HALA INDUSTRIALA STRUCTURA PARTER

PREDIMENSIONAREA PLANSEULUI ACOPERIS

L= 15 m ;
T= 9 m;
He= 4.8 m;
Localitate: Brasov

1. ALCATUIREA PLANSEULUI ACOPERIS

1.1 Distributia grinzilor principale si secundare. Distributia grinzilor principale si

secundare (rigle de cadru si pane) se recomanda a se alege identica, deopotriva pentru
deschiderile centrale, respective marginale.

1.1.1 Grinzile principale (rigle de cadru) sase la numar sunt dispuse intre ele la distanta
egala cu traveea T , fixate prin tema (de regula traveea T se allege multiplu de 3m, in functie
de cerinte functionale sau estetice, tinand cont inclusive de recomandarile tehnico-financiare)

1.1.2 Grinzile secundare (panele) sunt amplasate la distanta tpane= 3 m (de regula distanta
intre pane se alege in functie de dimensiunile curente de livrare a panourilor de invelitoare,
cerinte tehnico-financiare, eventual estetice).

1.2 Tehnologia de realizare. Planseul se recomanda a se realiza din otel, in doua variante,
elemente cu inima plina si elemente zabrelite. Schema generala de distributie a elementelor
componente este redata alaturat.

2. PREDIMENSIONAREA PANELOR

2.1 Schema statica

Panele de regula sunt realizate pe lungimea unei travei si nu sunt continuizate in dreptul
reazemelor, fiind astfel grinzi cu o singura deschidere, considerate simplu rezemate.

2.2. Conditiile de rigiditate

T 9
hpana . pentru T= 9 m; hpana = 0,45 m = 45 cm
20 20
T
hpana = .pentru T = 9 m, hpana = 0,75 m 0,5625 = 75 cm 56,25 cm
12 16
5 n T4 T 5 q npana T 4
f= (qpana I) fadm = Ipana =
384 E 250 384 E f adm

2.3. Conditii tehnologice

Elemente alcatuite din profile laminate IPE sau alte profile standardizate, sudate intre ele.
hpana= multiplu de 5 cm intregi

2.4 Conditii de rezistenta

2.4.1 Evaluarea incarcarilor

(1) Incarcari permanente (gn, gc)

(a) greutate proprie pana (se considera din conditia 2.2 si 2.3; h pana = 45 cm)
ggpana n = 171 daN/m
1
 ggpanac = ggpanan n = 171 daN/m 1,35 = 231 daN/m

(b) greutatea proprie subansamblu de invelitoare (table cutata + termoizolatie + protective :

10 cm spuma rigida de poliuretan, intre doua placi cutate din otel de 0.5 mm) aferenta pentru
latime de tpana= 2.5 m;

gtabla cutata = 4.5 daN / m2

gsuprafata rigida polimetan = 40daN / m3

gipanan = (0,1 40 + 4,5 2) daN/m2 2,5 m = 33 daN/m

gipanac = gipanan n = 33 daN/m2 1,35 = 44 daN/m

Total incarcari permanente:

gpanan = ggpanan + gipanan = 171daN/m + 33 daN/m = 204 daN/m
gpanac= ggpanac + gipanac = 231 daN/m + 44 daN/m = 275 daN/m

(2) Incarcari temporare (pn, pc)

(a) Evaluarea incarcarilor date din zapada (pn, pc) Brasov (zona 2)

Conform SR EN 1991-1-3 : 2005/ NA 2006 Pentru situatii de proiectare permanente /

tranzitorii (incarcarea din zapada este uniform distribuita pe orizontala).

