvinte eu min tea 'in bisericii, decdt zece mii de cuvill1e eu limba. Ati auzit cu cat este mai malta rugaciunea minrii decat a limbii? Qi prefera apostolul mai degraba sa zica einei cuvinte eu mintea in blRcriea, decat zeoe mii de euvinte eu limba; fiindca, • rc ruga cu mintea este rugeciune mult mai tnalta dr-c:ltalimbii.

Dar rugaciunea mintii este desavarsita? Nul Niei • rnintii nu-i desavarsita. Rugjciunea mintii de-abia 0 nnmesc dumnezeiestii Parinti jumatate de rugaciune, liml pasare eu 0 aripa, sau rugaciune eu un picior, ca nlcl rugaciunea mintii nu-i desAva~ita. Ii mai

64

NE VORBE$TE

trebuie ceva. Trebuie sa ducem aceasta rugaciune de la Intelegerea mintii la simtirea inimii.

Cand uoi zicem 0 rugaclune cu limba IIi 0 tntetegem Cll mintea ~i 0 stmttm eu inima, ea devine sfenca, rotunda, in miscarea sufletului nostru. Aceasta rugaciune este mult mai des1'i.v~itii ~i se numeste rugaclunea inimii.

Dar 0 sa rna tntrebati: Rugiiciunea inimii este cea mai inalta? Nu! Sunt rugaciuni ~i mai inalte decat a inimii. Dar la rugiiciunea ioimii, ztce Sf'antul Isaac Sirianni, de-abia ajunge unnl din zece mil. Iar la rugaclunea care-i mai sus dedit a inimii, deabia ajunge unnl din neam in Ream; asa de malta este rugaciunea care trece peste cea a inimii. $i care sunt treptele mai sus de rugaciunea inimii?

Prima este rugaciunea de sine mtscatoare. De ce se cheama asa? Cand s-a Intarit rugaciunea in inima, adica .Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mijuieste-ma pe mine, pacatosut!'', de la o vrerne inima se roega tara sa zica limba cuvinte. Este ceea ce spune la "Cantarea Cil.ntArilor", in Biblie: Eu dorm si inima mea vegheazd. Stii cum este atunci rugaciunea noastre? Asa cum ai intoarce un ceas ~i apoi el merge singur.

in aceasta treaptA ajungi la ceea ce spune marele Apostol Pavel: Neincetat va rugati (I Tes. 5, 17). Ni s-ar parea ca Apostolul Pavel zice aici ceva mai presus de puterea noastre. "Cum Sa rna reg neincetat? Dar eu dorm. Ma pot ruga eiind dorm? Dar eu mananc. Ma pot ruga cand mananc? Dar eu vorbesc cu oamenii. Ma pot ruga?" Te pop, daca vrei!

Omul care a ajuns la rugactunea de sine mtscatoare, oriunde ar fl, inima lui se roaga permanent. Daca-i in avion, deca-i in tren, deca-l in

PARINTELE CLEOPA

6S

rabnca, daca-i la gara, daca-i pe drum, deca doarme, inima lui se roaga neincetat. Aceasta rugaciune, cand ajunge sa fie "de sine miscatoare", toad viata omului este 0 rugactune. Oriee lucreaza pe pamant, cI tot timpul se roaga.

Apostclii nimic n-au lnviitat mai presus de puterea noastra. Ciind a zis Sfantul Apostol Pavel:

Neincetat vii rugau, eel ce ajunge la .rugaciunea de sine miscnoare" implineste cuvfintul lui. EI dad manance, inima lui se roaga, cand vorbeste eu oameuii, are in taina alta gura: gura eea de foe a Duhului Slant din inima lui. Cu aeeea vorbeste eu Dumnezeu. Este -gura Duhului", cum 0 numeste Vasile eel Mare. Un asemenea om, care a castigat "rugaeiunea de sine miscatoare", oriee-ar face el, inima lui se roaga. Aeeasta este a patra treapta a rugaciunii.

Bsre ~i 0 alta treapta mai inalta dccat aceasta: rugacfunea cea vazatoare. Care este aeeasta? Ai vnaut pe Sfantul Antonie eel Mare? De-aco!o, din muntele Tebaidei, unde era el in Egipt, se ducea eu mintea la Sfantul Amonie, alt sihastru mare. Aeela icsise din viata si sufletul lui era dus de tngeri la eer. Si el a ineeput a se inchina. Si l-au 'intrebat catugarii:

"Pi'irinte, de ee te Inchini?" ~i el a raspuns: .Prarele nostru Amonie, marele stalp al cerului si al pamantului, se duce la cer si m-am inehinat sufletului lui".

Si era mare distanta de la Sfantul Anfonie pana la muntele lui Amonie, Insa Antonie vedea sufletul lui Amonie cum este ridicat de ingeri la eeruri cand II iesit din trup. Asta tnseamna oameni inaintevilzi'itori sau cu minte inainte-viizi'itoare de Dumnezeu!

Csnd ajunge omul sa fie tnainte-vazator de Dumnezeu, el are aceasta rugaciune numita

66

NE VORBE$TE

"viizatoare". Deci se suie ell mintea asa de tare, eli el vede aid unde suntem noi cati demoni sunt - ca sunt multi - ~i cap ingeri sunt. Pe top ii vede. ~i vede pe eel ce .;;i-a curatit inima, vede ~i gandurile; gandurile ce Ie gandeste fiecare. Atat de curata devine mintea lui, eli ip spune ce gandesti tu, ce gandeste celalalt La fiecare Ie stie gandurile. Ai vazut la Mantuitorul:

Stiind gfindurile carturaritor §i ale fariseilar. a zis Ce grindi/i rele 'in inimile voastre? Ce este mai ~or a zice? Rididi-te $1 ia-ti patui tau si umblii? Sau a zice: iarta-ti-se piicatele? Se uita si vedea gandurile lor.

Deci la masura aceasta ajunge omul care are rugaciunea de sine vazatoare. Stie giindurile la toti care sunt de fata. Vede duhurile reie, vede ingerii ~i pe top care se bigrijesc de mantuirea noastra aici

Dar este si alta treapta de rugaciune mai inalt1i, a sasea: Rugactunea in extaz sau in uimire. Prin aceasta, in vremea rugaciunii, omul se rapeste cu rnintea la cer, fata lui se face ca focul ~i mainile si degetele lui ca facliile de foe si nu mai este pe pamant cu mintea, ci numai in cer.

Ultima rugaciune, mai tnalta dedit cea in extaz, este Rugiiciunea cea duhovniceascii. Aceasta este a septea Rugacfunea duhcvntceasca nici nu se mai cheama rugaciune. Ea, dupe tori durnnezeiestii Parinti, se cheama ved~re duhovntceasca ~i Imparstte a cerului. La fel zice ~i Sfantul Isaac Sirul.

Deci, rugiiciu~ea. duhovniceasca este rnai presus de hotarele rugaciunii. Ea este 0 fire cu Dumnezeu. Asta este ceea ce a vazut rnarele Apostol Pavel: $tiu pe un om oarecare, care acum paisprezece ani s-a rapic pana la al treilea cer si a auzit aeolo cuvinte, care nu este cu putintii omului a le grai. in trup sau afara din trup, nu stiu. Dumnezeu stie!

PARINTELE CLEOPA

67

EI nu sua cum a fost. Ca in rugaciunea aceasta duhovniceasca mintea omului nu mai lucreaza dupe II sa putere. Ci este luata de puterea Duhului Sfiint si-i dusa ill slavile ceresti ~i nu rnai poate cugeta ee vrea ea. Mintea ornului este dusii la descoperiri marl in iad, in cer, unde vrea sa-l duca Duhul Sfant. $i omul acesta este in mari descoperiri ~i cand vine iar in asezarea lui, nu stie dacii a fost in trup sau afarii de trup, ca Apostolul Pavel. Aceasta este cea mai tnatta rugaciune, de care spune dumnezeiescul t'annte Isaac Sirul ca .rle-abte se invredniceste unul din nearn in neam de 0 descoperire ca aceasta". lntr-o generatie abia dad se gaseste unul.

Pentru ce v-am spus despre aceste trepte ale rugaciunii? Ea are de toate trei trepte generale:

Rugaclunea gurii, a mtnttt st a inimii. lar celelalte trcpte intennediare sunt legate tnrre ele ea niste trepte la scara cand te sui. Un rugator desavarstt rrece prin toate aceste trepte de rugactune eu darul lui Durnnezeu. Dar a se sui omul pe aceste trepte, uu este in puterea lui. A ornului este numai vofnta. Sa voiasca sa se roage lui Dumnezeu cum poate, iar II se invrednici de rugaciuni inalte ca acestea, este numai 0 lucrare care depinde de darullui Dumnezeu.

Deci, in aceste rugaciuni trebuie sa se uneasca mintea cu inima. Este 0 rugaciune a mintii in inima ~i este 0 rugaciune a inimii curate. Dar sa ~tili ca mintea, pogorlindu-se in inima, trece doua vam! Hall obstacole, ca sa se uneasca eu inima. Care sunt ecole vami? lntili este varna inchipuirii, a imaginatiei, ~i u doua este varna ranuntt de la poarta inimii.

Pogorand mintea spre inima, ea intalneste prima vnma, imaginatia. Ai vazut ca stai uneori la rugaciune ~i apare Jn mintea ta te miri ceo 0 'inchipuire,

68

NE VORBESTE

ori eel ce te-a suparat, ori eel ce te-a smintit ell 0 patima. Si atunci, la varna imaginatiei sau a inchipuirii se opreste mintea noastra in vremea rugaciunii, mergand spre inirna.

~sta este prima statie. Sfiintul Nil Ascetul zice in Filocalie: Fericitii este mintea aceea care a ajuns sa se roage tara unagtnatte lui Hrtstos, fani forma! . Mint~~ Man~itorului n-a avut imaginatie, spun top sfintii teologi. Pentru eli El era Noul Adam $i a venit sa restaureze pe vechiul Adam, exact cum a fost ln rai

eli si Adam, dod a fast creat de Dumnezeu ill rai, nu _avea imaginatie, n-avea inchipuire. Satana a cazut din inchipuire, cil. voia sa se faca asemenea Cll Dumnezeu, cum zice la Isaia: Tu ai spus in giindul tau: Md voi sui deasupra nonlor, peste muntii cei de miazanoapte care sunt In ceruri, deasupra stele/or cerului voi pune scaunul meu si voi fi asemenea cu eel Preainalt, $i numai cat si-a inchipuit, I-a dat ?u~e~eu pc Lucifer jos din cer, pentru ca si-a I~C~IPUlt sa fie asemenea cu EI, necunoscand ca este zidire. Ca Dumnezeu I-a facet numai cu gandirea ~i poate sa-l surpe intr-o clipeala.

Asa ~j Adam. cand a cazut, prin gandire a cazut. Ce i-a zis satana? Nu vei muri, ci vei fi ca un ~un~ne~eu, cunoscand binele si raul. $i cum si-a ~Chl~Ult. ca. va fi ea un Dwnnezeu, a cazut prin lI~agmatte din darurile date si apoi a fast izgonit din rat, De aceea dumnezetesen parinti numesc rmagmarta pod at demooilor. Nici nn pacal nu trece de la miote la slmttre (la ioim3) daca nn ~i-I inchipuie int~U omul eu mintea.

Deci, in vremea rugactumt n-nl voie sa-!i inchipui nimic. Nici imaginatii sfinte, niei pc Hristos

PARINTELE CLEOPA

69

pc SGnta Cruce, nici pe seaunul Judecatii. Nimic. Ca toate fmagtnatute sunt afara de ioima ~i daca ramai Iii te Inchini la acestea, nu te Inchini lui Hristoe.

Miotea trebuie sii se pogoare io lnima, ca loima este Camara miotii. Aceesta-i camera de eare epune Hristos: Tu, cdnd te rogi, intra in camara ta si 'nellie usa ta si roaga-te Taoilui tau intru ascuns $1. Tmtil tau, Care vede cele iruru ascuns, it; va riisp/atl lie fa aratare. Voi cred~ti ca acea camera este eea de 1emn, casa? Daca 0 luati asa, 0 luati dupa litera.

Ori aiei durnnezeiestii Piirinti jnteleg cu toto! ultfel: Trei usi ai de ineuiat cand te rogi: usa cea de Icmn, pentru oameni; usa buzelor, pentru cuvinte, ca sa nu graiesti cu nimeni decat cu Du.mneze~; ~I m;a inimii, pentru duhuri, ca sa te pogon cu rruntea in camera inimii. Ca ioima este camera minfii.

Auzi ce zice dwnnezeieseul Parinte Isaac Sirul:

Omule, pogoara-te eu mintea in camera inimii tale si

~~~f~i, a~ al~;ar~efe~~~l~i.~i D~e:~n:s~e_:a~;~

noua ca impi'ira\ia cCTl!.IUl este in inima noastra? Hristos. N-a spus EI: Imparafia cerului i.ntauntru! vostru este? Deei iata ca noi avem Imparatia cerului in inima noastra. $i caed ajungem cu mintea in inima, am ajuns la impiiratia ceruri~or.

Deci, pogoriindu-se mintea spre inima in vremea rugaciunii, tnulneste aceste doua vami: fumi varna jmaginatiei ~i pe urma varna ratiunii, la poarta inimii. Un om intelept tnrr-o clipeala de vreme Ie treee.

Legea cea mai scurta a rugaciunii este sa nu-tt inchipui oimic csnd te. rogi. cs imaginatiile s~nt de trei feluri: rele, bune ~1 sfinte. Sa nu primesti nioi un fel de imaginape. Ca dace te opresti la irnaginatie, nu pop intra cu mintea in inima 10

7.

NE VORBESTE

vremea rugii~iunii. lar aid, la varna ratiunii, care-i 1a poarta inimii, tntsmpina alte duhuri rele. Sa vii dan aiei 0 pilda ea sa tntelegep.

La varna ratiunii 0 intiimpinil pe mtntea noastra teologii intunericului i?i filosofii iadului si-i dau mintii . ratiuni duhovnicesti. Mintea noastra, dupa miirtuna Sfantului Vasile, are insusirea sa izvorasca vesnic ganduri, bune sau rele. ~i nu-i de vine ce izvoraste. Ca ce rumam Intr-lnsa, moara macina. Noi suntem eei care hotaram daca dam drumulla ganduri.

Stai uneori 1a rugaciune, ill genunchi sau in picioare sau stai pe-un scaun sau pe-o laita, ca te P?P ruga ~i culeat cfuJ.~ e~ti bolnav sau bil~, cum ztce Sfantul Grigorie Sinaitul: "eel batran ~l bolnav poate sta culcat ell capul pe-o perna, daca nu poate sta in picioare, numai sa se roage". Dumnezeu nu !?ere omului pozitia trupului, ci a mintii ;;i a inimii. In cHp,a ~gaciunii, numai ce vezi ca apar nu cuvinte rele, Cl din Scriptura, cum a ispitit pe Mantuitorul in muntele Car.antaniei. Nu L-a ispitit din Scriptura? Aruned- Te JOS, ca seris este: Ingenlor Sdi va porunci pentru Tine si Te vor ridica pe maini, ea nu cumva sa Iovesti de piatra piciorul Tau.

Ai vazut ca rclul lor este sa te ispiteasca din Scripture? Asa face si cu mintea noasrra, cand vrea sa se coboare in inima la rugaciune. Si Ia varna ratiunii, care-i la poarta inimii, de exemplu tti vin in minte aceste cuvinte: Ridieat-ai de la mare caii Tai, tulburdnd ape multe. Sau: Ltpsu-au de Ia mancare oile, cand nu vor fi boii lcmgii iesle,

Ce este asta, ca-i din Scripture, nu? Cine sunt boii? Care sunt oile? Ce Inteles au astea? ~i indata te duce cu mintea la talcuirea Sfantului Maxim: Boii rationali - ca-s mai mari boii decst aile - sunt apostolii,

pARINTELE CLEOPA

71

cpiscopii ~i prectii, Biseriea povamiroare, ierarhia. Ce sunt oile? Biserica ascultAtoare, poporuJ de jos. De cste ori nu a numit Hristos poporul de jos oi? Oi oavantatoare!

Ce este ieslea din care se hranesc ~i boii si aile?

Biserica lui Hristos. Ca si Biserica povatuitoere si cea ascultatoare se hranesc eu Preaeuratele Taine, cu tnvatatura Sfintilor Parinti, a Sfintelor Seripturi c~lor vcchi si noi si cu toate dogme1e, cu toate talcuirile Evangheliei. De unde toate astea? Din aceesta iesle care este Bisenca.

Dar ce ziee Duhul Sfant aici? Lipsit-au de la maneare aile, cdnd nu vor fi boii langii iesle. Adica o sa lipseasca poporul lui Hristos din Biserica, cand n-~r sa fie pastorii l~gli Biserica. C.ii boii, in ~hip rational, sunt pastorii Biserieii. ~i lata ce ratiuni adevarate ~i inalte ne vin in vremea rugaciunii! Dar vrajmasul nu se snpara de asta, csnd vede eli tu rationczi. EI se bucura. Bine ca teologhisesti cand te rogi!

Fratilor, n-au ce cauta astea in vremea rugaciunii! Sfantul loan Gura de AUT spune: "To, cand to rogi, no teologhlst, ea esti batjoeorit de demoni!" Cand te rogi trebuie sa ai inima infrantii. 'ii smertta, durerea inimii pentru pacate ~i smerenie. Taina asta este a lui Dumnezeu, Izvorul mintilor rationale din eer ~i de pe pamant.

Deci nu este voie in vremea rugaciunii sa tcologhisesti. Pentru ca a sta de yorba ell niate ratiuni duhovnicesti in vremea rugaciunii, chiar de-ar fi din Sfanta Scripture, nu ne rugam, ci teologhisim. Adica tnseemna sa cugetam ceva la cuvintele Scripturii. Piindca aceasta varna a ratiunii este la poerta inimii, n-ai voie sa vorbesti in vremea rugaciunii nici lUI cuvant din Scripture. Ci, te

72

NE VORBE!jTE

coboara in inimii co rugiiciunea de-an singur gaud, adica gllndind numai Ja numele Domnului nostru Iisus Hristos.

Deci ell eceasta ratiune De coboram in inima, zicand esa: .Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatcsul {sau pacaroasa)". Cu alta ratiune n-ai ce caura Dupa cum v-am spus mai sus, la vama imaginatiei, nici 0 imaginatie, cat de sianta ar fi, nu este in inima, ci afara de inirna $i trage mintea noastra din inima afara. Asa siratiunile acestea.

eli diavolul, numit teologul tntunencutui $i filosoful iadului, are scop sa-i dea minrii noastre de teologhisit. $i el iii aduce la rugaciune toata Scriptura, daca vrei - ca e1 este teolog vechi si 0 stie pc de rost. Numai sa nn te rogi1 El stie eli rugaciunea ilarde

De aceea iti aduce texte si de la Apostol ~i din EvangheJie, din predicile pe care le-ai auzit in biserica, din cazanie. Tu stai la rugaciune, iar diavolul Iti aduce lueruri mari ~i ratiuni duhovnicesti foarte inalte. Atunei tu capeti 0 trufie duhovniceasca: "De aceea tmi yin mie acum euvintele astea asa de inalte, ca eu rna rog lui Dumnezeu!" ~i el rude cu gura panil la urechi! Tu nu te rogi atunei, teologhisesti. Mantuitorul jri spune sa te rogi: Voi 1111 vorbiu multe ca folamicii, carom li se pare ca intru multe vorbe ii aude Dumnezeu!

Hrlstos cere de la noi rugiiciunea .mcaotogbte", adica de-un singur cuvset, de-un singur gand. Ai vazut cananeeanca? Mergea dupa Hristos si striga cu cateva cuvinte: Iisuse, Fiul lui David, miluieste-ma! ~i Fiul lui David, nuiuieste-ma! Dar striga din inima. Ea nu s-a rugat mult, s-a rugat cu un singur cuvant,

P).RINTELE CLEOPA

73

dar Il zicea din inima, pana a biruit bunatatea lui Dumnezeu sa zica: O,femeie, mare este credinta tat

Asa si noi, in vremea rugaciunii, mai ales a rugaciunii inimii, cand vrem sa pogorlim mintea in inima, asa sa ne rugam. cu un singur gand. Ca daca perasesti teologia asta in vremea rugaciunii, eu ajutorullui Dumnezeu, tndata mintea intra minima.

Camara mintii este iuima. Cand auzi in Evanghelie To, csnd te rogt, intra in camera ta, sa stii ca-i vorba de intrarea minrii ill inima. Pentru ca acolo este Hristos de la Botez; aeolo sta mireasa cu Mirele ~i se uneste, adica sufletul nostru se uneste eu Hristos in inima.

Deci, tndata ee miotea a intrat in inirna, ai un semn firesc. lncepe ca un cui de foe si se incalzcste inima de la centro. Apoi se incalzeste toata, pe urma pieprul, umerii, eoloana vertebrala, tot corpul ~i ineep a curge sudori cu mare putere, iar ochii tncep a varsa laerimi calde de pocainta eu mare foe. Asta-i rugaciune de foe.

Ce s-a intfunplat acolo? S-a intainit Mirele cu mireasa. Hristos cu sufletul nostru. Aceasta unire duhovniceasca il face pe om un duh eu Dumnezeu. Este ceea ce spune Apostolul: eel ce se lipeste de desfrdnata, un trup este cu ea ... $i eel ee se Iipeste de Domnul, un duh este cu El. Aceasta unire ~i lipire de Dumnezeu in inima, prin Iisus Hristos, aduee mare dulceata duhovniceasca si mare caldera.

Dar ineli nu-i temeJia lucrarii, nici dulceata, nici cnldura cea din inima. Temella tucrsrf este zdrobirea inimii, cainta, durerea inimii pentru plicate ~i lacrimile de pociiintli care se versa atuncl. In starea aceasta sufletul nostru are atata fcricire, atata usurare, atata ealdura ~i dulceeta

74

NE VORBE$TE

duhovniceasca, Incat, dupa ce se trezeste din starea aceasta de unire ell Iisus Hristos in inirna, el nu poate spune trei cuvinte.

Ce minute fericite, ce dulceeta, ce bucurie a avut in inima sa! Si daca in starea aceasta ar sta un Iucrator al rugaciunii un ceas sau doua - ell mintea pogorata in inima, adica sa se uneasca mintea ell inima -, cand s-ar trezi, 0 siiptamanii sau doua in inima lui nu mai poate intra niei un gend din lumea aceastal Ceru! inimii lui amt se curata, incat ramane vazduhul inimii plin de lucrarea Duhului Sfant. 0 inima fcricita care s-a adapat ell lacrimi de pocainta si ell mare dragoste din unirea ell Iisus Hristos. :a;a~ste duhovniceasca care nu se poate desc~e ell

Deci, aceasta-i rugaciunea inimii, de care v-am spus mai sus, la care de-abia se lnvredniceste unul1a zece mii! A~a-i de malta. Iar de rugaciunea cea duhovniceasca, de care v-am amintit in primul cuvant, de-abia unul din neam in neam.

Dar 0 sa rna Intrebati: "Dar noi, parinte, ce facem, majoritatea lumii, care nu stim aceasta tehnica §i aceasta filosofie de rugaciune tnalta? Noi ne pierdem?" Nul Dar fiindoa a venit cuvantul despre rugaciune, v-am aratat care esre rugaciunea cea adevarara. Nu inseamn1i. ca, daca eu nu rna rog, niei sa nu spun la altul. Niei eu nu m-am rugat asa de cand sunt! Dar nu lnseamna sa nu srim. Ca nesriinta este orbirea sufletului.

Dar stii ce ziee dracul mgndriei §i al nesimtirii, daca avem 0 lecrima la rugaciune? .Amu te-ai rugat strasnicl'' Ehei! ~i eat ti de-acolo pana la rugaciunea eea curatal Clit ti de departe cerul de pamantl V-am

PARINTELE CLEOPA

75

spus ca rugaciunea in cresterea ei n-are limite. Pentru ca se uneste eu Oumnezeu. N-are margine.

Aceea tnseamna rugaciune, eum zieea unul in Paterie: ,,Am poruncit mintii mele sa se ridiee trei zile in ceruri! Sa nu se pogoare de acolo trei zile" Aeeea-i rugaciune! Sau cum s-a rugat un batran din pustia schetica. Aeesta, venind un frate la dansul, l-a intrebat:

- Fiule, ce este pe la Alexandria? ce face

lumea?

- Parinte, Ii mare seceta, a raspuns fratele.

- Da' de ee nu va rugati? a zis batranul

- Sa ne rugam, parinte! Au scos si sfmtele

moaste §i icoanele, au venit preoji, au facut Sfantul Maslu eu arhiereii pe camp, eu procesiune mare. Se roega ~i tot nu ploua!

Dar batranul a zis:

- Ararat este ca nu vii rugati! Barranul stia adevarata rug1i.eiune.

- Ba ne rugam, parinte! staruia fratele

- Fiule, daca-i asa, hai sa ne rugam oleaca! - ca

sa-i arate care-i adevarata rugaciune.

A ridicat batranul mainile in sus ~i s-au facut degetele lui ca zeee fiiclii de foe ~i fate lui ca soarele. St nu le-a lasat in jos timp de un ceas. Si in timpul asia, cum era senin si seceta, au venit nori, s-au Ingrosat norii, au -tnceput tunete §i fulgere §i a plouat asa de tare in jurul lor si-n tot Egiptul, incat a strigatfratele:

- Parinte, perinte, coboara mainile in jos ca rna jneaca apa!

~i atunci parintele, cand a coborat mainile, i s-a facuefata lui iarasi ca mai inainte.

76

NE VORBESTE

Ai auzit care-i adevareta rugaciune? Asa sa ne rugiim . ~i noi! S-au rugat mii ~i mii; ~i preori si arhierei ~i popor ~i n-a plouat. ~i s-a rugat unul, dar s-a rugal CUI!l trebuie. Intr-un ceas a coborat ~i ploaia ~i ncrii ~i toate. Cu eceasta rugaciune !lie a descuiat cerul, care era Incuiat de trei ani si sase Iuni. Asta-i rugactune In extaz sau in uimire.

Si asa, cand ne rugem, sa stim ca suntem departe de rugaciune amra vreme dit mintea noastra este 1a cele de jos si-i necurata Dar nu trebuie sa deznadejduim, pentru ca Dumnezeu stie neputinta ncestra. Si de multe ori unul se roega, saracul, amarat de vreun necaz ~i nu are niei cand zice in ceasu\ acela rugaciune din Ceaslov sau din Psaltire. Zice *i el ceva; .Doamne, miluieste-ma! Doamne, ' iarta-ma!" Dar zice din toata inima.

Cand mintea lui patrunde in inima, niei nu se poate ruga cu rugaciune lungs. Numai atat zice: ,,~iluie.;;te-mA, Doamne!", sau "Mila mea!", sau .Jndurarea mea!", san .Dumnezeul meu!" Deci, csnd s-a pogorat mintea in inimii sau a intrat in camera inimii, atsta zice: .Jisuse al meu! Iisuse al meu!'' Pentru cit inirna atunci se inchide ~i se deschide repede. Inima Inghite pe Iisus si Iisus, inirna!

Atunci nu mai este timp de yorba, ca e1 sta in rata Mantuit.orului .;;i se teme sa zicii cuvinte lungi, pentru cit pierde atentia. CA ateetta este puterea rugaciunil din fata Mantuitorului. Si atunci zioe numat cate un cuvent: .Jisuse al men!" Dar in acele cuvinte atatea lacrimi se versa ~i atata dragoste durnnezeiasca, incat omul se face tot ca focul in vremearugiieiunii.

De aeeea, .ean~ ne rugam sa zicem cum putem.

Sfantul Macane sua ca nu stim sa ne rugam, dar ne

PARINTELE CLEOPA

77

dA un sfat: .Dmule, eu stiu ca tu nu stii sa te rogi! - cl stia ce tnseamna rugaciunea, ca era mare stiilp al Ortodoxiei -', dar iti dau un afat: Roaga-te cum pott tu, dar roaga-te adeseori!" Ca din deasa rugliciune, omul incepe a se inviita rugaciunea cea adevilratii.

Iar Sfanrul loan Sciirarul zice: .Oare vom parasi rugaciunea de cantitate?" Ca rugilciunea de cantitate este cea pe care 0 facem malta, dar tara sii fim cu mintea in inima ~i rara sa fim cu privirea mintii la Dumnezeu. ,,N-o parasim!" Cii rugaciunea dintai este pricina celei de a doua. Cantitatea naste calitatea.

Este un proverb: .Exercitiul face premianti!"

Roagii-te mereu! Apostolul Pavel spune: Ruga/i-va neincetat! Noi rugandu-ne asa, neputinciosi ~i raspanditi, cum putem noi, Dumnezeu, vazsnd sufletul nostru ca vrea sa se roage cat de cat, ii da cateva minute de rugaciune curata.

Si atunci e1 lndata incepe sa se roage cu lacrimi, cu foc mare. lnsii rugaciunea aceea, chiar daeii dureaza cateva minute, acele cateva minute de rugaciune cu mintea in inima sunt mai putemice dedit dace ai sta 0 luna de zile in rugaciune, citind la Psaltire sau din Ceaslov. Asa de mare putere are. $i atunci, crestinul, gusund din dulceata rugaciunii ce1ei curate, zice: .Ehei! asta-i rugaciunel'' Dar aceasta gustare din rugaciunea curata, din rugaciunea haricii., nu vine la cheremul nostru, cand vrem noi. Vine cand vrea Dumnezeu sa miluiasca sufletuinostru.

Auzi ce spune Sfsntul Isaac Sirianul? Semn al milei lui Dumnezeu sunl lacrimile la rugiciune. Ciind vedem eli ne cerceteaza Dumnezeu ell lacrimi multe la rugjciune este semn eli mila lui Dumnezeu s-a atins de ochii tai ~i vrea, prin aceste lacrimi de

78

NE VORBESTE

pocli.inta .!]i de dragoste mare, sa te carete pe tine, sa te iumineze, sa te speJe de pacate .!]i sll.-~ arate tie care-i adevarata rugaciune.

Deci, noi suntem datori sa ne rugam cum srim noi, cum putem, incepand cu rugaciunile jncepatoare: .jmparate ceresc", .Sfinte Dumnezeule", ,,PreasfiintA Treime", "TaW nostru", "CrezuJ" .!]i celelalte. Ne rugam cum putem, dar sa ne rugam adeseori.

Ci! auzi ce spun Sfintii Parinti? Sfantul Teofan Zavoratul este 0 marturie preatndreptatita sa va spunli: eel ce se roaga des, insiii.!]i rugiiciunea i se face lui eel mai mare dasciil al rugliciunii. insli.!]i rugaciunea Il poate invAta sa se suie de la treptele cele mai de jos ale rugjciunit, panli la treptele cele mai tnalte .!]i piin1i la extaz si panii la rugaciunea duhovniceasca". Deci rugaciunea li .inviila pe sfinti sa se roage, pentru ca ei totdeauna se rugau

De aceea spune: Neincetat va rugati! Adica oricand. Bsti acesa, esti pe drwn, esti in chilia ta, esti la lucru, oriunde, tu inalta mintea catre Dumnezeu. Si zi cum poti, dar zi mereu! Orice rugjciune-i buna, daca 0 zici eu frica lui Dumnezeu si cu atentie.

Sa nu cautam not trepte de rugaejune tnaua, ea aceasta-t mandrlel Noi ne rugam cum putem, iar Dumnezeu, vazand ell. sufletul se chinuie sa se tnvete a se ruga, cand stie darul Lui, tl tnvredniceste de momente de rugaciune curate.

~i atunei, acela cauta insingurare, sa fie numai cu Durnnezeu. Cum spune dumnezeiescul loan Scararul: eel ce pe dutceata rugaciunii 0 a aflat, pururea vcteste sa fie singur. $i Sfantul Isaac Sirianul zice: eel ce pe dulceata rugactunil 0 a aflat, va fugi de gloate ca uo asin siilbatiel El vrea sa ramana in dulceata aceea ~i in vorbirea cu

pARINTELE CLEOPA

79

Dumnezeu oricand. $i vorbaria ~i treburil"e si altele tl sustrag de Ia rugaciune, dar lui Ii pare rau.

Este foarte greu sa ajunga ernul sa se. roage in asa fel, ca sa nu-I tragli inapoi zgom0!DI ~l v~erea multora si auzirea despre atatea lucrun. Rugaciunea desll..v~itii putini oameni 0 dobandesc.

Este 0 insingurare in sine, in inirna, si 0 Insingurare dinafara. [nsingurarea dinafara: Eu rna due in plidure ~i stau tntr-un bordei, tntr-o coliba, undeva, lntr-o pestera, si rna rog. $i aceasta ajuta mult rugaoiunii. I?ar, dac~ nu ~ei avea. insin~rare~ in sine, nu-ti ajuta. Pop sli. fii acolo ~I sa .nalu~e~tJ. cu mintea toate eresete ~l tot Bucurestiul ~l toate targurile. Degeaba ai fugit eu trupul in pustie, caci cu mintea n-ai fugit in pustie. Ori, calugar ce inseamna? Spune Sfantul loan Scararul: eel ce sta eu mintea sa afara de lume ~i de-a pururea se roaga lui Dumuezeu, acela este calugar!

Dumnezeu nu cere sa iesim noi numai cu trupul din lume ~i sa fugim in padure; ci eu mintea sa iesim din lume. A~ putea sa stau in zgomotul ~umii, cum facea Sfantul Teodosie, incepatorul vietn de obste, dar il vedeau rugandu-se ca un stiilp de foc in mijlocul lumii. EI avea la trapeze elite trei mii de saraci pe zi ~i el Ie slujea la mesa. Si-l vedeai in mijlocul iumii ca in cea mai mare pustie, ca era desavarsit. EI nu mai auzea ~i nu mai privea la cele din lumea asta, ci nurnai la cele de sus. Dar a eelor

desll..var~iJiesteaceasta. . "

Tar noi, care avem uevoie sa ne mvatli~ rugaciunea, avem nevoie de 0 ins~~are :m noi ,?al tntai. Te jnchizi intre patru peren 31 easel tale ~I te pori tnsingura. Ai inchis usa $i intri 'in camera inimii.

80

NE VORBESTE

De abia .acolo te pori ascunde sa te rogi lui Dumnezeu in ascuns.

Sfantul Simeon Noul TeoIog spune: Mintea nu se poate ascunde njcatert tntre zidiri! Pop sa te duei tu si-n pustie, pop sa te duci ~i intre stanci, pop sa te duci oriunde, no 0 pori ascunde in zidiri. eel mai adanc loe unde potl ascunde mintea de lume este camera el - ioima! Numai in inima 0 poti ascunde, ca acolo sta de yorba cu Iisus, Cll Mirele Cuvantul, pe care II ai de la Botez

Acolo deca 0 ascunzi, mintea trebuie sii iotre in Injma, muta, surda ~i oarba. Sa nu mai vorbeasca, sa nu mai auda nimie ~i sa nu mai vade nimic din lumea asta. Ci numai pe Iisus sa-L vade si de El sa, se lipeasca ~i Cll EI sa se uneasca in Duhul Slant. Acolo in inima, Mirele ell mireasa! Sufletele noastre sunt miresele lui Hristos cum spune Sfantul Apostol Pavel: V-am logodu pe voi mireasa unui Mire fora de moarte si tare mi-e fridi de voi sa lIU se poticneasca inimile voastre, precum a Evei de satana. N.a spus mintea, ci inirnile, ci'i a stiut ca adevarata unire a sufletului nostru cu Hristos se face in inima, nu in alta parte.

Iar daca noi ne rugam cum putem, sa ne rugi'im adesea, ca harul este maica de cbste la fiecare. Ai vazut 0 mama buna cu copilul eel mic al ei? Dace vede ca nu stie sa mearga pe picioruse, tl lase oleaca sa mearga ~i el tndata cade ~i incepe a plange, ca el ti eu picioareie plapande si nu poate merge. ~i tndata mama 11 ridica: "Stai, hai sa te invat". Si-l ia de mana, il mai duce oleaca, iar tl Iasa. Ca sa se tnvete a merge. Asa face harul eu noi m vremea rugaciunii cand nu stim si'i ne rugi'im. '

PARINTELE CLEOPA

81

Ciind vine harul la tine, simp 0 rugaciune curata; simti 0 rugll.ciune a mintii, a inimii. ~i pe urmll., eiind te lasa Duhul Sfiint, din cauza miindriei si a leneviei, iar eazi, iar mintea se duee la lume, la tulburare. Apoi iar te ridica, piina ee te Inveti sa mergi pe aeest drum ~i sa te tii pe picioarele tale. ~i asa, vll..ziind Dumnezeu ca vrea sufletul sa se roage, II introduce tnoet-fncet pe treptele rugaciunii. ~i ciind a invi'itat el s1l se roage, nu-i mai trebuie sa-t duca nimeni de mana. EI stie eli edevarara rugaciune 0 gaseste in inima sa, unindu-se cu Iisus Hristos.

Deci se cade sa ne rugam cum putem. Uneori eu gura, alteori cu mintea, alteori cu inima, alteori mai presus de rugjciunea inimii. Cine sc va tnvrednici de celelalte trepte ale rugaciunii, cum v-am spus - de sine miscnoare, vazstoare, rugaciunea in extaz, in uimire, piina la rugaciunea eea duhovniceasca -', are mare dar de la Dumnezeu; dar nu stiu daca din neamul nostru de azi ajunge eineva. Numai Dumnezeu stie pe unul ca acela. Poate se gaseste undeva in vreo pestera ascunsa, prin munti pe undeva sau cine stie, ca numai Domnul stie. Acela-i stiilp de foe! Aeeia, cand se roaga, se face ea batranul din Pateric, stiiIp de foc!

Dar noi sa ne rugam cum putem, ca am vazut ca Miintuitorul n-a trecut eu vederea rugaciunea cananeeneei. Ea, saraca, nici nu era evreica. Era feniciana, din partile Tirului ~i ale Sidonului. Ori, fenieienii erau pagani. Dar a auzit si ea de Miintuitorul ca face rninuni ~i a venit. Vaasnd atata lume in jurul Lui, a ineeput sa strige: Miluieste-ma pe mine, Fiul lui David; jiica mea riiu se tndracestet

Ca femeie pagena, a invat~t si ea de la evrei cum sa strige. Ea nici nu stia cum II cheama. "Striga asa,

82

NE VORBESTE

femeie!" Dar ea, saraca, striga ca mama neclijita. Pe rata ei 0 chinuiau diavolii de atapa ani, ca era tndraclta. Si a luat asupra sa fata fiicei sale, ell auzi ce striga: Miluieste-ma. Doamne, pe mine, cO fiica mea rau se indracestet Nil striga: "Miluie~te, Doamne, pe fiica mea!" Adica, daca ai sa faci mila ell fiica mea, pe mine rna miluiesti.

Deci s-a bagar in fiinta fiicei sale si ell toata inima se ruga pcntru fiica sa. Iar Manruitorul, ca sa arate 1a toti statomicia credintei ei, se facea eli nu 0 aude. Ai vlizut ce-a spus intai: Nu sunt trimis fora numai fa aile ce/e pierdute ale casei lui Israel. Cum ar zice: "Tu esti feniciana, esti pligana; nu pentru tine am venit in lume!" Ea atunci mai tare striga. Si la Apostoli Ie era mila: Doamne, stobozeste-o pe ea, • di strigii in urma noastrii! 0 vedeau eli. striga ell lacrimi din adancul inimii. lar Mantuirorul 0 mai infrunta 0 data: Nu este bine sa iei pdinea fiilor si s-o dai oiinilor.

Caine 0 {lcut-o! Intelegi? Dar ea nu s-a suparat ca 0 face caine.. Ea, in fierbinteala rugaciunii ei, a trecut peste toate. De aceea a zis: .Doerrme, caine sunt eu - adtca nu sunt din neamul lui Israel, eu sunt pagani'!. -, dar # cdinii, Doamne, manandi din [drdmiturile care cad de la masa domnilor lor.

Adios, "chiar daca sunt caine, dar macer da-mi ~i mie 0 fikamituri'!., ea eu nu intind mana la mesa cu atapanii". $i atunci a spus Miintuitorul cafre dansa: 0, [emeie. mare este credinta tat Fie lie precum voiesti! $i s-a tamiiduit jiica ei din acel ceas. Ali vazut rugaciune? Ai vazut credinta? Nu ell multe euvinte, dar din inima!

Dar tiilharul pe Cruce? Ai vazut ce spune Sfantul Efrem in Cuviint la uilhar din Vinerea

P.4RINTELE CLEOPA

83

Mare? Mai intiii el si celalalt talhar huleau pe Iisus pe Cruce, si-I ziceau: Dad esti Fiul lui Dumnezeu, caboara-Te de pe Cruce $i ne ubaveste si pe noi, Pe urma au vazut ca Mgntuitorul, cand Ii bateau cuie in maini si-n picioare si-L batjocoreau, se ruga pentru dansii tara rautate: Parinte, iana-le lor, co. nu sttu ce fac!

