Sunteți pe pagina 1din 12

Dreptul mediului-Subiecte examen

1.Notiunea dreptului mediului

Raspuns: ->Notiunea de mediu - termenul de mediu isi are originea din substantivul
englezesc environment preluat ulterior si in franceza precum si in alte limbi
:spaniola,italiana si desemneaza spatiul din jurul omului.
->Notiunea de mediu este considerata ca fiind o notiune fundamentala si
cuprinzatoare prin care se intelege lumea vie si cea neinsufletita.
->Notiunea de mediu sta la baza ecologiei ca stiinta definita de biologi ca fiind: studiul
relatiilor complexe,directe si indirecte dintre animal si mediul lor organic sau
anorganic ,pt geografie mediul este ansamblul factorilor naturali si al celor creati prin
diverse actiuni umane care in stransa interdependenta influenteaza echilibrul ecologic
si determina conditiile de viata pt om pt dezvoltarea societatii.
->Mediul este definit si in filosofie sau sociologie ca fiind ansamblul de
factori,relatii,conditii,institutii,grupuri si ideologii sociale in interiorul si sub influenta
carora se gaseste un individ sau un microgrup determinat.
->In sens urbanistic mediul reprezinta ansamblul elementelor fizice,chimice,biologice
si sociale care caracterizeaza un spatiu si influenteaza viata unui grup uman.

In legislatia noastra din punct de vedere juridic mediul este definit in mod globalizant
cuprinzand totalitatea elementelor abiotice ,biotice ,valorile materiale si
spirituale,calitatea vietii si orice alt element care exercita influenta asupra
sanatatii si bunastarii omului.
Art 1 alin (2) din ordonanta de urgenta guvernamentala 125/2005 privind protectia
mediului defineste mediul ca fiind ansamblul de conditii si elemente naturale ale
Terrei,aerul,apa,solul,subsolul,aspectele caracteristice ale peisajului,toate straturile
atmosferice,toate materiile organice si anorganice precum si fiintele vii ,sistemele
naturale in interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior ,inclusiv unele
valori materiale si spirituale,calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea
si sanatatea omului.
La nivel international conceptul de mediu nu are o definitie unitara.Totusi,unele
lamuriri privind termenul de mediu le regasim in conventia de la Benelux,in materie
de conservare a naturii si protectie a peisajelor ,in conventia privind raspunderea
civila pt daune rezultand din exercitarea de activitati periculoase pt mediu din anul
1993 ,precum si in agenda 21 adoptata la conferinta mondiala pt mediu si dezvoltare
de la Rio din anul 1992.Definirea mediului in raport direct cu conditia naturala a
omului a dus la formularea termenului de mediu uman care a facut tranzitia catre un
concept complex al mediului care se afirma si astazi.
O definitie clara a notiunii de mediu nu gasim nici in dreptul UE si totusi in
documentele UE mediul reprezinta ansamblul elementelor care in complexitatea lor
relationala constituie cadrul si conditiile vietii omului.Directivele comunitatii
europene referitoare la informatiile privind mediul arata ca acestea din urma vizeaza
starea elementelor de mediu si factorii ce afecteaza sau care pot afecta elementele de
mediu.
Intrucat nu exista inca o definitie acceptata la nivel global ,mediul ramane o notiune
cameleon ingloband resursele naturale si actiunea dintre acestea.

2.Obiectul si domeniul de reglementare ale dreptului mediului

Obiectul dreptului mediului il reprezinta relatiile sociale ce se nasc in legatura cu


conservarea si dezvoltarea mediului natural si artificial.
Obiectul dreptului mediului poate fi determinat pornind initial de la ideea unui drept
pt mediu urmat de aceea a unui drept care sa ocroteasca fiinta umana de un mediu
deteriorat ajungand in final la ocrotirea mediului si a fiintei umane ca la un tot unitar.
Obiectul de reglementare a dreptului mediului rezulta din OUG 195/2005 cu
modificarile si completarile ulterioare.Ultimile modificari au fost aduse prin legea
187/2012 pt punerea in aplicare a legii 286/2009 privind codul penal.Conform art 1
alin(1) din OUG obiectul il constituie un ansamblu de reglementari juridice privind
protectia mediului ,obiectiv de interes public major ,pe baza principiilor si
elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila.
Metoda de reglementare consta in modul in care statul actioneaza asupra unor relatii
sociale sau ansamblul modalitatilor prin care se dirijeaza conduita umana pe o cale
socialmente utila.