Incarcarea pe m2 S = 1 Ce Ct Sk (daN/m2) unde :

Coeficientul de forma (1) al incarcarii in functie de panta acoperisului ()
< 350 1= 0,8
0,8(60 )
300 < < 600 2 =
30
600 < 3 = 0
Sk - valoarea caracteristica a incarcarii date de zapada pe sol in functie de amplasarea
cladirii
Sk = 1,5 kN/m2 pentru Zona 1
Sk = 2,0 kN/m2 pentru Zona 2 (200 daN/m2)
Sk = 2,5 kN/m2 pentru Zona 3
Ce - coeficient de expunere, pentru diferite topografii ale amplasamentului
Expusa. Ce = 0,8 (Topografie expusa : zone intinse de teren plat, lipsit de
adapostire sau cu adapostire limitata, creata de natura terenului, constructii
inalte sau copaci).
Normala. Ce = 1,0 (Topografie normala : zone unde nu se produce o spulberare
semnificativa a zapezii din actiunea vantului asupra constructiilor, datorita
naturii terenului si prezentei altor constructii sau a copacilor).
Adapostita. Ce = 1,2 (Topografie adapostita: zone unde constructia analizata
este mult mai joasa decat terenul inconjurator sau este inconjurata de copaci
inalti si/sau constructii inalte).
Ct - coeficient termic - in functie de proprietatile de conductivitate termica ale materialelor
de constructii, se reduce incarcarea pe acoperisurile cu transmitanta ridicata (mai mare de
1W/m2K). Particular la invelitoarea din sticla poate sa apara fenomenul de topire a zapezii
datorita pierderilor de caldura, astfel se aplica o valoare redusa a coeficientului C t.
Ct = 1,0 - tabla.
S = Ce Ct Sk = 0,66 200 = 133 (daN/m2)
Pzapadan = S tpana = 133 daN/m tpana = 133 daN/m2 2,5 m = 333 (daN/m)
Pzapadac= Pzapadan n = 333 1,5 = 500 (daN/m)
(b) Incarcari din exploatare, conform SREN1991-1-1/NA, pentru terasa :
2
 necirculabila, incarcarea provenita de la invelitoare (P exploataren = 0,75 kN/m2):
circulabila, incarcarea provenita de la invelitoare (P exploataren = 1,5 kN/m2):
Pexploataren = Pn tpana;
Pexploatarec = Ppanan n;

Incarcarea temporara considerata (Ppanan, Ppanac) este valoarea cea mai mare dintre incarcarile
din zapada, respectiv din exploatare:
Ppanan = max [Pzapadan, Pexploataren]
Ppanac = max [Pzapadac, Pexploatarec]

(3) Incarcare totala pe pana (qpanan, qpanac) - pe ml pana

qpanan = gpanan + Ppanan = 204 + 333 = 537 (daN/m);
qpanac = gpanac + Ppanac = 275 + 500 = 775 (daN/m).

2.4.2 CALCULUL STATIC

MOMENTUL DE CALCUL :

q cpana T 2 775 81
Mpana = = = 7847 (daNm).
8 8

2.4.3 Determinarea sectiunii transversale pentru pana din conditie de rezistenta

(rezistenta otelului se considera Rotel = 2100 daN/cm2)

M pana 7847
Wnecpana = = = 374 (cm3);
Rotel 2100

2.4.4 Determinarea sectiunii transversale pentru pana din conditie de rigiditate

(sageata)
5 qn T 4 T
Conditia de sageata pentru pana : fpana = pana fadm = .
384 EI 200
(modulul de elasticitate al otelului se considera E otel = 2.100.000 daN/cm2)

5 q npana T 4 0,013 5,37 656.100.000.000

Ipananec = = 2.100.000 4,5
= 4.847 (cm4);
384 E f adm
nec
Ipana ..............este nomentul de inerie axial al grinzii
q npana = 537 daN/m = 5,37 daN/cm ......ncrcarea normat pe pan
T 4 = (9 m)4 = 9004 cm ................................lungimetravee hal
E = 2.100.000 daN/cm2 .............................nodul de elasticitate otel
T 900cm
fadm = = = 4,5 cm
200 200

