271 - PRAO 2009 - 2011 STP SE Varianta Finala Cu Coperta

PRAO SUD-EST 2009-2011
Document realizat in cadrul Proiectului „Secretariatul Tehnic al Pactului Teritorial pentru Ocupare si
Incluziune Sociala pentru Regiunea Sud-Est, POSDRU/10/3.3/S/1
Beneficiar: Asociatia „Centrul de Informare si Documentare pentru Integrare Europeana si Dezvoltare

Durabila” Braila
Autoritatea Contractanta: Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane
Consultant: Institutul de Prognoza Economica – Academia Romana
Realizat Decembrie 2009
1
Prefata
”Aparitia si declinul ocupatiilor vor fi atat de rapide incat oamenii vor fi
intotdeauna nesiguri in ceea ce ii priveste” (Alvin Toffler)
„ Raspunsul la provocarea generata de globalizare nu este sa ne inchidem

in noi insine, recurgand la noi forme de protectionism ,ci sa inovam.”
( Comisia Europeana, Directia Generala Comunicare Publicatii - Bruxelles
iulie 2008)
Evaluarea corecta a starii capitalului uman si a tendintelor de evolutie pe

termen mediu si lung este de o importanta fundamentala pentru proiectarea
realista a perspectivelor unui model sustenabil de dezvoltare in toate
componentele sale esentiale: economic, socio-cultural si de mediu.
Pentru o apreciere obiectiva a situatiei, studiile recente (Indexul European

al Capitalului Uman, Consiliul Lisabona, 2007) iau in calcul elemente precum:
stocul de capital uman (investitia per capita pentru educatie si formare
profesionala a populatiei ocupate, compozitia capitalului uman in functie de tipul
si nivelul de educatie, starea de sanatate), utilizarea acestuia (rata de ocupare,
rata somajului, rata conectarii la retele decomunicare multimedia, participarea la
activitati producatoare de venit sau valoare), productivitatea (contributia
capitalului uman raportata la valoarea adaugata creata, calitatea educatiei si
formarii profesionale, angajabilitatea pe parcursul intregii vieti, investitii in
cercetare-dezvoltare) si demografia (spor sau declin, trenduri migratoare,
impactul calculat asupra pietei muncii).
Piata muncii din Romania se afla intr-un proces de continua transformare

demarat la inceputul ultimului deceniu al sec.20 si care continua si astazi. Initial
a avut loc un proces de ajustare structurala, de tranzitie de la o structura tipica
pentru economia planificat-centralizata de tip sovietic la economia capitalista.
Acest proces s-a incheiat in linii generale in perioada 1999-2002. La finele
acestei etape, o buna parte din populatia ocupata era concentrata in agricultura
de subzistenta reflectand astfel nivelul real al productivitatii muncii in Romania
la acel moment de timp. Ulterior a inceput un nou ciclu de data aceasta tipic
unei economii capitaliste emegente, in decursul careia au avut loc mutatii
importante in structura populatiei ocupate, fara ca din punct de vedere numeric
absolut acesteia sa se modifice substantial, astfel incat la finele acestei decade
regasim serviciile ca principal angajator, urmate de agricultura si de un sector
industrial aproape complet restructurat unde se putea constata la mijlocul anului
2008 un proces de stabilizare a ocuparii dupa un declin de un deceniu si
jumatate. Caracteristic acestei a doua etape de dezvoltare este aparitia unor
fenomene punctuale de deficit de forta de munca (deficite ale ofertei), datorate
atat migratiei fortei de munca catre statele Europei Occidentale cat si
supradezvoltarii (supra-oferta sau supra-productia) unor sectoare si sub-
2
sectoare cu caracter eminamente speculativ (prin efect de propagare a boom-

ului global al investitiilor in astfel de active).
Evolutiile inregistrate plaseaza Romania, in anul 2008, la o distanta
semnificativa de obiectivele Strategiei Lisabona pentru anul 2010, respectiv:
rata generala de ocupare pentru populatia in varsta de munca (grupa 15-64 ani)
de 59,7%, la o distanta de 10,3 puncte procentuale fata de obiectivul de 70%;
rata de ocupare a femeilor de 53,1% la o distanta de 6,9 puncte procentuale
fata de obiectivul de 60%; rata de ocupare pentru grupa de varsta 55-64 de ani,
de 43,6%, la o dista nta de 6,4 puncte procentuale fata de obiectivul de 50%.
Pe toate treptele de dezvoltare a societatii factorul uman reprezinta

principalul motor de dezvoltare. Capacitatea individuala si colectiva de a face
fata provocarilor unei piete a muncii caracterizata de un grad ridicat de
volatilitate si aflata in continua transformare, necesita existenta unor rute
flexibile si alternative de invatare permanenta care sa permita completarea
educatiei de baza, precum si formarea sau actualizarea competentelor fortei de
munca, atat prin sistemul formal cat si prin sisteme informale sau non-formale
de pregatire.
Dezvoltarea resurselor umane se va concentra pe cresterea investitiilor in
educatie si formare, insertia si mentinerea pe piata muncii a cat mai multor
persoane, cresterea calitatii ofertei de munca, imbunatatirea adaptabilitatii
lucratorilor si intreprinderilor, promovarea incluziunii sociale a grupurilor
vulnerabile.
Fondul Social European este principalul instrument prin care sunt finantate
investitiile in capitalul uman, ceea ce determina dezvoltare institutionala,
cresterea adaptabilitatii si facilitarea accesului pe piata muncii, precum si
cresterea incluziunii sociale.
Activitatea de elaborare a Planului Regional de Actiune pentru
Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala 2009-2011 (PRAO)
reprezinta un demers decisiv pentru o noua abordare a politicilor privind piata
muncii din Romania, deoarece presupune implicarea dimensiunii regionale.
Factorii regionali sunt relevanti deoarece, problemele intampinate in
domeniul ocuparii si incluziunii sociale prezinta intensitate si caracteristici
diferite de la o regiune la alta, ceea ce necesita abordari diferite.
Planificarea politicii de ocupare la nivel regional, reprezinta o noua sansa in
ceea ce priveste implicarea tuturor celor angajati in combaterea somajului si a
excuziunii sociale, un suport si un exercitiu de sprijin a parteneriatelor orientate
spre o implicare decizionala.
Elaborat in acord cu Prioritatile Cadrului Strategic National de Referinta, a
Programului Operational de Dezvolatre a Resurselor Umane, a Planului de
Dezvoltare Regionala pentru Regiunea Sud-Est, a PRAI Sud-Est, PRAO isi
propune sa realizeze un diagnostic realist al situatiei socio-economice al
regiunii, sa identifice situatia regionala in domeniul ocuparii fortei de munca si in
functie de acestea sa stabileasca prioritatile, masurile si actiunile necesare
pentru promovarea ocuparii fortei de munca si incluziunii sociale.
3
PRAO SE furnizeaza cadrul de planificare strategica pe termen mediu in

vederea promovarii ocuparii la nivelul Regiunii Sud-Est, reflecta contextul
regional si masura in care se stabilesc domeniile prioritare care necesita
interventie financiara comunitara pentru a solutiona problemele identificate la
nivel regional.
In cuprins PRAO SE abordeaza structura regionala din mai multe puncte
de vedere: evolutia populatiei, distributia pe medii rezidentiale, populatia activa,
sectoarele de activitate vulnerabile, nivelul de pregatire a populatiei, formarea
initiala si continua, somajul, situatia grupurilor vulnerabile. Sunt identificate
domenii de interventie in vederea dezvoltarea de noi proiecte in parteneriat,
orientate spre cresterea investitiei in capitalul uman, incluziunea sociala a
grupurilor vulnerabile, cresterea adaptabilitatii fortei de munca la schimbarile
pietei, dezvoltarea economiei sociale, modernizarea serviciului public de
ocupare si dezvoltarea durabila.
Documentul PRAO SE a fost elaborat sub coordonarea echipei STP SE.
In timpul consultarilor au fost implicate urmatoarele institutii:
- Institutul National de Statistica;
- Institutul de Prognoza Economica Bucuresti
- Directia Regionala de Statistica Sud-Est;
- Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Braila, Buzau,
Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea;
- Inspectoratele Scolare Judetene Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea,
Vrancea;
- Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic;
- Biblioteca Judeteana Braila
- Uniunea Generala a Industriasilor din Romania
Prioritatile si masurile PRAO au fost stabilite pe baza analizei socio-

economice prezentata in acest document si a consultarilor cu Membrii Pactului
Teritorial pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala in Regiunea
Sud-Est.
Echipa STP SE
Director STP SE – Simona Basuc

Expert local resurse umane - Iuliana Panaitescu
Specialist in strategii de ocupare - Mihaela Dima
Specialist in strategii de incluziune sociala – Raluca Surdu
Specialist in comunicare si gestionare de parteneriate – Roxana Butnareanu
Asistent manager – Florenta Tandara
Operator introducere validare si prelucrare date – Razvan Popescu
Manager financiar – Ion Chitu
Consilier juridic – Florentina Ionescu
4
CAPITOLUL I
1.1 IMPORTANTA REVIZIUIRII PRAO
Planul Regional de Actiune pentru Ocupare si Incluziune Sociala
(PRAO) 2009 – 2011 pentru Regiunea Sud - Est, descrie masurile concrete si
activitatile ce vizeaza cresterea ratei ocuparii fortei de munca si incluziunea
sociala. PRAO este un instrument de realizare a strategiei de dezvoltare a
pietei muncii avand ca punct de plecare realitatile si necesitatile regionale,
asigurand complementaritatea cu Planul de Dezvoltare Regionala si Planul
Regional de Actiune pentru Invatamant (PRAI), prin corelarea cu dezvoltarea
economica si sociala din cadrul Regiunii Sud-Est.
Obiectivul Planului Regional de Actiune pentru Ocupare si Incluziune
Sociala (PRAO) este de a furniza cadrul de planificare strategica, pe termen
mediu, pentru promovarea ocuparii si incluziunii in Regiunea Sud - Est.
Documentul isi propune sa realizeze un diagnostic realist al situatiei
socio-economice a regiunii, sa identifice situatia in domeniul ocuparii fortei de
munca, iar in functie de acestea sa stabileasca prioritatile, masurile si actiunile
necesare pentru promovarea ocuparii fortei de munca si a incluziunii sociale.
Pentru prima data, PRAO a fost elaborat in 2006, de catre Consortiile
Regionale – structuri parteneriale consultative la nivel regional aflate sub
autoritatea Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in calitate de
Autoritate de Management a programului Phare: RO 2003/005 – 551.
05.01.04.04.01. „Sprijin pentru M.M.S.S.F in elaborarea si implementarea
politicii de ocupare si pregatire pentru EDIS” (Sistemul Extins de Implementare
Descentralizata).
Avand in vedere experienta tarilor UE in atragerea fondurilor structurale,
s-a considerat, ca pentru o mai buna absorbtie a fondurilor in domeniul
resurselor umane, este oportuna infiintarea a 8 Pacte Teritoriale pentru
Ocupare si Incluziune Sociala, cate unul pentru fiecare regiune, care sa
coordoneze Parteneriatele Judetene si Locale. Pactele Teritoriale pentru
Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala sunt acorduri de parteneriat
incheiate intre actori relevanti, la nivel regional pentru sectorul ocuparii si al
incluziunii sociale, au ca rol sprijinirea promovarii politicilor regionale de
ocupare si pun bazele unei structuri de parteneriate la nivel teritorial.
In acest context, Pactele Teritoriale pentru Ocuparea Fortei de Munca si
Incluziune Sociala au misiunea de a se implica in mod activ in
elaborarea/revizuirea Planurilor Regionale de Actiune, deoarece in baza
prioritatilor si masurilor continute in aceste planuri, se vor elabora proiecte
menite sa conduca la reducerea disparitatilor si la dezvoltare regionala.
Elaborarea PRAO este rezultatul unui larg proces de consultare a tuturor
factorilor implicati in combaterea somajului si a excluziunii sociale.
Membrii Pactelor Teritoriale si-au propus o serie de obiective comune prin
PRAO. Pentru implementarea acestora, din anul 2008 a fost infiintata o
5
structura organizatorica independenta: Secretariatul Tehnic Permanent (STP)

pentru fiecare dintre Pactele Teritoriale create.
Pactul Teritorial pentru Ocupare si Incluziune Sociala impreuna cu
Secretariatul Tehnic Permanent Sud-Est are rolul de a elabora, monitoriza,
evalua, revizui PRAO si de a asigura implementarea acestuia la nivel regional si
local. Secretariatul Tehnic Permanent Sud-Est functioneaza ca si structura de
coordonare a actiunilor membrilor Pactului, acorda spijin si asistenta tehnica
Pactului in vederea aplicarii politicilor si strategiilor acestuia in ceea e priveste
dezvoltarea structurii parteneriale. STP Sud-Est asigura astfel operationalizarea
Pactului Teritorial prin rolul de observator regional.
1.2 VIZIUNEA STRATEGICA
Viziunea strategica a PRAO 2009 – 2011 se coreleaza cu obiectivele de

dezvoltare pe termen mediu si lung configurate in documentele programatice
nationale si de integrare in structurile Uniunii Europene.
Avand in vedere trendul descrescator al ratei ocuparii inregistrat la nivelul
Regiunii Sud-Est, obiectivul global vizeaza:
• Cresterea ratei ocuparii, in perspectiva anului 2011;

• Reducerea disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre judetele
regiunii Sud – Est (Planul National de Dezvoltare 2007-2013);
• Crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila, in care oferta de
munca sa devina capabila a se adapta permanent cerintelor angajatorilor,
prin promovarea culturii antreprenoriale, a societatii informationale si a
noilor servicii, in contextul unei dinamici accelerate a integrarii activitatilor
economice in spatiul european si international (Strategia de Dezvoltare
Regionala, Regiunea Sud- Est, 2009-2013);
• Dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman prin imbunatatirea
nivelului cunostintelor, deprinderilor si competentelor resurselor umane
din Regiunea Sud-Est, (Cadrul National Strategic de Referinta
2007-2013).
1.2.1. Cadrul European
Uniunea Europeana cu cele 27 state membre si 493 de milioane de

cetateni, prezinta PIB-uri (Produsul Intern Brut) diferite, functie de activitatea
economica. Nivelul de dezvoltare al celor 268 regiuni, reflectat in PIB nu este
linear, dimpotriva exista diferente mari intre anumite regiuni. Pentru a inlatura
aceste disparitati si a ramane solidari si competitivi, unul dintre obiectivele UE
politicii regionale europene il reprezinta coeziunea economica si sociala.
6
Printr-o abordare specifica, politica regionala europeana aduce o valoare

adaugata actiunilor intreprinse pe teren si contribuie la finantarea unor proiecte
concrete in favoarea regiunilor, oraselor si locuitorilor acestora. Se doreste ca,
regiunile sa devina capabile sa-si joace din plin rolul in favoarea cresterii
economice si competitivitatii si sa-si impartaseasca ideile si bunele practici.
Intreaga politica regionala respecta prioritatile Uniunii Europene in materie de
crestere economica si ocupare a fortei de munca (Strategia de la Lisabona).
• CE ESTE POLITICA DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE?1

Principiile politicii de coeziune a Uniunii Europene 2007-2013 sunt redate in
Orientarile Strategice Comunitare pentru Coeziune (Community Strategic
Guidelines), document al Comisiei Europene prin care se stabilesc prioritatile
de dezvoltare la nivelul Uniunii, pentru urmatoarea perioada. Aceste prioritati au
fost preluate de Statele Membre in documentele lor strategice, respectiv Cadrul
Strategic National de Referinta si programele operationale.
Perioada 2007-2013 reprezinta, o noua perioada de programare a
instrumentelor structurale avand la baza un set de regulamente ce contin
prevederi cu privire la domeniile care vor fi finantate, precum si la principiile
aplicabile si mecanismele de gestionare si implementare a fondurilor.
• De ce este necesara politica de coeziune economica si sociala?
1. Pentru a reduce disparitatile de dezvoltare economica si sociala intre
statele membre/ regiunile UE;
2. Pentru a imbunatati functionarea Pietei Unice;
3. Pentru promovarea dezvoltarii durabile a UE.
• CARE SUNT OBIECTIVELE POLITICII DE COEZIUNE A UE PENTRU

PERIOADA 2007-2013?
1. Obiectivul “Convergenta”
In cadrul acestui obiectiv se urmareste cresterea economica pentru
regiunile ramase in urma, prin investitii in dezvoltarea competitivitatii pe termen
lung, ocuparea fortei de munca, dezvoltare durabila, dezvoltarea capacitatii
institutionale si eficienta administratiei publice.
2. Obiectivul “Competitivitate Regionala si Ocuparea Fortei de
Munca”
In cadrul acestui obiectiv se urmareste anticiparea si promovarea
schimbarilor economice din zonele industrializate, prin sprijin acordat
intreprinderilor (in vederea anticiparii si promovarii schimbarilor in zonele
industriale, urbane si rurale) si persoanelor (pentru a anticipa si a se adapta la
schimbari, prin eliminarea somajului, promovarea calitatii si productivitatii muncii
si incluziunea sociala). Acest obiectiv se adreseaza regiunilor care nu sunt
eligibile pentru obiectivul Convergenta.
1
Vezi, www.fseromania.ro
7
3. Obiectivul “Cooperare Teritoriala Europeana"

In cadrul acestui obiectiv se urmareste intarirea cooperarii la nivel
transfrontalier, transnational si interregional. Acest obiectiv este specific pentru
regiuni, judete si zone transnationale.
• CARE SUNT INSTRUMENTELE STRUCTURALE ALE UNIUNII

EUROPENE?
Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeana a alocat 336 miliarde de
euro pentru politica de coeziune. Instrumentele Structurale sunt reprezentate
de Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune si sunt instrumentele financiare
prin care UE actioneaza pentru eliminarea dezechilibrelor economice si sociale
intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.
Instrumentele structurale sunt urmatoarele:

Fondul Social European (FSE): finanteaza proiecte care sprijina
cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, scaderea ratei
somajului, promovarea incluziunii sociale, extinderea si imbunatatirea
investitiilor in capitalul uman (educatie si formare profesionala), intarirea
capacitatii institutionale si a eficientei administratiilor publice si serviciilor
publice la nivel national, regional si local;
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR): finanteaza proiecte
care sprijina investitii in cercetare si dezvoltare tehnologica, protectia
mediului, prevenirea riscurilor, turism, transport, energie, sanatate
(infrastructura), proiecte de dezvoltare locala, inovare si antreprenoriat,
precum si sprijin pentru investitii pentru IMM-uri;
Fondul de Coeziune (FC): finanteaza proiecte care urmaresc
dezvoltarea de retele trans-europene de transport, proiecte majore de
infrastructura de mediu si domenii care pot asigura beneficii durabile in
ceea ce priveste protectia mediului.
Aditional instrumentelor structurale, in vederea reducerii decalajelor intre

regiuni, Uniunea Europeana pune la dispozitia Statelor Membre alte doua
fonduri nerambursabile:
• Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR)
• Fondul European pentru Pescuit (FEP)
In perioada 2007-2013, toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei sunt

eligibile pentru asistenta financiara nerambursabila acordata in cadrul
obiectivelor Convergenta si Cooperare Teritoriala Europeana. (Criteriu de
eligibilitate - PIB per capita sub 75% din media UE)
La nivelul Uniunii Europene, principalele directii ale politicii de ocupare

si ale politicii sociale sunt prevazute de urmatoarele documente strategice:
Agenda Lisabona;
8
Strategia Lisabona Revizuita;

Liniile directoare integrate pentru crestere economica si ocupare
2005-2008;
• AGENDA LISABONA
Adoptata in cadrul Consiliul European de la Lisabona din martie 2000,
stabileste ca pana in 2010 Uniunea Europeana sa devina cea mai dinamica si
competitiva economie bazata pe cunoastere, capabila sa genereze crestere
economica sustenabila, sa creeze locuri de munca mai multe si mai bune si o
mai mare coeziune sociala. In vederea atingerii acestui obiectiv, strategia
propune cresterea investitiilor in educatie, cercetare, ocuparea fortei de munca,
mediu. Totodata, s-au stabilit ca obiective atingerea, pana in 2010, a unei rate
generale de ocupare de 70% si a unei rate de ocupare de 60% in randul
femeilor.
• STRATEGIA LISABONA RELANSATA

Strategia Lisabona relansata nu poate fi realizata decat pe baza cresterii
nivelului de pregatire al resurselor umane, prin sisteme mai bune de educatie si
formare. In acest context, Comisia Europeana a propus axarea cooperarii
europene in educatie si formare2 pana in anul 2020, pe patru directii strategice:
1. Punerea in aplicare a invatarii pe parcursul intregii vieti;
2. Imbunatatirea calitatii, a eficientei si a rezultatelor sistemelor de educatie
si formare;
3. Promovarea echitatii si cetateniei active;
4. Cresterea inovatiei si creativitatii, inclusiv a antreprenoriatului, la toate
nivelurile de educatie si formare.
Strategia de la Lisabona a pus accentul pe urmatorul aspect: obiectivele
fondurilor trebuie sa fie axate pe prioritatile Uniunii Europene in materie de
promovare a competitivitatii si de creare de locuri de munca. Comisia si statele
membre se asigura ca 60% din cheltuielile tuturor statelor membre alocate
obiectivului Convergenta si 75% din cheltuielile alocate obiectivului
Competitivitate si ocuparea fortei de munca sunt destinate/alocate acestor
prioritati.
• LINIILE DIRECTOARE INTEGRATE PENTRU CRESTERE

ECONOMICA SI LOCURI DE MUNCA 2008-2010
Liniile directoare privind ocuparea fortei de munca se incadreaza in liniile

directoare integrate pentru perioada 2008 - 2010, care sunt bazate pe trei piloni
– politici macroeconomice, reforme microeconomice si politici de ocupare
a fortei de munca. Acesti piloni contribuie impreuna la realizarea obiectivelor
2
Vezi Comunicarea Comisiei Europene catre Parlamentul Europei, Consiliul Europei, Comitetul Economic si
Social al Europei si Comitetul Regiunilor, “Un cadru strategic actualizat pentru Cooperare Europeana in
educatie si formare” - COM(2008) 865.
9
de crestere durabila si ocupare a fortei de munca si la intarirea coeziunii

sociale.
Linia directoare 17. Punerea in aplicare a politicilor de ocupare a fortei de
munca, in scopul ocuparii integrale a fortei de munca, al imbunatatirii calitatii si
a productivitatii muncii si al intaririi coeziunii sociale si teritoriale.
Aceste politici ar trebui sa contribuie la atingerea, pana in 2010, a unei rate
medii de ocupare a fortei de munca in Uniunea Europeana (UE) de 70 % in
general, de cel putin 60 % pentru ocuparea femeilor si de 50 % pentru
ocuparea lucratorilor in varsta (55-64 ani), precum si la reducerea somajului si a
inactivitatii. Statele membre ar trebui sa aiba in vedere stabilirea unor obiective
nationale in ceea ce priveste rata de ocupare a fortei de munca.
Pentru atingerea acestor obiective, actiunile ar trebui sa se concentreze
asupra urmatoarelor prioritati:
• atragerea si mentinerea pe piata muncii a unui numar sporit de
persoane, cresterea ofertei de mana de lucru si modernizarea sistemelor
de protectie sociala;
• imbunatatirea capacitatii de adaptare a lucratorilor si a intreprinderilor;
• cresterea investitiei in capitalul uman prin imbunatatirea educatiei si a
competentelor.
Linia directoare 18. Promovarea unei abordari a muncii bazate pe ciclul
de viata prin intermediul urmatoarelor actiuni:
• reinnoirea eforturilor care urmaresc crearea unor trasee profesionale
pentru tineri si reducerea somajului in randul tinerilor, conform cerintelor
Pactului european pentru tineret;
• initierea unor actiuni ferme in scopul de a creste participarea
profesionala a femeilor si de a reduce decalajele intre barbati si femei in
ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, somajul si salarizarea;
• realizarea unei mai bune armonizari intre viata profesionala si cea
privata si prevederea unor structuri accesibile si abordabile de ingrijire a
copiilor si a altor persoane aflate in intretinere;
• sprijin in vederea imbatranirii active, inclusiv prin asigurarea unor conditii
de munca adecvate si a unei stari mai bune de sanatate (la locul de
munca) si prin aplicarea de masuri care sa favorizeze activitatea si sa
descurajeze pensionarea anticipata;
• modernizarea sistemelor de protectie sociala, inclusiv sistemul de pensii
si de ingrijire a sanatatii, asigurandu-le caracterul social adecvat,
viabilitatea financiara si capacitatea de adaptare la evolutia necesitatilor,
pentru a putea sprijini o mai buna participare si mentinere pe piata
muncii, precum si prelungirea vietii profesionale.
Linia directoare 19. Asigurarea unor piete ale muncii care sa favorizeze
integrarea, sporirea atractivitatii locurilor de munca si rentabilizarea muncii
pentru cei care cauta un loc de munca, inclusiv pentru persoanele defavorizate
si pentru cele inactive, prin intermediul urmatoarelor actiuni:
10
• aplicarea unor masuri active si preventive pe piata muncii, cum ar fi

identificarea rapida a necesitatilor, sprijinul acordat pentru cautarea unui
loc de munca, orientarea si formarea in cadrul unor planuri de actiune
personalizate, punerea la dispozitie a serviciilor sociale necesare pentru
a favoriza insertia persoanelor celor mai defavorizate de pe piata muncii
si a contribui la eradicarea saraciei;
• revizuirea continua a masurilor de incurajare si de descurajare care
rezulta din sistemele de taxe si prestatii, inclusiv gestionarea si
conditionarea prestatiilor, precum si reducerea considerabila a nivelului
inalt al ratelor marginale efective
• ale impozitelor, in special pentru persoanele cu venituri reduse,
garantand in acelasi timp un nivel corespunzator de protectie sociala;
• dezvoltarea de noi surse de locuri de munca in sectorul serviciilor pentru
persoane si intreprinderi, in special la nivel local.
Linia directoare 20. Imbunatatirea congruentei intre cerere si oferta pe
piata muncii, prin intermediul urmatoarelor actiuni:
• modernizarea si consolidarea institutiilor de pe piata muncii, in special a
serviciilor de ocupare a fortei de munca, in vederea asigurarii, printre
altele, a unei mai mari transparente a ofertelor de locuri de munca si de
formare la nivel national si european;
• eliminarea obstacolelor din calea mobilitatii lucratorilor in Europa, in
cadrul tratatelor;o mai buna anticipare a nevoilor de competente, a
penuriilor si a blocajelor de pe piata muncii;
• gestionarea corespunzatoare a migratiei economice.
Linia directoare 21. Promovarea flexibilitatii si, in acelasi timp, a sigurantei
locului de munca si reducerea segmentarii pietei muncii, tinandu-se seama in
mod corespunzator de rolul partenerilor sociali, prin intermediul urmatoarelor
actiuni:
• adaptarea legislatiei referitoare la ocuparea fortei de munca si
reexaminarea, dupa caz, a diferitelor dispozitii contractuale si referitoare
la timpul de lucru;
• abordarea problemei muncii nedeclarate;
• anticiparea mai exacta si gestionarea intr-o maniera pozitiva a
schimbarilor, cum ar fi restructurarile economice, inclusiv schimbarile
legate de deschiderea pietelor, pentru a reduce la minimum costul social
al acestora si pentru a facilita adaptarea;
• promovarea si difuzarea formelor de organizare a muncii inovatoare si
adaptabile, in vederea imbunatatirii calitatii si a productivitatii la locul de
munca, inclusiv sanatatea si securitatea;
• facilitarea tranzitiilor in situatia profesionala, inclusiv formarea, activitatea
profesionala independenta, crearea de intreprinderi si mobilitatea
geografica.
11
Linia directoare 22. Asigurarea unei evolutii a costurilor muncii si a unor

mecanisme de stabilire a salariilor care sa fie favorabile ocuparii fortei de
munca, prin intermediul urmatoarelor actiuni:
• incurajarea partenerilor sociali, in domeniile care tin de competenta lor,
de a institui un cadru corespunzator pentru negocierile salariale, in
scopul de a reflecta provocarile legate de productivitate si de piata
muncii la toate nivelurile pertinente si de a evita diferentele de salarizare
intre barbati si femei;
• analizarea impactului asupra ocuparii fortei de munca al costurilor
nesalariale ale muncii si, dupa caz, adaptarea structurii si a nivelului
acestora, in special pentru a reduce presiunea fiscala asupra
persoanelor slab remunerate.
Linia directoare 23. Cresterea si imbunatatirea investitiei in capitalul uman

prin intermediul urmatoarelor actiuni:
• politici si actiuni incluzive in domeniul educatiei si formarii menite sa
faciliteze in mod semnificativ accesul la invatamantul profesional initial,
la invatamantul secundar si la cel superior, inclusiv la instruirea si
formarea antreprenoriala;
• reducerea semnificativa a numarului de elevi care abandoneaza scoala
prematur;
• initierea unor strategii eficiente de formare pe tot parcursul vietii oferite
tuturor, in cadrul scolilor, intreprinderilor, autoritatilor publice si
gospodariilor, in conformitate cu acordurile europene, inclusiv prin
stimulari si mecanisme de repartizare a costurilor corespunzatoare, in
vederea cresterii participarii la formarea continua si la locul de munca pe
tot parcursul vietii, in special pentru lucratorii cu o calificare redusa si in
varsta.
Linia directoare 24. Adaptarea sistemelor de educatie si de formare la

noile exigente in domeniul competentelor, prin intermediul urmatoarelor actiuni:
• consolidarea si garantarea atractivitatii, a deschiderii si a standardelor
calitative ale sistemelor de educatie si de formare, extinderea ofertei de
posibilitati de educatie si de formare, garantarea unor mecanisme de
invatare flexibile si sporirea posibilitatilor de mobilitate pentru studenti si
formatori;
• facilitarea si diversificarea accesului pentru toti la educatie si la formare,
precum si la cunoastere, prin organizarea timpului de lucru, prin servicii
de ajutor familial, prin servicii de orientare profesionala si, dupa caz, prin
noi forme de repartizare a costurilor;
• adaptarea la noile necesitati pe plan profesional si pe planul
competentelor esentiale, precum si la viitoarele necesitati referitoare la
calificare, prin imbunatatirea definirii si a transparentei calificarilor, prin
12
recunoasterea efectiva a acestora si validarea educarii si a formarii

nonformale si informale.
1.2.2. Cadrul National
Obiectivele specifice pentru dezvoltarea resurselor umane sunt precizate in

PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007- 2013 (PND), care defineste un
set de prioritati nationale de dezvoltare si incearca sa imbine, pe de o parte,
elementele politicilor sectoriale si ale politicii de dezvoltare regionala si, pe de
alta parte, orientarile strategice la nivel european si cerintele specifice legate de
accesarea fondurilor comunitare postaderare.
Obiectivul global al PND, ce vizeaza reducerea disparitatilor de dezvoltare
socio-economica fata de Uniunea Europeana, se sprijina pe trei obiective
specifice:
1. Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti;
2. Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza;
3. Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.
Strategia de dezvoltare a Planului National de Reforme, este o reflectare a

nevoilor de dezvoltare a Romaniei, in vederea reducerii cat mai rapide a
decalajelor existente fata de UE. Strategia PND se axeaza atat pe orientarile
strategice comunitare privind coeziunea, cat si pe prioritatile Agendei Lisabona
si obiectivele de la Göteborg.
Planul National de Dezvoltare al Romaniei prevede sase prioritati

nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:
1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe
cunoastere;
2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;
3. Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale
si intarirea capacitatii administrative;
5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul
agricol;
6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii;
Modul in care fiecare Stat Membru implementeaza la nivel national Liniile

Directoare Integrate Pentru Ocupare se reflecta in PROGRAMUL NATIONAL
DE REFORME (PNR). Acesta este atat un document de raportare, cat si de
planificare, prezentand in acelasi timp progresele realizate in ultimele 12 luni,
precum si actiunile care vor fi intreprinse in urmatoarele 12 luni. PNR vizeaza
perioada 2007—2010, iar obiectivul politicilor planificate in document este
atingerea performantelor economice si de ocupare recomandate de Strategia
Lisabona, corelate cu un sistem social echitabil, elemente care sa asigure
Romaniei o dezvoltare durabila.
13
In PNR au fost stabilite urmatoarele prioritati pentru reforme:

imbunatatirea capacitatii administrative, imbunatatirea calitatii si
managementului cheltuielilor guvernamentale, continuarea imbunatatirii
mediului de afaceri, reducerea si reorientarea ajutorului de stat, cresterea
gradului de ocupare si a ratei de participare pe piata muncii, realizarea unei
piete a muncii favorabile crearii locurilor de munca, imbunatatirea adaptabilitatii
intreprinderilor si lucratorilor, stimularea ocuparii fortei de munca si
imbunatatirea calitatii resurselor umane, imbunatatirea calitatii vietii prin
gestionarea durabila a resurselor regenerabile si atenuarea efectelor
schimbarilor climatice, cresterea eficientei energetice, gestionarea resurselor
naturale, conservarea bio-diversitatii si reducerea poluarii.
Prin combinarea politicilor in domeniul educatiei, al ocuparii fortei de munca

si al incluziunii sociale, STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLTARE A
RESURSELOR UMANE din perspectiva invatarii pe parcursul intregii vieti,
incearca sa sprijine o apropiere multi-sectoriala, pentru o mai buna coeziune
economica si sociala si pentru o dezvoltare durabila, prin asigurarea dezvoltarii
unor resurse umane competente. O forta de munca flexibila si inalt calificata
este o pre-conditie pentru crestere economica sustinuta.
Obiectivul general al SIDRU este: ”Imbunatatirea capacitatii si calitatii
sistemelor de dezvoltare a resurselor umane care sa conduca la un nivel inalt si
stabil de ocupare, un nivel inalt al calitatii vietii si o incluziune sociala efectiva
pentru toti cetatenii Romaniei, in vederea atingerii pana in anul 2020 a nivelului
mediu actual al Tarilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii
durabile.”
CADRUL STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA 2007-2013 (CSNR)

vizeaza armonizarea tuturor acestor prioritati intr-o strategie coerenta, care sa
fie adecvata pentru Romania, dar care sa se si conformeze strategiilor Uniunii
Europene, inclusiv Strategiei Lisabona, si sa aiba ca efect dezvoltarea
economica si cresterea numarului de locuri de munca.
Acesta realizeaza legatura dintre prioritatile nationale si cele de nivel
european, specificate in Liniile Directoare Strategice pentru Coeziune
Economica, Sociala si Teritoriala 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate
pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2008-2010.
Interventiile FSE in Romania in domeniul dezvoltarii resurselor umane,
asa cum sunt stabilite in Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013, vor
asigura investitia in capitalul uman, modernizarea sistemelor de educatie si
formare profesionala, cresterea accesului la ocupare si consolidarea incluziunii
sociale pentru grupurile vulnerabile.
Prin acest document se explica modul in care vor fi implementate
Instrumentele Structurale in Romania in perioada 2007-2013. Scopul principal
al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de
coeziune sociala si regionale ale Romaniei, precum si de a stabili legaturile
potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la
14
Lisabona, care sta la baza elaborarii politicilor de dezvoltare economica si de

crearea a noi locuri de munca. CSNR a fost elaborat pe baza Planului National
de Dezvoltare (PND) 2007-2013.
CSNR se implementeaza prin Programele Operationale.