Atunci talharul din dreapta s-a strapuns de blandetea Lui si zicea: .Ja uita-te! Noi cat Ii ble~temam si-i tnjuram pe acestia care ne-au rastignit aid, iar El zice: Piirinte, iano-i pe ei, eil nu uiu ce fac!"

Atunei a crezut in inima lui ca Acela Care este rastignit langa dansii nu este un prooroc, ci este Dumnezeu.

Talharul care a Inceput sa creada ca Manfuitorul cste Dumnezeu, vazaud ca rabda eu atata blsndete, a tnceput sli se uite la EI in sus, caci Crucea Mantuitorului era mai tnalta decat a lor, ~i se gandea: "Ce rau a facut Omul acesta? Morti a Inviat, bolnavi a vindecat, oarneni a saturat, a tnvatat eu cuvantul blandetii, n-a fost pacatos, nu s-a atins de El nimic ... Cu adevarat Acesta-I Dumnezeu!"

Aceasta zice si Apostolul: Cu inima se crede spre dreptate, iar Cli gura se marturiseste spre mantuire. Cli nu-i de ajuns sa crezi in inima ta in Dumnezeu, ci trebuie sa-L marturisesti ~i cu gura, ca avem doua parti. Cu sufletul ered cil este Dumnezeu, dar trebuie sa-L marturisesc si cu buzele. De aceea a zis Mantuitorul: Cine se va lepiida de Mille inaintea oamenilor $i Eu Mo. voi lepada de el inaintea Tatdlui Meu. Cu toata fiinta ta trebuie sa-L marturisesti; ~i prin cuvant ~i cu inima, prin credinta.

84

NE VORBE$TE

Atunei talharul, care credea in inima lui ca Mantuitorul este Durnnezeu, ce-a gandit el? .Oare 0 sa mil ierte Dumnezeu ~i pe mine, ca eu mai inainte am hulit, ea ~i eel din stanga?" Se gandea el: .Acest lisus, Care se roega pentru cei ee-L riistignesc, daca pe cei care Leu rastignit nu tine manie, ell cat mai mult 0 sa rna ierte ~i pe mine, rnacar cil. eu am facut atetea desfrauri ~i ucideri ~i jafuri si injuraturi ~i betii!"

. i~i aducea aminte de viata lui de talhar si-si zicea: "Dare ce pocainta sa mai fae eu acum? Daca as avea picioarele libere, as face metanii, dar ele sunt legate, Daca a~ avea mainile libere, as da dona palme 1a eel din stanga care huleste si as zice: «De ce hulesti pe Acest bland Iisus!» Dar $i mainile sun't rastignite". Se gandea el: "Ce pocainta sa mai fae eu acum pe cruce?" Duhul Slant i-a dat in gand: ,,~tii ce mai am eu sIobod? Am limba! Limbe nu-i rastignita. ~i eu am sa strig din toata inima eu limba mea: Pomeneste-rna, Doamne, cmd vei veni intru impdrdtia Ta!"

Vezi? Intai ell limba L-a aparat de talharul din stanga, eare-L ocara pe Mantuitorul, zicandu-i: Nu te temi tu de Dumnezeu, cli noi suntem in aceeasi osdnda, ca am flicut atatea plicate? Dar Acest lisus ce-a focut? fumi eu limba it ccara pe celalalt. .Bu ered ca Aeesta-I Iisus! Nu rna mai iau dupa tine!" Dupa ee I-a ocarat pe talharul din stanga ell Iimba, a facut poc~inta; ~oade de pocainta, ca munai limba ~i cainta inimii 11 mai ramasese. "Am sa strig eu aceasta limba, pe Aeest Iisus Care nu tine minte raul, sa rna ierte". ~i a strigat din adancul inimii:

Potneneste-ma, Doamne, cand vei veni intru implirlitia Ta! ~i aude pe Mentuiroml de sus de e

pARINTELE CLEOPA

8S

Cruce: Adevlirat grliiesc tie, astiizi vei fi cu Mine in rail

Sf"antul Efrem face arta mare in cuvant .Vazut-ai rugaciune talhareesca? vazut-ai talhar intelept? A stint sa fure mult in viata lui! Dar, avand credinta in inima, a stiut sa fure eu Iimba raiul". Adica:

"Talharule! Ai furat, ai spart, ai facut ueideri,

:~~~ ~~:~~i~I~.eS~d~~: ~a d~~i~:e:: ~~~~~

a~a: ,,0, talharule, ~i al raiului talhar! Ai furat toate, dar ai furat ~i raiui eu limba. 0, talharule si al raiului tathar! 0, floare timpurie a lui Hristos, Caruia I se cuvine slava!"

Adica eea mai milli floare rasarita din Crueea lui Hristos a fost sufletul talharului

De aceea el a rners inmi in rai cu Mantuitorul, eli L-a marturisit pe Cruce Inainte de a-L marturisi pe Dumnezeu Longhin Sutasul, csnd L-a strapuns in eoastii si alp multi pe urma. Cel dintsi, tglharul L-a marturisit pe Durnnezeu ~i L-a rugat sa-l duca in rai

latii ee tnseamna rugaciune in vreme de nevoie!

Cand suntem necajiti, sa strigam Cll toatii inima, ca Durrmezeu eautii 1a inima noasrra. Amin.

DES PRE VREDNICIA PREOPEI SF A TURI CATRE

UN GRUP DE STUDENTI TEOLOGJ in vara anuiui 1978

~a sa ajungeti in Irnparapa cerurilor s!'i. ~tip un lu~ru. sa. va iu.ap de pilda, totdea~a in viata voastra doi sfinti _ man, I.a ca:e sa privitt pururea ~i cat ve~ putea Sa-l Iml.latt, pnn credinta cea lucratoare, care ~~e~r;~eaza pnn dragoste, adioa prin fapte ~i credinta

8ii aveti ochiul min pi, totdeauna, la Sfantul • Apost?!, Pa.vel, "gura lui Hristos'' ~i .marele vas aI alegerii , ~I la SIantul Joan Gura de Aur. Pentru ca 8:fantul.Apostol ~avel a fo~t cea rnai inalta persoana duh~vnlceasc!'i. dm toata rstoria Bisericii Crestine dupa Dom~ul nostru Iisus Hristos. A~a spun~ ~[antul Vasll.e eel Mare. EI a fost chip desav~it mtru toate. $1 ~a apostot .~i ca arhiereu ~i ca preot ~i ~a . osta~. al lui Iisus Hristos nebiruit. $i pe el I-a muter din roate puterile 8flintuI loan Gura de Aur. De. ~~eea, . S:fantul loan Gura de Am, mai in toate ~:~;~~ P;~eredieile sale pomeneste de Sf'antul

Eu. am vorbit. candva la Neamt, cscd a fost 0 eonfennt.a .a preotilor, acum doi ani cand rn-a trimis Prea Fericitut. Era la iocheierea sedintei. Am vorbit despre cele 20 ~e datorii ale prectului. Sigur ca mai sUlll. undeva, pnn carte ~e la mine, acelea, sense 1a masma. Eu le-arn vorbit din memorie. Dar nu-s adunate aeolo toate. Eu am primit un ordin sil. vorbeso ceva acolo in legatura eu preopa.

PARINTELE CLEOPA 87

Daca am lua-o dopA vrednlcia care se cere preotului, o-ar mal fi nimeni preot pe pamant, ea sii vorbim asa, 1a nivelul care se cere. Ca Sf'antul Efrem Sind zice: De-ai fi curat ca ingerii ~i sflint ca loan Boteziitorul, preot DO pop sii fLi. Atdta-i de mare preotia. Mare lueru! O! nesflir~it ifi negrait dar, pe care I-a dat Dumnezeu fiilor lui Adam, Preotia, ziee el. Mare lueru! Ceea ce face preotul, oici iogerii ou pot face.

Preotul are putere sii lege nu oumai pe oameni, ci st pe iogeri. Ceea ee face preotul- sa jertfeasca pe Iisus Hristos - nu pot face cei mai mari din Ingeri. Dar, pentru ca Dumnezeu a binevoit sa se pogoare paoa la neputinta noasrra, pentru sfintirea lumii acesteia de jos, pe care a rascumparat-o eu prea seumpul Sau Sange, a lasat preotia in neamul omenese.

Pratii mei, sa vii. aduceti aminte ee spune marele Apostol Pavel: Toate imi sunt slobode, dar nu toate imi sunt de folos. Toate imi sunt slobode, dar eu nu vreau sa flu de nimic biruit.

Ca preen, eel dintai lucru ce vi se cere de entre Dunmezeu ~i de oarneni este vlata morale, vtata cinstita. Pop Sa ai 0 suta de licente, de doctorate, dad DU ai viatii moralii, preot no pop sa fii. Ca preot trebuie sa fii cum te-a filcut mama ta, paoli la preotte; sl de la ciisiitorie sa ~tii 0 preoteass ifi un Dumnezeu paoa la moarte. Asta este iota] partea morala ~i partes curata a preotului: sa fie fbarte curat cu viata.

Cad daca va piizi curatia in viat8. ~i viata cinstita toate darurile Duhului Sfant se lin de acestea. 0 Dumnczeu in vasele eele curate trimite harul Sau, U vasele cele alese. Nu, Doamne fereste, sa crezi ell. se poate s1l fii si preot, dar in acelasi timp ~i eurvar, sal

88

NE VORBEfjTE

betiv, sau fumator, sau inj~~tor, sau iubitor de ergrnt, sau cme stie cste dracii ~l cate patimi poate sa aiba neamul omenesc.

Ca pr~ot, mai intai ~ trebuie sa fii d~spiitimit, adica sa a~ungi la 0 ~epiUumre~ inciit, cu viata ta, sa dai pilda $1 sa vorbesti poporului.

Am vorbit 1a Seminarul din Creta vara asta. A venit parintele arhimandrit Nectarios, ell vreo 50-60 de studenti, TIU stiu in ce an erau, $i au cerut sa Ie vorb~sc ceva despre preotia contemporana. Le-am vorbir in trepeza, cand erau la masa. ~i am aratat aeolo ceva, care vreau sa arlit si aici.

Preotul trebuie sa predice in trei feluri, dupa tnvatatura Sfantului loan Gura de Aur. Adica, intii cu gura $i eu limba sa vorbeasca cuvantul "lui Dumnez~u. Al d~ilea,. sii predice Cll mana; sa serie inviitatun duhovnicesti.

Ai vazut pe Sfmtul roan Gura de Aur? Toata ziu~ p~e.diea si noaptea seria. Jumatate de noapte sena $1 jumatate de noapte se ruga. Si atilt dormea: se agaia eu ~ainile de niste funii, care erau legate de tavanul easel; si cand le scapa din mana, termina eu somnul. Si manoa purina zeama de orz, 0 data pe zi, la apusul soarelui. A'1a preotie! Atata infranare!

Ei, nu putem noi pacatosii ea el! Dar vreau sa Va spun, ell. de aeeea a avut atata dar, ca a talcuit toata du~ezeiasea Scriptura. Deei preotul trebuie sa pre~l~e ~u lim~a, c? ~lina, adica sa scrie predici si rnvatatun cresnnesn, $1 al treilea '11 cea mai inalta predica, tre~uie sa predice cu vlata, eu trairea lui $i a familiei Iui

Preotul. trebuie sa se faca santinela intregii intelepeium~ 0 faclie in fata poporului, dupa cum a spus Mantuitorul: Voi sunteti lumina lumii ... Apoi sa

PARINTELE CLEOPA

89

radieze din viata ~i din faptele lui, in toate .Piirtile, lumina. Clind vor vorbi oamenii in sat, sa zica a!ja:

"Ai vazut ce infrli~~e ~e preotul nostru? Ai vazut ~li preotul nostru nu-t iubitor de argmt, ca nu-i o:ebUie bani? Cat Ii dai, atata primeste si multumeste ~1 pentru atat! Ai vazut ca preotul nostru in crli$ma n-a intrat? Preotul nostru eu tigara in gura nu I-am vazut.

Preotul nostru de injurat nu s-a pomenit. Preotul nostru nu la bal sau la nunti eu lautari, Doamne fereste, la nici un fel de distractii nu l~am. vaz~t. Preotul nostru-i bland; preotul nostru-l milostiv; preotul nostru~i rabdator; preotul nostru-~ Intelept; preotul nostru-l eurat; preotul nostru-i hamic; preotul noatru-i milos, saritor la toate nevoile POPOruJUl". Si asa mai departe

Asa sa vorbeasca poporul de voi tndata ce veri ajunge in rnijlocul lor! Daca vreti sa vii iubeasca, sa le dati oleaca de pilda eu viata!

Au venit la mine studenti teologi si de la Sibiu si din alta parte si rn-au intrebat: .Pannre, uite, acurn ne faee tndata preoti. Oare cum sa ineepem noi?"

_ Sa tncepeti eu blandete si eu dragoste, ca Sflintul Efrem Simi ziee: Chipul de a-t aduce pe toli la Hristos este numai al blandetil. Apoi sa aveti rabdare. ?amenii. sunt fe.] de fel de temp~ra~ ment~. Sunt ~I oame~ll iuti ~I a~bi~o$i $.1 ra: ~1 betivi; sunt $i oamem neascultatori $1 tmpietriti la inima ~i indiferenti, care nu ered sau, daca ered, numai eu numele. Trebuie sa pandim earaeterul fiecaruia '1i sa fim cu blandete.

Cand ai intrat in parohie, toti oohii poporului soot la tine, sa veda ce preot le-a venit in parohie. Cand te-a ehemat la slujba, sa te duei ea sluga lui Hristos. intr-o clipa sa fii aeolo, cu epitrahilul, cu Crueea ~i

90

NE VORBE$TE

Molitfelnicul. La botez, la cununie, 1a tnmormantare, 1a lehuaa, unde te cheama. ~i sa nu le pui pret pe nimic. Daca te intreabll.: .Partnte, cat costa?"

- Cat vreti, fratilor. Cat dati!

eli stie Dumnezeu eli altul are ~i nu da, iar altul, saracul, Dumnezeu stie cum poate da un ban. Vezi cat de greu se c~tiga un ban la eel necajit. ~i daca vede eli nu-i pui pret, tu li castigi inim~ lui. t?tip ce spune Mantuitorul: CCiutali mai intai ImpiJra{ia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate celelalte se var adiiuga vouii.

Marele prooroc Hie, cand a fest seceta aceea de trei ani si sase luni, a fast trimis 1a par-aul Horat, in pestera aceea (III Regi 17, 1). Apoi a fost trimis de Dumnezeu la 0 femeie vl'i.duvli - ~titi din Biblie -, la - Sarepta Sidonului. ~i a gasit-o in marginea satului. Sidonul este in Libanul de azi, pe malul Marii Mediterane. ~i l-a trimis Dumnezeu la acea vaduva, sa vada cat de necajitA-i Iumea. Caci lui lIie eel tare in credinta nu-i pasa ca moare lumea. Trei ani si jumatate, nici ploaie, nici roua pe pamant.

Vedeti voi ca n-a plouat de 0 luna ~i zicem: "Vai de noi, este seceta!" Dar, ia ganditi-va, trei ani ~i sese luni sa nu cada nici roua pe pamant, nici ploaie; se usuca copacii ~i p1idurile din radacinli. ~i toate. Si este un cuvant al Sfantului Efrem, la lIie Proorocul, unde zice: ,,NiciodatA n-a ascultat Dumnezeu mai tare de om, ca in timpul Sfantului Ilie".

Dar de ce a ascultat Dumnezeu, Care a Bcut cerul ~i pamantul, de 0 mnta asa de mica cum este omul? Pentru ea sl ornul se topea de dragostea Lui ~i de ravna Lui.

Cand a vazut Die ca popornl lui Israel a parasit de tot pe Dumnezeu ~i se Inchina lui Baal, s-a dus ~i

PARINTELE CLEOPA

91

.. stat inaintea lui Ahab ~i i-a spus: Viu este Domnul Dumnezeu Cdruia jj stau azi inoime, ca nu va fi ploaie, nici roua pe pamant, ftirq n~mai. pri~ cuvantul gurii mele. ~i nu va spun tstona . lui ~a-~ lunga, numai va spun 0 pilda. Dupa trei ani ~I jumatate, v1iziind Dumnezeu ca Ilie nu se inmoaie la lnima, de multe ori ii spunea:

- Die, descuie cernl! Eu tara tine nu-I des~ui! -

amt de muIt il asculta Dumnezeu, eli. era mare ravnitor. - Doamne, nu-I descui!

-Dar mor toti!

=Las-sa moara!

- Dar mar de foame ~i de sete femei, vaduve ~i

copii! . .

- Lass sa moara toti! De ce te-au parasir pe Tine? Dar de ce era llie asa tare? Pentru ca la paraul Horat corbii Ii aduceau mancare, paine ~i carne, a datil pe zi, ~i de dcua ori; iar pe ~ale, jos, era paraul Horat. Avea ~i apa ~i mancare. ~I nu simtea durerea poporului. Si riivna mare avea pentru Dumn~zeu. Mai bine sa moara top, decat sa se lnchine la idcli.

Iar Dumnezeu, vrflnd sa-l piece pe Ilie Tesviteanul, zicea: .Lesa ca-ti fac eu tie, daca esti asa de tare in credinta! Te mai inmoi oleaca!" Deci i-a secat intiii izvorul ~i a oprit corbii sa mai aduca de mancare. A stat Ilie, a postit 40 de zile, ca era foarte puternic in post. Cand a vazut ce moare - firea asta are nevoie ~i de miincare -, Dumnezeu atunci i-a spus:

"Hie, ridica-te de aici ~i mergi la Sarepta Sidonului".

S-a dus llie si, cand a ajuns, a vazut vaduva aceea adunand cateva lemnisoare, cateva vreascuri, cum vorbim nci. ~i I-a cunoscut pe lIie ca este omul lui Dumnezeu, dupa inf3.ti~are.

-Cefaciaici?aintrebatllie.

92

NE VORBESTE

- Iate, omule al lui Durnnezeu, zice, adun aceste lemnisoare. Mai am un pumn de tainA tntr-o vedra ~i putin untdelemn Intr-un ulcior; am sa fae 0 turta in spuza, singura mea hrana, ~i voi manoa ell !Ii fill! meu ~i vom muri. Ca dupe aceea nu mai avem nimic, absolut nimic - ca atunei era mare greutate sa gesesti un pumn de faina undeva

far Die nu mancase de 40 de zile ~i auzi ce-i spune:

- Femeie, adu-mi mie intai! Fa pcntru mine 0 turta, cA mor de foame, ~i ad-o tncoace!

Ai vazut? ~i femeia, saraca, ai auzit cat iubeste pe sluga lui Hristos, pe sluga lui Dumnezeu? Vii dau

o pilda pentru eei care se tern ca-i parohia mica si eli n-ar avea ell ce Irai. Femeia, stiind ca va muri, ca nu _ mai are alta hranA, a facut inilli 0 rurta pentru Proorocul lIie. Caci a zis: ,,Acesta-i omul lui Dumnezeu. Mai bine mor eu ~i sa nu moara el, ca acesta-i om scump. Pe acesta il asculta Dumnezeu!" ~i i-a adus lui Ilie mgncare, ~i Ilie, dupa ee-a mancat, _ i-a spus: Viu este Domnul Dumnezeu, Cdruia Ii stau tnainte, ca vadra de faina nu se va mat impuuna ~i ulciorul cu untdelemn nu va mal seca pdna va da Dumnezeu ploaie pe pamcinl.

Ai vazut? Sf'antul loan Gura de Aur face un comentariu !j:i zice: ,,0, preote, care te temi ca vei muri in popor, ca n-ai ee manoa ~i ea parohia-i mica ~i saraca. Nu zice ca mor de foame si n-am cu ee trai. Nwnai de n-ai avea credintal"

Eu 8!j: vrea sa rna dea la 0 parohie mica, numai cu. 20 de fa~ilii si eu mai tin ~ece preoti pe langa mme. Dar stu ce sa faei intai? Intai sa te cunoasca enoriesii ca esti om al lui Dumnezeu, preeum a cunoscut vaduva pe llie. Si pe urma te branesc cu toata casa tao Odata ee te-a eunoseut poporul eu adevarat

PARINTELE CLEOPA

93

parinte duhovnicesc, zice: "Mai bine sa mor eu, decat sa mom piirintele!"

Alit 0 sa te iubeasca poporul, dace 0 sa vada ca ai virtuti, ca esti am euminte ~i nu esti lacom dupe averi si dupe bani. Ai auzit ee zice Sfantul Pavel carre Galateni? Stiu bine eil, daoi era cu putere, ochii vostri, scouindu-i. mi i-ali fi dat mie. Dar de ee voiau sa-i dea oehii lui Pavel? Peetru ca pana acolo era inirna lor. Erau gata sa-i dea ochii cale castigase inima.

Asa !j:i voi, cflnd mergeti la parohie. Daca veri castiga inima poporului, sa nu va temeti ca nu veri avea ce va trebuie, eli vrednic este lucratorul de plata sa. 0 sa aveti si baine, 0 sa aveti ~i hrana, 0 sa aveti ~i bani, 0 sa aveti si einste, ~i de la Dumnezeu !j:i de la oameni. Dar sa vii vada oameni cinstiti. Doamne fereste, ca preot, sa te vada in er3.~ma, sa te vade la joe, sli te vada la petreceri, sa te vadli cu tigara in gura, sa te auda tnjurand, sa te veda ca esti mandru, hrlip1iret dupli bani, ea-ti plac glumeie san rasul sau altceva prin eare sa-i smintesti.

Voi, maine, eu darn] lui Hristos, suntep oamenii Bisericii. De aceea ati tnvatat atil.tia ani ~i profesorii s-au ostenit cu voi, ~i Ie va plati Dumnezeu, ca sa va vada faclii ale poporuJui ~i lumina lumii.

in afara de asta, gandeste-te ca toate sunt pentru am: ~i a manoa ~i a bea ~i a te odihni ~i a te folosi de toate; dar eu masura. Cii toate imi sunt slobode, cum am zis, dar nu toate imi sun! de folos! Auzi pe Apostolul Pavel ce spune? Mulnonesc lui Dumnezeu ca stiu ~i sa rna satur, niu si sa jliimiinzesc ... Multumesc lui Dumnezeu pensru toate!

Afarll. de asta, de purtarea in familie, in poporul in care 0 sa te rrimita Dumnezeu, sa tii atent. Eu am fost in Serbia la un mare duhovnic, Piirintele

94

NE VORBE$TE

arhimandrit Iustin Popovici, eel mai mare parinte

~~ ~r~~~ja~~~~~~t~~ ~~u~os~:eia8:

manastire de maiei - Celie. Este cunoscut peste tot, si-i calugar din Sf'antui Munte. Si eu am vrut sa plee imediat in Sfantul Munte, dupa ce-am venit de ac~lo,. ?l'ici eu mare dragoste rn-au primit parin~i ~i toll. ~l t-arn cerut un sfat

lar el mi-a spus: .Psrime Cleopa, si eu sunt calugar din Sfantul Munte. Sfaatul Munte este un sac plin de bunarati, de bijuterii, ca acolo se gasesc oameni eli viatA malta. Sfintia ta te duei la Athos sA ~ai pui un mi,grlal deasupra in sacul eel plin. Stai aici ~i ca,l ip ajuM mila lui, Dumnezeu, stai in slujba POPOru,IU1, la !~ate necazurile, la toate scarbele, sll.:j mangai, sa-l ajuti; ca Ortodoxia noastra este foarte ~C?ltita. acum din toate p!rtile; si preotii, ca mCl~ata, au de luptat. Si protestantismu! ~i ~at<.>heis~ul ~i ~teismul. - voi uu vedeti? - ~i mdlfe~enttsm~l. ~1 toate. ,sl atune.i se cere ea preotii de azi, ca. mCI~datii, sa ~e mal inviitali in Sfanta Scriptura ~I cu Vlata cat mal curata.

M-am trezit zilele aeestea, lntr-o sears - cs eu t~emai luasem eojocul in cap sa ma pun oleaca jos -', ~J aud hodoronc-trone. Cine a venit? Directorul de la Consili~1 Ecumenic de 1a Geneva. Si eram ~i de saptlimana ~l a trebuit sa stau doua ore jumatate de yorba cu el, pan!!. la Utrenie. Cate lntrebari a pus omul aeela!

,si eu, daca nu sunt un om carturar, am spus cat mi-a ajutat Dumnezeu, ca am eitit mergand cu oile pe munte, ca eu am fost cioban aiei la oile manastirii, panii ce m-au pus staret. Dar mi-a pus intrebari de geniu. ,si daca n-ai .fi eunoseut deosebirea Bisericii noastre de cea protestanta, se facea 0

PARINTELE CLEOPA

95

eonfuzie absolutA. Au venit eu parinti de la Bucuresti ~i de la Sibiu.

Mi-au pus intrebari despre unitatea Bisericilor; ca ei vor sa uneasca Bisericile ~i sa faca, precum a zis Mantuitorul, 0 turnui si un pastor.

- Domnule director, i-am zis, biserica dumneavoastra, protestanrismul, este suspendatii in aero N-are temelie!

- Dar de ce, pi'irinte?

- Unde vi-I Sfiinta Traditie? Unde-s Sfmtele

Canoane? Unde-i praetica Biserieii de 2000 de ani? Ati desfiintat totul si aeum vreti sa vii apropiati de noi? Este imposibil!

Noi avem puncte comune mult mai multe cu catolicii decat eu protestantii, daca ar fi sa se ajunga odata la 0 unite. Protestantii sunt la foarte mare distant! de noi. Ei au numai doua Taine, ~i acelea nu ca taine, ci nwnai ca simboluri: Botezul si Cina Domnului, La Cina Domnului fae 0 mesa comemorativa cu paine ~i cu Yin (unii, eu must) in cinstea lui Hristos, dar nu mai cred ca se preface painea ~i vinul in Trupul si Siingele Domnului. N-am cand sa spun discutia de acolo ca-i mult de spus.

Dar m-am gandir: de acwn Ie dau canon 1a calugarii mei ~i la frati, sa tnvete cate cinci-sase citate din S:fanta Scripturii, despre Sfanta Cruce, despre Maica Domnului, despre eultul Sfintelor Moaste ~i cultul Sfmtelor lcoane, despre cinstirea Duminicii in loeul sambetei, despre Sfiinta Traditie ... Stiti de ce? Ca suntem Intrebati.

Ei sunt Biserici mari cu numiirul. Sunt vreo 400 de milioane. Catolicii sunt ~i ei vreo 750 milioane. lar noi ortodocsll suntem pupni, dar suntem Biseridi jntreaga. Noua nu ne lipseste nimic. Noi

96

NE VORBESTE

n-avem ce imprumuta de 1a protestanti, dar nici de la catolici. Nimic, absolut nimic!

Biserica noasna 0 credem ~i 0 intelegem tntreaga Are toate dogmele drepte, toata traditia veche apostolica si sobomiceasca a Sfintilor Parinti. Si are toate canoaneie, are toata traditia liturgica, canonica, dogmatics 111 istorica. Tot ce ne trebuie avem in Biserica Onodoxa! Este Biserica care a rners pas eu pas dupa traditio evanghelica, apostolica ~i soborniceasca, piinl'i in ziua de azi. $i ei stiu aste. De aceea vor sa se apropie de noi.

- Dar initiative noastra-i buna? m-a intrebat el.

- Ii buna in principiu. C1i vreti sa fie 0 turma si

un pastor. Dar, ehei! Cdti munti sunt de trecut lntre noi lii dumneavoastra pana atunci!

Sa ne apropiem de dumneavoastra? Dar unde vi-i Sfanta Traditie? Unde vi-I cultul Sfintelor Moaste? Unde vi-i cultul Sfintelor Icoane? Unde-i eultul sfintiler si al ingerilor? Unde-i venerarea Sfintei Cruei? Unde-i supravenerarea Maicii Donmului? Unde-s eele sapte Sfinte Taine, mijloace sfintitoare? Unde-i icrarhia bisericeasca? Unde sunt faptele? C1i la voi este "Sola fide" ~ mantuirea numai prin credinta. Se poate una ca asta? Caci credinta fora fapte-i moana. ~i "Sola gratia", la calvini, mantuirea numai prin har.

Cum poate fi mantuirea numai prin har, daca acelasi Apostol spune ca 101i Yom sta inainiea divanului lui Iisus Hnstos, ca fiecare sa dea seama de faplele cele bune ~i cele rele ale sale, sa ia fiecare rasplata dupa cum a lucrat? Si-n Sfanta Evanghelie ti se cer faptele ~i poruneile. Ai auzit si in Evanghelia de azi:

Stii poruncile? Ai piizit poruncile, ca sa intri in via¢?

Nu exists credinta tara fapte, asa cum 0 cred ci: .Faptele nu-s nimiea, nu-i nimica postul!" Unde vi-s

PARINTELE CLEOPA

97

posturiie? Dumneevoesrra puteti inehide oehii si sa treceti peste isroria de 2000 de ani a Bisericii, care-i neeontestatll.?

Eu am fost anul trecut in eatacombele Romei ~i am vaaut mama pieturii bizantine. Sunt picturi si icoane din seeolele I, II ~i III in cataeombe; ca de acolo a pomit picture bi.zantina. Catedraleie. din Ravena ~I din Venetia, din Constantinopol ~l din atatea aile loeuri facute de Sf'antul Constantin eel Mare, de Justinian si de tori tmparapt bizantini, sunt o marturie peste veaeuri

