Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a) Modificari ortografice
- Forme neregulate
true - truly (intradevar, cu adevarat), due - duly (cum trebuie, cum se cuvine), whole - wholly (in
intregime)
good [adj.] (bun) - well [adverb] (bine, cum trebuie)
Adverbul este partea de vorbire care exprima caracteristica unei actiuni, stari sau insusiri si descrie sau modifica
verbe, adjective sau chiar alte adverbe.
De cele mai multe ori, adverbul indica unde, cand sau cum are loc o actiune si in ce imprejurari se desfasoara.
FOLOSIREA ADVERBELOR
Exemple:
Mary opened quickly the door. - determina verbul "opened"
Mary a deschis repede usa.
FORMAREA ADVERBELOR
Adverbele se formeaza de cele mai multe ori prin adaugarea terminatiei -ly la forma de singular a adjectivului.
Insa, atentie, nu toate cuvintele cu terminatia -ly sunt adverbe, ca de exemplu:
lovely (minunat), lonely (singur), friendly (prietenos), neighborly (apropiat), motherly (mamos), acestea fiind
adjective.
la terminatia in -le a unui adjectiv, pentru a deveni adverb, terminatia -e va dispare si se va inlocui cu -y
Exemple:
gentle (delicat) => gently (cu delicatete)
probable (probabil) => probably (cu probabilitate)
terrible (teribil) => terribly (teribil)
Adverbele pot fi asezate fie la inceputul propozitiei, fie in mijloc, fie la final.
Exemple:
Sometimes Mary goes to the church.
Uneori, Maria merge la biserica.
In propozitiile interogative afirmative sau negative cu n't, adverbele aflate in mijlocul propozitiei urmeaza de
obicei subiectul propozitiei.
Exemple:
Is it always this cold in March?
Este intotdeauna atat de frig in luna martie?
TIPOLOGIA ADVERBELOR
1. Adverbe de mod
Exemple:
fast (rapid)
quickly (repede)
easily (cu usurinta)
eagerly (cu nerabdare)
loudly (tare)
patiently (cu rabdare)
well (bine)
carefully (cu atentie)
beautifully (frumos)
softly (incet)
2.
3. Adverbe de loc
Exemple:
ahead (inainte)
back (in spate)
forward (inainte, in fata)
here (aici)
there (acolo)
somewhere (undeva)
outside (afara)
inside (inauntru)
near (aproape)
backwards (inapoi)
outwards (spre exterior)
upwards (in sus)
4.
5. Adverbe de timp, durata si frecventa
TIMP: today (astazi); yesterday (ieri); tomorrow (maine); now (acum); last year (anul trecut); later (mai
tarziu)
DURATA: all day (toata ziua); not long (nu mult); for a while (pentru un timp); since last year (de anul
trecut)
FRECVENTA: sometimes (uneori); frequently (frecvent); never (niciodata); often (des); yearly (annual)
Adverbele de frecventa se aseaza de obicei in fata verbului principal, dar dupa verbele auxiliare (be, have,
may, must):
I often read a story in the evening.
Deseori citesc o poveste seara.
6.
7. Adverbe de siguranta si probabilitate
Exemple: certainly (desigur); definitely (cu siguranta); probably (probabil); surely (cu siguranta); maybe
(poate); obviously (evident); perhaps (poate); really (intr-adevar)
8.
9. Adverbe de grad
Exemplu: almost (aproape); nearly (aproape); quite (destul); just (doar); enough (destul); scarcely (abia);
completely (complet)
Se aseaza fie in fata adjectivului sau adverbului determinat, fie in fata verbului principal:
You were just leaving.
Tocmai ai plecat.
ATENTIE:
De obicei pozitionate la inceputul propozitiilor, aceste adverbe fac legatura intre o idee exprimata in
propozitia din care fac parte cu o idee exprimata intr-o propozitie anterioara.
Exemple:
however (totusi)
I would like to eat a cake. However, I don't have enough money.
Mi-ar placea sa mananc o prajitura. Totusi, nu am suficienti bani.
Alte exemple de adverbe de legatura: also (de asemenea); consequently (in consecinta); finally (in sfarsit);
meanwhile (intre timp); otherwise (altfel); thus (asadar); instead (in schimb); hence (prin urmare);
furthermore (mai mult, in plus)
ADVERBUL
1. A d v e r b u l este partea de vorbire care exprim o caracteristic a unei aciuni sau circumstana n care
se desfoar o aciune sau exist o nsuire (bine, repede, aici, acum). Este o parte de vorbire autosemantic,
neflexibil.
2. n propoziie adverbul poate determina un verb artnd cnd, unde i cum se desfoar o aciune: Vine
azi. Suntem acas. Lucreaz bine. Adverbul mai poate determina un adjectiv (aproape mort) sau un alt adverb
(prea devreme). Adverbul rspunde la ntrebrile cnd? unde? cum?, funcionnd cel mai frecvent n calitate de
complement circumstanial.
Clasificarea adverbelor dup neles
Dup modul de exprimare a caracteristicii sau circumstanei, adverbele sunt de dou feluri: a)
adverben e p r o n o m i n a l e i b) adverbe p r o n o m i n a l e .
Adverbele d e m o d exprim modul sau felul n care se desfoar aciunea verbului. Adverbele de mod
rspund la ntrebarea cum? Ele reprezint cea mai numeroas clas i au foarte multe nuane de sens.
a) de mod propriu-zise abia, aa, bine, ru, mereu, ncet, repede, uor, greu, amar,
brbtete, frete, omenete, prietenete
b) de cantitate aproape, aproximativ, att, cam, circa, ntructva, ndeajuns,
suficient, destul, puin, mult
c) de probabilitate i posibilitate poate, probabil, pesemne, oare, cic, parc, posibil
d) de afirmaie da, desigur, evident, firete, negreit, bineneles, sigur, realmente
e) de negaie nu, nici, nicidecum
f) de restricie dect, deja, doar
g) de precizare / subliniere chiar, numai, tocmai, deodat, anume
h) de durat / iterative mai, nc, mereu, necontenit, nencetat, permanent, tot, iari, adese
arareori, deseori, cteodat
Adverbele d e l o c arat locul unde se desfoar aciunea verbului. Adverbele de loc rspund la
ntrebareaunde? Cele mai frecvente adverbe de loc sunt urmtoarele:
adverbe de loc acas, afar, aproape, departe, jos, sus, nainte, napoi, alturi, mprejur,
pretutindeni, aiurea
Adverbele d e t i m p exprim timpul n care se desfoar aciunea verbului. Adverbele de timp rspund
la ntrebarea cnd? Cele mai frecvente adverbe de timp sunt urmtoarele:
adverbe de timp astzi, mine, poimine, ieri, ndat, degrab, deunzi, odinioar, odat,
demult, devreme, trziu
1. Din punctul de vedere al structurii lor, adverbele se mpart n urmtoarele dou subclase: a)
adverbes i m p l e i b) adverbe c o m p u s e .
2. Din categoria adverbelor simple (marea majoritate) fac parte adverbele primare, adverbele motenite i
adverbele mprumutate (azi, ieri, mereu, aa, cum, cnd), precum i cele provenite din alte pri de vorbire
(absolut, destul, exact, ncet, printete, piezi, totalmente).