ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Specializarea Cibernetică Economică

LUCRARE DE LICENȚĂ

Profesor coordonator:

Prof. univ.dr. ROMAN Mihai Daniel

Student:

CURCĂ Florina

Bucureşti

2017
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Specializarea Cibernetică Economică

LEGEA LUI OKUN ÎN ROMÂNIA

(1996-2016)

Profesor coordonator:

Prof. univ.dr. ROMAN Mihai Daniel

Student:

CURCĂ Florina

Bucureşti

2017
Cuprins
Introducere .............................................................................................................................................. 4
Descrierea variabilelor ............................................................................................................................ 5
Produsul Intern Brut (PIB) ................................................................................................................... 5
Șomajul ................................................................................................................................................ 6
Legea lui Okun ......................................................................................................................................... 9
Datele .................................................................................................................................................... 13
Analiza datelor. Testarea aplicabilității legii lui Okun în România. Modelul econometric ................... 14
Reprezentarea grafică a evoluției celor două variabile: rata șomajului și evoluția PIB-ului. ........... 15
Analiza trendului celor două variabile............................................................................................... 16
Calculul mediei, abaterii mediei pătratice ........................................................................................ 16
Histogramele și funcțiile de densitate ............................................................................................... 16
Reprezentarea grafică a dependenție dintre cele două variabile, coeficientul de corelație ............ 18
Analiza modelului econometric ......................................................................................................... 19
Concluzii ................................................................................................................................................ 21
Bibliografie ............................................................................................................................................ 22
Listă de tabele: ...................................................................................................................................... 24
Listă de figuri: ........................................................................................................................................ 24
Listă de ecuații: ...................................................................................................................................... 24
Glosar de termeni .................................................................................................................................. 25
Introducere
Acest referat își propune să analizeze interdependența dintre șomaj și evoluția PIB-ului
în România, în perioada 1996-2016, legatură cunoscută în literatură ca „Legea lui Okun”.

Proiectul dorește să răspundă la întrebări precum „există o legătură între rata șomajului
și evoluția PIB ?”, dacă da, „ce tip de legătură se poate evidenția?”, „cum arată modelul
econometric al legăturii?”, „în ce fel ne ajută cunoașterea mai aprofundată a acestei
interdependențe?”.

Cunoașterea relației dintre cele două variabile macroeconomice precum și evoluțiile lor
viitoare sunt foarte importante pentru orice stat. Orice program economic cuprinde anumite
măsuri politice destinate realizării principalelor obiective ale politicii macroeconomice care, în
mod obişnuit, sunt următoarele: creşterea economică, ocuparea forţei de muncă, stabilitatea
preţurilor şi îmbunătăţirea balanţei de plăţi externe. Aceste obiective sunt cuantificate prin
câteva variabile fundamentale, denumite şi „variabile macroeconomice cheie”, prin care se
măsoară și analizează performanțele oricărei economii, dintre care două sunt reprezentate de
ritmul de creștere a PIB-ului și rata somajului.
Descrierea variabilelor
Produsul Intern Brut (PIB)
PIB (Produsul Intern Brut) este valoarea
totală a producției de bunuri și servicii
produse de populația unei țări într-o
perioadă determinată de timp. PIB-ul
este considerat drept indice al stării de
„sănătate” a unui sistem economic,
pentru că cifra lui sintetizează
capacitatea acelei țări de a produce venit
în interiorul ei.

PIB-ul reprezintă suma cheltuielilor

pentru consum a gospodăriilor private și
a organizațiilor private non-profit, a
cheltuielilor brute pentru investiții, a
cheltuielilor statului, a investițiilor în
scopul depozitării, dar și câștigurile din
export din care se scad cheltuielile
Figură 1 GDP
pentru importuri.

PIB = consum + investiții + exporturi – importuri

Ecuație 1 Formula PIB-ului 1

Economiștii (pornind de la Keynes) au împărțit termenul de consum general în două părți:

consumul privat și cheltuielile sectorului public.