3.Sursele dreptului mediului pe plan national.enumerati si analizati

-Constitutia - reprezinta legea fundamentala a tarii si face trimiteri concrete la dreptul


mediului.Pt prima data s-a acordat importanta dreptului mediului in Constitutia din
2003 care o modifica pe cea din 1991 prin instituirea art.35 care prevede dreptul
oricarei persoane la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic pt a carui
exercitare statul asigura cadrul legislativ necesar.Persoanelor fizice si persoanelor
juridice le revine indatorirea de a proteja si ameliora mediul inconjurator.Dpdv juridic
prevederile constitutionale in materie stabilesc 3 categorii de obligatii in sarcina
statului vizand exploatarea nationala in concordanta cu interesul national al resurselor
naturale (art 135(2) litera d),refacerea si ocrotirea mediului inconjurator precum si
mentinerea echilibrului ecologic (art 135(2) litera e),crearea conditiilor necesare pt
cresterea calitatii vietii (art. 135 (2) litera f) .Aceste obligatii configureaza dreptul
fundamental corelativ al cetatenilor la conservarea si protectia mediului.Art 44 alin (7)
prevede ca dreptul de proprietate privata obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati precum si la respectarea celorlalte
sarcini care potrivit legii sau obiceiului revin proprietarului creandu-se o adevarata
servitute legala de mediu.Prin art 135 alin (3)se stabileste ca bogatiile de interes public
ale subsolului,spatiului aerian,apelor cu potential energetic valorificabil de interes
national,plajele,marea teritoriala,resursele naturale ale zonei economice si ale
platoului continental ,precum si alte bunuri stabilite de legea organica fac obiectul
exclusiv al proprietatii publice fiind bunuri inalienabile.
Consacrarea la nivel national,constitutional a dreptului la un mediu sanatos si
echilibrat ecologic printre drepturile si libertatile fundamentale semnifica in fapt
ridicarea interesului general de protectie a mediului la acela de principiu si de drept
garantat si ocrotit prin legea fundamentala.

-legea = este definita ca fiind actul juridic cu caracter normativ elaborat in


conformitate cu Constitutia ,potrivit unei proceduri prestabilite prin utilizarea de
tehnici specifice,emis in exercitarea functiei legislative si prin care se reglementeaza
primar in domeniu.
Ca izvor al dreptului mediului legea este cea mai intalnita modalitate de reglementare a
raporturilor juridice in domeniu.Inca de acum un sfert de veac legislatia nationala a
adoptat in materie de mediu o lege cadru OUG 195/2005 prin care sunt stabilite
principiile si elementele strategice ,regimul substantelor periculoase ,regimul
deseurilor ,ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a
plantelor,organismelor modificate genetic ,activitatilor nucleare,conservarea
biodiversitatii si arii naturale protejate,protectia atmosferei,a solului si a subsolului,dar
si atributiile si raspunderile autoritatilor competente in domeniul mediului.
Aceste dispozitii privitoare la mediu si la protectia acestuia au caracter general si se
regasesc in acte normative speciale ,de ex legea 17/1990 privind regimul apelor
maritime ale marii teritoriale,legea 82/1993 privind constituirea rezervatiei biosferei
Delta Dunarii ,legea apelor nr 107/1996 ,legea 462/2001 privind regimul ariilor
protejate,legea 451/2002 pt ratificarea Conventiei Europene a peisajului adoptata la
Florenta.Exista si legi speciale care fara sa se refere in principal la protectia si
conservarea mediului cuprind unele dispozitii din acest domeniu.In ceea ce priveste
decretele legi avand in vedere caracterul lor exceptional ne regasim cu dificultate in
categoria surselor actuale ale dreptului mediului.

