Sunteți pe pagina 1din 4

Competenţa este aptitudinea recunoscută de lege unui organ de

stat sau organ obştesc de a soluţiona un anumit litigiu sau altă


problemă cu caracter juridic. Competenţa instanţelor
judecătoreşti este aptitudinea recunoscută de lege instanţelor
judecătoreşti de a examina şi soluţiona o anumită pricină civilă.
Competența generală se raportează la instanța de judecată sau la
un alt organ cu activitate jurisdicțională, dar nu la judecători.
C.P.C. stipulează că sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti
pricinile în litigiile care izvorăsc din raporturile juridice civile,
de familie, de muncă, locative, ecologice, funciare, cauzele de
contencios administrativ, cele cu o procedură specială, cererile
de eliberare a ordonanţei judecătorești și de declarare a
insolvabilității, pricinile privind sistarea temporară a valabilității
sau retragerea licențelor/autorizațiilor de antreprenor, etc.
Instanţele de judecată sunt competente să judece şi multe alte
pricini pe care legea le pune în competenţa lor, cum ar fi
pricinile ce apar în legătură cu executarea actelor instanțelor
judecătorești și a actelor unor alte autorități, inclusiv ale
instanțelor judecătorești străine și ale arbitrajelor internaționale,
pricinile care apar în legătură cu încălcarea dreptului la
executare în termen rezonabil a actelor instanțelor judecătorești
și altor autorități și repararea prejudiciului cauzat prin această
încălcare, pricinile ce apar în legătură cu încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului
cauzat prin această încălcare. Instanţele judecătoreşti de drept
comun judecă pricinile ce ţin de competenţa lor cu participarea
persoanelor fizice şi juridice rezidente sau nerezidente,
autorităţilor publice, organizaţiilor cu investiţii străine,
organizaţiilor internaţionale care practică activităţi de
întreprinzător dacă, prin lege, printr-un tratat internaţional la
care Republica Moldova este parte sau prin înţelegere a părţilor,
nu se stabileşte o altă modalitate de soluţionare a litigiului.
Instanţa judecătorească comercială judecă contestarea în
condițiile legii a hotărîrilor arbitrale și eliberarea titlurilor
executorii în baza lor; pricinile privind reorganizarea sau
dizolvarea persoanei juridice; pricinile privind apărarea
reputației profesionale în activitatea de întreprinzător și
economică; precum și alte pricini date prin lege în competenţa
sa.
Coduri

Noul Cod de Procedura Civila, care va intra in vigoare incepand


cu 1 februarie 2013, prevede structurarea procesului in trei mari
etape: etapa scrisa, cercetarea procesului si dezbaterea in fond.

Etapa scrisa, o noutate absoluta in procesul civil, consta in


repartizarea aleatorie catre judecator a cauzelor fara a se stabili
inca termenul de judecata. Judecatorul verifica daca cererea de
chemare in judecata indeplineste cerintele de forma prevazute de
lege si comunica in scris partii eventualele lipsuri, stabilind si un
termen pentru a putea fi indreptate. Daca lipsurile nu sunt
corectate in interiorul acestui termen, cererea va fi anulata.
Impotriva solutiei de anulare va exista insa si o cale de atac.
A doua etapa a procesului si prima faza a judecatii, cercetarea
procesului, se desfasoara in camera de consiliu, in prezenta
partilor, avocatilor, interpretilor, martorilor, fara accesul
publicului. In aceasta etapa se indeplinesc actele de procedura,
se solutioneaza exceptiile si se administreaza probele. Se pare
insa ca aceste prevederi vor fi amanate pentru 1 ianuarie 2016,
intrucat instantele din Romania nu dispun de spatii suficiente
pentru a desfasura cercetarea procesului in camera de consiliu.

Etapa a treia, dezbaterea in fond a procesului, are loc


preponderent in sedinta publica, insa daca partile convin, aceasta
se poate realiza si in camera de consiliu. In cadrul acestei etape,
partile au posibilitatea sa discute in contradictoriu imprejurarile
de fapt si temeiurile de drept invocate de ele sau puse in
discutie, din oficiu, de catre instanta.

Noul Cod de Procedura Civila aduce schimbari si asupra


competentei materiale a instatelor de judecata.

Astfel, Judecatoria va fi competenta sa judece cauzele de valoare


mica si/sau complexitate redusa, dar de o mare frecventa in
practica, stabilindu-se inclusiv un prag valoric, de pana la
200.000 lei, pentru cererile evaluabile in bani, iar Tribunalul va
deveni instanta cu plenitudine de competenta pentru judecata in
fond in prima instanta, judecand toate cererile care nu sunt date
prin lege in competenta altor instante.
Curtea de apel judeca în prima instanţa, cererile in materie de
contencios administrativ si fiscal, potrivit legii speciale, adica
acele cauze referitoare la actele administrative emise sau
incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care
privesc impozite si taxe, contributii, datorii vamale, precum si
accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 lei.

S-ar putea să vă placă și