Curs 9: Cele 2 RM si rolul lor; lumea intre 1914 si 1920; destramarea imp.

europene;
ascensiunea -comunismului in Rusia; dictatura si democratie intre 1918-1940; ascensiunea
ideologiilor si regimurilor de tip fascist; Europa intre 1939-1945; noua ordine europeana bipolara

1. PRM (1914-1918)
Contradictiile dintre marile tari imperialiste, determinate de legea dezvoltarii inegale si n salturi
a capitalismului, au dus la formarea a doua blocuri agresive imperialiste: Tripla Alianta (Puterile
Centrale) si Tripla ntelegere (Antanta). Lupta dintre ele pentru rempartirea lumii provocand
Primul Razboi Mondial.

Printre cauzele iszbucnirii razboiului se numara faptul ca: Imperialismul austro-ungar

dorea extinderea stapnirii asupra ntregii Peninsule Balcanice; Imperialismul englez dorea sa
nlature concurenta si pretentiile imperialismului german de rempartire a lumii, a coloniilor si a
sferelor de influenta; Franta cauta sa redobndeasca Alsacia si Lorena, care fusesera rapite de
Germania n anul 1871 si sa cotropeasca regiunea industriala Saar; Imperialismul rus tindea sa
nlature influenta si concurenta Germaniei si Austro-Ungariei din Balcani si sa puna mna pe
Constantinopol si strmtori.
Pretextul izbucnirii razboiului a fost asasinatul de la Sarajevo; arhiducele Franz
Ferdinand, mostenitorul tronului austro-ungar a fost omort de membrii unei organizatii
nationaliste srbe.
Dup ce Austro-Ungaria a declarat rzboi Serbiei, n ajutorul acestei a venit Rusia.
Acest lucru a fcut ca Germania s intervin n conflict i a declarat rzboi Franei i Angliei.
ntre Germania i Austro-Ungaria au fost nite nenelegeri privind organizarea armatelor,
deoarece la nceputul rzboiului Germania a promis Imperiului Austro-Ungar c-l va susine n
invazia lui asupra Serbiei, nsa nimic nu era sigur. Generalii Imperiului Austro-Ungar au crezut
c Germania i va concentra mare parte din trupe n lupta contra Rusiei, n aa fel nct ei s
poat fi liberi s ocupe Serbia, ns germanii aveau cu totul alte planuri. Ei planificaser ca
Austro-Ungaria s in piept Imperiului Rus pe frontul de rsrit, ca Germania s poat lupta
contra francezilor i englezilor pe frontul de vest. Aceast situaie neprevzut a avut un impact
destul de grav asupra Puterilor Centrale, ntruct Austro-Ungaria s-a vzut nevoit s-i retrag
un numr de trupe din sud, de pe frontul cu Serbia, pentru a le trimite n nord s ina piept
Rusiei. O btlie important este cea de pe data de 12 august 1914, ntre armata Serbiei care
nainta de la sud i armata austriac. Pe data de 19 august 1914 austriecii au suferit pierderi
mari de oameni i s-au retras peste cursul Dunarii, oblignd astfel Germania s-i menin
soldaii pe dou fronturi.
Pe frontul de vest, Germania avea planificat o victorie rapid asupra Franei, astfel nct s
poat face transferul de trupe de pe frontul de vest pe cel de rsrit, unde ruii naintau mai
ncet. Ajuni la destinaie, germanii au nfruntat trupele franceze i engleze n btlia de pe rul
Marna i aa a luat natere frontul de vest, pe care ns armatele nu au mai fost n stare vreme
de ani de zile s ctige teren, iar singurele ncercri de spargere a frontului s-au terminat
dezastruos cu sute de mii de mori.
Pe frontul de rsrit trupele austro-ungare i cele germane ineau piept trupelor
ruseti, ns din cauza inamicului aflat la vest, Germania a fost nevoit s renune la planurile
ei de a cuceri Frana foarte repede, iar mobilizarea destul de rapid a Rusiei a obligat
generalii germani s cheme o parte din soldaii destinai frontului de vest cu scopul de a ine
piept trupelor ruseti care atacaser Prusia Rsritean. Germania a obinut o serie de
victorii cunoscute sub numele de Btlia de la Tannenberg, ntre 17 august i 2 septembrie
1914. Aceste ntmplri neprevzute au ncetinit aciunea trupelor germane ce aveau de gnd
s cucereasca Frana.
Un alt front a fost cel din Balcani, n care armata austro-ungar se btea cu armata
srba, ns acetia din urm au fost nvini n anul 1915, dup ce Bulgaria s-a alturat Puterilor
Centrale, la care mai trziu s-au alturat i turcii. n acelai an a luat natere un nou front n
sudul Europei, dup intrarea n rzboi a Italiei alturi de Antanta. La Salonic s-au dus lupte grele
ntre Puterile Centrale si Antanta, ntrucat Grecia a declarat rzboi Germaniei, Austro-
Ungariei, Turciei si Bulgariei n anul 1917.
Blocada naval a constituit o parte important a rzboiului. rile Antantei s-au folosit cu
precdere de flota britanic i a privat Germania de orice sprijin ce ar fi venit pe ap. n
consecin germanii au declanat un rzboi cu noua arm i anume submarinul care viza mai
multe nave comerciale ce se ndreptau ctre rile Antantei printre care i nave aparinnd
Statelor Unite ale Americii, ceea ce le-a fcut pe acestea s se implice n mod direct n rzboi.
Dup ieirea din rzboi a Rusiei - care a avut loc din cauza unei rscoale interne -
Germania a avut posibilitatea s-i concentreze tot potenialul militar asupra frontului de vest,
ncercnd s dea lovituri ct mai puternice nainte de sosirea americanilor. Imediat ce trupele
Statelor Unite au pus piciorul pe teatrul de rzboi european, avantajul era clar de partea
Antantei. Germanii au fost scoi din poziiile pe care le ocupaser nca de la nceputul
rzboiului, iar celelalte ri care constituiau Puterile Centrale nregistrau nfrngeri dup
nfrngeri i au fost nevoite s capituleze. Prima a fost Bulgaria la data de 29 septembrie, a
dou Turcia la 30 octombrie, a treia Austro-Ungaria la 3 noiembrie, iar n cele din urm
Germania care a ncheiat un armistiiu la data de 11 noiembrie 1918.