-hotararile de Guvern ,ordinele si instructiunile ministrilor - sunt acte normative


adoptate de Guvern potrivit Constitutiei.
Hotararile se emit pt organizarea executarii legilor.
Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare in limitele si conditiile
prevazute de aceasta ori in situatii deosebite. (ex: hotararea de Guvern 267/2005
privind constituirea si utilizarea fondului de ameliorare a fondului funciar; HG
1268/2010 privind aprobarea programului de protectie si gestiune a monumentelor
istorice in lista patrimoniului mondial UNESCO)
Ordinele si reglementarile departamentale - sunt acte normative subordonate legii in
diferite domenii de activitate si sunt emise de diverse organe ale administratiei publice
centrale.

-actele autoritatilor publice locale - sunt hotararile adoptate de consiliile locale in


exercitarea atributiilor ce le revin in limitele competentelor lor pt protectia si
conservarea mediului.Atributiile acestor acte de reglementare sunt prevazute in legea
215/2001 privind administratia publica locala.In categoria actelor administratiei
publice locale intra hotararile privind monumentele istorice si arhitecturale
,monumentele naturii,parcuri si arii protejate de interes local ,amenajarea teritoriului
etc.In unele situatii aceste hotarari sunt luate pt conservarea acestora pana la
reglementarea protectiei lor pe calea legii.

-cutuma- este dreptul constituit prin obisnuinta.Conform TGD pt ca un obicei sa capete


caracter juridic este nevoie de indeplinirea unor conditii obiective ,materiale in sensul
ca trebuie sa existe o practica indelungata ,dar si a unor conditii obiective care constau
in convingerea ca regula astfel formata are caracter obligatoriu,bucurandu-se de
sanctiune statala.Desi legea castiga teren in detrimentul obiceiurilor acestea continua
sa existe si sa actioneze atat in dreptul public ,cat si in cel privat.

-jurisprudenta - in sistemul nostru de drept nu este considerata izvor de drept.Este


alcatuita din totalitatea solutiilor si hotararilor judecatoresti pronuntata de catre
instantele de toate gradele prin care s-au interpretat normele juridice la diferite situatii
concrete.
In prezent CC stabileste expres interdictia ca judecatorul sa creeze norme juridice prin
hotararea pe care o pronunta.

-doctrina - are ca functie analiza dreptului pozitiv si pe aceasta baza constituirea unui
ansamblu coerent si logic de notiuni,concepte,date.In prezent doctrina are influenta
asupra procesului de creare,interpretare,aplicare si adaptare a normelor juridice ; este
considerata un izvor de drept indirect cu rol in studierea legii,a relatiilor sociale supuse
reglementarii.

4.Principiile dreptului mediului:


Principiile dreptului mediului sunt enumerate la art 3 oug 195/2005:

1.principiul intregarii politicii de mediu in celelalte politici sectoriale:intregrarea


politicilor de mediu in politicile sectoriale(agricultura,transport
,industrie),preocuparile pentru promovarea instrumentelor economice in
administrarea mediului,precum si relatia mediu-privatizare constituie prioritati in
constructia societatii avand drept scop imbunatatirea calitatii mediului si realizarea
dezvoltarii durabile;

In aceste conditii o armonizare intre nevoia dezvoltarii economice si protectia


mediului este esentiala.

Este absolut necesar ca factorii de decizie din diferite domenii sa caute metode de
rezolvare simultana a unor probleme de mediu,sa evite transferarea de la o
componetata a mediului la alta;

Principiul precatiuei in luarea deciziei-acest principiu a fost formulat pentru prima


data la nivel international de organizatia economica pentru cooperare si dezvoltare
in 1987.
Cadrul celei de-a doua conferinte internationale privind protectia marii nordului.