Puteti sll. ziceti ca nu Ie-ati avut ~i durnneavoastra 1517 ani, panll. cand v-ati desparpt de catolici? Pai atunci cum, dace v-ati uitat radgcina, s-o uitAm si noi? Cine-s! uiti'i radactna, se usuca -\Ii ptere, moare. Dumneavoastra trebuie sa veniti inapoi la redacina. va sa zica, 1517 ani ieoanele au fost bune in Biserica. Puteti sa Jnchideti oehii ~i sa ziceti ell. Biseriea n-a avut icoane de la ineeput, de cand era in fa.,ll.?

Uite, eatedrale imense numai in mozaicuri si aur stall straja ~i arata la toatA lumea ell. Biserica a fost impodobita eu icoane din primeie seeole. Si ce-ati venit la mine, la un eioban? Ca rna intrebau ce studii am.

_ N-am venit sa vedem un om invalat aiei. Am venit sa vedern un om sfant.

- Sfont este Domnul Dumnezeul nostru! N-auzi cc spune in biserica? Aeela-i sfant. Noi suntem praf ~i cenuss!

~ Noi eredem ea aveti 0 inspiratie de sus sa vcdep in problema ecumenica, daca noi eheltuim dcgeaba sau umblam degeaba.

_ Initiative este buna in fond, i-am spus. Dar, ia gfmditi-vll.! Ca sa vii apropiati de noi, mai eu searna de () Bisertca tradirionale, ea Ortodoxia, oate v1'i trebuie?

98

NE VORBESTE

- Discutie ca asta ell Sfintia voestra, n-am mai avut niciodatA, nicaieri, asa de adanca!

- Noi avem izvoare de la Sfintii Parinti. Cu noi nu mai gatesn daca incepi! Avem de unde va spune. C1i voi credeti ca numai atat este teologia, cat este in capul vostru rational, cat 0 ~titi voi aid. Dar izvoarele cele curate, graul eel tara neghina ~i vinul eel tara apa, la Sfintii Parinti le giisiti. Citeete. Teologia noastra eea mai putemica a ineeput din secolul I plin1i in secolul V. Acolo sunt izvoarele ce1e mai curate, din care se adapa toate cunostintele teologice.

Dar sa revenim la cuvantul nostru. Fratii mei studenti, eu sunt destul de oeupat aiei ~i nil rna simt sanatos. Sufar ~i ell inima ~i ell hernia. SA ~titi un lucru: tot ce-ati tnvatat cinci ani de ziie, ell darul lui Dumnezeu, si ce v-a ramas din scoela, ca s-au ostenit atatia profesori, sa puneti in practice. ~i parintii vostri cat va asteapta eu bucurie sa va vada preoti! Doar Yin perintii vostri la mine: .Parinte, am un baiat la seminar, am un baiat la Teologie''.

~i se roaga saracii, sa Ie ajute Dumnezeu, sa-i lu~m~ze, s~. reu~e~sca la examene si sa fie curninti. Stt~ cat! gnJA au er sa va vada preoti! Ca de ce v-au tri~is la scoala? Ca sa aiba mare cinste, sa vada un copil din familia lor preot. Este mare cinste ~i dar de la Dumnezeu ca sa iii preot, sa conduci atatea suflete si sa ai autoritate morale peste atatea suflete.

Dar sa ~tip un lucru. v-ern spus ca Biseriea Ortodoxa este tncoltita din toate partile, mai ales astazi. Si de aceea trebuie sa cunoestep foarte bine Sf'anta Scriptura. Daca te-ai dus la parohie, de-acum sa nu te oeupi numai de treburi. Sigur ea aeolo ai treaba multa: ~i slujba ~i Liturghie ~i botez si eununie ~i spovedanie ~i tnmormantare !;ii lehuza si

pARINTELE CLEOPA

99

sfmtiri de case !;ii predica ~i comunicari biaericesti si sfaturi sufletesti. Ca acolo.

viata practica a preotului ~i legatura lui cu poporul, acesta-i eel mai mare lueru pentru popor. Sa-i tntelegi durerea :;;i necazul fiecaruia !;ii sa stai 1a lndemana tuturor. Apoi sa fii smerit, sa fii popular, sa fii saritor si cu toata dragostea.

Cand se prezinta la usa biserieii niste oameni necajiti, bolnavi, saraci, cu copii multi, le-a mur:it eineva sau le-a ars casa, preotul trebuie sa Ie dea ajutor eel dintai, in fate poporului. .Dite, dau ~i eu un mic ajutor!" Sa vezi ee face poporuJ pe urrna! Sa vezi cat dau ei pe urma! "Sa dam, ca a dat ~i parintele!"

Iar cand intri in post ~i oamenii 0 s-o veda pe preoteasa ca fierbe fasole si cartofi si mananca de post, ai sa vezi cum posteste si poporu\! .Psrintele nostru nu mananca, Doamne fereste, de fiupt in post!" Auzi ce spune Sfantul Atanasie cel Mare: Din mana preotului care nu posteste cele patru posturi 'Si mtercurtle ~i vtnerne, sa DO te jmpartasestt. Preotul trcbuie Sa !ina Traditia! El pastreaza legatura cu trecutul ~i tine asa cum a tinut Biserica noastra dintotdeauna.

Daca 0 sa vadii ca faci milostenie, si poporuJ 0 sa face. Deca 0 sa vada ca postesti, posteste si poporul. Daca 0 sA veda ca esti saritor la fapta buna, sare l}i poporul Daca 0 sa te vada ca esti sarguitor la biserica, iii plac sfintele slujbe si slujesti ell evlavie, si poporul te urmeaza. Si, in sfarsir, daca 0 sa te vada ca nu esti mandru, ca nu-ti plac meseie, betia, luxul .Iii aurul, poporul te stimeaza foarte multo Macer cat ar fi el de inclinat spre distractii si robit de materie, va cinsti preotul. "Mill, trece parintelel Nu-i permis sa ne veda beti sau sfiidindu-ne, sau Injurand!" Si asa, cu viata ta, pop sa prediei mai mult decat eu cuvantul.

100

N£ VORBESTE

Scar putea ca altul sa aiba dar mai mult la cuvant ~i altul mai punn. Cum i-a dat Dumnezeu, Dar, daca are vial! buna, este mai putemica predica lui. Trei cuvinte dae-ar spune, sunt mai tari aeelea dedit trei mii de cuvinte la eel care vorbeste :;;i nu face!

Apoi, vii spun, sa cuncasteti bine Sfanta Scripture st Sfintcle Canoane. Mai baien, auzlti oe spune ~rantul loan Gurll. de Aur: Mare prapasne cste - ztce el-.'j1i mare primejdie stapaueste aeolo unde preotul nu cunoasre canoanele. Stii cum esn daca te duci la parohie .,i nu cunosti canoanele? Cum ar fi un soldat, caruia ti dai arma in spate .'j1i bnionera .'j1i el 0 'po~, dar nu stie sa se Iupte ell dansa. Vine inamicul .,1 face praf din el.

De aeeea eu, oricati preoti am facut in via!! - ca eu am fost sraret in mai multe piir(i .;:i am recomandat pc multi la preotie -', cand a venit de la hirotonie, i-am pus in mami inva~tura catre duhovnic. Se cheama Carte foarte folositoare de suRet. Este de mare folos. Va tr.ebuie aceea prima data, acum cand intrati in parohie. Si a doua carte: Pravila Parintelui Nicodim Sachclarie, tiparita in 1940 la Cemica. Foarte buna! Stiti ce faeefi? Bateti~o la masina, care n-o aveti, ~i ~ecare ,s-o alba. 0 pur in geanta ~i aliHuri., epitrahiJul ~1 Mohtfelnicul, care are randuiala aghiaamei ~i a Spov~daniei. Ceea ce-ti trebuie mai mult in pcpor!

Ti-ai pus-o in geanta ~i te duci. Matusa cutare-i bolnava: altul vrea sa-i faei 0 sfestanie, 0 aghiasma; altul este greu bolnav ~i vrea 0 -molitfa de dezlegare. CA omul, macer pe patul mcrtii, spune toate. Tu tndata cauti tn pravila ~i nu numai c-ai gasit pi'icatul dupa alfabet, dar alaturi de el este ~i cancnisirea; ce canon s;l-i dai. Tu de acum esti doctor! Tu esti parinte! Tu esti judecator! Asta este preotul in scaunul spovedaniei: este partnte, doctor ~i judecatur!

pARINTELE CLEOPA

101

Ca parinte, sa-ri fie mila de om, cum ti este mila lui Oumnezeu de noi, cand gresim ~i nu ne Ieapada. Ca doctor, trebuie sa cauti doctoria potrivita din Sfintele Canoane; sa nu fii nici prea aspru, nici prea pogorator; sa faei 0 echivalenta rnrre scumpatatea si iconornia Sfintelor Canoane.

Unde-i nevcie de pus praf, cum zice Sffintul loan Scararut, sa pui praf usrurntor ~i briei ~i bisturiu. Dar unde-i nevoie de plasture cu untde1emn, aeela sa-l pui; adica cuvinte moi si blande. Ca altul este impietrit, ~i la acela trebuie sa fii oleaca mai aspru. Altul, sarecul, ii necajit ~i nu trebuie sa-l necajim rna! tare. Aeeluia sa-i vorbesti eu cuvinte blande:

"Vite asa, soro; uite ase, frate; esa sa faci!"

Dar tu, avand cartea asta in mana, esti parinte, csti doctor, stii cum sa operezi un suflet. Ai vaaut doctorii cum se strang in comisii, la spital, cand au sa faca 0 operatie grea? La 0 comisie yin cei mai mari doctori, cand este 0 operatic grea de inima sau de prostata sau de fieat. Si i~i dau parerea fiecare, ea nu cumva sa-l omoare pe om

Si daca la trup este atita chibzuinta pentru doetori, ca nu cumva sa rnoara omul trupeste, dar pentru suflet, cata grijA duhovniceasca trebuie ~i cata sfatuire? Cum sa fae sa nu piari'i un suflet, care-i mai seump decat toata lumea?

Deci tu, avand pravila in mana, cercetcaz-o ~i vezi ce canon este pentru cutare pacat, ee canon este pentru curare. Si ia-ti 0 norita, dad! nu ai cartea cu tine, ca sa stii cum sa procedezi.

Apoi sa fixezi zile ~i ore de spovedanie credinciosilor, mai ales in sarbatori, cand oamenii sunt acaea si sunt liberi. Nu sa Iasi poporul sa se spovedeesca la Florii eu totii ~i in Saptamana Mare,

102

NE VORBESTE

C.i'i atunci te omoara. Atunei ai ~i "stalpii Evangheh.ilor" ,de citit, ai :;i cele 12 Evanghelii, ai ~i prohod, 31 slujba atilt de grea, ~i post, Iii daca mai vine poporul, te face praf Daca 0 iei din timp, in Saptamana Mare POri sluji linistit.

Apoi sa Ie citesti molitfa de spovedanie :;i sa-i spovedesti cate unul pe rand, iar nu in bloc, cum indr~esc sa, faca unii .. preoti, din comoditate, desfiintand Tama Marturisirii

Acesti preoti, care spovedesc in comun, care nu fae. dezlegare pe capul fiecaruia prin punerea mainilor, care nu dan canon 1a spovedanie, care nu cerceteaza bine pe eei care se marturisesc :;i Ie dau Sfftnta Impertasanie raTa randuiala 'Ii canon, trebuie sa fie opriti de la iucrarea celor sfinte, ca necinstesc Trupul :;i SingeJe Domnului 'Ii mare osanda ti asteapta, cum. zice Sfantul Apostol Pavel :;i cum zic toti Sfintii Parinti.

Pe copii, pe cei cu viata curata, pe batrani ~i pe vaduve, care postesc toate posturile ~i due viata cu~atil., sa-i s'povede~ti ~i sa-i 1mparta~e~ti de doua on in posturilc mari, la inceput ~i la sfarsit, dupa cum se pot ~i ei pregati si-si fac canonul randuit. lar pe cei ce nu vor sa posteasca, care nu Yin la biserica regulat, care tnjura, furil., se imbata, fumeazil., nu se tmpeca cu aproapele, care traiesc in grele pacate trupesti ~~ suflet~~ti, care se spovedesc foarte rar, care nu tm curaue tot postul, care avorteeza ~i se pazesc sa nu aiba cop ii, precum ~i celor ce nu esculta de parinti ~i nu fac milostenie, Ii se dl'i canon dupa pravil.a, se. opresc de Sfanta .Imp~anie ~i Ii se da numar eghiasma mare la sfarsitul postului.

Bagati de seams! Dace vezi om bolnav, am bstran, nu-I ingreuia cu post mult. Postul este pentru

PARINTELE CLEOPA

103

omul sanatos. Apoi sa fii ~i tu ~octor. Acela este pentru trup, tu fii pentru suflet! "E~, uite asa, mo~~le, in loe de post fa milostenie, fa rugaciune m~1 ~u1tA '.

Dal Asa sa fiti, tnrre scumpiitate ~l lc~momle~ adica intre asprime ~i blandete. Daca :rrett s~ fitt preoti buni, folositi Canonul 102 al Sn.l0dulm y~ Ecumenic din anul 680, care dil. putere eplscopuim ~l preotului sa rgnduiasca canonul la spovedanie, cum il va lumina Dumnezeu, dupa caz, dupa putere ~i cu dreapta socoteala; trebuie sa calatoreasca preotul tntre scurnpatate ~i tconorrue. Calea de mijloc, eale~ jmparateasca. Iar unde nu ~tie. sau in~lne~te eaz~ grele, sa intrebe pe .duhovmcul I.U!, sau preotu batrani sau mai bine, episcoput tocului.

Preeum atunci cjnd avem un proces, mergem la eel mai bun avocat, iar ciind suntem bolnavi, mergem la cei mai buni doetori, tot asa sa facem ~i in viata duhovniceasca sa csutam cei mai buni preoti ~i duhovnici. No;' preotii, suntem avocapi lui ~st?~~ Noi avem codul Duhului Sfant. Canoanele Bisertcn sunt cod al Duhului Sfant. Noi nu lucram cu legi ornenesti, ci cu legile lui Dumnezeu umbiam~ Tin~m cant de legile omenesti; sa ne supunem lor, sa platim dajdie, sa cinstim autotitatile, .sa ne ru~am pentru er. Aeeasta-i datoria fiecarui cresnn. Dar cand este Yorba de suflct, cand vine la marturisit ~au it! cere ~ sfat~ trebuie sa lucrezi eu eodul Duhului Stant, ~ Iegile lUI Dumnezeu din Pidalion si din toate pravilele bisericesti.

Atunei ia seama! Cat de mare primejdie ar fi pentru un 'avocat sa nu cunoasca articolele legilor! Ca in loe sa-I scceu pe un om, poate sa-l condamne cine stie cat de greu. Asa ~i preotul, deca nu cunoaste canoanele. De aceea a spus gfantul loan Gura de Aur ca: Mare prl'ipastie ~i mare primejdie este

preot sa no cunoasca canoanete.

104

NE VORBESTE

Iat.§, sa-p dau 0 pildii. Uite, maine esti preot, Ti-II dat parohia cutare. Vine 0 femeie la tine -\ii i~i mArturise~te pacatele: "Parinle, ell am zece avorturf am trait ~i ell all barbat; Inainte de casatone am cazut ell cineva .. ". It! spune omul. Unde sa lc spuna? Lui Dumnezeu Ie spune, ell stie eli preotul este martorullui Dumnezeu

Aceste plicate grele sun! opritcare 20, 15, 10 sau 7 ani de Sfanta Impartii-\ianie, cum eerie in Pravi1a Bisericii. Ce-ai sa faci tu, un preot tanar, caruia ip dll Hristos pe mana atarea suflete? $i un suflet este mai scump dedit toata lumea! Cum ai sa procedezi cu dansa, ca nu cumva 5.\1-i dai tmpartasanie peste pecatul de moarte -\ii sa te faei vrednic de ossnda, dand Trupul .;;i SfmgeJe lui Hristos?

Sau nu cumva, nebagand in scams scumpiitatea ~i iconomia canoaneior, credinta omului .jii de cand a parasit pacatul, sa-i dai canon prca mare. Stii ee trebuie sA Intrebi arunci? lata ce trebuie sa intrebi: "De cand ai ineeput sa faei pacatul? Ciili ani l-ai tacut? De ciind l-ai parasit? Daca I-ai mai spovedit la preot? Ce canon ai facut pentru e1? Apoi, daca a perasit pacatul, Ii dai canon dupa pravila; nu de cand s-a spovedit, ei de ciind a pamsit pacanrl. Sa nu uitati aceasta!

Deca cineva spune: .Parinte, eu a~ vrea sa rna apropii de Sfintele Taine. Am evlavie, parinte! De atfitia ani n-am primit Sfintele ... ". Tu ce faci atunci? Adu-ri aminte ca totdeauna trebuie sa faci 0 echivalenp; Intre canoanele Sf"antului loan PustnicuJ, care sunt cele mai pogoratoare, ~i ale Marelui Vasile, care sun! cele mai aspre. Deci, asa cum cauta doctorul diagnosticul [a bolnavi, asa cauta Sa faci media lntrc aceste canoane. ~i II intrebi dupa spovedanie, cu epitrahilul pe cap:

PARINTELE CLEOPA

105

turi de~es~~~~~ ~~ z~re~~J~:c~l~t~~~S-

- Da, parinte! mai scazi un an sau doi din ?~on.

- Vrei sa nu rnanancl came st sa nu bel vm un

an de zile?

- Da, parinte! 1:i mai scazi un an.

- Vrei sa postesti lunea pana seara un an de zile?

- Vreau! Ii mai scazi un an. .

- Vrei sa faci atatea metanii un an de zile ~i sa

zici de cinci ori pe zi psalmul SO? - Vreau! ti mai scazi un an.

- Vrei sa tmbraci un om sarec, sau sa aju~ 0

vaduva, sau sa botezi un eopil? .. .

- Vreau! Ii mai scazi un an sau doi. ~l urte, ?e la zece-douazeci de ani, il aduci 1a doi-trei ani. $1 asa

casrigi sufletele oamenilor! .

Ei dar daca se inrnmpla ca ferneia aceasta, care a luat hotarare sa faca eanonu!, intre timp rarnane gravida? Ce fad cu dansa? 0 ~piirta~e~ti .sau nu?

Daca ai in parohie 0 femeie gravida ~l e~ m~.l ar~ de fiicut 5-6 ani canon pana. la lmpartssanie, 11 dai Sfintele Tame. In fate nestern, Biserioa pregat~~te d~ moarte pe femei. cs uncle mor 1a n~.ter:.. ~l auzrt ce spune in Psaltire? .Acolo sun~ dure.n - III .lad. - c~ ale celeia ce naste". Au eele mal man dureri, ~I mal ales cand nasc prima data. F?aI1e grele. .. .

Une1e mor, saracele! $1 de aceea ~lserl.ca, pnn Duhul Sfsnt Care 0 conduce ~i pnn Sm~adele Parintilor, a hotarat: .Femeia poate sa fi~ ~oP!Ita 20 de ani de Sfintele Taine, dar daca-i gravida, 1 se da voie sa se tmpartaseasca inainte de.n~tere". Iar d~ca a nascut, cu darul lui D~ezeu, y a botezat cop!!~1 ~i ea e~te sanatoasa, sa tma tnainte canon~l, ataua ani cat t-au rna! rnmas. Daca dupa un an, doi, are alt ccpil, iar 0 imp~e~ti.

106

NE VORBE$TE

eli Ie-am pus intrebarea 1a teologii de 1a Sibiu. fur parintii profesori imi spuneau: .Parinte Cleopa, careheza asta le foloseste lor mai mult decar cei cinei j311i de teologie, cat am facut noi! eli acestea sunt lucruri practice, eu care vor da maine fata in fata. Noi nu i-am tnvajat la catedra astea, sa le pona-n practica. ~i uite, Durnnezeu ne-a adus aici!"

Au venit la mine, mai tarziu, un card ~i mi-au spus: .Parinte, ne-am adus aminte din cele ce ne-ati invAtat atunci''. Apoi, mai baieti, daca asta vi-i misiunea pauli la moarte! Lucrezi eu sufleteJe oamenilor! Si csti doctor ~i parinte, judecator ~i avocat. De acum csri stl'ipan ~i domn peste toate, dar ia searna ce faei ell sufletele oamenilor! Vezi cal de mare-i nasterea? eli in rata na~terii cedeaza toate canoanele. De ce?

Am vorbit despre aceasta la tntrunirea ecumcnidi. de la vararec, care avea tema: .Rolul femeii in socictate si familie", ~i le-arn spus: Femela, daci moare nsscsud, moare pe aUaruJ jertfel, Ea se jertfeste pentru nasterea copilului, pentru s;'inatatea !Ji vlata lui; esre ca 0 marttra $i i se iarta toate pacatele. Dar cine ne spune noua asta? Apostolul Pavel. Ce spune? lar femeia se va mantui prin nastere de copii. Nu spune asa? Dear ati citit

Vine altulla spovedanie. Un biitran de 87 de ani.

De-abia l-am ridicat de sub epitrahil. Simion II ehema. .Parinte, da-mi mana sa rna ridic!" Nu se putea scula din genunchi.

- Mosule, ii zie, nu sta in genunchi. Stai pe un scaun! Ca pe un batran II pop marturisi stand pe seaun, pe pat, eum poate el sa stea, numai sa spuna tot. Tu ti pui epitrahilul si-i faci dezlegare in ee pozitie sta el.

- Mosule Slmioanc, zic, mata eu slabiciunea asta pop tine postul? Era ill Postul Mare, anul treeut.

PARINTELE CLEOPA

107

- Parinte, de c!nd m-o fscut mama, eu n-am strieat posturile! - ai auzit taran eredineios? Saracii crestini; 87 de ani ~i bolnav, dar tine sfintele posturi!

- Uite aiei, serie ili doctorul s!i. mananci branza ~i tapte, i-am zis eu.

- Da' n-am rnancat destul? Sa stric eu postul

Sfintelor Pasti? Doar nu-s pagan!

- Ai sa poti pcsti pana la Pasti?

- Da, parinte. Vreau sa iau Sfintele Taine!

- Ip dau voie sa te imp!i.rtA~e~ti ~i pe urma mat ia

rutin lapte paoa la Florii.

- PArinte, sa stiu ca mor ~i nu stric postul! .. Asa

m-am folosit de credinta lor sinceral - Ai avut baieti? l-am intrebat.

- Am avut nou!i.! Sapte traiesc.

- Si eu cine stai aeum?

- Cu eel mai mic. Restul sunt la easele lor, gospo-

dari, credinciosi. Tin ~i ei posturile. Toil rna ascultA.

Ai vazut preot in casa eu tine, daca ai rata bun?

Asa s-a tinut credinja noastra srramoseasca, din tata-n fiu. Tata ~i mama au fest sUipani pe copii. ~i ei cum au apueat de la mama si de la bunica, asa po paoa la moarte. Ass s-a tinut credinta. Dar acum multe s-au strieat! Vrednic a fost poporul nostru! Cu credinta puternica in Dumnezeu, in Maica Domnului, in post, in rugaciune. ~i cu acestea am biruit pe tcti vrajmasii, ~i pe cei dinafara si pe cei dinauntru. C!i. Dumnezeu, pe eel cu credinta curau, nu-llesa.

Dar sa va spun ceva. Un batran ca acesta, daca vine la rnarrurisire ~i vrei sa-l iei dupa scumpatatea canoanelor, nu-l pop opri sa nu manance de frupt in post. Canonul 69 apostolic spune clar: "Clericii - episeopul, preotul, diaconul, ipodiaconul - dace nu postesc Sfiinlul si Marele Post st miercurea # vinerea

108

NE VORBESTE

de peste an, sun! caterisui de sfintele canoane, tar citesul, cantarelu{ ~i mireanul sii fie afurishi", Afurisenie tnseamna oprire de la tmpartasenfe. Dar mai spune ceva canonul: afarii de car de boaid

A Ai vazut ca Biserica nu-i omoratoare de trupuri? Ii ornoratoare de patimi! Doar de ce pcstim l1i ne tnfranam lii priveghem? Ca sa slabim trupul iii sa nu ne vie a zburda. Dar trupul, daca este slabit de vreo boala, nu-i mai dA preotul canon ~i post aspru, ci pe masura puterii lui

Omului greu bolnav si biitran, preotul trcbuie 5a-i dea voie sii manance ce poate in posturi. Pentru ci'i Biserica lui Hristos nu-i omoratoare de trupuri, ci Ii omoratoare de patimi, adica sa ~nii calea de rnijloc. lar daca illupta patimile, mai adauga post ~i metanii.

Trupul este tcvarasul nostru de viata. De aceea trebuie sa-l pastriirn cat se poate eu sanatate si eu masura. Ca spune Marele Vasile: "Sufletul este calaretul ~i trupul este ealul". Calaretul eare-i om destept tl tesan, tl lngrijeste, dar are bid, ~i are si zabala in gura calului, cand merge cu dansul. $i asa de frumos ii sla, ~i calaretului ~i calului cand amandoi sunt ftumosi. Dar daca calaretcl 0 fi prost ~i Iesa calul de capul lui, si-i da tot mereu ovaz ~i mancare, iar bici ~i frau nu are, il duce in prapastie ~i s-a terminat cu dansul.

Sa nu fie asa! Trupul trebuie strunit de puterea sufietului rational din trup, ca sa-l conduce sufletul pe trup prin post, rugaciune ~i metanii. Nu, Doamne tereste, sa-l conduca trupul pe suflet; ca atunci partea necuvantatoare, cea dobitoceasca a omului, dace se ridica sa conduce pe suflet, ll duce in gheena.

Despre post, auzi ce zice Sfiintul Vasile: Iar masura infriinarii sii se ia dupii mesura puterii

PARINTELE CLEOPA

109

trupului la fiecare. Auzi ce spune Sf"antul Marcu Ascetul: "Ciit! deosebire are arama de fier ~i fierul de vreascuri, atata deosebire este tntre constructia 1I0ui trup ~i a altuia". Unul poate posri a saptamiinii ~i altul, cu greu, posteste 0 zi. Deci. n-ai voie sii. pui aceeesi masura de infriinare la top, ca nu ton au aceeasi constructie

Asculta ce zice si Sf'antui Maxim Marturisitorul:

Da-l trupului tau, dupa putere, st mgncare ~i odlbna st bautura, dar tnata grija fa pune-o pentru minte; ea mintea ta sa fie eu Dumnezeu; totdeauna in rugllcluni, in cugetart, in ccntemptatf rluhevnicestl; tar trupul sa-t tli sanatos ~i user. Nici sa-l lngreuiezi, sa-i pui rnflncare mul~, sa-l ingrasi ea pe un dobitoc, sa nu te mai poti rrusca de dansul; dar niei sa-t slabesti peste masura Calea de mijloc intru toate-i buna. Asa, mai haieti.

$i afara de aste, ce se intiimplii? Sfiintui Isaac Sirianul spune ase: .Pe trupul eel neputincios, ceca-l vei ingreuna peste putere cu post, cu metanii ~i priveghere, lntunecare peste intunecare bagi in sufletul tau si tulburare peste tulburat~ ip adaugi tie". Cae~ omul, daca vede ca-l chinuiesti prea mult cu post ~I eu celelalte, se tulburli, eli nu poate saracul. ..

Deci, sa pui masura infrinl1rii ~i postului, potrrvn cu starea fireasca a omuiui ~i dupa puterea lui. Calea de mijloc, mai baieti, calea impi1rateasdi este bona intru toate. Asta au ales-o Sfinrii Parinti, pe asia au mers Hristos si ton sfintii, pe asta sA mergem ~i noi.

Acestea fiind zise pentru post, iata ce spun pentru miiostenie: ca preot, sa nu ingreunezi omul, sa faca milostenie de sila, eli pe diitiitorul de bunavoie if iubeste Dumnezeu. Dad 0 sa vada credinciosii ca preotul face el mai intai milostenie, vor face ~i ei.

no NE VORBE$TE

Macar c-o faci de £atamicie acea milostenie, nu te teme, di te va ierta Dumnezeu, eli. vrei s~ dai pilda buna tuturor, dedit s~ dai pilda rea cu alta fapta rea. Mai bioe sa faci - dupa cum spune Sfiintul loan Scararul-. de fiifarnicie 0 fapla buna, decat sa 0-0 faci deloe. eli pe urmli. vine ~i smerenie in inima! "M~i, ia s-o fac eu pentru slava lui Durnnezeu fapta buna, nu pentru oameni!" Dar fa-o!

Ca preot, trebuie s~ dai pilda poporului ~i cu vorb~ ~i. cu purtarea ~j cu postul ~i eu milostenia ~i cu biserica ~I cu neagoniseata. Co toate, cu toate. Sa fii precum zice Sfltntul Talasie Libianul: Taci tu sa vorbeascs faptele tale. Sau ceea ce spune Diadoh al Foticeii: Mustra ~i cearta, omule, eu puterea lucn'irii; nu cu multa verbtre, ei prin tratre.

C~ Sfiintul loan Gum de Aur zice: Cuvsntut sl strfgand supara, iar vlata $i tacand rolosesre pe

