CRIMINALISTICA

-CURS 4-
URMELE

1. TRASEOLOGIE JUDICIARA

Faptuitorul lasa urme la fata locului, pe haine, pe corpul sau sau al victimei, pe diferite
obiecte reprezentand un mod de aflare a adevarului.

Prin examinarea urmelor se poate afla:

 Cum a patruns in campul infractiunii;

 Actiunile desfasurate si succesiunea lor;
 Instrumentele folosite cat si deprinderea si manuirea lor;
 Identificarea instrumentelor si a faptuitorului etc.

TRASEOLOGIA este o ramura a tehnicii criminalistice ce studiaza urmele ca impresiuni ale

structurii exterioare a obiectelor, ca resturi detasate din obiect ori ca modificari produse de fenomene,
in vederea identificarii persoanei sau a obiectului creator, a lamuririi imprejurarilor legate de
formularea acestor urme si aflarea adevarului.

Principii ale traseologiei:

a) Toate obiectele materiale au o structura exterioara caracterizata printr-o anumita forma

si printr-un anumit macrorelief si microrelief strict individual.
b) Structura exterioara a obiectelor este individuala datorita unicitatii caracteristicilor
luate in totalitate;
c) Identificarea in traseologie este posibila numai la obiectele care isi pastreaza structura
exterioara din momentul formarii urmei pana la efectuarea expertizei;
d) Reproducerea fidela in urma a structurii a obiectului depinde de mecanismul formarii
urmei si de proprietatile obiectului in/pe care se formeaza.

SCOPUL:

identificarea obiectului care a creat urma;

lamurirea imprejurarilor in care s-a format urma;

URMA este orice modificare materiala produsa la locul savarsirii infractiunii ca rezultat material
al activitatii persoanelor implicate in comiterea acesteia si este utila cercetarii criminalistice.

CLASIFICAREA URMELOR

a) Urme de contact- produse prin atingerea obiectului catre trebuie sa fie identificat si
obiectul care poarta urma.

1
 CRIMINALISTICA
-CURS 4-
- Urme de suprafata- contactul dintre doua obiecte de o duritate asemanatoare care nu
permite modificarea corpului niciunuia dintre ele din detasarea de substanta de pe
suprafata unuia si aderenta substantei respective pe suprafata celuilalt.
- Urmele de adancime- prin presare, masa suportului se comprima rezultand un volum
in adancime pe care se imprima caracteristicile obiectului creator ( ex.: incaltaminte in
zapada).
- Urme statice- contactul dintre doua obiecte sub un unghi drept fara sa se produca vreo
alunecare in acel moment.
- Urmele dinamice- alunecarea sau frecarea uneia sau ambelor suprafete aflate in
contact rezultand urme de striatii sau zgarieturi (ex.: lama toporului la taierea unui
lemn).
- Urme vizibile- pot fi percepute si examinate cu ochiul liber.
- Urme latente- depuneri de substante incolore, slab vizile sau invizibile, sunt necesare
surse de iluminare sau substante fizice ori chimice.

Dupa natura lor:

 Lasate de persoana- urme de maini, picioare, dinti, buze, urechi, unghii, nas, barbie etc.
 Lasate de obiecte:
 Lasate de instrumente de lovire: contondente; taietoare- intepatoare; taietoare-
despicatoare; intepatoare.
 Lasate de instrumente de spargere: sula, furca, ac etc.
 Lasate de instrumente de deschidere a incuietorilor: spaclu, cheie falsa, cheie
potrivita etc.
 Lasate de imbracaminte: haine, incaltaminte, ciorapi etc.
 Lasate de mijloacele de transport auto: anvelope, faruri, bara de protectie; de
tractiune animala: roti, lada, oiste etc.; propulsate de forta omului : ghidon,
pedale etc.
 Lasate de armele de foc: interiorul tevii, canale oarbe, ricoseuri etc.
 Lasate de instrumente de scriere: matrite, fax, penita, creion, pix, stampila etc.

b) Urme materie- canitatile de materie care raman la fata locului. Acestea sunt probe
materiale si nu urme in sens restrictiv. Cele care au fost gasite cel mai frecvent la locul
faptei, au fost:
 Vopselele sub forma de pelicule sau mici fragmente;
 Sticla- este o urma-substanta (accident de circulatie, furt prin spargere, omor sau
vatamare cu un obiect din sticla etc.
 Solul – adera pe talpa de la incaltaminte, obiecte de imbracamite sau pe anvelope.
 Fibre- prezenta lor este explicata prin cadere, smulgere, agatare sau transferare.
 Rezidurile de tragere- se depun pe mana tragatorului sau in jurul orificiului de
intrare, pe hainele sau corpul victimei.
 Urmele gazoase- vapori, fum, substante volatile, toxice, iritante.