Principiul precautiei este un principiu fundamental conform caruia absenta


certitudinii nu trebuie sa impiedice adoptarea de masuri care sa previna un risc de
pagube grave si ireversibile pentru mediu;

Principiul are aplicabilitatea generala ,obligatia de precautie fiind prezenta in orice


domeniu de activitate umana care poate sa aduca atingere mediului inconjurator si
prezinta importanta in stabilirea culpei persoanei ce urmeaza sa raspunda pentru
faptele prin care s-au cauzat pagube.

3)Principiul actiunii preventive presupune evaluarea riscului si impactului ecologic


in vederea adoptarii masurilor de evitare a producerii consecintelor negative pentru
mediu a actiunilor socio-umane.Acest principiu se completeaza cu principiul
precautiei,diferenta consta in aceea ca in cazul prevenirii exista o certitudine asupra
existentei si consecintelor riscului adoptandu-se masuri in cunostinta de cauza
.Trebuie sa se adopte masuri fata de un risc necunoscut,cel mult banuit.Acest
principiu comporta 2 categorii de actiuni :1.cele de inlaturare a cauzelor poluarii si
2.limitarea sau eliminarea totala a consecintelor negative asupra factorilor de mediu
in contextul in care poluarea s-a produs.Un rol important in aplicarea practica a
principiului preventiei il constituie si o serie de activitati precum evaluarea adecvata
,evaluarea impactului asupra mediului si activitatea de evaluare a riscului.

4)Principiul retinerii poluantilor la sursa-retinerea poluantilor la sursa nu trebuiesa


fie doar un principiu moral ci si unul juridic prin consacrarea expresa a legii ;

Principiul se poate realiza pe deplin doar prin asocierea masurilor de ordin juridic si
administrativcu cele de ordin educational

5)Principiul poluatorul plateste presupune obligarea poluatorilor sa suporte


consecintele poluarii pe care o provoaca .in acest sens,este necesara stabilirea unui
mecanism special de raspundere,precum si utilizarea instrumentelor economico
fiscale.

Acest principiul a fost dezvoltat ca o metoda de alocare a costurilor de mentinere sub


control a poluarii.

Deasemenea el poate fi aplicat direct ca o taxa de poluare sau ca o penalitate.

6)Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specific cadrului


natural:presupune necesitatea intretinerii si reproducerii calitatilor naturale ale
factorilor de mediu si in special ale resurselor naturale.
7)Principiul participarii publicului la elaborarea si aplicarea deciziilor de mediu:ca
si component principale ale participarii publicului la procesul decisional al
problemelor privind protectia mediului ,Constitutia reglementeaza si garanteaza
libertatea de exprimare art30 si dreptul persoanei de a avea acces la orice
informatie de interes public,art.31.

8)Principiul informarii si cooperari intre state in domeniul protectiei mediului


:necesitatea de cooperare intre state a fost subliniata la conferinta ONU de la
Stockholm in 1972 ,conferinta care a constituit un prim semnal de alarma asupra
politicii statelor in ceea ce priveste protectia mediului .

