Metodica Tipul activismului comportamental după L.Vasserman şi N.

Gumeniuk - este format din 61 de

întrebări/afirmaţii, fiecare întrebare avînd cîteva variante de răspunsuri (de la două la cinci). Subiectul
trebuie să aleagă varianta cea mai potrivită de răspuns, caracteristică propriei persoane. Variantele
alese ale răspunsurilor se apreciază în puncte.
Dacă suma punctelor acumulate nu depăşeşte cifra 167, atunci cu o probabilitate înaltă se poate
diagnostica tipul A de activism comportamental care se caracterizează prin: necesitate pronunţată de
implicare în activitate, suprasolicitare profesională, incapacitate de relaxare, detaşare de muncă,
insuficienţă de timp pentru odihnă şi distracţii, încordarea permanentă a forţelor psihice şi fizice în
lupta pentru succes, hiperactivism, încăpăţinare în atingerea scopului, incapacitate de concentrare a
atenţiei de durată, tendinţă de a merge, mînca, lua decizii, vorbi în grabă, impulsivitate, incapacitate de
ascultate comprehensivă, competitivitate, ambiţie, agresivitate faţă de cei care împiedică realizarea
scopului, tendinţă spre dominare, prag al frustrării jos.
În cazul în care persoana acumulează un punctaj între limitele 168-335, tipul de comportament
este la fel A, condiţionat A1, care se caracterizează prin activism ridicat, insistenţă, incluziune activă în
muncă, orientare spre scop, insuficienţa timpului pentru odihnă se compensează cu pedantismul în
alegerea direcţiei principale de orientare a activităţii, luarea rapidă a deciziilor. Manifestă mimică şi
vorbire expresivă, energică, tendinţă spre succes, liderism, insatisfacţie de propriile reuşite, tendinţă
permanentă de perfecţionare permanentă a rezultatelor muncii, instabilitate a dispoziţiei şi a
comportamentului în situaţii de stres, competitivitate, lipsită de agresivitate şi ambiţie.
Dacă suma punctelor acumulate se plasează între 336 şi 459, atunci activismul comportamental
este unul de trecere – AB, care se caracterizează prin: persoană orientată spre scop, activă, cu interese
multidirecţionale, are capacitatea de a echilibra activitatea profesională cu odihna, motorica şi
expresivitatea vorbirii sunt moderate, nu manifestă tendinţă evidentă de dominare. Sunt persoane
stabile emoţional, cu comportament predictiv, manifestă rezistenţă la factorii stresanţi, adaptabilitate la
diverse tipuri de activitate.
Persoanele care acumulează un punctaj între 460-626 se raportează la tipul de activism
comportamental B, condiţionat B1, caracterizat prin raţionalitate.Sunt persoane cu orientări pragmatice
evidenţiate,în atitudinea sa atît faţă de activitate, cît şi faţă de oameni.În cazuri excepţionale sunt gata
să înlocuiască şeful, să fie responsabilipentru un grup de persoane, dar în rstul timpului preferă să se
afle în umbra celorlalţi. Sunt caracterizaţi prin „egoism” emoţional, sunt „scumpi la vorbă”, reţinuţi şi
cumpătaţi în acţiuni.Prefeă reyolvarea situaţiilor dificile şi a problemelor sale în mod deschis.
Persoanele cu punctajul 627 şi mai mult sunt atribuite tipului de activism comportamental B.
[44, p. 531]
Меtoda de diagnosticare a tipului de activitate comportamentală Citiţi atent fiecare întrebare şi
alegeţi varianta de răspuns care corespunde comportamentului D-stră.

1. Vă este greu să găsiţi timp pentru a merge la frizerie? 1) Nu 2) Uneori 3) Deseori

2. Aveţi un serviciu, care Vă stimulează, Vă „înviorează”? 1) Mai puţin decît serviciul majorităţii
oamenilor. 2) Aproape la fel ca la majoritatea oamenilor. 3) Mai mult decît serviciul multora.