Pentru Romania, atingerea performantelor economice si de ocupare a
fortei de munca la nivel national, corelate cu un sistem social echitabil, este
cruciala pentru dezvoltarea durabila a societatii, motiv pentru care au fost
stabilite un set de prioritati nationale printre care se regaseste si cresterea
participarii pe piata muncii si promovarea calitatii ocuparii fortei de munca
prin:
• Asigurarea unei functionari a pietei muncii favorabila crearii locurilor de
munca;
• Reducerii fenomenului muncii nedeclarate si a managementului adecvat
al schimbarii la nivelul intreprinderilor si lucratorilor;
• Imbunatatirea accesului pe piata muncii pentru grupurile vulnerabile;
• Promovarea competitivitatii pe piata muncii, in special prin mai buna
corelare dintre sistemul educational si de formare, pe de o parte, si
cerintele pietei muncii, pe de alta parte.
PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL - DEZVOLTAREA

RESURSELOR UMANE 2007-2013 (POS DRU) a fost elaborat in contextul
Planului National de Dezvoltare 2007-2013 si in acord cu prioritatile Cadrului
Strategic National de Referinta 2007-2013.
POS DRU este un instrument important in sprijinirea dezvoltarii economice
si a schimbarilor structurale prin investitiile in capitalul uman.
POS DRU a fost elaborat in conformitate cu Agenda de la Lisabona
revizuita, Liniile Directoare de Coeziune 2007 - 2013, Strategia Europeana de
Ocupare, Liniile Directoare Integrate pentru Dezvoltare si Ocupare 2005-2008.
De asemenea, POSDRU este in concordanta cu cea de-a patra prioritate
tematica din Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (Dezvoltarea si
utilizarea eficienta a capitalului uman din Romania) pentru obiectivul
Convergenta, si cu Programul de Guvernare 2005 – 2008 in domeniul
resurselor umane.
Obiectivul general al POS DRU este: “Dezvoltarea capitalului uman si
cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul
vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea
viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de
persoane”.3
3
Vezi Programul Operational Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, pag. 4
15
Pentru atingerea acestui obiectiv, a fost stabilit un set de sapte obiective

specifice, si anume:
1. Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala
initiala si continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;
2. Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si
productivitatii muncii;
3. Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata
muncii;
4. Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive;
5. Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv
in zonele rurale;
6. Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare a fortei de munca;
7. Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor
vulnerabile.
POS DRU va fi implementat prin intermediul celor 7 Axe prioritare de

interventie, fiecare avand obiective specifice:
Axa 1: Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si a

dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere
• Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate
• Calitate in invatamantul superior
• Dezvoltarea resurselor umane in educatie si formare profesionala
• Calitate in Formarea Profesionala Continua
• Programe doctorale si post doctorale in sprijinul cercetarii.
Axa 2: Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii.
• Tranzitia de la scoala la o viata activa
• Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii
• Cresterea accesului si participarii la Formarea Profesionala Continua.
Axa 3: Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor
• Promovarea culturii antreprenoriale
• Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea
adaptabilitatii
• Dezvoltarea parteneriatului si incurajarea initiativelor partenerilor sociali
si societatii civile
Axa 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
• Intarirea capacitatii SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare
• Formarea personalului propriu al SPO.
Axa 5: Promovarea masurilor active de ocupare
• Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare
• Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce
priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea.
Axa 6: Promovarea incluziunii sociale
16
• Dezvoltarea economiei sociale

• Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata
muncii
• Promovarea egalitatii de sanse pe piata muncii
• Initiativele transnationale pe o piata inclusiva a muncii.
Axa 7: Asistenta tehnica
• Sprijin pentru implementarea, managementul general si evaluarea POS
DRU
• Sprijin pentru promovarea si publicitatea POS DRU
FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE) este destinat sa imbunatateasca

calitatea locurilor de munca si posibilitatile de ocupare a fortei de munca in
Uniunea Europeana. Acesta intervine in cadrul obiectivelor Convergenta si
Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca.
FSE sprijina actiunile statelor in urmatoarele domenii:

• Adaptarea lucratorilor si a intreprinderilor; sisteme de invatare pe toata
durata vietii, conceperea si diseminarea unor forme inovatoare de
organizare a muncii;
• Imbunatatirea accesului la un loc de munca al persoanelor in cautarea
unui loc de munca, a persoanelor inactive, a femeilor si a emigrantilor;
• Consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale
sistemelor de invatamant si prin activitatile de conectare in retea a
unitatilor de invatamant;
• Politicile de coeziune economica si sociala sunt printre cele mai
importante politici ale Uniunii Europene de consolidare a cresterii
economice, a competitivitatii si a ocuparii fortei de munca;
• Integrarea sociala a persoanelor defavorizate si combaterea tuturor
formelor de discriminare pe piata muncii;
PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE

MUNCA - a fost elaborat pe baza Liniilor Directoare ale Strategiei Europene
privind Ocuparea Fortei de Munca, adoptate anual de Consiliul Uniunii
Europene ca urmare a procesului inceput odata cu summit-ul de la Luxemburg
din anul 1997, in conformitate cu Titlul VIII al Tratatului de la Amsterdam. La
elaborarea PNAO s-au avut in vedere obiectivele orizontale ale strategiei
europene in domeniul ocuparii fortei de munca: cresterea ratei ocuparii,
dezvoltarea unor strategii nationale pentru invatarea pe tot parcursul vietii,
dezvoltarea parteneriatului social si integrarea dimensiunii regionale in procesul
de elaborare, implementare si monitorizare a PNAO, dezvoltarea sistemului de
indicatori ai pietei muncii comparabili cu cei existenti la nivel european.
17
Strategia Uniunii Europene in domeniul ocuparii fortei de munca are la

baza patru piloni, si anume:
1. Imbunatatirea capacitatii de angajare;
2. Dezvoltarea spiritului antreprenorial si crearea de locuri de munca;
3. Promovarea capacitatii de adaptare a intreprinderilor si a angajatilor
acestora;
4. Asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati.
PNAO evidentiaza masurile pe care Romania isi propune sa le

implementeze pe termen scurt si mediu, in vederea cresterii ocuparii fortei de
munca si reducerii somajului, sprijinirii invatarii pe tot parcursul vietii,
eficientizarii si flexibilizarii pietei muncii pentru a raspunde rapid schimbarilor
economice, evitarii discriminarii si excluderii sociale.
In domeniul ocuparii, STRATEGIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA

FORTEI DE MUNCA, 2004-2010 (SNOFM) a fost elaborata ca un document
cadru care a identificat principalele probleme ale pietei muncii, precum si
prioritatile strategice nationale ale politicii de ocupare.
Asa cum se arata in acest document, “Obiectivele strategiei de ocupare ale
Romaniei sunt stabilite pe baza celor trei mari obiective strategice
interdependente ale Strategiei Europene de Ocupare: ocupare deplina,
calitatea si productivitatea muncii, coeziune si incluziune sociala”.
Pentru atingerea acestor obiective strategice, au fost stabilite noua domenii
de actiune, dupa cum urmeaza:
1. Consolidarea nivelului de ocupare a fortei de munca, tinzand spre
atingerea obiectivelor europene stabilite la Lisabona;
2. Promovarea adaptabilitatii si mobilitatii fortei de munca;
3. Imbunatatirea capacitatii de integrare pe piata muncii si prelungirea
vietii active;
4. Combaterea efectelor somajului structural si reducerea ratei somajului;
5. Reducerea ratei somajului pentru grupurile vulnerabile;
6. Asigurarea egalitatii de sanse pe piata muncii;
7. Consolidarea parteneriatului social;
8. Cresterea eficientei activitatii institutiilor cu responsabilitati pe piata
muncii;
9. Reducerea semnificativa a disparitatilor regionale in ceea ce priveste
ocuparea fortei de munca.
Implementarea masurilor propuse in SNOFM s-a efectuat in baza unor

Planuri Nationale de Actiune pentru Ocupare care contin termeni, sarcini si
responsabilitati.
18
• PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTAREA

INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC (PRAI) 2007 – 2013,
constituie un cadru de actiune pe baza unui set de prioritati si masuri, desprinse
din analiza si convenite la nivel regional. De asemenea, PRAI ofera un cadru de
referinta pentru elaborarea si armonizarea planurilor locale de actiune, respectiv
a planurilor elaborate de fiecare scoala .
Scopul principal al PRAI este de a contribui, prin masuri coordonate cu
celelalte niveluri de planificare, la imbunatatirea corespondentei dintre oferta
sistemului de educatie si formare profesionala si nevoile de dezvoltare
regionala.
Procesul de planificare in sistemul de educatie si formare profesionala pe
termen mediu este structurat pe patru niveluri:
• Nivelul regional prin strategiile elaborate de MINISTERUL EDUCATIEI SI
CERCETARII;
• Nivelul regional prin PLANURILE REGIONALE DE ACTIUNE PENTRU
DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC
(PRAI);
• Nivelul local (judetean) prin PLANURILE LOCALE DE ACTIUNE
PENTRU DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI
TEHNIC (PLAI);
• Nivelul unitatilor de invatamant prin Planurile de actiune ale scolilor
(PAS).
1.3. STRATEGIA DEZVOLTARII DURABILE - INDICATORII

DEZVOLTARII DURABILE
• Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila

Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia reinnoita de Dezvoltare
Durabila, pentru o Europa extinsa. Documentul este conceput intr-o viziune
strategica unitara si coerenta, avand ca obiectiv general imbunatatirea
continua a calitatii vietii pentru generatiile prezente si viitoare prin crearea unor
comunitati sustenabile, capabile sa gestioneze si sa foloseasca resursele in
mod eficient si sa valorifice potentialul de inovare ecologica si sociala al
economiei in vederea asigurarii prosperitatii, protectiei mediului si coeziunii
sociale.
Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila, ce reprezinta fundamentul
Strategiei Nationale a Romaniei in domeniu, completeaza Strategia de la
Lisabona si se doreste a fi un catalizator pentru cei ce elaboreaza politici
publice si pentru opinia publica, in scopul schimbarii comportamentului in
societatea europeana si, respectiv, in societatea romaneasca si implicarii active
a factorilor decizionali, publici si privati, precum si a cetatenilor in elaborarea,
implementarea si monitorizarea obiectivelor dezvoltarii durabile.
Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene
si statelor sale membre, implicand toate componentele institutionale la nivel
19
comunitar si national. Este subliniata, de asemenea, importanta unei stranse

conlucrari cu societatea civila, partenerii sociali, comunitatile locale si cetatenii
pentru atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile.
In acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie:
1. Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii
economice de impactul negativ asupra mediului;
2. Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor
fundamentale, diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea
discriminarii de orice fel;
3. Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si
competitivitatii pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor
locuri de munca abundente si bine platite;
4. Indeplinirea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea
institutiilor democratice in slujba pacii, securitatii si libertatii, a principiilor
si practicilor dezvoltarii durabile pretutindeni in lume.
Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor

economice, ecologice si socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia UE
statueaza urmatoarele principii directoare:
• Promovarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului;
• Solidaritatea in interiorul generatiilor si intre generatii;
• Cultivarea unei societati deschise si democratice;
• Informarea si implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional;
• Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali;
• Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, national
si global;
• Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de
impact si consultarea factorilor interesati;
• Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice
si investitionale;
• Aplicarea principiului precautiunii in cazul informatiilor stiintifice incerte;
• Aplicarea principiului “poluatorul plateste”.
Aspectele de continut ale Strategiei UE se concentreaza asupra unui

numar de 7 provocari cruciale si 2 domenii trans-sectoriale. Multe dintre
tintele convenite in cadrul UE sunt stabilite in expresie numerica sau
procentuala, cu termene stricte de implementare, fiind obligatorii pentru toate
statele membre.
Strategia UE stabileste, de asemenea, proceduri precise de
implementare, monitorizare si urmarire, cu obligatii de raportare la fiecare
doi ani, din partea Comisiei Europene si statelor membre, asupra
angajamentelor asumate. Urmatorul termen pentru analizarea progreselor
inregistrate si revederea prioritatilor Strategiei UE de catre Consiliul European
20
este septembrie 2009, cu obligatia statelor membre de a raporta asupra

implementarii Strategiilor Nationale pana cel mai tarziu in luna iunie 2009.
Intrucat Romania s-a angajat sa finalizeze propria Strategie Nationala
pentru Dezvoltare Durabila, revizuita, pana la sfarsitul anului 2008 si sa o
prezinte apoi Comisiei Europene, primul termen de raportare asupra
implementarii este luna iunie 2011.
INDICATORII DEZVOLTARII DURABILE
Convenirea unui set de indicatori acceptati ai dezvoltarii durabile,

inclusiv reflectarea in sistemul conturilor nationale, prin instrumente specifice, a
factorilor ecologici si sociali ai dezvoltarii, constituie in continuare un subiect de
preocupare prioritara din partea Oficiului de Statistica al Comunitatilor Europene
(Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) si Organizatiei
pentru Colaborare si Dezvoltare Economica (OCDE). Romania, prin Institutul
National de Statistica, este angajata in mod activ in acest proces.
Pentru urmarirea si verificarea implementarii Strategii Nationale se va
crea si intretine un sistem national de indicatori statistici ai dezvoltarii
durabile, armonizat si congruent cu sistemul relevant de indicatori utilizat
la nivelul UE, pentru monitorizarea progreselor nationale in raport cu Strategia
pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene. Colectarea si prelucrarea
informatiilor de incredere, cuantificate si actualizate regulat, agregate la nivelul
indicatorilor de dezvoltare durabila, va permite masurarea performantelor in
atingerea obiectivelor stabilite de Strategie si raportarea corecta asupra
rezultatelor. Se are in vedere operationalizarea a doua tipuri de indicatori:
• Indicatorii nationali de dezvoltare durabila, focalizati pe prioritatile-

cheie exprimate prin tinte cuantificabile care sa permita, totodata, compararea
performantelor nationale cu cele ale partenerilor internationali si cu obiectivele
Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE reinnoite. Acest set de indicatori se
va baza pe rezultatele grupului de lucru Eurostat-UNECE-OCDE si va fi
reactualizat in permanenta.
• Indicatorii de progres ai Strategiei Nationale pentru Dezvoltare

Durabila a Romaniei, acoperind intregul pachet de politici pe care aceasta
le genereaza, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse in Strategia UE. In acest
mod, toate politicile vor forma obiectul monitorizarii, urmarind responsabilizarea
decidentilor politici si permitand opiniei publice sa evalueze succesul actiunilor
intreprinse.
Conform Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei, 2009, obiectivele
de baza ale politicii de dezvoltare regionale in Romania sunt:
Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea
dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate;
Pre-intampinarea producerii de noi dezechilibre;
21
Stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care

contribuie la dezvoltarea economica si care este in conformitate cu
prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate de Romania.
Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de

dezvoltare regionala in Romania sunt:
Descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul
central/guvernamental, spre cel al comunitatilor regionale;
Parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale;
Planificarea regionala;
Cofinantarea regionala a proiectelor.
In cadrul unei analize a regiunilor de dezvoltare a Romaniei, vare a avut in

vedere cele mai importante aspecte ale calitatii vietii si ale durabilitatii unei
societati, s-a realizat Indexul Societatii Durabile – Romania 2009 (ISD)
Structura principala a ISD consta din 22 de indicatori, grupati in 5 categorii.
Pentru Romania au fost inclusi inca 5 indicatori suplimentari care acopera
anumite aspecte specifice ale politicii pentru durabilitate din Romani
Scorul general obtinut de Romania in cadrul ISD-Romania–2008 este
de 5,7, pe o scara de la 0 la 10. Prin acest scor, Romania se situeaza la putin
peste jumatatea distantei pana la scorul maxim de 10 puncte. Asadar, exista
suficient loc pentru imbunatatiri si tot atata nevoie pentru realizarea lor.
Scorurile generale ale regiunilor – calculate prin agregarea celor 22 de
scoruri aferente fiecarui indicator- variaza intre 5,2 (Sud-Vest) si 6,2 (Nord-
Vest), cu un scor mediu pentru Romania de 5,9, ceea ce inseamna ca se afla
cu mult sub scorul de 10 al durabilitatii maxime.
Mesajul este clar. Domenii precum: energia, deseurile, biodiversitatea, rata
saraciei si populatia ocupata necesita planuri de actine concrete, cu actiune
rapida pe termen scurt. Celelalte aspecte, precum apa potabila, serviciile de
salubritate (conectarea la aceste servicii), calitatea aerului si calitatea solului,
buna guvernare, emisiile de gaze cu efect de sera si starea padurilor, nu
trebuiesc neglijate, datorita faptului ca unele regiuni au inregistrat scoruri
scazute si pentru acesti indicatori.
Fiecare regiune va trebui sa isi defineasca abordarea proprie pentru
prioritatile stabilite.
Tabel nr. 1 - Indicatorii de dezvoltare durabila
Media Nord Sud Sud Nord Bucuresti

Indicator Sud Vest Centru
Nationala Est Est Vest Vest - Ilfov
Viata Sanatoasa 8,7 8,7 8,7 8,7 8,7 8,6 8,6 8,7 9,0
Rata saraciei 4,6 2,0 4,3 4,3 4,2 7,2 5,8 4,6 8,2
Apa potabila
6,1 5,5 8,0 5,6 4,1 6,6 7,4 6,3 4,9
suficienta
Servicii de 6,3 5,3 6,2 4,6 5,0 7,0 6,0 6,7 9,3
22
salubritate
corespunzatoare
Oportunitati de
7,6 7,7 7,0 7,6 7,5 7,9 7,8 7,6 8,6
educatie
Egalitate de sexe 7,5 - 7,3 7,2 7,5 7,6 7,5 7,5 8,1
Calitatea aerului 7,8 9,8 8,3 6,0 3,0 8,0 9,7 8,3 9,4
Calitatea apelor
7,0 7,5 - 6,8 6,0 8,1 6,7 8,4 5,6
de suprafata
Calitatea solului 5,7 5,4 6,2 6,2 6,1 4,5 4,7 4,5 7,3
Buna guvernare 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2
Populatia
4,9 5,5 4,1 3,9 4,9 5,3 5,5 4,1 6,2
ocupata
Cresterea
8,9 8,4 8,6 8,9 8,9 9,4 8,9 9,0 8,7
populatiei
Distributia
7,4 7,4 7,4 7,4 7,4 7,4 7,4 7,4 7,4
veniturilor
Datoria publica 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5
Reclicarea
2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1
deseurilor
Folosirea
9,4 9,6 8,4 9,1 9,5 9,3 9,9 9,7 -
resurselor
Consumul de
energie din surse 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3
regenerabile
Starea padurilor 6,1 5,3 5,3 4,6 4,1 7,6 5,0 10,0 6,6
Conservarea
3,1 1,6 10,0 2,0 4,8 0,7 3,6 1,1 1,0
biodiversitatii
Emisii de gaze cu
5,9 8,1 6,7 6,6 0,4 3,5 8,3 5,8 7,8
efecte de sera
Amprenta
5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2
ecologica
Cooperare
10,0 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0
internationala
Sursa: INS – Index Regional al Societati Durabile-Romania-2009
1.4 TINTA STRATEGICA
Tintele stabilite a fi atinse prin acest document sunt preluate din

OBIECTIVELE STRATEGIEI LISABONA pentru anul 2010, si anume:
• Rata generala de ocupare pentru populatia in varsta de munca (grupa 15
– 64 de ani) de 70%;
• Rata de ocupare in randul femeilor de 60%;
• Rata de ocupare pentru grupa de varsta 55-64 de ani, de 50%;
23
Capitolul II - CADRUL REGIONAL

2.1. PROFILUL GEOGRAFIC SI ADMINISTRATIV
2.1.1. Caracteristici geografice
Regionalizarea Romaniei, din punct de vedere teritorial, a avut loc in 1998,

cand au luat fiinta 8 regiuni (Nord – Est, Sud – Est, Sud – Muntenia, Sud-Vest
Oltenia, Vest, Nord Vest, Centru, Bucuresti Ilfov).
Asemenea tuturor regiunilor de dezvoltare, Regiunea Sud Est nu are
puteri administrative, functiile sale principale fiind co-ordonarea proiectelor de
dezvoltare regionala si absorbtia fondurilor de la Uniunea Europeana. Judetele
care fac parte din aceasta regiune de dezvoltare sunt: Braila, Buzau,
Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea. Centrul administrativ al Regiunii de
Dezvoltare Sud-Est, este Municipiul Braila
Grafic nr. 1 – Harta Romaniei
Regiunea Sud-Est este situata in partea de sud-est a Romaniei si se

invecineaza la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru si
Regiunea Sud-Muntenia, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova,
Ucraina si are granita naturala cu Marea Neagra la est pe o lungime de 245
km. Acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafata totala a tarii, regiunea este a
doua ca marime din cele 8 ale Romaniei.
24
Regiunea Sud – Est dispune de toata gama de forme de relief si resurse

naturale care reprezinta baza dezvoltarii socio-economice: agricultura, industrie,
turism, toate acestea influentand piata muncii.
Zonele de campie si dealurile joase, reprezentand mai mult de 2/3 din
suprafata totala a regiunii, favorizeaza dezvoltarea agriculturii si viticulturii.
Delta Dunarii – cea mai mare din Europa, formata prin bifurcarea fluviului
Dunarea in 3 brate – Chilia, Sf Gheorghe si Sulina, litoralul Marii Negre, Muntii
Dobrogei si Carpatii de Curbura, Insula Mica a Brailei prezinta toate un deosebit
potential turistic pentru regiune.
Portul Constanta - cel mai mare port situat la Marea Neagra, porturile
maritime - Midia si Mangalia, portul turistic Tomis, porturile dunarene Braila,
Galati, Tulcea ofera potential pentru dezvoltarea comertului, a transporturilor
maritime si navale dar pot constitui si elemente turisitice de reala importanta.
Insula Mica a Brailei, rezervatie asemanatoare Deltei Dunarii, merita
mentionata pentru potentialul turistic, iar Insula Mare a Brailei, reprezentand
cea mai mare exploatatie agricola din Romania pentru potentialul sau agricol.
Clima temperat-continentala cu ierni geroase in vest si mai moderate in
sudul regiunii permite dezvoltarea agriculturii rotative.
2.1.2. Structura administrativa

Regiunea de dezvoltare Sud - Est cuprinde 6 judete: Braila, Buzau,
Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea.
La nivelul fiecarui judet structurile autoritatii locale sunt reprezentate de
Consilii Judetene, Consilii Locale, Municipale, Orasenesti si Comunale.
Localitatile sunt structurate astfel: 11 municipii, 24 orase si 350 comune avand
1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanta cu o populatie de 307.447
locuitori, urmat de Galati - 298.941 locuitori, Braila - 219.491 locuitori, Buzau -
137.161 locuitori, Focsani - 101.294 locuitori si Tulcea cu 92.676 locuitori.
Grafic nr.2
25
Tabel nr. 2 - Organizarea administrativa a teritoriului Regiunii Sud-Est la

31 decembrie 2007
Numarul
Regiunea de Suprafata
oraselor din care: Numarul Numarul
dezvoltare totala
si municipii comunelor satelor
Judetul (km2)
municipiilor
Sud - Est 35762 35 11 354 1447
Braila 4766 4 1 40 140
Buzau 6103 5 2 82 475
Constanta 7071 12 3 58 188
Galati 4466 4 2 60 180
Tulcea 8499 5 1 46 133
Vrancea 4857 5 2 68 331
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti,– editia 2008
2.2. ASPECTE DEMOGRAFICE
• Structura populatiei la nivelul Regiunii Sud-Est
La 1 iulie 2008, Regiunea Sud-Est avea o populatie de 2.819.565 locuitori,

reprezentand 13,11 % din populatia tarii. Densitatea populatiei a fost de 79,1
loc/kmp, sub media pe tara (de 90,2 loc/kmp). Densitatea cea mai mare este
intalnita in judetul Galati (137,6 loc/kmp), iar cea mai mica in judetul Tulcea
(29,5 loc/kmp).
La 1 iulie 2008 populatia Romaniei a fost de 21504 mii locuitori, in scadere
cu 33,1 mii persoane, comparativ cu 1 iulie 2007. Aceasta scadere s-a datorat
in exclusivitate sporului natural negativ al populatiei.
Valorile negative ale sporului natural au facut ca populatia tarii sa continue
sa se diminueze in perioada 2008-2009 (1 iulie), insa evolutia ascendenta a
natalitatii, dar insuficienta comparativ cu nivelul mortalitatii, a determinat ca, in
anul 2008, comparativ cu 2007, sporul natural negativ sa se atenueze usor, de
la -37,2 mii persoane la -31,3 mii persoane.
Comparativ cu 1 iulie 2007, scaderea populatiei s-a manifestat in
majoritateae regiunilor de dezvoltare. Exceptie au facut regiunile Bucuresti-Ilfov,
unde populatia a crescut cu 22,1 mii persoane si regiunile Centru si Vest, in
care populatia a ramas constanta.
26
Regiunea de dezvoltare Nord-Est detinea cel mai mare numar de locuitori,

cu o pondere de 17,3%. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest cu
o pondere de 9% din populatia tarii. Regiunea de dezvoltare Sud-Est este a
treia regiune ca numar de locuitori (dupa regiunile Nord-Est si Sud Muntenia),
detinand 13,1% din populatia tarii.
O comparatie a populatiei existente in fiecare regiune este prezentata
procentual in figura de mai jos:
Grafic nr.4 - Populatia regiunilor de dezvoltare din Romania la 1 iulie 2008

Total Romania : 21.504.442 locuitori
Vest
Nord-Est
9,0%
17,3% Bucuresti-Ilfov
10,5%
Sud Muntenia Sud-Vest Oltenia

15,3% 10,5%
Sud-Est Centru
13,1% 11,7%
Nord-Vest
12,7%
Sursa: INS, Populatia Romaniei pe localitati, 2008
Aflate sub incidenta unui complex de factori de natura economica, sociala

si demografica, numarul si structura socio-demografica a populatiei Romaniei
pun in evidenta importante modificari ce s-au produs in ultimele decenii: ritm
scazut de crestere a populatiei (dupa anul 1990 chiar de scadere), nivel redus
al fertilitatii, imbatranire demografica, nivel relativ ridicat ale migratiei externe
(mai ales imediat dupa 1990), precum si al mortalitatii generale si a celei
infantile.
Se poate observa o tendinta usoara de scadere a populatiei (vezi tabelul
nr.3 – anexe). Trebuie mentionat insa ca situatia demografica a Romaniei nu
este un caz izolat in context european. Toate tarile aflate in tranzitie economica
si sociala au traversat si mai traverseaza inca o criza demografica, determinata
probabil si de deteriorarea structurilor celor trei componente ale dinamicii
populatiei – natalitatea, mortalitatea si migratia externa.
Regiunea Sud-Est nu face exceptie de la tendinta generala inregistrata pe
plan national.
27
Grafic nr. 5 - Populatia Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
Regiunea Sud-Est
3000000
2830430 2819565
2500000
Total
2000000
1442472 1438455 Masculin
1500000 1265463 1266450
1387958 Feminin
1000000 1564967 1381110 1553115
500000 Urban
0 Rural
2007 2008
Grafic nr. 6 - Populatia Regiunii Sud- Est
1600000
1553115
1400000
1200000
1266450
1000000
800000
Urban
600000 504462
344971 Rural
400000 235478 198949
122209 147046
200000 215841 266619
126874 285775 126813 244528
0
Statistica privind populatia Regiunii Sud-Est, pe judete si pe medii in anul

2008 (1iulie), arata ca ponderea cea mai mica a populatiei urbane s-a
inregistrat in judetul Vrancea, la polul opus situandu-se judetul Constanta (vezi
tabelul nr.4 – anexe). De altfel, se observa o concentrare a populatiei in mediul
urban (peste 50%), in trei judete ale Regiunii (Constanta, Braila si Galati), in
principal datorita industrializarii si oportunitatilor de angajare oferite in ultimii ani.
Asa se explica si faptul ca intre primele 10 mari orase (municipii) ale tarii dupa
28
numarul de locuitori se aflau si 3 municipii din regiunea Sud-Est: Constanta

(302242), Galati (291608) si Braila (212981).
Grafic nr. 7 - Populatia pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
2005 2006 2007 2008
(conformi tabelul nr.5 – anexe)
Varsta medie a populatiei tarii a crescut de la 39,1 ani (2008) la 39,4 ani
(2009), varsta medie ce caracterizeaza tarile cu o populatie „adulta”. Populatia
feminina, cu o varsta medie de 40,8 ani a fost si in 2009 mai imbatranita decat
cea masculina cu 2,9 ani. Cea mai imbaranita populatie este cea din judetul
Teleorman (43,3 ani), iar cea mai tanara din judetul Iasi (37,0 ani).
In cadrul regiunii Sud-Est, judetele Buzau (40,9 ani) si Braila (40,7 ani) au
cea mai imbatranita populatie, la polul opus situandu-se judetele Constanta
(38,5 ani) si Galati (38,6 ani). (vezi tabelul nr.6 – anexe)
Indicele de imbatranire demografica4 si raportul de dependenta

demografica5 au fost direct influentate de scaderea numarului de copii (in
principal) si de cresterea populatiei varstnice. (vezi tabelul nr.7 – anexe)
Astfel, indicele de imbatranire a crescut de la 58 persoane varstnice de 60

ani+ la 100 persoane tinere 0-14 ani (1 ianuarie 1990), la 129 persoane
varstnice la 100 persoane tinere (1 ianuarie 2009). Raportul total de
dependenta demografica a scazut, de la 64, in 1990, la 52 persoane tinere si
4
Reprezentat de raportul între populaţia vârstnică şi cea tânără sub 15 ani
5
Reprezentat de numărul tinerilor şi al vârstnicilor ce revine la 100 persoane adulte
29
varstnice la 100 persoane adulte in 2009, datorita, in principal, reducerii

populatiei tinere.
Varsta medie a populatiei din mediul rural a fost de 40,0 ani, mai mare cu
1,2 ani decat cea urbana (38,8 ani). In mediul urban, varsta medie a populatiei
feminine este cu 2,7 ani mai mare decat cea a populatiei masculine, iar in
mediul rural cu 3,3 ani.
Si in Regiunea Sud-Est populatia feminina este mai imbatranita decat cea
masculina, diferenta cea mai mare inregistandu-se in urbanul din Braila (2,9
ani) si ruralul din Buzau (3,9 ani).
Evolutia fenomenelor demografice din Romania si implicit din regiune, in
ultimele decenii s-a reflectat in mod pregnant si in schimbarile intervenite in
structura pe varste a populatiei, cu implicatii atat pe plan demografic cat si
social-economic. Populatia din mediul rural continua sa fie mai mai imbatranita,
in special datorita populatiei feminine rurale. Modificarile structurale survenite in
ultimii ani se inscriu in tendinta, de lunga durata, de accentuare a gradului de
imbatranire demografica a populatiei, proces tipic populatiilor europene.
Efectele procesului de imbatranire demografica asupra desfasurarii vietii
economice si sociale, cat si asupra evolutiilor demografice viitoare, se resimt
inca din anul 2005, cand in populatia in varsta de munca (15-64 ani) au intrat
generatii reduse numeric nascute dupa anul 1990.
Trebuie sa se tina seama insa de complexitatea efectelor pe termen lung
ale evolutiilor trecute si actuale caci, se poate chiar afirma ca nu scaderea in
sine a numarului populatiei este evolutia cea mai ingrijoratoare, ci faptul ca
acestei evolutii i se asociaza o degradare continua a structurii pe varste. Se
remarca reducerea ponderii populatiei tinere, de 0-14 ani, de la 24,5% (in 1990)
la 15.0% (in 2009, 1 ianuarie) si cresterea ponderii celei varstnice, de 65 ani si
peste, de la 14% (in 1990) la 14,8% (in 2009, 1 ianuarie). Populatia adulta, de
15-64 ani, a crescut constant de la 61,2% (in 1990) la 70.2% (in 2009, 1
ianuarie)).
In anul 2008 „longevivii”, segmentul populatiei de 80 ani si peste,
reprezentau 2,8% din totalul populatiei, in crestere comparativ cu anul 1990
(1,9%). Femeile sunt mai longevive, numarul lor fiind aproape de doua ori mai
mare decat cel al barbatilor.
Structura populatiei varstnice evidentiaza aceasta disproportie: la 1000
femei de 60 ani si peste revenind 643 barbati varstnici. In timp ce la grupa de
varsta de 65-74 ani raportul de masculinitate a fost de 741 barbati la 1000
femei, la 85 ani si peste, populatia feminina a fost de aproape doua ori mai
mare decat cea masculina (502 barbati la 1000 femei).
Fenomenul de imbatranire demografica este mai accentuat in mediul rural
decat in urban. Aproape un sfert din populatia rurala a depasit varsta de 60 ani
si peste, in totalul populatiei feminine rurale ponderea femeilor varstnice fiind de
27%.
Piramida varstelor permite o radiografie a celor 18 clase cincinale de varsta
ale populatiei, la momente diferite de timp, punand in evidenta dinamica si
30
tendintele fenomenelor demografice, inclusiv a procesului de imbatranire

demografica.
Astfel, in cazul regiunii Sud-Est, in timp ce reducerea numarului populatiei
tinere a ingustat si mai mult baza piramidei, cresterea ponderii varstnicilor a dus
la ingrosarea varfului piramidei. In perioada 1990–2008 varsta medie a
cunoscut o crestere semnificativa, de la 34,6 ani la 39,1 ani, reflectand un
proces lent dar continuu de imbatranire demografica. Cresterea varstei medii a
fost mai accentuata la femei (40,5 ani), decat la barbati (37,7 ani).
Grafic nr. 7 - Piramida populatie Regiunii Sud-Est pe varste si sexe, la