~~~~ ~:r~~:~::~~~ra~:l:~~O~~~~~~~:;! :~nu~:

face ~I el cupa putere din eeea ce vcrbeste, atune! omut aceta se face lcoana a toata ruosona. Ca el vorbeste ~i prin traire ~i prin cuvant

.lar. daca omul numai vorbeste ~i nu face delcc, apoi ,aJun~e filtami~. Chiar daca-i foloseste pe altii, trcbuie sa faca ~l eli Ce spune Mantuitorul Ia iegiuitori? ~ai, voua, legiuitori si jarisei flilarnici, puneu sarcini grele pe umerii poporului si voi nici eu vdrfid degetului nu va atingeli de ele!

~titi ce inseamna varful degetului? Adica esti dator, .d~cii nu faci chiar tot ce Inveji, macar oleaca sa faci ';;1 tu, sa t~ aringi ~i tu cu varful degetului. Eu Ii spun poporuJm sa posreaeca, dar postesc .;;i eu! Ii spun sa faca .milostenie, dar sa fae $i eu! ii spun sa nu adune bam, la fel nici eu sa nu adun. Ii spun sa nu

PARINTELE CLEOPA 111

se ducii la rele, sa nu faca cutare, dar nici en sa nu fac. S~ rna vada ~i pe mine ca preot ca din toate faptele bune rna tmpartasesc care cleaca ~i fac cat pot din fapta buna.

Macer cu varful degetului sa ne atingem de toate. Pentru ca zice Sfantul Isaac Sirianul in Cuvantul unu: Alta este cuvgntul eel frumos!j:i alta cuvintul cel din tucrare. Cuvlintul eel frumos - zice - este amanet aI rusfuli, iar cuvsntur eel din tucrare este camera nlidejdii. Cum?

Este preot care predicli de uimeste pe tori ~i invata, dar el nu face. Acesta-i cuvanr frumos. Dar se face amanet al rusinii. Cum? Cfmd omul ramane singur, Ii este rusine lui de ceca ce a vorbit; caci constiinta Il rnustra ~i ii rusineaza stiinta: "Ce-ai vorbit si ee faei tu?" "Ce-ai spus .;;i ce faci tu?" Ai vazut ca-t rusineaza stiirqa. Ai vazut ca ramane amanet al rusinii prediea lui? Cli e1 a invaJat una. ier constiinta li spune: Dar tu de ce nu faci?

Nu-i tot asa cuvantul din lucrare. Cuvanrul din lucrare este camera nadcjdii. Cum? Omul vorbeste, dar in adancul fiintei lui ii sopteste, daca stie ca, cu darul lui Dumnezeu, a facut .;;i eI eeva din cele ce vorbeste: ,,Am vorbit. Dar cred ca, cu mila lui Dumnezeu ~i cu ajutorul Lui, candva m-am atins .;;i eu cu varful degetului ~i am facut ~i cu din acestea, cat de putin", Ca zice: "Cfmd Inveti ceea ce nu faci, esti fatarnic". ~i nu-l mustra constiinta pentru fi'itamicie, cli el stie eli a lucrat .;;i el. ~i atunci se face "camara nadejdii de mjntuire" cuvantul pe care l-a vorbit. ~i iata cum seriu Sfintii Piirinti ~i eat de mare adevar este in practica, ceea ce se vorbeste in aeestea.

Acum, cand vii duceti la parohii .;;i va faced preen, daca ajuta Domnu!, fratilor, sa va marturisiti

112

NE VORBE!jTE

din mica copllarte, cand intrati 1a preotie. Nu, Doamne fereste, sa aveti vreun pacat de moarte !jii sa intrati eu ella hirotonie! ell nu va mai merge bine toata viata. La casatorte, 1a hirotonie in diacon, la preotie si 1a calugarie se face spovedania generala din mica copilarie. Sa ai seris tot, ca sa intri curat.

Daca, Doamne ferestc, este vreun pacat greu ~i opritor, pima la urma urmei, cum spune Sffintul Simeon al Tesalonicului, te duci la episcopul locului Si uitati-va voi, ce plicate va opresc de la preotic:

- dadi parin/ii liH s-au luat rode 1/1 disatorie, nu ai voie sa te faci preot;

- daoa parinfii tai au trait necununati;

- daca eel ce vrca sa se [aca preot, a avut doua

soui, dow'J cunnnii, In veac nu poole fi preot,

- daca copilul a cazut in pacate trupesti de mie, Doamne fereste, ill sodomie, cineva t-o strieat de mic, in veac 1111 poate fi preot;

- daca a ciizut ei tn plical cu altul, sau a cmu! cu a femeie in pacat, nu poate fi preot;

- dacd s-a intdmplat. fora voie, copilul sa fi facut ucidere;

- doca cumva a fi fost eretic de mic, sou de alte confesiuni;

- daca mama lui, sau sora lui, omd a fost copilul mic, l-a dus pe fa vrtiji. Avem dreptul canonic allui Nicodim Milas, in care se arata toate impedimentele candidatului de hirotonie in clef. Sunt multe, dar cele mai grele sunt acestea pe care le-am amintit

Dacii-i sfontti rddiicina, cum spune Sfantul Apostol Pavel, sfirue sunl !jf ramurile. Nunta este radacina firii omenesti. Iar daca-i stant! radacina ~i eopiii s-au nascut din parinii curari - care au trait in curai1e ~i nu s-au luat neamuri -, atunci sfinte sunt ~i

P.4RINTELE CLEOPA

113

ramurile Da! Nu vei culege struguri din spini ~i smochine din ciulini. Ca dace radacina a fast srriceta, atunci satberice sunt ~i ramurile!

Va spun acestea ca Ie am pe toate. Este Drep~l eel mare, numit ~i Trebnicul. tiparit de epar~ia C~lnaului, in 1910. Foarte buna carte. Este ~I Pravila Mare - Indreptarea legii, tipfuitA la Targovistc (1652), unde aratii toate impedimenteie celor ee intra in cler.

Daca baiatul a dus viata curata ~i cinsrita ~i s-a marturisit ~i s-a impartii~it ~i s-a pazit, dar a remas 0 para ea aeeasta pe sufletul lui, sa se duca la episcopul locului ~i cum tl va lumina Dumneze~ pe episcop. Am trimis ~i eu ciiiiva tin~i teologi I.a episcop: "B1iiete, eu nu te pot dezlega; .Ia uita-te aJCl~ Du-te la episcopul tau!" ~l episcopul r-a dezlegat !;:I le-a spus ea teats viata sa Ie para rao ~i sa se caiasca, caci intra cu nevrednicie intr-o tegma asa de mare!

Cat privesre slujbele, .mai baieri, sa nu Ie s~u~ii cand yeti fi preoti la .blserica. Sa cunoasten .bme tipicul, sa aveti dascali buni, care cunosc slujbele bisericii. Este foarte bine, sarnbata seara, totgeauna sa facer vecemie. La fel ~i Duminica seara. Inainte vreme stramosii nostri, cflnd era soarele la toaca, sambata. seara, fugeau cu sapa de pe ogor ~] cu secera: "Gata! A tocat preotul de Vecemie!" Pana luni la rasaritul soarelui nu mai lucrau. Preotul ~i biserica erau in ochii lor si tineau rgnduiala Bisericii. Stiau: "De acum a intrat preotul in slujba pentru Duminica!"

Afara de asta, sa bageti de seams cum va apropiati de Sfanta Masa, ca preo.~. Ce1e mai grele slujbe pe care le fae~ preotul ~tlti voi c~re sunt~ Doua sunt: gpovedania ~1 Sffinta Liturghie. Tineti minte, ca va vorbeste un mosneag aici, un cioban!

114 NE VORBESTE

Voi 0 sa va loviti de ele, ca eu de acuma-s un putrcgai, dar voi.. A dat Dumnezeu baieti tineri. 0 sa mergeti, cu darul lui Dumnezeu, sa . va faceti precti. Cele mai grele ale preotului sunt doua:

Spovedania (Marturisirea} ~i Sfanta Liturghie.

