Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Manual-100 Idei Educatie Nonformala PDF

    Încărcat de

    Geanina Ionela Petrea Gheorghiu
    55 vizualizări102 pagini

    Titlu original

    Manual-100 idei educatie nonformala.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    55 vizualizări102 pagini

    Manual-100 Idei Educatie Nonformala PDF

    Încărcat de

    Geanina Ionela Petrea Gheorghiu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 102
    rganizatia Nationaléa Cercetasii Rom4aniei Ld PR wy a St Realizarea acestui material a fost posibil cu ajutorul: Echipa de coordonare Horatiu SERBANESCU, formator Asociatia CREATIV Silvia MISU, formator Asociatia CREATIV Radu SEUCHE, formator ONCR Redactori Roxana Boltasu Toana Malureanu = Aura Bodea Gina Crihana Paul Mucea Iulia Sulea Rares Diodiu Trina Negrutiu Daniela Sova Andrei Dobre Irina Opincaru Trina Tot Catalin Dorgo Elena Petrea Alexandra Ureche Isabela Gherghel Manuela Rus Andrei Avram Laura Hen Diana Slabu Corectura Tulia Elena Ditoiu Coperta Andrei Avram Simona Schiau (fotografi) Toate drepturile rezervate, Nico perte a acestel pubilcatl ru poate fl tradus¥ sau adapter In alt \Imbé, reprodusa seu transmis prin orice mijloace, incluzand ilustatile gi designul copertior,fird permistunea Oerartamentulul ce Programe al Organizatici Nationale "Cercetagi Romane!" care detine drepturile de autor, Aceste drepturi se aplicd in mod egal $1 asoclatillor cercetajesth nationale care sunt membre ale Organizatiei Mondiale a Misc Scout Publicatie reaizat8 de Echipa Natjonalé de Progreme a Oroanizctiel Nationale “Cercetasli Ram&nle'", membbrS cu drepturt depline 3 DOrganizatel Mondiae a Miscérii Scout, in parteneriat cu Asociata CREATIV. 100 de idel de edueatie nonformalis =100 de idei de educatie nonformala” este cel mai mare proiect desfasurat de Organizajia Nationala ,Cercetasii Romanief’ pana in prezent att din punct ce vedere al activitatior cat si al resurselor materiale si umane implicate. Problema identificata a fost lipsa_alternativelor de educatie si petrecere a timpului liver al copiilor s\tinerilor, pornind de la slaba implicare in proiecte de volunteriat si in comunitate a cetatenilor Romaniei. Proiectul are ca scop cresterea participaril civice a copillor gi tinerilor voluntari din 15 orase din cele 8 regiuni geografice ale Romaniei prin training, educatie non-formala si actiuni de voluntari Pentru realizarea scopulul, au fost stabiite cinci obiective operationale sl anume: 1: Furizarea unui program complex de instruire in vederea crearii de oportunitati pentru particlparea deplina a copillor si tinerlior la viaja comunitai gi la luarea decizillor care it privesc, pentru 80 de voluntari din cele 8 regiuni geografice ale Roméniei, 2: Crearea unor Instrumente de educatie non-formala adapiate nevoilor actuale ale copiiior si tinerilor din Romania si promovarea lor catre 50 de sucursale i iliale ale aplicantului cat si catre minim 100 de organizatit neguvemamentale de tineret 03: Dezvoltarea aptitudinilor si abiltatilor sociale, cvice si de viat& pentru peste 400 de copii si tineri din medii sociale difetite prin 4 programe spectiice - tabere de vara. 04: Implementarea de catre cei 80 de voluntari formati a 4 tipuri de activitati pentru implicarea in comunitate a aproximativ 1000 de copii si tineri in beneficiul a peste 12000 de persoane din cele 8 regiuni geogratice ale Romani 05: Formarea a 15 formatori, viltori membri ai Echipei Nationale de Formare a solicitantului, printr-un program de Training of Trainers de 5 zile, ca oblectiv de dezvoltare educationala. Proiectul sia propus, cu ajutorul partenarilor din Asociatia CREATIV si de la Regiunea Europeana Scout (European Scout Office wwwv.ccout.ora/curops), s& dezvolte cunostintele gi abilitlile @ 80 de tineri, noi voluntari ai Organizatiei Nationale ,Cercetasii Romaniai’, in