Astfel PIB poate fi exprimat:

PIB = consum privat + consumul statului+ investiții + (exporturi − importuri)

Ecuație 2: Formula PIB-ului 2

Componentele PIB:

 Consumul privat - este în mod normal cea mai mare componentă a PIB, reprezentând
cheltuielile gospodăriilor în economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate în: bunuri
durabile, bunuri perisabile și servicii. Exemple: hrană, chirie, bijuterii.
 Cheltuielile statului - sau consumul sectorului public, reprezintă suma tuturor cheltuielilor
guvernamentale pentru bunuri finite și servicii. Include salariile angajaților din sectorul
public, cumpărarea de armament etc.
 Investițiile - includ investiții în fabrici, echipamente, inventar și nu include schimburile de
active existente. De exemplu: construcția unei mine, cumpărarea de software, cumpărarea
de mașini și echipamente. Cheltuielile gospodăriilor pentru noi locuințe fac parte din
investiții.
 Exporturile - reprezintă exporturile brute ale unei țări, incluzând bunuri și servicii, destinate
consumului într-o altă țară.
 Importurile - reprezintă importurile brute.Importul înseamna vânzarea de produse a unei
țări altei țări.

Notă: În calculul PIB se iau în considerare doar bunurile și serviciile destinate consumului final.
Exemplu: un calculator = bun finit, un microprocesor este un bun intermediar.

Șomajul
Șomajul este termenul folosit în cazul
lipsei locurilor de muncă pentru
persoanele apte și calificate
corespunzator pentru muncă. Acest
fenomen este caracterizat prin faptul că
o parte din populație este în cautarea
unui loc de muncă. Când această
situație ia proporții apar probleme Figură 2 Unemployment

economice serioase în cadrul regiunii sau

statului respectiv, prin creșterea cheltuielilor sociale de întreținere a șomerilor.

În statistica românească, efectivul şomerilor se determină în două variante:

Şomerii înregistraţi sunt persoanele care au declarat că în perioada de referinţă erau înscrise la
Oficiile forţei de muncă şi şomaj, indiferent dacă primeau sau nu alocaţie de sprijin, ajutor de
şomaj, sau alte forme de protecţie socială.
Şomerii în sens B.I.M. sunt persoanele de 15 ani şi peste care în decursul perioadei de referinţă
îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
 - nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru
a-l găsi: înscrierea la Oficiul de forţă de muncă şi şomaj sau la agenţii particulare de plasare,
demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri sau răspunsuri la
anunţuri, apel la rude, prieteni, sindicate etc;
- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de
muncă;
Sunt incluse, de asemenea:
- persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care aşteaptă să fie rechemate la lucru
sau care au găsit un loc de muncă şi urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de
referinţă;
- persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi, pensionari),
dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul.

Tipologie
Specialiștii în acest domeniu, consideră că există două tipuri de șomaj:

 șomajul voluntar: este acel tip de șomaj care descrie situația in care oameni apți de muncă nu
doresc să lucreze;
 șomajul involuntar: descrie situația în care oamenii apți de muncă doresc să se angajeze, dar
nu găsesc locuri de muncă disponibile. Acest tip de șomaj este cel care ridică probleme sociale,
fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj.

În funcţie de natura şi cauzele şomajului:

1. Şomaj conjunctural, generat de reducerea volumului activităţii economice a întreprinderilor
ca urmare a deteriorării conjuncturii economice interne şi/sau internaţionale, a variaţiilor
conjuncturale ale cererii şi ofertei de bunuri şi servicii, care provoacă o reducere a necesarului
de forţă de muncă.
2. Şomajul fricţional se circumscrie perioadei necesare în mod normal pentru a găsi un alt loc
de muncă. Este probabil cea mai răspândită formă de şomaj care poate apare chiar şi în condiţia
ocupării depline a forţei de muncă.
3. Şomajul structural (şomaj de neadaptare) este consecinţa unui dezechilibru între structurile
ocupţional-profesionale, teritoriale, demografice ale ofertei forţei de muncă şi ale cererii.
Aceste neconcordanţe pot apare datorită: structurii sectoriale şi teritoriale a economiei,
progresului tehnologic, structurii sistemului educaţional etc.
În perioadele de restructurări esenţiale ale unei economii, cum sunt cele ale tranziţiei de la
economia centralizată la economia de piaţă, şomajul structural reprezintă principala formă de
şomaj.