2
 CRIMINALISTICA
-CURS 4-
 Urmele biologice- pete, stropi, depozite, particule, lichide (ex.: sange, sperma,
saliva, transpiratie, fire de par, urina etc.)

c) Urme care releva deprinderi ale persoanei- (ex.: scris, voce, mers , realizarea nodurilor,
manuirea unor instrumente etc.):
 Scrierea- comunicarea ideilor prin grafism- mecanismul fiziologic este dat de
complexul de legaturi temporare nervoase.
 Voce- individualizatea caracteristicilor vocale si pe mentinerea lor constanta de la
postpubertate pana la sfarsitul vietii.

d) Alte categorii de urme:

 Create de un fenomen: urmele de foc, explozie, electrocutare, scurtcircuite,
scurgeri de curenti de intalta tensiune etc.
 Urme negative sau periferice- cele lasate static pe suportul pe care s-au aflat
(urmele fierului de clacat pe stofa)
 Urme pozitionale- dispunerea unor urme in urma luptei dintre agresor si victima
sau datorata cautarii lucrurilor furate, urme de sange etc.
 Urmele de animale:
- De picioare pe corpul si imbracamintea victimei, sol sau alt support.
- De dinti- prin muscare redau dentitia specifica fiecarui animal.

URME PAPILARE

Aceste urme se ridica inca de la inceputul cercetarii si se pot prezenta astfel:

o Statice ( redau cu claritate desenul papilar si detaliile sale caracteristice) sau dinamice
(manjituri si pot servi la cel mult o identificare generica);
o De suprafata ( create pe suprafete dure, sticla sau mobila) sau de adancime ( in chit moale,
plastilina, vopsea neuscata, ceara etc);
o Vizile ( au un grad de imbacsire, detaliile sunt acoperite cu substanta depusa) sau latente (
depunerea unui strat subtire de substanta redand exact detaliile caracteristice ale crestelor
papilare sau ale porilor).

Pentru descoperirea urmelor unei infractiuni, in cercetarea fiecarui caz, organul de urmarire
penala si specialiastul criminalist vor cauta sa reconstituie mental fiecare faza a desfasurarii
infractiunii, parcurgand cu atentie, in sens direct sau invers, drumul presupus ca a fost facut de
infractor.

Cerinte minime pentru cautarea urmelor papilare:

a) Rapiditate in efectuarea cercetarii;

3
 CRIMINALISTICA
-CURS 4-
b) Perseverenta;
c) Rabdare;
d) Calm;
e) Un numar minim de specialisti la fata locului.

Uneori, la fata locului faptuitorul foloseste manusi, insa este posibil ca pe finalul drumului sa le
dea jos pentru a realiza o operatie mai delicata si astfel lasa urme papilare, sau atinge cu o suprafata
care nu este protejata de manusa - un obiect.

RELEVAREA URMELOR LATENTE DE MAINI

a) Prin metode optice: laserul ( proiectat lateral si oblic sub un unghi de 45 de grade) ,
dispersia luminoasa ( nu este distructiv si permite fixarea imediata prin fotografie a
urmei) si unda variabila Polylight PL 500- lampa xenon cu o putere de 500W si 12 filtre
reglabile.
b) Relevarea prin metode fizice: pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulatie foarte
fina, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 Sa fie in contrast de culoare cu suportul pe care s-a format urma;
 Sa prezinte o aderenta selectiva pentru a evita imbacsirea si estomparea detaliilor.

Exemple: ceruza, negrul de fum, rosu Sudan III, argentoratul, praful de Xerox, oxidul de
cupru etc, pudra galbena fluorescenta (pe suprafete multicolore).

c) Relevarea prin metode chimice:

Cu vapori de iod- cu un dispozitiv de vaporizare, iodul fiind volatil (urme pe hartie
sau pereti);
Cu reactivi chimici propriu-zisi- ninhidrina (rezultate bune si la urmele mai vechi).
Pentru evitarea risipei de pudra se poate utiliza lumina alba in unghi mic si ochelari
de culoare alba. Cand urmele sunt contaminate cu sange, cerneluri, vopsea etc. se
utilizeaza banda de lumina albastra cu ochelari portocalii, si se continua cu lumina
U.V. folosind ochelari transparenti.

La suprafetele colorate, se foloseste o lumina de culoare similara care se poate regla fin si o
pudra de culoare neagra, argintie sau fluorescenta pentru a obtine un contrast optim.