domeniul animetie! socio-educative si a pedagogiei Scout. In urma pariciparil la modulul de animatie socio-edueativa (4 zile) gi a celui de pedagogie (6 zie), participantii au invaitat 88 elaboreze gi sa dezvalte activtaji atractive pentru copi si tineri, devenind motivati sa activeze ca voluntari si promovand implicarea In comunitate prin proiectele de dezvoltare a abiltatilor de viala si a unei seri de activitati locale gi nationale (4 tabore de vara cu cate 100 de tineri participanti, ,Pot salva si eu un copac” - un program de responsabilitate de mediu, un program de animatie in spitale implementat de tier, ,1 junie in natura’ si un festival destinat tuturor categorilor de beneficiani — Festivalul Lurinii). In paralel cu acest program, cu ajutorul expertilor din partea celor 2 partenerl, Echipa Netionala de Programe a creat instrumente de educatie non-formala complet adaptate pentru a raspunde mai bine nevoilor emergente ale copillor si tnerlor. Astfel, la sfarsitul proiectului, existé o curricula anuala pentru lucrul cu fiecare grupa de varsta innoita cat si prezentul manual cu ,100 do idei de oducatie non-formala" destinat nu numai Organizatiei Nationale ,Cercetasii Romania!" i si tuturor organizatilor furnizoare de educatie non-formala. Proiectul a fost finantat prin Mecansimul financiar al Spatiului Economic European (SEE). hie lee DEL ducatie nopformaa Organizatia National ,,Cercetasi! Romaniei” Organizatia Najionala Cercetasii Roméniei (www.scout.0) este membré fondatoare a Mi Mondiale Scout din 1913 (www.scout.ora), Miscare ce numara peste 32,000,000 de cercetasi. Gercetagia este cea mai mare organizatie mondial educativa de tineret, care, de peste 100 de ani, contribuie la crearea unei lumi mai bune prin implicarea personalai a sutelor de milioane de ‘oameni care au respectat Promisiunea Cercetasului. BazAndu-se pe o Lege si o Promisiune, Cercetésia construieste caracterul folosind un sistem de progres specific fiecdre) ramuri de varsta (7-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani, 19-21 ani) care imbina 5 aii de dezvoltare $i anume latura emojionalé, cea spirituala, cea ratjonela, cea fizica si cea sociala. De la crearea el In 1907 de lordul Baden Powell in) Marea Britanie in 1907 si pana in prezent, Cercetasia a evoluat continuu pentru a-si Indeplini Misiunea si azi cercetasi din toate tarile lumii sunt implicati in proiecte de dezvottare pe teme diverse, cum ari educatia pac, dependenta de drogur' si prevenirea ei, apa curata s1 salubritate, instructie si conservarea mediulul jin Romania sunt peste 2500 de tineri cu varste cuprinse intre 7-21 ani, precum si lideri aduti ce se implica activ in cele 56 de filale, numite Centre Locale care acoperé toate zonele geogratice i fac posibila indeplinirea misiunii de a forma tinerii aga incat sé deviné cetéfeni responsabili ce joaca un rol constructiv in societate, Ce inseamna sé fii cercetas? Impreuné cu alte 32 de milioane de cercetasi ai ocazia sa faci lumea mai bund, sa incerci si s Tnveli lucruri noi, de la activitéli de aventura la ecologte, de la proiecte comunitare gi eocialo la multe cdlétori i lumea intreaga, la interactiunea cu diferite cultur. A ficercetas nu e exagerat de greu. Nu e exagerat de solicitant. Siin mod cert nu 9 plictices. E © chestiune de voint&. Un resort interior, care s& te fac sA simfi cd ai un cuvant de spus, c& trebuie s& actionezi si s4 sfargesti prin a afla c8 impreund suntem puternici. Putem aduce schimbarea, ‘A avea incredere in tine $1 in alfi. A te educa pentru a fi util tuturor. A invafa pentru a putea ajuta. A face tol cei sta in putere. A nu te descuraja, a nu te da batut. A crede. Cercetagul este .loial, de incredere, s€ritor, prietenos, politicos, bun, ascultétor, econom, vesel, curajos, pur, credincios”, Nu e un portret al tanarului ideal, e unul realizabil. Un cercetas nu 2 un om