3. Viaţa D-stră zilnică în general este plină cu : 1) Afaceri, ce necesită rezolvare 2) Afaceri obişnuite
3)Afaceri, care Vă plictisesc
4. Viaţa unor persoane des este supraplină de situaţii neaşteptate şi complicaţii. Cît de des Vă întîlniţi
cu astfel de evenimente? 1) Cîteva ori pe zi 2) Cîteva ori pe săptămînă. 3) Aproximativ o dată pe zi.
4) O dată pe săptămînă. 5) O dată pe lună şi mai rar.
5. În cazul, cînd Vă presează ceva sau de la D-stră se cere foarte mult, atunci: 1) Pierdeţi pofta de
mîncare/sau mîncaţi mai puţin. 2) Mîncaţi mai des/ sau mai mult decît de obicei . 3) Nu observaţi
schimbări esenţiale în pofta de mîncare.
6. În cazul cînd ceva Vă presează sau aveţi preocupări urgente, atunci D-stră:
1) Imediat luaţi măsurile cuvenite. 2) Chibzuiţi meticulos, înainte ca să acţionaţi.
7. Cît de repede D-stră obişnuiţi să luaţi masa? 1) De obicei termin de mîncat înaintea celorlalţi.
2) Eu mănînc mai repede decît alţii. 3) Eu mănînc atît de repede ca şi ceilalţi. 4) Eu mănînc mai încet
decît ceilalţi
8. Rudele D-stră şi prietenii V-au spus vre-o dată că, D-stră mîncaţi foarte repede? 1) Da, des.
2) Da, o dată sau de două ori. 3) Nu, mie nu mi-a spus nimeni niciodată.
9. Cît de des D-stră faceţi mai multe lucruri concomitent, de exemplu, mîncaţi şi lucraţi? 1) Des.
2) Uneori. 3) Aproape niciodată.
10. Cînd Dumneavoastră ascultaţi pe cineva, şi această persoană mult timp nu poate finisa gîndul,
simţiţi dorinţa să grăbiţi acea persoană? 1) Des. 2) Uneori. 3) Aproape niciodată.
11. Cît de des D-stră într-adevăr „finisaţi” gîndul persoanei ce vorbeşte rar , ca să grăbiţi convorbirea?
1) Des. 2) Uneori. 3) Aproape niciodată
12. Cît de des apropiaţii D-stră observă că sunteţi neatent(ă), dacă Vi se povesteşte despre ceva foarte
minuţios? 1) O dată pe săptămînă şi mai des. 2) Cîteva ori pe lună. 3) Aproape niciodată. 4)Niciodată.
13. Dacă le spuneţi prietenilor D-stră, că veţi veni la un timp anumit , atunci cît de des întîrziaţi?
1) Uneori. 2) Rar. 3) Aproape niciodată. 4) Eu niciodată nu întîrzii.
14. Se întîmplă caD -stră să vă grăbiţi la locul întîlnirii, cu toate că aveţi timp destul? 1) Des.
2) Uneori. 3) Rar sau niciodată.
15. Să presupunem că, D-stră trebuie să Vă întîlniţi cu cineva la o vreme anumită, spre exemplu, în
stradă, în vestibul ş.a., şi această persoană întîrzie 10 minute, atunci D-stră: 1) Aşteptaţi liniştit.
2) Vă veţi plimba aşteptînd. 3) De obicei aveţi cu Dumneavoastră un ziar sau o carte, ca să aveţi
ocupaţie cînd aşteptaţi.
16. Dacă Vă este dat să staţi la coadă, atunci D-stră: 1) Liniştit aşteptaţi să vă vină rîndul. 2) Simţiţi
nerăbdare, dar nu o manifestaţi. 3) Simţiţi aşa o nerăbdare, că este evident pentru cei din jur. 4)
Refuzaţi categoric să staţi la coadă şi încercaţi să găsiţi o metodă de a evita pierderea timpului.