1 ianuarie 2009
Masculin 81 Feminin
71
61
51
41
31
21
11
1
-40000 -30000 -20000 -10000 0 10000 20000 30000 40000
Regiunea Sud-Est a cunoscut, in ultimele decenii, modificari semnificative,

in parte datorita parcurgerii perioadei de tranzitie demografica, cat si datorita
modificarilor politice care au avut o influenta puternica asupra evolutiei
fenomenelor demografice.
Natalitatea a inregistrat, in ultimii ani, o usoara redresare. Spre deosebire

de mortalitate si migratia internationala, in cazul natalitatii scaderea
semnificativa era de asteptat, pe seama accesului la mijloacele de planificare
familiala si posibilitatii intreruperii legale a sarcinii. In anul 2008 rata natalitatii a
ajuns in regiunea Sud-Est la 10‰ (sub media nationala de 10,3‰).
(vezi tabelul nr.8 – anexe)
Cu exceptia judetelor Buzau si Tulcea, valorile natalitatii din mediu rural

continua sa fie superioare celor din urban. Noile realitati economice si sociale
si-au adus si ele contributia asupra evolutiei descendente a natalitatiii.
Scaderea nivelului de trai, somajul, incertitudinea si stresul sunt factori de
scadere specifici perioadei de tranzitie. De asemenea, evolutiile recente ale
natalitatii sunt insotite si de schimbari in atitudini si comportament asupra
casatoriei, coabitarii, divortului, copiilor in afara casatoriei..
Este cunoscut faptul ca atunci cand nivelul de trai, calitatea asistentei
medicale si accesul la serviciile de sanatate cunosc ameliorari sensibile,
31
reducerea mortalitatii pe varste si cresterea duratei medii a vietii au si ele,

evolutiile dorite. Evolutia duratei medii a vietii a fost conditionata de un complex
de factori, o importanta deosebita revenind modului de viata, starii de sanatate,
alimentatiei, nivelului educatiei sanitare dar si conditiilor economico-sociale din
societate.
Programele sustinute de sensibilizare a populatiei pentru practicarea unui
regim de viata sanatos, accesul si abundenta informatiilor privind asigurarea
unei alimentatii rationale au determinat o evolutie pozitiva in ceea ce priveste
durata medie a vietii dupa 1989.
Speranta de viata la 60 ani reprezinta un indicator sintetic care reflecta
concret influenta conditiilor de viata ale populatiei asupra numarului de ani pe
care ii mai poate trai o persoana.
Contributia cea mai importanta la cresterea sperantei de viata la nastere,

mai ales dupa 1996, a avut-o reducerea mortalitatii la varstele adulte si
avansate si, intr-o masura mai redusa, la varstele tinere. Trebuie mentionat ca
mortalitatea pe varste este considerabil mai scazuta la generatiile nascute dupa
1989, comparativ cu mortalitatea la aceleasi varste in generatiile nascute mai
inainte. Accesul la serviciile de planificare familiala si proportia mai redusa a
copiilor nedoriti au avut efecte benefice asupra sanatatii copiilor nascuti dupa
anul 1989, si, implicit, asupra sanatatii femeii, in general.
Migratia externa, cel de-al treilea factor care a contribuit la schimbarea
structurii de varsta a populatiei regiunii, este un fenomen demografic a carui
evolutie depinde direct de forta factorilor specifici mecanismului de
„atractie/respingere” si care sunt predominant economici. Atat timp cat va exista
un decalaj economic intre regiunea Sud-Est si restul tarii, pe de o parte, si tara
noastra si tarile dezvoltate, pe de alta, tendinta de emigrare a tinerilor nu se va
diminua. Insa dimensiunea fluxurilor de emigranti va depinde tot mai mult de
politicile de imigrare ale tarilor dezvoltate „primitoare”. Studiile arata ca tarile
dezvoltate ale UE vor avea nevoie de 'supapa' imigratiei pentru mentinerea
dimensiunii fortei de munca si in deceniile urmatoare.
In anul 2008, cel de-al doilea an al Romaniei ca membra a UE, soldul
migratiei externe legale a fost usor pozitiv, de 1291 persoane. Desi numarul
legal al persoanelor plecate a fost usor mai mic decat cel al persoanelor sosite,
Romania continua sa fie o importanta ”furnizoare” de emigranti. Astfel, se
presupune ca propensiunea catre emigrare a romanilor se va mentine.
Nici regiunea Sud-Est nu a facut exceptie. In anul 2008 soldul migratiei
externe legale s-a mentinut usor negativ (-8 persoane).
Se anticipeaza ca numarul populatiei regiunii va continua sa scada pana in

anul 2050 cu aproximativ 400 mii persoane (fata de 2008). Scaderea populatiei
va fi moderata pana in anul 2030 (cu o rata medie anuala de -0,5% ) si usor mai
32
accentuata spre sfarsitul orizontului de proiectare (de -0,6%), principalul factor al

acestor evolutii fiind scaderea naturala.
Pana in anul 2050 cel mai mult va scadea numeric populatia tanara (cu -
53.7%). In schimb populatia varstnica va creste cu 56.3%. Diferenta pe sexe se
va adanci. Desi numeric vor fi in continua scadere, in 2030 femeile vor reprezenta
51,3% din populatia tarii, iar in 2050 - 51,5%.
Tabel nr. 11 - Populatia Regiunii Sud-Est, pe sexe, in

anii 2008 si 2050
- mii persoane -
Regiunea de Masculin Feminin
dezvoltare 2008 2050 2008 2050
ROMANIA 10477,5 7817,5 11026,9 8265,9
Sud-Est 1381,1 972,1 1438,5 1032,3
Sursa: INS, Proiectarea populatiei Romaniei pe regiuni de dezvoltare
la orizontul anului 2050
Pentru ambele sexe, scaderea cea mai semnificativa (insa cu valori mai
mari la masculin) se va inregistra la grupele de varsta 15-29 ani. Populatia adulta
intre 40-60 ani va fi in usoara crestere. Barbatii, desi numeric vor continua sa fie
mai putini decat femeile din aceaste grupe de varsta, vor inregistra, comparativ cu
2008, o crestere mai mare.
Populatia va fi in scadere in toate judetele, cu valorile cele mai mari in Galati
(de 157 mii persoane). Scaderea cea mai mica se va inregistra in judetul
Constanta (-78 mii persoane)
In Regiunea Sud-Est ponderea populatiei varstnice va creste semnificativ, de
la 14,8% (in 2008) la 32.5% in 2050.
Procesul de imbatranire demografica a populatiei, care a fost in ultimele
decenii destul de alert, va incetini in urmatoarele doua decenii. El va determina,
insa, o continuare a deteriorarii echilibrului intre grupele mari de varsta: tineri,
adulti, varstnici, avand, in special in perspectiva, consecinte sociale si
economice.
In mai putin de doua decenii, fiecare al 5-lea locuitor al Romaniei va intra in
categoria „varstnicilor”. Imbatranirea demografica si schimbarea volumului si
structurii cererii, fata de sistemul de sanatate si de asigurari sociale pe care le
determina, este o problema majora, care necesita noi modalitati de abordare.
Populatia varstnica in continua crestere va avea nevoie de sprijin si suport
din partea statului, dar capacitatea economica si institutionala va limita
posibilitatea satisfacerii acestei nevoi.
Una din principalele probleme careia trebuie sa i se acorde toata atentia in
viitor va fi aceea a garantarii unei calitati a ingrijirii si a serviciilor asigurate
33
varstnicilor care solicita ajutor, pe fondul declinului resurselor financiare si

umane, publice si private. Accentuarea gradului de imbatranire demografica, in
contextul unei extinderi a starii de saracie, va genera o cerere crescuta pentru
serviciile de sanatate. De aceea este previzibila cresterea solicitarilor de servicii
specializate, in special, pentru cei cu probleme psihogeriatrice. Va creste
cererea pentru ingrijirea institutionalizata pentru persoanele varstnice de peste
80 ani, in conditiile in care, se apreciaza ca sectorul public nu va creste in
aceeasi masura in viitorul apropiat.
"Popoarele cele mai fericite sunt acelea care au putut sa retina mult pe
batranii lor", se spune intr-o cugetare a lui Nicolae Iorga, evidentiindu-se
importanta populatiei varstnice in alcatuirea si trainicia unei natiuni. Oriunde
s-ar afla, batranii trebuie sa se bucure de grija si de respectul urmasilor,
deoarece prin realizarile lor asigura gradul de bunastare si de confort al unei
comunitati.
34
CAPITOLUL III – PIATA MUNCII
3.1. PROFIL ECONOMIC REGIONAL

3.1.1. STRUCTURA PRODUSULUI INTERN BRUT PE RAMURI
Regiunea Sud–Est participa cu 11,2% la formarea produsului intern brut

national si ocupa locul 6 in ceea ce priveste contributia sa la PIB–ul pe
economie. In ceea ce priveste nivelul produsului intern brut pe locuitor acesta
se situa, in anul 2006, la 85% din nivelul national.
Grafic nr. 9 – Produsul intern brut

PRODUSUL INT ERN BRUT
- milioane lei, preturi curente -

400000.0
300000.0
200000.0
100000.0
0.0
2002 2003 2004 2005 2006
PIB total econom ie 152017.0 197427.6 247368.0 288954.6 344650.6
Sud - Est 18035.8 22922.8 29843.3 32852.1 38508.7
PIB total econom ie Sud - Est
Sursa: Conturi Nationale Regionale 2002-2006, INS, Bucuresti, 2009
Contributia Regiunii Sud – Est la formarea PIB-ului national, pe perioada

2002-2006 a fost oscilanta de la un an la altul. Analiza celor doua extreme ale
intervalului arta ca ponderea regiunii in total economie s-a diminuat de la 11,9%
in anul 2002 la 11,2% in 2006. Nivelul maxim al ponderii s-a inregistrat in anul
2004 (12,4%).
35
Grafic nr. 10 – Pondera PIB-ului regional in PIB national

Ponderea PIB- ului regional in PIB national
100%
80%
60% 88.1 88.4 87.9 88.6 88.8
40%
20%
11.9 11.6 12.1 11.4 11.2
0%
2002 2003 2004 2005 2006
Regiunea Sud - Est Celelalte regiuni
Sursa: Calcule efectuate pe baza datelor din Conturi Nationale Regionale 2002-2006, INS, Bucuresti, 2009
Referitor la evolutia produsului intern pe locuitor, in perioada analizata,

nivelul acestuia se situeaza sub media nationala. Daca la inceputul intervalului
PIB/locuitor regional se situa la 90,2% (in 2002) din nivelul national, in anul
2006 acesta s-a redus cu circa 5 pp ajungand la 85%.
Grafic nr. 11 – Evolutia produsului intern brut pe locuitor in Regiunea Sud-Est
Evolutia produsului intern brut pe locuitor in regiunea Sud-Est

lei -%-
14000 92
12000 90
10000
88
8000
86
6000
84
4000
2000 82
0 80
2002 2003 2004 2005 2006
PIB/ locuitor Indice disparitate fata de nivelul national
Sursa: Conturi Nationale Regionale 2002-2006, INS, Bucuresti, 2009
36
In ceea ce priveste structura economica a Regiunii Sud – Est, aceasta

prezinta particularitati de la un judet la altul. Specificul Regiunii Sud - Est il
reprezinta disparitatile dintre nodurile de concentrare a activitatilor industriale si
tertiare (Braila - Galati; Constanta - Navodari), centrele industriale complexe
izolate (Buzau, Focsani), areale cu specific turistic (litoralul si Delta) si intinsele
zone cu suprafete de culturi agricole si viticole. Regiunii ii este caracteristica
discontinuitatea in teritoriu a activitatilor industriale si imbinarea cu activitati
tertiare (comert, servicii, turism) si agricole.
La nivelul anului 2006, structura produsului intern brut regional se prezinta
astfel: agricultura regionala are o pondere (10,1%) care se situeaza peste
nivelul national (7,8%); valoarea adaugata bruta din industrie participa cu 23,7%
la PIB- ul regional, nivel inferior mediei nationale (24,5%); Constructiile
regionale dau 8,9% din PIB in timp ce la nivel national acestea reprezinta 7,4%
din PIB, iar sectorul serviciilor cu 45,3% se situeaza la circa 3,5 pp sub media
nationala (48,6%).
O structura economica aparte, in regiunea Sud - Est o are judetul
Constanta data fiind prezenta pe teritoriul sau a unor activitati specifice.
Economia judetului Constanta este dominata pe de o parte de categoria
serviciilor din domeniul turistic, iar pe de alta de transportul maritim si fluvial,
care alaturi de celelalte tipuri de servicii (comunicatii, financiar bancare,
administratie, etc.) participa cu 46,1% la formarea produsului intern brut
judetean. De asemenea caracteristic pentru economia judetului Constanta si de
o importanta deosebita pentru economia nationala este existenta Centralei
nucleare de la Cernavoda. Industria participa cu 25,5% la formarea PIB-ului
judetean, nivel care o situeaza peste media nationala. O alta particularitate pe
care o are structura economica a judetului Constanta este aceea ca agricultura
are una din cele mai mici ponderi (5,5% la nivelul anului 2006), care o situeaza
sub media nationala (7,8%). Dealtfel judetul Constanta este singurul din regiune
care are un PIB/locuitor care depaseste media nationala.
In ceea ce priveste structura produsului intern brut a celorlalte judete, in
anul 2006, aceasta prezinta urmatoarele caracteristici:
• Agricultura are ponderea cea mai mare in judetul Vrancea (16%), iar
cea mai mica in Constanta (5,5%). Cu exceptia judetului Constanta
toate celelalte au valori peste media nationala; (vezi tabelul nr.12 –
anexe)
• Industria are ponderea cea mai mare in judetul Constanta (25,5%), iar
cea mai mica judetul Vrancea(18,1%);
• Constructiile variaza intre 10,9% in Constanta si 5,6% in Vrancea;
• Ponderea serviciilor are nivelul cel mai ridicat in Vrancea, iar cel mai
redus in Galati (46,3%).
37
In ceea ce priveste modificarile structurale, la nivel regional, in perioada

analizata, trebuie spus ca nu apar variatii semnificative de la o perioada la alta.
Unul elementele care poate produce modificari vizibile de structura o reprezinta
evolutia agriculturii care datorita faptului ca este in permanenta supusa
conditiilor climaterice, aceasta isi poate modifica pondera in plus sau in minus
de la un an la altul.
Grafic nr. 12 – Structura PIB-ului
Structura produsului intern brut pe ramuri de activitate in

regiunea Sud - Est
Impozite nete pe produs
100%
Administraţie publică şi apărare,
80% învăţământ, sănătate şi asistenţă
socială
Intermedieri financiare
60%
Comerţ
40%
Construcţii
20%
Industrie
0%
2002 2003 2004 2005 2006
Agricultură, vânătoare şi
silvicultură
Sursa: Calcule efectuate pe baza datelor din Conturi Nationale Regionale 2002-2006,
INS, Bucuresti, 2009
In perioada analizata, la nivel regional, industria si-a redus ponderea de la

26,5% in 2002 la 23,7% in 2006. Agricultura, de asemenea si-a redus ponderea
de la 13,9% in 2002 la 10,1% in 2005, dar a avut un varf de 17,6% in 2004,
cand a fost un an exceptional pentru agricultura. Constructiile si-au sporit
ponderea de la 6,6% in 2002 la 8,9% in 2006, in timp ce participarea sectorului
tertiar s-a majorat de la 43% in 2006 la 45,3% in 2006.
3.1.2. EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI A UNITATILOR LOCALE ACTIVE

In anul 2007 volumul cifrei de afaceri, in regiunea Sud–Est, s-a ridicat la
79453 milioane lei, preturi curente, ceea ce a reprezentat o crestere nominala
de 17,2% fata de anul 2006.
38
Pe activitati CAEN, contributiile cele mai mari la realizarea cifrei de afaceri

regionale o au unitatile din domeniul industriei prelucratoare cu o pondere de
37,1% (in scadere cu 1,5pp fata de anul 2006 si cu 4,4 pp fata de anul 2005) si
cele din domeniul comertului, cu o pondere de 36,4% (in crestere cu 0,5 pp fata
de anul 2006 si cu 1,9 pp mai mult decat in anul 2004). Celelalte domenii de
activitate au contributii sub 10%, dintre acestea remarcandu-se constructiile cu
7,4%, unitatile din domeniul transportului, depozitarii si comunicatiilor cu 7% si
cele din sectorul energiei electrice, gaze si apa cu 5,7%.
Tabel nr. 13 - Structura cifrei de afaceri din regiunea Sud – Est pe activitati
CAEN
-%-
2005 2006 2007
Total 100.0 100.0 100.0
Industrie extractiva 1.2 1.3 1.2
Industrie prelucratoare 41.5 38.6 37.1
Energie electrica, gaze, apa 5.7 5.7 5.7
Constructii 5.6 6.3 7.4
Comert 34.5 35.9 36.4
Hoteluri si restaurante 1.3 1.5 1.5
Transport, depozitare si comunicatii 7.1 7.2 7.0
Tranzactii imobiliare 2.2 2.5 2.6
Invatamant 0.03 0.04 0.05
Sanatate si asistenta sociala 0.2 0.2 0.2
Alte activitati 0.7 0.8 0.9

Sursa: Calcule efectuate pe baza datelor din „Statistica teritoriala”, INS, Bucuresti, 2009.
Si la nivel de judet contributiile cele mai importante la realizarea cifrei de

afaceri o au tot cele doua tipuri de activitati: industria prelucratoare si comertul.
In ceea ce priveste industria prelucratoare sunt de evidentiat ponderile de peste
40% (superioare mediei regionale) pe care aceasta le are in judetele Galati
(47,7%) si Buzau (42,7%). Referitor la comert contributia cea mai mare la
realizarea cifrei de afaceri judetene o are Vrancea cu mai mult de jumatate din
volumul acesteia (52,9%), urmata de Braila cu 48,5% si Tulcea cu 41,9%.
39
La judetul Constanta sunt de remarcat contributiile importante ale

sectorului energiei electrice (6,9%) si transporturi (10,2%) cele mai ridicate din
regiune.
In ceea ce priveste contributia judetelor la realizarea cifrei de afaceri
regionale (grafic), in anul 2007, ponderea cea mai mare o are judetul Constanta
cu 42,7% (in usoara scadere fata de anul 2005(43,2%), urmat la mare distanta
de judetul Galati cu 25,7% (de asemenea in scadere fata de anul 2005 (26,4%)
si Buzau cu 12,3% (in crestere fata de anul 2005 (11,3%).
Tabel nr. 14 - Structura cifrei de afaceri din Regiunea Sud - Est pe judete, in
perioada 2005 – 2007
- procente -
Total
Anul Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea
regiune
2005 100 7.7 11.3 43.2 26.4 5.2 6.2
2006 100 8.2 11.9 43.0 25.5 5.4 6.0
2007 100 8.6 12.3 42.7 25.7 4.7 5.9

Grafic nr. 13 – Contributia judetelor la realizarea cifrei de afaceri
Contributia judetelor la realizarea cifrei de afaceri in regiunea

Sud - Est, in anul 2007
4.7% 5.9% 8.6%

12.3%
25.7%
42.7%
Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea
40
Contributia celorlalte trei judete se situeaza, in anul 2007, sub 10%: Braila
8,6% in crestere fata de anul 2005 (7,7%), Vrancea 5,9% (in scadere cu 0,3pp
fata de anul 2005) si Tulcea 4,7% (reducere cu 0,5pp fata de anul 2005).
3.1.3. EVOLUTIA SOLDUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE

Regiunea Sud-Est este un caz special, combinand judete mai putin
dezvoltate cu particularitatile judetelor Constanta, Galati si Tulcea. Este a doua
regiune ca marime din cele 8 ale Romaniei, cunoscand o majorare a soldului
investitiilor straine directe, in anul 2007 fata de 2005, cu 33,2%. Comparativ
majorarea cu 95,4%, inregistrata la nivelul intregii tari, la nivelul acestei regiuni
s-a inregistrat cea crestere mai mica a soldului ISD, fapt concretizat in
diminuarea ponderii in total.
Astfel daca in anii 2005 si 2006 soldului investitiilor straine directe a
plasat aceasta regiune pe locul 2, dupa Bucuresti, cu valori de 1838 milioane
euro respectiv 2653 milioane euro si cu o pondere in totalul soldului investitiilor
straine directe de 8,4% respectiv 7,7 %, la finele anului 2007 ponderea regiunii
Sud – Est a ajuns la 5,7% situandu-se doar pe locul 4 cu o valoare de 2448
milioane euro.
Tabel nr. 15 - Soldul investitiilor straine directe in Regiunea Sud - Est

-%-
2005 2006 2007
din care din care din care
Total Total Total
greenfield greenfield greenfield
Total tara,
100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
din care:
Regiunea
8,4 2,3 7,7 2,3 5,7 2,6
Sud-Est
Sursa: Calcule Comisia Nationala de Prognoza pe baza datelor I.N.S si B.N.R
In ceea ce priveste investitiile de tip green-field soldul acestui tip de

investitii realizat in regiune si-a majorat ponderea in totalul soldului investitiilor
straine directe regiunii, de la 11,5% cat reprezenta in anul 2005 la 25% in anul
2007, ca urmare a triplarii valorii acestora pana la 611 milioane euro.
Daca raportam soldul soldului investitiilor straine directe de tip green-field
din regiunea Sud –Est la total tara, ponderea acestora a crescut de la 2,3% cat
reprezentau in anul 2005 la 2,6% in 2007.
41
3.1.4. INVESTITIILE BRUTE ALE UNITATILOR LOCALE ACTIVE

In anul 2007 volumul cifrei de afaceri in Regiunea Sud – Est a fost de
11217 milioane lei, ceea ce reprezinta o crestere nominala de circa 33% fata de
anul 2006.
La nivel de regiune trei domenii de activitate cumuleaza 65% din volumul
investitiilor brute regionale: industria prelucratoare cu 26,6%, comertul cu 21,7%
si transporturile cu 16,8%.
In perioada 2005-2007 sunt de remarcat pe de o parte evolutia oscilanta
de la un an la altul a ponderi ramurilor in totalul investitiilor brute regionale, iar
pe de alta schimbarile care au avut loc in structura investitiilor brute pe activitati
CAEN in regiunea Sud–Est, astfel:
Tabel nr. 16 - Structura investitiilor brute din regiunea Sud – Est pe

activitati CAEN
-%-
2005 2006 2007
Total 100.0 100.0 100.0
Industrie extractiva 3.0 7.9 4.7
Industrie prelucratoare 28.8 20.7 26.6
Energie electrica, gaze, apa 7.2 7.7 9.1
Constructii 18.2 18.7 7.6
Comert 19.6 16.8 21.7
Hoteluri si restaurante 2.6 3.3 3.7
Transport, depozitare si
15.3 17.0 16.8
comunicatii
Tranzactii imobiliare 4.2 6.8 7.5
Invatamant 0.1 0.1 0.2
Sanatate si asistenta sociala 0.2 0.3 0.4
Alte activitati 0.9 0.7 1.7

42
• cea mai semnificativa modificare se intalneste in sectorul constructiilor,

care detineau, in anul 2005, 18,2% din volumul investitiilor brute
regionale, pondere care a ajuns in anul 2007 la numai 7,6%;
• investitiile din comet si-au majorat ponderea de la 19,6% in 2005 la
21,7% in 2007, dupa ce acestea scazusera la 16,8% in 2006.
• sectorul „transporturi, depozitare, comunicatii” a beneficiat in anul
2005 de 15,3% din investitiile brute regionale, a crescut in 2006 cu
1,7pp, pentru ca apoi sa scada in 2007 cu 0.2pp ajungand la 16,8%.
• cresterea cea mai importanta s-a realizat in sectorul energie electrica,
apa si gaze a carei pondere era in 2005 de 7,2% si a ajuns in 2007 la
9,1%.
Pe judete, in anul 2007, Constanta a beneficiat de 42,7%din volumul

total al investitiilor regionale, urmata de Galati cu 22%, Buzau cu 15,8%, Braila
cu 8,7%, Vrancea cu 6% si Tulcea cu 4,9%.
Grafic nr. 14 – Structura investitiilor brute din Regiunea Sud-Est
Structura investitiilor brute din regiunea Sud - Est pe judete in anul

2007
6.0% 8.7%
4.9%
15.8%
22.0%
42.7%
Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea
In anul 2007, comparativ cu anul 2005 ponderea judetului Constanta in

volumul total al investitiilor brute regionale s-a redus 9 pp, iar fata de anul 2006
scaderea a fost de peste 11 pp. Ponderile judetele Buzau si Galati au avut
evolutii oscilante, dar comparand 2007 cu 2005 acestea s-au majorat (Braila
de la 10,8% in 2005 la 15,8% in 2007 si Galati de la 17,9% in 2005 si 22% in
2007).
43
Tabel nr. 17 - Structura investitiilor brute din regiunea Sud - Est pe judete, in
- procente -
Total regiune Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea
2005 100 7.5 10.8 51.7 17.9 6.5 5.7
2006 100 8.1 8.8 53.8 18.9 5.6 4.7
2007 100 8.7 15.8 42.7 22.0 4.9 6.0

La nivel de judet, in anul 2007 se evidentiaza urmatoarele aspecte:

• In judetul Braila comertul a beneficiat de 31,2% din investitiile brute
judetene, urmat de industria prelucratoare cu 18,1%, industria extractiva
cu 17,3% si transporturi cu 12,2%, celelalte tipuri de activitati avand o
pondere mai mica de 10%;
• In cazul judetului Buzau este de evidentiat ponderea foarte mare pe care
a avut-o industria prelucratoare (48,9%), la mare distanta situandu-se
sectorul energetic cu 19,8% si comertul cu 13,7%;
• In judetul constanta sunt cateva domenii de activitate care detin intre 10si
20% din investitiile brute judetene. Astfel industria prelucratoare are o
pondere de circa 20%, comertul 17,2%, transportul, depozitarea,
comunicatiile 16,5%, constructiile si tranzactiile imobiliare cu cate 10%
fiecare;
• Judetul Galati are 3 domenii de activitate cu pondere mai mare de 20%:
transport, depozitare, comunicatii cu 29,3%, Comert cu 25,9% si industria
prelucratoare cu 25,1%;
• In Tulcea ca si in cazul judetului Galati sunt trei sectoare cu ponderi mari:
comertul cu 32%, industria prelucratoare cu 23,3% si transport,
depozitare, comunicatii cu 13,9%;
• In Vrancea industria prelucratoare (32,8%) si comertul (37,3%) au
beneficiat de circa 70% din investitiile brute judetene.
3.1.5. EVOLUTIA NUMARULUI UNITATILOR LOCALE ACTIVE

In anul 2007, in Regiunea Sud–Est existau 59.783 unitati locale active. In
cadrul acestora ponderea ce mai mare o detineau unitatile cu activitati in
domeniul comertului (49,5%). La mare distanta de acest tip de activitate se
situau unitatile din domeniul tranzactiilor imobiliare (12,8%), urmate de cele din
44
industria prelucratoare (10,7%), transport, depozitare si comunicatii (8,4%) si

constructii (8,1%) si hoteluri si restaurante cu 5,3%. Celelalte tipuri de unitati
detineau ponderi mai mici de 3%.
Grafic nr. 15 – Structura unitatilor locative active
Structura unitatilor locale active pe activitati CAEN in regiunea

Sud- Est in anul 2007
2.6% Industrie extractivă
1.9% Industrie prelucrătoare

0.4% 0.2%
10.7% Energie electrică, gaze, apă
12.8% 0.2%
Construcţii
8.1%
Comerţ
8.4% Hoteluri şi restaurante
Transport, depozitare şi
comunicaţii
5.3% Tranzacţii imobiliare
Învăţământ
Sănătate şi asistenţă socială
49.5% Alte activităţi
Comparand structura unitatilor locale active la nivel de judet, in anul 2007,

se evidentiaza urmatoarele aspecte:
• In toate judetele regiunii Sud – Est, unitatile locale cu activitate de comert
au ponderea cea mai mare, cu valori cuprinse intre 56% in judetul Galati
si 42% in judetul Constanta;
• De remarcat este ponderea mare pe care o au unitatile cu activitate in
domeniul transportului in Judetul Constanta (10,4%, cu 2 pp peste media
regionala), consecinta a faptului ca pe langa celelalte tipuri de transport,
acest judet are specific si transportul maritim, practic cea mai mare parte
din transportul maritim al Romaniei derulandu-se prin unitatile existente in
acest judet. Si in celelalte judete din regiune care au deschidere la mare
sau la Dunare ponderea unitatilor cu activitate de transport, depozitare si
comunicatii este insemnata (Braila – 6,7%, Galati – 6%, Tulcea – 9,5%);
• Judetul Constanta se remarca de asemenea prin ponderea mare (7,4%
cu 2,1 pp peste media regionala) pe care o au unitatile cu activitate in
domeniul „hoteluri si restaurante”
• Unitatile cu activitate in domeniul industriei prelucratoare au ponderea cea
mai mare in judetul Vrancea (13,2%), iar cea mai mica in judetul
Constanta (9,5%);
45
• Ponderi insemnate au si unitatile cu activitate in domeniul tranzactii

imobiliare cu valori cuprinse intre 16,4% in judetul Constanta si 9,8% in
judetul Vrancea.
Pe clase de marime unitatile cu pana la 10 salariati sunt cvasi-majoritate. La

nivel regional, in anul 2007, ele reprezinta, 88,1% din totalul unitatilor locale
active, ponderea cea mai mare o are judetul Buzau cu 89,7%, iar cea mai mica
judetul Constanta cu 87,5%. Pe locul doi ca pondere se situeaza unitatile cu 10-
49 salariati, cu un nivel de 9,5% in regiune, valoarea maxima 10,2% in judetul
Constanta si 7,8% in judetul Buzau. Unitatile cu 50-249 de salariati au o
pondere la nivel regional de 2,1%, cu un nivel maxim de 2,4% in Braila si minim
de 1,6% in Vrancea. Ponderea unitatilor cu mai mult de 250 de salariati
oscileaza in jurul a 0,4%.
Grafic nr. 16 – Numarul unitatilor active locative

Numarul unitatilor locale active pe clase de marime
55000
45000
35000
25000
15000
5000
-5000
2005 2006 2007
0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 şi peste
Tabel nr. 18 - Structura pe clase de marime a unitatilor locale active din

regiunea Sud - Est
- %-
2005 2006 2007
0-9 salariati 88.2 88.0 88.1
10-49 salariati 9.1 9.5 9.5
50-249 salariati 2.2 2.2 2.1
250 si peste 0.4 0.4 0.4

46
In perioada 2005 – 2007 nu sunt modificari semnificative in structura pe

clase de marime a unitatilor locale active din Regiunea Sud – Est.
3.1.6. PRODUSUL INTERN BRUT – DISPARITATI IN CADRUL REGIUNII

SUD – EST
In perioada 2009 – 2013 produsul intern brut al Regiunii Sud – Est va avea
un ritm mediu anual de crestere de 1,4%, nivel usor superior mediei nationale
(1,3%).
In ceea ce priveste evolutia cresterii in judetele din cadrul Regiunii
Sud–Est exista diferente ale amplitudinii ritmului de crestere.
Astfel nivelul cel mai ridicat al ritmului mediu anual de crestere il va avea
judetul Constanta cu 1,9%, urmat de judetele Galati (1,5%), Buzau (1,4%) si
Braila (1,3%) cu valori apropiate, iar pe ultimele locuri se situeaza judetele
Tulcea (0,5%) si Vrancea (0,4%) la distanta de circa 1pp.
Diferentele intre nivelurile ritmurilor judetene sunt datorate pe de o parte
amplitudinii recesiunii in anul 2009, cand pentru toate judetele regiunii sunt
estimate valori negative ale produsului intern brut. Dar exista diferente majore
intre nivelul estimat al cresteri judetene. Astfel daca media pe ansamblul
Regiunii Sud – Est a fost de estimata la -4%, cel mai accentuat declin al
produsului intern brut este prevazut a se inregistra in judetul Vrancea (-7,1%),
urmat de Tulcea cu -6,3%. Grupul judetelor Braila (-4,2%), Galati (-4%) si
Buzau (-3,8%) se situeaza la niveluri apropiate. Pentru judetul Constanta
amplitudinea reducerii PIB-ului va fi mai mica, nivelul estimat fiind de -2,7%.
Pe de alta parte nivelul cresterii din anul 2010 este diferit. Astfel daca atat
la nivel national, cat si la nivelul Regiunii Sud – Est se estimeaza ca economiile
isi vor reveni si va inregistra o usoara crestere (0,1% pe economie si 0,2% in
Regiunea Sud – Est) vor fi si economii unde recesiunea va continua (Tulcea: -
0,1% si Vrancea: -0,6%), reluarea cresterii fiind prevazuta abia pentru anul
2011 (Tulcea: 1,9% si Vrancea: 2,1%). Celelalte judete ale regiunii isi vor relua
cresterea incepand cu anul 2010, judetul Constanta (0,5%) cu cel mai ridicat
ritm, urmat de judetele Braila si Galati cu 0,3% si apoi de Buzau cu 0,2%.
Incepand cu anul 2011 toate judetele vor inregistra crestere economica si
pe tot parcursul intervalului de prognoza sunt prevazute sporuri ale produsului
intern brut, cu amplitudini diferite de la un judet la altul si de la un an la altul
(grafic).
47
Grafic nr. 17 - Cresterea economica in perioada 2009-20013

- modificari procentuale fata de anul anterior, % -
4.5
2.5
0.5
-1.5
-3.5
-5.5
-7.5
2009 2010 2011 2012 2013
Braila B uzău Constanta Galati

Tulcea V rancea PIB total economie Sud - Est
Ritmul anual de crestere al produsului intern brut regional, incepand cu

2011 va depasi usor media nationala (2011: 2,6% in regiune si 2,4% pe total
tara, 2012: 3,8% in regiune si 3,7% pe total tara, 2013: 4,6% in regiune si 4,4%
pe total tara).
In cadrul regiunii, in anul 2013 judetul Constanta va avea cel mai ridicat
ritm de crestere (4,8%), urmat de Galati (4,7%) – acestea fiind judetele care se
situeaza peste media regionala. La egalitate cu media regionala este judetul
Buzau (4,6%), iar sub media regiunii se situeaza Braila si Vrancea cu 4,5%, iar
pe ultimul loc Tulcea cu 4,3%.
In ceea ce priveste produsul intern brut pe locuitor regional, la nivelul anului
2013, acesta se va situa la 84,4% din nivelul national.
Pe judete situatia fata de nivelul national al produsului intern brut pe
locuitor, va fi urmatoarea:
• Constanta va ramane singurul judet cu un nivel al produsului intern brut
superior mediei nationale cu circa 33%;
• celelalte judete se vor situa la 72% Galati, 69% Braila, 68% Tulcea,
66,5% Buzau si 61% Vrancea.
48
3.2. ANALIZA PIETEI MUNCII DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE

SUD – EST
Piata fortei de munca, prin factorul uman, joaca un rol hotarator in

asigurarea cresterii economice si a productivitatii pe termen lung. Crearea
conditiilor pentru cresterea competentelor profesionale, in scopul asigurarii unui
proces de productie performant, care sa dea nastere unor produse competitive,
capabile sa faca fata cerintelor pietei, devine o prioritate absoluta.
Piata muncii reprezinta ansamblul actiunilor care au in vedere o mai buna
corelare a cererii cu oferta fortei de munca, a relatiilor specifice acestora, ce au
loc in spatiul economic, reflecta legaturile reciproce dintre relatiile demografice
ce determina oferta de munca si cele ale dezvoltarii economico-sociale ce
guverneaza cererea de munca.
Piata muncii releva intalnirea cererii cu oferta de munca si presupune
negocierea permanenta intre purtatorii ofertei de munca si cei ai cererii de
munca sub aspect calitativ, cantitativ si structural. Este reglementata in cel mai
inalt grad si inregistreaza influente din partea unor factori ca: asezarea
geografica, demografia, economia, educatia. Este o piata cu un inalt grad de
sensibilitate si rigiditate, conditioneaza atat echilibrul economic cat si cel social-
politic.
Prin reglementarile sale, piata muncii trebuie sa prezinte o anumita
flexibilitate care sa duca la o mai mare competitivitate si sa influenteze
sistematic, in mod favorabil, cresterea economica. Piata muncii reflecta felul in
care se asigura resursele de munca pe ramuri, sectoare, profesii si niveluri de
calificare.
Piata fortei de munca a avut si are un rol hotarator in asigurarea cresterii
economice si a productivitatii pe termen lung. Crearea conditiilor pentru
cresterea competentelor profesionale, in scopul asigurarii unui proces de
productie performant, care sa realizeze produse competitive, capabile sa faca
fata cerintelor pietei, devine o prioritate.
Problemele cu care se confrunta Regiunea Sud-Est si, in egala masura,
intreaga tara, sunt legate, in special de scaderea populatiei totale, active si
ocupate. Scaderea numarului total al populatiei, a avut deci repercursiuni
majore si asupra pietei fortei de munca.
In analiza pietei muncii sunt folosite doua serii de date statistice: Balanta
fortei de munca (BFM) si Ancheta privind forta de munca in gospodarii
(AMIGO). Valorile indicatorilor statistici din cele doua serii de date nu sunt
identice datorita metodelor de calcul si a metodologiilor diferite. Utilizarea in
analiza pietei muncii a ambelor serii este justificata de nivelul diferit al
informatiilor.
Astfel, BFM permite compararea datelor la nivel regional si judetean, iar
AMIGO permite compararea datelor intre regiuni cu statistica europeana.
Asa cum prevede Ghidul pentru realizarea Planurilor Regionale de Actiune
pentru Ocuparea fortei de munca si Incluziune sociala, informatiile privind piata
muncii sunt esentiale pentru planificare si atunci cand se elaboreaza planuri
49
strategice si operationale, procesul trebuie sa se bazeze pe profilul social si

economic al zonei impreuna cu o evaluare a necesitatilor locale.
In termeni generali, informatiile privind Piata Muncii trebuie sa acopere atat
elementele principale ale acesteia, cat si modul de operare in cadrul acesteia.
Principalele elemente sunt cererea si oferta de servicii in domeniul ocuparii din
economie. Cererea poate fi analizata din numeroase perspective – industriala,
profesionala si geografica. Oferta poate fi de asemenea analizata din
numeroase perspective – varsta, sexul, etnia, si caracteristicile privind
pregatirea profesionala a salariatilor si a somerilor. Operatiunile privind Piata
Muncii includ bursa locurilor de munca(recrutare, oferte de munca, anagajari) la
activitatile care implica o mai buna corelare a cererii cu oferta.
Perspective de analiza a Pietei Muncii, conform Ghidului pentru realizarea

Planurilor Regionale de Actiune pentru Ocuparea fortei de munca si Incluziune
sociala
PIAȚA MUNCII
MODUL DE OPERARE
ELEMENTELE PRINCIPALE
OFERTA
-varsta
-sexul
CEREREA -etnia -Bursa locurilor de muncă
-caracaracteristici
-industrială privind pregătirea (recrutare, oferte de muncă,
-profesională profesională a angajări)
-geografică salariaților și șomerilor
A) CEREREA PRIVIND PIATA MUNCII reprezinta numarul total de posturi

disponibile in economie, ca urmare a hotararii intreprinderilor de a furniza
bunuri si servicii. Cu alte cuvinte cererea pentru servicii in domeniul ocuparii
trebuie sa fie ghidata de nivelul de activitate economica. Disponibilitatea unor
posturi apare din doua surse: forta de munca solicitata de intreprinderi pentru
asi extinde activitatile si nevoile de inlocuire din piata cum ar fi cele din cauza
pensionarii.
Cererea de forta de munca, respectiv evolutia, se prognozeaza ca
rezultanta a combinarii resurselor de munca cu potentialul de crestere
economica.
Cererea de forta de munca este determinata atat de evolutia unor
fenomene si procese economice ce tin strict de subsistemele productive si
50
neproductive ale societatii cat si de complexitatea evolutiei demografice si

eventualele presiuni ale ofertei.
Studierea pe termen lung a evolutiei ocuparii fortei de munca releva faptul
ca procesul de crestere a numarului de locuri de munca este insotit de
modificari substantiale ale reprezentarii acestora pe sfere si domenii de
activitate6. Pe masura ce sistemul economic si cel tehnologic isi sporesc
complexitatea, realizarea cresterii economice implica in mod necesar o
mobilitate accentuata a structurilor ocupationale. In acest context, schimbarile
structurale in societatea moderna devin fenomene curente si de amploare.7
Modificarile din structura ocupationala sunt un proces continuu. Ele
reflecta starea de tranzitie permanenta in care se afla sistemul economic,
tendinta acestuia de a invinge dezechilibrele, de a-si spori adaptabilitatea la
noile exigente ale mediului inconjurator.
Analiza structurilor ocupationale reda o imagine sugestiva asupra tipurilor
si posibilitatilor de dezvoltare sociala in viitor8, cat si asupra intereselor
economice pe care acestea le genereaza. Structura ocupationala nu reprezinta
doar o retea de legaturi intre diferitele ramuri economice, bazata pe consumul
de munca antrenat de obtinerea unui anumit nivel al produsului final, ci si un
model specific de repartizare a veniturilor, de ierarhizare a statutului si rolului
conferit actorilor de pe scena vietii economico-sociale. Structura ocupationala
se constituie astfel ca una dintre constantele structurale importante ale unui
complex economic national.9 Chiar daca repartizarea fortei de munca pe
diferitele ramuri ale economiei se afla intr-o continua schimbare, conexiunile
interne ale sistemului tehnologic si ale celui economic duc la o stabilitate
structurala, cel putin pe termen scurt.
Repartizarea sectoriala a populatiei ocupate reflecta intersectia dintre
cererea si oferta de forta de munca. Apropierea structurii ocupationale de una
dintre cele doua componente fundamentale ale pietei fortei de munca depinde
atat de actiunea progresului tehnologic, care pretinde o anumita structura
calificationala, cat si de specificul mecanismului economic.
Daca insa societatea isi propune realizarea unor rate inalte ale ocuparii
chiar si cu pretul sacrificarii eficientei economice, distributia personalului in
cadrul diferitelor activitati reflecta intr-o masura deloc neglijabila o serie de
caracteristici ale ofertei de munca. De aici decurg doua moduri de perceptie
diferite asupra rolului care revine progresului tehnologic si organizarii pietei
fortei de munca in ceea ce priveste utilizarea capitalului uman10. Astfel, in
economia de comanda, desi nu au lipsit preocuparile legate de corelatia dintre
mobilitatea fortei de munca si dezvoltarea economica, s-a incercat ca prin
schimbarile tehnologice efectuate sa se aduca nivelul cererii cat mai aproape
de caracteristicile ofertei fortei de munca. In schimb, intr-o economie de piata,
6
Bratu, I, Repartizarea populaţiei pe sfere, sectoare şi ramuri în vol. Gh. Răboacă (coord.) – Ocuparea deplină
şi folosirea eficientă a forţei de muncă în România, Ed. Politică, Bucureşti, 1988, pg.81
7
Grigorescu,C, Populaţie şi economie, Ed. Academiei, Bucureşti, 1976, pg.66
8
Naisbitt, J., Megatendinţe, Ed. Politică, Col. Idei contemporane, Bucureşti, 1989, pg.43
9
Gogoneaţă, C., Structurile economice, Ed. Vtiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984, pg. 98
10
Pavelescu, F.M., Progresul tehnologic şi ocuparea forţei de muncă, Bucureşti, 1997
51
prin intermediul diferitelor mecanisme internationale, se imprima ofertei un

comportament de „cautare” a cererii de forta de munca.
B) OFERTA FORTEI DE MUNCA – este influentata de o serie de factori
care includ demografia, sistemele de educatie si formare profesionala, ratele
salariale, normele sociale si nivelul activitatii economice. Oferta de munca este
de asemenea afectata de ratele de participare, actualizarea cunostintelor si
mobilitatea geografica.
CADRUL INSTITUTIONAL AL CERERII SI OFERTEI FORTEI DE

MUNCA
Rolul de legislator STATUL Rolul de mediator
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei

Sociale
Negociere
Ofertantii fortei de
Solicitanti de fortă de
muncă
muncă
-unitătile economice -unităti de invătămant

-unităti social culturale -unităti de perfectionare a
-alte unităti fortei de muncă
-uităti de recalificare a
somerilor
--alte unităti
Institutii ale patronatului

Institutii ale salariatilor
-confederatii, federatii si
organizatii patronale de -confederatii, federatii si organizatii
ramură si teritoriale sindicale
-agenti economici -alte organizatii sindicale ale
salariatilor.
Sursa: ”PIATA MUNCII – Studiu statistic”, Dr. Marian Chivu, Editura Independeta economica 2007
Dezechilibrele existente pe piata muncii lipsa de corelare intre serviciile

de munca necesare si cele disponibile, reprezinta o alta dimensiune importanta
a pietii muncii pentru care sunt necesare informatii utilizate la elaborarea si
planificarea programelor in domeniul ocuparii.
Starea pietei muncii reflecta influentele indicatorilor macroeconomici.
Cunoasterea acestei stari favorizeaza formularea unor solutii viabile pentru
gestionarea mai buna a pietei muncii si permite realizarea unor previziuni
realiste privitoare la relatiile: munca – salariu – management, inflatie –
productivitate – somaj, negocieri – colective – someri.
52
Forta de munca reprezinta totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale ce

exista in personalitatea vie a omului si pe care el le pune in functiune cand
creeaza bunuri economice.
3.2.1. ANALIZA POPULATIEI IN VARSTA DE MUNCA
Resursele de munca reprezinta acea categorie de populatie care dispune

de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o
munca utila in una din activitatile economie nationale.
Resursele de munca includ: populatia in varsta de munca, apta de a lucra
(barbati de 16 - 62 ani si femei de 16 - 57 ani), precum si persoanele sub si
peste varsta de munca aflate in activitate.
Problemele cu care se confrunta Regiunea Sud-Est, si in egala masura
intreaga tara, sunt legate, in special de scaderea populatiei totale, active si
ocupate.
Scaderea numarului total al populatiei, a avut repercursiuni majore si
asupra pietei fortei de munca.
Resursele de munca in intervalul 2005 -2007 au fost in continua scadere

atat la nivel national (cu 44,2 mii persoane, respectiv cu 0,3%), cat si la nivelul
regiunii Sud – Est si a judetelor componente ale acesteia.
La nivelul anului 2007 regiunea Sud – Est detinea 13,4% din totalul
resurselor la nivel national. In cadrul regiunii, judetele cu cea mai mare pondere
sunt Constanta si Galati (cu 26,6%, respectiv 22,2%), iar cea mai mica pondere
s-a inregistrat in judetul Tulcea (9,1%). (vezi tabel nr.19 – anexe)
Grafic nr. 18 - Resursele de munca pe judete
500
400
Braila
300 Buzau
Constanta
200 Galati
Tulcea
100
Vrancea
0
2005 2006 2007
53
Rata de activitate a resurselor de munca reprezinta raportul, exprimat

procentual, dintre populatia activa civila si resursele de munca.
( vezi tabel nr.20 – anexe)
Grafic nr. 19 - Rata de activitate a resurselor de munca
70
60
50
Braila
40 Buzau
Constanta
30
Galati
20 Tulcea
Vrancea
10
0
2005 2006 2007
Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

2005 56,6 64,4 61,8 53,7 54,7 60,2
2006 56,9 64,7 62,6 53,1 54,3 60,2
2007 58,4 64,7 63,9 53,5 54,5 61,3
Rata de ocupare a resurselor de munca reprezinta raportul, exprimat

procentual, dintre populatia ocupata civila si resursele de munca.
54
Tabel nr. 21 - Rata de ocupare a resurselor de munca la nivel de regiune,

pe judete si sexe
- in procente-
LOCALITATE / AN 2005 2006 2007
Regiunea Sud Est 55,1 55,7 57,2
Masculin 56,8 57,4 60,0
Feminin 53,4 53,9 54,2
Judetul BRAILA 52,8 53,8 56,1
Masculin 51,1 52,6 56,3
Feminin 54,6 55,2 55,9
Judetul BUZAU 59,6 59,9 61,2
Masculin 58,8 58,0 62,4
Feminin 60,4 62,0 59,8
Judetul CONSTANTA 58,4 59,9 61,7
Masculin 65,2 68,3 69,8
Feminin 51,4 51,1 53,3
Judetul GALATI 49,3 49,3 50,4
Masculin 52,1 51,3 54,2
Feminin 46,2 47,1 46,3
Judetul TULCEA 51,4 51,7 52,4
Masculin 51,0 51,6 51,6
Feminin 51,9 51,9 53,3
Judetul VRANCEA 57,8 57,8 58,9
Masculin 55,1 54,4 56,4
Feminin 60,7 61,4 61,7
SURSA: Directia Regionala de Statistica Braila
3.2.2. ANALIZA POPULATIEI ACTIVE
Populatia activa din punct de vedere economic, cuprinde toate persoanele

care furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii,
de ambele sexe, incluzand populatia activa si someri. Numarul, structura,
nivelul de instruire si de formare profesionala cat si modul de utilizare a fortei de
munca, au o mare influenta asupra produsului intern brut (PIB), asupra
dezvoltarii economice, sociale si culturale in ansamblu.
In acelasi timp, proportiile, structura si evolutia ocuparii sunt determinate de
actiunea conjugata a numerosi factori. Unii dintre acestia guverneaza
dimensiunea - cantitativa si structurala - a ofertei de forta de munca, in timp ce
altii determina volumul cererii pe piata. Schimbarile socio-economice pe care le
impune transformarea economiei romanesti intr-o economie de piata genereaza
mutatii in domenuiul calitatii si structurii populatiei active.
55
In anul 2008, populatia activa a Regiunii Sud – Est se afla la acelasi nivel
din anul 2005, dupa o crestere semnificativa a acesteia in anul 2006, urmata de
scaderea ei in anii ce au urmat.
Populatia activa in anul 2008 a fost de 1246 mii persoane, fata de 1262
mii persoane in anul 2007, (in scadere cu16 mii persoane ). In primul trimestru
al anului 2009 populatia activa a fost 1232 mii persoane, fata de 1212 mii
persoane in trimestrul I al anului 2008.( in crestere cu 20mii persoane)
Grafic nr. 20 – Populatia activa la nivelul Regiunii Sud-Est

Populaţia activă la nivelul Regiunii Sud-Est şi a României,
în perioada 2005-2008
1310 10100
1300
10050
1290
1280 10000
mii persoane
mii persoane
1270
9950
1260
9900
1250
1240 9850
1230
9800
1220
1210 9750
2005 2006 2007 2008
populatie activa regiune populatie activa tara
• STRUCTURA POPULATIEI ACTIVE DIN REGIUNEA SUD EST
Grafic nr. 21 - Structura si evolutia populatiei active in Regiunea Sud-Est
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
2005 2006 2007 2008 Trim I 2008 Trim I 2009
total regiune masculin feminin urban rural
56
Structura populatiei active din Regiunea Sud Est in 2007 arata ca

ponderea populatiei active de sex masculin este superioara celei de sex feminin
cu 16,5 pp iar ponderea populatiei active din mediul rural este cu 12,51 pp sub
ponderea populatiei din mediul urban.
In anul 2008 ponderea populatiei active de sex masculin este superioara
celei de sex feminin cu 17,9 pp, iar ponderea populatiei active din mediul rural
este cu 12,44 pp, sub ponderea populatiei din mediul urban.
In primul trimestru al anului 2008 ponderea populatiei active de sex
masculin este superioara celei de sex feminin cu 18,65 pp , iar ponderea
populatiei active din mediul rural este cu 15,67 pp sub ponderea populatiei din
mediul urban
In primul trimestru al anului 2009 ponderea populatiei active de sex
masculin este superioara celei de sex feminin cu 15,91 pp iar ponderea
populatiei active din mediul rural este cu 17,21 pp sub ponderea populatiei din
mediul urban.
Din punct de vedere a evolutiei, se observa ca, raportat la datele
aferente anului 2005, numarul persoanelor active a crescut in anii 2006 si
2007 pentru ca in anul 2008 sa inregistreze o scadere. Rezultatul acestei
fluctuatii a fost acela ca in anul 2008 numarul persoanelor active a ajuns din
nou la nivelul anului 2005.
Pe sexe, populatia activa de sex masculin a crescut cu 13 mii persoane in
anul 2008 fata de anul 2005. Comparativ, s-a inregistrat reducerea populatiei
active se sex feminin cu 13 mii persoane in anul 2008 fata de anul 2005. Astfel,
s-a mentinut nivelul superior al populatiei active de sex masculin fata de cel de
sex feminin, pe toata perioada analizata, inclusiv in trimestrul I al anului 2009
fata de trimestrul I al anului 2008.
Pe medii de rezidenta, la nivelul perioadei analizate, in mod constant,
ponderea populatiei active din mediul urban a fost superioara celei din mediul
rural. In mediul urban, in anul 2008, comparativ cu anul 2005, se constata ca
populatia activa a fost in scadere la nivelul Regiunii Sud Est. In mediul rural, in
anul 2008 comparativ cu anul 2005 nu s-au inregistrat modificari in ponderea
populatiei active din mediul rural, desi in anii 2006, respectiv 2007 populatia
activa din regiune a inregistrat cresteri cu 12 mii persoane respectiv 7 mii
persoane.
Deci in anul 2008 se observa o crestere a populatiei active de sex
masculin cu +0,74pp si o scadere a populatiei active de sex feminin cu -0,74
pp, iar pe medii, atat la nivel urban cat si la nivel rural se inregistreaza o
scadere a populatiei active cu -0,08pp respectiv cu -0,01pp fata de anul 2007.
In primul trimestru al anului 2009 se oserva o scadere a populatiei active
de sex masculin cu 1,37pp si o crestere a populatiei de sex feminin cu 1,37 pp
fata de acelasi trimestru al anului 2008, iar pe medii, in acelasi orizont de timp,
la nivel urban se inregistreaza o crestere cu 0,77pp iar la nivel rural o scadere
cu -0,77pp .
57
Tabel nr. 22 - Participarea populatiei la forta de munca, pe sexe si medii de rezidenta

– in mii persoane-
Populatia activa(15 ani si peste) Populatia ocupata(15 ani si peste) Someri BIM(15 ani si peste)
Trim
Trim I Trim I Trim I Trim I Trim I
2005 2006 2007 2008 I 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008
2008 2008 2009 2008 2009
2009
Total
regiune, 1246 1298 1262 1246 1212 1232 1147 1182 1155 1155 1112 1134 99 116 107 90 100 98
din care
Masculin 722 745 735 735 719 714 660 674 671 676 654 651 62 71 64 59 65 63
Feminin 524 553 527 511 493 518 487 508 484 480 458 483 36 45 43 31 35 35
Urban 701 741 710 700 701 722 633 660 638 640 636 649 68 81 72 61 65 73
Rural 545 557 552 545 511 510 514 522 517 516 476 485 31 35 35 29 35 25
Sursa: ” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2007
58
La nivelul anului 2008 ponderea populatiei active de sex feminin, in total

populatie feminina la nivelul regiunii Sud Est era de 35,36%, iar ponderea
populatiei de sex masculin in total populatie masculine era de 52,95%.
Ponderea populatiei active in total populatie din mediul urban la nivel regional
era de 44,75%, iar in mediul rural ponderea populatiei active in total populatie
din mediul rural era de 42, 94 %.
La nivelul perioadei analizate, in Regiunea Sud-Est, tendinta inregistrata
este de scadere in randul populatiei active, mai mult in randul femeilor decat in
randul barbatilor, mai mult in randul populatiei active din mediul urban decat in
randul populatiei active din mediul rural.
Tabel nr 23 - Total populatie la nivelul Regiunii Sud-Est

- mii persoane -
Total populație la nivelul Regiunii de Sud Din care:

Est in anul 2008 Masculin Feminin Urban Rural
2833 1387 1445 1564 1269
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2008, ”Forta de munca in Romania ocupare si somaj” ,” Ancheta fortei de munca in
gospodarii” AMIGO, 2008
In perioada 2005 – 2008, in Regiunea Sud–Est, ratele de activitate au fost

in continua scadere atat pe total (cu 7,9 puncte procentuale), cat si pe medii de
rezidenta cat si pe sexe.
Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15 – 64 ani) a
inregistrat, in anul 2008, cele mai mici valori in Regiunea Sud Est (59,8%) si in
Regiunea Nord-Vest (58,7%), iar cele mai mari valori pentru regiunile Bucuresti
– Ilfov (65,5%) si Sud Muntenia (65,9%).
Grafic nr. 22 - Rata de activitate a populatiei in varsta de munca
59
Rata de activitate pentru populatia in varsta de munca de 15 ani si

peste tot la nivelul Regiunii de Sud Est, pe sexe, la nivelul perioadei
analizate (2005–2008), se observa ca: rata de activitate a populatiei de sex
masculin a inregistrat cote mai ridicate fata rata de activitate a populatiei de sex
feminin, iar rata de activitate a populatiei din mediul urban a fost mai mica decat
rata de activitate a populatiei din mediul rural. Analiza datelor conduce la
concluzia ca in Regiunea Sud Est populatia activa de 65 de ani si peste
desfasoara activitati specifice sectorului agricol din moment ce rata de activitate
a scazut mai putin in mediul rural.
Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15-64): Populatia de
sex masculin a inregistrat rata de activitate mai ridicata fata de populatia de
sex feminin, iar rata de activitate a persoanelor din mediul rural devanseaza pe
cea inregistrata in mediul urban, semn ca in mediul rural se propaga mai greu
efectele crizei economice. In ambele medii de rezidenta rata de activitate este
in scadere in anul 2008 comparativ cu anii anteriori.
Grafic nr. 23 - Rata de activitate Regiunea de Sud-Est - calculata pentru

populatia in varsta de munca (15-64 ani), pe sexe si pe medii
80
60
40
20
Sud-Est Masculin Feminin Urban Rural
Grafic nr. 24 – Evolutia ratei de activitate la nivelul Regiunii Sud-Est
Evolutia ratei de activitate

%
la nivelul regiunii Sud - Est
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
2005 2006 2007 2008
Regiune Masculin Feminin Urban Rural 60

Tabel nr. 25 - RAPORTUL DE DEPENDENTA ECONOMICA11
Rata șomajului
Persoane active Persoane active
șomajului
Persoane
Persoane
populație
populație
activitate
activitate
ocupare
ocupare
inactive
inactive
Rata de
Rata de
Rata de
Rata de
Total
Total
Rata
Regiune
BIM
BIM
Ocupate
Ocupate
Șomeri
Șomeri
Total
Total
Sexe
BIM
BIM
Medii
Grupe de
varsta
- Persoane - - Procente - - Persoane - - Procente -
Anul 2007 Anul 2008

Sud Est
15 ani si 240814 124551 115546
2411008 1261805 1154419 107386 1149203 52,3 47,9 8,5 90045 1162635 51,7 48,0 7,2
peste 6 1 6
Tineri 29096
424864 133899 98396 35503 31,5 23,2 26,5 416106 128128 100268 27860 287978 30,8 24,1 21,7
(15-24 ani) 4
Populația in
varsta de 79711 199125 119099 110100
1996046 1198928 1091693 107235 60,1 54,7 8,9 89989 800261 59,8 55,3 7,6
munca 8 8 7 8
(15-64 ani)
Varstnici 18730
306019 118716 114043 - 38,8 37,3 3,9 315887 132433 126310 - 183454 41,9 40,0 4,6
(55-64 ani) 2
Masculin
15 ani si 43732 117020
1172688 735359 670945 64413 62,7 57,2 8,8 734745 675745 59000 435461 6208 57,7 8,0
peste 9 6
Tineri 13250
217357 84852 62912 21940 39,0 28,9 25,9 212535 82265 66029 12236 130270 38,7 31,1 19,7
(15-24 ani) 5
Populația in
varsta de 29872
1000120 701393 637130 64262 70,1 63,7 9,2 997462 706829 647885 58944 290634 70,9 65,0 8,3
munca 7
(15-64 ani)
Varstnici 144217 73048 69151 - 71169 50,7 47,9 55,3 148577 81491 76182 - 67086 54,8 51,3 6,5
11
reprezinta numarul persoanelor neocupate (inactive sau in somaj) ce revin la 1000 persoane ocupate.
61
(55-64 ani)
Feminin
15 ani si 71187 123794 441,
1238319 526446 483474 42972 42,5 39,0 8,2 510766 479721 31046 727174 38,8 6,1
peste 3 0 3
Tineri 15845
207507 49048 35484 13564 23,6 17,1 27,7 903570 45862 34239 11624 157708 25,5 16,8 23,3
(15-24 ani) 9
Populația in
varsta de 49839
995925 497535 454563 42972 50,2 45,6 8,6 993795 484168 453123 31046 509627 48,7 45,6 6,4
munca 0
(15-64 ani)
Varstnici 11613
161802 45669 44893 - 28,2 27,7 1,7 167309 50941 50129 - 116368 30,4 30,0 1,6
(55-64 ani) 3
Urban
15 ani si 65385 135830
1364613 710760 637812 72947 52,1 46,7 10,3 700309 639551 60759 657996 51,6 47,1 8,7
peste 3 5
Tineri 17603
246220 70184 47731 22453 28,5 19,4 32,0 236975 67111 49910 17201 169864 28,3 21,1 25,6
(15-24 ani) 6
Populația in
varsta de 47995 117930
1187466 707510 634562 72947 59,6 53,4 10,3 699001 638243 60759 480303 59,3 54,1 8,7
munca 6 4
(15-64 ani)
Varstnici 12147
172020 50541 47825 - 29,4 27,8 5,4 180675 57724 54625 - 122950 31,9 30,2 5,4
(55-64 ani) 8
Rural
15 ani si 49535 104984
1046395 551045 516607 34438 52,7 49,4 6,2 545202 515915 29287 504639 51,9 49,1 5,4
peste 0 1
Tineri 11492
178643 63715 50665 13050 35,7 28,4 20,5 179131 61017 50358 10659 118114 34,1 28,1 17,5
(15-24 ani) 8
Populația in
varsta de 31716
808580 491419 457131 34287 60,8 56,5 7,0 811955 491997 462766 29231 319958 60,6 57,0 5,9
munca 2
(15-64 ani)
Varstnici
133999 68175 66219 - 65824 50,9 49,4 2,9 135212 74708 71686 - 60504 55,3 53,0 4,0
(55-64 ani)
Sursa: ” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO 2007, 200
62
Raportul de dependenta economica a fost in anul 2008 de 1084‰

comparativ cu 1089‰ in anul 2007. In anul 2008, un nivel mai ridicat al acestui
indicator s-a inregistrat pentru persoanele de sex feminin (1580‰ fata de
1366‰ in cazul barbatilor) si pentru mediul urban (1123‰, comparativ cu
1034‰ in mediul rural).
3.2.3. ANALIZA OCUPARII FORTEI DE MUNCA DIN REGIUNEA SUD – EST
Cea mai importanta componenta a populatiei active este populatia

ocupata. Ea este producatoare efectiva a bunurilor si serviciilor necesare
existentei intregii societati. In acelasi timp, populatia ocupata da masura cererii
de forta de munca pe piata muncii. Nevoile de consum ale populatiei se reflecta
in cantitatea de munca necesara pentru a le satisface, iar aceasta cantitate isi
gaseste corespondenta in populatia ocupata.
Populatia ocupata cuprinde toate persoanele de 15 ani si peste care au
desfasurat o activitate economica sau sociala producatoare de bunuri sau
servicii de cel putin o ora in perioada de referinta (care este de o saptamana) in
scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte
beneficii.
In perioada 2005-2008 in Regiunea de Sud-Est s-a inregistrat o crestere a
populatiei ocupate cu 8 mii persoane. In anul 2008 din distributia populatiei
ocupate pe regiuni, se observa ca Regiunea Sud-Est contribuie cu 12,33% la
ocuparea totala la nivel national.
Tabel nr. 26 - Populatia ocupata pe regiuni de dezvoltare
-Mii persoane-
Regiuni de
dezvoltare Trim. I Trim. I
2005 2006 2007 2008
2008 2009
Total 9147 9.313 9.353 9365 9119 9035
Nord-Est 1688 1.653 1.696 1673 1620 1566
Sud-Est 1147 1182 1155 1155 1112 1133
Sud-
1413 1.437 1.468 1485 1433 1380
Muntenia
Sud-Vest
1043 1.039 1.028 1039 1019 1054
Oltenia
Vest 788 815 835 825 803 805
Nord-Vest 1118 1.145 1.147 1127 1113 1039
Centru 987 1.019 1.006 1027 997 1004
Bucuresti-
962 1.023 1.018 1032 1022 1054
Ilfov
Sursa: ”Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2005-2009
63
Grafic nr. 25 – Populatia Ocupata la nivelul Regiunii Sud-Est
Populatia ocupata la nivelul regiunii Sud - Est si a

Romaniei, in perioada 2005 - 2008
9400 1190
9350
1180
9300
mii persoane
mii persoane
1170
9250
9200 1160
9150
1150
9100
1140
9050
9000 1130
2005 2006 2007 2008
Total tara Regiunea Sud - Est
Grafic nr. 26 - Populatia ocupata pe regiuni de dezvoltare
2000
1500
1000
500
0
2005 2006 2007 2008 Trim I 2008 Trim I 2009
Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Oltenia Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-Ilfov
Asa cum arata datele, atat la nivel national, cat si la nivelul Regiunii
Sud - Est, in intervalul 2005 – 2008 se remarca o crestere a populatiei
ocupate (cu 2,4%, respectiv 0,7%).
64
3.2.3.1. ANALIZA POPULATIEI OCUPATE PE SEXE SI MEDII
Populatia ocupata din Regiunea Sud-Est numara in 2007, 1155 mii

persoane, adica 11,3% din populatia ocupata a Romaniei. In anul 2008 se
mentine acelasi numar de persoane ocupate ca in anul 2007. In primul trimestru
al anului 2009 s-a inregistrat un numar de 1134 mii persoane populatie ocupata,
mai mult cu 22 mii persoane ocupate decat in trimestrul I al anului 2008. Deci la
nivelul trimestrului I, anul 2009 comparativ cu anul 2008, s-a inregistrat o
crestere in randul populatiei ocupate.(vezi tabel nr.27 – anexe)
Grafic nr. 26 - Structura si evolutia populatiei ocupate in Regiunea Sud-Est,

pe sexe si medii de rezidenta
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
2005 2006 2007 2008 Trim I 2008 Trim I 2009
Total regiune, din care Masculin Feminin Urban Rural
Structura populatiei ocupate in anul 2007 arata ca ponderea populatiei

ocupate de sex masculin este superioara celei de sex feminin 16%, iar
ponderea populatiei ocupate din mediul rural este cu 10% sub ponderea
populatiei din mediul urban.
In anul 2008 ponderea populatiei active de sex masculin este superioara
celei de sex feminin 17%, iar ponderea populatiei active din mediul rural este
cu 10 % sub ponderea populatiei din mediul urban.
In trimestrul I al anului 2009 ponderea populatiei active de sex masculin
este superioara celei de sex feminin cu 14,8 pp comparativ cu aceeasi perioada
a anului 2008 cand ponderea populatiei active de sex masculin este superioara
65
celei de sex feminin cu 17,62pp; concluzia este ca in trimestrul I 2009,

comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008, a crescut ponderea populatiei
ocupate de sex feminin.
Ponderea populatiei ocupate din mediul rural este cu 14,4% sub ponderea
populatiei din mediul urban in trimestrul I 2009 comparativ cu aceeasi perioada
a anului 2008 cand s-a inregistrat aceeasi situatie.
Pe sexe, la nivelul perioadei analizate se observa o tendinta de crestere a
populatiei ocupate de sex masculin. In cazul populatiei de sex feminin avem o
evolutie oscilanta cand de apreciere in anul 2006, cand de depreciere in anul
2007 respectiv 2008. In continuare ponderea populatiei ocupate de sex
masculin ramane superioara fata de ponderea populatiei ocupate de sex
feminin.
In trimestrul I 2009 fata de trim I 2008 se observa o crestere a populatiei
ocupate de sex feminin cu 25 mii si o scadere usoara a populatiei ocupate de
sex masculin cu 3 mii persoane.
Pe medii de rezidenta in anul 2007, populatia ocupata din mediul urban
reprezenta 50,2% din totalul populatiei ocupate la nivelul regiunii, in scadere
fata de anul 2006 an in care se inregistreaza o pondere de 55,8%. In anul 2008
se inregistreaza un trend ascendent a populatiei ocupate din mediul urban. In
mediul rural pe perioada 2005-2008, are loc o apreciere in anul 2006 a
populatiei ocupate in mediul rural, dupa care, pentru anii 2007, 2008 se observa
o tendinta de reducere a acesteia .
Din analiza datelor la nivel celor doua trimestre se observa ca ponderea
populatiei ocupate din mediul urban este in continuare superioara celei din
mediul rural mentinandu-se aproximativ aceleasi ponderi.
Din punct de vedere al evolutiei luand ca orizont de timp perioada
2005 - 2008 , se observa ca in anul 2007, respectiv 2008, numarul populatiei
ocupate a ramas constant.
Evolutia populatiei ocupate in perioada 2005 – 2008 arata cresteri urmate
de scaderi ale populatiei ocupate, adica evolutii oscilante, atat la populatia
ocupata de sex feminin si masculin cat si in ambele mediile de rezidenta, urban
si rural. Astfel, in 2005 populatia ocupata din regiune inregistra un numar de
1147 mii persoane, in 2006 a crescut cu 35 mii persoane iar in 2007 a scazut cu
27 mii persoane si in anul 2008 a ramas acelasi numar de persoane.
Populatia ocupata de sex masculin a fost in continua crestere, in 2005
inregistrand 660 mii persoane, in 2006 cu 14 mii mai mult, iar in 2007 a scazut
din nou cu 3 mii persoane; populatia ocupata de sex feminin era in 2005 in
numar de 487 mii persoane, a crescut in anul 2006 cu 21 mii persoane si a
scazut in 2007 cu 24 mii persoane iar in anul 2008 a scazut cu 4 mii persoane .
De-a lungul perioadei analizate, 2005-2008, populatia ocupata din regiune
a cunoscut evolutii oscilante de la un an la altul. Cauzele au fost multiple. De
pilda daca observam ca in 2007 populatia ocupata din regiune a scazut cu 27
66
mii persoane, scadere ce s-ar datora in mare parte fenomenului de migratie

accentuat dupa intrarea Romaniei in UE.
Din analiza comparativa a datelor aferente trimestrului I a anului 2009 cu
aceeasi perioada a anului anterior, observam ca numarul persoanelor ocupate
a crescut, mai mult in randul femeilor decat in randul barbatilor, mai mult in
mediul urban decat in mediul rural.
67
3.2.3.2. ANALIZA OCUPARII DUPA NIVELUL DE INSTRUIRE, STATUT PROFESIONAL, CATEGORII DE

