Sunteți pe pagina 1din 14

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate

________________________________________________________________________

6. EXEMPLE DE CALCUL

Aplicatiile din capitolul 6 exemplifica modul de dimensionare si


alcatuire a elementelor de suprafata ( placilor ) de beton armate cu plase
sudate. Se exemplifica proiectarea elementelor armate cu plase sudate din
sarma profilata, respectiv din sarma neteda. Se compara procedeele de calcul
conform STAS 10107/0-90 si conform Eurocode 2. Se trag concluzii privind
consumul de otel rezultat in cele doua situatii.

6.1 Exemplul 1 - Placi armate pe o directie

Se cere armarea cu plase sudate a placii planseului unui depozit de


marfuri . Placile planseului sunt armate pe o directie-fig.1.
Datele initiale se refera la:
- Incarcarile normate care actioneaza asupra placii: permanente gn = 250
daN/mp si utile pn = 500 daN/mp
- Grosimea placii: hp = 80 mm
- Traveea: 4,50 m
- Grinzile principale: 250 x 550 mm
- Grinzile secundare: 180 x 400 mm
- Valorile momentelor incovoietoare determinate de incarcarile de calcul in
sectiunile caracteristice au urmatoarele valori:
M1 = 237 daNm M2 = 198 daNm
MA = -132 daNm MB = -226 daNm
B MC = -198 daNm

Dimensionarea armaturilor este prezentata sistematizat in tabelul 1; ca


materiale s-au avut in vedere beton de clasa Bc 20 cu Rc = 12,5 N/mmp (conform
STAS 10107/0-90) si plase sudate din sarma profilata cu Ra = 420 N/mmp
( conform catalog de produse firma Ductil Steel Buzau).
Notatiile folosite in tabelul 1 sunt preluate din lucrarea [7] si reprezinta:
Tabel 1
M h0 m Aa,nec Aa,real Tipul p%
Sectiune (daNm) (mm) (mmp) (mmp) plasei

A - 132 65 0,025 0,025 48 98 5x200/4x200 0,15


1 237 65 0,045 0,046 89 98 5x200/4x200 0,15
B - 226 65 0,043 0,044 85 98 5x200/4x200 0,15
2 198 65 0,037 0,038 74 98 5x200/4x200 0,15
C 198 65 0,037 0,038 74 98 5x200/4x200 0,15

________________________________________________________________________
6-1
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________

h0 = inaltimea utila a sectiunii; h0= h a = 80 15 = 65 mm ; a = distanta de


la centrul de greutate al armaturilor de pe randul 1 la marginea intinsa
a sectiunii
m = M/(bh02Rc) = M/(1000h02Rc) este un coeficient adimensional pentru
intensitatea momentului incovoietor M
= 1 1 2m este valoarea raportului x/h0 in care x reprezinta pozitia axei
neutre pe sectiune
Aa,nec = bh0Rc/Ra = 1000h0Rc/Ra cantitatea necesara de otel rezultata din
calcule
Aa,real = cantitatea reala de otel aleasa ca armatura si care respecta conditia
Aa,real Aa,nec
p% = (Aa,real /bh0)100 procentul de armare

Armare inferioara Armare superioara

P5 P5

P1 P2 P2 P2 P4 P4 P3
P4 P4
4.500

A A

380 180 180 180 180


1.720 1.820 1.820 1.820 1.820/2

Sectiune A - A
P4 Rand 1
Rand 2

80
15
P2 Rand 2
P2
Rand 1

1.820 180 1.82

Fig.1 Exemplu de planseu monolit cu placi armate pe o directie armare cu plase sudate

________________________________________________________________________
6-2
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________

Diametrul barelor de rezistenta este de 5 mm si sunt asezate pe randul 1-


fig.1; aceste bare sunt asezate perpendicular pe grinzile secundare ale planseului,
adica pe directia laturii scurte a panoului de placa (plasele P1,P2,P3 si P4). Plasa P5
are barele de rezistenta cu diametrul de 5 mm asezate perpendicular pe grinda
principala.