2.4.5 Alegerea profilului pentru pana

Se alege in baza criteriilor de rigiditate, tehnologice, respectiv de rezistenta profilul avand:
Ipanaef = 5.790 (cm4) > Ipananec = 4.847 (cm4), respectiv
Wpanaef = 428,9 (cm3) > Wpananec = 374 (cm3).
Profil : IPE 270

3. PREDIMENSIONAREA RIGLELOR DE CADRU

3
3.1 SCHEMA STATICA
Schema statica poate fi considerata o grinda continua, cu 4 deschideri egale de marimea
deschiderii "L"

3.2 Condiii de rigiditate

L
hrigl cm
20
L L
hrigl plin cm = 1 1,5 m
10 15
L L
hrigl zbrelit cm
6 10
3.3 Condiii tehnologice
Elemente alctuite din tabl TBN, profile laminate IPE, sau alte standardizate, sudate ntre
ele.
h = multiplu de 10 cm ntregi.

3.4 Condiii de rezisten

3.4.1. Evaluarea ncrcrilor

(1) ncrcri permanente (grigln, griglc, Grigln, Griglc) pe rigl .

(a) greutate proprie rigl (se considera din conditia 3.2 i 3.3 h = 60 cm i b = 30 cm )
grigln = 129 daN/m
griglc = grigln x 1,35 = 129 1,35 = 174 daN/m
(b) ncrcarea permanent provenit din pane
Grigln = gpanan x T = 204 9 = 1836 daN
Griglc = gpanac x T = 275 9 = 2.475 daN

(2) Incarcari temporare( Priglan Priglac) pe rigla

(a) incarcarea temporara, provenita din pane :
Priglan = Ppanan T = 333 9 m = 2.997 daN
Priglac = Ppanac T = 500 9 m = 4.500 daN

(3) Incarcare totala (qriglan, qriglac, Qriglan, Qriglac) pe rigla :

1.836 2.997
Qriglan = 129 + 2,5
= 2.062 daN

c c
c
Grigla Prigla
c

Qrigla = grigla +
t pana
2.475 4.500
Qriglac = 174 + 2,5
= 2.964 daN
3.4.2. Calculul static
Momentul de calcul :
L2 3.076 15 2
Mrigla = qriglac = = 60.627 daNm
11 11

Determinarea sectiunii transversale pentru rigla din conditie de rezistenta

(rezistenta otelului se considera Rotel = 2100 daN/cm)
M rigla
Wnecrigla =
Rotel
60.627 daN / m
Wnecrigla = = 2.887 cm3
2.100daN / cm 2
4
Se alege in baza cerinelor de rigiditate, tehnologice respectiv de rezistenta :
Wriglaef = 3.218 (cm3) > Wriglanec = 2.887 (cm3)
hn = 571 mm, bn = 300 mm
Profil He 600 AA+

VARIANTA GRINZI CU ZABRELE

Momentul maxim calculat se descompune in cuplu de forte ori bratul de parghie

Mmax = Cmax hferma = Tmax hferma
L L 15
hferma = = = 2,5
6 10 6
Rezulta eforturile axiale din stalpi
M max
Cmax = Tmax = h (daN)
ferma

q cferma L2 2.964 152

Unde : Mmax = = = 60.627 daN/m
11 11
(Pentru predimensionare se poate considera: q ferma qrigla sau se admite pentru greutatea
proprie ferma 10% din incarcarea totala aferenta fermei).
Talpa superioara este comprimata, cea inferioara intinsa.
La elementele comprimate apare fenomenul de flambaj, nodurile grinzii cu zabrele se
considera articulate, lungimea de flambaj este egala cu lungimea elementului.