5.Functiile dreptului mediului


Dreptul mediului ocupa un loc important in cadrul sistemului de drept romanesc
datorita obiectului sau de reglementare.Prin instituirea normelor juridice de dreptul
mediului s-a urmarit utilizarea rationala a resurselor naturale,ocrotirea mediului
natural si artificial,a vietii si sanatatii oamenilor,protejarea tuturor vietuitoarelor si a
conditiilor de viata in general.Dreptul mediului cuprinde pe de o parte functii generale
ale dreptului in cadrul sistemului social si anume functia de institutionalizare sau
formalizare juridica a organizarii social-politice,functia de conservare,aparare si
garantare a valorilor fundamentale ale societatii,functia de conducere a
societatii,functia normativa,functia educativa si informativa ,iar pe de alta parte
cuprinde o serie de functii specifice in raport cu scopurile principale pe care le
urmareste asigurarea si anume:
1.functia de asigurare a unui mediu sanatos si prosper prin organizarea si
institutionalizarea actiunii social-politice in vederea protectiei si ameliorarii
mediului
Dispozitiile dreptului mediului creeaza si perfectioneaza permanent cadrul
institutional necesar gestionarii si administrarii problemelor de mediu,a activitatilor
de monitorizare si control al factorilor de mediu precum si cel al tragerii la raspundere
a poluatorilor.In temeiul acestei functii ,pe cale juridica,se stabilesc si functioneaza
structurile necesare in vederea identificarii analizei,deciziei si infaptuirii diferitelor
masuri vizand solutionarea problemelor ecologice.
2.functia de promovare a obiectivelor dezvoltarii durabile
Se realizeaza prin includerea protectiei mediului in cadrul procesului de dezvoltare
urmarindu-se restabilirea si mentinerea unui echilibru rational ,pe termen lung, intre
dezvoltarea economica si integritatea mediului natural.Aceasta functie se realizeaza
prin stimularea unui tip superior de dezvoltare care sa imbine in mod armonios
cerintele unei cresteri economice rapide cu cele ale conservarii si ameliorarii calitatii
naturale ale mediului ambiant.
3.functia de protectie,conservare si ameliorare a mediului
Prin lege sunt prevazute o serie de dispozitii si norme tehnice prin a caror respectare
se asigura prevenirea poluarii oricarui factor de mediu,combaterea poluarii si
inlaturarea efectelor negative pe care le pot produce produsele si substantele
chimice.Aceste obiective se realizeaza prin stabilirea obligatiilor de instalare si
functionare a sistemelor de purificare a gazelor si epurare a apelor uzate la parametrii
proiectati,realizarea investitiilor,intensificarea valorificarii substantelor reziduale
utilizabile,cresterea fertilitatii solulilor,combaterea eroziunii si degradarii fondului
forestier,administrarea judicioasa a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor.Normele
privind raspunderea juridica in domeniul ecologic contribuie la prevenirea sau
combaterea actelor sau faptelor prin care se aduce atingere calitatii mediului.
4.functia de promovare a cooperarii internationale in domeniul protectiei
mediului
Dreptul reprezinta un important factor al cooperarii intre state in vederea armonizarii
si coordonarii activitatilor nationale cu cele pe plan regional si international pentru
adoptarea si implementarea unor masuri corespunzatoare potrivit specificului
geografic al fiecarui stat.Prin normele juridice se realizeaza optimizarea si
diversificarea cooperarii economice internationale a transferului de tehnologii,a
asigurarii unei asistente tehnice la diversele probleme ale protectiei si dezvoltarii
calitatii naturale ale mediului ambiant.Dreptul mediului are un rol aparte in
constientizarea sociala a problemelor ecologice,in formarea constiintei ecologice.

6.Analiza comparativa dintre dreptul mediului si dreptul civil


dreptul mediului si dreptul civil
Dreptul civil cuprinde norme care reglementeaza cea mai importanta institutie
juridica,proprietatea.In sfera de reglementare a acestei institutii si cu privire la aceasta
se determina domeniul relatiilor sociale de mediu.Interconexiunile dintre cele 2
ramuri sunt determinate de exercitarea dreptului de proprietate asupra factorilor de
mediu protejati legal: sol,subsol ,ape,paduri.Asadar normele dreptului civil
interactioneaza sub unele aspecte cu cele referitoare la ocrotirea si conservarea
solului si subsolului,apelor si padurilor.Interconexiuni ale acestor 2 ramuri avem si in
planul raspunderii civile pt daune ecologice,vorbindu-se astfel despre un adevarat
drept civil al mediului.Constitutia in art.44(7) contureaza relatia dintre dreptul de
proprietate si dreptul la un mediu sanatos prin instituirea in sarcina titularului
dreptului de proprietate a obligatiei la respectarea sarcinilor de protectie a mediului.
Diferenta dintre cele 2 ramuri de drept consta in obiectul si metoda de reglementare
specifica fiecarei ramuri ,dar si de calitatea titularului dreptului si obligatiei in raport
cu normele juridice civile si cele de dreptul mediului.Diferenta consta si in faptul ca
dreptul civil este o ramura de drept privat al carei obiect de reglementare il reprezinta
raporturile juridice patrimoniale si nepatrimoniale ce se stabilesc intre persoane fizice
si juridice aflate pe pozitie de egalitate juridica,pe cand in dreptul mediului partile
raportului juridic se gasesc intr-o forma de subordonare,iar obiectul consta in relatiile
de ocrotire,conservare si ameliorare a dreptului mediului.