În funcţie de raportul cerere-ofertă pe diverse pieţe şi de impactul acestora asupra piaţei

muncii, teoria economică a pus în evidenţă două forme de şomaj:
1. Şomajul clasic, ca urmare a reţinerii întreprinzătorilor de a produce o cantitate mai mare de
bunuri şi servicii. Chiar dacă există cerere efectivă, întreprinzătorii nu sunt interesaţi în lărgirea
capacităţilor de producţie şi în angajarea de forţă suplimentară de producţie deoarece firmele
fie sunt în pierdere de competitivitate – ca urmare a costurilor de producţie mai mari -, fie că
nu-şi asumă noi riscuri; acest tip este numit şi şomaj prin eficienţă a producţiei.
2. Şomajul ciclic sau şomaj prin insuficienţa cererii, care apare atunci când cererea de bunuri
şi servicii din toate sectoarele economiei (economia reală, sectorul menaje sau restul lumii) este
mai mică decât oferta. Consecinţa este o ofertă de forţă de muncă mai mare decât cererea.
3. Şomajul sezonier este similar celui ciclic, în sensul că este determinat de fluctuaţiile cererii
de forţă de muncă. În acest caz, fluctuaţiile cererii de muncă pot fi anticipate şi urmează un
model sistematic de-a lungul anului. De exemplu, cererea de muncă în agricultură sau
construcţii scade în lunile de iarnă.
Indicatorul relativ prin care se apreciază intensitatea şomajului este unul din cei mai importanţi
indicatori macroeconomici: rata şomajului. Aceasta se determină prin raportarea numărului
total de şomeri la populaţia activă şi se exprimă în procente. Nivelul ratei şomajului şi evoluţia
acesteia reprezintă unul din barometrii în funcţie de care se iau anumite măsuri de protecţie
socială sau decizii de politică economică.
Ca relaţie generală de calcul, rata şomajului se determină prin raportarea unui indicator care
exprimă şomajul (numărul de şomeri-Ş) şi un alt indicator care măsoară populaţia de referinţă,
cel mai adesea populaţia activă (Pa):
Rş=Ș/Pa * 100. (Roman, 2005)
 Legea lui Okun

În a doua jumătate a secolului XX, economistul Arthur

Okun a dezvoltat ideea relației dintre rata șomajului dintr-
o economie și Produsul Intern (PIB) sau Național Brut
(PNB) . În perioada de după cel de-al doilea război
mondial, în medie, o creștere de 1% (față de un „nivel
natural al ratei șomajului”) a ratei șomajului era asociată cu
o scădere de aproximativ 3% a PIB-ului real . Termenul de
„nivel natural” se referă la faptul că întotdeauna vom asista
la un anumit nivel de șomaj într-o piață liberă datorită
shimbărilor voluntare de locuri de muncă sau datorită altor
Figură 3 Arthur Okun condiții economice. Totuși această teorie părea valabilă
mai mult pentru economia Statelor Unite și aplicabilă doar
când rata șomajului se situa între 3-7.5%. Alte verisuni ale Legii lui Okun se concentrează pe
legatură dintre rata șomajului și evoluția Produsului Intern Brut (PIB), caz în care o creștere de
un procent a ratei duce la o scădere cu 2% a PIB-ului.

