21. Comentați succint premisele care generează despărțirea de tradiția clasică!

Care sunt aceste

elemente la nivelul orașului?
Revolutia industriala din secolul al XIX lea a generat o succesiune de cauze si efecte care au condus
indirect catre o criza in domeniul arhitecturii. Odata cu noile inventii tehnologice si industrializarea
productiei de bunuri si a exploatarii resurselor apar noi necesitati care atrag dupa sine noi tipuri de
programe arhitecturale , spre exemplu fabrici, gari sau hale alimentare, iar datorita dezvoltarii
oraselor industriale s-a produs un salt demografic, populatia migrand masiv din mediul rural catre cel
urban.
Toate aceste schimbari relativ bruste au pus arhitectii in fata unor probleme noi, iar rezolvarile pe
care erau pregatiti sa le aduca nu mai erau posibile. Solutiile care presupuneau utilizarea ordinelor
clasice, folosite in diverse forme in epocile anterioare, nu erau compatibile cu noile necesitati,
materiale de constructii sau tehnologii constructive care foloseau metalul sau betonul armat ca
elemente structurale. In acest context, arhitectii au cautat un nou stil de a proiecta, stil ce trebuia in
acelasi timp sa reflecte si noile ideologii ale societatii.
La nivelul orasului apar probleme de ordin social si economic. Cresterea masiva a oraselor atrage si
cresterea valorii terenului urban, a densitatii in zonele de periferie, amalgamarea locuintelor cu
ateliere si fabrici, degradarea centrelor istorice, uneori si a cartierelor burgheze. Circulatia in oras
este dificila, iar in criza de spatiu au fost improvizate locuinte insalubre. Adeptii Miscarii Moderne
critica orasul industrial considerandu-l haotic, nepotrivit societatii, idustriei si artei de avangarda, si
aduc ca solutie conceptul orasului functionalist.

22. Care sunt consecinţele urbane ale transformărilor suferite de oraşul european în secolul XIX?
In secolul al XIX-lea, la niveul orasului au aparut probleme de ordin social si economic din cauza
cresterii masive a populatiei care a generat cresterea densitatii in zonele periferice, amalgamarea
locuintelor cu ateliere si fabrici, improvizarea unor locuinte insalubre din criza de spatiu, si o
circulatie dificila.
Ca solutie pentru aceste probleme, arhitectii Miscarii Moderne au conceput orasul functionalist,
caracterizat de segregarea functiunilor majore: locuire, loisir, circulatie si munca.
Tesutul urban traditional a fost negat si inlocuit cu un spatiu urban „explodat” ce propune obiecte
construite de sine statatoare, pozitionate intr-un spatiu verde, liber, relativ nedefinit din punct de
vedere al formei, procedeu numit urbanism liber. Pentru a rezolva problemele sociale au fost create
locuintele economice, realizabile rapid si cu un buget constrans.
Aspectul general al spatiului construit este puternic influentat de programul estetic al Miscarii
Moderne, focalizat pe adecvarea la noile materiale, tehnologii si la arta abstracta. Obiectele
arhitecturale sunt compuse din volume simple, scheme de culoare conforme principiilor artei
moderne, este evitata simetria si sunt respectate cele cinci principii ale arhitecturii enuntate de Le
Corbusier.