Competenţa este aptitudinea recunoscută de lege unui organ de
stat sau organ obştesc de a soluţiona un anumit litigiu sau altă
problemă cu caracter juridic. Competenţa instanţelor judecătoreşti este aptitudinea recunoscută de lege instanţelor judecătoreşti de a examina şi soluţiona o anumită pricină civilă. Competența generală se raportează la instanța de judecată sau la un alt organ cu activitate jurisdicțională, dar nu la judecători. C.P.C. stipulează că sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti pricinile în litigiile care izvorăsc din raporturile juridice civile, de familie, de muncă, locative, ecologice, funciare, cauzele de contencios administrativ, cele cu o procedură specială, cererile de eliberare a ordonanţei judecătorești și de declarare a insolvabilității, pricinile privind sistarea temporară a valabilității sau retragerea licențelor/autorizațiilor de antreprenor, etc. Instanţele de judecată sunt competente să judece şi multe alte pricini pe care legea le pune în competenţa lor, cum ar fi pricinile ce apar în legătură cu executarea actelor instanțelor judecătorești și a actelor unor alte autorități, inclusiv ale instanțelor judecătorești străine și ale arbitrajelor internaționale, pricinile care apar în legătură cu încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a actelor instanțelor judecătorești și altor autorități și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, pricinile ce apar în legătură cu încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare. Instanţele judecătoreşti de drept comun judecă pricinile ce ţin de competenţa lor cu participarea persoanelor fizice şi juridice rezidente sau nerezidente, autorităţilor publice, organizaţiilor cu investiţii străine, organizaţiilor internaţionale care practică activităţi de întreprinzător dacă, prin lege, printr-un tratat internaţional la care Republica Moldova este parte sau prin înţelegere a părţilor, nu se stabileşte o altă modalitate de soluţionare a litigiului. Instanţa judecătorească comercială judecă contestarea în condițiile legii a hotărîrilor arbitrale și eliberarea titlurilor executorii în baza lor; pricinile privind reorganizarea sau dizolvarea persoanei juridice; pricinile privind apărarea reputației profesionale în activitatea de întreprinzător și economică; precum și alte pricini date prin lege în competenţa sa. Coduri
Noul Cod de Procedura Civila, care va intra in vigoare incepand
cu 1 februarie 2013, prevede structurarea procesului in trei mari etape: etapa scrisa, cercetarea procesului si dezbaterea in fond.
Etapa scrisa, o noutate absoluta in procesul civil, consta in
repartizarea aleatorie catre judecator a cauzelor fara a se stabili inca termenul de judecata. Judecatorul verifica daca cererea de chemare in judecata indeplineste cerintele de forma prevazute de lege si comunica in scris partii eventualele lipsuri, stabilind si un termen pentru a putea fi indreptate. Daca lipsurile nu sunt corectate in interiorul acestui termen, cererea va fi anulata. Impotriva solutiei de anulare va exista insa si o cale de atac. A doua etapa a procesului si prima faza a judecatii, cercetarea procesului, se desfasoara in camera de consiliu, in prezenta partilor, avocatilor, interpretilor, martorilor, fara accesul publicului. In aceasta etapa se indeplinesc actele de procedura, se solutioneaza exceptiile si se administreaza probele. Se pare insa ca aceste prevederi vor fi amanate pentru 1 ianuarie 2016, intrucat instantele din Romania nu dispun de spatii suficiente pentru a desfasura cercetarea procesului in camera de consiliu.
Etapa a treia, dezbaterea in fond a procesului, are loc
preponderent in sedinta publica, insa daca partile convin, aceasta se poate realiza si in camera de consiliu. In cadrul acestei etape, partile au posibilitatea sa discute in contradictoriu imprejurarile de fapt si temeiurile de drept invocate de ele sau puse in discutie, din oficiu, de catre instanta.
Noul Cod de Procedura Civila aduce schimbari si asupra
competentei materiale a instatelor de judecata.
Astfel, Judecatoria va fi competenta sa judece cauzele de valoare
mica si/sau complexitate redusa, dar de o mare frecventa in practica, stabilindu-se inclusiv un prag valoric, de pana la 200.000 lei, pentru cererile evaluabile in bani, iar Tribunalul va deveni instanta cu plenitudine de competenta pentru judecata in fond in prima instanta, judecand toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altor instante. Curtea de apel judeca în prima instanţa, cererile in materie de contencios administrativ si fiscal, potrivit legii speciale, adica acele cauze referitoare la actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc impozite si taxe, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 lei.