Aria necesara (Anectalpa-intinsa) la talpa intinsa se determina din relatia:

Tmax Tmax
= Rotel de unde rezulta : Anec =
Anac Rotel
M max 60.627
Tmax = = 2,5 = 24.251
H ferma
24.251
Anec = = 11,54 cm2
2.100
Aefftalpa-intinsa Rotel

Se alege in baza criteriilor de rigiditate , tehnologice,respectiv de rezistenta profilele, avand:

Aefftalpa-intinsa = 12,70 (cm2) Anectalpa-intinsa = 11,54 (cm2)
Profil IPE O 180
Aria necesara ( Anectalpa-comprimata) la talpa comprimata se determina din relatia :
C max
= Rotel de unde rezulta :
Anec
A = 12.70 cm2
I = 1.505 cm4
I 1.505
i= = = 10,88
A 12,70
L 15
l= = 2,5 m
6 6
llf = l = 2,5
250
= 10,88 22,97

5
 120 0,4
= = 120 (x 0,4)
x
120 0,4
22,97
=
x
= 120 = 0,4
= 0 = 1
= 22,97
0,6 22,97
= 0,11
120
= 1 0,11 = 0,89
C max
Anectalpa-comprimata = 12,97 cm2
Rotel

[pentru calculul coeficientului de flambaj () se pot considera sectiunile

de profile ale talpii intinse anterior determinate, coeficientul de zveltete
lf I
rezultand : = unde i = , coeficientul () determinandu-se cu
i A
suficienta exactitate pentru o predimensionare - prin interpolare,
considerand () = 1, pentru = 0 si () = 0,4 pentru = 120]

Se alege in baza criteriilor de rigiditate, tehnologice, respectiv de rezistenta profilele avand:

Aefftalpa-comprimata = 13,55 (cm2) Anectalpa-comprimata = 12,97(cm2)

Profil IPE A 220

4. PREDIMENSIONAREA SUBANSAMBLULUI DE SUSTINERE

(STALPILOR DE CADRU).

4.1. Alcatuirea subansamblului de sustinere

4.1.1. Distributia stalpilor centrali si marginali

Cadrele (formate din stalpi si rigle) sunt dispuse la distanta ''T'' intre ele, existand in totalitate
sase cadre ( a se vedea sectiunea transversala, respectiv plan planseu conform tema)
Fiecare cadru dispune de doi stalpi marginali si trei stalpi centrali, distanta intre stalpi- in
planul cadrului- fiind egala cu ''L'', fixata prin tema( de regula deschiderea ''L'' se alege in
functie de cerintele functionale sau estetice, tinand cont inclusiv de recomandarile tehnico-
financiare).

4.1.2. Tehnologia de realizare

Stalpii se recomanda a se realiza din otel.

4.2. Schema statica

Subansamblu de sustinere in strutura portanta si de fundatii sunt redate in schema de mai
jos.

4.3 Conditii de predimensionare

4.3.1. Conditii de rigiditate

6
Lungimea de flambaj pentru stalpi se considera
lf = (1 2) Hstalp = 1,5 4,8 m = 7,2 m
1 1
hstalp = ( ) Hstalp = 24 32 cm
15 20
Pentru :
lf
= 10 = 1,0
hst (bst )
lf
= 25 = 0,4 se interpoleaza linear
hst (bst )
7,5
= 24,82
0,29
0,60 ( 25 24.82)
x= = 0,007
15

= 0,4 + x = 0,4 + 0,007 = 0,407

Dimensiunile minime pentru stalpi :

lf
hst bst = 29 cm hst = 29
25
bst = 30

4.3.2 Conditii tehnologice

Se recomanda profil laminat HEA 300...900; sau sectiune compusa HEA 300

4.4 PREDIMENSIONAREA STALPILOR

4.4.1. Evaluarea incarcarilor

(I) STALP MARGINAL

(1) Incarcari permanente (Gstalpmn,Gstalpmc)

(a) greutatea proprie stalp (se considera din conditia 4.3.1 si 4.3.2.)