OCUPATII SI FORMA DE PROPRIETATE A LOCULUI DE MUNCA
Tabel nr. 28 - Populatia ocupata din Regiunea de Sud-Est dupa nivelul de educatie, pe sexe si medii
- mii persoane-
Nivele de instruire
2005 2006 2007 Trimestrul I Trimestrul I
Sexe 2008
2008 2009
Medii de rezidenta
Mii Mii Mii Mii Mii Mii
pers % pers % pers % % % %
pers pers pers
Total Regiunea Sud Est 1147 1182 1155 1155 1112 1134
Superior 10,4 130 11,0 119
119 10,3 130 11,3 121 11,0 137 12,0
(din total populatie ocupata)
Mediu
(postliceal, liceal, profesional)(din total 704 61,3 726 61,5 707 61,2 707 61,3 695 62,5 698 61,5
populatie ocupata)
Scazut
(gimnazial, primar sau fara scoala) (din 325 28,3 325 27,5 329 28,5 318 27,5 296 26,7 300 26,4
total populatie ocupata)
Din care cu nivel de instruire primar sau
fara scoala absolvita - - 99 8,4 92 8 84 7,3 83 7,5 82 7,3
Masculin 674 671
660 676 654 651
Superior 9,2 67 10,0 63
60 5,5 65 5,6 60 5,3 59 5,2
68
Mediu 64,2 436 64,7 426

424 36,9 432 37,4 425 38,2 421 37,0
Scazut 26,6 171 25,4 182
176 15,8 179 15,5 169 15,2 172 15,1
fara scoala absolvita - - 52 7,7 50 4,3 48 4,2 48 4,3 51 4,5
Feminin 508 484
487 478 458 483
Superior 12,0 63 12,4 55
59 4,8 65 5,7 61 13,4 78 6,9
Mediu 57,4 290 57,2 281
280 24,3 276 23,8 270 58,8 277 24,4
Scazut 30,6 155 30,4 148
149 12,7 139 12,0 127 27,7 128 11,3
fara scoala absolvita(din total populatie - - 47 9,2 43 3,6 35 3,1 35 7,7 31 2,7
ocupata)
Urban 660 638
633 640 636 649
Superior 17,2 118 17,8 107
109 9,3 118 10,2 115 10,3 127 11,2
Mediu 72,0 471 71,3 462
456 53,45 454 39,3 456 41,0 458 40,4
Scazut 11,0 72 10,8 69
69 6,0 66 5,7 66 5,9 63 5,6
69
Rural 522 517

514 516 476 485
Superior 2,0 13 2,4 12
10 1,0 11 1,0 6 0,5 9 0,8
Mediu 48,2 255 49,0 245
248 21,2 253 22,0 239 21,5 239 21,1
Scazut 50,0 254 48,6 260
256 22,5 251 21,7 231 20,7 237 20,9
Sursa: ” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2005- 2009
70
Pe nivele de instruire, pe total regiune in intervalul de timp 2007- 2008,

numarul persoanelor ocupate cu studii superioare a crescut cu 11 mii, aproape
cu 1% fata de anul 2007; in randul populatiei ocupate, cu nivel de educatie
scazut, in anul 2008 s-a inregistrat o scadere cu 11 mii persoane, iar dintre
acestia 73% proveneau din randul persoanelor ocupate ce aveau nivel de
instruire primar sau erau fara scoala absolvita. In trimestrul I 2009 s-a inregistrat
un numar de 82 mii persoane cu nivel de instruire primar s-au fara scoala
absolvita, in scadere cu o mie de persoane fata de aceeasi perioada a anului
2008. Deci, in Regiunea de Sud Est la nivelul perioadei analizate, numarul
populatiei ocupate cu nivel de educatie superior a crescut, iar numarul
populatiei ocupate cu nivel de instruire scazut, a fost in scadere. Astfel, ajung
sa ocupe un loc de munca din ce in ce mai putine persoane cu nivel de
educatie primar sau fara scoala absolvita si din ce in ce mai multe
persoane cu studii superioare.
Din punct de vedere al nivelului de instruire, pe sexe, populatia
ocupata de sex masculin cu nivel de instruire superior si mediu a crescut in
anul 2007 fata de anul 2008, cu 2 mii persoane (de la 63 mii la 65 mii),
respectiv cu 6 mii persoane (de la 426 mii la 432 mii) in 2008. In anul 2008
comparativ cu anul 2007, populatia ocupata de sex masculin cu nivel de
educatie scazut, a fost in scadere cu 3 mii persoane.
La nivelul trimestrului I 2009 comparativ cu Trimestrul I 2008, populatia
ocupata de sex masculin cu nivel de educatie superior si mediu a inregistrat o
scadere de o mie persoane, respectiv 4 mii persoane; populatia ocupata de sex
masculin cu nivel de educatie scazut a crescut cu trei mii persoane, de la 169
mii la 172 mii.
Evolutia populatiei ocupate de sex feminin in anul 2008 comparativ cu anul
2007 in functie de nivelul de educatie, a fost urmatoarea: pe nivel de educatie
superior a crescut cu10 mii persoane (de la 55 mii la 65 mii), pe nivelul mediu a
scazut cu 5 mii persoane (de la 281 mii la 276 mii) si nivelul scazut a fost in
scadere cu 8 mii persoane (de la 148 mii la 139 mii).
Din analiza datelor se observa ca in randul persoanelor ocupate cu nivel de
instruire superior, femeile au inregistrat cresteri mai mari decat barbatii, iar in
randul populatiei ocupate cu nivel de instruire mediu si scazut, femeile au
inregistrat scaderi mai mari decat barbatii.
In Trimestrul I 2009 comparativ cu Trimestrul I 2008 in randul populatiei
ocupate de sex feminin se observa o crestere pe toate nivelele de instruire.
Pe medii de rezidenta populatia ocupata a crescut in mediul urban in anul
2008 fata de anul 2007 cu 2 mii persoane iar in mediul rural a scazut in 2008
fata de 2007 cu o mie. In Trimestrul I 2009 populatia ocupata din mediul urban
numara 649 mii persoane, iar in mediu rural 485 mii persoane, ambele valori
fiind in crestere fata de aceeasi perioada a anului 2008.
71
Pe medii de rezidenta, la nivelul perioadei analizate, o diferenta

semnificativa se inregistreaza in anul 2008, intre numarul persoanelor din
mediul urban cu nivel de instruire primar sau fara scoala absolvita (17 mii
persoane) si numarul persoanelor din mediul rural cu nivel de instruire primar
sau fara scoala absolvita 66 mii. Adica , in anul 2008, in Regiunea de sud Est,
existau 83 mii persoane cu nivel primar de instruire sau fara scoala absolvita,
respectiv peste 7% din totalul populatiei ocupate din regiune.
Concluzia – Se constata ca la nivel regional numarul persoanelor

ocupate, cu nivel de instruire scazut este in continua scadere. Astfel, isi
gasesc loc pe piata muncii din ce in ce mai multe persoane cu nivel de
instruire superior si un numar tot mai mic de persoane cu nivel de
instruire primar sau fara scoala absovita.
72
Tabel nr. 29 - Structura populatiei ocupate dupa statutul profesional pe sexe, medii si grupe de varsta:
- mii persoane si %-
2005 2006 2007 2008
Statutul profesional, din care Statutul profesional, din care Statutul profesional, din care Statutul profesional, din care
Sexe
Populatia
Populatia
Populatia
Populatia
ocupata
ocupata
ocupata
ocupata
neremune
neremune
neremune
neremune
Medii
Lucrator
Lucrator
Lucrator
Lucrator
Lucrator
Lucrator
Lucrator
Lucrator
Familial
Familial
Familial
Familial
Salariat
Salariat
Salariat
Salariat
pe cont
pe cont
pe cont
pe cont
propriu
propriu
propriu
propriu
Patron
Patron
Patron
Patron
Grupe
rat
rat
rat
rat
de varsta
Total
persoane
ocupate 1147 740 18 235 152 1182 772 18 229 160 1154 754 19 241 140 1155 785 15 235 120
Sud Est 15
– 64 ani
Total
persoane
95,5 99,9 100 83,9 91,1 95,4 99,9 99,3 83,1 91,0 94,6 99,6 98,4 82,4 87,9 95,3 99,9 99,3 83,7 87,3
ocupate
15 – 64 ani
15 - 24 10,2 9,6 0,5 5,1 21,7 9,1 8,3 1,3 3,3 22,1 8,5 8,0 3,7 4,2 19,7 8,7 8,0 (3,0) 6,6 17,7
25 – 34 27,9 30,7 19,7 19,2 28,7 27,1 29,6 25,2 19,1 26,7 26,2 29,2 22,7 19,3 25,2 26,4 29,6 (22,7) 17,1 24,7
35 – 44 25,2 28,9 32,0 20,5 13,7 25,6 28,6 34,0 21,5 16,5 26,4 29,6 32,9 20,6 18,6 26,9 30,3 (35,2) 19,5 17,9
45 – 54 23,2 25,3 40,6 21,7 12,9 23,8 26,7 28,0 21,4 12,7 23,2 25,8 31,0 21,4 10,8 22,4 23,9 (29,5) 21,7 12,7
55 – 64 9,0 5,4 7,2 17,4 14,1 9,8 6,7 10,8 17,8 13,0 9,9 7,0 8,1 16,9 13,6 10,9 8,1 (8,9) 18,8 14,3
65 ani si 4,5 0,1 - 16,1 8,9 4,6 0,1 0,7 16,9 9,0 5,4 0,4 1,6 17,6 12,1 4,7 (0,1) (0,7) 16,3 12,7
peste
Masculin 660 417 13 180 50 674 429 131 174 56 671 427 15 187 42 676 447 11 182 34
Total
persoane
96,0 99,9 100,0 85,8 98,8 95,9 99,8 99,0 84,7 99,5 95,0 99,4 99,2 83,8 98,3 95,9 99,9 100,0 85,9 95,7
ocupate
15 – 64 ani
15 - 24 11,1 10,5 0,7 4,9 41,0 10,1 8,8 1,7 3,6 41,0 9,4 8,2 4,7 4,7 43,6 9,8 8,6 (4,0) 7,6 39,0
25 – 34 27,8 30,0 17,3 20,0 40,5 27,2 29,2 27,5 19,4 36,3 26,8 29,5 24,3 19,4 33,1 26,3 29,2 (17,9) 18,1 35,5
35 – 44 25,0 27,8 35,0 21,1 13,4 25,1 27,3 31,4 23,0 12,6 25,7 28,2 29,9 21,9 16,2 26,6 29,4 (37,0) 21,1 (14,9)
45 – 54 23,1 25,4 37,5 22,2 2,9 23,5 26,7 26,1 20,8 6,3 22,8 25,0 30,3 21,3 4,2 21,9 23,1 (31,8) 21,7 (4,9)
55 – 64 9,0 6,2 9,5 17,6 1,0 10,1 7,8 12,3 17,9 3,3 10,3 8,5 10,0 16,5 1,2 113, 9,6 (9,3) 17,4 (1,4)
65 ani si 4,0 0,1 - 14,2 1,2 4,1 0,2 1,0 15,3 0,5 5,0 0,6 0,8 16,2 1,7 4,1 (0,1) - 14,1 (4,3)
peste
Feminin 487 323 * 56 102 508 343 * 55 104 483 327 * 54 97 480 338 * 53 85
Total 94,7 99,9 100,0 77,9 87,4 94,8 99,9 100,0 78,1 86,4 94,0 99,9 95,6 77,5 83,4 94,5 99,9 (96,8) 76,2 83,9
73
persoane
ocupate
15 – 64 ani
15 - 24 8,9 8,5 - 5,9 12,3 7,9 7,7 - 2,5 11,9 7,3 7,7 - 2,6 9,3 7,1 7,4 - (2,8) 9,1
25 – 34 27,9 31,5 25,9 16,7 22,9 26,9 30,1 19,5 17,9 21,6 26,3 28,9 16,8 18,8 21,8 26,2 30,0 (38,2) 13,8 20,3
35 – 44 25,4 30,3 24,3 18,7 13,9 26,4 30,1 40,7 16,8 18,5 27,4 31,4 43,4 15,9 19,7 27,4 31,5 (29,5) 13,8 19,2
45 – 54 23,4 25,2 48,5 20,1 17,8 24,2 26,6 32,7 23,4 16,1 23,7 26,9 33,5 21,8 13,7 22,9 24,9 (21,8) 21,8 15,8
55 – 64 9,1 0,1 - 22,1 12,6 9,4 5,4 7,1 17,5 18,3 9,3 5,0 1,9 18,4 18,9 10,5 6,1 (7,3) 24,0 19,5
65 ani si
5,3 0,1 - 22,1 12,6 5,2 0,1 - 21,9 13,6 6,0 0,1 4,4 22,5 16,6 5,5 (0,1) (3,2) 23,8 16,1
peste
Urban 633 576 14 36 * 660 599 15 34 11 638 579 14 39 * 640 582 11 40 72
Total
persoane
99,8 99,9 100,0 98,0 97,7 99,6 99,8 99,2 96,4 96,0 99,5 99,6 99,2 98,3 97,6 99,8 99,9 100,0 98,1 98,8
ocupate
15 – 64 ani
15 - 24 9,1 8,9 0,7 13,1 21,0 7,7 7,7 1,5 7,3 20,5 7,5 7,2 1,8 9,9 30,6 7,8 7,2 (1,4) (13,0) (36,7)
25 – 34 29,7 30,1 19,6 28,3 34,0 29,4 29,6 26,1 27,6 29,6 29,0 29,4 23,2 27,7 41,8 29,4 29,6 (25,1) 26,0 (39,8)
35 – 44 28,6 28,8 28,4 26,8 17,1 28,1 28,3 31,6 25,9 17,7 28,6 28,8 34,6 26,7 11,2 29,0 29,6 (34,7) 21,8 (11,9)
45 – 54 26,9 26,7 43,9 25,4 18,7 27,4 27,5 28,9 25,9 20,2 26,7 26,9 30,0 24,5 7,5 25,1 25,3 (29,5) 23,8 (6,1)
55 – 64 5,5 5,4 7,4 4,4 6,9 7,0 6,7 11,1 9,7 8,0 7,5 7,3 9,6 9,5 6,5 8,5 8,2 (9,3) (13,5) (4,3)
65 ani si
0,2 0,1 - 2,0 2,3 00,4 0,2 00,8 3,6 4,0 0,5 0,4 0,8 1,7 2,4 (0,2) (0,1) - (1,9) (1,2)
peste
Rural 514 164 * 199 146 521 173 * 195 149 517 175 * 202 134 516 204 * 195 113
Total
persoane
90,2 99,9 100,0 81,4 90,9 90,1 99,9 100,0 80,8 90,6 888,5 99,7 96,2 79,3 87,5 89,7 99,8 (97,4) 80,7 86,6
ocupate
15 – 64 ani
15 - 24 11,6 12,3 - 3,7 21,7 10,9 10,5 - 2,7 22,3 9,8 10,3 8,9 3,1 19,2 9,8 10,4 (7,2) 5,2 16,5
25 – 34 25,5 32,8 20,2 17,6 28,5 24,1 29,5 20,7 17,6 26,5 23,3 28,8 21,1 17,7 24,5 22,8 29,6 (16,6) 15,3 23,8
35 – 44 21,0 29,1 45,9 19,4 13,6 22,5 29,4 46,9 20,7 16,3 23,8 32,4 28,4 19,4 19,0 24,3 32,5 (36,3) 19,0 18,3
45 – 54 18,7 20,6 27,7 21,0 12,7 19,2 23,6 22,9 20,6 12,1 18,8 22,2 33,6 20,8 10,9 18,9 19,6 (29,4) 21,3 13,1
55 – 64 13,4 5,1 6,2 19,7 14,4 13,4 6,9 9,5 19,2 13,4 12,8 6,0 4,2 18,3 13,9 13,9 7,7 (7,9) 19,9 14,9
65 ani si
9,8 0,1 - 18,6 9,1 9,9 0,1 - 19,2 9,4 11,5 0,3 3,8 20,7 12,5 10,3 (0,2) (2,6) 19,3 13,4
peste
Sursa: „ Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2005- 2008
74
Din analiza datelor de mai sus reiese ca:

In anul 2005, populatia ocupata in varsta de munca reprezenta 95,5 din
totalul populatiei ocupate in timp ce in anul 2008 era de 95,3 pp;
Ponderea salariatilor in populatia ocupata in varsta de munca era de
64,5 pp, ponderea patronilor era de 1,5 pp, ponderea lucratorilor pe cont
propriu era 20,5 pp iar ponderea lucratorilor familiali neremunerati era de
13 pp din populatia ocupata in varsta de munca;
Cei mai multi salariati aveau varsta intre 25 si 54 ani, cei mai multi
patroni aveau varsta intre 45 si 54 ani, ponderi mai mari ai lucratorilor pe
cont propriu s-au inregistrat in grupa de varsta 25 – 54 ani iar ponderea
cea mai mare a lucratorilor familiali neremunerati s-a inregistrat in
grupele de varsta 15 – 24 ani si 25 – 34 ani;
Persoanele ocupate de 65 ani si peste erau in anul 2005 in numar de 52
mii, dintre care ponderea cea mai mare o detineau lucratorii pe cont
propriu si apoi lucratorii familiali neremunerati;
In anul 2005 nu erau inregistrati patroni in randul persoanelor ocupate cu
65 ani si peste;
Ponderea persoanelor ocupate de sex masculin era de 57,5 pp fata de
persoanelor ocupate de sex feminin care erau in proportie de 42,45 pp,
din totalul popolatiei ocupate in varsta de munca;
In mediul urban cea mai mare pondere in anul 2005 o detineau salariatii
din grupa de varsta 25-54, dupa care urmeaza ca pondere lucratorii pe
cont propriu din aceeasi grupa de varsta si lucratorii familiali
neremunerati din grupa de varsta 25-34 ani; in mediul rural ponderea
cea mai mare a populatiei ocupate din mediul rural era din randul
lucratorilor pe cont propriu din grupa de varsta 35- 64 ani;
In anul 2008 ponderea cea mai mare in cadrul populatiei ocupate, era
reprezentata de catre salariatii din grupa de varsta 25-44 ani, cei mai
multi fiind persoane ocupate de sex masculin, din mediul urban.
La nivelul perioadei analizate evolutia populatiei ocupate in functie de

statutul profesional a fost urmatoarea:
• Pe segmentul de varsta 15-24 ani, in intervalul 2005-2008, numarul
salariatilor a fost in scadere iar numarul patronilor a crescut de aproape
sase ori; in randul numarului lucratorilor pe cont propriu s-a inregistrat o
fluctuatie, dar comparand intre extremele perioadei avuta in analiza se
remarca o crestere; in randul populatiei ocupate, numarul lucratorilor
familiali neremunerati a scazut in 2008 fata de 2005;
• Pe segmentul de varsta 25-34 ani, in aceeasi perioada, s-a inregistrat o
crestere in randul populatiei ocupate din randul patronilor si o scadere a
populatiei lucratorilor pe cont propriu si a celor familiali neremunerati;
75
• Pe segmentul de varsta 35-44 ani in intervalul 2005-2008, se observa o

usoara scadere a lucratorilor pe cont propriu restul populatiei ocupate
inregistrand cresteri;
• Pe segmentul de varsta 45-54 ani se observa o scadere a patronilor si
a salariatilor;
• In perioada supusa analizei se poate observa o crestere la toate toate
categoriile de profesii pe segmentul de varsta cuprins intre 55-64 ani;
• Pe segmentul de varsta cuprins intre 65 de ani si peste, se observa o
crestere a patronilor pana in anul 2007 dupa care se inregistreaza o
scadere in anul 2008. La categoriile de profesii, lucratorilor pe cont
propriu si a lucratorilor familiali neremunerati se observa o crestere;
Concluzia: Crestere populatia ocupata care corespunde segmentelor

de varsta 35 - 44 ani, 55 - 64 ani si 65 ani si peste, fapt ce semnifica
imbatranirea populatiei ocupate.
76
Tabel nr. 30 - Numarul mediu al salariatilor din Regiunea de Sud Est, pe activitati ale economiei nationale la
nivel de sectiune CAEN, in anul 2007
- nr persoane-
Total economie
Administratie
depozitare si
Regiunea de
imobiliare si
vanatoare si
activitati ale
Intermedieri
Agricultura,
comunicatii
restaurente
alte servicii
silvicultura
Constructii
Invatamant
Sanatate si
Transport,
economiei
Hoteluri si
financiare
Tranzactii
publica si
nationale
asistenta
industrie
Celelalte
Sud Est
aparare
Comert
sociala
Judete
Anii
SUD EST 575300 20671 187976 49442 90041 13699 50198 8806 30084 23976 45007 40988 13733
Braila 76612 3857 29804 5029 11489 1347 4363 1037 3499 3141 5824 5549 1657
Buzau 85704 3853 33332 6944 13061 1570 4242 1190 2696 3863 7461 6215 1225
Constanta 183586 5693 43697 18677 31040 6683 24520 3225 14305 5896 12139 11310 6236
Galati 122404 1937 42457 12937 19722 1679 10512 1784 6539 4650 9839 8022 2256
Tulcea 46810 2573 16647 3139 5276 1334 3187 619 1588 3006 4010 4202 861
Vrancea 60184 2758 22039 2716 9453 1086 3374 951 1457 3420 5734 5690 1498
Sursa: ” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2007
77
Tabel nr. 31 - Numarul mediu al salariatilor din Regiunea de Sud Est, pe activitati ale economiei nationale la
nivel de sectiune CAEN rev 2, in anul 2008
-nr persoane-
publica si aparare
Celelalte activitati
asistenta sociala
imobiliare si alte
Total economie
ale economiei
Administratie
depozitare si
Regiunea de
vanatoare si
Intermedieri
Agricultura,
comunicatii
restaurente
Invatamant
Sanatate si
silvicultura
Constructii
Transport,
Hoteluri si
financiare
Tranzactii
nationale
industrie
Sud Est
Comert
servicii
Judete
Anii
SUD EST 590799 16746 190102 53884 96629 16681 52238 8969 35108 26015 45053 41847 7527
Braila 75845 2772 28179 6022 12185 1632 4051 1092 4295 3682 5613 5558 764
Buzau 87004 3140 32601 6995 14958 1524 4410 1140 3551 4378 7300 6244 763
Constanta 193725 5280 48541 19662 33262 8879 26689 3283 14873 6358 12284 11331 3283
Galati 128334 1278 43627 14425 20840 2611 11053 1911 7665 4929 10069 8414 1512
Tulcea 46386 1972 15916 3317 6225 1153 2784 564 2346 3150 4060 4354 545
Vrancea 59505 2304 21238 3463 9159 882 3251 979 2378 3518 5727 5946 660
Sursa:” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2008
78
In anul 2007, in Regiunea Sud Est, ierarhia sectoarelor economiei

nationale in functie de numarul de salariati arata astfel: 1. Industrie; 2. Comert;
3. Transporturi; 4. Constructii; 5. Invatamant; 6. Sanatate; 7. Tranzactii
imobiliare; 8. Administartie; 9. Agricultura.
In anul 2008 se mentine aceeasi ierarhie, exceptie facand numarul
salariatilor ocupati in constructii care a devansat numarul salariatilor ocupati in
transporturi.
Pe judete, atat in 2007 cat si in 2008, in judetul Braila, primele doua locuri
in ceea ce priveste numarul salariatilor erau ocupate de angajatii din industrie si
comert, iar pe locul al III-lea era numarul angajatilor in invatamant.
In judetul Buzau, se inregistreaza aceeasi situatie ca si la Braila, cei mai
multi salariati fiind inregistrati in industrie si comert, invatamant.
In judetul Constanta, atat in 2007 cat si in 2008 primele trei pozitii in ceea
ce priveste nr salariatilor pe activitati ale economiei nationale, au fost ocupate
de salariatii din industrie, comert si transporturi.
In judetul Galati situatia existenta in anul 2007 se mentine si in 2008,
respectiv, cei mai multi salariati au fost inregistrati in industrie, comert si
constructii.
In judetul Tulcea, de asemenea, primele doua pozitii in ceea ce priveste
numarul salariatilor, au fost industria si comertul, iar pe locul al III lea este
numarul salariatilor din sanatate.
In judetul Vrancea, daca in anul 2007 ierarhia numarului salariatilor pe
activitati ale economiei nationale avea pe primele trei locuri industria, comertul
si invatamantul, in anul 2008, pe locul trei se afla numarul salariatilor din
sanatate.
79
3.2.3.3. ANALIZA STRUCTURII POPULATIEI OCUPATE PE RAMURI SI

SECTOARE ALE ECONOMIEI NATIONALE
Tabel nr. 32 - Structura populatiei ocupate, pe grupe de varsta si

principalele sectoare ale economiei, in Regiunea Sud-Est, in perioada
2006 - 2009:
2006 2007 2008 Trim I 2008 Trim I 2009

ocupata (mii pers.)
ocupata (mii pers.)
ocupata (mii pers.)
ocupata (mii pers.)
ocupata (mii pers.)

Total 15-64 ani
Total 15-64 ani
Total 15-64 ani
Total 15-64 ani
Total 15-64 ani

Activitatea
Total populatie
Total populatie
Total populatie
Total populatie
Total populatie
65 ani si peste
65 ani si peste
65 ani si peste
65 ani si peste
65 ani si peste
Medii
Sexe
SUD-EST 1182 1127 54 1154 1092 62 1155 1101 54 1112 1061 51 1134 1093 41
Agricultura 384 332 52 353 294 59 320 267 53 304 255 49 292 253 39
Industrie 323 329 0,7 355 353 1,8 367 367 0,3 356 355 0,3 349 348 0,1
Servicii 468 467 0,9 447 444 2,5 468 467 0,9 453 452 0,9 493 492 0,9
Sursa: ” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO, 2006 – 2009
Din tabelul de mai sus se observa ca, in anul 2008 comparativ cu anul
2007, a scazut numarul populatiei ocupate in agricultura si a crescut numarul
populatiei ocupate in industrie si servicii, iar in trimestrul I al anului 2009 fata de
trimesrul I al anului 2008 se observa o scadere a populatiei ocupate atat in
agricultura cat si in industrie si o crestere a populatiei ocupate in servicii.
Totusi pe ansamblu, ponderea cea mai mare o detin persoanele
ocupate, in domeniul serviciilor, cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani.
80
Tabel nr. 33 - Structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN, la
sfarsitul anului 2007, Regiunea de Sud Est
-mii persoane-
Din care
Tranzactii imobiliare si alte

Transport, depozitare si
Administratie publica si
Sanatate si asistenta
Agricultura, vanatoare si
termica gaze si apa

Energie electrica si
Hoteluri si restaurente
Prelucratoare
comunicatii
Regiunea de
Extractiva
sociala
Invatamant
servicii
Constructii
silvicultura
aparare
Sud Est Total
industrie
Comert
Judete economie
Anii
SUD EST 1056,5 332,5 221,6 76,7 133,9 19,8 66,4 9,3 46,0 25,3 47,8 46,3
Braila 132,2 39,3 33,6 9,9 17,2 1,7 5,7 1,2 5,5 3,2 6,1 6,2
Buzau 181,9 74,0 40,1 9,6 21,1 2,0 6,9 1,2 4,9 4,2 7,8 6,7
Constanta 302,8 64,7 54,6 29,9 46,0 8,7 31,2 3,4 19,0 6,3 13,2 13,8
Galati 206,5 60,3 45,8 16,9 26,5 3,2 12,2 1,9 10,2 4,9 10,6 8,8
Tulcea 88,1 30,8 18,5 4,7 8,0 1,6 4,5 0,6 3,1 3,1 4,2 4,5
Vrancea 145,0 63,4 29,0 5,7 15,1 2,6 5,9 1,0 3,3 3,6 5,9 6,3
Sursa: :” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2007
81
Tabel nr. 34 - Structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN, la
sfarsitul anului 2008, Regiunea de Sud Est
Regiunea Din care
Administratie
depozitare si
vanatoare si
Intermedieri
imobiliare si
Agricultura,
restaurente
comunicatii
Sanatate si
alte servicii
Invatamant
Constructii
silvicultura
Transport,
Hoteluri si
Tranzactii
financiare
publica si
asistenta
industrie
aparare
Comert
sociala
de Sud Est Total
Extractiva
electrica si
Prelucrat
Energie
termica
gaze si
oare
Judete economie
apa
Anii
SUD EST 1057,6 3325,0 229,3 5,5 193,2 30,6 887,8 1131,3 21,7 60,6 9,8 4,8 49,8 47,5 447,7
Braila 132,3 37,6 33,0 28,7 28,8 1,4 12,6 16,6 2,1 4,9 1,2 0,7 3,8 6,0 6,3
Buzau 178,6 72,7 40,2 1,4 35,5 1,2 8,2 21,5 1,9 6,2 1,2 0,6 4,6 7,8 6,8
Constanta 309,0 63,0 60,3 2,0 45,9 4,3 35,7 45,7 10,5 29,2 3,6 1,7 7,0 12,8 14,1
Galati 206,3 58,9 47,4 0,6 40,2 2,9 18,4 25,0 3,3 11,1 2,2 0,9 5,2 10,8 9,2
Tulcea 86,8 30,5 19,2 0,7 16,6 0,4 5,5 8,0 1,4 3,7 0,6 0,4 3,2 4,1 4,6
Vrancea 144,6 62,3 29,2 0,1 26,2 0,9 7,4 14,5 2,5 5,5 1,0 0,5 3,6 6,0 6,7
Sursa:” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2008
82
Tabel nr. 35 - Tendinte - Populatia ocupata pe sectoare de activitate, in anii

2006, 2015 si 202512
Sectoare de Modificari 2025 fața de 2006

activitate 2006 2015 2025
Absolut Relativ (%)
”Modelul actual”
Total 9.313 9.343 8.724 -589 -6,3
Agricultura 2.843 2.853 2.663 -180 -6,3
Industrie 2.853 2.863 2.674 -179 -6,3
Servicii 3617 3.628 3.387 -230 -6,4
”Modelul viitor”
Total 9.313 9.343 8.724 -589 -6,3
Agricultura 2.843 2.039 1.251 -1.593 -56,0
Industrie 2.853 3.003 2.391 -462 -16,2
Servicii 3.617 4.306 5.082 -1.465 49,5
Sursa: Studiul INS ”Proiectarea populatiei active din Romania la orizontul anului 2025”
Analizand posibilele schimbari care vor interveni in repartitia populatiei

ocupate pe cele trei sectoare, „modelul viitor” arata o reducere a populatiei
ocupate in sectorul agricol si sporirea populatiei ocupate in sectorul tertiar.
Aceasta evolutie se poate realiza printr-un profund proces de restructurare
sectoriala a ocuparii fortei de munca, a actualei structuri a pietei muncii, inca
insufucient adaptata, la cerintele pietei concurentiale.
Prin intermediul politicilor agricole si de dezvoltare rurala se doreste
cresterea nivelului de dezvoltare a zonelor rurale, dezvoltarea unor ferme
moderne, cresterea productivitatii muncii in agricultura prin utilizarea muncii
mecanizate, care vor determina reducerea populatiei ocupate in acest sector.
Programele de reconversie-restructurare sunt programe pe termen mediu si
lung. Ele au rolul de a realiza trecerea de la un tip ocupational la altul, de la o
ramura la alta (sau altele), trecerea de la o activitate relativ specializata la
activitati multiple, de la o activitate concentrata la altele disparate teritorial.13
3.2.3.4. RATE DE OCUPARE LA NIVEL NATIONAL
Rata de ocupare a fortei de munca a fost, in 2007, in Romania de

58,8%, fara modificari notabile fata de cifrele anului 2002, situandu-se cu mult
sub tinta de 70% stabilita prin Strategia de la Lisabona pentru ansamblul
Uniunii Europene pentru anul 2010. Din punct de vedere calitativ, insa,
12
Studiul INS ”Proiectarea populatiei active din Romania la orizontul anului 2025”
13
Studiul INS ”Proiectarea populatiei active din Romania la orizontul anului 2025”
83
progresele sunt semnificative: numarul salariatilor a fost in 2007 cu aproape

500 mii mai mare decat in 2002, reducandu-se corespunzator populatia
ocupata in agricultura. S-a majorat ponderea persoanelor cu studii
superioare in totalul populatiei ocupate (de la 11% in 2002 la peste 14% in
2007) si a celor cu studii medii (de la 62,9% in 2002 la circa 65% in 2007), ceea
ce s-a reflectat si in cresterea sustinuta a productivitatii muncii.
Tabel nr. 36 - Rata de ocupare, pe sexe si grupe de varsta , la nivel

national, exprimata procentual, in 2007
Zona Euro – 13
Zona Euro – 15
Trim III 2008