In laboratoare se poate utiliza orice banda de lumina de la Polylight PL 500 care evidentiaza
mai bine urma papilara si elementele individuale ale acesteia.

d) Relevarea urmelor create pe suporturi vegetale- infractiuni savarsite in zone impadurite

sau cu vegetatie, in general trebuie urmarit initial urmele aeriene si terestre. Relevarea unei
urme dupa o frunza este noua, deoarece aceasta are 3 parti:
 Limbul- partea lata, verde, strabatuta de nervuri conducatoare;
 Petiolul- cordon in forma cilindrica si se prinde de nodurile tulpinii;
 Teaca- partea bazala a petiolului cu care se prinde de nodurile tilpinii.

4
 CRIMINALISTICA
-CURS 4-
Numai limbul poate constitui suport primitor de urme. Prin presare, rupere, strivire de
catre mana, picior incaltat sau pneu, zona afectata isi schimba culoarea fata de restul limbului.

Pentru a se putea conserva urma, trebuie ferita de lumina si umiditate mentinuta la o

temperatura de pana la 20 grade ( asezata intre doua placi de sticla opaca cu margini de garnitura
subtire si presata cu ajutorul unor cleme metalice).

Dupa 6-8 h dupa inceperea stoparii procesului de fotosinteza, incepe sa apara o diferenta de
contrast, iar dupa 48 de h, urmele sunt total vizibile. Dupa fixare, se va fotografia urma.

e) Fixarea urmelor de maini- pozitionarea acestora la locul faptei in raport cu obiectele pe

care au fost descoperite si cu celelalte urme si mijloace materiale de proba:
 Fotografierea;
 Videofilmarea- se respecta regulile de la fotografiere;
 Descrierea in procesul verbal de cercetare la fata locului- cum au fost gasite urmele
si locul faptei;
 Desenul- se anexeaza procesului verbal;
 Schita- se anexeaza procesului verbal.

In primul rand, fixarea presupune fotografierea de ansamblu a locului faptei, apoi

fotografierea fiecarei urme in detaliu. Fotografia se executa obligatoriu cu etalon metric de la
distanta mai mica de 15 cm.

Spre exemplu, in cazul urmelor papilare pe un pahar, se introduce in pahar o hartie de

culoare neagra sau un lichid inchis pentru a se evidentia urmele.

f) Ridicarea urmelor papilare- luarea urmelor sau a obiectului purtator de urme din campul
infractiunii si transportarea acestora in laborator in vederea examinarilor dupa ce au fost
sigilate si ambalate si a fost trecut pe ambalaj locul de unde au fost ridicate urmele,
semnaturile organului judiciar si a martorilor asistenti.

Metode de ridicare:

1) Ridicarea obiectului purtator de urma;

2) Transferarea pe pelicula adeziva- alba sau neagra, in functie de culoarea urmei- dupa
aplicarea peliculei se preseaza din interior spre exterior pentru a nu se forma bule de aer;
3) Mulajul cand urmele sunt in adancime- cu gips dentar, alginate, paste sau polimeri.

Transportarea urmelor trebuie sa se faca cu maxima atentie pentru a preveni distugerea sau
alterarea urmelor.

g) Interpretarea urmelor papilare la locul faptei- efectuata de insusi organul judiciar.

SCOP: obtinerea unor date preliminare cu privire la persoana infractorului; activitatile

desfasurate de catre el cat si succesiunea lor; date probabile despre persoana faptuitorului (varsta,
sex, inaltime, constitutie fizica). Determinarea mainii care provine de a o urma, se face de catre un
criminalist, pe baza urmelor lasate de degetele de la o mana.

5
 CRIMINALISTICA
-CURS 4-
h) Aprecierea vechimii urmelor papilare- amprentele proaspete nu se coloreaza bine,
amprentele incolore foarte vechi nu mai prind colorantul sau se coloreaza foarte slab, se pot
utiliza amprente papilare latente foarte vechi, chiar de mai multi ani, ploaia nu poate
distruge complet urmele, dar caldura foarte mare duce sigur la alterare lor.

Urmele papilare sunt compuse din substante secretate natural: transpiratie, sebum sau lipide
etc.

In compozitia impresiunilor papilare se regasesc produsii a trei glande secretoare:

 Glandele accrine, sudoripare;

 Glandele sebacee;
 Glandele apocrine.

Amprentele create de persoane cu grupa sanguiva AB IV si B III sunt sensibil mai expuse
procesului de imbatranire decat cele create de persoane care apartin grupei sanguine O I si A II.