Se alege profilul HEA 300...900 si se considera valoarea din tabel

gstalpmn = 88,3 (daN/m)
gstalpmc = gstalpmn n = 88,3 1,35 = 119 (daN/m)

(b) incarcari permanente provenite din rigle de cadru;

n
Grigla L 1.836
G stalpm
n
= (g
n
rigla ) = (129 + ) 7,5 = 5.558 daN
t pana 2 3
n
Grigla L 2.475
G stalpm
c
= (g
c
rigla ) = (174 + ) 7,5 = 7.493 daN
t pana 2 3

Total incarcari permanente la baza stalpului :

Gstalpmn = gstalpmn Hstlp + Gstalpn
Gstalpmn = 88,3 4,8 + 5.558 = 424 + 5.558 = 5.982 daN
Gstalpmc = gstalpmc Hstlp + Gstalpc
Gstalpmc = 119 4,8 + 7.493 = 571 + 7.493 = 8.064 daN

7
(2) Incarcari temporare (Pstalpmn, Pstalpmc)

Incarcarile temporare provin din rigle de cadru

L
Pstalpmn = Priglan
2
Pstalpmn = 2.997 7,5 = 22.478 daN
L
Pstalpmc = Priglac
2
Pstalpmc = 4.500 7,5 = 33.750 daN

(3) Incarcari totale pe stalpii marginali (Qstalpmn, Qstalpmc)

Incarcari totale la baza stalpului

Qstalpmn = Gstalpmn + Pstalpmn
Qstalpmn = 5.558 + 22.478 = 28.036 daN
Qstalpmc = Gstalpmc + Pstalpmc
Qstalpmc = 7.493 + 33.750 = 41.243 daN

(II) STALP CENTRAL

(1) Incarcari permanente (Gstalpcn,Gstalpcc)

(a) greutate proprie stalp ( se considera din conditia 4.3.1si 4.3.2.)

Se alege profil HEA 300...900 si se considera valoarea din tabel
gstalpcn = 88,3 (daN/m)
gstalpcc = gstalpcn n = 88,3 1,35 = 119 (daN/m)

(b) incarcari permanente provenite din rigla de cadru

n
n n
Grigla
Gstalpc = (grigla + )L
t pana
1.836
Gstalpcn = (129 + ) 15 = 11.115 daN
3
c
c c
Grigla
Gstalpc = (grigla + )L
t pana
2.475
Gstalpcc = (174 + ) 15 = 14.985 daN
3

Total incarcari permanente la baza stalpului

Gstalpcn = gstalpcn * Hstalp + Gstalpn

Gstalpcn = 88.3 * 4.8 + 11115 = 423.84 + 11115 = 11539 daN
Gstalpcc = gstalpcc * Hstalp + Gstalpc
Gstalpcc = 119 * 4.8 + 14985= 571 + 14985 = 15556 daN

(2) Incarcari temporare (Pstalpcn ;Pstalpcc)

Incarcarile temporare provin din rigle de cadru

Pstalpcn = Priglan L
Pstalpcn = 2.997 15 = 44.955 daN
Pstalpcc = Priglac L
Pstalpcc = 4.500 15 = 67.500 daN
8
(3)Incarcari totale pe stalpii centrali (Qstalpcn ;Qstalpcc)

Incarcari totale la baza stalpului

Qstalpcn = Gstalpcn + Pstalpcn

Qstalpcn = 11.115 + 44.955 = 56.070 daN
Qstalpcc = Gstalpcc + Pstalpcc
Qstalpcc = 14.985 + 67.500 = 82.485 daN

4.4.2. Calcul static

Efortul axial de calcul

STALPI MARGINALI
Nstalpmc = Qstalpmc
Nstalpmc = 41.243 daN

STALPI CENTRALI
Nstalpcc = Qstalpcc
Nstalpcc = 82.485 daN

4.4.3 DETERMINAREA DIMENSIUNILOR SECTIUNII

TRANSVERSALE ALE STALPILOR
(rezistenta otelului se considera Rotel = 2.100 (daN/cm2)

Nc
= stA Rotel
st

Coeficientul de flambaj este (pentru sectiunea de stalp aleasa)