Asezarea plaselor sudate este exemplificata in fig. 1; dimensiunile acestora,


respectand prevederile date in cap.4.1 si 4.2, rezulta cu urmatoarele valori :
P1 4,2 x 1,6 m P2 4,2 x 1,8 m P3 4,2 x 0,8 m
P4 4,2 x 1,2 m P5 5,6 x 1,2 m
Depasirile barelor longitudinale, respectiv transversale, se pot considera
egale cu 50 mm.
Spre exemplu, plasele P1si P2 au dimensiunile multiplu de 200 mm
(dimensiunea ochiului) astfel incat sa acopere panourile de placa marginale si
interioare cu respectarea lungimilor de ancorare pe reazeme. Plasele asezate pe
reazeme (P3, P4 si P5) au si ele dimensiunile multiplu de 200 mm, rezultate din
lungimea traveii si a prevederilor referitoare la armatura de pe reazeme pentru placi
( 25% din deschidere de fiecare parte a reazemului). Plasa P5 peste grinda
principala are lungimea de 5,6 m pentru a acoperi o deschidere intreaga de 6 m; se
poate recurge si la varianta folosirii a doua plase identice de tipul P5 mai scurte,
care sa se imbine prin suprapunere pe cel putin 1 ochi de plasa dimensiunea unei
plase P5 in acest caz ar fi 3,0 x 1,2 m.

Comparativ s-a analizat si varianta armarii cu plase sudate din sarma


trasa neteda (tabelul 2); ca materiale s-au avut in vedere beton de clasa Bc 20
cu Rc = 12,5 N/mmp (conform STAS 10107/0-90) si plase sudate din sarma
neteda cu Ra = 370 N/mmp

Tabel 2
M h0 m Aa,nec Aa,real Tipul p%
Sectiune (daNm) (mm) (mmp) (mmp) plasei

A - 132 65 0,025 0,025 55 131 5x150/4x150 0,20


1 237 65 0,045 0,046 101 131 5x150/4x150 0,20
B - 226 65 0,043 0,044 97 131 5x150/4x150 0,20
2 198 65 0,037 0,038 84 131 5x150/4x150 0,20
C 198 65 0,037 0,038 84 131 5x150/4x150 0,20

Se remarca fata de tabelul 1 o crestere a necesarului de armatura in


toate sectiunile de calcul precum si o sporire a consumului de otel.

________________________________________________________________________
6-3
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________

Utilizarea plaselor sudate din sarma trasa profilata reprezinta o solutie


recomandata ce ofera economie de otel la armarea elementelor de beton, dar
si de cost avand in vedere faptul ca sporul de rezistenta intre cele doua tipuri
de hotel analizate este mai mare decat sporul corespunzator al costurilor
specifice acestora.

6.2 Exemplul 2 Placi armate pe doua directii

Se cere armarea cu plase sudate a placii planseului reprezentat in fig.2.


Placile planseului sunt armate pe doua directii .
Datele privind incarcarile si dimensiunile placii sunt :
- Incarcarile de calcul care actioneaza asupra placii: permanente g = 370
daN/mp si utile p = 500 daN/mp
- Grosimea placii: hp = 100 mm
- Deschiderile de calcul l1 = 4,0 m si l2 = 4,8 m
- Valorile momentelor incovoietoare determinate de incarcarile de calcul in
sectiunile caracteristice au urmatoarele valori:
- in campurile marginale
Mx,max = 631 daNm My,max = 375 daNm
- in campul central
Mx,max = 515 daNm My,max = 295 daNm
- pe reazemele marginale
MA = 0
- pe reazemele interioare
MB = -1270 daNm
B

Dimensionarea armaturilor este prezentata sistematizat in tabelul 3; ca


materiale s-au avut in vedere beton de clasa Bc 20 cu Rc = 12,5 N/mmp (conform
STAS 10107/0-90) si plase sudate din sarma profilata cu Ra = 420 N/mmp
(conform catalog de produse firma Ductil Steel Buzau).