Procentul cu care se modifică PIB-ul în cazul în care rata șomajului se modifică cu 1%

se numeste „coeficientul Okun”. Statele puternic industrializate cu piețe ale muncii mai
flexibile decît cea a Statelor Unite , așa cum se întâmplă în Franța sau Germania, au tendința de
avea coeficienți Okun mai mari. In cazul acestor state, aceeași modificare procentuală a PIB-
ului are un efect mai puțin important asupra ratei șomajului decât în Statele Unite .

Arthur Okun a estimat următoarea relație între rata șomajului și evouluția PIB-ului: Yt
= - 0.4 (Xt - 2.5 )

Această relație poate fi prezentată și ca o regresie liniară astfel:

Yt = 1 - 0.4 Xt

Unde:

Yt reprezintă modificarea ratei șomajului exprimată în puncte procentuale

Xt reprezintă rata de creștere procentuală a PIB-ului real.

 Din punct de vedere teoretic, această relație ne apare ca fiind foarte clară și ușor de
intuit. Dacă o anumită economie se găsește într-o perioadă de recesiune, când are loc o scădere
a ritmului de creștere a PIB-ului, atunci rata șomajului crește, iar invers, într-o perioadă de
expansiune economică, PIB-ul crește în timp ce rata șomajului scade (pe baza unei corelații
inverse, negative). (Ruxandra, 2015)

Deși nu se pune problema importanței acestei legi, bazată pe o legătură inversă, există
dezbateri cu privire la modelul econometric care ar descrie această relație.

Inițial, Okun a propus utilizarea unui singur model care să descrie dependența evoluției
PIB-ului de nivelul șomajului și dependența nivelului șomajului de evoluția PIB-ului. S-a
dovedit mai tarziu că această abordare era eronată, demonstrându-se nevoia utilizării a două
modele distincte pentru a descrie relațiile dintre cele două variabile. Parametrii modelelor care
descriu această interdependență pot varia în timp și spațiu în funcție de structura economiei
analizate.

În condițiile economiei Statelor Unite, legea s-a concretizat in urmatoarea relație:

RPIBt⁄ = 3% − 2(RSt − RSt−1 )

t−1

Ecuație 3 Relatia Okun

unde:

RPIBt⁄ − reprezintă ritmul de creștere a PIB-ului în perioada t față de perioada t-1

t−1

3% – trendul de creștere a PIB-ului (tendința relativă în timp)

RSt − RSt−1 − rata șomajului în perioada t, respectiv în perioada t-1

Astfel, dacă șomajul rămâne constant, PIB-ul va crește cu aproximativ 3%, iar pentru
fiecare punct procentual de creștere a ratei șomajului, evoluția PIB-ului va scădea cu două
puncte procentuale față de 3%.

Economistul Keynes, dă o explicație simplă Legii lui Okun. Datorită schimbărilor în

cererea agregată, firmele își modifică planurile de producție. Acest lucru duce la modificări în
cererea de forță de muncă și se influențează astfel nivelul șomajului. (Fuhrmann, 2017)

Forma standard pentru estimarea Legii lui Okun este:

ut = a0 + a1*yt + vt

Ecuație 4: Forma standard a ecuației lui Okun

unde :

ut - este modificarea anuală a ratei șomajului

yt - este modificarea anuală a PIB-ului

vt –este termenul eroare

Deoarece există întârzieri semnificative în timp, mai ales în reacția la cererea de forță de muncă,
este de preferat urmatoarea specificare:

ut = a0 + a1*yt + a2*yt-1 + vt

Ecuație 5: legea lui Okun (cu întârzieri)

Acest lucru permite o reacție întârziată a nivelului șomajului la schimbările nivelului producției.

Mulți economiști au observat faptul că legea lui Okun nu este în realitate o „lege” în
sensul strict al cuvântului, ci mai degrabă o tendință care poate varia pe baza unui anumit număr
de factori.