Trim IV 2007
Trim IV 2007
Trim III 2008
UE - 27
2007
UE - 27
2006 2007 comparativ
cu 2006
Populatia in varsta
de munca 58,8 58,8 0,0 66,0 65,7 66,5 66,4
(15-64 ani)
Tineri (15-24 ani) 24,5 24,4 -0,1 38,0 37,3 39,2 38,8
Adulti(25-54 ani) 74,7 74,6 -0,1 79,6 79,5 79,7 79,9
Varstnici(55-64 ani) 41,7 41,4 -0,3 43,7 45,0 44,7 46,0
Femei in varsta de
munca 53,0 52,8 -0,2 58,5 58,7 59,1 59,5
(15-64 ani)
Tineri (15-24 ani) 20,6 20,2 -0,4 35,0 34,5 35,9 35,6
Adulti(25-54 ani) 68,6 68,5 -0,1 71,2 72,0 71,6 72,5
Varstnici(55-64 ani) 34,5 33,6 -0,9 35,1 36,3 36,1 37,2
Barbati in varsta
de munca 64,7 64,8 0,1 73,5 72,7 73,9 73,3
(15-64 ani)
Tineri (15-24 ani) 28,2 28,3 0,1 40,9 40,1 42,3 41,9
Adulti(25-54 ani) 80,8 80,6 -0,2 87,9 87,0 87,8 87,3
Varstnici(55-64 ani) 50,0 50,3 0,3 52,7 54,4 53,6 55,4
Rata de ocupare
(15-64 ani)- total 57,2 56,8 -0,4
urban
Rata de ocupare
(15-64 ani)- total 61,1 61,5 0,4
rural
Sursa: Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii(AMIGO) si Eurostat, UE
84
Daca analizam datele existente la nivel national observam ca, in anul 2007,
comparativ cu anul 2006, a crescut numarul celor care isi desfasurau activitatea
in constructii (+21,7%), comert (+9,7%), intermedieri financiare, bancare si de
asigurari (+5,6%) precum si in activitatile de tranzactii imobiliare, inchirieri si
activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (+0,2%). A scazut
semnificativ numarul persoanelor ocupate in activitati de energie electrica, gaze
si apa (-10,9%), in industria extractiva (-8,8%) si in administratie publica (-
7,7%). Aceste dezvoltari reflecta volatilitatea cresterii economice precum si
tendinta catre speculativ chiar si a investitiei directe din economie. Cresterea
ponderii activitatilor de aval (downstream) in dauna celor de amonte (upstream)
ale lantului valorii adaugate adauga astfel la vulnerabilitatile economiei si pietei
romanesti a muncii, fiind de natura sa amplifice impactul depresiunii economice
globale.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele in varsta de
munca s-a inregistrat in randul absolventilor invatamantului superior (85,8%).
Pe masura ce scade nivelul de educatie, scade si gradul de ocupare. Astfel,
datele statistice aferente anului 2007, arata ca erau ocupate 63,9% dintre
persoanele cu nivel mediu de educatie si numai 40,3% dintre cele cu nivel
scazut de educatie. Aceasta insa nu inseamna ca in Romania nu exista un
fenomen acut de subocupare manifestat atat prin ocuparea unor locuri de
munca cu cerinte reduse de calificare de catre indivizi cu calificari mai ridicate
cat prin ocuparea unor locuri de munca ale caror cerinte de calificare sunt
diferite de cele obtinute prin procesele de educatie initiala.
3.2.3.5. RATE DE OCUPARE LA NIVELUL REGIUNII SUD-EST
Rata de ocupare la nivelul Regiunii Sud-Est, regiune de dezvoltare

nivel NUTS 2, masoara gradul de ocupare si reflecta totodata capacitatea pietei
muncii de absorbtie a fortei de munca.
In anul 2007, in regiune era un numar de 1.056.000 (persoane)
populatie ocupata, ceea ce reprezenta 12,35 % din totalul la nivel national.
La nivelul regiunii, se remarca o scadere continua a populatiei ocupate
incepand din anul 2000, exeptie facand anii 2003 si 2006 cand s-au inregistrat
cresteri usoare.
85
Tabel nr. 37 - Rata de ocupare la nivelul Regiunii Sud-Est
REGIUNEA DE SUD EST

Anul Trim I Trim I
Anul Anul Anul
2008 anul anul
2005 2006 2007
2008 2009
RATA DE OCUPARE - calculata pentru populatia in varsta de munca (15-64 ani)
Total 54,7 56,4 54,7 55,3 53,3 55,0
Masculin 63,2 64,5 63,7 70,9 62,9 63,3
Feminin 46,2 48,2 45,6 45,6 43,6 46,7
Urban 52,8 55,1 53,4 54,1 53,7 55,3
Rural 57,5 58,2 56,5 57,0 52,7 54,6
RATA DE OCUPARE –calculata pentru populatia in varsta de munca de 15 ani si peste
Total 47,6 49,0 47,9 48,0 46,2 47,1
Masculin 56,2 57,4 57,2 57,7 55,8 55,7
Feminin 39,4 41,0 39,0 38,8 37,0 39,0
Urban 46,3 48,2 46,7 47,1 46,7 47,9
Rural 49,2 49,9 49,4 49,1 45,4 46,1
Sursa: Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii(AMIGO)
In perioada analizata, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca 15

ani si peste, a crescut mai mult in randul populatiei ocupate de sex masculin din
mediul rural.
Rata de ocupare a populatiei in in varsta de munca 15-64 ani este
superioara ratei de ocupare a populatiei in varsta de munca 15 ani si peste iar
ponderea o detine populatia ocupata de sex masculin din mediul rural.
Piata a absorbit mai mult populatie ocupata de sex masculin din
mediul rural conform ratei de ocupare pentru populatia in in varsta de
munca 15-64 ani.
In graficul de mai jos se poate observa o scadere a ratei de ocupare la

nivelul regiunii (cu 6,7 puncte procentuale), aceeasi tendinta de scadere fiind
urmata si de ratele de ocupare pe sexe si medii de rezidenta, mai pronuntata in
mediul rural (cu 8,4 puncte procentuale).
86
Grafic nr. 27 – Evolutia ratei de ocupare la nivelul Regiunii Sud-Est
Evolutia ratei de ocupare

% la nivelul regiunii Sud - Est
65
60
55
50
45
40
35
30
2005 2006 2007 2008
Regiune Masculin Feminin Urban Rural
Aceasta scadere continua a ratei de ocupare se datoreaza procesului de

restructurare a sectoarelor economiei, in special restrangerea activitatii din
industrie.
• DISPARITATI IN PROFIL TERITORIAL PRIVIND POPULATIA

OCUPATA
In anul 2007, din totalul populatiei ocupate, 18,1% (respectiv 17,7% in anul
2006), se concentra in regiunea Nord-Est, la polul opus, cu numai 8,9%
(respectiv 8,8% in anul anterior), situandu-se regiunea Vest.
87
Tabel nr. 38 - Distributia populatiei ocupate, pe regiuni de dezvoltare si

medii, in anul 2007
Urban Rural
Total 54,2 45,8
Nord-Vest 54,3 45,7
Centru 63,1 36,9
Nord-Est 38,5 61,5
Sud-Est 55,2 44,8
Sud Muntenia 39,7 60,3
Bucuresti-Ilfov 93,7 6,3
Sud-Vest Oltenia 43,8 56,2
Vest 64,2 35,8
Sursa: Cercetarea statistica asuprta fortei de munca in gospodarii(AMIGO).
In cinci din cele opt regiuni de dezvoltare, ponderea populatiei ocupate din
mediul urban s-a mentinut superioara celei din mediul rural. Regiunea
Bucuresti-Ilfov, prin specificul ei, inregistra cea mai ridicata valoare: 93,7%
dintre persoanele ocupate locuiau in mediul urban (la fel ca in anul 2006). Intre
cele trei regiuni in care populatia ocupata se regasea cu prepoderenta in mediul
rural, regiunea Nord-Est se afla pe primul loc, cu 61,5% (60,2% in anul 2006).
Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a atins in anul
2007 cele mai ridicate valori in regiunile de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov (62,4%),
Nord-Est (61,3%) si Sud-Vest Oltenia (60,5%), iar cele mai scazute valori in
regiunile: Centru (55,1%), Sud-Est (56,4%), si Nord-Vest (57,0%). Comparativ
cu anul 2006, valoarea acestui indicator a inregistrat cresteri de 1,2 puncte
procentuale in regiunea Nord-Est si de 0,9 puncte procentuale in regiunile Vest
si Sud Muntenia. In rest, s-au inregistrat numai scaderi de la -0,1 puncte
procentuale in regiunea Nord-Vest, la -1,7 puncte procentuale in regiunea
Sud-Est.
Indiferent de regiune, rata de ocupare a persoanelor in varsta de munca a
fost mai mare pentru barbati decat pentru femei si exceptand regiunile
Bucuresti-Ilfov, Centru si Nord-Vest, mai scazuta in mediul urban. Cele mai mari
diferente in favoarea ruralului s-au inregistrat in regiunile Nord-Est (14,9 puncte
procentuale in 2007 si 12,4 puncte procentuale in 2006) si Sud-Vest Oltenia
(12,8 puncte procentuale in 2007 si 12,3 puncte procentuale in 2006).
88
3.3. SOMAJUL
3.3.1.EVOLUTIA POPULATIEI ACTIVE, A POPULATIEI OCUPATE SI A SOMERILOR BIM IN REGIUNE A

DE DEZVOLTARE SUD – EST
Tabel nr. 39 - Participarea populatiei la forta de munca, pe sexe si medii de rezidenta
– in mii persoane -
Populatia activa(15 ani si peste) Populatia ocupata(15 ani si peste) Someri BIM(15 ani si peste)
Trim I Trim I Trim I Trim I Trim I Trim I
2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008
2008 2009 2008 2009 2008 2009
Total
regiune, 1246 1298 1262 1246 1212 1232 1147 1182 1155 1155 1112 1134 99 116 107 90 100 98
din care
Masculin 722 745 735 735 719 714 660 674 671 676 654 651 62 71 64 59 65 63
Feminin 524 553 527 511 493 518 487 508 484 480 458 483 36 45 43 31 35 35
Urban 701 741 710 700 701 722 633 660 638 640 636 649 68 81 72 61 65 73
Rural 545 557 552 545 511 510 514 522 517 516 476 485 31 35 35 29 35 25
In perioada 2005-2008 se observa o crestere a populatiei active, concomitent cu o crestere a populatiei ocupate
si de o scaderea a somajului BIM. Se observa ca anul 2006 reprezinta un varf in ceea ce priveste populatia activa,
populatia ocupata si somajul BIM, mai mult in randul femeilor decat in randul barbatilor si mai mult in mediul urban
decat in mediul rural.
89
3.3.2.SOMERI BIM
Somerii in sens BIM sunt persoane in varsta de 15-74 ani care in

cursul perioadei de referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii: nu
au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii de
venituri, sunt in cautarea unui loc de munca, sunt disponibili sa inceapa
lucru in urmatoarele doua saptamani, populatie inactiva (elevi studenti,
pensionari) care au declarat ca au cautat un loc de munca, persoane cu
statut profesional de patron lucrator pe cont propriu, lucrator familial
nerenumerat sau de mebru al unei societati agricole.
In anul 2007 in regiunea de Sud-Est numarul cel mai mare de someri
BIM s-a inregistrat in grupa de varsta 15-24 ani urmand ca numar somerii
din grupa 25-34. Dintre acestia cei mai multi erau barbati din mediul urban.
In anul 2008 in regiunea Sud-Est se observa aceeasi evolutaie a
numarului de someri BIM .
Tabel nr. 40 - Numarul somerilor BIM la nivel national comparativ cu

nivelul regional
- mii persoane -
Trim I Trim I
2005 2006 2007 2008
2008 2009
La nivel national
Total 704 728 641 575 617 666
Masculin 420 452 399 369 405 430
Feminin 284 276 242 206 211 236
Urban 472 480 422 370 390 412
Rural 232 248 219 205 227 254
La nivel regional
Total 98 116 107 90 100 98
Masculin 62 71 64 59 65 63
Feminin 36 45 43 31 35 35
Urban 68 81 73 60 65 73
Rural 30 35 34 29 35 25
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti– editiile 2005- 2009
Rata somajului BIM reprezinta raportul dintre numarul somerilor

definiti conform criteriilor Biroului International al Muncii (BIM) si populatia
activa totala, exprimat procentual.
Rata somajului BIM, impreuna cu rata somajului inregistrat, ca si serii
de date, reflecta capacitatea unei tari de a echilibra cererea cu oferta de
munca; impreuna cu alti indicatori pot furniza o imagine completa si reala
asupra evolutiei fenomenelor conjuncturale.
90
Rata somajului BIM, in regiunea Sud – Est (7,2%), s-a situat peste cea
la nivel national si a fost una dintre cele mai ridicate comparativ cu celelalte
regiuni. Nivelul ridicat al ratei somajului reflecta capacitatea slaba a
Regiunii de a echilibra cererea cu oferta de munca.
Tabel nr. 41 - Rata somajului BIM pe total, sexe si nivele de instruire,

la nivel national
Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total 6,9 6,4 8,4 7,0 8,0 7,2 7,3 6,4
Masculin 7,5 6,9 8,9 7,5 9,0 7,7 8,2 7,2
Feminin 6,1 5,8 7,7 6,4 6,9 6,4 6,1 5,4
Nivelul de instruire
Scazut 3,5 3,9 4,7 3,7 3,8 3,9 3,8 2,9
Mediu 9,1 8,2 9,6 8,1 8,8 8,0 7,8 6,9
Superior 4,1 4,0 7,1 5,7 8,2 6,6 7,6 7,1

Tabel nr. 42 - Rata somajului BIM la nivel national comparativ cu

nivelul regional
NIVEL / ANI 2005 2006 2007 2008

LA NIVEL
7,2 7,3 6,4 5,8
NATIONAL
LA NIVELUL
REGIUNII 7,9 9,0 8,5 7,2
SUD - EST
NORD-EST 5,7 5,9 5,0 4,5
SUD-MUNTENIA 9,2 9,4 8,2 6,8
SUD-VEST
6,6 7,1 6,8 6,5
OLTENIA
VEST 6,7 6,4 5,6 5,7
NORD-VEST 5,9 5,9 4,3 3,8
CENTRU 8,4 9,0 8,5 8,5
BUCURESTI-
6,9 4,7 4,1 3,4
ILFOV
91
Tabel nr. 43 - Evolutia ratei somajului BIM in regiunea SUD – EST

- modificari procentuale -
Total
Anii Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea
regiune
Anul
6,4 6,8 7,4 5,6 8,3 6,0 4,0
2005
Anul
5,6 5,4 7,5 4,3 7,2 4,7 4,1
2006
Anul
4,4 3,9 5,5 3,5 5,8 3,8 3,8
2007
Anul
4,7 4,4 5,6 3,1 6,6 4,4 4,4
2008
Prognoze
Anul
7,4 6,1 6,9 5,9 10,7 7,2 6,2
2009
Anul
7,1 6,0 6,8 5,5 11,0 7,1 6,0
2010
Anul
6,5 5,6 6,4 4,3 10,0 6,7 5,4
2011
Anul
6,2 5,3 6,0 4,0 9,6 6,0 5,0
2012
La nivelul populatiei de 15 ani si peste se observa ca ponderea

somerilor BIM o detin barbatii din mediul urban. Pentru populatia in varsta
de munca de 15-64 se observa aceeasi tendinta
Rata somajului BIM a oscilat cu scaderi si cresteri, trendul fiind totusi
descrescator. In 2005 rata somajului BIM a scazut cu aproape doua puncte
procentuale atat in mediul urban cat si in mediul rural, fata de anul 2006
cand se observa o crestere in ambele medii de rezidenta, iar in anul 2007,
respectiv 2008 inregistrandu-se o scadere. Faptul ca trendul ratei somajului
BIM la nivelul Regiunii de Sud Est este descrescator reflecta eforturile care
se fac pentru a echilibra cererea cu oferta de munca.
In acest context, putem spune ca, ocuparea de nivel scazut din
regiunea de Sud –Est este de fapt robusta, aproape invulnerabila la socuri
intrucat, are cea mai redusa legatura cu piata, activitatea de baza
desfasurandu-se in sectorul agricol.
92
Grafic nr. 28 - Evolutia ratei somajului la nivel regional (%)
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti – editiile 2004 – 2008
Tabel nr. 44 - Rata somajului BIM la nivel regional pe grupe de varsta

sexe si medii
REGIUNEA DE SUD EST

Trim I Trim I
Anul Anul Anul Anul
anul anul
2005 2006 2007 2008
2008 2009
RATA SOMAJULUI BIM - calculata pentru populatia in varsta de munca (15-64
ani)
Total 8,3 9,4 8,9 7,6 8,6 8,2
Masculin 8,9 9,9 9,2 8,3 9,4 9,1
Feminin 7,3 8,6 8,6 6,4 7,5 7,1
Urban 9,7 11,0 10,3 8,7 9,3 10,1
Rural 6,2 7,0 7,0 5,9 7,7 5,3
RATA SOMAJULUI BIM - calculata pentru populatia in varsta de munca de 15 ani
si peste
Total 7,9 9,0 8,5 7,2 8,3 8,0
Masculin 8,6 9,6 8,8 8,0 9,1 8,8
Feminin 7,0 8,2 8,2 6,1 7,1 6,8
Urban 9,7 10,9 10,3 8,7 9,3 10,1
Rural 5,6 9,0 8,5 5,4 6,9 4,9
93
Evolutia ratei somajului BIM pe Regiunea Sud-Est pe nivele de

instruire sexe si medii
In anul 2007 rata somajului BIM a atins valorile cele mai ridicate in
regiunile Centru si Sud-Est (8,5%)iar cele mai mici in regiunile Bucuresti
Ilfov (4,1%) si Nord Est (5,0%).
Pe sexe rata somajului in randul barbatilor a intrecut-o pe cea a
femeilor, cele mai mari diferente intre cele doua rate inregistrandu-se pe
nivelul de educatie scazut (2,2pp).
Mediul Urban se caracterizeaza prin rate mult mai inalte comparativ cu
mediul rural. Disparitatea cea mai adanga intre cele doua medii de
rezidenta, exprimata prin diferenta intre ratele somajului pentru persoanele
din mediul urban (21,4%%) si pentru cele din mediul rural (4,7%) de
(+16,7pp) s-a inregistrat la nivelul de educatie scazut.
In anul 2008 rata somajului BIM a atins valorile cele mai ridicate in
regiunea Sud-Est (7,2%) alaturi de regiunea Centru (8,5%) iar cele mai
mici in regiunile Bucuresti – Ilfov (3,4%) si Nord Vest (3,8%).
Pe sexe, rata somajului in randul barbatilor a depasit-o pe cea a
femeilor, intre cele doua, masculin fata de feminin s-a inregistrat cea mai
mare diferenta pe nivel de educatie scazut (4,6%).
Mediul urban se caracterizeaza prin rate mult mai inalte comparativ cu
mediul rural. Disparitatea cea mai adanga intre cele doua medii de
rezidenta , exprimata prin diferenta intre ratele somajului pentru persoanele
din mediul urban (20,3%) si pentru cele din mediul rural (4,7%) de
(+15,6pp) s-a inregistrat la nivelul de educatie scazut.
In trimestrul I 2008 - Rata somajului BIM la nivelul Regiunii Sud-Est
(8,3% ) a atins valorile cele mai ridicate alaturi de regiunile Centru (9,0%) si
Sud Muntenia (8,3%) Iar cele mei mici rate s-au inregistrat in regiunile Nord
Est (4,7%) , Bucuresti Ilfov (3,1% ) si Nord-Vest (3,4%) .
Pe sexe, rata somajului in randul barbatilor a depasit-o pe cea a
femeilor, intre cele doua masculin fata de feminin s-a inregistrat cea mai
mare diferenta pe nivel de educatie scazut (+2,1pp).
Mediul urban se caracterizeaza prin rate mult mai inalte comparativ
cu mediul rural. Disparitatea cea mai adanga intre cele doua medii,
exprimata prin diferenta intre ratele somajului pentru persoanele din mediul
urban (22,4%) si pentru cele din mediul rural (5,7%) de (+16,7pp) s-a
inregistrat la nivelul de educatie scazut .
In trimestrul I 2009 rata somajului BIM la nivelul regiunii Sud-Est
(8,0%) a atins valorile cele mai ridicate alaturi de regiunile Centru (10,2%)
si Sud-Muntenia (8,9%) iar cele mai mici in regiunea Sud-Vest Oltenia
(5,8%, Nord-Vest (5,0%) si Bucuresti Ilfov (4,1%).
Ecardul pe sexe a ratei somajului (exprimat prin diferenta dintre rata
somajului in randul barbatilor si rata somajului in randul femeilor
94
evidentiaza ca rata somajului la barbati a fost mai mare decat cea a

femeilor cele mai mari diferente intre cele doua rate inregistrandu-se pe
nivelul de educatie scazut (5pp).
Mediul urban se caracterizeaza prin rate mult mai inalte comparativ cu
mediul rural.
Disparitatea cea mai adanga intre cele doua medii, exprimata prin
diferenta intre ratele somajului pentru persoanele din mediul urban (23,1%)
si pentru cele din mediul rural (4,8%) de (+18,3 pp) s-a inregistrat la nivelul
de educatie scazut . (vezi tabel 41 – anexe)
Somajul afecteaza in principal persoanele cu nivel mediu de

instruire si mai putin pe cele cu studii superioare. Miscarile de pe piata
fortei de munca din Regiunea Sud-Est urmeaza tendintele globale fiind o
consecinta fireasca a evolutiei economice inegale. Criza fortei de munca
se resimte in regiune, in tara, dar si in Uniunea Europeana si este
inregistrata atat in ocupatiile cu grad ridicat de calificare si
competenta cat si in cele cu nivel scazut de instruire. Declinul
demografic inregistrat in ultimii ani pare sa contribuie la accentuarea
acestei crize. Solutia pare a fi adoptarea unei strategii concertate, prin
care sa se actioneze simultan pe mai multe planuri: economic, educational
si sanitar. Noua conjunctura internationala impune firmelor sa devina
competitive, sa adopte strategii legate de schimbarea mentalitatii, a
sistemului de organizare si de conducere a muncii, sa ofere salarii mai
atractive, sa achizitioneze tehnologii performante. Acestea reprezinta, de
fapt instrumentele prin care se poate crea nu doar o piata a muncii stabila,
ci si o dezvoltare economica durabila.
Ca o concluzie generala cu privire la rata somajului BIM pe nivele
de educatie, in perioada supusa analizei, se evidentiaza ca Regiunea
Sud Est a atins valorile cele mai ridicate alaturi de regiunile Centru si
Sud-Muntenia iar majoritatea somerilor provin din randul barbatilor ,
corespunzator nivelulului de educatie scazut si din mediul urban.
3.3.3. SOMERII INREGISTRATI
SOMERII INREGISTRATI sunt acele persoane care au declarat ca in

perioada de referinta erau inscrise la AJOF indiferent daca primeau sau nu
indemnizatie de somaj.
95
Analiza somajului inregistrat la nivel national

S-a constatat ca, din punct de vedere al numarului mediu anual de
someri, anul 2008 se inscrie in trendul descendent existent pe piata muncii,
care a inceput sa se manifeste din anul 2000. Rata somajului inregistrat la
sfarsitul lunii decembrie 2008, la nivel national a fost de 4,4%, mai mare cu
0,3 pp decat cea din luna decembrie a anului 2007 si decat cea din luna
noiembrie a anului 2008.
Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii decembrie 2007 a fost de
4,0% in raport cu populatia activa civila, respectiv cu 1,2 puncte
procentuale, mai mica fata de aceeasi perioada a anului precedent.
Somajul inregistrat afecteaza in cea mai mare masura barbatii, decat
femeile. Ecartul dintre ratele somajului pentru cele doua sexe a fost de 1,1
puncte procentuale in anul 2006 si de 0,3 puncte procentuale in anul 2007,
in favoarea femeilor.
In profil teritorial, fenomenul somajului inregistrat prezinta discrepante
accentuate cu un ecart de 8,3 puncte procentuale intre valoarea cea mai
mica si cea mai mare inregistrate la nivel de judet
Astfel, la sfarsitul anului 2007 s-au inregistrat rate ridicate ale
somajului in judetele: Vaslui (9,7%), Mehedinti (8,1%), Teleorman (7,3%),
Covasna (7,0%), Ialomita (6,9%). Cele mai scazute rate ale somajului au
fost in judetele: Ilfov (1,4%), Timis (1,6%), Arad (2,3%), precum si in
Municipiul Bucuresti (1,7%).
96
Tabel nr. 45 - Numarul somerilor inregistrati si rata somajului inregistrat, la 31 decembrie 2008, nivel
national, pe nivele de educatie
2006 2007 2008
Total Barbati Femei Total Barbati Femei Total Barbati Femei
Someri inregistrati
460495 269046 191449 367838 201212 166626 403.441 216.213 187.228
total (persoane)
Din care
-primar, gimnazial,
369808 228465 141343 290340 169419 120921 311.904 180.152 131.752
professional
-liceal si postliceal 73197 33164 40033 61713 25495 36218 70.819 28.519 42.300
-universitar 17490 7417 10073 15785 6298 9487 20.718 7.542 13.176
Rata somajului
5,2 5,7 4,6 4,0 4,2 3,9 4,4 4,5 4,4
inregistrat
Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
97
Numarul total de someri corespunzator lunii decembrie 2008, a

crescut cu 26.470 persoane fata de luna anterioara, de la 376.971
persoane la 403.441 persoana, iar fata de aceeasi perioada a anului 2007
a crescut cu 35.603 persoane. Ponderea somerilor neindemnizati in
numarul total al somerilor scade fata de luna noiembrie cu 4,09 pp fiind de
64,42%, iar fata de anul 2007 scade cu 2,54 pp. Din totalul somerilor
neindemnizati 64,07% beneficiaza de venit minim garantat conform Legii
416/2001 si de venituri de completare sau plati compensatorii.
La sfarsitul anului 2007, potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala
pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul somerilor inregistrati era 367,8
mii persoane. Comparativ cu luna decembrie din anul 2006, numarul
somerilor inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca a fost mai
mic cu 92,7 mii persoane. Din numarul total al somerilor inregistrati la 31
decembrie 2007, femeile au reprezentat 45,3% fata de 41,6% la finele
anului 2006, numarul acestora inregistrand o scadere de 24,9 mii
persoane, mai mica fata de cea corespunzatoare pentru barbati (-67,8 mii
persoane).
98
Tabel nr. 46 - Evolutia numarului de someri indemnizati si neindemnizati, nivel national
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Nr. someri
807.278 631.500 484.224 304.542 253.858 195.445 178.530 128.561 108.632
indemnizati
Nr. someri
259.928 234.998 470.322 384.989 353.324 318.276 306.168 258.106 253.797
neindemnizati
Nr. mediu de 1.067.206
866.498 954.546 689.531 607.192 513.721 484.698 386.667 362.429
someri
Sursa datelor: Cercetare statistica asupra fortei de munca in gospodarii(AMIGO)
Grafic nr. 29 – Evolutia numarului de someri

Numar șomeri
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Anii
Nr. șomeri indemnizați Nr. șomeri neindemnizați Nr. mediu de șomeri
99
Se constata ca, din punct de vedere al numarului mediu anual de

someri, anul 2008 se inscrie in trendul descendent existent pe piata muncii
care a inceput sa se manifeste din anul 2000. Comparand indicatorii
fiecarui an se poate observa ca somajul, in ansamblu, este caracterizat de
o scadere, manifestata atat la nivelul intregii tari cat si la nivel judete
Tabel nr. 47 - Rata somajului inregistrat national
2006 2007 2008
Total Barbati Femei Total Barbati Femei Total Barbati Femei
Rata
somajului 5,2 5,7 4,6 4,0 4,2 3,9 4,4 4,5 4,4
inregistrat
Rata somajului a fost in crestere in anul 2008 comparativ cu anul

2007, rata somajului inregistrat pentru populatia de sex masculin a crescut
in cu 0,3 pp, iar rata somajului inregistrat pentru populatia de sex feminin
cu 0,5 pp.
Analiza somajului inregistrat la nivel regional

Regiunea Sud – Est detine aproximativ 13,2% din numarul total de
someri inregistrati iar rata somajului inregistrat la sfarsitul anului 2008, cu o
valoare de 4,7% depaseste media tarii (4,4%) si plaseaza regiunea
Sud - Est pe locul 5 din cele 8 regiuni ale tarii. Disponibilizarile din industria
metalurgica (MITTAL GROUP) au determinat ca judetul Galati sa detina
cea mai ridicata rata a somajului (6,6%), urmat de Buzau (5,6%), Braila,
Tulcea si Vrancea (4,4%) si Constanta cu 3,1%.
Evolutia numarului somerilor inregistrati in Regiunea de Sud-Est
si pe judete in perioada 2005-2008
In perioada supusa analizei se observa o scadere cu 19 mii someri
inregistrati in anul 2008 fata de anul 2005 si o crestere in anul 2008 fata de
anul 2007 cu 3 mii someri inregistrati. Ponderea cea mai mare in total
someri inregistrati la nivel regional o reprezinta barbatii.
La nivelul Regiunii Sud - Est in anul 2008, numarul somerilor
inregistrati a fost de 51.712 persoane, cu 18.752 persoane mai putin fata
de anul 2005. La nivelul judetelor se observa ca judetul Galati este pe
primul loc, cu 14.538 someri, urmat de judetul Buzau, 10.854 someri, pe
ultimul loc situandu-se judetul Tulcea cu 4.005 someri inregistrati.
100
Judetul Vrancea este singurul care in intervalul 2005 -2008 a

inregistrat o crestere de circa 800 persoane.
Dupa nivelul de instruire se observa o scadere in anul 2007 fata de
anul 2005 in randul somerilor inregistrati cu studii superioare si o crestere
in anul 2008 a somerilor de sex feminin cu studii superioare .
Se observa ca numarul somerilor cu studii medii in perioada
2005-2008 a fost in scadere si in mod constant ponderea au detinut-o
femeile, iar numarul somerilor cu nivel de educatie scazut, au ponderea
cea mai mare in toatal someri, si au prezentat un trend descrescator pana
in anul 2007 dupa care se inregistreaza o usoara crestere.
In perioada 2005-2008 judetul Braial s-a situat in mod constant pe
locul IV din punct de vedere al somerilor inregistrati observandu-se o
scadere in intervalul 2005-2007 dupa care se observa o crestere la nivelul
anului 2008, dintre acestia ponderea o detin barbatii femeile reprezentand
1/3 din toatal someri inregistrati, iar dupa nivelul de instruire cei mai multi
sunt cei cu nivel de instruire scazut reprezentand 80 % din total someri
inregistrati .
Din analiza datelor rezulta aceeasi tendinta si pentru judetele Buzau,
Galati, Constanta, Tulcea si Vrancea.
Se observa ca somerii inregistrati cu nivel scazut de instruire detin
ponderea cea mai mare iar dintre acestia cei mai multi fiind barbatii
La nivel regional se observa o scadere a numarului somerilor
inregistrati pe toate nivele de educatie preponderent fiind barbatii cu
nivelul de instruire scazut care detin si ponderea in total someri inregistrati.
Asa cum arata datele statistice, la nivelul Regiunii de Sud Est, rata
somajului in perioada 2000-2007 a fost in continua scadere (in anul
2000=11,4 iar in anul 2007=4,4). Aceeasi tendinta de scadere s-a
inregistrat la nivelul fiecaruia dintre cele 6 judete ale Regiunii de Sud Est,
fapt ce reflecta preocuparea permanenta si sustinuta vis-a-vis de acest
indicator al pietei muncii.
101
Tabel nr. 48 - Numarul somerilor inregistrati, dupa nivelul de instruire la

31 decembrie 2005 – 31 decembrie 2008
2005
Din care: dupa nivelul de instruire
Numarul șomerilor
Primar, gimnazial,
Județul inregistrați Universitar Liceal și postliceal
profesional
Total Din care femei Total Din care femei Total Din care femei Total Din care femei
Regiunea
70464 30283 2335 1370 10839 6194 57290 22719
Sud Est
Braila 9158 3225 337 208 1186 619 7635 2398
Buzau 14444 5952 364 219 3062 1534 11018 4199
Constanța 16995 9072 805 435 3516 2115 12674 6522
Tulcea 18442 7698 529 331 1564 1081 16349 6286
Vrancea 5548 2155 99 58 760 410 4689 1687
2006
Numarul șomerilor
Primar, gimnazial,
profesional
Regiunea
61316 26023 1843 1100 8710 5006 50763 19917
Sud Est
Braila 7325 2421 241 140 858 397 6226 1884
Buzau 14623 5975 341 213 2881 1358 11401 4404
Constanța 13287 7501 595 346 2231 1535 10461 5620
Galați 15711 6364 441 274 1407 981 13863 5109
Tulcea 4340 1622 67 32 627 361 3646 1229
Vrancea 6030 2140 158 95 706 374 5166 1671
2007
102

Numarul șomerilor
Primar, gimnazial,
profesional
Regiunea
48485 22416 1354 896 6383 3879 40748 17641
Sud Est
Braila 5315 1860 159 87 604 305 4552 1468
Buzau 10604 4569 226 163 1926 883 8452 3523
Constanța 10858 6779 454 284 1893 1421 8511 5074
Galați 12589 5422 307 212 827 593 11455 4617
Tulcea 3461 1497 62 43 513 304 2886 1150
Vrancea 5658 2289 146 107 620 373 4892 1809
2008
Numarul șomerilor
Primar, gimnazial,
profesional
Regiunea
51712 24169 1819 1201 6517 3930 43376 19047
Sud Est
Braila 6026 2247 267 165 708 350 5051 1732
Buzau 10854 5047 254 174 1622 789 8978 4084
Constanța 9612 6299 420 307 1647 1240 7545 4752
Galați 14538 6109 535 332 1171 785 12832 4992
Tulcea 4005 1772 135 90 662 382 3208 1300
Vrancea 6677 2695 208 133 707 384 5762 2187
103
Ponderea somerilor inregistrati pe nivele de educatie deoarece, este

foarte important de analizat deoarece, un grad mai inalt de calificare al
persoanelor active presupune si un risc mai scazut al acestora de instruire
si de ramanere in somaj; monitorizarea distributiei somerilor pe niveluri de
instruire este foarte importanta pentru stabilirea politicilor nationale in
domeniul resurselor umane.
Ponderea mare a somerilor cu nivel de instruire scazut releva
necesitatea calificarii fortei de munca precum si riscul de a intra in somaj al
persoanelor cu nivel de instruire scazut.
Numarul mediu de salariati

