1

Ig G
Lanturile grele din structura moleculei de Ig G se dispun spiralat unul in jurul celuilalt. Partile
variabile, atat din lantul greu cat si din lantul usor alcatuiesc Fab-Fragmentul de legare al Ag.

Portiunea constanta din lantul greu, CH2 si CH3, alcatuiesc portiuna Fc=Fragmentul cristalizabil.
Acesta are urmatoarele functii:

- Prin componenta CH2 ataseaza sistemul complement si astfel activeaza complementul pe

cale clasica. De CH2 se leaga C1q. Doar daca la Fab este fixat un Ag, altfel NU.
- Prin componenta CH3se fixeaza pe receptorii FcgammaR.

RECEPTORII FcgammaR

Sunt de trei tipuri:

1. FcgammaR I CD 64
2. FcgammaR II- CD 32
3. FcgammaR III- CD 16

Acesti receptori sunt fixati pe anumite tipuri de celule.

Fcgamma R I-CD 64

Sunt receptori cu mare afinintate pentru IgG, recunoscand cantitati mici de IgG. Aceasta
recunoastere nu impiedica fixarea rapida. Ordinea de legare este data de prezenta puntilor
bisulfurice. Astfel oridea descrescatoare de legare este: IgG3, IgG1, IgG2, IgG4.

LOCALIZARE: Receptorii se gasesc pe membranele :

- Macrofagelor
- Celulelor dendritice
- Neutrofilelor
- Limfocitelor Natural Killer

STRUCTURA: Acesti receptori sunt alcatuiti din 3 lanturi: unul este de legare si 2 de
transductie(gamma). Lantul de legare se fixeaa pe CH3 din IgG, este transmembranar dar portiunea
intracelulalra este scurta si astfel are nevoie de cele doua lanturi gamma. Aceste lanturi gamma sunt
foarte lungi si vor face contactul cu enzimele citosolice.

Molecula de IgG recunoaste specific pe Fab un Ag. In urma legarii Ag, se vor produce destabilizari
electro-vibrationale in molecula si se vor transmite la CH3 cu o mare frecventa. Acum se va fixa lantul
de legare. Se articuleaza pe CH3. Vibratia se transmite spre cele 2 lanturi gamma, care patrund mult
mai adanc in citosol. Astfel, vibratiile se transmit si proteinelor adaptor si apoi cascadelor de kinaze.
A.i. in interiorul celulei se vor activa:

Enzime lizozomale
Mecanisme de sinteza de specii reactive de oxigen(NADPH oxidaza) si azot(NOS- sintaza
acidului nitric)
 2

Doar in interiorul LNK !!: se activeaza citoscheletul care impinge granulele cu compusi
citotoxici spre membrana si se vor devarsa: perforina, gramzinele, gramlizina.

Macrofagele, celulele dendritice, neutrofilele si LNK pot sa distruga atat part endocitate cat si
non-selful din vecinatatea celulei. Astfel, realizeaza ADCC= Citotoxicitatea Celulara Ac-Dependenta)-
dar nu este RIC pentru ca este dependenta de Ac.

Fcgamma R II

Au afinitatea mai joasa decat Fcgamma R I. Deci, vor recunoaste cantitati mai mari de IgG.

LOCALIZARE: se gasesc pe membrana:

- Granulocitelor
- Macrofagelor
- Sincitiotrofoblastului-placenta

STRUCTURA: Sunt alcatuiti dintr-un singur lant de aminoacizi. Acest lant este transmembranar si
prin SEC are functie de legare si prin SIC are rol de transductie.

EFECT: Are rol de a stimula fagocitoza in macrofage, stimularea ADCC si sunt implimati in
transferul transplacentar de IgG( IMUNITATEA PASIVA a nou-nascutului)

Fcgamma R III

Acesti receptori suunt pezenti exclusiv pe LNK. Sunt responsabili de un RIC care nu se poate
declansa fara RIU. Au afinitate destul de joasa, deci vor recunoaste IgG cand este in cantitate mare.