17. Dacă participaţi într-un joc, în care este elementul întrecerii (volei, fotbal), atunci D-stră :
1) Depuneţi toate forţele pentru victorie. 2) Vă străduiţi să cîştigaţi, dar nu prea înverşunat
3) Jucaţi mai mult pentru plăcere, decît serios.
18. Să presupunem că, D-stră şi prietenii sau colegii D-stră, începeţi un lucru nou. Ce aţi spune despre
o întrecere sau concurenţă în acest caz ? 1) Prefer să evit aceasta. 2) Particip, deoarece aceasta nu se
poate evita. 3) Primesc plăcere, deoarece aceasta mă stimulează şi mă înviorează.
19. Cînd eraţi mult mai tînăr (ă), majoritatea persoanelor socoteau că D-stră:
1) Des Vă străduiţi şi cu adevărat vreţi să fiţi primul şi cel mai bun în toate.
2) Uneori Vă străduiţi, şi Vă place să fiţi primul şi cel mai bun la toate.
3) De obicei Dumneavoastră Vă este bine aşa cum este ( de obicei sunteţi relaxat)
4) Dumneavoastră sunteţi întotdeauna relaxat şi nu sunteţi dispus să concuraţi.
20. Prin ce, după părerea D-stră , Vă deosebiţi la momentul actual:
1) Des Vă străduiţi şi cu adevărat vreţi să fiţi primul şi cel mai bun în toate.
2) Uneori Vă străduiţi, şi Vă place să fiţi primul şi cel mai bun la toate.
3) Deobicei Dumneavoastră Vă este bine aşa cum este ( deobicei sunteţi relaxat)
4) Dumneavoastră sunteţi întotdeauna relaxat şi nu sunteţi dispus să concuraţi.
21. După părerea rudelor şi prietenilor, D-stră:
1) Des Vă străduiţi şi cu adevărat vreţi să fiţi primul şi cel mai bun în toate.
2) Uneori Vă străduiţi, şi Vă place să fiţi primul şi cel mai bun la toate.
3) Deobicei Dumneavoastră Vă este bine aşa cum este ( deobicei sunteţi relaxat)
4) Dumneavoastră sunteţi întotdeauna relaxat şi nu sunteţi dispus să concuraţi.
22. Cum evaluează rudele şi prietenii activitatea D-stră generală?
1) Subactivism, încetineală, trebuie să fiţi mai activ.
2) Aproape de mediu, întotdeauna aveţi o ocupaţie oarecare.
3) Supraactivitate, energie care iese din limite.
23. Ar fi fost de acord persoanele care Vă cunosc că, aveţi o atitudine prea serioasă faţă de serviciul
D-stră?
1) Da, absolut. 2) Posibil, da. 3) Posibil, nu. 4) Absolut nu.
24. Ar fi fost de acord persoanele care Vă cunosc că, sunteţi mai puţin energic decît majoritatea
oamenilor?
1) Da, absolut. 2) Posibil, da. 3) Posibil, nu. 4) Absolut nu.
25. Ar fi fost de acord persoanele care Vă cunosc că, într-un timp scurt D-stră sunteţi capabil să
efectuaţi un volum foarte mare de lucru? 1) Da, absolut. 2) Posibil, da. 3) Posibil, nu.
4) Absolut nu.
26. Ar fi fost de acord persoanele care Vă cunosc că, D-stră Vă supăraţi şi Vă iritaţi repede?
1) Da, absolut.2) Posibil, da. 3) Posibil, nu. 4) Absolut nu.
27. Ar fi fost de acord persoanele care Vă cunosc că, D-stră aveţi o viaţă paşnică şi liniştită?
1) Da, absolut.
2) Posibil, da. 3) Posibil, nu. 4) Absolut nu.
28. Ar fi fost de acord persoanele care Vă cunosc că, majoritatea afacerilor le efectuaţi în grabă ?
1) Da, absolut. 2) Posibil, da. 3) Posibil, nu. 4) Absolut nu.