Tabel 3
M h0 m Aa,nec Aa,real Tipul p%
Sectiune (daNm) (mm) (mmp) (mmp) plasei
Camp1-x 631 85 0,070 0,073 185 196 5x100/4x100 0,23
Camp1-y 375 80 0,047 0,048 114 126 5x100/4x100 0,16
Reazem B -1270 85 0,141 0,153 387 396 7,1x100/4,5x100 0,47
Camp 2-x 515 85 0,057 0,058 147 196 5x100/4x100 0,23
Camp 2-y 295 80 0,037 0,038 90 126 5x100/4x100 0,16

________________________________________________________________________
6-4
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________

Comparativ s-a analizat si varianta armarii cu plase sudate din sarma


trasa neteda (tabelul 4); ca materiale s-au avut in vedere beton de clasa Bc 20
cu Rc = 12,5 N/mmp (conform STAS 10107/0-90) si plase sudate din sarma
neteda cu Ra = 370 N/mmp pentru diametre mai mici de 7,1 mm si Ra = 325
N/mmp pentru diametre mai mari de 7,1 mm .
Tabel 4
M h0 m Aa,nec Aa,real Tipul p%
Sectiune (daNm) (mm) (mmp) (mmp) plasei
Camp1-x 631 85 0,070 0,073 210 283 6x100/4x100 0,33
Camp1-y 375 80 0,047 0,048 129 283 6x100/4x100 0,35
Reazem B -1270 85 0,141 0,153 500 566 2x(6x100/4x100) 0,67
Camp 2-x 515 85 0,057 0,058 167 283 6x100/4x100 0,33
Camp 2-y 295 80 0,037 0,038 102 283 6x100/4x100 0,35

Armare inferioara Armare superioara


P3
250

P3
P1
P3
P1
l 2 = 4,8 m

A A P2

P1
P1 P3
P2
250

250 11 = 4,0 m 200 l1 = 4,0 m 200 l1 = 4,0 m 250

Sectiune A - A Rand 1
P2 Rand 2

100
Rand 2
P1 P1
Rand 1

4.000 200 4.00

Fig.2 Exemplu de planseu monolit cu placi armate pe doua directii armare cu plase sudate

________________________________________________________________________
6-5
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________

Notatiile folosite in tabelul 3 si 4 sunt preluate din lucrarea [7] si au fost


explicate la exemplul 1. Valoarea a este egala cu 15 mm pentru barele de pe randul
1 si 20 mm pentru barele de pe randul 2.
Asezarea plaselor sudate este exemplificata in fig.2 pentru varianta armarii
cu plase sudate din sarma trasa profilata; dimensiunile acestora, respectand
prevederile date in cap.4.1 si 4.2, rezulta cu urmatoarele valori :
P1 4,0 x 2,6 m P2 2,6 x 2,4 m P3 2,6 x 1,3 m
Depasirile barelor longitudinale, respectiv transversale, se pot
considera egale cu 100 mm.
Rezultatele din tabelul 4 releva un consum sporit de armatura fata de cazul
armarii cu plase sudate din sarma trasa neteda (tabelul 3), mai ales in sectiunea de
reazem unde sunt utilizate doua plase suprapuse pentru acoperirea necesarului de
armatura.

Exemplele de calcul 1 si 2 evidentiaza faptul ca solutiile de armare cu


plase sudate din sarma profilata sunt superioare din punct de vedere tehnic si
economic.

6.3 Exemplul 3 Verificarea deschiderii fisurilor

Planseul unei constructii rigide realizate din pereti structurali este


alcatuit din placi continue de beton armat monolit.
Fiecare panou de placa apartine categoriei placilor armate pe o directie.
Se cere verificarea deschiderii fisurilor in conformitate cu EC2 [4] si STAS
10107/0-90 [3].
Placa este supusa actiunii unor incarcari uniform distribuite
permanente g = 500 daN/mp si utile p = 675 daN/mp. Ca armatura se
foloseste otelul cu o limita de curgere fyk = 500 N/mmp (otel S500 H) si
beton cu o rezistenta fck = 20 N/mmp (clasa C20/25).
Armatura rezultata ca necesara din calculul la starea limita de rezistenta
(pentru o grosime a placii de 150 mm) este egala cu Aa,nec = 431mmp/m.
Pentru armarea placii se utilizeaza o plasa sudata (tip 10x150/10x150) cu o
arie reala egala cu Aa,real = 523 mmp/m.
Valorile maxime ale momentelor incovoietoare au urmatoarele valori:
- la starea limita de rezistenta
Mg = 1281 daNm Mp = 854 daNm
- la starile limita ale exploatarii
Mg = 1175,5 daNm Mp = 465,7 daNm