La Spovedanie, ori pierzi un suflet - daca nu stii bine cum 5i1.-1 castigi - ori ll mantuiesti. Or, preotul duhovnic este vanator de suflete! [ntelegi? Daca nu stie sa chibzuiasca la marturisire un suflct, tntre scumpatate ~i ieonomia canonului, ori II tngreoneaea, ori tl deznadajduieste, ori Il face indraznet! Stii cum face fierarul? Ai vazur colo la fierarie, cand faci eu foiul ~i Incalzesti toporol, cand vrei sa-l calesti; sau un cleste sau 0 alta unealta. Ai vaaut carn bagare de searna este la calit? "Vai de mine, s-a calit prea tare!" Ce se-ntampla? Se rope ca otelul. Sau ti prea moale ~i se indoaie prea repede.

Asa ~i tu, te silesti acolo, ea duhovnic, sa calesn sufletul acela, sa fie potrivit pentru Hristos. Nici . prea moale, adica Ienes, dar nici prea tare, adica iute ~i impietrit la inima. Ase de bine trebuie sa potrivim [a rnarturisire cu sufletul! Sa bagi de seems, sa nu-l ingreunezi, ea sa nu-l descurajezi. Dar nici sa-l lasi tarA oleaca de canon ~i tara sfatuire, ca sa nu-l tncurajezi la pacat, sa se duca nepasaror ~i sa nu simtli. ca a fast la marturisire.

De aceea, la spovedanie este foarte bine, v-am spus, sa aveti aceste doua carti: Carte foarte folosi/oare de suflet ~i Pravila parintelui Nicodim Sachelaric; cit in Molitfelnie aunt puse foarte putine instructiuni, pe care Ie vedeti inainte de spovedanie. Pentru cutare pacat, opreste arat; pentru cutare, atat. Foarte putin. Daca gasip Pravilo: lui Sachelarie, aeeca din 1940, va sfaruiesc, dac-u gasiti, 5-0 copiati,

PARINTELE CLEOPA

us

ca s-o aiba fiecare in geantli. la el, preeum iii invti/iitura ctit~e ~uhovnic. Aceasta tJ.-~atA tot. Te duce de mana iii ttJ. arata cum sa procedezl.

A doua slujba, care-i cea mai gr.ea, e~te s£an~ Liturghie! pentru a savaqi gfanta Liturghie trebuie sa ai viata sffm~. Altfcl nu te PO? apropia! Acolo

estc t: :~~~e~~:~ie, rnai bAiep, sa invAlati foa:te bine instructiunile din Liturghier. Sun_t fo~e bine asezare ae010. Sa ~tii ea la smota Litcrghie once miscare, orice greseela cat de mica~ este pacat de moarte. Fii cu fuca de Dumnezeu, sa nu gresesn de

moag:~~' i::a~~~~1irtA~it eu Sfintele prea" reci, de moarte ai gresit. Trebuie sa fie cum este sangele CII apa _ caldut. Sfllnta cAidura trebuie sa fi.e a opta parte din vinul care se pune in S\antul Ponr: SIanta caldura lnchipuieiite doua jucrun: dogma~c, est~ sangele si apa care au eur~ din eoasta ~a~tUltoru~U1; iar simbolic, este flerbinteala cr_edmtel sfinplor rnartiri, care I-au marturlsit pe Hristos. De a~ee~, cand 0 pui in Sfltntul Potir, zici: "C1ildura credintei, plina de Duhul Sf"ant. Am~". .. ."..

Sa vedeti, ill timpul remu, Sf"antul ponr l~ re~e, Sfintele sunt reei, eproape inghea¢, .unde blse~lca n-are foe mult. Ai pus putina ca.ldura si, deca vezr c~ nu-i eAldul vinul, mai pune pupn. Mutt ~e nu potl, ca daca, Doamne fe~te, pui ~aldurii mal rnulta, ~e preface firea vinului in apa ~I d~ m?arte ". gresrt Sau invers. Daca pui prea mult VI~ ~I nu p~t SIa~t~ ca\dura, de rnoarte gre~eiiti. Vezi acclo cat sene.

Este~ae ~:a~;e~~~~·fi~te10r de ~e Sfanrul ~ti~is

trebuie multa atentre. AI vazut fra!la ta? 0 armatunca,

116

NE VORBE$TE

ca un fir de nisip, daca a cazur de pe S:fantui Anrimis pe Jeton, sau, Doamne fereste, pe jos, preotul trebuie sa posteasca doua zile ~i sa faca 400 de metanii. Te joci ell focul dumnezeirii? Ai auzit ce spune Sfantul loan Gura de AUf? "Mai curata dedit razele soarelui sa fie mana ta, 0, preotule, cand lncepi Sfanta Proscomidie, pentru eli junghii pe Fiui lui Dumnezeu ~i ingerii doresc sa vada ce face preotu1 acolo".

Ai vaaut fra~a fa ce este Slanta Liturghie? Este toata drama Crueii si toata taina rnantuirii neamului ornenesc! Sf'anta Li~rghie, cum ati invatat la scoau, se. lmparte In trei parti: "Staota Prosoomidie", .Lirurghia catehumenilor" si .Lirurghia credinciosilor". Ai vazut ell ce se incepe Sfiinta Proscomidie? Ca 0 oaie spre junghiere S-a adus si co un miel nevinavat, impotriva ce/~r ce-L tund, asa ml-$i deschide gum Sa, profetia marelui Prooroc Isaia, care a p.roorocit despre jertfa Mfintuitorului. ~i cu ce se termma Sfanta Liturghie? Ai vazut cand da cu cadelnita la urma, ee. zice preorul? fnal!ii-Te peste cerun, Dumnezeule, $1 peste tot piimiintul slava Ta. Adica tncepe de la Nasterea Mfultuitorului, de la pesters, ~i termini la tnaljerea Lui. Toata drama Crucii. ~i. toa~ taina mantuirii se petrece in timpul Sfintei Liturghii

Apoi, de cand se da binecuvantarea de Sfanta ~iturghie, Doamne fereste, n-are nimeni voie sa dea liturghii la usa Sfintului Altar, ca preotul atunci vorbeste cu Hristos si se rcega pentru lume. Sa-i tnvatati acest lucru.! Pomelnieele se dau dimineata, la Stantu.1 Altar, Inainte de binecuviintare. lnvata-i 0 data ~1 de doua ori! Lasa-i sa stie! Vor sa dea jertfa la altar - lumanare, prescura, Yin, pomeinice? Sa vina,

PA.RINTELE CLEOPA

ll7

ca au timp ~i sun! datori sA vina la ~trenie. ~i la acatist, care se fae dirnineata. Nu sa vina m timpul Liturghi~i, ca es~e pacer. Sfantul Simeo~ Tesalo~ceanul zice: "Val de preotul aeela care citeste rugaciunile aeestea mai lnainte sau mai pe urma".

tmi spunea un preot: .Eu Ie citesc dimineata acesa, parinte, c~ nu Ie mai citesc a~cj in S.Iantul Altar!" ~i i-am ZIS: "Dar ce facem, p:iinnte? Ne jucam cu sfintele slujbe? Unde-ai gasit sensa inovatia asta? Cite bordeie atatea obieeie? Unul face asa, unul asa? Nu este 0 unifcrmizare a slujbelor liturgice In toata Ortodoxia?" Nu-i voie! Pentru ca fiecare rugaciune dintre ecfonise repreainu un moment liturgic ". ~i n-ai voie, nici mai devreme, nici mai tarziu sa Ie pul. .

~i astea sa Ie tiner minte! .Eu ~-a~ sp~s! yO! veri face eum veti vrea. Dar fimdca .af! v~n~t pana aici ~i mai ales ca sunteti in pragul hirotoniei, v-am

spus sa tineti minte. .

Afara de asta, mai baieti, sa finer minte! lata greseli de la preotii de mir: se apuca si dau particele

~~~o:~lu;i ~~~~s,~Ne~~ ~~ :~~!.e1:S~~~:~a S:;:sa~~

Sa nu facett, ca nu-i lucru canonic. eel punn va spun. De va veti aduce aminte, ferice de voi; daca nu, sa nu ziceti ca n-ati auzit ~i Mantuitorul a spus: De n-as

fi venit si nu te-as fi SP!~, p~c~t n-ar av.ea... .

Uue cum este, mal bAle\1, eu particelele. Fle~are particica pe care 0 scoti omului de pe po~elllleul lui, la vii sau la morti, rcprezinta fate acelui suflet pentru c~e 0 scoti .. ~i, odati1 sco~A ~i pusa pe Stlntul DISC nu mal ai voie s-o dai omului acasa, ca-l lipsesti pe el de Liturghie. Nu mai are nici 0 Liturghie, niei 0 tmpanasire euharistica cu Hristos in Liturghia aceea, daca i-ai dat particica acaea.

118

NE VORBESTE

Pe unna,. ace~te piirticele degeaba Ie dai, ca ele nu sunt sfintlle,. c~ numai blagoslov:ite, dimineata, la Sfanra Proscomidie. Aceste piirticele, care s-au scos acum ~I s-a~ pus pe Disc, cdnd auzi ca zice preoruf:

Ale Tale dmlru ale, Tale, Tie aducem de ioate si pentru toaie, atun.cI tncepe Sfanta Epicleza, prin mvocarea SfiintulUi Dub de trei ori pentru sfintirea

PreacuratelorDaruri. '

Si cand vine Duhu~ S~ant ~i alee preotul- $i fa adic.ii painea aceast,? cms~t Trupul Hrjstosul~;' Tau. AT?ID. lar. ce este ~ Poriml acesta, cinstit Sangele Hristosului T1'i.u. Amin. Prefacandu-Ie eu Duhul Diu eel ~:f'anl Amin. Amin. Amin!'', atunei se sfintesc ~i p1'ir1Icelele. Ele nu se prefac in Trupul lui Hristos eli. sunt scoase!n nu,?eJe zidirii lui Dumnezeu Dar'jau

o • mare ~fmf1re pnn. anaJogie eu sfintirea Trupului ~i Sangelui DomnulUi. Atunci pan:icelele au mare putere de sflntire.

Ace__ste perticele c.ar~ s-au sflntit acum, la urma s: pun In S~lul Potir, In dumne.zeiescuI Sange. sr c~nd ele s-au adapat cu dumnezeiescul Senge ~i au ajuns in Sfantul Potir, in numele carora sunt scoase acete su~ete, fie ca sunt in rai, fie ca sum In iad, fie ei'i ~unt my c~r sau pe. f~ta pamantului, in clipa aceea au rmpartasire euhartsrics ganditoare cu Hristos ca DUfl_J~ezeu in tot Iocul este de falil. Si daca tu i-at dat

~~~~~ac::s:~ ~a~~t: :~o;::~i aiba lmp~ire cu

( ~e aceea v-am spus, sa-i invatap pe oameni: ,Part:i~elele r~,?~ aici in Sfantul Potir, cli va eprezmta familia ~I sufletele voastre"

.~ltceva. Preorii de mir sav~esc· Botezul tuturor copl~lo~ no_u~n"asculi. Noi nu facem botez Ja manastire, mCI mruonnantari de mireni, nici cununii.

PARINTELE CLEOPA 119

Voi faceti botezuri la atatea mii de suflete. Prectii de la tara se nurnesc armata de front a Bieericii. Asa-i numea Patriarhul Nicodim. Dow armate are Biserica:

Annata de geniu a Bisericii, edica monahii, care tin nestinsa sfanta rugaciune; apoi Sfintele Scripturi Ie-au talcuit sfintii catugari ~i ne-au lasat cele mai inalte scrieri teologiee. A doua este annata de front a Bisericii, adieii preotii de rnir. Ei sun! permanent cu poporul ~i stau toata viata in mijlocullor.

Bageti de seams cum siivir~iti Botezuj. Yin femeile aici cu copii bolnavi de epilepsie. Copilu-i mic si-l ia diavolul in primire ~i-I munceste. Slip de ce? Am gasit in .Pravila Mare". Pentru cli la Botez preotul nu Ie citeste eu atentie si evlavie toate tepadarile de satana.

a ferneie, deunaai, avea copilul numai de-un an jumatate si-I muncea vrajmaeul, l~i dadea cchii peste cap in bratele ei. Ei, cum sa nu planga biata mama, cand vede copilul ca-l chinuie satana asa de mic? Ce pacate are acela? Este vina preotului! Nu i-a citit la Botez dezlegarile de satana, acelea care sunt puse acolo, ~i diavolul are putere ~i dupa Botez asupra lui.

Voi §tip ca, panli la Botez, cerul este tncbis pentru sufletele nebotezate? Pana nu-i botezat, n-are intrare In Impariipa cerurilor. Cii Mantuitorul neva spus: Mergdnd, propovdduiti Evanghelia la loa/a lumea, botezeindu-i pe ei in numele Tatiilui si al Fiuiui si al Sfontului Duh, fnvii{andu-i sii piizeascii toate cale v-am poruncit voua. Sa vina protestantul sa auda, ca Dumnezeu a zis toate poruncile Lui sa Ie pazim, nu "Sola fide", mantuirea tara: fapte. Si apoi zice: eel ce va crede ~i se va boteza, se va mdntui: iar cine IlU va crede, se va osimdi. Clar.

120

NE VORBESTE

veai, daca n-are Botezul ~i deca Botezul este stJ.!cit ~i nu s-au citit dezlegiirile de satana, macer ca s-au facut afundarile copilului .'1i miruirea, vrll.jm~ul mai gaseste 0 poarta ca sa intre, caci copilul nu s-a lepadat de satana si de toate lucrurile lui. Deci, dupa firea cea veche, panli la Botez, diavolul sti'i. in inima copilului. Ne spun toti Sfintii Perinti: Dupa Botez, hand Duhului Sfant vine ill inima ~i-l scoate afara pe diavol. Dar Ii da voie sa tulbure inima crcstinului dinafara - mnstul trupului -, sa-l ispiteasca pe Om, dar lnauntru nu poate intra, eli scanteia harului odata intrata de la Botez estc pana la moarte aeolo.

Insa, dad'! preotul n-a facut bine lepadarilc de satana - Mil /epiid de satana ~j de toate lucrurile II/i... sau poate niei Botezul, vraimasut gaseste portita ~i intra inapoi in inima copilului.

Doamne fereste! Poate preotul a venit obosit, sau grgbit, ca a avut mai multe botezuri ~i cununii ~i nu Ie citeste toate dczlegarile. Am gasit scris in pravila: "Copiii care se imbolnavesc - si, uneori, nu se tmbolnavesc cand sunt mici, ci cand sun! mai mari -, ii ia vrajmasul in primite, ca preotul n-a bagat de seams .;;i n-a chit toate dealegarile de satana". Si-l tulbura pe bietul suflet mult mai tdrziu.

De aeeea sa tineti minte, cand faceti un Botez, sa nu va grabiti. Sau, daca ai doua ';;1 trei botezuri in aceeasi apa - poate sa fie ~i unul -, daca-s mai multi eopii, sa fie de acelasi sex ~i cat traiesc ei nu se pot inrudi prin casatorie, caci au devenit rudcnii spirituale, adica "frati de cruce'', Cand sunt mai multi cop.ii, se pot citi lepadarile la top cdata, dar ii pomenesn pe Iiecare pe numele san, cum Ii cheama

Botezul se mai numeste ~i usa Tainelor, pentru ca prin Botez noi intram in Biseriea lui Hristos. Prin

PARINTELE CLEOPA

121

Botez avem darul punerii de fii, al lnfierii dupa dar. Biserica, in baia nasterii de a doua, ne face fiii lui Dumnezcu dupa hat. Deei, Botezul este cea dintiii taina, cea mai mare ~i mai dogmatica.

Insa ~i Botezul, ca oriee taina, se face eu scumpatate si eu iconomie, adica.cu pogoraman~ de nevoie. Botezul cu scumpatate se face numar de episcop .;;i de prcot si numai in biserica ~i numai prin trei afundari. Asa este Botezul desavarsit.

Botezul prin stropire sau prin tumare este aprobat de Biseric1i numai ell iconomie, adica de nevcie. Ca ce-ai face eu Bucovina ~i Ardealul, unde se boteaza prin stropire ~i prin tumare? Mai rar reusesc preotii nosrri undeva sa faca Botez prin afundare in Ardeal. Este 0 traditie ramasa de la catolici.

Dar Biserica noastra l-a primit eu pogoramant, eu iconomie. $tip cum l-a primit? Cum un gospodar care are sapte copii, s-a intiimplat ca unul din ei s-a nascut chior de-un ochi, sau eiung de-o mana, sau olog de-un picior, sau are 0 meteahna ceva: ~-aude bine sau nu vede bine. Dar pentru cs-i al lUI, nu-l creste si pe acela? De la Dumnezeu sunt toate.

Asa .;;i Biserica noastrii. Cu toate ca Botezul prin stropire ~i tumare nu-i desavarsit, este eu lipsa, dar Biserica tl primeste eu ieonomie, ca este facu! in numele Preasfintei Treimi.

Apoi, la mare nevoie, csnd pruncul dupa nastere este amenintat sa moara, Biserica tngaduie sa-l boteze nu nurnai preotul, ei si un diacon, un calugar, un mirean, 0 femeie si ehiar moasa care ajuta la nestere, numai sa zica cuvintele acestea: "Se boteaza robul lui Dumnezeu cutare, in numele Tatalui. Amin. $i al Fiului. Amin. $i a1 Duhului Sfiint. Amin".

I22

NE VORBE$TE

. ':- v~nit la mine 0 moesa dintr-un oras de undeva ei rm-a ns:

- Parinre, am 12 avorturi. Am venit sa-mi spui

ce canon sa fae.

- Dar cand le-ai parasit? am intrebat-o.

- Le-am parasit de vreo 15 ani.

M~ ~andeam acum ce canon sa-i dau, ca ea de acum iesise de sub canonisire. Trebuia sa-i mai dau cev~: Pentru avort se Wi asa: cate avorturi are, atapa copu sa boteze, atiltia copii sa imbraoe ~i celelalte cum spune duhovnicul. Dar aceasta moasa s-a dus 1a un dascal crestin ~I a lnvatat formula Botezului.

- Parinte, mi-a zi~ ea, eu sunt Ia matemitate ~i am botezat 480 de copii pan! acum!

- Bravo! Ai pierdut 12 ~i ai castigat 4801 Dar ce zici labotez?

- Uite cum fac, piirinte. Am aghiasma mate si daca vad la maternitate eli copilul esre slab si-i gata sa mo~1i, eu i~da!! aprind trei lumanari, n stropesc eu aghiasma ~l Z1C: "Se boteaza robul (roaba) lui D.um~ezeu. (.), in num~le Tatalui. Amin. ~i al FlUIU1. Amm. ~l al Duhului Sf"ant. Amin"

A :"-i vazut 0 mo~a. ~teleapta? A pierdut 12, dar a casngat 480 de copii sr r-a adus la credinta!

. Atunei . i-~m zis: .Pentro eanonul matale nu-ti mal dau n_Imle, dace ai facut atata bine ~i etatea suflete le-ai adus Jalumina credintei!"

Ce se intfunpla? A~e~ti copii botezari de femei sau de calugari, sau ehiar de dia~on, sau de moase, ca sa nu mears nebotezati, dad. h s-au zis euvintele acestea ~i au ramas in viata, preotul nu Ie mai poate r~~eta .in . veae. EI face lepadarile ~i cealalta slujba ~H rruruieste eu SfintuI si Marele Mir. Apoi ii tmpartasesre eu Sfintele Taine. Cuvintele dogmatiee

PARINTELE CLEOPA

123

referitoare la ipostasurile Sfintei Treimi nu se mai repeta. Ca preotul, daca Ie mai repeta, a doua oara rastigneste pe Iisus Hristos ~i nu mai poate fi preot. De aceea stilistii, care tin stilul veehi ~i boteaza a doua oara, sunt eretiei. Cine boteaza a doua oara, a doua oara rasrigneste pe Iisus Hristos. Cititi in Dogmatiea Sf"antului loan Damasehin ~i la Apostolul Pavel, ca Botezul este ingropare # inviere

cu Jisus Hristos. -

Deci, mai baieti, acestea sii fie pentru voi: sa even viata curate, sa tineti cu rarie 1a Sfintele Posturi si la sfint~le canoane ~i sa nu va placa a va imbogati Cc bogape mai mare este decat sa te duci la Hristos eu cat mai multe suflete rnantuite? Ca toate nu Ie putem noi face! Daca Apostolul Pavel spune:

Tuturor m-am focut toase, ca macar pe unii sa-i mantuiesc, apoi noi ee sa mai zicem? Dar daca ai sa te duci la Hristos cu 0 multime de suflete curate, manfuite, cat! cinste ~i slave ~i bucurie 0 sii ai in vecii vecilor?

Aim datorie, acum cand vii faceti preoti. Nu cumva Sa va fie rusine de haina lui Hristos! Acum sa te vad cu revereoda, iar mai incolo sofer civil! Ti-i rusine de Hristos? Pereaeca Dumnezeu! Eu nici' nu primesc precti eivili la spovedanie. Mi-au venit cinci preoti de rnir eu preoteseJe la marturisire. Unul avca cleaca de baroa §i era imbracat eu haine preotesti. Ceilalti, niste soferi, Imbracati cu pardesie.

- Am venit, Prea Cuvioase, sa ne marturisim!

- Mai, voi sunteti preoti? Unde va este unifonna?

Unde vii sunt barbile? Unde ali vazut VOl in ieoane sfinti, cuviosi, mucenici, arhierei ~i preoti barbieriti, eu itari ~i eu rnaneca scurta? Sau pe Maica Domnului ali vazut-o eu eapul descoperit, machieta ~i cu eercei?