29. Ar fi fost de acord persoanele care Vă cunosc că, pe D-stră Vă bucură întrecerile (concurenţa) şi Vă
străduiţi foarte mult ca să cîştigaţi?
1) Da, absolut. 2) Posibil, da. 3) Posibil, nu. 4) Absolut nu.
30. Ce fel de caracter aveaţi cînd eraţi mai tînăr?
1) Nestabil, care cu greu era posibil de controlat. 2)Nestabil, dar era posibil de controlat.
3)Destul de stabil (nu erau probleme). 4)Aproape niciodată nu mă supăram
31. Cum Vi se pare caracterul D-stră astăzi? 1) Nestabil, care cu greu este posibil de controlat.
2)Nestabil, dar este posibil de controlat. 3) Destul de stabil (nu sunt probleme).
4) Aproape niciodată nu mă supăr
32. Cînd sunteţi aprofundat în lucru şi cineva (nu şeful) Vă întrerupe, ce simţiţi?
1) Eu mă simt bine, deoarece după o pauză neaşteptată lucrez mai bine. 2) Eu simt o mică decepţie. 3)
Eu simt iritare, deoarece aceasta este un obstacol în afaceri.
33. Dacă întreruperile repetate în lucru într-adevăr V-au enervat, atunci D-stră:
1) Veţi răspunde aspru. 2) Veţi răspunde liniştit. 3) Veţi încerca să faceţi ceva, ca să evitaţi aceasta. 4)
Veţi înceca să găsiţi un loc mai liniştit, dacă aceasta este posibil.
34. Cît de des D-stră îndepliniţi un lucru pe care trebuie să-l prezentaţi într-un timp anumit?
1) Zilnic şi mai des . 2) Săptămînal. 3) Lunar şi mai rar .
35. Lucrul, pe care trebuie să-l prezentaţi la un o dată anumită, de regulă:
1)Nu provoacă tensiune, deoarece este obişnuită, monotonă.2) Provoacă tensiune înaltă, deoarece
neprezentarea la timp poate influienţa asupra lucrului unui grup de persoane.
36. D-stră personal Vă determinaţi limitele îndeplinirii lucrului la serviciu şi acasă?
1) Nu . 2) Da, dar foarte rar. 3) Da, dar foarte des.
37. Calitatea lucrului, pe care îl îndepliniţi, la sfîrşitul timpului limită este:
1) Mai bună 2) Obişnuită 3) Mai rea
38. Se întîmplă ca, la serviciu D-stră să îndepliniţi concomitent două sau mai multe însărcinări,
efectuînd cînd una, cînd alta? 1) Nu, nicicodată 2) Da, dar nu atît de des 3) Da, întotdeauna
39.Aţi fi fost satisfăcut de posibilitatea de a rămînea la serviciul de acum pentru anul viitor?
1) Da. 2) Nu, aş fi vrut să obţin ceva mai mult
3) Desigur, nu, eu fac tot posibilul, ca să fiu ridicat în grad, altfel Voi fi foarte indispus.
40. Dacă aţi avea posibilitatea de a alege, ce aţi prefera?
1) Surplus la salariu 2) Ridicarea în grad fără mărirea esenţială a salariului
41. Spre sfîrşitul concediului, D-stră preferaţi : 1) Aţi vrea să-l prelungiţi cu 1-2 săptămîni
2) Simţiţi că, sunteţi gata să Vă întoarceţi la lucrul obişnuit 3) Aţi vrea ca concedul să se termine, şi D-
stră să Vă puteţi întoarce la serviciu
42. S-a întîmplat aşa că, în ultimii trei ani V-aţi luat concediu mai puţin timp decît se obişnuieşte în
organizaţia D-stră? 1) Da 2) Nu 3) Nu, niciodată
43. Se întîmplă ca, în timpul concediului D-stră să nu puteţi fără a Vă gîndi la serviciu? 1) Da, des
2) Da, uneori 3) Nu, niciodată
44. În ultimii trei ani D-stră aţi primit vre-o recompensă la serviciu ? 1) Nu, niciodată 2) Uneori