7.Analiza comparative dintre dreptul mediului si dreptul administrative


Intre cele 2 ramuri de drept exista atat asemanari,cat si deosebiri.Atat in raporturile
juridice administrative ,cat si in cele de dreptul mediului partile se afla pe pozitie de
subordonare ,una dintre ele fiind de regula un organ al administratiei de
stat.Raporturile de drept administrativ se nasc in cadrul si pt realizarea activitatii
executive pe cand raporturile de dreptul mediului se nasc in scopul
protectiei,conservarii si dezvoltarii mediului.Problema infaptuirii si aplicarii unei
politici de mediu a determinat si instituirea unei administratii cu atributii
specifice,organizata special in acest sens.De asemenea,regulile aplicabile faptelor ce
constituie contraventii in domeniul mediului sunt stabilite prin norme juridice
administrative.Autoritatile administrative sunt inzestrate cu putere publica actionand
in scopul indeplinirii unor servicii de interes public major.In ambele ramuri de drept
are prioritate interesul public.
Diferenta dintre cele 2 ramuri consta pe langa obiectul de reglementare si in principii
si izvoare specifice.
8.Raportul juridic de mediu.Notiune si structura.
Notiunea raportului juridic de mediu:

Cunoscut este faptul ca o relatie sociala imbraca forma raportului juridic prin
consacrarea normativa.

Relatiile sociale de dreptul mediului devin raporturi juridice ca urmare a


reglementarilor prin normele dreptului mediului.

Pentru ca un raport juridic concret de mediu sa ia nastere este necesar sa


intervina un fapt juridic.

Lato sensu- faptul juridic desemneaza atat actiunile omenesti cu sau fara intentia
de a produce efecte juridice, cat si faptele naturale care leaga nasterea, modificarea sau
stingerea unui raport de dreptul mediului.

In literatura juridica de specialitate, raportul juridic de dreptul mediului este


definit in mod diferit, existand 3 curente care abordeaza esenta raportului de dreptul
mediului.

Unele doctrine considera ca raporturile de dreptul mediului pot aparea doar intre
persoane si doar in legatura cu protectia, conservarea si ameliorarea mediului.

Sustinatorii acestui curent considera ca relatiile legate de folosirea componentelor


de mediu, desi au ca obiect resursele naturale formeaza totusi obiectul dreptului civil si
prin urmare, sunt raporturi de drept civil.

In alta conceptie, raporturile de dreptul mediului apara intre om si resursele


naturale si nu reflecta o categorie distincta de raporturi.

O a 3-a opinie include in definirea raportului de mediu expresia componente de


mediu.

Concluzionand, putem spune ca raportul de mediu este acel raport care apare intre
persoane in legatura cu folosirea rationala, protectia, conservarea si dezvoltarea
componentelor biotice, abiotice si antropogene ale mediului raporturi reglementate de
normele dreptului mediului si care, in caz de necesitate, sunt aparate prin forta
coercitiva a statului.

In literatura de specialitate se constata existenta mai multor opinii referitoare la


elementele constitutive ale raportului de mediu.

Dintr-o pozitie dominanta a doctrinei juridice rezulta ca raportul juridic este


compus din 2 elemente:

1. Unul material

2. Altul ideal

Intr-o alta perspectiva, raportul juridic este vizat ca o relatie de la o persoana la


alta.