124 NE VORBE$TE

Preotesele in parohie sunt jumatate de preot. Ele trebuie sa tie pilda ~i lumina femeilor din sat prin viata si eomportamentullor

Du-te in Greeia ~i vezi ca, de la eel mai mare, de la patriarh $i p~a ta ultimul diac.on de mir, toti poarta barba, tott sunt eu uniforma ~I pcerta eulioane $i pote~pe. Du-Ie la Roman, pe timpul episeopului Gher~1D1 Safirin in 1904, sa vedeti oum erau preotii! Top purtau haine lungi ~i potcap. Bine, fratilor, unde ne ducem noi de la Traditie? Cum ne mai luptam cu catclicii $i cu secte1e, daca Ie dam ape la moara? Numai cu numele zicem ca suntem ortcdocsi!

Nu asa, mai baieti! Cat de frumos Ii stii preotului sa-~i poarte unifonna!

in ceea ce priveste talcuirea Apocalipsei, omul e ispitit sa talcuiasca dupa caput sau. Sa nu va bagati mai adanc decal au talcuit Sfintii Parinti. Pentru ca a~nei cand a spus ingerul lui loan Evangheliatul: .Fiul omului, pecetluieste cuvintcle acesrea!'' Srii ce tnseamna "pecet!uite"? Nimeni sa nu Ie stie! Are mati taine Apocelipsa! Care s-au bll.gat cu capu-n traista in Apocalipsa, s-au facut mari sectari, ca au luat-o dupa capul lor. N-auzi ce spune Sfantul Grigorie de Nyssa? "Sa nu ispitesti Scripturile mai presus de varsta ta duhovniceasca, cli te prapadesti".

Asa, mat baieti! Daca yeti face toate cate ari auzit si invlitat ~i veri tine cu sfintenie la inva~tur:ile Sfintilor Parinti, veti avea multe bucurii ~i plata de la Dumnezeu in cer, in veacul veaeului. lar daca nu, foeul gheenei si talpa iadului! Pentru ca voi, in lac sa fiti .Jumine lumii" $i .aarea pamanrului'', v-ati facut de ocara tuturor ~i rusinea ingerilor. Sa nu fie!

Sa ne vedem cu totii 1a Rai! Amin!

TREI CUVINTE DUHOVNICESTI ADRESATE OBSTII SFINTEI MANAsTIRI SIHAsTRIA

CUVANT LA SFANTUL APOSTOL CLEOPA 300ctombrie \994

Prea Cuvioase Parinte Staret, prea cuviosi parinti si frati, cand va vad aici rna bucur foarte mult, Asa as dori sa ne vedem lnaintea Preavesnicului nostru Mantuitor, 1a bueuria cea tara margini.

Copiii mamei, care sunteti calugari ~i fratii eei mai mici, uitati ce se spune la dreptui loy, eapitolul sapte: 0 lupta ~i 0 ispita este viata omului pe pamant. Eiti atenti, mama, ca, crescand cu anii, sa crestem si eu varsta dchovniceasca. Sa va ajute mila Domnului! Eu asa rna tog cu lacrimi la Mantuitorul: sa v1i pezcasca Dumnczeu de ispite $i de primejdii pe tori. S1i fiti ealug!iri buni, mama' Cum ne-am bucurat aici si ne-am eunoseut, asa sa ne vedem ~i aeolo in bueuria eea vesnica.

Copiii mei, eu rna simt bolnav, nu mai am putere. Anii lor, 70, iar de vor fi III putere, 80 de alii si ce este mai mult, ostenealii !$i durere (Psalm 89). La un putregai de mosneag, care trebuie sa rnearga maine in groepa, sa-l mai cante "Multi ani traiasca?"

Faceti ascultare cu dragoste ~i sa fiti cu .Doamne Iisuse ... " in minte. Trupul este Marta, ~i Mantuitorul i-a spus Martei: Marto, Marto, te grijf!!$ti !$i spre

126 NE VORBESTE

multe te silesu. ct un lucru iIi trebuieste, lar Maria statea Janga picioareleDomnului !?i asculta cuvintele Lui. Marta este trupul, iar sufletul este Maria, cum spune Sfantul roan Gura de Aur.

Mai copii. mil bueur cand va vad aici. Sa va paz~as~a mila Preasfintei Treimi i?i Maica Domnu!ui de rsprte, pentru ca tineretea are nevoie de multa pazire. Peceti ascultare eu dragoste, paziti-va mintea, pentru ca Dumnezeu nu se uit! la fate voastra, ci la mima voastra totdeauna, sa vada daeil n iubim pe El i?i dacli ne piizim de pacat.

~lii copii, dragii marnei, trupul este Marta; pune~-lla treaba. Iar sufletul este Maria; puneti-l la rugaciune: Doamne, lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluicste-ma pe mine, piieiitosul! Ascultarea, taierea v~ii ~i paza mintii. Vezi cii rugilciunea nu ~ste conditioners de vrerne sau de loc: • .Acum pot, tar ac.um nu!" In psalmul 102 spune: In tot foeul stiipimirii Lui, binecuvimeazd, suflete al meu, pe Domnul, Iar in psalmul 33 zice: Bine voi cuvanta pe Domnul in loata Vremea, pvrurea lauda Lui In gum mea. ~i ~postolul Pavel zice: N~ineetal vii rngali!

VeZI cli in toata vremea ~l in tot loeul trebuie sa-L avem pe Miilltuitorul in inima? Oriunde veti fi, Pentru ea Mdntuitorul se uita in inimile voastre totdeauna. Piizip-va mintea! vrejmasul bate riizboi ca sa ne ia sufletul. ~i pretul sufletului nu ni I-a, spus, mama, un slant, un prooroc sau un apostol, ci Insusi Mantuitoml: Ce va da amu! in schimb pentru sufletul sau?

Eu va multumeso din toata inima cii ati venit la ~e. Dace Intreaba eineva de mine cum rna cheema, Sil-l spuneti: ,,Mo~u putregai! Mosu putregai". Sa nu mai ziceti Cleopa! Eu sunt putred! Eu eiind vli vad,

pARINTELE CLEOPA 127

v-as lua lntr-o traista pe top ~i v-as duce pe top la rai. De toti mi-i drag. Fiecare face ascultare unde estepus.

Noi eei biitclni avem treaba eu mii de suflete.

Voi sa aveti grijii de sufletele voastre. Auzi ce ziee Sfantul loan Gura de Aur in cartea numitli Putui: De este eu putinlil, 0, cresnne, sl-n fiecare ceas sa te spovedesn Dar de ce? Pentru ca in fiecare minut gresim lui Dwnnezeu, on eu gandul, ori cu cuvantul, on cu voie, on fara de voie, ori eu ~tiin!ii, on eu nestiinta. Fiecare sli fie pazoie pentru el ~i sa-i?i aduca aminte ea iogerul Domnului este permanent lilnga dansul.

Nu vedeti ca nu putem rebda 0 impunsatura de ac, 0 scanteie, un carbune? Dar foeul din gheena cum il vom rabda? - spune Sfanrul Vasile. EI spune ca foeul gheenei este negru ca pacura si este de rniliarde ~i miliarde de ori mai fierbinte decat acesta. Foeul acesra pamantesc este racoare, umbra fata de aeela. Iar acela este ocean de Oacari negra ~i nu are fund in veaeul veaeului. Miliarde de miliarde de diavoli ~i miliarde de miliarde de pacatosi se vor arde! in foeul aeesta macer veri cum arde mama, cum arde sora, cum se arde ginerele, dar acolo nu vezi. Acolo se aud numai vaiete, scrasniri din dinti, racnete, dar pe nimeni nu vezi.

Staretul nostru Ioanichie, cand a slabit ~i a vrut sa rna puna in locul lui, a zis: .Aduceti baiatul ala de la stana!" Eu, daca m-au chemat, m-am dus la parintele Paisie ~i l-am intrebat ee sa fac. Batrsnul mi-a zis: "Sa fii ca ~i cum n-ai da si ca ~i cum n-ai lua; nu te bucura ciind te-or pune nu te supara cand te-orseoate!"

128

N£ VORBE$TE

$i ell sfatu! lui am primit egumenia Sihastriei in _:a:a anului 194.2. Ciind a ars biserica in mai 1941 s-a mtii.m~lat 0 mmune atunci. Sfintele moaste, ce se a~au ~ altarul paraclisului, au iesit singure din foe p~m ml_nune dumnezeiasc.a, ca ~i cum le-ar fi aruncat cmeva ill ograda manistini ..

I?ra_gu mam:i, cum ~a vad aici, sa va vad pe top la rar, lmp~eu~a cu . parintele staret. Pazip-vii viata cura~, aven fuca lui Dumnezeu, spovediti-va curet, fa~etl .ascultar~ eu dragoste. Penp-va, mama, de pnetenia cu eel ra~, ca maine plecsm ~i Mantuitorul spun~ ~n Evanghelie asa: Privegheafi sf vii rugati cd nu S!'!I ziua nici c~asw. ... Nu srim c~nd ptecam, dar plecam pentru ell. mmenr nu remsne aici

Parinte stare], va mui!Umesc din toara inima. Va rog sa va rugati pentru mine. Dumnezeu sa va rasplateasca osteneala ~j dragostea.

cuvANT LA LAsATUL SECULUI DEPOSTUL CRACIUNULUI-1994

in OI.uneie Tatalui si al Fiului ~i al Sfintului Duh.

Binecuvinteaza, Prea Cuvioase Parinte Starer sa vorbese. "Pen.tru ruga.ciunile S~tilor Parintilor nosm, Doamne, IJsu~e Hnstoase, FIUI lui Dumnezeu, miluieste-ne pe nod Amin".

frali~ea Cuvioase Parinte Staret, euvio~i p1irinti ~i

Mai inainte de toate sunt dator sa multurnese din toata ini?Ia ~reasfintei Treimi, ~totputcrnieului si ~eave~~[eUIUl. nostru Dumnezeu ~1 Maicii Domnului ~~ la t~tl sfintii care se roaga pentru noi, c.!i am rnai ajuns ~l eu pacatosul pana in ziua de azi.

PARINTELE CLEOPA

129

Ma simt slabit, foarte obosit eu atata lume, maca, care vine din toate partile. Mi-e drag de credinta lor, mi-e mila de ei, dar nu mai pot, mama, nu mai pot! Doetorul mi-a zis sa vorbesc jumatate de eeas, ca sufar cu inima, am patru cperapi, mana asta mi-i rupta; eu mai am de vorbit zeei de ore, ea yin sgracii ~i spun toate necazurile, toate scerbele.

Am fost ehemat de prea cuviosul parinte starer sa yin in seara aceasta aici .;;i multumesc lui Dumnezeu Ca mai vad trapeza asia frumoasa ~i soborul sfintei manssnri. V-a Inmultit Preabunul Dumnezeu aici!

Eu, cand am venit aiei in 1929, am gasit 14 parinti batram, eu barbile albe, .;;i am venit noi doi frati si s-au facut 16.

ki adue aminte de staretul loaniehie Moroi, saracul! A slujit aproape 20 de ani singur Liturghia, zi de zi. Singur! Si numai eu Impartasenie traia! Eram la bucatarie. Sambata ~i Duminica venea si el la mesa. Celelalte zile traia numai eu fmpartasenia. Ma tntreba: "Ma, baiatule, ei zama de varza - nci moldovenii Ii zioem moore - ~i olcaca de grau fiert?" Si sriam ca asia mananea. Lua grau fiert ~i oleaca de moare, dar nu Inainte de a ne citi cuvant la masa

Foarte rna bucur ca parinrele stare; a tinut obieeiul asia slant de a se eiti cuvant la masa. Mai ales parintele nostru stare; Ioaniehie, vesnic ne citea din Sfiintul Teodor Studitul .;;i din regulile Marelui Vasile, apoi ne lnrreba pe noi: "Ia zi tu, mai draga, ce-am eitit eu aid?" Bi! Daca cram eu gandul la fasole, 1a eartofi, la cutare, ne zieea: .Apoi cand citese sa fi~ .;;i voi atenti; mai tineti minte!" Si apoi 1-a facut preot pe bietul parinte loil. Parinteie Ioil, saracul, cand l-a facet preot si el a sJujit mull

130

NE VORBESTE

Cand rn-a facut pe mine preot 1a Manastiree Neamt, i~ '45, bietu! parinte 10i1 slujise 136 de zile sm~. :;>1 cand rn-a vazut ca vin de la Neam] - ci1 m-.a t_mut de-am facut acolo 40 de zile, ca asa era obiceiul -', a tnceput a plange: .Bogdaproste ca mai 3?I Wl_preot!" 1;li 3,?oi am inrrat eu si am tac~t 40 de zile, ca eram numar eu eu d~suL Murise batranul ~i faceam eu randul care 40 de zile.

Dragii mei P~li ~i frap! Preasfltnta Treime ~i Mai~a p~m.nulU\ v-a fnmultit, mama; sunteti multisori, ~l tineri si mai in viirstli. Eu de acolo de 1a deal nu pot veni, ca rna dor picioareie. Daca nu-mi trimitea masina, niei acum nu puteam veni. Nu pot merge! Dar, C~d puneti .di~orul, eu aud slujba ac?~o. sus~ Eu plang uneon; ies pe-un scaun in fata c~dlel, cand va aud cantand asa de frumos 1a biserica. Yite saracii, d~c.a-s tineri ~i rnultisori, ee ~mos cantil vad ca aiel e puterea cea negraita a lUI. D~ez~u:. C;are v-a adus si Care intrepne ~i elujbele bisericii ~l ascultarile si toate.

Vii r~g, marna, sa aveti grija de spovedanie. Sunt vreo eatJ:va care rn-au rant, dar eu am multi la spovedanie. Dar sunt vreo cativa care nu au rnai ve.ntt, nu mai ~tiu de ei! Eu nu am nevoie sa vma la mine! ss sc duca la altii, ca eu nu pot dovedi. Dar sm:t.t 0 seama care nu Yin, nu stiu dad s-au dus la alll1· paca s-au dus? ferice de ei, ca eu nu rnai pot La rnme-s prea multi; sunt batran ~i nu mat pot.

Dar va rog sa va spovediti curat si adesea. Auzi ce sp~e Sf"antul loan Gura de AUf, in cartea numita "Putul , carte cu slova veche tiparita la Buzau in 1830: 0, (rate cre~tine, dacii este co putinta, ~i in fiecare ceas sa te spovedestn Dar de ee asta? Pentru ca in fieeare minut gresim lui Dumnezeu, ori

PARINTELE CLEOPA

131

eu cuvantul, ori eu gandul, ori eu voie, ori tara. voie, ori cu ~tiinla, ori eu nestiinta.

De aceea vii spun, deasa spovedanie tl tine pe am pe linia eea buna ~i sincer la spovedanie. Eu vad ca vin unii, saracii, cu spovedania sensa, trebuie sa am rabdare; alta data vin oameni, nu mai pot! Dar cand Ii vad ca vin, Imi fae rabdare: lasa-i sa vina, saracii, ca sa-si desearce consriinta ~i sa se usureze!

De-acum vii spun, mama, noptile au ereseut mari, de acurn pe camp nu a sa mai alergari atata. Sa fiti la Utrenie eu totii. Tare-i frumos noaptea cand aud; ca eu ies pe cerdac acolo ~i va aud centand la miezul noptii. Asa de frumos rasuna codrii acestia noaptea! $i asa cum vii vad aiei, dragul marnei, asa sa va vad in rai pe top! Pe top, pe toti! Tare mi-e milii de voi, ca v-a adus mila Preasfintei Treimi aiei, ~i aid este viatA de obste si-mi pare bine ca se tine regula ~i se citeste cuvsnt la mesa §i la biserica.

Marele Vasile a fast intrebat de filosoful Eubul, cu care tnvatase ella Atena: ,,0, Vasile, care este cea mat mare Intelepciune, care pazeste pe om de tot pacatul si-l duce la rai?' ,,0, filosofu!e, cea mai mare Intelepciune, care pazeste pe am de tot pacatul ~i II duce la fericirea vesnica este aceasta: pururea sa vezi

~~::~:~~;:~:~ .. ~! $i sii ai in minte ~i in inima pe

0, Doamne! Daca ne-am invrednici sa nu uitam asia niciodata! Prima scoela, lectie, pe care a dat-o Dumnezeu omului in rai asta a fast: Sa nu mananci din cutare porn, cii ai sa moril Cand a uitat moartea, a dus la moarte tot neamul omenesc. De aceea sa nu uitam ca azi suntem, maine nu mai suntem. MantuitolUI spune in Evanghelie: Privegheasi si va rugati, di nu ~tili ziua, nici ceasu/ in care Fiul Omului va veni.

132

NE VORBE$TE

Era aici un parinte - l-ati cunoscut - nebagat in seama, de 1a Bucium, Veniamin Iorga. n ~titi! Ce om sporit a fost acelal Eu ii eram duhovnic. E1 a venit de la Bucium. Mitropolitul Justin, Dumnezeu s5.-1 ierte, ti arata acolo: .Ja uita-te, parinte Veniamin, ce palat v-am fiicut! Palatul Iui Roznoveanu" - cand am fost la Iasi, m-a pnut mitropolitui zece zile sa predic ~i sa spovedesc acolo -, dar biitrrulUl zice: "lnalt Prea Sfin~!te,. acesta-i pentru generatiile viit.oare,. mie sa-rut dai drumul sa mor inrr-un bordei 1a Sihastria".

Da, asa a murit! M-a chemat, cum e azi, sa-l spovedesc ~i I-am impiirt:3.~it Eram eli Cristofor Radu - il ~titi - si eli lulian Lazar, care-i in Muntele Athos. Dar el zice: "Vii mulprmesc eli ati venit - cil au venit si ei sa-l vadii -, dar nu mor astazi. Maine, 1a ora zece. Sa veniti atunei, ca maine la ora zeee mor!" Dar Cristofor Radu, cand a p~it pragul, a zis:

"Am sa Wiese s-o vad si pe asta!"

Ne-am dus a doua zi, pe la ora noua. L-am gasit cand se lupta eu moartea. Se vedea Iimba in gura! Zieea rugaciune. Cand ne-a vazut a zis: .Parintilor, rugati-va tmpreuna cu mine, ca vremea desparprii a ~os~t!" Numai s-a uitat in~-o parte si a zis: .Jertati-ma, iubitilor!" Cand ne-am urtat la eeas, exact ora zcce! Cum a spus el

Tot asa a murit plirintele Veniamin Barbaearu.

Vai, sarecul, mare om a fost intre noi! A avut 72 de ani in manastire, ca a intrat in 1918 la Vorona. A fost duhovnic la maid 40 de ani! - 26 de ani la Agafton si 14 la Varatec. Si i-am fost duhovnic cam vreo 20 de ani, ca venea toomai de la vararec .'}i se marturisea

M-am dus vineri la el .'}i l-am tmpartasit ~i zicea asa: "De azi intr-o saptamane, in eeasul acesta - era ora trei - sa vii, ca ne despartim. Merg la vesnicie''.

PARINTELE CLEOPA

133

Eu am ajuns pe la dow. Ciind m-a vazut, mi-a spus eu bucurie: .Bine ai venit, plirinte! Rugati-va Impreuna eu mine!" Vai, rn-a luat un plans! El numai asa, s-a uitat la icoane ~i a inceput a pliinge; .'}tii cum eurgeau lacrimile? ~i cand s-a uitat la mine, a zis: .Jarta-mal" ~i ~i-a dat sufletul.

Cand m-am uitat, era ora trei. Mi-am amintit cuvantul lui: "De azi tntr-o saptiimana, in ceasul acesta voi pleea". Si s-a dus in mormant, cum I-a facet mama lui, neatins de nici un pacat trupesc. ~i saracu' Cosma, fratele lui, parce-l vad in trapeza asta, cu culionul acela negru, cu barba alba! Ultima data aiei I-am vazut. El a trait asa, la biserica, la chilie; el a trait 84 de ani tarii 0 luna. Si piirintele Veniamin, 90 de ani ~i 0 luna.

o Doamne! Siiracii parintii nostri' Ciind l_l1i-aduc amint~ de parintii acestia! Au murit sub epltr~hilul meu. l'ntai loan, eel ce a stat in piidure, piirmtel~ loan Rosu.' I-a ci~t rugaciunea de darea sUfl.etulUl parintele Paisie. Si cand r-am citit eu, a munt. sub epitrahilul meu. Vasile Miron, eare a stat la 01, tot aici a murit sub epitrahilul meu. Pelaghia, siiraea, pe care-o stiti, sotia pictorului Irineu Proteencu, tot sub epitrahilul meu. Visarion, staretul de 1a Sihla, tot sub epitrahilul meu. Mi-a zis: ,,Ma rog, citeste-mi dezlegareade iesire!''

Care au mai murit? Ca mai am care au mai murit. Eram starer la Slatina, m-am dus la yiirate~ cu Antonie, care-i mitropolit acum, ~i cu mal multi, cu Gherontie, eu mai multi, si 0 maica trligea d~ moarte. ~i a venit stareta Pelaghia; alta, nu asta care-I acum: .Hai, ca 0 maica tare doreste sa-t faei 0 dezlegare! Sa-i cititi rugacicnee de iesirea sufletului". I-am citit si a murit sub epitrahil.

134

NE VORBESTE

~i inca mai am vreo cativa care au moot saracii.

S-au dus dragii nostri! Vai de mine! ..