Evenimentul istoric cunoscut ca Revoluia din Octombrie sau Revoluia Bolevic, a fost lovitura
de stat prin care bolevicii au preluat puterea cu fora de la guvernul luiKerenski, i care a
inaugurat a doua faz a Revoluiei Ruse din 1917. Lovitura de stat a fost organizat
de bolevici sub conducerea lui Vladimir Ilici Lenin i este considerat a fi prima
revoluie comunist din secolul al XX-lea revoluie bazat pe ideile lui Karl Marx. Cele mai
importante activiti revoluionare au fost controlate de Comitetul Militar Revoluionar al Sovietul
din Petrograd.
Sfritul Primului Rzboi a redesenat graniele i n Orient, pe alocuri complet arbitrar. Au fost
separate popoare cu aceleai origini etnice i au schimbat modul n care viaa curgea de
secole, cu consecine resimite i astzi.

Conferina de Pace de la Paris a nceput la 18 ianuarie 1919, avnd drept obiectiv dezbaterea
noii configuraii politico-teritoriale i rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare
rezultate din Primul Rzboi Mondial. Au participat 27 de state, printre care i Romnia.
Conferina avea ca scop elaborarea i semnarea tratatelor de pace ntre statele nvingtoare i
cele nvinse n Primul Rzboi Mondial.