Deși poate fi exprimată din punct de vedere matematic și rezistă analizei la scară reală,
Legea lui Okun este o lege imperfectă. Acest lucru nu se datorează unei greșeli din partea lui
Okun, ca economist, ci datorită impredictibilității sale. De exemplu cifra exactă a șomajului
care reprezintă șomajul natural nu este cunoscută și nici nu poate fi cunoscută exact.

O altă imperfecțiune a Legii lui Okun este aceea că efectul unei anumite creșteri a ratei
șomajului poate fi crescut sau diminuat de alte variabile, ca de exemplu productivitatea sau
sentimentul general referitor la economie și aceste variabile sunt de multe ori foarte greu de
cuantificat.

Insăși definiția șomajului :

Şomajul (U) reprezintă excedentul cererii de muncă faţă de oferta de muncă. O persoană se
consideră şomer dacă este aptă de muncă, este în cautarea unui loc de muncă, este înregistrată
la bursa muncii (Oficiul de forţă de muncă) şi este disponibilă în orice moment să se angajeze
în câmpul muncii.
 poate duce la interpretări eronate deoarece nu ia în considerare acele persoane care se opresc în
a căuta un nou loc de muncă dupa un anumit moment de timp sau pentru o anumită perioadă de
timp.

În ciuda acestor imperfecțiuni, Legea lui Okun descrie un trend economic măsurabil
într-un mod care poate fi util
economiștilor în analiza cauzelor și
efectelor celor două fenomene
economice.

Relația observată între creșterea

șomajului și scăderea PIB-ului poate fi
gândită și la nivel intuitiv, de vreme ce
persoanele aflate în afara câmpului
muncii nu doar că încetează să producă,
dar au o influență negativă și asupra
Figură 4: Acuzațiile aduse legii lui Okun
consumului. De asemenea, date
economice privind rata crescută a șomajului și nivelul mic al consumului populației poate
descuraja eventuale investiții în economie.

Legea lui Okun implică și faptul că șomajul nu este singurul factor care poate afecta
evoluția PIB-ului. Dacă de exemplu atat productivitatea, cat si numarul de persoane din câmpul
muncii crește atunci PIB-ul va cunoaște o evoluție pozitivă, chiar și în cazul în care nivelul
șomajului râmâne constant. Pe de altă parte, modificarea PIB-ului explică numai parțial
evoluția ratei șomajului. O influență puternică poate fi observată și din partea ratei medii a
dobânzilor bancare la creditele acordate agenților economici, între cele două variabile
identificându-se o legătură directă de intensitate puternică.

Alte studii au demonstrat că legea lui Okun nu este aplicabilă întotdeauna. La nivel
global, șomajul reprezintă o problemă acută. Anual, în statele în curs de dezvoltare, mii de
studenți își încheie studiile în instituții educaționale și vocaționale, iar una din responsabilitățile
fiecărui stat modern ar fi să le asigure oportunități de angajare atât lor cât și forței de muncă
necalificate (aspect în care aparent aceste state au eșuat). De aceea este necesară studierea cât
mai aprofundată a interconexiunilor dintre variabilele macroeconomice.
 Implicațiile Legii lui Okun pentru politicile economice se referă la nevoia economiștilor
de a anticipa evoluția viitorare a nivelului șomajului pentru o a numită creștere economică
previzionată și totodată de a previziona costurile șomajului.

Astfel, relația empirică dată de legea lui Okun reprezintă o parte importantă din orice
model macroeconomic tradițional, cum curba ofertei agregate derivă din combinarea legii lui
Okun și curba Phillips (cu importante implicații la nivel macroeconomic). Este de altfel
important a se cunoaște rata creșterii necesară pentru reducerea nivelului șomajului (sau a se ști
macar dacă acest lucru este posibil).

La nivel european, importanța studierii implicațiilor acestei teorii este arătată și de faptul
că variabila rata șomajului este atent urmărită de autoritățile monetare în cadrul celui de-al
doilea pilon al politicii monetare a BCE (Banca Centrală Europeană). (Petre, 2006)

Datele
Datele folosite în studiul de față au fost luate de pe site-ul oficial al Institutului Național
de Statistică din România. Acestea acoperă o perioadă de 20 de ani, din 1997 până în 2016.