Pentru
lf
= 10 = 1,0
h, b
lf
= 25 = 0,4
h, b
7, 2
0,29
= 24,82
= 0,407

intre care se interpoleaza liniar

stalp marginali : m = 1,5

nec
m N stm
c

A stm = Astmef
Rotel
1,5 41.243
Astmnec = 0,407 2.100 = 72,35 cm2 < Astmef
Se alege in baza criteriilor de rigiditate, tehnologice, respectiv de rezistenta profil
HEA 300...900 si se considera valoarea Astmef din tabel.
Profil HEA 240 76,8 cm2

stalp centrali : m = 1,2

9
 nec
m N stm
c
1,2 82.845
Astc = Astmef = 0,407 2.100 = 115,76 cm2 < Astmef
Rotel

Se alege in baza criteriilor de rigiditate, tehnologice, respectiv de rezistenta profil

HEA 300...900 si se considera valoarea Astmef din tabel.
Profil HEA 300 112,5 cm2
5. ALCATUIREA SUBANSAMBLULUI DE FUNDATIE
5.1 Distributia fundatiilor - centrali si marginali
Stalpii cadrelor dispun de fundatii izolate, realizate din baza stalpilor din otel, respectiv
cuzineti de beton armat si blocuri din beton simplu (a se vedea sectiunea transversala din
tema).
Cadrele (formate din stalpi si rigle) sunt dispuse la distanta ''T'' intre ele, existand in totalitate
sase cadre (a se vedea sectiunea transversala, respectiv plan planseu conform temei).
Fiecare cadru dispune de doi stalpi marginali si trei stalpi centrali, distanta intre stalpi- in
planul cadrului fiind egala cu ''L'', fixata prin tema (de regula deschiderea ''L'' se alege in
functie de cerinte functionale, sau estetice, tinand cont inclusiv de recomandarile tehnico-
financiare).

5.2 Tehnologia de realizare

Fundatiile- cuzinetul si blocul de fundare se recomanda a se realiza din beton armat monolit
de clasa minima C8/10.

5.3 Conditii de predimensionare

5.3.1. Schema statica

Schema statica presupune cinci blocuri de fundatie, dispuse la distante''L'' inter-ax.

5.3.2. Conditii de rigiditate

Cuzinet forma prismatica , lcuzinet, bcuzinet, hcuzinet

Bloc de fundare - forma prismatica sau in trepte de minim 40 cm pentru o treapta, sau cel
mult 3 trepte, ale caror inaltime minima este de 30 cm.
lcuzinet lplaca de baza + 30 cm = 50 + 30 = 80 cm
bcuzinet bplaca de baza + 30 cm = 50 + 30 = 80 cm
hcuzinet
0,25
lcuzinet
hcuzinet
0,25 hcuzinet = 20 cm
80
hcuzinet minim = 30 cm.

tg = 1,05 pentru pconv = 2 daN/cm2 si bloc de fundare din beton armat de clasa C8/10
tg = 1,05 hfundatie = 80 1,05 = 42 cm

adancimea de inghet - Brasov -1,00 m - se considera hfundatie = 100 cm

bloc de fundare cu o treapta

lcuzinet
= 0,50 0,65
b fundatie
lfundatie = 160 cm
10
bcuzinet
= 0,50 0,65
b fundatie
bfundatie = 160 cm

bloc de fundare mai multe trepte:

lcuzinet
= 0,40 0,50
l fundatie
bcuzinet
= 0,40 0,50
b fundatie

5.3.3. Conditii tehnologice

lcfundatie, bcfundatie, lmfundatie, bmfundatie, hmfundatie = multiplu de 10 cm intregi;
lccuzinet, bccuzinet; lmcuzinet , bmcuzinet = multiplu de 5 cm intregi.

5.4. Conditii de rezistenta

5.4.1. Evaluarea incarcarilor

Sunt evaluate incarcarile gravitationale, iar cele orizontale se vor considera prin coeficientii m
distinct pentru cele marginale si centrale.