perfect, e doar un om care... se straduiegte, aléturi de alii, s4 Jase lumea putin mai bund decal a gasit- 0", dupa vorbele fondatorului, Lordul Baden Powell. ae FEC rincsieobrme Asociatia CREATIV — Centrul de Resurse pentru Educatie Animatie Training | Voluntariat este o organizalie non guvernamentala infiinjata in anul 2005 de proiesionisti cu experientd in educatia altemativa care si-au propus ca misiune: “TransFormam lumea prin joc”. Omul incepe eu jocul, Inainte de joc nu au existat decat activtéti practice sau funcfionele, nu a fost nicio activitate gratuité sau teoretica. In joc contemplém, proiectém, construim. Sursa poate SS para foarte putin abundenta, foarte séraca la origine, tolusi tocmai prin joc rasare de peste fot umanitaiea si prin joc umanitatea se dezvolts. Jooul reprezinté astfel, pentru noi, principalul instrument de formare, ecucare, comunicare, reletionare $i integrare. Echipa CREATIV sustine programele: CREATIV pentru COPIL $1 FAMILIE Ghidarea parinflor céitre o comunicare armonioasa si relatii sandtoase cu copilul Este un program pentru responsabilizare si educare parentalé in cadrul céruia parinti beneficiazé de consiliere psihologicé individuala sau pentru cuplul parinte-copil, informare gi orientate socio-profesionalé. CREATIV EDUCATIV Programul J.0.C.-Jocuri pentru Orientarea Copillor. Antrenarea copillor inti-un proces educational activ, complementar sistemului educational oferit de coal si familie. 4. Proiectul Craite - Stimulare pentru viata. Activitati de stimulare senzorialé gi dezvoltaro armonioasé din punct da vedere psiho-motor pentru copili de 0-3 ani din spitale. 2. Proiectul Ludoteca. Crearea unui spafiu de explorere si cunoastere prin intermediut jocului destinal in special copilor dar si adultilor aflati in preajma lor; dupa ce am deschis 4 ludoteci, pentru anul 2007 ne dorim s& punem bazele unei retele de ludoteci scolare in Bucurest 3, Tabere de creatie pentru copii. Organizarea de tabere pentru grupuri de copii— cei care provin din famiii in dificultate - cu varsta intre 9-12 ani. special CREATIV InFORMAT Centrul de FORMARE pentru tnvatere, aprofundare i specializere in arta jooului educativ. Echipa de formatori CREATIV sustine: 1, cursuri de baz in animatia socio-educativa, 2. cursuri de specializare in animatie socio-educativa ', 3, cursuri pentru ludotecari, care oferd informatie de baz& necesare pentru administrarea unei ludoteci, 4,cursuri de dezvoltare personala: “Minigcoala pentru mamici gi tatio”,"Antrenez pontru viata”, “Bilanjul compstertelo”. Astfel, fiecare are ocazia s& descopere si s& isi redescopere ‘competentele personae, profesionale, educationale. CREATIV ResponsAbil Program pentru promovarea voluntariatului si a responsabilizari comunitare ca forma de solidaritate in sprijnul copillor in dificultate gi do implicare activa a tinerlor/adultlor in viaja iti, cartierului sau a t&rii; cuprinde pe de o parte stagii de practica ale studentilor si de formare si perfectionare a volunterilor in domeniul socio-educativ, lar pe de alta parte, campanii gi everimente speciale pentru atragerea de fonduri gi spectacole orgarizate de copii pentru copii. Printre reallzaiile ochipei CREATIV se numara: Standardele ocupationale, ludoteci, cursuri de formare autorizate si tabere. “Cure acreditat de CNFPA, in uma caruia se etdereaza diploma de specialare ecunusculé de MMSST {>} - Povestea baiefelului Tnir-o 2i, un baiefél Sa dus la scoala. Béiletelul era mic, jar scoala era mare, Dar end baiejolul a vazut cf intrarea in clasa tui se facea printr-o usa direct din curte, a fost foarte forict, lar scoala nu i s-a mai parut ‘tt do mere ca la incoput. ‘ntr-o dimneara, ccAnd baietelul se afia in dasa, pprofesoara le-a spus copillor: "Astlial o 88 facem un deson” “Grozay’, s-a géndit baietelul, cc Il places mult sa deseneze. tia s& deseneze o multime de lucruri: lei si tigi, pui si vaci, trenuri si vapoare... ‘gigi-a scos cutia cucreioane colorate sia inceput sa deseneze. Dar protesoara a zis: "Asteptati, ‘iu Incepeti inca” ‘gla agteptat pana is-a parut ca toti copill sunt pregatii. 