Majoritatea autorilor considera ca raportul juridic de mediu este format din 3


elemente:

1. Subiectii

2. Obiectul

3. Cotinutul

9.Notiunea de drept fundamental al omului


Dreptul fundamental al omului: drepturile si libertatile fundamentale ale omului
constituie o finalitate a intregii activitati umane a aceleia democratice
progresiste.Problematica drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului este
reglementata de dreptul constitutional pe plan intern,este obiect al reglementarilor de
drept international public.
Drepturile omului sunt drepturi universal valabile aplicabile tuturor ,in timp ce drepturile
cetatenesti ,sunt aplicabile unui anumit grup de oameni cetatenii unui stat.
10.Cele 5 drepturi garantii
: Statul recunoate oricrei persoane dreptul la un mediu sntos i echilibrat ecologic,
garantnd n acest scop:
a) accesul la informaia privind mediul, cu respectarea condiiilor de confidenialitate
prevzute de legislaia n vigoare;
b) dreptul de asociere n organizaii pentru protecia mediului;
c) dreptul de a fi consultat n procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii i
legislaiei de mediu, emiterea actelor de reglementare n domeniu, elaborarea planurilor i
programelor;
d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaiilor pentru protecia
mediului, autoritilor administrative i/sau judectoreti, dup caz, n probleme de mediu,
indiferent dac s-a produs sau nu un prejudiciu;
e) dreptul la despgubire pentru prejudiciul suferit.

11.Autoritatile nationale cu rol in protectia mediului.