3) Da, des
45. Cît de des D-stră aduceţi acasă şi studiaţi materiale, legate de serviciu?
1) Rar sau niciodată 2) O dată pe săptămînă sau mai rar 3) Aproape permanent
46. Cît de des D-stră Vă reţineţi după serviciu sau veniţi în afara orelor de lucru ?
1) La serviciul meu aceasta este imposibil. 2) Destul de rar 3) Uneori
47. D-stră de obicei rămîneţi acasă dacă aveţi febră, frisoane ? 1) Da 2) Nu
48. Dacă simţiţi cî începeţi să obosiţi la serviciu, atunci: 1) Ceva timp lucraţi mai lent, pînă cînd Vă
revin forţele 2) Continuaţi să lucraţi la fel de activ, necătînd la oboseală
49.Cînd lucraţi în colectiv, alţii aşteaptă de la D-stră că o să-i conduceţi ?
1) Rar 2) Nu mai des, decît alţii 3) Mai des, decît alţii
50. Dumneavoastră Vă scrieţi regimul zilei în agendă ? 1) Niciodată 2) Uneori 3) Des
51. Dacă cineva procedează incorect faţă de D-stră atunci: 1) Îi arătaţi direct incorectitudinea
2) Vă aflaţi în nehotărîre şi procedaţi în dependenţă de situaţii 3) Nu spuneţi nimic
52. În comparaţie cu alţii, care îndeplinesc acelaş lucru, D-stră depuneţi efort:
1) Mai mult 2) Ceva mai mult 3) Aproximativ acelaş 4) Cu mult mai puţin
53. În comparaţie cu alţii, care îndeplinesc acelaş lucru, D-stră simţiţi responsabilitate : 1) Mult mai
mare2) Ceva mai mare 3) Aproximativ aceeaşi 4) Ceva mai puţină 5) Destul de puţină
54. În comparaţie cu alţii, care îndeplinesc acelaş lucru, D-stră simţiţi necesitatea de a se grăbi?
1) Mult mai mare2) Ceva mai mare 3) Aproximativ aceeaşi 4) Ceva mai puţină 5) Destul de puţină
55. În comparaţie cu alţii, care îndeplinesc acelaş lucru, D-stră sunteţi punctual : 1) Mult mai mult
punctual 2) Ceva mai mult punctual 3) Aproape la fel de punctual 4) Destul de puţin
56. În comparaţie cu alţii, care îndeplinesc acelaş lucru, D -stră aveţi o atitudine: 1) Destul de serioasă
2) Ceva mai serioasă 3) Puţin se deosebeşte de a celorlalţi 4) Ceva mai puţină seriozitate
5) Prea puţină seriozitate
57. În comparaţie cu lucrul pe care îl îndeplineaţi trei ani în urmă , D -stră acum lucraţi în decursul
săptămînii: 1) Mai multe ore 2) Aproximativ acelaş timp 3) Mai puţin
58. În comparaţie cu lucrul pe care îl îndeplineaţi trei ani în urmă, acum se cere responsabilitate :
1) Mai puţină 2) La fel 3) Mai multă
59. În comparaţie cu lucrul pe care îl îndeplineaţi trei ani în urmă, acum serviciul D-stră este
prestigios: 1) Mai mult 2) La fel 3) Mai puţin
60. Cîte locuri de muncă aţi schimbat în ultimii cinci ani (orice schimbări în caracterul sau locul de
muncă) ? 1) Fără schimbări 2) Două 3) Тrei 4) Patru 5) Cinci şi mai multe
61. În ultimii cinci ani D-stră V-aţi limitat distracţiile din cauza lipsei de timp ? 1) Da 2) Nu