38 desenam flora zie profasoara. rozav", s-a gandit baietelul, cc&ci Ti placea sa deseneze flon. 1 Inceput s4 deseneze flor frumoase, gile-2 coloratin rogu, portocaliu si albastru. “acum: Dar profesoara le-a spus copillor: “Astoptall, va vol arate eu cum sa colorati", ‘sia desenat o floare rosie cu 0 tulpina verde. “acum puteli incepe’, a zis profesoare. Baiofolul a prvit flearea profesoarei, poi s-a uitat la floaree lui ‘Alu era mal frumoass decal a profescarei. Dar n-a spus nimic. A intors coar pagina ‘desenat o floare ca cea a profesoarei. Era rogie cu o tulpina verde Tntr-o alta zi, ccénd baietelulintrase in clas prin usa din curta, Profesoara le-a spus copillor *Asi_o s8 facem ceva din argia” “Grozav’, s-a zis baielelu, cdc! i pices 98 lucrezo ou argita. $a sé fac’ tot felul de luoruri din argilé: ‘erp! oameni de zapaaa, elefant si camioane.. sia Inceput sa framénte bucaia de argla. Dar profocoara a zis: “Stati, nu suntefi gata 58 incepat”. $i aasteptat pana oe tot copili au fost gata. “cum 0 sa facem o farfurie’, ‘a zis profescara. “Grozav", sa gandl baietolu cic placea 88 fac farfur = { de educatie nonformals Si 8 Inceput sa facd tarturt de toate formele $I maemie. Dar profesoara le-a zis copilor: “Asteptall, va arat eu cum s2 facet”. Sile-a ardtat cum £8 faca 0 tarfune acanca. “Asa, eoum puteli incepe’, a zis profesoara, ‘Baiejelul s-a ultat fa farfuria protesoerel, ‘3h apoi la alo ale. {ipléceau mai mut farfurile Wu, decat farturia anc’ facuta de profesoaré, dar rva spus un ouvant Sia transfornat farfurile ll intr-o bila mare de argilé din care 2 {cut o farfurie adanca si mare ca cea Ficutd de profesoera, ‘Sifoarte curdnd, baiafelul a invatat sa astepte ‘88 piiveasca, ‘$i sd facd lucrurica cole fécule de profesoara. $ foarte curand, ‘a mal facut nimic de unul singur. $i s-a Intémplat int-o 2, ‘a baietalul si familia Wi 88 se mute Intr-o ata casé, intr-un alt ora. $ibiiejelula trebuit 98 mearga Ia alta gcozld, ‘Scoala nous era si mai mare, Si nu avea ricio usa piin care s& intre direct din curte in clasa lui rebula 28 urco nist trapte inalle i 84 mearg de-a lungul unui coridor lung, pana ajungea in clasa lu in prima zi de gcoala, Profesoara le-a spus copillor: "Astdizl o sa facem un desen” "Grozav’ si-a zis béietelul, sla asteptal sa spund profesoare ce 8 facd. Dar ea n-a spus nimic. -a plimbat doar prin clesa Cand a ajuns lénga baletel, a spus: “Tu nu vrei sé desenezi?” “Ba da *, a zis baietelul “Ce desen sa tacem7” “Nustiu pnd nut fac” a zis profesoara, “Cum sé-| fac?" zise baietolul * Cum iti place fi’, réepunse ca. *§8-1colorez cum yreau eu?", a mai intrebat baletell * Cum vrei tu’ a fost réspunsul ei. * Daca toti ati face acelagi desen, i ai colora la fel, cum s8 stiu.eu cine (a facut?” “Nustiu’, zise baiefelul ‘sia inceput s& deseneze o floare rosie cu tulpina verde... ai en: 3K Metoda SCOUT Specificul Cercetasiei are la bazi misiunea Migcarii si anume de a contribui la educarea tinerilor printr-un sistem de valori bazat pe o Promisiune gio Lege, de a ajuta la construirea unei lumi mai bune, in care oamenii sunt impliniti ca indivizi $i joacé un rol constructiv in societate. Gercetasia vine sé completeze influentele educationale incep&ind cu familia gi scoala si terminand cu televizorul si Biserica. Sub nici o forma nu intentioneaza sé le inlocuiasca sau sa le copieze. Cercetasia isi propune s& alba o contributie distinct la educatia tinerilor, nu sé-Si ‘asume intregul proces. Finalitatea acestui proces este un/o tanar(@) capabil(4) s& ia decizii personale, sa igi organizeze viata si s8-gi asume consecintelo proprilor decizii, s8-gi respecte gi s8 ducd la bun sférsit angajameniele; un’o