In intervalul 2005 – 2008, numarul mediu de salariati a fost in
crestere, atat la nivel national, cat si la nivelul regiunii Sud – Est, cu 10,7
%, respectiv 7,2%.
In cadrul regiunii, cea mai mare crestere s-a inregistrat in judetul
Constanta (11,5%) acesta detinand si cea mai mare pondere a numarului
mediu de salariati (32,8%) iar cea mai mica crestere in judetul Tulcea
(1,3%), cu o pondere de 7,9%.
Grafic nr. 30 – Ponderea numarului mediu de salariati
Ponderea numarului mediu de salariati

100%
80%
60%
40%
20%
0%
2005 2006 2007 2008
Vrancea 10,2 10,0 10,5 10,1
Tulcea 8,3 8,4 8,1 7,9
Galati 21,8 21,6 21,3 21,7
Constanta 31,5 31,9 31,9 32,8
Buzau 15,0 14,8 14,9 14,7
Braila 13,2 13,1 13,3 12,8
104
Pe activitati ale economiei nationale, industria prelucratoare detine

ponderea cea mai insemnata a numarului de salariati (28,5% in anul 2007,
in scadere cu 1,9pp fata de 2005), urmata de comert (15,7% in 2007, in
crestere cu 1,2pp fata de 2005) si constructii (8,6% in 2007, fata de 9,5% in
2005).
Castigul salarial mediu
Castigul salarial mediu brut in regiunea Sud – Est, a crescut cu peste
75% in 2008, fata de 2005, crestere inferioara celei la nivel national
(81,9%).
In cadrul regiunii, cresterea cea mai mare s-a inregistrat in judetul
Braila (87,5%), iar cea mai mica in judetul Constanta (70,7%).
Pe activitatile economiei nationale, s-au inregistrat cresteri importante
in administratia publica si aparare (71,7%), tranzactii imobiliare si servicii
(60,2%), comert (57,5%), iar cele mai mici in industria extractiva (26,8%).
3.3.4. RATA SOMAJULUI INREGISTRAT LA NIVELUL NATIONAL

COMPARATIV CU REGIUNEA SUD EST
Rata somajului inregistrat reprezinta raportul procentual dintre

numarul de someri inregistrati si populatia activa civila, masurand nivelul
somajului inregistrat la AJOFsi reflecta capacitatea pietii muncii de a
absorbi forta de munca disponibila
Tabel nr. 49 Rata somajului inregistrat la nivel national
-(in procente) -
RATA SOMAJULUI INREGISTRAT LA NIVELUL NATIONAL
ANUL ANUL ANUL ANUL
2005 2006 2007 2008
Total 5,9 5,2 4,0 4,4
Masculin 6,4 5,7 4,2 4,5
Feminin 5,2 4,6 3,9 4,4
RATA SOMAJULUI INREGISTRAT LA NIVELUL REGIUNII DE SUD EST
ANUL ANUL ANUL ANUL
2005 2006 2007 2008
Total 6,4 5,6 4,4 4,7
Masculin 6,9 6,0 4,4 4,6
Feminin 5,9 5,1 4,4 4,8
105
Rata somajului inregistrat a urmat tendinta de scadere a numarului

de someri (cu exceptia judetului Vrancea), la nivelul regiunii scazand cu 1,7
puncte procentuale, de la 6,4% in 2005 la 4,7%in 2008, nivel superior celui
la nivel national (4,4%).
In grafic se poate urmari evolutia ratei somajului in judetele regiunii
Sud – Est.
Grafic nr. 31 – Rata somajului inregistrat
Rata somajului inregistrat

%
9
8
7 Total Romania
Regiunea Sud - Est
6
Brăila
5
Buzău
4 Constanţa
3 Galaţi
2 Tulcea
Vrancea
1
0
2005 2006 2007 2008
Sursa: 2005 – 2007, INS, Anuarul Statistic al Romaniei”, 2008, ANOFM
106
Grafic nr. 32 – Rata somajului inregistrat si rata somajului BIM in regiunea

Sud-Est
Rata somajului inregistrat si rata somajului BIM

in regiunea Sud - Est
9 7,9 8
8,5
8 6,5
7
6
5 6,4
%
4 5,6
4,4 4,7
3
2
1
0
2005 2006 2007 2008
Din totalul somerilor inregistrati la nivel de regiune, in anul 2008,

somerii indemnizati reprezinta 30%, respectiv un numar de 15.450
persoane. Cei mai multi someri indemnizati sunt inregistrati in judetul
Constanta, 5.652 persoane, la polul opus situandu-se judetul Vrancea cu
1.560 someri indemnizati.
La nivelul Regiunii Sud - Est, erau inregistrate ca someri
neindemnizati un numar de 36.262 persoane. La nivelul judetelor se
observa ca judetul Galati este pe primul loc, cu 16.880 someri, pe ultimul
loc situandu-se judetul Tulcea cu 2.595 someri inregistrati.
107
Rata somajului inregistrat este unul din principalii indicatori care

caracterizeaza piata fortei de munca din regiune. Asa cum de observa din
analiza datelor rata somajului inregistrat a fost in continua scadere pana la
la nivelul anului 2007 , fapt ce arata ca a crescut gradul de ocupare al fortei
de munca si ca eforturile care s-au facut pe piata muncii pentru o absorbtie
eficienta a resurselor de munca disponibile, au dat roade. In anul 2008,
consecinta a crizei economice mondiale, a crescut rata sommajului
inregistrat in cinci dintre judetele din regiune, mai mult in randul barbatilor
decat in randul femeilor. Exceptie a facut judetul Constanta unde, rata
somajului inregistrat a scazut, semn ca nu au intervenit schimbari pe piata
muncii datorita crizei economice mondiale.
Rata somajului inregistrat a fost in scadere la nivelul perioadei
analizate.
3.3.5. SOMAJUL DE LUNGA DURATA
Rata somajului de lunga durata reprezinta ponderea somerilor BIM

aflati in somaj de 12 luni si peste, in populatia activa. Indicatorul serveste la
evaluarea progresului inregistrat in combaterea somajului de lunga durata.
Asa cum arata datele statistice, la nivel national, rata somajului de lunga
durata a fost in scadere ceea ce evidentiaza eficienta politicilor de ocupare
in combaterea efectelor somajului si incurajarea angajarii fortei de munca
din categoria somerilor de lunga durata
In 2007, rata somajului de lunga durata BIM pe total a fost de 3,2%,
din care pentru barbati 3,6% si pentru femei 2,7%. Diferenta dintre urban si
rural in ceea ce priveste rata somajului de lunga durata BIM se ridica, in
2007, la 1,5 puncte procentuale in defavoarea mediului urban (3,9% in
mediul urban si respectiv 2,4% in mediul rural). Rata somajului de foarte
lunga durata are o tendinta descendenta ajungand astfel in anul 2007 la o
valoare de 1,5% (1,9% in mediul urban si 1,1% in mediul rural).
108
Tabel nr. 50 - SOMAJUL DE LUNGA DURATA LA NIVEL NATIONAL , IN ANUL 2008

someri BIM cu durata somajului de 12 luni si peste
– persoane-
Sexe, medii, activitatate economica someri BIM care au lucrat inainte Grupe de varsta
a ultimului loc de munca Din care cu durata
15-24 25-35 35-44 45-54 55 ani si
Total somajului mai mare de
ani ani ani ani peste
12 luni
Total 257236 114781 23070 78874 78418 62581 14293
Agricultura 34367 * * 11568 10133 6795 *
Industrie si constructii 133065 67062 10286 31519 43080 38877 9303
Servicii 89801 42244 8830 35788 25204 16907 *
Masculin 161789 75511 15403 49441 44737 39519 12688
Agricultura 27147 * * 8977 7408 * *
Industrie si constructii 87160 46234 7337 21439 26372 23789 8223
Servicii 47481 25127 * 19027 10957 9850 *
Feminin 95447 39270 7667 29433 333681 23061 *
Agricultura 7221 * * * * * *
Industrie si construcsii 45906 20829 * 10081 16708 15088 *
Servicii 42321 17116 * 16760 14248 7057 *
Urban 187992 89194 14781 54718 58542 49410 10540
Agricultura 8520 * * * * * *
Industrie si construcsii 107455 53258 * 22897 36379 33903 7782
Servicii 72017 34229 7769 28257 19661 14138 *
Rural 69244 25588 8288 24156 19187 13171 *
Agricultura 25847 * * 8002 7631 * *
Industrie si construcsii 25612 13803 * 8623 6701 * *
Servicii 17577 7937 * 7532 * * *
Sursa: 2005 – 2007, INS, Anuarul Statistic al Romaniei”, 2008, ANOFM
109
Somerii care s-au aflat in somaj de lunga durata (12 luni si peste) au
reprezentat 41,3% din totalul somerilor BIM. Dintre somerii pe termen lung
66,7% erau barbati , iar 67,6% locuiau in mediu urban. Somajul pe termen
lung s-a manifestat pregnant in randul scolilor postliceale sau tehnice de
maistri 47,3%, in cazul absolventilor scolilor profesionale, complementare
sau de ucenici 45,1%. In anul 2008 se aflau in somaj de lunga durata
43,4% dintre tinerii de 15-24 ani si 43,3% dintre persoanele din grupa de
varsta 25-34 ani.
Incidenta somajului de lunga durata in randul tineretului a fost de
53,3%. Valori mai ridicate ale acestui indicator s-a inregistrat pentru femei
57,4% si pentru persoanele din mediul rural 58,6%.
110
Tabel nr. 51 - Rata somajul de lunga durata la nivel national comparativ cu nivelul regional
2006 2007 2008
Total Masculin Feminin Urban Rural Total Masculin Feminin Urban Rural Total Masculin Feminin Urban Rural
Rata șomajului de lunga durata

Total 4,1 4,7 3,3 4,7 3,2 3,2 3,6 2,7 3,9 3,2 2,4 2,9 1,8 2,9 1,7
din care
14,2 14,9 13,1 18,0 10,9 13,3 13,5 13,0 15,9 13,3 10,5 10,5 10,5 12,7 8,6
15-24 ani
25 ani si
3,3 3,9 2,6 4,0 2,5 2,5 2,9 2,0 3,2 2,5 1,8 2,2 1,2 2,4 1,1
peste
Incidenta somajului de lunga durata
Total 56,1 57,4 53,8 55,3 57,5 50,0 49,9 50,1 50,3 50,0 41,3 42,9 38,4 43,4 37,5
din care
67,4 69,2 64,7 65,9 69,8 66,1 64,2 69,5 64,3 66,1 56,3 55,6 57,4 54,6 58,6
15-24 ani
25 ani si
58,7 60,2 56,2 58,3 59,5 50,8 51,8 49,2 52,3 50,8 40,4 42,3 36,6 44,3 32,2
peste
111
Rata somajului a avut nivelul cel mai ridicat in randul tinerilor (15-24
ani). Rata somajului BIM de lunga durata (in somaj de un an si peste) a fost
in anul 2007 de 3,2%. Incidenta somajului BIM de lunga durata (ponderea
persoanelor aflate in somaj de un an si peste in total someri) a fost de
49,9%.
In anul 2007, somajul pe termen lung s-a manifestat in aproximativ
aceeasi masura pe sexe (49,9% in cazul barbatilor si 50,1%, in cazul
femeilor), dar si pe medii de rezidenta (49,4% in mediul rural si 50,3% in
mediul urban). Pentru tineri (15-24 ani), rata somajului de lunga durata (in
somaj de sase luni si peste) a fost de 13,3%, iar incidenta somajului de
lunga durata in randul tineretului de 66,1%.
Aceeasi tendinta de scadere a ratei somajului de lunga durata s-a
inregistrat si in anul 2008.
Incidenta somajului de lunga durata in randul tinerilor reprezinta
ponderea somerilor de 15-24 ani cu durata somajului de 6 luni si peste in
numarul total al somerilor din aceasta grupa de varsta.
Trebuie de asemenea luate in considerare desi cu limitele de rigoare
privind comparabilitatea, evolutiile ratei somajului conform definitiei
nationale. Aceasta variabila a pietei muncii a inregistrat evolutia cea mai
spectaculoasa in ultimii ani, practic injumatatindu-se din 2003 in 2008.
Evolutia acestui parametru esential al oricarei piete a muncii a reflectat cel
mai bine procesul de crestere economica accelerata, desi volatila, pe care
l-a inregistrat Romania dupa finalizarea proceselor de tranzitie de la plan la
piata, profitand si de avantajele unei economii globale aflata probabil intr-
una dintre cele mai lungi perioade de crestere economica continue
inregistrate in istorie. Practic rata somajului la nivelul anilor 2007 si 2008
(varful ciclului economic, cu rezerva de rigoare totusi a faptului ca
economia romaneasca nu poate manifesta ciclitati endogene, toate
miscarile ciclice fiind induse exogen deocamdata) era reflectarea atingerii
pragului ocuparii depline (“full employment”) la nivelul dat al productivitatii
muncii pentru momentul respectiv de timp.
Analizele efectuate pe piata muncii releva existenta unor
semnificative discrepante de gen. Astfel, in anul 2007, rata de ocupare a
femeilor din grupa de varsta 15-64 ani a fost cu 12% mai scazuta decat
cea a barbatilor, aceeasi discrepanta pastranduse si pe principalele grupe
de varsta: 8,1% (pp) pentru 15-24 ani, 12,1% (pp) pentru 25-54 ani si
16,7% (pp) pentru 55-64. Salariul realizat de femeile din Romania (luandu-
se in considerare populatia feminina salariata in toate ramurile economiei
nationale) a reprezentat 86,9% din cel al barbatilor, in anul 2006.
112
Tabel nr. 52 - Somajul de lunga durata la nivelul Regiunii de Sud Est , pe sexe– evolutii procentuale
– evolutii procentuale -
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Romania 51,5% 49,5% 53,9% 61,9% 58,9% 56,3% 56,1 49,9 42,9
Regiunea de Sud Est
SLD - media 42,49 36,05 24,19 18,71 15,53 28,56 21,19 27,33 25,79
BRĂILA 48,5% 33,9% 29,2% 24,4% 15,2% 39,9% 30,1% 39,2% 42,68%
BUZĂU 34,91% 35,22% 31,52% 30,73% 26,70% 12,03% 8,99% 10,84% 10,63%
GALAȚI 53.82 47.8 30.62 28.14 21.77 43.85 35.23 50.64 43.05
CONSTANȚA 50,7% 35.5% - - - 22.5% 25.7% 19.8% 15.54%
VRANCEA 30,1% 33,2% 13.8 % 10,1% 11,2 % 43,7% 26,4 % 27,4 % 28,0 %
TULCEA 36,91% 30,7% 15,83% 0,18% 2,8% 9,39% 0,73% 16,15% 14,88%
-AJOFM-urile din regiune-
113
Tabel nr. 53 - Rata locurilor de munca vacante, pe activitati ale economiei nationale:
Din care:
Agricultura, vanatoare și
Transport, depozitare și
Administrație publica și
Tranzacții imobiliare și
Hoteluri și restaurante
Pescuit si piscicultura
Celelalte activitați ale

Sanatate și asistența
economiei naționale
termica, gaze și apa
Total economie
Regiunea / Anii
Energie electrica și
Industrie extractiva
comunicații
Invațamant
alte servicii
Construcții
sivicultura
prelucratoare
Industrie
aparare
Comerț
sociala
Industrie
Rata locuri de munca vacante nivel național
2005 1,65 1,99 1,65 1,46 0,43 1,64 0,46 1,81 1,03 0,6 0,54 1,89 1,55 4,54 1,10 3,11 2,06
2006 1,78 2,30 0,23 1,57 0,27 1,77 0,39 1,33 0,84 0,68 0,64 2,43 1,56 6,13 0,82 3,88 1,96
2007 2,06 2,54 0,37 1,82 0,42 2,04 0,52 1,54 0,75 0,72 0,60 2,82 1,31 6,76 0,91 5,94 1,77
Rata locuri de munca vacante in Regiunea Sud Est
2005 1,22 1,55 3,90 1,10 0,28 1,23 0,30 0,60 1,38 0,19 0,33 1,70 0,84 3,46 0,51 3,02 1,83
2006 1,55 2,07 0,33 1,34 0,22 1,51 0,16 2,14 0,97 0,44 0,37 2,22 1,21 4,72 0,17 4,19 1,19
2007 1,70 2,89 0,16 1,64 0,35 1,84 0,29 1,30 0,56 0,93 0,36 2,33 1,00 5,25 0,07 5,51 1,52
SURSA: Cercetarea statistica asupra locurilor de munca vacante
114
Tabel nr. 54 - Rata locurilor de munca vacante, pe grupe majore de ocupatii
mașini și asamblori de
calificați in agricultura,
Specialiști cu ocupații
Operatori la instalații,
Agricultori și lucratori
silvicultura și pescuit
Tehnicieni, maiștri și
Muncitori necalificați
Lucratori operativi in
servicii, comerț și
lucratori calificați
Legislatori, inalți
Regiunea / Anii
Mesteșugari și
intelectuale și
administrativi
echipamente
funcționari și
conducatori
Funcționari
științifice
asimilați
asimilați
Total
Rata locuri de munca vacante nivel național
2005 1,65 0,88 2,63 1,29 1,45 1,38 2,23 1,63 1,51 1,85
2006 1,78 1,05 3,15 1,50 1,59 1,38 1,70 1,54 1,68 1,85
2007 2,06 1,28 3,21 2,08 1,82 1,64 1,71 1,81 2,02 2,05
Rata locuri de munca vacante in Regiunea Sud Est
2005 1,22 0,76 1,76 1,17 0,81 1,20 1,56 1,27 0,82 1,57
2006 1,55 0,86 2,48 1,45 1,18 1,22 1,74 1,82 1,25 1,49
2007 1,70 1,04 2,79 1,97 1,05 1,25 1,23 1,57 1,77 1,71
SURSA: Cercetarea statistica asupra locurilor de munca vacante
115
Tabel nr. 55 - Indemnizatii de somaj
2007 fata de
2006 2007
2006
Media lunara (lei / persoana)
Indemnizatie de somaj 259 321 62
Indemnizatie de somaj acordata

absolventilor institutiilor de invatamant
(inclusiv ajutor de integrare profesionala 162 180 18
acordat conform Legii nr.1/ 1991)
Fata de salariul minim brut pe economie
Puncte
Procente
procentuale
Indemnizatie de somaj 78,5 82,3 3,8
Indemnizatie de somaj acordata

absolventilor institutiilor de invatamant
(inclusiv ajutor de integrare profesionala 49,1 46,2 -2,9
acordat conform Legii nr.1/ 1991)
Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
116
In anul 2007, valoarea medie a indemnizatiei a fost de 321 lei, in

crestere fata de anul anterior cu 23,9% si a reprezentat 82,3% din salariul
minim brut pe economie (78,5% in anul 2006). Ponderea indemnizatiei de
somaj acordata absolventilor institutilor de invatamant in salariul minim brut
pe economie a inregistrat o scadere cu 2,9 puncte procentuale comparativ
cu anul precedent.
3.4.POPULATIA IESITA DIN SOMAJ
Tabel nr. 56 - Intrarile si iesirile de someri din evidentele Agentiilor

pentru Ocuparea Fortei Munca, pe motive, in anul 2008, la nivel national
Total an Din care Total an Din care

Motive
2007 femei 2008 femei
TOTAL INTRARI 1.060.578 447.666 920.026 399.136
Disponibilizari colective 31051 11848 20838 9829
Disponibilizari curente de personal 145375 68865 148029 72503
Reactivari de drepturi banesti ale
32621 15484 28980 14928
somerilor indemnizati
Reinnoiri de cereri de loc de munca ale
404961 157416 285716 108691
somerilor neindemnizati
Absolventi 39190 21206 45010 25641
Persoane revenite din armata dupa
929 - 14 -
satisfacerea stagiului militar
Persoane provenite din activitati
677 389 602 368
individuale
Persoane intrate la categoria someri
neindemnizati pentru solicitarea
170449 70206 149020 59628
adeverintei conform Legii nr.416/ 2001
privind venitul minim garantat
Alte situatii 235325 102252 241817 107548
TOTAL IESIRI 1153235 472489 884423 378533
Incadrari in munca pe perioada
358139 147498 297565 125061
nedeterminata
Incadrari in munca pe perioada
138901 51188 100009 38100
determinata
Refuz nejustificat de a se incadra sau
de a urma un curs de formare 2447 1018 1263 649
profesionala
Neprezentari la viza 14871 6170 10654 4944
Nereinnoire a cererii de loc de munca la 93160 44701 64096 32763
117
expirarea perioadei de indemnizatie

Plecare in strainatate 3992 2046 2509 1351
Incorporare in armata 4 - 14 -
Pensionare 5932 2634 4858 2254
Deces 327 65 283 65

Intrare in detentie 5 - 3 -
Intrare in concediu de maternitate 6235 4034 5746 4048
Nereinnoire a cererii de loc de munca a
526098 211489 392389 166517
somerilor neindemnizati
Alte situatii 3124 1646 5034 2781
SURSA:”Buletinul Statistic trimestrial 2(66) / 2009 in domeniul muncii si protectiei sociale”, Ministerul
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
118
3.5.POPULATIA INACTIVA
Populatia inactiva, conform AMIGO, in intervalul 2005 – 2008, a fost in usoara scadere atat la nivel
national (cu 1%) cat si la nivelul regiunii Sud – Est (cu 0,2%).
In regiunea Sud – Est, s-au inregistrat cresteri ale acesteia pentru persoanele de sex feminin si pentru cele
din mediul rural (cu 1,9%, respectiv cu 1,7%), cresteri superioare celor la nivel national (de 0,2%, pentru ambele
categorii de persoane).
Tabel nr. 57 – Populatia inactiva
2005 2006 2007 2008 Trim I 2008 Trim I 2009

Total populatie Total populatie Total populatie Total populatie Total populatie Total populatie
Grupe de varsta
=2.852.536 =2846512 =2.839.235 = 2.832.532 =2.834.854 =2.828.349
Persoane Persoane Persoane Persoane Persoane

active Persoane active active active active
Persoane Persoane Persoane Persoane Persoane Persoane
(ocupate active(ocupate (ocupate (ocupate (ocupate (ocupate
inactive inactive inactive inactive inactive inactive
+ someri + someri BIM) + someri + someri + someri + someri
BIM) BIM) BIM) BIM) BIM)
SUD
1.246.558 1.605.978 1.298.009 1.548.503 1.260.620 1.578.615 1.155.674 1.586.218 1.213.318 1.621.536 1.233.160 1.595.189
EST
sub 15
- 441.408 - 433.355 - 428.227 - 424.386 - 425.338 - 423.012
ani
15-24 146.142 302.147 142.717 293.726 133.832 291.032 100.282 287.945 124.665 293.673 128.957 280.430
25-34 345.172 113.224 349.132 107.847 334.321 119.920 305.537 120.867 323.004 127.490 323.065 123.157
119
35-44 308.435 84.476 327.702 73.893 325.000 84.836 310.706 91.286 332.213 84.616 337.610 87.592
45-54 285.819 129.616 302.125 107.258 287.179 113.909 258.196 116.579 265.000 128.760 278.026 105.458
55-64 108.271 178.919 121.978 174.085 118.735 187.284 126.355 183.530 116.848 196.418 123.633 200.014
65 si
51.931 356.976 54.063 358.633 63.074 351.888 54.612 362.276 50.853 366.393 40.487 376.908
peste
Total populatie = persoane active + persoane inactive

Persoane active = persoane ocupate + someri BIM
La nivelul perioadei analizate se observa ca ponderea populatiei inactive in total populatie a fost in mod
constant peste nivelul populatiei active din regiune. Cea mai mare parte a populatiei inactive provine din grupa
de varsta 65 ani si peste, inregistrand de exemplu in anul 2008 un numar de aproape 7 ori mai mare decat
populatia activa din aceeasi grupa de varsta.
120
CAPITOLUL IV – EDUCATIE SI INVATAMANT
4.1 SISTEMUL DE INVATAMANT

4.1.1. Invatamantul preuniversitar
Situatia invatamantul preuniversitar din Romania a fost in ultimii ani,
subiectul unor transformari profunde, pe majoritatea componentelor sale.
Desi de magnitudini si intensitati diferite in diverse perioade, schimbarile au
„atins” toate elementele importante ale sistemului, de la curriculum si
evaluare, la management si finantare, de la formarea cadrelor didactice, la
repozitionarea si restructurarea retelei scolare.14
In prezent, sistemul de educatie si formare initiala, este structurat pe
urmatoarele niveluri:
• Invatamant prescolar: grupa mica; grupa mijlocie; grupa mare,
pregatitoare pentru scoala;
• Invatamant primar: clasele I - IV;
• Invatamant secundar, care cuprinde:
- invatamant secundar inferior, organizat in doua cicluri care se succed:
gimnaziu, clasele V - VIII, si ciclul inferior al liceului sau scoala de arte
si meserii, clasele IX - X;
- invatamant secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI -
XII/XIII, precedat, dupa caz, de anul de completare;
• Invatamant postliceal: scoala postliceala si scoala de maistri;
• Invatamant superior: invatamant universitar si invatamant
postuniversitar.
Sistemul national de invatamant cuprinde si educatia permanenta.
Accesul la o specializare poate fi asigurat pe doua rute scolare:

a) Ruta directa de profesionalizare, denumita si liceul tehnologic,
care include:
• Ciclul inferior, care cuprinde clasele a IX-a si a X-a, conducand catre
obtinerea de competente generale necertificabile in trei profiluri:
resurse naturale si protectia mediului, tehnic si servicii;
• Ciclul superior, care cuprinde clasele a XI-a si a-XII-a, conducand
catre obtinerea nivelului 3 ISCED;
b) Ruta progresiva de profesionalizare denumita ruta profesionala
care include:
14
Vezi STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE din perspectiva invatarii pe
parcursul intregii vieti.
121
• Ciclul inferior, clasele a IX-a si a X-a, scoala de arte si meserii, ce

permite obtinerea certificatului de calificare de nivel 1; Clasa a XI-a,
anul de completare, ce permite obtinerea certificatului de calificare de
nivel 2; aceasta clasa reprezinta in acelasi timp o pasarela catre
urmatorul nivel de calificare;
• Ciclul superior, clasele a XII-a si a XIII-a, organizate in liceele
tehnologice, ce permite obtinerea certificatului de calificare de nivel 3 si
corespunzator nivelului 3 ISCED.
Liceul, cu durata de patru ani pentru invatamantul de zi si cinci ani

pentru invatamantul seral, este organizat pe trei filiere: teoretica, tehnologica
si vocationala.
Filiera tehnologica este organizata pe 3 profiluri de formare
profesionala care se relationeaza cu domeniile de formare profesionala:
- Profilul tehnic, ce include domeniile: mecanica, electric, electronica si
automatizari, constructii, instalatii si lucrari publice, textile-pielarie,
fabricarea produselor din lemn, productie media;
- Profilul servicii, ce include domeniile: turism si alimentatie, economic,
comert;
- Profilul resurse naturale si protectia mediului, ce include domeniile:
agricultura, silvicultura, protectia mediului, industrie alimentara.
In cadrul fiecarui profil se asigura pregatirea pentru diverse calificari

profesionale. Scoala de arte si meserii si anul de completare sunt structurate
pe domenii si calificari profesionale.
Calificarile pentru care se asigura pregatirea profesionala prin

invatamant preuniversitar sunt aprobate prin Hotarare de Guvern in urma
consultarii si cu partenerii sociali constituiti in Comitete sectoriale.
Atat unitatile de invatamant public cat si privat sunt supuse procesului de
evaluare si acreditare a programelor de studiu si calificari profesionale in
concordanta cu metodologia de asigurare a calitatii, conform careia unitatile
de invatamant profesional si tehnic trebuie sa intocmeasca rapoarte anuale
de autoevaluare si planuri anuale de imbunatatire ce fac obiectul auditului
extern. Aceste metodologii au fost introduce in sistem incepand cu anul 2006.
Programul ”A Doua Sansa” reprezinta o initiativa a Ministerului Educatiei,

Cercetarii si Inovarii care vine in intampinarea unei probleme des intalnita in
comunitatile defavorizate: existenta unui numar mare de persoane care au
depasit varsta legala de scolarizare, fara insa a fi reusit sa participe complet
sau deloc la propria lor educatie, la nivelul invatamantului obligatoriu.
122
In acest context, programul ”A Doua Sansa” ofera posibilitatea

continuarii si finalizarii studiilor obligatorii fara a fi necesara intreruperea
activitatii profesionale sau familiale (situatia programelor de ”A doua sansa” si
alte programe de educatie a adultilor autorizate, derulate la nivelul Regiunii
Sud-Est este prezentata in anexe, punctul A)15.
Programul este structurat pe doua nivele: A Doua Sansa – invatamant
primar si A Doua Sansa – invatamant secundar inferior – acesta din urma
avand si o componenta de pregatire profesionala.
Nu exista o limita superioara de varsta pentru cei care doresc sa se
inscrie in acest program. Conditia este ca acestia sa fi depasit varsta legala
pentru a fi incadrati (reincadrati) in invatamantul de masa.
Pentru a stabili cat mai exact nivelul de cunostinte si competente al
cursantilor, si a identifica, in consecinta, nevoile educationale ale acestora,
inscrierea in program este urmata de organizarea unor interviuri individuale.
La terminarea cursurilor corespunzatoare invatamantului primar si,
respectiv, invatamantului secundar inferior, cursantul beneficiaza de un
Certificat de absolvire. In plus, in cazul in care a promovat si componenta de
calificare profesionala aferenta programului A Doua Sansa invatamant
secundar inferior, cursantul beneficiaza de un Certificat de calificare
profesionala nivel 1 si Portofoliul personal pentru educatie permanenta.
Pe parcursul programului, cursantul primeste adeverinte pentru fiecare
modul promovat. Pentru programul A Doua Sansa – invatamant secundar
inferior este importanta promovarea anilor de studiu in baza numarului de
credite acumulat. Intregul program este echivalat cu 60 de credite dintre care
30 de credite pentru educatia teoretica de baza si 30 de credite pentru
pregatirea profesionala.
De asemenea, dat fiind faptul ca cei mai multi dintre cursantii A Doua
Sansa provin din medii defavorizate, iar unii dintre ei se confrunta cu mari
dificultati de ordin personal sau familial, componenta de consiliere reprezinta
o prioritate in cadrul programului. Cadrele didactice care lucreaza in
programul A Doua Sansa beneficiaza de cursuri de formare, in vederea
insusirii atat a noilor tehnici de predare – invatare – evaluare, cat si a
tehnicilor de consiliere si de educatie a adultilor.
A) SITUATIA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR LA NIVEL

NATIONAL
Analiza situatiei educatiei si formarii a pornit de la pozitionarea

Romaniei, la nivelul anului 2007, in raport cu indicatorii Strategiei Lisabona:
15
Vezi, Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, Anexe educatie
123
ROMANIA MEDIA TINTA UE

INDICATORII STRATEGIEI LISABONA*
2007 (2000) UE 2007 2010
Parasirea prematura a sistemului de educatie** 19,2% (22%) 14,8% Max. 10%
Ponderea populatiei de 22 de ani care a

absolvit nivelul de invatamant secundar 77,4% (76,1%) 78,1% Min. 85%
superior
Ponderea elevilor de 15 ani care nu reusesc sa
atinga nici macar nivelul cel mai scazut de 53,5% (40,3%) 24,1% 15%
performanta (PISA 2006)
Rata de crestere anuala a numarului de
absolventi in domeniile matematica, stiinte si 5,5% - realizat 4,4% 1,4%
tehnologie (2000-2006)
Participarea adultilor la invatare pe parcursul 1,3% (0,9%) 9,7% 12,5%
intregii vieti
* vezi “Raportul asupra progresului inregistrat in vederea atingerii obiectivelor Lisabona cu privire la
Educatie si Formare, Indicatori si Tinte, 2008” - SEC(2008) 2293, Comisia Europeana;
**Indicatorul se refera la populatia de 18-24 de ani care a finalizat doar invatamantul secundar inferior
(sau mai putin) si nu urmeaza nici o forma de educatie sau formare profesionala.
Speranta medie de viata scolara era in Romania (in 2006) de 15,6 ani
fata de 17,2 ani in UE, iar proportia din populatia intre 15 si 64 de ani
cuprinsa in invatamantul de toate gradele era de 47,5%.
In Romania, in anul scolar 2007-2008, populatia scolara cuprinsa in toate

nivelurile de educatie era distribuita pe regiuni de dezvoltare astfel: Nord –Est
– 17,0%, Sud-Est – 11,6%, Sud-Muntenia – 12,6%, Sud-Vest Oltenia – 9,8%,
Vest- 9%, Nord-Vest- 12,7%, Centru – 11,6% si Bucuresti-Ilfov - 15,7%.
124
Grafic nr. 33 – Populatia scolara la nivel national
Sursa: Starea Sociala si economica a Romaniei, INS
B) SITUATIA INVATAMANULUI PREUNIVERSITAR LA NIVELUL

REGIUNII SUD – EST
• EVOLUTIA POPULATIEI SCOLARE LA NIVELUL REGIUNII

SUD-EST
Analizand comparativ evolutia populatiei scolare la nivelul Regiunii

Sud - Est, pe niveluri de educatiei se constata scaderea numarului de elevi, in
special in invatamantul gimnazial, primar si invatamantul profesional. In
schimb numarul populatiei scolare la nivelul prescolar si liceal se mentine
relativ constant, daca comparam anul scolar 2005-2006 cu anul scolar
2008-2009.
125
Grafic nr. 34 - Populatia scolara pe niveluri de educatie, la nivelul