STRUCTURAL: Are 3 lanturi. Dintre acestea 2 sunt de legare cu CH3 si unul este implicat in
transductie.

FUNCTIE: sunt implicati in ADCC( se activeaza cascade ce kinaze, se activeaza citoscheletul, se

pozitioneaza in jurul granulelor, le impinge spre membrana si apoi are loc descarcarea).

!!! Toti acesti receptori participa la ADCC.

PARTICULARITATI IZOTIPURI

1. IgG1- Alcatuieste cea mai mare parte din IgG . Acestea de gasesc in cantitate de 900mg/ml(
totalul de IgG fiind 1-1,5 g). Este activat puternic de complement si traverseaza placenta, pe
langa eventualul rol in ADCC.

2. IgG2- Reprezinta o treime din IgG1, adica 300mg/ml. Activeaza slab complementul si nu
traverseaza placenta.

3. IgG3- Reprezinta o treime din IgG2, adoca 100mg/ml. Sunt cei mai puternici activatori ai
complementului si nu traverseaza placenta.
 3

4. IgG4- Reprezinta o jumatate de IgG3, 50mg/ml. Nu traverseaza placenta, sunt implicati doar
in ADCC.

CONCLUZII:

- IgG sunt specifice pentru RIU Secundar.

- Genele pentru sinteza acestor Ig sunt activte in plasmocite de IL4. Aceasta activeaza swith-ul
izotipic: blocheaza genele care sintetizeaza IgM si le situmuleaza pe cele ce sintetizeaza IgG.

IgM

Sunt mult mai putin reprezentate cantitativ. Sunt cam a 10-a parte din IgG. Sunt specifici pentru
RIU Primar, dar pot fi si Ac RIU Secundar pentru Ag T-independente( care se mai numesc si B-
dependente).

Diferita fata de IgG este distributia IgM, care este predominant intravasculara. IgM sunt
pentameri, deci fiind molecule mari strabat greu peretele vascular.

O alta diferenta este durata de viata, mult mai scazuta in cazul IgM( 7-10 zile), deoarce sunt
structuri pentamerice si prezinta de 5 ori mai multe punti de sulf. Aceste punti vor si recunoscute si
atacate mai repede de enzimele lizozomale si astfel distruse mai repede.

Dpdv strucural, se aseamana cu IgG cu doua diferente fundamentale:

1. Pe lanturile H se vor intalni 5 bulce, nnu 4 ca in cazul IgG. O bucla este variabila si 4
constante.
2. IgG sunt monomeri. IgM sunt pentameri asamblati pe o proteina mare, care reprezinta piesa
de jonctiune si are o greutate de aproximativ 900 kDa( sunt foarte voluminoase). Pot exista si
structuri IgM monomerice dar ele nu sunt circulante sunt de tip BCR.

IgM apar primele in viata intrauterina, inca din a 5-a saptamana de viata, ceea ce inseamna ca
exista un sistem imun destul de matur cat sa produca IgM. Aceste sunt prezente asemanator dpdv
structural si la vertebratele primitive.

Functii:

- Sunt Ac aglutinanti: ei pot imbraca membranele celulare, inclusiv membranele celulare

sangvine, producand aglutinarea acestora
- Sunt foarte puternici activatori ai complementului, mult mai puternici decat IgG. In structura
IgM, C1q are doua situsuri de legare, el se leaga atat pe CH2 cat si pe CH3( diferit de IgG la
care se lega doar pe unul singur si anume CH2). Pe fiecare molecula de IgM sunt 4 bucle?(
CH2, CH3), deci in total in tota molecula vor fi 20( avand in vedere ca este pentamer).
- Spre deosebire de IgG, acestea nu traverseaza placenta pentru ca sunt foarte voluminoase
- Sinteza lor este dictata de acrivarea BCR si de stimularea LB(plasmocitului) prin IL2. IL2 este
incapabila de switch izotipic si astfel va determina permanent sinteza de IgM.
 4

IgA

IgA sunt specifice RIU Secundare din mucoase, fiind regasite in saliva, toate secretiile
mucoaselor, lacrimi, lapte matern.