tana(&) care are taria s&-si traiasca viata dupa velorila particulare si s8 susfina cauzele pe care le considera importante. Cu alte cuvinte un/o tanar(a) autorealizet(a). Cercetasia vizeazi dezvoltarea sentimentulul apartenentei la comunitate si a preocuparil fata de ceilalfi. Ca cercetas inveti sa traiesti cu celalfi si sa ai 0 contributle activa la schimbarile din comunitatea ta local, nationala sau internationala. © ume cu incivizi implinti pe plan personal, spiritual s soctal este o lume mal buna. Doar imbunatatindu-ne pe noi ingine vom reugi sa facem lumea mai bund. Cercetasia isi indeplineste Misiunea print-un sisiem educativ numit Metoda Scout. Specifcul Metodei este c& imputerniceste pe fiscare individ sé devin’ agentul principal al propriei sale dezvoltiri si cuprinde: Legea Cercetagului: Un cod de viata individual si colectiv care are la baz’ principiile Gercetasie:. Reprezint un cadru de referinta pentru comportamentul de zi cu zi al cercetagului pe de o parte, si stabileste normele comunitati cercetasesti, pe de alla parte. Promisiunea corcotaulul este angejamentul de a trai conform Legii Cercetasului pe care flecare tanar jlia cand se alaturé Migc&ril. i Invatarea prin actiune asigurd o Insusire activa a cunostintslor, deprinderilor si atitudinilor. In opozitio cu invatarea tooretic’, invatarea prin actiune inseamna a invata din experientele de zi cu zi sidin oportunitatie de urmairire @ pasiunilor. Sistemul de patrule. Fiecare unitate locala de cercetasi este organizata In patrule, adica grupuri de 6-8 tineri. Patrulele sunt conduse de unul dintre membri care devine sef de patrula. Grupul isi organizeaza activitatea si imparte responsabiltti sub supravegherea liderului adult Pairulele au dtept de participare activa la luarea decizillor in unitate, Cadrul simbolic este un set de elemente cu inteles special. Numele patrulel, uniforma, steagul, ceremoniile, povestile sunt céteva dintre simbolurile cercetasesti. Fiecare grupa de varsta are un cadru simbolic specific maturtatit si nevollor educationale. Scopurile acestel metode sunt multiplo: dozvoltarea imaginatiei si creativitati, identificarea valorilor cercetasesti si stimulerea coeziunii si solidaritatii grupului. Sistemul de progres personal are menirea de a implica tanirul 1h propria dezvoltare. Permite fiocdrui corcetag 6 se autoevaluoze si s4 devind constiant de ritmul dezvottarii sale. Sistemul de progres foloseste elemente ale cadrului simbolic corespunzaitor fiecarei grupe de varsta Natura este cadrul ideal ce aplicare al Metodei Scout datorita posibiitéjior de dezvoltare fizica, ‘emoticnala, sociald si intelectuala pe care le ofera Sustinerea adulfilor. Adultii au responsabilitatea de a coordona activitatile, pentru realizerea lor cu succes, s4 se asigure ca aceste activiaiti au un impact pozitiv asupra dezvoltari tinerilor implicati gi s& creeze un cadru de reletionare adeovat in unitate. {=} = 1D! educatie nonlarais Ce este educatie nonformala? Educatia nonformala este definita drept “orice activitate educationaié. imtentionata si sistematicd, desfaguraté de obicei in afara goolii traditionale, al c&rei continut esto adaptat nevoilor individului si situatiilor speciale, in scopul maximalizarii invatara si cunoasterii si al minimalizarii problemelor cu care se contrunta aceasta in sistemul formal (stresul notarii in catalog, disciplina impusa, efectuarea temelor etc.) (J. Kleis, 1973) Caracteristicile educatiei nonformale 1. O trasatura caracteristica educatiei nonformale este taptul ca aceasta asiguraé legaitura éintre instruirea formala gi cea informala 2. O alta caracteristicé importanté se refera la faptul ci educatia nonformala se desfasoara intr-un cadru organizat, In afara sistemului scolar, cuprinzand activitati extra clas / extradidactice (cercuri pe discipline, interdisciplinare sau tematice, ansambluri soortive, artistice, concursuri gcolare, olimpiade, competitii etc.) si activitati de educatie si instruire extrascolare, activtati de enimatie. 