Liga Natiunilor a fost o organizatie internationala fondata in urma in Conferinta de Pace din 25
ianuarie 1919. Acordul Ligii Natiunilor a fost intocmit de o comisie speciala si Liga a fost
infiintata prin Prima parte a Tratatului de la Versailles semnat la 28 iunie 1919. Initial,
intelegerea a fost semnata de 44 de state (dintre care 31 de state care au luat parte la Primul
Razboi Mondial de partea Triplei Aliante). In ciuda eforturilor lui Wilson de a infiinta si poromova
Liga, Statele Unite ale Americii nu au ratificat intelegerea si au refuzat sa se alature Ligii
Natiunilor datorita opozitiei Senatului american. Scopurile Ligii Natiunilor au fost dezarmarea,
prevenirea razboiului printr-o securitate colectiva, rezolvarea disputelor dintre natiuni prin
negociere, diplomatia si imbunatatirea prosperitatii mondiale
2.Primul Rzboi Mondial s-a dovedit a fi o ruptur decisiv cu vechea ordine mondial, marcnd
ncetarea final a absolutismului monarhic n Europa. Patru imperii au fost
doborte: German, Austro-Ungar, Otoman i Rus. Cele patru dinastii ale
lor, Hohenzollern, Habsburg, Otoman i Romanov, care au avut rdcini ale puterii nc din
timpul cruciadelor, au czut dup rzboi.
Eecul de a rezolva crizele postbelice a contribuit la ascendena fascismului n Italia, a
nazismului n Germania i la izbucnirea celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Rzboiul a
catalizat Revoluia bolevic, cea care avea s inspire ulterior revoluii comuniste n diferite ri,
precum China sau Cuba. n est, cderea Imperiului Otoman a pavat calea spre democraia
modern i laicizarea statului succesor, Turcia. n Europa Central au fost nfiinate state noi,
precumCehoslovacia sau Iugoslavia, iar Polonia a fost redefinit.
Sfarsitu PRM a adus cu sine instaurarea unor noi regimuri politice: comunismul in Rusia
s-a dezvoltat conform tezelor din aprilie ale lui V.I.Lenin, care a dezvoltat marximsm-leninismul
ce punea bazele pe ura, lupta de clasa a paturilor defavorizate,etc. Dupa moartea lui Lenin
puterea este preluata de Stalin dand astfel startul procesului de stalinizare care punea in
plan:planurile cincilane, colectivizarea agriculturii, industrializarea fortata, controlul societatii si
eliminarea dusmanului de clasa va fi realizat cu ajutorul NKVD-urilor. Fascismul in Italia a fost
creatia omului politic Belito Mussolini. Acesta proclama o mistica a statului si o organizare
bazata pe principii corporationiste si asociationiste, promovad totodata ideea de lider unic,
eliminarea principiului separarii puterilor in stat, violenta si terorism politic, antidemocratie,
respingerea liberalismului, egalitarismului. In 1922 Mussolini a organizar marsul asupra Romei
moment in care prea oficial fraiele puterii si se numeste pe sine :Il Duce. Nazismul in
Germania, fiind opera unui grup de junkeri, ofiteri si soldati participanti la PRM care considerau
ca Germania nu fusese infranta militar ci datorita unor jocuri politice. Odata cu anul 1921 Hitler
devine membru al NSDAP si mai apoi in 1933 devine cancelar al Germaniei. In lucrarea sa
Maine Kampf acesta bune bazele nazismului.Printre ideiile promovate se numara si
antiparlamentarismul, nationalismul etnic, anticlericalismul, eugenia; pentru respectarea acestor
principii sunt create Gestapo, KRIPO.

3. 2RM
Al Doilea Rzboi Mondial a fost un conflict armat generalizat, la mijlocul secolului al XX-lea,
care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare i mai ucigtor rzboi
nentrerupt din istoria omenirii.
Mai mult ca si alte razboaie , al doilea razboi mondial a implicat aproape toate natiunile lumii si
toate resursele economice . A fost de asemenea unic in lumea moderna atacurile militare
asupra civililor , si mai ales uciderea in masa a evreilor , tiganilor , homosexualilor de catre
nazisti . Cel mai mare determinant al acestui razboi au fost capacitatea industriei si fortei de
munca . In ultima faza a razboiului , doua arme importante s-au descoperit : racheta cu raza
mare de actiune si bomba atomica . Cel mai mare avantaj insa au fost avioanele si tancurile .
Principalele teatre de rzboi au fost Oceanul Atlantic, Europa Apusean i Rsritean, Marea
Mediteran, Africa de nord, Orientul Mijlociu, Oceanul Pacific i Asia de sud-est i China. n
Europa, rzboiul s-a ncheiat odat cu capitularea necondiionat a Germaniei naziste, la 8
mai 1945, dar a continuat n Asia pn la capitularea Japoniei -15 august 1945.
Franta , Marea Britanie , si Statele Unite Ale Americii si-au obtinut obiectivele din cadrul primului
razboi mondial . Ei au reusit sa reduca Germania la un stat militar , si au reorganizat Europa si
lumea dupa cum au vrut ei , impreuna cu imperiul Franceaz si cel al Marii Britanii . Francezii si
britanicii aveau neintelegeri in timpul perioadei interbelice , si nu erau siguri ca mai pot mentine
pacea in continuare . Sua a anulat Tratatul de Versailles , adica care prevedea faptul ca in caz
de razboi isi acordau ajutor militar reciproc, si tratatul secret care l-au semnat in timpul primului
razboi mondial , a dizolvat Liga Natiunilor , si astfel Sua se retrage intr-o izolare politica

Alte cauze :
aparitia rasismului
esecurile incercarilor de restabilire a pacii
apariia fascismului
agresiunea Germaniei in Europa
formarea coalitilor