________________________________________________________________________
6-6
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________

9.500 m
200 4.250 200 4.250 200 4.250 200 4.250 200

18.000 m

Fig.3 Planseu alcatuit din placi continue armate pe o directie

a. Armatura minima conform EC2 [4]


Conform EC 2 este necesara o cantitate de armatura minima care sa limiteze
deschiderea fisurilor. In situatia in care printr-un calcul mai riguros nu rezulta o
valoare mai redusa, aria minima de armatura se determina cu relatia:

As,mins = kc k fct,eff Act

unde: s = efortul unitar maxim in armatura imediat dupa formarea fisurii.


Valoarea rezultata pentru s este 320 N/mmp pentru diametrul de 10
mm (tabel 3.2 pct.3.2.3)
kc = 0,4 - coeficient care tine cont de forma diagramei pe sectiune inainte
de producerea primei fisuri
k = 1,0 - coeficient care tine cont de neuniformitatea eforturilor
autoechilibrate
fct,eff = 2,2 N/mmp - rezistenta medie a betonului la intindere pentru clasa
C20/25
Act = 45000 mmp - aria de beton intinsa in momentul producerii fisurii;
Act 0,3xbxh=0,3x1000x150=45000 mmp/m, in care b reprezinta
latimea sectiunii iar h este inaltimea sectiunii

Rezulta cantitatea minima de armatura egala cu:


As,min = 0,4 x 1,0 x 2,2 x 45000/320 = 123,75 124 mmp/m

________________________________________________________________________
6-7
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________

Cantitatea de otel aleasa este egala cu 523 mm/m > 124 mmp/m conditie
indeplinita.

b. Calculul deschiderii fisurilor conform EC 2 [4]


Deschiderea de calcul a fisurii se calculeaza cu relatia:

wk = sr,max(sm-cm)

unde: sr,max = 1,3(h-x) = 1,3(150 - 42) = 140 mm distanta maxima dintre fisuri
pentru armaturi asezate la distante mai mari de 5(c+/2)=5(10+10/2)=75 mm, iar
h = inaltimea sectiunii
x = dimensiunea zonei comprimate a sectiunii fisurate
sm-cm = diferenta intre deformatia specifica medie a otelului si a
betonului care se calculeaza cu relatia

s kt
f ct ,eff
(1 + p ,eff )
p ,eff e
s
sm-cm = 0,6
Es Es
unde: s = 320 N/mmp
e = Es/Ecm = 200000/29000 = 6,897 raportul dintre
modulul de elasticitate al otelului si al betonului
p,eff = As/Ac,eff = 523/45000 = 11,62x10-3
kt = 0,4 pentru incarcari de lunga durata
320 0 ,4
2 ,2
3
(1 + 6 ,897 x11,62 x10 3 )
= 1,19 x10 3 > 0 ,96 x10 3
11,62 x10
Rezulta sm-cm =
200000
0,6s/Es = 0,6x320/200000 = 0,96x10-3

Deschiderea fisurii este egala cu:

wk = sr,max(sm-cm) =140x1,19x10-3 = 0,17 mm < 0,3 mm (wk,max)

c. Controlul fisurarii fara calcul direct conform EC2 [4]


Conditiile care trebuie indeplinite pentru a nu mai fi necesar un calcul direct al
deschiderii fisurilor sunt conform EC 2:
inaltimea sectiunii transversale sa nu depaseasca 200 mm
hp =150 mm < 200 mm conditie indeplinita
cantitatea minima de armatura
________________________________________________________________________
6-8
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________