Astfel avem rata șomajului (exprimată în procente) luată ca medie anuală și evoluția
volumului PIB real (exprimată la fel în procente, ca medie anuală). Dată fiind sursa citată,
putem afirma cu încredere că baza de date avută la dispoziție reflectă în mare măsură realitatea
economică din România pentru perioada de timp luată în calcul.
 Tabelul 1. Rata șomajului și evoluția PIB-ului Tabel 1: datele Somaj si Pib

în România în perioada 1997-2016 (Anon., 2017)

Sursa: INS, www.insse.ro

Analiza datelor. Testarea aplicabilității legii lui Okun în

România. Modelul econometric
Pornind de la datele avute în vedere, așa cum am menționat, obiectivul studiului este
de a cerceta existența unei interdependențe între rata somajului și evoluția PIB-ului în România,
în perioada 1997-2016.

Studiul se axează pe găsirea și utilizarea a două modele distincte pentru a descrie relațiile
dintre cele două variabile.

Procesul de modelare a dependențelor reciproce și exclusive dintre cele două variabile

descrise de Legea lui Okun se desfășoară în două etape:
- prima etapa este reprezentată de modelul econometric în care rata creșterii PIB-ului
depinde de rata șomajului.
- cea de-a doua etapă, cea în care modelul econometric prezintă dependența ratei
somajului de evoluția PIB.

În procesul de modelare se rețin modelele care prezintă parametrii semnificativi din

punct de vedre statistic.
 Cercetarea a pornit de la prezumția (așa cum s-a văzut în cercetările anterioare pe această
temă, precum și la nivel intuitiv) că între cele două variabile există o legătură inversă. Astfel
creșterea uneia dintre variabile duce la scăderea celeilalte și vice-versa.

Reprezentarea grafică a evoluției celor două variabile: rata

șomajului și evoluția PIB-ului.
Figură 5 Rata șomajului și evoluția PIB-ului în România, 1997-2016

Relația negativă dintre PIB și rata șomajului între 1997 și 2016 este clară și poate fi văzută în
Figura 1, deci putem spune că legea lui Okun se aplică economiei românești.

Putem observa perioada economică a boom-ului în anii 2007 - 2008, când PIB-ul crește cu 16%,
iar rata șomajului a înregistrat cea mai mare scădere cu 10% și criza economică între 2008-
2011, caracterizată de o rată ridicată a șomajului și scăderea PIB-ului. Anul 2011 a reprezentat
un punct de cotitură pentru redresarea economică, caracterizat de creșteri ale PIB-ului și
scăderea șomajului. Un fenomen neobișnuit poate fi observat în 2013, când PIB-ul și rata
șomajului cresc cu 3%, respectiv 4%.
Analiza trendului celor două variabile

Figură 6: Reprezentarea grafică a ratei șomajului cu albastru și a evoluției PIB-ului cu roșu, România, 1997-2016

Se observă că în cei 20 de ani rata șomajului urmeză un trend preponderent descrescător cu

excepția anilor 1999 și 2008, când crește, iar PIB-ul are o evoluție lentă, de ușoară creștere,
până în 2009 când se atinge minimul negativ, datorită crizei economice.

Calculul mediei, abaterii mediei pătratice

Valoarea medie a ratei șomajului pe perioada analizată este de 6.921%, iar valoarea medie a
indicelui PIB-ului este 2.55%.

Sd(șomaj)=2.236906

Sd(PIB)= 4.615591

Analizând abaterile celor două variabile, observăm că variația în cazul evoluției PIB-ului a fost
mai mare decât în cazul ratei șomajului.