(1) Incarcari permanente (Ngfmn, Ngfmc, Ngfcn, Ngfcc)

Fundatii Marginale
(a) greutate proprie cuzinet si fundatie
(se considera din conditia 5.3.2. si 5.3.3. lcm,bcm,lfm,bfm);

Ngfmn = Gfundatie,mn = lm,fundatie bm,fundatie hm,fundatie beton = 1,6 1,6 1 2400 = 6144 daN
Ngfmc = Gfundatie,mc = Gfundatie,mn n = 6.144 1,35 = 8.294 daN
Ngcuzinet,mn = Gcuzinet,mn = lm,cuzinet bm,cuzinet hm,cuzinet beton = 0,8 0,8 0,3 2.500 = 480
daN
Ngcuzinet,mc= Gcuzinet,mc= Gcuzinet,mn n = 480 1,35 = 648 daN

Fundatii Centrale
(b) greutate proprie cuzinet si fudatie .
(se considera din conditia 5.3.2. si 5.3.3. lcm,bcm,lfm,bfm);
Ngfcn = Gfundatii,cn = lc,fundatie * bc,fundatie * hc,fundatie * beton = 1.6 * 1.6 * 1 *
2400 = 6144 daN
Ngfcc = Gfundatii,mc = Gfundatii,cn n = 6.144 1,35 = 8.294 daN
Ngcuzinet,cn = Gcuzinet,cn = lc,cuzinet bc,cuzinet hc,cuzinet beton = 0,8 0,8 0,3 2.500 = 480 daN
Ngcuzinet,cc= Gcuzinet,cc= Gcuzinet,cn n = 480 1,35 = 648 daN

(2) Incarcari totale din stalpi (Qn, Qc)

Stapl Marginal
Qmn = Nmqpartn (incarcare normata) = 22.478 daN
Qmc = Nmqpartc (incarcare de calcul) = 33.750 daN

Stalp Central
Qcm = Ncqpartn (incarcare normata) = 56070 daN
Qcc = Ncqpartc ( incarcare de calcul) = 82.485 daN

(3) Incarcari totale (Nqfmn,Nqfmc)

Fundatii Marginale
11
 Nqfmn = Ngfmn + Nmqpartn = 6.144 + 480 + 22.478 = 29.102 daN
Nqfmc = Ngfmc + Nmqpartc = 8.294 + 648 + 33.750 = 42.692 daN

Fundatii Centrale
Nqfcn = Ngfcn + Ncqpartn = 6.144 + 480 + 56.070 = 62.694 daN
Nqfcc = Ngfcc + Ncqpartc = 8.294 + 648 + 82.485 = 91.427 daN

5.4.2. Calcul static

Efort axial la baza fundatiei:

Fundatii Marginale:
Nfmn = Nqfmn = 29.102 daN
Nfmc= Nqfmc = 42.692 daN

Fundatii Centrale:
Nfcn = Nqfcn = 62.694 daN
Nfcc= Nqfcc = 91.427 daN

5.4.3. Determinarea dimensiunilor fundatiilor (se considera pconv = 2 daN/cm2)

N nfm
Avand in vedere relatia : pef = m pconv
A fm

Fundatii Marginale

N fm
Afm = lfm bfm m
pconv
29.102
160 160 1,5 25600 21827 adevarat
2

A fm
Daca se considera din conditiile 5.3.2. si 5.3.3. bfm
b fm
Se alege in baza riteriilor de rigditate , tehnologice, respectiv de rezistenta l cm,bcm,lfm,bfm
lfm = 150 150 = 22.500 21.827 adevarat
lfm = 150 cm
bfm = 150 cm

Fundatii Centrale
N nfc
Afc = lfc bfc m
pconv
62.694
160 160 1,2 25.600 37.616 fals
2
A fc
Daca se considera din conditiile 5.3.2. si 5.3.3. bfm
b fc
Se alege in baza riteriilor de rigditate , tehnologice, respectiv de rezistenta l cc, bcc, lfc, bfc
lfc = 200 200 = 40.000 37.616 adevarat
lfc = 200 cm
bfc = 200 cm

12