Am fast acum, pe ziua de ncua noiembrie, la cimitir. ~i cand am ajuns in dreptul crucii parintehri staret Ioanichie, cand i-am vazut fotografia, m-a luat un plans groaznic! Cand mi-am adus aminte cat de nevoitor a fast ~i cum ne invata de frumos, saracul! Venea la mesa numai ca sa ne invete cuvant ~i se ducea. Ca el ell lmparrasania de la biserica traia. M-a luat un plans, c-am fast $i anul asta! Mea dus baiatul tncet.

Am fast! Multcmesc preainduratului Dumnezeu ca, dupa un an, am mai fost. Auzi ce spune Sfmtul loan Gura de Aur: Mergi adesea la morminte, 0, Irate, $i ta cimitire! eA daca adesea vet merge acoto, atata tntelepctune ai a te iovala, tncat toate scetne filosofice din lume mai mult nu te pot lnvata!

Ei rae, dar vorbese cu noi din toata inima. Eu, csnd rna due acolo ... , am dimas singur! Nu mai am pe nimeni tnaintea mea! Pe nimeni, pe nimeni! :;;i csnd mi-aduc aminte di am trait eu ei, nu saptamani, nu luni, nu ani, ei zed de ani! :;;i toti sunt aeolo. La fieeare cruce rna apnea un plans ... A venit baiatul (ueenicul de cbilie) si am stat pe-un seaun ~i I-am pus sa citeasca la fieeare cruce. :;;i el oitea, eutare ~i cutarc ...

Mi-aduceam aminte de ei, saracii! S-au dus iubitii nostril Mi-adue aminte de viata lOT. Cand a citit pe parintele Vasile Mitoseru, pe parintele Visarion Palade, pe Gherasim, fratele meu, pe Constandie Uricaru.. Aistea dormeau noaptea 'in sierie ~i mancau 0 data-n zi, la apusul soarelui, si stiau Psaltirea toata pe de rost. Toata, toata!

PARINTELE CLEOPA

135

Eu eram eu ascultarea la vaci. :;;i fiind ,Ia v~~j, rn-a dat eu piirinteie Gherasim, fra~le m.eu, 1~ e~lhe. EI stia Psaltirea, eu tot eu "Ciin~le. lui MOise , pe de rost; toata, toau. El aicea trer cansme la Psal~~ pe de rest, cu tot eu molitfe, ~i taeea 33 ~~ metanu; ~i iar trei catisme, si iar. 33 d.e metaou. Eu m~ euleam. veneam de la vaci obostt; nu. era~ asa vae~ multe atunci; aveam 5-6 vaci, vreo doi boi, vreo doi

eai. ~:~::: :a:~~ieat, numai ce .auzeam:! tros.e! trose! i~i dadea palme: "Nu dotrni, calul~ .. UI!e sicriul!" Toam noaptea asa s.e nevoi~. Avea ~tcnul m chilie. parca-l aud pe Nectarie ~intih~ cgnd ti spunea:

Parinte Gherasim care srcne din astea or s~ putrezeasea pana ~ei muri. sfintia ta!" "Cre~, lu~ Hristos a zis el, eii acesta-rru va fi case de VCCI . :;;1 esa a fost. In 1933, la ziua Crueii a murit. S-a dus la

Do~u~ii s-a implinit euvantul aee~a care ~iee la Paremii: Rapitu-s-au, ca sa nu schimbe rautatea mintea lor, sau il!~elQciunea sa. in~el~ s_ufletul lo~. Piuin ostenindu-se, a~ implinit am . lndelungcui Pentru aceea s-a grobit Dumnezeu a-s scoat~. Ce nevointa aveau ei! Mergeam la coas~. Alita zleeau: .jertati-ma!" si bateau coa~a. T.oatA ziua cosea~. NOI rnancem de tre.i ori pe zi, tar et s~ara veneau ~l lua~ anafora si ziceau toata Psaltirea pe de rost.

Dumnezeu sa-i ierte! .

:;;titi de ee vii adue aminte, dragu.l mamei? ~u n~ cred ea voi mal fi vreodata eu VOl! Poate 01 ma~ ajunge la Postul Mare! Numai Maicnta Do~ulU\ stiel Eu rna simt slabit! D~ va .spun ee. eii1u~irJ. am gaeit aici. Nu ~r~ un pat ID chilie la rnmeru: Eram patru frati ucemcr in ehilie la parintele Petru Ganea,

136

NE VORBESTE

de loc din Ardeal. Erau chiliile cele vechi, ramase de In Cemeschi. Si eJ, batrflnul, avea ~i el niste scanduri puse asa, in loc de pat

Cgnd suna de Utrenie ne scula: "Mai coconi, dtagul tatei, auzit-ati voi giasui arhanghelului? Mai c~pii, haidati la sfanta rugaciune!" Cand auzeam clopotul la Utrenie, ne scu\am, ~i cum era zapada, iama, eu nu rna mai rncaltam - mcaitAri1e erau ude pe soba -, ~i fugeam in paradis; 1a paraclisu\ cela care a ars. Cand rna vedea batranul eli fugeam prin Z~pad1i: "No. Te-i imbolnavi, mai batete!" Eu cand sa rnli Incalt? Descult, fuga la biserica.

Stateam aeolo uncle era vesmantaria, ca acolo au ?rs clir? multe, cand a ars biblioteca. Acolo a ars ~i tsoricul mjnastirii, scris de tahigrafu\ Dometie, din M6nastirea Neamtului, pe 1a 1713. in aces! istoric aTata cum acei saptc pustnici care au tmemeiat Sihi!.stria, au pus blestem: "Cand se va spurea locul ecesta cu pacate trupesti, sau cand va fi punga deosebita, sau daca vor manca came, eu pustiire ~i cu roc sA pedepseasca Dumnezeu locul acesta!"

VA SPlUl, mai copii, ca n-are cine va mai spune.

C! eu acestea le-am citit ~i le-am patit, dar, mainepeimaine sunt in groapa. Ma simt slabit tare si nu maj pot. Am intrat pe 83 de ani, am patru operatii, sutar ~i cu inima, lumea nu rna lasa, zi ~i noepte.

Ei! Am apucat ci'ilugl'iri mari! Costandie Uricaru d~ comuna Ciumasi, judetul Bacau. Avea sicriul I~nga soba; zieea Psaltirea toata pe de rost in fiecare Zl. Zicea: "Of, Doamne, of! Daca ar fi mila lui Dennezeu sa flu eel de pe urma mantuit!" Saracul! Clnd s-a Imbclnavit, a para!izat si zieea: .Llite ce! Cred ca mai sunt cflteva zile, dar va rag din toata inima, nu ma uitafi la sfintele tugaciuni!" S1i.racul!

PARINTELE CLE;OPA

137

Venise din armata. EI a fost dinainte de armata aie.i. Bram cu oile in Poiana Ciresului si el zice: "Frate, ra vezi ca am uitat un psalm si gresesc la aista". Acel psalm era: Zis-a catouoru; de lege, ca sa gr~~ca intru sine; nu esre frica de Dumnezeu inaintea ochilor lui, a invlilat apoi Psaltirea toatii.

Parintilor ~i fraplo~, ~titi de c~ va spun? Pen~ ca acestea le-am trait si le-arn auzrt ~i Ie-am vazuty lemailinminte.~icandvadci.i v-a inmuI.pt l_l"1I1~ Preasfintei Treirni; sunteti muJti!?ori ~l tmen ~l cuminti, saracii. Sli nu uitati frica mortii, ca mai~e plecam! Vezi, Mantu~torul spun~ in Evanghehe:

Prtvegheaii ~i va ruga!l, cii nu ~titl ziua, nici ceasul! Sa ne gandim ca n-avem de trait :nult! Daca ~unem moertea inaintea ochilor, ne pi'i.zlm de tot pacatul. Daca vom uita de moarte, murim! Cum a papt Adam in rai. Cum a uitat porunca lui Dumnezeu de

moarte, a dus pe toti la moarte... .

Fratilor ~i p1irinpl~rl Sa m! le~t1 ca va lID prea mult. Da' eu am vemt oleaca, mal mult sa-mi iau ramas bun, ca rna simt slabit tare. Va rog din toata inima sa va spovediti curat ~i adesea; s1i. va fie draga pravilaBisericii.

Parinti ~i frati! A~a sa va duca Preasfsnta Treime la rai, esa cum va vad in tr~peza asia. P1irin~ele arhimandrit Vartolomeu, sa stiti, rarnane mare cntor in miinastirea noastra. Vedeti voi ce rai = tr~peza asta? N-am vazut trapeze de asta nicaieri, cu picturi asa de frumoase. Mila Preasfinte.i. Trei~i sa fie .c~ e~ ~i in veacul de acum ~i in cel vntor. ~I .~i'i ve~l, 1~1 place picture . din biseriea vec~~. S~nt11 aceta _dm altar, cgnd ti vad, parca-s VII; picrcra adevarat hizantina.ortodcxa.

138

NE VORBESTE

Cand mi:aduc aminte, ciind am flicut trapeza veche cu caii, ia aicea am fi'icut 0 tArlii, ~i am fr.amantat niste glod eli paie ~i l-am lipit eu ell tratii. Sl am facut trapeza, dupa ce au ars chiliile cele vechi. Trape,za ,cpre ,a fest, a fost lipita de mine ~i de vreo patru-cmci frati; c!i nu aveam unde sta la mesa Si uite acum, ce rai, ce frumusete de trapeze aiei! Sa ne pizcasca Preasfanta Treime ~i Maica Domnului sa nu gresim lui Dumnezeu, ca nu cumva sa ne pedepseasca ~i sa dea mila Domnului sa ne vedem la raicu totii.

Dragii marnei, copiii marnei! Mi-e mila, mi-e drag d.e voi ~i stiu ca ingerul Domnului se Ingrijeste de VOl. ss nu rna uitati si pe mine pacatosut la sfintele rugaciuni!

Au venit doi calugari tocrnai de 1a Lainiei si1-i marturisesc. Si acolo, cand am fast eu odeu impreuna cu parintele Petroniu, era un staret, care a fast exarh, Caliopie Georgescu. A murit. A venit apoi un mare duhovnic de-a! lor, Calinic Caravan, care era pe toata OItenia. Ne-a citit spovedania de la cinci ani pana acum.

E.ra. ~~ovnic ~i al mitropolituI.ui si Ia Tismana ~i Ia L~mlci ~I la mal multe manastiri. Mi-a spus cum a mum Zieea: "Tare ru;; fi dorit sa fi venit parintele ~Ieopa aici!" Asa a spus ~i Parintele Staniloae, caci r-am fost duhovnic atata vreme. Dar numai ce-am auzit c-o murit. Ne ducem cu rotii, mama! Nu stam aici!

Copiii mamei, uite ce este! Sa rna ierteti pe mine pacatosul ~i sa va rugati. ~i daca rna due dincolo, sa nu rna uitati la sfintele rugaciuni.

Mila Preasfintei Treimi sa fie cu noi toti, cu toata manastirea noasrra, cu permtele starer c~e are

PARINTELE CLEOPA

139

atata grija ~i raspundere pe cap, numai el stie. Cu mila Preasfintei Treimi, toate se pot face! Sa fie dragoste, sa fie smerenie, sa fie bldndete, sa fie marturisire curata, ca maine plecam, mama! Maine plecam!

Vail Vail Cand m-am dus in cimitir, cand am ajuns pe la monnintele lor. Parintele llarion Ionica, care a fost econom; parintele Chiriaco Cand mi-aduc arninte ... Nu existau masini pe aiei. Venea, saracul! Toata ziua ccsea, seara venea cu un lemn in spate. "Sa-mi aduc vreo doua lemne". Daca era 0 pereehe de boi la atata manastire! Tori tsi carau lemne cu spatele. Parca-l vad! ~i dupa ce-a murit, a ramas un card de lemne de la el, aduse cu spate1e.

La cimitir rn-a prins un plans chiar la crucea staretului, ca mi-arn adus arninte cand zicea: "Ma, baiete, rna, ei grija! la seama, rna baiere, sa ai rugaciunea mintii totdeauna, sa nu uiti de moarte" Saracul, tare a mai rabdat multe! L-a batut talharul Balta eu bocancii peste cap §i a doua zi i s-a scurs oehiul drept.

Cand imi aduc aminte prin cate am trecut, Doamne! De atatea ori talhari ~i foe si riizboaie! Au trecut cu indurarea Dorrmului. ~i cand vad trapeza asta asa de frumoasa, plina de vietuitori, nu stiu ce sa spun inaintea Domnului ~i cum sa multumesc!

Sa va pazeasca Jndurarea ~i mila Domnului, sa va tnmultiti, mama, si sa va intiiriti duhovniceste ~i sa fili pilda de urmat pentru cei ce vin dupe voi aiel.

Ma iertati pe mine pacatosul, ca v-am tinut prea mult..

CUV ANT ROSTIT LA TRAPEZA

27 Decernbrie 1994

Prea Cuvioase Parinte Staret, prea cuviosi parinri si frati.

Mai Inainte de toate sa multumim din inima Preasfintei ~i de viata tacatoarei Treimi, Preasfintei Nsscatoare de Dumnezeu ~i pururea Fecioarei Maria si tuturor sfintilor care se roaga pentru noi, ca am ajuns si-n anul aeesta la prealuminatul praznic al Nasterii Mantuitorului nostru Iisus Hristos, bucuria ~i rnantuirea Jntregii lumi.

Parintilor ~i fratilor, n-am sa spun multe, ca-s obosit. Amta va spun ca, stand aid cateva zile, rn-a chemat parintele stare; ~i mi-a dat chiliuta aeeea liinga biserica. Foarte bine, aproape, ca sa stau zilele astea aici. Eu am petreeut intre sfintiile voastre ca-n rai. Am ascultat cu nevrednicie slujbele ~i cantarile biserieii, v-am vllzut pe top tmbracati, diaeoni, preen, slujitori, ciintArep la strana. Mi s-a parut ca sunt in rai. Vezi Preasfanta Treime ce-a facut eu sfanta noastra manastire?

Ciind am venit eu aici am gasit 14 batriini ~i cu noi doi frati s-au facut 16. lar aeum vad amlia parinti ~i frati in trapeza asta atilt de trumoesa care nu are pereche in tari.

Fratii mei ~i parinti, cand vii vad cu totii la ascultare ~i la biserica, rna simi ea in rai, mama! vad fiecare saracul eu ascultarica lui, fuga la treaba lui, la ascultarea lui ... Ingerii Domnului pururea sunt eu voi, vii ajuta, va sprijinesc ~i vii invatii sa vii feriti de pacate,deriiutiiti,

pARINTELE CLEOPA 141

Dar v1\ spun un lucru: Sf'antu.1 Vasile eel Mare, nurnit de Sflntii Plirinp .cchiul Bisericii", "gura cea de foe a Duhului Sfant" ~i .jmparatul cuvintelor", ne da un sfat: a fost intrebat de-un filosof, anume Eubul, din Alexandria, cu care jnvatase ella §coalii in Atena, inainte de a fi episcop in Cezar~ea Capa~ dociei. A venit la el ~i J-a intrebat: ,,0, Vasile' Care-l cea mai mare in\elepciune, care il pazeste pe om de tot pacatul si-l duce la ferici:ea vesnica?" I~ Sflintu\ Vasile a rsspuns: .Cea mal mare Injelepciune care pazeste pe om de tot pacatul si-l duce la rai, I~ bucuria cea fiirii margini, este pururea ,sa v~da moartea inaintea ochilor sai ~i sa aiba in mmte ~l m

inima pe «Doamn~ Iisuse .. :»": .

Dragii mamer, parinn ~t fra,P, unde mergen l~ asoultarica voastra, fie ca sunten la biserica, sunten la grajd, sunteti la vite, sunteti la oi, s~teti la camp, unde vi! rrimite parintele starer, sa fip. cu .Doamne Iisuse ... " in minte si giindulla moarte, ca moartea te pazeste de toate pacatele. . A

Aceasta lectie i-a dat-e Dumnezeu lui Adam ill rai: "Adame, vezi raiul !ista? N-are margini! Ve~i frumusetile astea, care nu Ie poate judeca ntment~ Le-arn tacut pentru tine!" ,si i-a dat Dumnezeu lui Adam in rai un mires - spune Sf'antul Vasile -, miros de tmparat al tuturor eelor facute de Dumnezeu In

rai. Cand venea balaurul la el si-l mirosea, gata! ii lingea pieioareie, leii, leopardul, tigrii, .panterele si zieeau: "impm-atul! Imparatul!" Acest mtros l-a avut pana a gresit. Toate se supuneau ea unui tmparat pu~ de Dumnezeu peste e\e. Dar i-a spus: Adame, vezr, toate-s ale tale, dar de colo. din pomul acela, sa nu mancati, eei 0 sa murui. Si ciind a uitat de moarte, a

142

NE VORBESTE

ajuns 1a moarte vremelnioa, dupa noua sute treizeci de ani, ~i 1a moarte vesnica a dus tot neamu! omenesc.

Dragii mei parinti si frati! Eu nu mai pot vorbi, ca sunt batran, sunt obosit. Dar atata va rog: oriunde va duceti sa aveti moartea inaintea ochilor !ii .Doamne Iisuse ... " in rninte 11i in inim1i. ,si yeti fi pazip de toate pacatele !ii de toate ispiteie. eli tndata se trezeste rmntea: "Mai, maine mor! Si cum mor? Doamne fereste, sa nu rna due in foeul vesnic! Doanme fereste de iad!"

Muncile de acolo l1i chinurile nimeni nu Ie poate povesti cu lirnba de tarana. Si nu-i pe 0 mie de ani sau un miliard, ci in veacul veacului. Fereasca Dumnezeu, mama; sa va pazeasca mila Preasfintei Treimi, l1i nu numai pe voi, ci l1i pe toti binecredinciosii crestini din toate Bisencile Ortodoxe Doanme ferestel Nimeni sa nu ajunga la iad!

~i va rog din toata inima, ca-s barrsn ~i slab, de abia rna tin pe picioare, sa rnA pomeniti la rugaciunile voastre si-n chiliuta ~i In biserica, cad cat va fi scris nu stiu. Mantuitorul a spus in Evanghelie asa:

Privegheau ~i va rugati. cil nu ~Iili ziua, nici ceasul. Stirn eli plecam, dar nu stim cando De aceea va rog, pomeniti-ma la sfintele voastre rugaciuni! Pe toti va rog! ~i pe calugari ~i pe parin!i ~i pe preori ~i pe frati ~i pe top, toti. Ca rna vad slabit tare.

De abia rna mai tin pe picioare, dupa cum vedeti. Am trecut de 80 de ani. Ali vazut ca venise 1a aniversarea mea mitropolitul, niste episeopi, eiind am Unplinit 82 de ani, la zece aprilie. ~i au adus daruri. Mitropolitul mi-a adus 0 icoana cu foilA de aur si scrie pe dos: "Povatuitorul meu, duhovnieul, uasul rneu, eutare ... ". Aeum mi-a trimis alta icoana

PARINTELE CLEOPA

143

cu Sfllnta Parascheva, tmbracata frumos, cand a fast 30 octombrie, la Sfflntul Cleopa. Episcopal de la Rlidauti, Gherasim, mi-a adus ~i el 0 carte.

Dar ei au vrut sa cgnte la mesa ceva: - Da-ne voie sa cantam 0 cantare!

-Care?

-Muljiani traiasca!

_ Neveti voie. Daca nu rna jntrebari, gata era csntarea, dar asa, nu. Ce spune Scriptura? Anii lor, saptezeci .fi daca vor fi in putere, optzeci ... ~i dupa optzeci, ee zice? osteneald .fi durere. Dar nu cititi in Psaltire?

- Dar ce sa ciintAm?

- Sa va inval eu ce sa cantati. Asa sa cantati:

.Vesnica pornenire! vesnica pomenire! Vesnica lui pomenire!"

l-a prins rasu! pe tcti. Da! Eu asta astept: sicriul ~i vesnica pomenire, mama. Nu stiu! Maine, poimaine, cand 0 voi Domnul. Asa va rog pe toti, mama: cat oi trai sa ma pomeniti ta rugaciune ~i daca oi muri, iar sa rna pumenifi. Pentru ca eu va doresc la toti raiul ~i bucuria cea vesnica si cea vremelnica. Sa vii rugati pentru mine, plicatosul! Amin.

CUPRI"NS

C:uvanc i:naince~

de ArhiIr1andrit Ioanichie Balan 5

Despre frica de Durn:nezeu . . 7

C> istorioara C"U. frica de D"U.Ir1nezeu ~ 25

Alta istorioara

despre fi-ica de Durn.neze"U. 26

Sfatu.ri despre frica de Dl.u:nneze"U. 30

Despre paza Ir1intii... . 32

Despre rugi!'iciune - Treptele rugac:h.:rr:di 59

Despre preotie _ 85

Trei cu_-vinte duhOVTlice~ti

Cuvftnt la srantul .A.pos"tol Cleopa ... 124- Cu:vftn:t la Lasatul secului de Postul

Craciu.n:ului _........ . 127

Cuva.n.t ros-tit la trapezA. __ _ 139

"t ejarac-r-ecte.ouar-e corn.pu1:eriza1:a la. SI"'a.n1:a. lV1a.:nas1:ire Sihas1:ria

TiparitA la. Tipografia. lV'Iitropoli1:an.a Trin.i1:as 'in. c-o'rejocc-ec-e C-"'l

M~~T

.;",,,,,,,,,,,,;<> MULTI,.. ... 'N. S.A

,,". 6ue;'-' ..... ,-,,_ 34. 'a,,; _ 700265 ''''',0232_211225.236386. Fax, 02::02_211252