Histogramele și funcțiile de densitate

Din cele două histograme și funcții de densitate, obsevăm că într-adevăr, când rata șomajului a
crescut, PIB-ul a scăzut. Datele pentru rata șomajului prezintă o asimetrie la dreapta, iar datele
pentru PIB au asimetrie la stânga, ceea ce arată faptul că cele două variabile sunt invers
proporționale.
Figură 7 Histogramele și funcțiile de densitate pentru rata șomajului și indicele PIB, România, 1997-2016
Reprezentarea grafică a dependenție dintre cele două variabile,
coeficientul de corelație

Figură 8: Dependenta dintre somaj si PIB

Coeficientul de corelație = -0.53 este negativ, deci între PIB și rata șomajului avem o legătură
inversă. Valoarea de 0.53>0.40, deci avem o corealție bună, rezonabilă între cele două variabile.
Legătura nu este puternică pentru că atât PIB-ul, cât și șomajul sunt componente economice
complexe, influențate de multe variabile.
Analiza modelului econometric
Model 1: variabila dependentă = PIB, variabila independentă = rata șomajului

Aplicând modelul de regresie unifactorială pe seria de date de mai sus, am obținut coeficientul
Okun, specific economiei românești β, ca -1.099.

Coeficientul de corelație multiplu, Multiple R este 0.53, ceea ce indică o corelație relativ bună
între PIB și rata șomajului, în timp ce coeficientul de determinație, R Square este de 0,28, arată
că 28% din variația PIB-ului este explicată de influența ratei șomajului. Asta, bineînțeles scoate
în evidență faptul că PIB-ul este o variabilă economică care depinde de foarte mulți factori.

Pentru a testa ipoteza am folosit "testul Student", care arată că valoarea testului t pentru
parametrul α (termenul liber) (3.40) este mai mare decât t critic=2.101, calculat cu o
probabilitate de 95%, cu 18 grade de libertate. Deci termenul liber (intercept) este semnificativ
statistic.

Valoarea testului t Stat atribuit pentru β, de -2.67, este mai mare, în modul decât valoarea critică
t (2,10), ceea ce înseamnă că ipoteza nulă este respinsă. Putem spune cu o probabilitate de 95%
că estimarea parametrilor este semnificativă, iar modelul este corect din punct de vedere
statistic. De asemenea, p-value, care exprimă probabilitatea eșecului testului, este foarte scăzută
0,015<0.05.
Tabel 2 :ANOVA

Pentru a testa validitatea modelului, am folosit ANOVA și am obținut că F este 7.131, o valoare
mai mare decât valoarea critică F (2.19 este valoarea tabelară în funcție de 18 grade de libertate
și de o probabilitate de 95%), ceea ce înseamnă că modelul econometric este bun.

Folosind datele obținute putem scrie Legea lui Okun pentru economia românească în perioada
1997-2016: Yn = -1.099 * Un

Dacă rata șomajului crește cu 1%, atunci PIB-ul scade cu 1.099%.

Modelul nostru consideră doar componentele ciclice ale indicatorilor, motiv pentru care există
o diferență între coeficientul obținut (-1.099%) și cel cunoscut în literatura de specialitate (-
3%). Diferența dintre ele poate fi atribuită factorilor structurali care influențează rata șomajului.

Model 2: variabila dependentă = rata șomajului, variabila independentă = PIB

Aplicând modelul de regresie unifactorială pe seria de date de mai sus, am obținut coeficientul
Okun, specific economiei românești β, ca -0.2581.

În tabelul de regresie, pentru modelul 2 avem aceleași valori pentru Multiple R, R square, deci
variația ratei șomajului este explicată în proporție de 28% de variația PIB-ului. Între cele două
tabele diferă Standard Error (abaterea medie pătratică a erorilor), care observăm că este mai
mică pentru modelul 2. Așadar modelul 2, în care rata șomajului este influențată de PIB este
mai bun.
Și pentru modelul 2, termenul liber este semnificativ, t Stat fiind mai mare decât t tabelat =
3.40.