3. Coordonatorii acestel forme de educatie isi joacd, ins8, mai discret rolurile, sunt animatori, moderatori. Educatorului nonformal i se solicité mai multa flexibilitate si entuziasm, adaptabilitate gi rapiditate in edoptarea variatelor stiluri de conducere a activitajii, in functie de nevolle sicerintele educatului 4. Confinutul si obiectivele urmarite sunt prevazute in documente special elaborate ce prezintés 0 mare flexbilitate, diferentindu-se in functio de vérst’, sex, catogorii socioprofo- sionale, interesul partcipantilor, aptitudinile gi inclinatille acestora. Sunt cuprinse activitati care corespund intereselor, aptitudinilor si dorintelor participantilor. 5, O alta trasatura caracteristicd este caracterul optional al activitatilor extrascolare, desfasurate intr-o ambianta relaxata, calma si placutd, dispunand de mijloace menite sé atraga publicul de diferite varste. Este o forma ‘acultativa de antrenament intelectual care mentine interesul participantilor printr-o metodologie atractiva 6. Evaluarea activitatilor desfagurate in cadrul educatiei nonformale este “facultativa, neformalizata, cu accente psinologice, priortar stimutative, fara note sau caliicative oficiale.” (Sorin Cristea, 2002).” 1. Educatie nonformala — animatie In Romania o metoda des utilizaté de educatie nonformalé este animatia care se realizeazA de obicei de cdtre tineri voluntari din cadrul asociatiilor sau fundatillor non guvemamentale. Animatia roprezint o modalitate, un instrument de relationare cu publicul, folosindu-se de activtati de | cultural, fizic si sportiv. Principalele functi pe care le are animatia sunt + Funetia de socializare; * Animatia apare ca un mijioc de integrare si de adaptare, favorizeaz4 comunicarea, orienteaza energiile spre sarcini colective. Funetia ludicd gi recreativ’s; Animatia reprezinta o foarte importanta modalitate de organizare a timpului liber. Functia educativa si de culturalizare; ‘Animatia cpare ca o altornativa la actualul mod de roalizaro a educatici caro vine s& completeze formarea scolara, eventualele carente, reprezentand totodata un instru-ment de transmitere a culturi. * Funetia inovatoare; se SR IDEZ educatie nopformala + Animatia ofera posibilitatea descoperirii unor noi stiluri, moduri de vial, avand 0 functie inovatoare prin insasi alternativa pe care o ofer’. * Functia de reglare sociala; + Animatia permite corectarea, intr-o maniera lejeré, a anumitor carente, fiind, ca tip de intervenjie un fel de asistent cultural care completeazé lipsurile forméiri si educérii, teadapténd inadapatabilitajile si integrandui pe cei neirtegrati si margi-nalizati, reducand intr-o anumita masura asa-zisele “deficiente sau handicapuri culturale”. ‘Animatorul este cel care trebuie s& tntmpine si s& informeze publicul cu privire la activitatie ce urmeaza a firealizate. Pentru aceasta el trebuie s4 cunoasca diverse prectici si tehnici de animajie in grup, fra s8 neglijeze relatia individuala. Munca animatorului presupune lucrul cu colectivitatile si individual, indiferent de tipul de activitate. 2. invatarea este transformarea experientei in cunostinte utile Invatarea experiential, dupa cum o arat gi numelo, este invatarea din experiante si intervine atunci cand 0 persoana se angreneaza intr-o activitate, revizuieste aceasta activitate in mod critic, trage concluzii utile si aplicé rezultatele intr-o situatie practica. Procesui experien- tial urmeaza urmatorul ciolu toorotic (modolul lui Kolb). <= EXPERIENTA DIRECTA 4. APLICARE 2, REFLECTI ASUPRA. EXPERIENTE! GENERALIZAREA EXPERIENTE! Ciclul invatarii necesita ca participantul s& treaca prin cele patru faze diferite ale procesului de invaiare. Invajarea efectiva necesita abilitatea de a aplica lucrurile pe