La 23 august 1939, Germania nazist i U.R.S.S. anun semnarea unui pact de neagresiune.
Chiar dac Rusia bolevic ntreinuse mult vreme relaii privilegiate cu Germania anilor 1920,
acest lucru i-a surprins pe majoritatea observatorilor, cci opoziia ideologic dintre nazism i
comunismul sovietic prea ireductibil. Aliana dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler i
Stalin, urma s aib consecine nefaste, vizibile i astzi n snul Europei reunite (Pactul
Ribbentrop-Molotov)
Btlia de la Stalingrad din 19421943 a reprezentat un important punct de cotitur n
desfurarea celui de-al Doilea Rzboi Mondial i este considerat cea mai sngeroas i mai
mare btlie din istoria omenirii. Btlia a fost marcat de brutalitate i de lipsa de grij pentru
populaia civil.
Btlia a inclus campania de bombardamente germane asupra oraului Stalingrad (azi
redenumit Volgograd) din sudulRusiei, atacul terestru german asupra oraului, i lupte din
interiorul oraului nsui, dup care a urmat contraofensiva sovietic care, n cele din urm, a
ncercuit i distrus forele germane i ale celorlali aliai din cadrul Axei din ora i din regiunea
periferic a oraului. Forele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul
de rsrit i nu i-au mai revenit niciodat de pe urma acestei nfrngeri. Pentru sovietici,
victoria de la Stalingrad a marcat nceputul eliberrii URSS, lupt care a dus n cele din urm la
victoria din 1945 asupraGermaniei Naziste.
4. Conferina de Pace de la Paris (29 iulie - 15 octombrie, 1946) a fost urmat de Tratatele de
Pace de la semnat pe 10 februarie, 1947 dintre Aliai i statele Axei, n urma celui de-al doilea
rzboi mondial. Tratatele le-au permis Italiei, Romniei, Ungariei, Bulgariei, i Finlandei s i
reasume responsabilitile ca state suverane n relaiile internaionale.
Au fost incluse o serie de clauze care defineau despgubirile de rzboi, drepturile minoritilor i
ajustri teritoriale incluznd sfritul imperiului colonial al Italiei din Africa i modificri ale
frontierelor Ungaro-Slovace, Romno-Ungare, Sovieto-Romne, Bulgaro-Romne i Sovieto-
Finlandeze.

Clauzele stipulau c semnatarii vor lua toate msurile necesare "pentru a asigura tuturor
persoanelor de sub jurisdicia sa indiferent de ras, sex, limb sau religie, drepturile umane i
libertile fundamentale, inclusiv libertatea de expresie, a presei, a religiilor, a opiniei politice i a
ntlnirilor publice".
Fiecare guvern se obliga s mpiedice renaterea fascismului sau a oricrei organizaii "politice,
militare sau semi-militare, al cror scop ar fi acela de a mpiedica accesul la drepturile
democratice."

Planul Marshall, a fost primul plan de reconstrucie conceput de Statele Unite ale Americii i
destinat aliailor europeni din Al Doilea Rzboi Mondial.

Pe 5 iunie 1947 ntr-un discurs rostit n Aula Universitii Harvard, secretarul de stat
american George Marshall anun lansarea unui vast program de asisten economic destinat
refacerii economiilor europene, cu scopul de a stvili extindereacomunismului, fenomen pe care
el l considera legat de problemele economice.

La 19 iunie 1947 minitrii de externe ai Franei (Georges Bidault) i Regatului Unit (Ernest
Bevin), semneaz un comunicat prin care invit 22 de state europene s trimit reprezentani
la Paris pentru a schia un plan de reconstrucie european. Etichetnd Planul Marshall drept
imperialism economic american, Moscova a interzis rilor satelite s participe la Conferina de
la Paris. Sovieticii considerau c acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a
rilor din sfera sa de influen i la pierderea avantajelor politice i strategice dobndite
de Kremlin n Europa Central i de Est la sfritul celui de al Doilea Rzboi Mondial. Planul
Marshall reprezint extensia n domeniul economic a Doctrinei Truman.

5. Treptat dupa aceste evenimente coloniile incep sa isi ceara auronomia si independenta astfel
ca decolonizarea si revolutia au modificat spectaculos harta politica a globului. Numarul de
state independente din Asia, recunoscute pe plan international a crescut de cinci ori . n Africa,
unde n 1939 era un singur stat liber, acum erau cincizeci. Chiar si n America, remarca Eric
Hasbawin, unde decolonizarea timpurie din secolul al XIX lea avusese drept rezultat aparitia
a vreo douazeci de state libere, acum s-au mai adaungat vreo zece.

Decolonizarea, ntelegnd prin aceasta prabusireaea dominatiei coloniale a fost n primul rnd o
consecinta majora a celui de-al doilea razboi mondial dar si rezultatul luptei de eliberare
a popoarelor asuprite si al afirmarii n sistemul relatiilor internationale a unor principii morale si
democratice. n acest sens, un rol de maxima importanta l-au avut principiile lansate
prin Cartha Atlanticului.