Testul t pentru parametrul β este la fel ca cel din modelul 1, deci ambii parametrii folosiți în
model sunt semnificativi statistic.

Testul F este tot 7.131>2.19, ceea ce înseamnă că și modelul 2 este bun.

Folosind datele obținute putem scrie Legea lui Okun pentru economia românească în perioada
1997-2016: Un = -0.25 * Yn

Dacă indicele PIB-ului crește cu 1%, atunci rata șomajului scade cu 0.25%.

Concluzii
Coeficientul lui Okun are o importanță deosebită, ca indicator care cuantifică amploarea și
semnificația statistică a relației dintre schimbările din PIB și rata șomajului, doi indicatori
macroeconomici importanți pentru economiști și autoritatea guvernamentală, întrucât aceștia
monitorizează „sănătatea” economică a unei țări.

Din analiza cantitativă a celor doi indicatori macroeconomici din România, între 1997 și 2016,
o perioadă de fluctuații economice majore, se observă o relație inversă între PIB și rata
șomajului, cu excepția anului 2013, când au existat creșteri ale ambilor indicatori.

Folosind modelul econometric pentru a determina coeficientul Okun, am obținut o valoare de -

1.099, adică la o creștere cu 1% a ratei șomajului ciclic, creștera economică va scădea cu
1.099%; Valoarea rămasă de 2% comparativ cu valoarea stabilită de Okun de 3%, poate fi
atribuită factorilor structurali.

Bibliografie
Anon., 2017. Institutul National de Statistica. [Interactiv]
Available at: http://www.insse.ro/cms/

Fuhrmann, R. C., 2017. [Interactiv]

Available at: https://www.investopedia.com/articles/economics/12/okuns-law.asp

Petre, C., 2006. ALTERNATIVE METHODS OF ESTIMATING THE OKUN COEFFICIENT. APPLICATIONS
FOR ROMANIA. Romanian Journal of Economic Forecasting, pp. 82-89.

Roman, M. D., 2005. Macroeconomie: o abordare cantitativă. București: Economică.

Ruxandra, P., 2015. THE SPECIFICS OF OKUN’S LAW IN THE ROMANIAN ECONOMY BETWEEN 2007
AND 2013. Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, pp. 50-53.
Listă de tabele:
Tabel 1: datele Somaj si Pib ................................................................................................................... 14
Tabel 2 :ANOVA ..................................................................................................................................... 20

Listă de figuri:
Figură 1 GDP ............................................................................................................................................ 5
Figură 2 Unemployment .......................................................................................................................... 6
Figură 3 Arthur Okun ............................................................................................................................... 9
Figură 4: Acuzațiile aduse legii lui Okun ................................................................................................ 12
Figură 5 Rata șomajului și evoluția PIB-ului în România, 1997-2016 .................................................... 15
Figură 6: Reprezentarea grafică a ratei șomajului cu albastru și a evoluției PIB-ului cu roșu, România,
1997-2016 ............................................................................................................................................. 16
Figură 7 Histogramele și funcțiile de densitate pentru rata șomajului și indicele PIB, România, 1997-
2016 ....................................................................................................................................................... 17
Figură 8: Dependenta dintre somaj si PIB ............................................................................................. 18

Listă de ecuații:
Ecuație 1 Formula PIB-ului 1 ................................................................................................................... 5
Ecuație 2: Formula PIB-ului 2 .................................................................................................................. 5
Ecuație 3 Relatia Okun........................................................................................................................... 10
Ecuație 4: Forma standard a ecuației lui Okun...................................................................................... 11
Ecuație 5: legea lui Okun (cu întârzieri) ................................................................................................. 11
Glosar de termeni

boom, 15

Okun, 3, 4, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 19, 20, 21, 22, 24

PIB, 3, 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 24
Produsul Intern Brut, 5

rata șomajului, 3, 4, 8, 9, 10, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 24

Șomaj, 7