As,min = 124 mmp/m


As,real = 523 mmp/m >124 mmp/m conditie indeplinita
conditia privind distanta maxima dintre bare de 137,5 mm (tabel 3.3
pct.3.2.3)corespunzatoare unui efort unitar in armatura in stadiul de exploatare
de 290 N/mmp; ochiurile plasei sunt egale cu 150 mm > 137,5 mm conditie
neindeplinita
conditia privind diametrul maxim al armaturilor de 11,5 mm (tabel 3.2
pct.3.2.3) corespunzator unui efort unitar in armatura in stadiul de exploatare de
290 N/mmp; diametrul barelor de rezistenta ale plasei este 10 mm < 11,5 mm -
conditie indeplinita.

d. Calculul deschiderii fisurilor conform STAS 10107/0-90 [3]


Deschiderea medie a fisurilor se calculeaza cu urmatoarea relatie:
f = f a/Ea

unde: f se alege un numar intreg (nt) de distante intre barele transversale nt


hp/(30dt) pentru ll30dt. Deci nt 150/(30x10) 0,5 nt = 1 si f = 1 x
150 = 150 mm cu ll = 150 mm < 30 x 10 = 300 mm; hp este inaltimea
sectiunii, dt reprezinta diametrul armaturilor transversale si ll este distanta
intre barele longitudinale

= 1 pentru plase sudate din sarma trasa neteda si v 0,5


=1-(1-0,5v)(AbtRtk/Aaa) 1-(1-0,5v) pentru plase sudate din sarma
trasa profilata conf STAS 10107/0-90 =0,5 pentru bare profilate
=1-0,5(1-0,5x0,8)(1000x(150/2)x1,65)/(523x305)=0,77
1-0,5(1-0,5x0,8) =0,7 se retine valoarea = 0,7
a 0,85xRaxAa,nec/Aa,ef = 0,85x435x431/523 305 N/mmp unde
Ra=fyk/s = 500/1,15=435N/mmp

Ea = 210000 N/mmp

Rezulta deschiderea medie a fisurilor egala cu:


f = f a/Ea = 150 x 1 x 305/210000 = 0,22 mm < 0,3 mm (f,max) in cazul
utilizarii plaselor sudate din sarma trasa neteda
f = f a/Ea = 150 x 0,7 x 305/210000 = 0,15 mm < 0,3 mm (f,max) in
cazul utilizarii plaselor sudate din sarma trasa profilata

________________________________________________________________________
6-9
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________

Se constata ca cele doua metode de evaluare a deschiderii fisurilor ( STAS


10107/0-90 si Eurocode 2 ) conduc la rezultate foarte apropiate in cazul plaselor
din hotel profilat.

e. Controlul fisurarii fara calcul direct conform STAS 10107/0-90 [3]


Valoarea raportului pt/d de la care nu mai este necesara verificarea prin
calcul direct a deschiderii fisurilor este 0,056 corespunzatoare la f,max = 0,3 mm,
solicitare de incovoiere si otel profilat (tabelul 31 din STAS 10107/0-90).
Valoarea raportului pt/d = 0,7/10 = 0,07 pentru
523
pt = (Aa/Abt)100= 100 = 0 ,70 %
150
1000 x
2
Deci 0,07 > 0,056 conditie indeplinita.
Pentru placile armate cu plase sudate din sarma trasa neteda la care f,max
0,3 mm nu mai este necesara verificarea prin calcul a deschiderii fisurilor normale
daca pentru hp 180 mm avem ll 150 mm , dl > 7,1 mm, lt 150 mm si dt 4
mm ( tabelul 32 din STAS 10107/0-90 ). In cazul exemplului ales hp = 150 mm,
ll = 150 mm , dl =10 mm, lt = 150 mm si dt =10 mm toate conditiile sunt
indeplinite.