care le inveti in faza 3, in care formulezi principle bazate pe analiza din faza 2 a experientel pe care ai facut-o in faza 1, Acest lucru nu este usor pentru oricine, mai ales pentru persoanele care invata cltind. Invajarea necesita partciparea activa, implicarea participantulul in procesul de invatare. Rolul animatorului in acest context este de a ajuta participantul sf treac& prin acest proces. Un bun animator trebuie s8 aib& competenta de a face participant s4 inteleaga ce reprezintd fiecare faz, faciitand procesul de invajare 3. Obiectivelor explicite li se adauga oportunitatile de dezvoltare Orice component a unei activitéti de educatie nonformala, In special jocurile, prezinta multiple valente formative. De rogul una dintre ele este mai proeminenta, ceea ce duce la clasificare jocurilor ca “jocuri de incredere”, ‘jocuri de colaborare’, ‘jocuri de miscare” etc., dar aceasta clasificare nu trebule s& fie vazuté de o maniera rigida. Animatorul trebuie sa fie constiont ca jocurile, chiar dacd sunt folosite in vederea atingerii unui anumit obiectiv, continua SA prezinte oportunitati de dezvoltare diverse pentru jucatori, fie c& vor fi abordate sau nu in cadrul procesarii ulterioare, Astfel, in realitate obtinem mai multe / si alte efecte formative decat 47} ne-am propus initial, Un alt caz in care se pot atinge (si) alte obier e dect cele stabilite initial este cal al incidentelor neprevazute, care pot fi excelente ocazii de a aborda “la cald” teme cum ar fi decizia th grup (cand cineva se supara ca ‘parerea lul nu conteaza’), requlle referiioare la siguranta fizicd (daca cineva a fost pus in pericol) ete. Pentru exemplificare, iat listate céteva astfel de oporunitati de dezvoltare pe care le ofera participantilor jocul urmator. Titlu: Leapsa cu nume Categoria de varsta: peste 6 ani Numar de participanti: 5-15 Materiale: - Durata: 10-20 min Locul de desfésurare: exterior Ritmul: alert Continut: 1. Se delimiteaza spatiul de joc. 2. Unul dintre jucatori e “la leapsa’ si incearc sa Ti atinga pe ceitalll jucdtori. 3. Daca un juc3tor este atins, ¢ la leapsa gi in plus are “o painicd”. 4. Dacd un jucator iese din spatiul de joc, e la leapsa i are o painic’. 5. Oricare dintre cei urmarifi de cel care este la leapga poate spune numele altui jucator din grup. Cel al carui nume este rosiit va fi automat la leapsa (dar nu primeste si o painicé din cauza aceasta). 6. Atunci cand un jucator 2 acumulat 3 painici, jooul se intrerupe temporar. Toti jucatori se strang impreuna si propun diverse porecle pentru el (se precizeaza c poreciele trebuie s& nu fie jignitoare). Jucaitorul in cauza igi alege una dintre ele si din acel moment tot restul jocului va fi sirigat numai folosind acea porecla (car daca acumuleaza iarasi 3 painici va primi o porecté nous), 7. Optional, cel care a propus porecla aleasd are un “cafel’. Catelul mananca (anuleaza) 0 singura deta 0 painica — pe loc sau, daca jucatorul respectiv Inca nu are painici, in momentul in care primeste prima painica. 8. Jocul se inchele dupa un anumit interval de timp, dupa ce jumatate dintre jucdtori au Porecle sau orice alt criteriu stabilit de la incepult. Jocul este foarte dinamic si poate avea ca obiectiv expli t, de exemplu, dezvoltarea rezistenfei fizice a copiilor (jucati 20 de minute si va vefi convinge!). Sunt ins prezente $i alte opertunitéti de dezvoltare: - dezvoltarea atentiei - dezvoltarea creativitati (la alegerea porectelor); - intercunoastere (eu ca jucator incerc sd anticipez ce porecla va prefera celilall, ca sé 0 aleaga pe cea propusd de mine si s3 mi se anuleze o painic’); are fiecare mai ales + dezvoltarea atitudinil de fair-play (e greu de retinut cate painic daca grupul este mai mare, de aceea, dacd so ia in considerare in final scorul - numarul de ainici, jocul se bazeazi si pe onestitatea jucditorilor); - dezvolarea vitezei de reactie (atunci cdnd s-a rostit numele unui jucéitor de lang mine trebuie s8 mé ferese rapia): - abordarea in cactul debriefingului, pornind de la porecle, a unor teme cum ar fi etichetarea, normele de relationare, preocuparea pentru sentimentele celoriali, fair play (nu incerc s& imi impun propunerea de porecla acoperind cu vocea mea propunerile celortalti) ote. recent. Ca exercitiu, analizati in acelasi mod trei jocuri pe care le cunoastefi, preferabil jucate (3 4. Sensibilizarea si motivarea pentru activitate. Motivarea si sensibilizarea patticipantilor sunt dou aspecte foarte importante, care dau viafa jucdtorului, indiferent de categoria de varst8. Sensibilizarea se poate face prin afise care provoaca la participanti curiozitatea, invitatie personala, mesaj muzical, scheci, Ghicitoare. Motivarea se poate realiza printr-o bund sensibiizare, noutatea jocului, dezvoliarea spiritului colectiv, distractia oferité. Este important s8 alegem metoda de sensibilizarea si in functie de activitatea propusd. De exemplu pentru o activitate in care ne dorim s4 stimulam lucrul in echipa si cooperarea putem sé folosim urmatoarea povestire: Titlu: Supa De Pietre - poveste ou tale Scop: sensibilizarea pariicipantilor cu privire la important si efectele coopera si lucrulut in echipa Categoria de varsta: 6 ani-100 de ani Numar de participanti: peste 3 Materiale: - Durata: 15 min Locul de desfasurare: interior - exterior Ritmul: calm Continut: 1. Se asigura linisiea in grup pentru c& toli s& poaté sé audé povestea. Pentru stArnirea interesului se poate purta 0 ciscutie legat de cat de plin& de vitamine gi de gust poate sa fie o supa de pietre. 2. Se spune povestea urmatoarea : (Cu muti ani in urmé, 3 soldati infometati gi obositi do atétea lupte, au ajuns Intr-un mic satuc. Taranii de aici abia supravietuiau de a 0 zi la alta ca urmare a unei recolte sdrace si a multor ani de razboi. S-au adunat repede in piata satului s4-i intémpine pe soldati insé au facut-o cu mana goali. Au inceput 88 se plang’ ca nu le-a mai rémas nimic ‘sic sunt muritori de foame. ‘Soldatii au schimbat repede intre ei cateva vorbe. Apoi s-au intors céitre batrani satului. Primul soldat le-a spus: “Pamantul vostru saracit v-a lsat fara nimic de oferit, dar va vom Impartasi noi din putinul pe care il avem: Secretul cu ajutorul c&rvia pofi face supa ain pietre. Bineinteles c& téranil au fost intrigati de spusele soldatului. Au aprins fecul gi au pus cel mai mare vas cu apé la fiert. Soldatil au aruncat in apa trei pietricele. “Aceasta va fio supé foarte bund’, zise al doilea soldat, “dar un pic de sare ar tace-o minuneté’, in acel moment o (érancé s-e ridicat gi a spus “Co noroc! Tocmai mi-am amintt unde @ mai rémas cativa.” S-a intors repede si a mai adus si un sort de bucatdrie, un pAtrunjel si o gulie. In timp ce acestea au fost puse la fert si altor farani Ii s-a ma’ improspatat memoria. in curand in oali au fost puso orz, morcovi, carne de vacd $i smantand. Pané sa fie gata supa, a mai aparut sio sticlé de vin. Tot satu aléturi de cei trei soldai s-au pus s4 se ospateze. Ay mancat, au dansat, au céntat pind térziu in noapte cum nu s-a mai intémplat de mult. Dimineata cénd cei trei soldati s-au trezit, tofi sétenii stéteau In faja lor. La picioare aveau pus un rucsac cu cea mai buna paine si branzé. “Ne-ati impartésit cel mai mare secret, acola do a face supa din pietre, a spus un fran soldatilor, $i peniru aceasta nu va vom ulia’. Auzind acestea, al treilea soldat s-a intors cétre mulime i a spus: “Nu e nici un secret, ins un lucru rimane mereu adevarat: doar impatind pot face 0 mare sarbaitoare.” 3. Se poarta o discutie legat’ de continutul povesti: cum s-au simtit? Care a fost motvul succesului? Care au fost elementele care au stimulat cooperare? Ge pute ‘28 invitam din povesto? Cum pulom s& aplic’m ceea ce am invatat? —St

    S-ar putea să vă placă și