Asemanator lui IgG, intermine in IMUNITATEA PASIVA. Doar ca:

- IgG - pana la nastere

- IgA - atat timp cat este alaptat

Se gasesc sub doua forme: in circulatie sub forma de dimeri, in secretii sub forma de monomeri.

IgE

Nu reprezinta un tip fiziologic de Ig. In mod normal, concetratia lor este infima. Concentratia
lor va creste in urma activarii receptorilor limfocitari de tip FcepsilonR.

Sunt specifice RIU Secundar fata de alergeni si paraziti. Ei nu prea stau in circulatie. Sunt prin
excelenta citofili, se fixeaza pe membrane.

IgD

Nu se regasesc in cantitate prea mare. Creste cantitatea lor in plasmocitoame- tumori

maligne secretoare de IgD. Fiziologic, ele raman incalvate in membrana si vor alcatui o noua clasa de
BCR.

CONCLUZII- PARTICULARITATI CANTITATIVE SI CALITATIVE RIP SI RIS

RIU Primar:

- Ig M, pentru ca la primul contact cu Ag , la cooperarea cu APC-ul, particila doar LTh primitive,

Aceste LTh primitive sunt capabile sa secerete doar IL2.
- IgM sunt moderare: la primul contact cu un Ag, clonele de Lth sau LB nu au foarte multi
membrii.
- Durata de crestere a concentratiei IgM este limitata in timp( scade): IgM sunt usor
susceptibili la atac litic la nivelul puntilor de sulf si LB la prima activare au memorie
imunologica scazuta, deci nu pot mentine mult timp secretia de IgM.

RIU Secundar:

- IgG, sau IgA pentru mucoase, pentru ca la a n-lea contact cu APC-ul vin LTh2 care secreta IL4
si se va declana switch-ul.
- Concentratia de IgG este mult mai mare decat IgM datorita expansiunii clonale
- Durata de crestere a concetratiilor de IgG este mai lunga pentru ca molecula este mai
rezistenta la atacul litic dar si pentru ca plasmocitele au memorie imunologica mai lunga si
pot actiona o perioada mai lunga de timp.
 5

SISTEMUL COMPLEMENT
SC este un ansamblu multienzimatic format din zeci de elemente(25-30) care au rol esential in
imunitatea innascuta si rol accesor in imunitatea adaptativa( rol auxiliar):

- Definitiveaza actiunea Ac asupra Ag

- Participa la recunoasterea imunologica nespecifica a Ag

COMPOMENTE:

- Factorii caii clasice

- Factorii caii alterne
- Receptori pentru complement
- Inhibitori- produsi de acelasi organ pentru ca se secreta substante foarte active)

Cu exceptia receptorilor care provin din diferite celule, celelalte componente ale complementului
provin din sinteza hepatica.

Se considera ca SC este sistemul MHC III. MHC II este alcatuit din: SC, HSP, TNF.

Imunitatea innascuta: Nu se poate raspuns inflamator fara participarea complementului, SC fiind una
dintre liniile majore ce se activeaza in inflamatie.

Imunitatea adaptativa:

- Definitivarea actiunii Ac asupra Ag:

o Fie se distruge Ag: Distrugerea nu este facuta de Ac. SC distruge doar o parte din
antigene- cele care nu au mecanism de protectie pentru SC. Trigger-ul este
reprezentat de legarea Ag pe portiunea Fab a Ac, aceasta modificare
conformationala se transmite in toata molecula de Ig(G), pana cand ajugne la CH2.
Un rest de 60 de aa este experiorizat brusc. Acesta este recunoscut de C1q si astfel se
activeaza complementul pe cale clasica, cu formarea in final a MAC= complexul de
atac al membranelor. Piesa centrala a MAC este C9. C9 actioneaza ca un tirbuson
care perforeaza molecula de Ag. Astfel se formeaza canale in membrana prin care
intra Na si H2O si va aparea explozia osmotica a non-selfului. Dar exista si o a doua
varianta
o Fie se indeparteaza Ag: vorbim despre Ag mici, molecule mici si solubile. Acestea
sunt recunoscute de Ac si se formeaza complexe imune care se leaga intre ele si
formeaza retele. In ochiurile retelei vine componenta C33b ( aceasta vine din calea
alterna). Astfel, se formeaza niste structuri 3D Ag-Ac-C3b. C3b poate fi recunoscut
direct de CR( receptori pentru complement) de pe eritrocite sau de pe macrofage.
Triada este recunoscuta de Cr de pe eritrocie si astfel, eritrocitul va trage dupa el
trio-ul pana ajunge in SRE. Aici sunt macrofagele care au pe membrana si receptori
FcgammR si Cr. Macrofagele vor face:
Recunoastere prin FcgammaR si sa fixeze trioul prin Ac, va curata sangele
Recunoastere prin CR si sa fixeze trioul prin C3b( fie de pe eritrocit fie
singur).
 6

Distrugerea o face macrofagul din SRE, dar SC a curatat sangele prin fixarea
complexului imun.
- Participa la recunoasterea imunologica nespecifica a Ag: Ag patruns, depaseste barierele si
intra in tesut. Aici pot fi recunoscuti de opsonine, C3b- rezultat din calea alterna a
complenentului. C3b opsoizeaza Ag, care va fi mai usor recunoscut de APC prin CR. Se
realizeaza o recunaostere imunologica nespecifica.

C3b-ul se fixeaza pe orice fel de nonself.

CONCLUZII: Prin cele doua forme auxiliare, SC actioneaza in RIU in doua etape:

- Initierea sau declansarea RIU prin opsonizare

- Sfarsitul RIU cand Ag trebuie distrus sau indepartat.

CARACTERE GENERALE-PRINCIPII

1. Functioneaza pe principiul cascadei: se porneste la un stimul slab si se ajunge la un raspuns

puternic, se recruteaza treptat cat mai multe molecule ce indeplinesc functiile.
2. Actiunea succesiva de proteoliza limitata in care un factor X in prezenta unei actiuni
enzimatice este lizat limitat, cu obtinerea a doua fragmente: Xa si Xb. X este inactiv si prin liza
si tranformare in cei doi compusi devine activ. Xa este de mici dimensiuni, ramana in secretii,
in lichide interstitiale, in circulatie. Este solubila, are rol in inflamatie. Xb este foarte greoi, de
mari dimensiuni si cade pe membrana nonselfului, are actiune citofila. Acest component
continua cascada de activare a SC.
3. Majoritatea reactiilor se desfasoara pe membranele celulelor nonself.-cele fara protectie
anti-SC
4. Derularea reactiilor SC oresupune o serie de proteolize limitate in care frecvnt enzima
ramane aceeazi dar se schimba substratul.

ORGANIZAREA DE ANSMABLU A SC

Se desfasoara in 3 cascade:

1. Calea clasica
2. Calea alterna
3. Calea lectinica

Diferenta o face doar debutul, initierea, apoi devin comune.

C.CLASICA: este declansata de prezenta complexelor imune Ag-Ac( IgG CH2, IgM CH2 SI CH3).
Se fixeaza de membrana nonselfului.

C.ALTERNA: are un nivel permanent de functionare- functionare BAZALA pentru ca in fiecare

clipa avem nonself in organism( se rupe o mb, etc.) Ea functioneaza doar pana la producerea de
opsonina C3b. Daca creste concentratia de nonself se activeaza la nivelul AMPLIFICAT, de cel putin
aceeasi intensitate cu calea clasica. Se va distruge sau indeparta nonselful.

C.LECTINICA: este aproape identica cu calea clasica. DAR in loc de C1q, va actiona o porteina
fixatoare de manoza(MBL sau MBP). Dor generarea primei etape este diferita?