Se observa ca verificarea deschiderii fisurilor normale atat conform


normelor EC2 cat si STAS 10107/0-90 este indeplinita. Deschiderea fisurilor este
mai mare pentru standardul romanesc deoarece s-a lucrat cu o distanta medie intre
fisuri egala cu un numar intreg de distante intre barele transversale, valoare mai
aproape de situatia reala decat cea calculata. Pentru normele EC2 distanta maxima
dintre fisuri este numai in functie de inaltimea h a sectiunii si pozitia axei neutre pe
sectiunea transversala.

In plus, utilizarea plaselor din sarma trasa profilata este mai avantajoasa
fata de cazul plaselor din sarma trasa neteda, conducand la deschideri mai mici
ale fisurilor normale.

6.4 Exemplul 4 Verificarea deformatiilor

Planseul din fig.4 este solicitat de o incarcare uniform distribuita qE =


8 kN/mp din care qEld = 6,2 kN/mp iar qEg = 5 kN/mp. Armatura este formata
dintr-o plasa sudata 6x100/6x100 cu o arie de armatura de 283 mmp/m. Se
cere verificarea deformatiei pentru panoul de colt in conformitate cu normele
EC2 si STAS 10107/0-90.
________________________________________________________________________
6 - 10
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________

ly = 6.300 mm
a. 6x100 / 6x100

lx= 5.700 mm
150

b. 25
1000 mm

Fig.4. a. Panoul marginal al unui planseu alcatuit din placi


armate pe doua directii
b.Sectiunea transversala de calcul

a. Verificarea deformatiei fara un calcul direct conform EC2 [4]

Verificarea deformatiei se face prin compararea raportului


deschidere/inaltime utila cu o valoare limita corespunzatoare.
Pentru un coeficient de armare =As/(bh0)=283/(1000 x 125)=0,0023
sau un procent de armare p%=As100/(bh0)=283 x 100/(1000 x 125) =0,23%
<0,5%, valoarea limita a raportului deschidere/inaltime utila este 26,
conform tab. 3.4 pct.3.3.2.
Valoarea reala a raportului este 5700/125=45,6 >26, deci placa nu
verifica cerinta si s-ar impune marirea grosimii la 220 mm astfel incat
5700/22026

b. Verificarea deformatiei prin calcul direct conform EC2 [4]

Norma EC2 recomanda relatia urmatoare pentru calculul marimii


considerate, in cazul de fata valoarea deformatiei panoului de placa:

=II+(1-)I

________________________________________________________________________
6 - 11
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________

unde: I, II =valorile deformatiei calculate pentru situatia nefisurat si


complet fisurat
= coeficient al efortului unitar in armatura

Valoarea deformatiei pentru panoul de placa considerat are


urmatoarea expresie [8]:
4 4 4

(
f = K0 1 2
) ql x
3
= 0,0302 (1 0,2 )
2 ql x b
3
12 =
1 ql x b
413,90 K
Eh p Eb h p 12
unde K este modulul de rigiditate al sectiunii care va trebui calculat pentru
stadiul nefisurat (stadiul I) si stadiul fisurat (stadiul II).
Pentru stadiul nefisurat valoarea K este egala cu:
KI = EbIb= 27000x 1000x1503/12= 7,59x1012 Nmmp
iar deformatia rezulta:
4
1 6,2 5700 4 1000
E
1 qld l x b
fI = = = 2,08 mm
413,90 K I 413,90 1000 7,59 1012
Pentru stadiul fisurat valoarea K este egala cu:

0,8 12
KII = Eb I bi =0,7725 x 10 Nmmp (calculul detaliat este dat la
1 + 0,5v
punctul c.1 din acest exemplu) iar deformatia rezulta:
4
6,2 5700 4 1000
E
1 qld l x b 1
f II = = = 20,47 mm
413,90 K II 413,90 1000 0,7725 1012

Efortul in armatura in stadiul fisurat are valoarea s = 220 N/mmp


pentru un moment incovoietor egal cu 7,408 kNm/m produs de incarcarea de
exploatare qE=8 kN/mp.
Efortul in armatura in momentul producerii fisurii (sr) se calculeaza
prin proportionalitate cu ajutorul momentului de fisurare Mcr:

Mcr=fctmbh02 /6 = 2,2 x 1000 x 1252/6 = 5,73 kNm/m


iar
sr = s Mcr/ME = 220 x 5,73/7,408= 170 N/mmp

________________________________________________________________________
6 - 12
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________

In aceste conditii = 1-(sr/s)2 =1- 1(170/220)2= 0,40 iar valoarea


deformatiei devine:

f=fII+(1-)fI = 0,40 x 20,47 + (1-0,40) x 2,08 = 9,43 mm

Valoarea maxima pentru deformatie este 1/250 din deschiderea de


calcul, adica

fmax = (1/250) x 5700= 22,8 mm

Valoarea calculata este mai mica decat valoarea maxima, deci conditia
este indeplinita:

f=9,43 mm < fmax =22,8 mm

Se observa ca verificarea deformatiilor fara un calcul direct, realizata


prin compararea raportului deschidere/inaltimea sectiunii cu o valoare
maxima recomandata nu este indeplinita - pct.a. Calculul direct ofera
validarea conditiei f fmax si in acelasi timp o proiectare mai economica.

c. Calculul deformatiei conform STAS 10107/0-90 [3]

Expresia sagetii data in [8] este:


4

(
f = K0 1 2 ) ql x
3
Eh p
Valoarea lui K0 (pentru = ly/lx = 6,30/5,70 = 1,10) este egala cu 0,0302.
Considerand = 0,2 rezulta:
4 4

(
f = 0,0302 1 0,2 2
) ql x b
3
=
1 ql x b
Ebh p 12 413,90 K II
12
in care KII = rigiditatea placii pentru stadiul II de lucru
c.1 Calculul lui fqld - deformatia produsa de incarcarea totala de exploatare
de lunga durata

________________________________________________________________________
6 - 13
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________

283 q E ld 6,2
Aa (106/m) = 283 mmp/m ; p% = = 0,226 % ; v = E = = 0,775
1000 x125 q 8
(conf. Anexa STAS 10107/0-90) = 3,00
Abt = (25+7,5 x 6)(15 x 6) x 10 = 63000 mmp ;
Aa 283
pt = 100 = 100 = 0,449 %
Abt 63000
(din tabel STAS 101070-90) = 0,76
' 0,8 E
Eb = Eb 9988 N / mmp ; ne = a' = 27,66 ; pne = 6,25
1 + 0,5v E b
k (din tabel [9]) = 0,0396 ; I bi = kbh0 3 = 0,0396 x1000x1253 = 0,7734 x108 mm 4
KII = EbIbi = 9988 x 0,7734 x 108 = 0,7725 x 1012 Nmm2

1 q E l 4b 1 8 5,7 4 1012 10 3
= = = 26,41 mm
ld
fq
413,9 K II 413,9 10 3 0,7725 1012

c.2 Calculul lui fgsd deformatia produsa de incarcarea de exploatare de


scurta durata
Ea
v =0; =0,76; neg = = 12,79 ; pneg=0,226 x 12,79 = 2,89
0,8Eb
k (din tabel [9]) = 0,0211; I bi = kbh0 3 = 0,0211 1000 1253 = 0,4121 108 mm 4

KII,g = EbIbi = 0,8 x 27000 x 0,4121 x 108 = 0,8901 x 1012 Nmm2

1 gl 4 b 1 5,2 5,7 4 1012 10 3


= = = 14,90 mm
ld
fq
413,9 K II , g 413,9 10 3 0,8901 1012

lx 5700
fqld fgsd = 26,41 14,90 = 11,51 mm < fadm = = = 22,8 mm
250 250

Ca observatie generala trebuie retinut faptul ca normele EC2 lucreaza


cu intreaga valoare a deformatiei produsa de incarcari in timp ce standardul
STAS 10107/0-90 impune .
ca diferenta dintre deformatia de lunga durata produsa de intreaga incarcare
de exploatare si deformatia din incarcarea ce precede executia elementelor
nestructurale sa fie mai mica decat o valoare maxima admisa.

________________________________________________________________________
6 - 14