4.Autoritatile nationale cu rol in protectia mediului
a)Ministerul Mediului,Apelor si Padurilor -> realizeaza politica nationala in domeniul
mediului,gospodaririi apelor si managementului silvic; actiunile ministerului sunt
indreptate catre protejarea mediului si resurselor naturale spre garantarea unui mediu
curat pt generatia actuala si viitoare,promovand principiile dezvoltarii durabile; art.75
din OUG 195/2005 prezinta atributiile si raspunderile acestui minister,si anume:
-reactualizeaza strategia protectiei mediului cu respectarea principiilor si elementelor
strategice din ordonanta ;
-coordoneaza activitatea de instruire in domeniul mediului;
-avizeaza normele si reglementarile referitoare la activitati cu impact asupra mediului
elaborate de alte autoritati si controleaza aplicarea acestora;
-aplica sanctiuni prin Garda Nationala de Mediu pt nerespectarea legislatiei de mediu,pt
neconformarea la conditiile impuse prin actele de reglementare.
b)Agentia Nationala pt Protectia Mediului -> infiintata in 2004 intr-o perioada de
reforme majore in domeniul mediului; ANPM este menita sa actioneze pt a asigura
populatiei un mediu sanatos in armonie cu dezvoltarea economica si cu progresul social;
are urmatoarele atributii:
-planificarea strategiei de mediu;
-monitorizarea factorilor de mediu;
-autorizarea activitatilor cu impact asupra mediului;
-implementarea legislatiei politicilor de mediu la nivel national si social;
-coordonarea realizarii planurilor de actiune sectoriale si a planului national de actiune
pt protectia mediului.
c)Garda Nationala de Mediu -> infiintata prin HG 1167/2001 ; este un for specializat de
inspectie si control ,iar comisarii sunt functionari publici cu statut specific care pot lua
masuri de sanctionare sau de suspendare a activitatii ca urmare a poluarii si deteriorarii
mediului sau pt nerespectarea conditiilor impuse prin actele de reglementare si a
masurilor stabilite in notele de constatare si de rapoartele de inspectie si control;
d)Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii -> infiintata in 1990; ca
organizatie responsabila pt conservarea si managementul biodiversitatii,ecosistemelor
si resurselor naturale din Delta Dunarii.
12.Notiunea de acte de reglementare.Trasaturi si categorii.
1.Notiunea de acte de reglementare.Trasaturi.Categorii
Autoritatile competente pt protectia mediului,cu exceptia garzii nationale de mediu si a
structurilor subordonate acesteia,conduc procedura de reglementare si emit acte de
reglementare in conditiile legii.Legiuitorul foloseste termenul de reglementare cu
sensul de a actiona,a conduce,a elabora si emite acte in vederea protejarii mediului.
Art.2 din OUG 195/2005 enumera asemenea acte de reglementare si anume:
-avizul de mediu;
-acordul de mediu;
-avizul natura 2000;
-autorizatia de mediu;
-autorizatia integrata de mediu;
-autorizatia privind emisiile de gaze cu efect de sera;
-autorizatia privind activitatile cu organisme modificate genetic.
Aceste acte de reglementare sunt definite ca fiind acte tehnico-juridice instrumentate si
emise conform unei proceduri speciale si care exprima decizia autoritatilor competente in
materie de mediu si stabilesc conditii pt desfasurarea proiectelor,planurilor sau
activitatilor,precum si drepturi si obligatii pt titularii acestora din perspectiva asigurarii
protectiei si conservarii mediului.
Actele de reglementare privind protectia mediului sunt in egala masura acte
administrative din perspectiva regimului juridic al acestora,dar si acte specifice de
dreptul mediului ,dpdv tehnic neputand fi analizate in nicio speta care le vizeaza exclusiv
cu privire la respectarea procedurilor administrative si cu atat mai putin exclusiv cu
privire la respectarea procedurilor tehnice.Se apreciaza ca
eliberarea,reinnoirea,suspendarea,incetarea actelor de reglementare sunt supuse unui
regim special de drept al mediului,dreptul administrativ avand rolul de drept comun si
gen proxim in raport de care se releva diferenta specifica.
13.Protectia atmosferei in dreptul intern.
2)Protectia atmosferei in dreptul intern - OUG 195/2005 stabileste scopul protectiei
atmosferice si in acest sens prevede ca prin protectia atmosferei se urmareste
prevenirea,limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii acesteia pt a evita manifestarea
unor efecte negative asupra mediului,sanatatii umane si a bunurilor materiale.
OUG 243/2000 aprobata prin legea 65/2001 privind protectia atmosferei stabileste ca
prin reglementarea activitatilor cu impact asupra calitatii atmosferei,dar si printr-o
strategie nationala corespunzatoare in domeniu se urmareste asigurarea dreptului
fiecarei persoane la un mediu de calitate.Strategia nationala privind protectia atmosferei
are ca scop crearea cadrului necesar pt dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat
de gestionare a calitatii aerului,eficient din punct de vedere economic.
Principalele obiective ale strategiei nationale in domeniu sunt:
-mentinerea calitatii aerului dpdv calitativ acolo unde este necesar;
-imbunatatirea calitatii aerului in zonele in care acesta nu se incadreaza in limitele
prevazute de normele in vigoare pt indicatorii de calitate;
-adoptarea de masuri corespunzatoare pt limitarea si eliminarea efectelor negative ale
poluarii transfrontaliere;
-indeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile si tratatele internationale la care
Romania este parte;
-cooperarea internationala in materie
Atributiile si raspunderile in domeniul protectiei atmosferei revin deopotriva
autoritatilor statului si pers fizice si juridice.
Statul roman elaboreaza si conduce politica nationala de protectie a atmosferei urmarind
realizarea urmatoarelor obiective:
-introducerea de tehnici si tehnologii corespunzatoare pt retinerea poluantilor la sursa si
pt reducerea emisiilor de poluanti;
-gestionarea aerului in sensul asigurarii unei calitati corespunzatoare pt securitatea
sanatatii umane,animale si vegetale;
-modernizarea si perfectionarea continua a sistemului national de evaluare integrata a
calitatii aerului.
Autoritatea centrala pt protectia mediului are obligatia sa elaboreze norme tehnice
,standarde si programe privind calitatea aerului,emisiile de poluanti in aer,pragul
fonic,calitatea combustibililor,supravegherea calitatii aerului prin proceduri de prelevare
si analiza etc.
Autoritatea publica centrala pt protectia mediului poate ,conform legii,sa dispuna:
-incetarea temporara sau definitiva a activitatilor poluante;
-sa aplice restrictii si interdictii in scopul prevenirii,limitarii sau eliminarii emisiilor de
poluanti;
-sa aplice sanctiunile ce se impun.

S-ar putea să vă placă și