Regiunii Sud-Est
Evoluţia populaţiei şcolare în Regiunea Sud-Est
140000
120000
100000
Nr. de elvi
80000
60000
40000
20000
0
Postliceal si
Prescolar Primar Gimnazial Liceal Profesional
de maistri
2005-2006 81654 121462 122313 97062 38116 5142
2006-2007 81933 118581 117738 97809 32614 4653
2007-2008 82535 111586 118160 97949 29035 5905
2008-2009 81811 111055 114342 96270 24330 6973
2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009
Sursa: INS – Anuare statistice pentru anii scolari 2005-2006, 2006-2007, 2007-2008 si Caiete
statistice pentru educatie pentru anul scolar 2008-2009. Nota: datele se refera la invatamantul public si privat
la inceput de an scolar.
Analiza evolutiei populatiei scolare pe fiecare nivel de educatie,

evidentiaza urmatoarele:
• In invatamantul prescolar, in perioada cuprinsa intre anii scolari
2005-2006 si 2007-2008 s-a inregistrat o usoara crestere a numarului
de copii, dar in anul scolar 2008-2009 scaderea a fost semnificativa,
ajungand aproape la valoarea din anul scolar 2005-2006;
• Invatamanul primar inregistreaza o scadere importanta a numarului de
elevi (peste 10000) in anul scolar 2008-2009 comparativ cu situatia
existenta la nivelul anului scolar 2005-2006. Scaderea reprezinta 8,6%
din numarul de elevi cuprinsi in anul scolar 2005-2006;
• La invatamanul gimnazial se inregistreaza, in perioada analizata, o
scadere de aproape 8000 elevi ceea ce reprezinta 6,5% din numarul de
elevi cuprinsi in anul scolar 2005-2006;
• La invatamantul liceal, situatia este mai echilibrata, chiar daca
tendinta este usor descrescatoare, nu sunt diferente semnificative de la
un an scolar la altul;
126
• Invatamantul profesional inregistreaza o scadere spectaculoasa, de

peste 13700 de elevi, de la 38116 elevi in anul scolar 2005 - 2006 la
24330 in anul scolar 2008 – 2009. Aceasta scadere reprezinta 36,2%
din numarul de elevi cuprinti in anul scolar 2005-2006
• Invatamanutul postliceal si de maistri este singurul care a inregistrat
o crestere a numarului de elevi in perioada analizata, de la 5148 elevi in
2005 – 2006, la 6973 elevi in 2008 – 2009, ceea ce reprezinta o
crestere cu 35,6%.
• EVOLUTIA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC
Evolutia cuprinderii in invatamantul profesional si tehnic in perioada

cuprinsa intre anii scolari 2005-2006 si 2008-2009 arata o mentinere a
ponderii IPT din totalul elevilor cuprinsi in liceu si invatamantul profesional
intre 61,4% si 63,1%. Se constata insa ca in timp ce la liceul tehnologic
ponderea a crescut de la 34,9% in 2004-2005 la 41,2% in 2008-2009, la
invatamantul profesional aceasta a scazut de la 28,2% la 20,2%. In valori
absolute, numarul elevilor cuprinsi in liceul tehnologic a crescut, in perioada
analizata, cu peste 2500 in timp ce numarul celor cuprinsi in invatamantul
profesional a scazut cu peste 14500.
Tabel nr. 58 - Evolutia scolarizarii in invatamantul liceal si invatamantul

profesional in Regiunea Sud Est
Ponderea
Invatamant Invatamant Invatamant Total liceal Ponderea Ponderea
Anul Invatamant Total invatamantului
liceal filiera liceal filiera liceal filiera si IPT din invatamantului
scolar profesional IPT liceal filiera
tehnologica teoretica vocationala profesional total profesional
tehnologica
2005-
47221 38116 85337 43308 6533 135178 63.1% 34.9% 28.2%
2006
2006-
49599 32614 82213 42094 6116 130423 63.0% 38.0% 25.0%
2007
2007-
51068 29035 80103 41212 5669 126984 63.1% 40.2% 22.9%
2008
2008-
49742 24330 74072 41250 5278 120600 61.4% 41.2% 20.2%
2009
Sursa: INS Caiete statistice pentru educatie. Nota: datele se refera la invatamant public si privat la inceput
de an scolar
127
Grafic nr. 35 - Evolutia ponderilor IPT
Evoluţia ponderilor IPT

70.0%
60.0%
63.1%
63.0%
63.1%
61.4%
50.0%
40.0%
41.2%
40.2%
38.0%
34.9%
30.0% 28.2%
25.0%
20.0%
22.9%
20.2%
10.0%
0.0%
2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009
Anul şcolar
Ponderea IPT din total
Ponderea învăţământului liceal filiera tehnologică
Ponderea învăţământului profesional
Analiza evolutiei intrarilor in IPT la invatamantul de zi, invatamant public,

arata o serie de adaptari ale ofertei de formare profesionala initiala in
concordanta cu recomandarile Planului Regional de Actiune pentru
Invatamant (PRAI) pentru ponderile pe profiluri si domenii de formare
profesionala.
Astfel, la liceul tehnologic, se constata urmatoarele evolutii, pe profiluri:

• La profilul tehnic numarul de elevi cuprinsi in clasa a IX-a a scazut cu
peste 2100 in perioada cuprinsa intre anii scolari 2004-2005 si
2008-2009. Ponderea profilului tehnic a scazut de la 57,9% in anul
scolar 2004-2005 la 46,5% in anul scolar 2008-2009;
• La profilul servicii, desi numarul de elevi cuprinsi in clasa a IX-a a
ramas aproximativ constant, in jurul valorii de 2300 elevi, ponderea
acestui profil a crescut in perioada analizata de la 24,9% la 32,2%;
• Profilul resurse naturale si protectia mediului a avut o evolutie
fluctuanta a numarului de elevi cuprinsi in clasa a IX-a, intre 1650 elevi
in anul scolar 2004-2005 si 1585 elevi in anul scolar 2008-2009. Ca
pondere, profilul resurse naturale si protectia mediului a cunoscut o
crestere continua, de la 17,2% in anul scolar 2004-2005 la 21,4% in
anul scolar 2008-2009.
Situatia detaliata pe numarul de elevi cuprinsi in clasa a IX-a la liceul

tehnologic si la SAM, in ultimii cinci ani este prezentata in tabelul de mai jos.
128
Tabel nr. 59 - Distributia numarului de elevi pe profile si domenii de formare

profesionala la clasa a IX-a liceu tehnologic si SAM, la nivelul Regiunii Sud –
Est
Specificatie An scolar
2005 - 2006 - 2007 -
2004-2005 2008- 2009
2006 2007 2008
A. Elevi cuprinsi in cl. IX SAM,
15280 13336 10853 9642 7405
din care, pe domenii
mecanica 4507 3494 2835 2422 2068
electromecanica 689 558 609 388 379
electronica automatizari 137 161 269 332 150
chimie industriala 132 143 106 77 34
materiale de constructii** 161 82 43 55 22
electric 1127 942 604 606 439
constructii,instalatii si
1101 1094 874 850 613
lucr.publice
agricultura 1408 1248 851 660 417
silvicultura 58 60 81 85 44
comert 474 710 815 979 665
turism si alimentatie 1667 1457 1475 1270 1135
ind. alimentara 981 1122 970 951 707
fabric.prod.din lemn 577 515 248 209 186
ind.textila si pielarie 1946 1540 897 610 420
tehnici poligrafice 25 0 0 0 0
estetica si igiena corpului
290 210 176 148 126
omenesc
B. Numar elevi cuprinsi in
clasa a IX-a,liceu–filiera
9595 7913 7175 6772 7423
tehnologica, din care, pe
profiluri:
-tehnic 5560 4259 3465 3160 3450
-servicii 2385 2337 2286 2269 2388
-resurse naturale si protectia
1650 1317 1424 1343 1585
mediului
Sursa: PRAI Sud Est 2009 – 2013, pe baza datelor furnizate de ISJ
129
Tabel nr. 60 - Ponderile numarul de elevi pe profile si domenii de formare

profesionala la clasa a IX-a liceu tehnologic si SAM, la nivelul Regiunii Sud –
Est
An scolar
2004-2005 2005 -2006 2006 -2007 2007 -2008 2008- 2009
A. Total elevi cl. a IX-a SAM - ruta

15280 13336 10853 9642 7405
progresiva din care, % pe domenii:
mecanica 29.5 26.2 26.1 25.1 27.9
electromecanica 4.5 4.2 5.6 4.0 5.1
electronica automatizari 0.9 1.2 2.5 3.4 2.0
chimie industriala 0.9 1.1 1.0 0.8 0.5
materiale de constructii** 1.1 0.6 0.4 0.6 0.3
electric 7.4 7.1 5.6 6.3 5.9
constructi 7.2 8.2 8.1 8.8 8.3
agricultura 9.2 9.4 7.8 6.8 5.6
silvicultura 0.4 0.4 0.7 0.9 0.6
comert 3.1 5.3 7.5 10.2 9.0
turism si alimentatie 10.9 10.9 13.6 13.2 15.3
ind. alimentara 6.4 8.4 8.9 9.9 9.5
fabricarea produselor din lemn 3.8 3.9 2.3 2.2 2.5
Industrie textila si pielarie 12.7 11.5 8.3 6.3 5.7
tehnici poligrafice 0.2 0.0 0.0 0.0 0.0
estetica si igiena corpului omenesc 1.9 1.6 1.6 1.5 1.7
B. Total elevi cl. a IX-a Liceu
tehnologic - ruta directa din care, 9595 7913 7175 6772 7423
% pe profile:
-tehnic 57.9 53.8 48.3 46.7 46.5
-servicii 24.9 29.5 31.9 33.5 32.2
-resurse naturale si protectia 17.2 16.6 19.8 19.8 21.4
mediului
Sursa: PRAI Sud Est 2009 – 2013, pe baza datelor furnizate de ISJ
130
Grafic nr. 36 - Evolutia ponderilor elevilor cuprinsi in clasa a IX-a liceu

tehnologic, pe profile, la nivelul Regiunii Sud – Est
Evoluţia ponderilor elevilor cuprinşi în clasa a IX-a,

liceu tehnologic, pe profiluri, în Regiunea Sud Est
70.0
57.9
60.0 53.8
48.3 46.7 46.5
50.0
40.0 33.5
31.9 32.2
%
29.5
30.0 24.9
19.8 19.8 21.4
20.0 17.2 16.6
10.0
0.0
2004-2005 2005 -2006 2006 -2007 2007 -2008 2008- 2009
-tehnic -servicii -resurse naturale şi protecţia mediului
In ceea ce priveste Scoala de Arte si Meserii, cuprinderea in clasa a

IX-a a suferit modificari substantiale in ultimii cinci ani, in sensul diminuarii
numarului total de elevi. Analizand situatia la nivel regional se constata ca
cele mai importante modificari se intalnesc in cazul domeniilor:
- Turism si alimentatie – crestere a ponderii domeniului de la 10,9% in

2004-2005 la 15,3% in 2008-2009;
- Comert – crestere a ponderii domeniului da la 3,1% in 2004-2005 la
9 % in 2008-2009;
- Constructii - crestere a ponderii domeniului da la 7,2% in 2004-2005 la
8,3 % in 2008-2009;
- Industrie alimentara - crestere a ponderii domeniului da la 6,4% in
2004-2005 la 9,5 % in 2008-2009;
- Electronica si automatizari - crestere a ponderii domeniului da la 0,9%
in 2004-2005 la 2 % in 2008-2009;
- Agricultura – scadere a ponderii domeniului da la 9,2% in 2004-2005 la
5,6 % in 2008-2009;
- Industrie textila si pielarie - scadere a ponderii domeniului da la 12,7%
in 2004-2005 la 5,7 % in 2008-2009;
131
- Mecanica - scadere a ponderii domeniului da la 29,5% in 2004-2005 la

27,2 % in 2008-2009.
Grafic nr. 37 - Evolutia ponderilor elevilor cuprinsi in clasa a IX-a SAM, pe

domenii de formare profesionala, la nivelul Regiunii Sud – Est
Evoluţia ponderilor elevilor cuprinşi în clasa a IXa- SAM, pe domenii de

35.0 formare profesională, în Regiunea Sud Est
30.0
25.0
20.0
15.0
10.0
5.0
0.0
e
la
ic
ic
ia
tr
f
le
ec
r
ra
st
ig
el
du
di
ol
d.
in
ip
ro
ie
ic
.p
im
hn
ic
ch
br
te
fa
2004-2005 2005 -2006 2006 -2007 2007 -2008 2008- 2009
• RATA ABANDONULUI IN INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR
Rata abandonului scolar in invatamantul primar si gimnazial, la nivel

national, a crescut de peste 3 ori in anul scolar 2006-2007 fata de 2000-2001.
Comparativ cu anul scolar 2005-2006, rata abandonului scolar s-a situat in
anul scolar 2006-2007 cu 0,2% mai mare. In aceeasi perioada s-a inregistrat
o crestere cu 0,5% a ratei abandonului pentru nivelul secundar superior
(liceal si profesional).
132
Grafic nr. 38 – Rata abandonului scolar in invatamantul primar si

gimnazial, pe sexe si medii de rezidenta, in anul scolar 2006-2007
Rata abandonului scolar in invatamantul primar si

gimnazial
Total 2%
Feminin 1,80%
Masculin 2,20%
Urban 2,20%
Rural 1,80%
0,00% 0,50% 1,00% 1,50% 2,00% 2,50%
Sursa: Starea sociala si economica a Romaniei, Date Statistice, INS
In invatamantul primar si gimnazial nu exista diferente mari pe sexe ale

ratei abandonului (2,2% masculin, 1,8% feminin); in mediul rural aceasta este
mai ridicata in invatamantul gimnazial decat in cel primar. Totodata in anul
scolar 2006-2007, rata abandonului inregistrat in invatamantul primar si
gimnazial in mediul rural a fost de 1,8%, in timp ce in urban a fost de 2,2%.
Anul scolar 2006-2007 s-a remarcat prin rate mari ale abandonului scolar
urmatoarele regiuni de dezvoltare: pentru mediul urban regiunile
Sud-Muntenia (2,7%) si Nord-Est (2,6%), iar pentru cel rural regiunea
Vest(2,6%).
• ANALIZA RATEI ABANDONULUI SCOLAR LA NIVELUL REGIUNII

SUD-EST
La nivelul Regiunii Sud-Est, rata abandonului scolar a inregistrat valori

diferite dupa cum urmeaza:
• In invatamantul primar se observa o crestere a ratei abandonului
scolar in perioada 2004-2007 atat la nivel regional cat si la nivelul tuturor
judetelor regiunii. De asemenea, se constata ca in toti anii, rata abandonului
la nivelul regiunii este superioara mediei nationale.
- In judetele Braila, Buzau si Galati se inregistreaza rate ale abandonului
scolar mia mici decat media regionala.
- Cele mai mari rate ale abandonului scolar le inregistreaza in anul scolar
2006-2007 judetele: Constanta, Vrancea si Tulcea, peste media
regionala.
133
Tabel nr. 61 - Rata abandonului scolar in invatamantul primar, la nivelul

Regiunii Sud-Est
Invatamantul Regiunea
Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea RO
primar Sud Est
2004-2005 1,6 1 1,7 1,1 1,6 2,1 1,5 1,3
2005-2006 1,5 1,2 2 1,1 2,2 2,2 1,7 1,5
2006-2007 1,6 1,3 2,6 1,2 2,2 2,4 1,9 1,7
Sursa: INS, Anuare statistice
• In invatamantul gimnazial, ca si in cazul invatamantului primar se

constata o crestere a ratei abandonului in perioada analizata, la nivelul regiunii
si al tuturor judetelor. In toti cei trei ani scolari analizati rata abandonului la
nivel regional este superioara mediei nationale. Judetele cu rata a abandonului
peste media regionala sunt: Braila, Constanta, Tulcea si Vrancea.
Tabel nr. 62 - Rata abandonului scolar in invatamantul gimnazial, la nivelul

Regiunii Sud-Est
gimnazial Sud Est
2004-2005 2,6 1,7 2,5 1,5 1,9 3,3 2,2 2
2005-2006 2,3 2 2,7 1,5 3,7 3,2 2,4 2,1
2006-2007 2,3 1,8 3,5 1,8 3,5 3,7 2,7 2,3
Sursa: INS Anuare statistice
• In invatamatul liceal rata abandonului scolar a inregistrat la nivel

regional, in perioada analizata, o crestere deosebita. Astfel, de la 2,2% in
anul scolar 2004-2005 s-a ajuns la 3,8% in anul scolar 2006-2007. In ultimii
doi ani scolari analizati rata la nivel regional a fost superioara mediei
nationale. Judetele Braila, Constanta si Tulcea au inregistrat o crestere de
peste 100% a ratei abandonului in perioada analizata. In anul scolar
2006-2007 au inregistrat rate sub media regionala doar judetele Buzau si
Constanta.
Tabel nr. 63 - Rata abandonului scolar in invatamantul liceal, la nivelul
Regiunii Sud-Est
liceal Sud Est
2004- 2005 2,4 1,5 1,5 3,2 1,7 3,6 2,2 2,3
2005-2006 5,2 2,6 2,5 2,6 2 4,3 3 2,7
2006-2007 5 2,6 3 4,4 3,6 5,3 3,8 3,3
Sursa: INS, Anuare statistice
134
• In invatamantul profesional se inregistreaza cele mai mari rate ale

abandonului scolar. La nivel regional ratele abandonului scolar sunt in toti cei
trei ani scolari analizati in crestere si superioare mediei nationale. Toate
judetele regiunii au inregistrat cresteri ale ratelor abandonului scolar in
perioada analizata. Cu exceptia judetului Galati, toate celelalte judete au rate
ale abandonului peste media regionala in anul scolar 2006-2007. Este de
remarcat faptul ca in judetul Braila rata abandonului scolar aproape s-a triplat
in cei trei ani scolari (de la 5,6% la 15,1%). Judetele cu cresteri semnificative
ale ratei abandonului sunt Buzau (de la 5,3% la 9%), Constanta(de la 4,9% la
8%), Tulcea (de la 6,5% la 8,8%) si Vrancea (de la 10,9% la 13,9%)
Tabel nr. 64 - Rata abandonului scolar in invatamantul profesional, la nivelul

Regiunii Sud-Est
liceal Sud Est
2004- 2005 5,6 5,3 4,9 5 6,5 10,9 5,9 5.5
2005-2006 11,6 6,8 7,8 8,3 9,3 6,8 8,3 7,4
2006-2007 15,1 9 8 5,6 8,8 13,9 9,3 8,2
Sursa: INS Anuare statistice
• In invatamantul postliceal (scoala postliceala si scoala de maistrii)

ca si in cazul celorlalte niveluri de invatamant Regiunea Sud-Est inregistreaza
rate ale abandonului scoalar peste mediile nationale in toti cei trei ani scolari
analizati. Spre deosebire de celelate niveluri de invatamant la invatamantul
postliceal s-a inregstrat o evolutie descrescatoare a ratei abandonului, in
ultimul an scolar analizat, valoarea regionala apropiindu-se de cea nationala
la 0,2 puncte procentuale (7,7% la nivel regional, fata de 7,5% la nivel
national). Se constata mari decalaje intre judetele regiunii. Astfel, in timp ce in
judetul Tulcea, ratele abandonului au avut variatii intre 0,2% si 2,6%, in
judetul Braila aceste variatii au fost intre 7,1% si 20,3%. Judetele regiunii care
au inregistrat o scadere a ratei in cei trei ani scolari sunt: Braila si Vrancea,
in celelalte judete inregistrandu-se cresteri. In ultimul an scolar analizat
judetele Buzau si Vrancea detin rate ale abandonului scolar peste media
regionala.
135
Tabel nr. 65 - Rata abandonului scolar in invatamantul postliceal si de maistri,

la nivelul Regiunii Sud-Est
Invatamantul Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea Regiunea RO
liceal Sud Est
2004- 2005 17,4 5,5 5,9 6 1,5 19.4 10,2 9,2
2005-2006 20,3 0,4 6,5 13,6 0,2 13,9 9,7 8,6
2006-2007 7,1 9,7 6,8 7,6 2,6 9,6 7,7 7,5
Sursa: INS - Anuare statistice
• RATA DE PARASIRE TIMPURIE A SISTEMULUI DE

EDUCATIE DE CATRE TINERII CU VARSTA CUPRINSA IN
INTERVALUL 18-24 ANI, DIN CARE IN TVET16
Indicatorul se raporteaza la tinerii din grup de varsta 18-24 de ani care

au parasit sistemul de educatie, cu doar invatamantul secundar inferior sau
mai putin (maxim ISCED 2) absolvit.
La nivel national valorile ratei de parasire timpurie, desi in scadere in
ultimii ani, se mentin inca ridicate, peste valorile medii europene si de
aproape 2 ori mai mari decat benchmark-ul european care prevede pentru
anul 2010 o rata a abandonului scolar timpuriu de maxim 10% . Rata este
superioara la populatia de sex masculin fata de cea de sex feminin.
Tabelul nr. 66 - Rata de parasire timpurie a sistemului educational –

tineri 18-24 ani (%)
Rata de parasire timpurie*) a sistemului educational - tineri 18-24 ani

(%)
Romania UE-27
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2007
TOTAL 23,2 23,2 23,6 * 20,8 19,0 19,2 15,2
Masculin 24,3 24,7 24,9 * 21,4 19,1 19,2 17,2
Feminin 22,1 21,7 22,4 * 20,1 18,9 19,1 13,2
Sursa: Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu
16
Vezi - Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013
136
Conform datelor INS, Regiunea Sud-Est, cu toate progresele inregistrate in

perioada 2002-2007, se plaseaza pe ultimul loc intre regiunile de dezvoltare
ale Romaniei in ceea ce priveste rata de parasire timpurie a sistemului
educational cu 23,7%.
Tabel nr.67 - Rata de parasire timpurie a sistemului educational a tinerilor

(18-24 ani), in perioada 2002 - 2007
*)
Rata de parasire timpurie a sistemului educational a tinerilor (18-24 ani) , in perioada 2002 - 2007
-%-
RURAL
TOTAL MASCULIN FEMININ URBAN
Total Romania
2002 22,9 23,7 22,1 10,3 40,7
2003 22,7 23,9 21,5 9,8 41,4
2004 23,4 24,9 21,8 11,5 40,6
2005 20,8 21,6 19,9 9,6 38,0
2006 19,3 19,6 19,0 8,7 36,1
2007 18,8 19,0 18,5 9,1 34,1
2. Sud-Est
2002 23,4 25,4 21,3 8,8 48,5
2003 22,8 24,2 21,3 9,1 46,7
2004 28,4 31,7 24,9 14,1 50,2
2005 25,8 27,2 24,4 13,1 47,0
2006 23,3 23,1 23,5 12,4 41,5
2007 23,7 24,9 22,4 13,3 41,1
*Proportia populatiei de 18-24 ani cu nivel de educdatie elementar (scazut) care nu urmeaza nicio forma de
instruire in ultimele patru saptamanin precedente interviului, in total populatie de 18-24 ani
Sursa: INS - Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO)
Abandonul scolar reprezinta o problema grava cu care se confrunta

societatea contemporana. Pentru a putea reduce numarul abandonurilor
scolare un prim pas ar consta in identificarea si analizarea cauzelor ce
conduc la acest fenomen:17
- Scolile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, saracie si

lipsa oportunitatilor de succes socio-profesional pentru absolventi. Lipsiti de
motivatie, multi dintre elevii claselor gimnaziale renunta in primii ani de studiu,
ramanand sa dea o mana de ajutor in gospodariile proprii sau, muncind ca
zilieri la oameni mai avuti din sate.
17 ”
Abandonul scolar in contextul societatii romanesti” – articol internet
137
Saracia comunitatilor din zonele defavorizate limiteaza posibilitatile

parintilor de a oferi copiilor resursele necesare educatiei. Aceasta stare
provoaca deseori, exploatarea copiilor prin munca de catre parinti.
Tendinta de a considera ca familiile din zonele defavorizate nu
valorizeaza pozitiv importanta educatiei este superficiala. Lipsa interesului
pentru scoala se explica prin presiunile de ordin economic, prin dezamagirile
personale ale parintilor si prin lipsa de cultura a comunitatii care poate fi
susceptibila fata de institutiile formale.
Aceste cauze ar putea fi eliminate prin orientarea fondurilor disponibile

spre scoli din asemenea zone, prin stabilirea unor legaturi cu centre de
instruire existente, prin asigurarea unei infrastructuri care sa asigure
transportul elevilor dar, si asigurarea hranei pentru elevi care au domiciliul la
distante mari de scoala.
- Cultura de origine a elevilor – cercetarile din domeniul educational au

relevat faptul ca mediul socio-cultural de provenienta al elevilor este una
dintre cele mai importante variabile in reusita sau esecul scolar si profesional
al elevului. Este foarte importanta atitudinea familiei in raport cu scoala.
Cunoasterea acestor atitudini si identificarea surselor de posibile tensiuni sau
blocaje manifestate in raport cu cariera scolara a tinerilor constituie un factor
important in prevenirea abandonurilor.
Climatul familial – are un rol hotarator in cauzele de abandon scolar.
Astfel, dezorganizarea vietii de familie, consecinta a divortului, climatul
familial conflictual si imoral, excesiv de permisiv, divergenta metodelor
educative si lipsa de autoritate a parintilor, atitudinea rece, indiferenta sau
dimpotriva, tiranica a acestora, sunt cateva aspecte care conduc spre
abandonul scolar.
- Factor de natura sociala si economica – cum ar fi: crize politice,
economice, sociale si morale, prabusirea sistemului de protectie sociala,
confuzia sau absenta unor norme sau valori – sunt alte cauze care conduc la
dezorientarea elevilor, indepartarea lor de mediul educational si in final –
abandon scolar.
- Factorii de natura educationala – insubordonare fata de normele si
regulile scolare, chiul, absenteism, repetentie, motivatii si interese slabe in
raport cu scoala, greselile dascalilor (de atitudine si relationare, competenta
profesionala, autoritate morala) – au si ei un rol important in aparitia
fenomenului de abandon scolar.
- Anturajul – de proasta calitate debusoleaza elevii cu un psihic labil
datorat unor carente din copilarie – dorinta de a scapa de sub tutela
educationala sau familiala, dorinta de a capta obiecte, haine sau mancare
138
prin cai ocolite, necurate – sunt alte cauze pentru care elevul abandoneaza
scoala.
Se impun masuri de prevenire a abandonului scolar:

Psiho-pedagogice si psiho-sociologice, prin intermediul carora sunt
cultivate relatii interpersonale adecvate pentru realizarea unei insertii
socio-familiale pozitive;
Socio-profesionale – ele decurg din masurile psiho-pedagogice si
psihosociale, urmarind prevenirea riscurilor de abandon;
Psihiatrice (depistarea precoce a minorilor cu diferite probleme
caracteriale, comportamentale, emotionale, tendinte agresive);
Juridico-sociale – aceste masuri permit cresterea gradului de
influentare sociala prin popularizarea legilor si prin propaganda juridica,
in general.
4.1.2. Invatamantul universitar
Situatia invatamantului universitar este analizata in cadrul celei mai

recente strategii elaborate - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor
Umane, unde sunt punctate principalele problematici cu care se confrunta
invatamantul superior romanesc.
O prima problema ar fi inexistenta unei evaluari de tip calitativ care sa
evidentieze relevanta competentelor dobandite in raport cu cerintele reale de
pe piata muncii si cu exigentele dezvoltarii durabile. In termeni strict
cantitativi, rata de participare a absolventilor de invatamant secundar la
invatamantul superior a crescut de la 27,7% in 2000-2001 la 44,8% in 2005-
2006, dar faptul ca doar 11,7% din adultii din grupa de varsta intre 25 si 64 de
ani sunt absolventi de invatamant superior (fata de 27,7% in SUA, 16,4% in
Marea Britanie sau 15,4% in Franta) plaseaza Romania intr-o situatie
dezavantajoasa fata de cerintele racordarii la societatea bazata pe
cunoastere.
O imbunatatire substantiala a calitatii in invatamantul universitar si
postuniversitar se asteapta in urma elaborarii si aplicarii Cadrului National al
Calificarilor din Invatamantul Superior. Aceasta presupune introducerea unor
criterii si practici transparente pentru definirea calificarilor si procedurilor de
validare, dezvoltarea unor solutii informatice pentru managementul acestui
proces, formarea unui contingent de evaluatori de calitate a proceselor
didactice si a finalitatii acestuia in invatamantul superior. 18
18
Vezi Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030, pag. 72;
139
• INFRASTRUCTURA SISTEMULUI DE EDUCATIE

In anul scolar 2007-2008, infrastructura sistemului national de educatie
cuprindea 106 institute de invatamant superior, in cadrul carora au functionat
631 facultati.
Graficul nr. 39 - Distributia institutelor de invatamant superior, pe forme

de proprietate
Sursa: Starea sociala si economica a Romaniei, INSSE, 2006-2007
Dupa o perioada de extindere a retelei de unitati din invatamantul

superior particular, incepand cu anul universitar 2002-2003, numarul
institutiilor din invatamantul superior se afla in scadere, fenomen generat, pe
de o parte, de cerintele impuse pentru atestarea lor si, pe de alta parte, de
diversificarea invatamantului public. Totusi, in anul universitar 2007-2008
s-au inregistrat 50 universitati si alte tipuri de institutii de invatamant superior
private, cu 2 unitati mai mult decat in anul precedent.
Invatamantul superior a prezentat o distributie aproximativ echilibrata
intre sistemul public si cel privat (52,8% public si 47,2% privat).
Din totalul de 907,4 mii studenti cuprinsi in invatamantul superior in anul
universitar 2007 -2008, numai 0,2% erau inscrisi in invatamantul universitar
de scurta durata (colegii), numarul acestora fiind de aproape noua ori mai mic
decat in anul universitar precedent. Aceasta diminuare accentuata a survenit
ca urmare a acceptarii Romaniei in spatiului european al invatamatului
superior, care a determinat desfiintarea sau transformarea colegiilor in
facultati cu durara de trei ani.
140
Grafic nr. 40 - Numarul studentilor in invatamantul superior de lunga si

de scurta durata
905,9
1000 772,6
800
600 1,5
400
200 12,9 2006-2007
0
2007-2008
Invatamant
superior de Invatamant
lunga durata superior de
scurta durata
In anul universitar 2007 - 2008, structura pe grupe de specializari a

studentilor inscrisi in invatamantul superior reflecta faptul ca cei mai multi
studenti opteaza pentru studiul stiintelor economice (32,4%), universitar
pedagogice (29,3%) si tehnice (19,7%). Situatia este cu totul diferita in
invatamantul superior din sectorul privat, in care ponderea cea mai mare se
inregistreaza la studentii inscrisi in invatamantul economic (44,3%), cel
universitar (26,3%), precum si in invatamantul juridic (24,6%).
Grafic nr 41 – Specializari universitare in invatamantul de stat
141
Grafic nr 42 – Specializari universitare in invatamantul particular
• SITUATIA INVATAMANULUI UNIVERSITAR LA NIVELUL REGIUNII

SUD – EST
La nivelul Regiunii Sud–Est infrastructura sistemului de educatie

universitar nu este inca atat de bine dezvoltata, aceasta cuprinzand 7 Institutii
de invatamant superior cu 54 facultati, ceea ce plaseaza Regiunea Sud-Est
pe penultimul loc la nivel national, din acest punct de vedere.
Tabel nr.68 - Evolutia populatiei scolare din invatamantul superior, la

nivelul Regiunii Sud-Est
REGIUNEA
SUD-EST/
TOTAL BRAILA BUZAU CONSTANTA VRANCEA GALATI TULCEA
AN
SCOLAR
2004-2005 47507 2274 528 28048 278 16379 -
2005-2006 51101 2142 401 29928 327 18303 -
2006-2007 55192 2310 291 32702 133 19757 -
2007-2008 62739 2412 206 38915 200 21006 -
Sursa: Statistici regionale, Directia Regionala de Statistica Braila, INS
142
Grafic nr. 43 - Evolutia populatiei scolare din invatamantul superior, la

nivelul Regiunii Sud-Est
In anul universitar 2007 – 2008, situatia in Regiunea Sud–Est se

prezenta conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 69 – Situatia invatamantului universitar, la nivelul

Regiunii Sud-Est
Regiunea Institutii de Facultati Studenti inscrisi Personal didactic
Sud - Est invatamant
superior
Total Din care Total Din care
feminin feminin
Braila - 3 2412 1366 39 23
Buzau - 1 206 198 - -
Constanta 5 30 38915 21195 1021 522
Galati 2 19 21006 12422 689 310
Tulcea - - - - - -
Vrancea - 1 200 190 - -
Total 7 54 62739 35371 1749 855
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2008, INS
143
Pe domenii fundamentale,19 cei mai multi studenti s-au inscris la

specializari din domeniul Stiinte ingineresti (39,4%), Stiinte economice
(24,5%), Sanatate (8,4%), Stiinte sociale si politice 7,3%, Stiinte umaniste
6%.
Grafic nr. 44 - Structura studentilor, nivel licenta, din Regiunea Sud-Est
pe domenii fundamantale
Structura studenţilor, nivel licenţă, din Regiunea Sud-Est

pe domenii fundamentale
8,4% 1,1% 2,8% 6,0%

0,5%
5,9%
7,3%
39,4%
24,5%
2,5%
1,3% 0,3%
Ştiinţe exacte Ştiinţe ale naturii Ştiinţe umaniste

Teologie Ştiinţe juridice Ştiinţe sociale şi politice
Ştiinţe economice Arte Educaţie fizică şi sport
Ştiinţe agricole şi silvice Ştiinţe inginereşti Sănătate
Sursa: Anexa 3 – transmisa de universitatile din Regiunea Sud-Est
Comparativ cu anul universitar 2006-2007 se constata o diminuare cu

4,5% a ponderii absolventilor care au optat pentru domeniul Stiinte
ingineresti.
Pentru specializari din domeniul Stiinte agricole si silvice au optat 1,3%
dintre absolventii promotiei 2007 inscrisi in anul I (anul universitar
2007-2008).
La nivelul domeniilor pe care le putem considera relevante, dupa
numarul de studenti inscrisi in anul intai, ponderea studentilor care sunt
absolventi ai unui liceu tehnologic se prezinta astfel: Stiinte ingineresti
19
Vezi - Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, pag.120
144
63,15%, Stiinte economie 85%, Sanatate 14,3%, Stiinte sociale si politice

48,14%, Stiinte umaniste 26,6%.
64,4% dintre cei care au optat pentru domeniul Stiinte agricole si silvice
sunt absolventi ai unui liceu tehnologic.
Grafic nr.45 – Structura studentilor din Regiunea Sud-Est dupa sex, pe

domenii fundamentale
Structura studenŃilor din Regiunea Sud-Est după sex, pe domenii fundamentale
100%
90%
80%
70%
60% Masculin
50%
40% Femei
30%
20%
10%
0%
l
gie
ta
te
To
Ar
olo
Te
Analizand structura pe genuri, se observa ca ponderea persoanelor de

sex feminin este de 56% din total studenti. Se remarca prezenta studentelor
in toate domeniile fundamentale, predominante fiind in domenii precum:
Stiintele naturii, Sanatate, Stiinte umaniste, Stiintele sociale si politice. In
domeniile Stiinte ingineresti si Educatie fizica si sport ponderea acestora este
mai redusa.
145
Grafic nr.46 - Structura studentilor din regiunea Sud-Est pe domenii

fundamentale, dupa mediul de rezidenta
Structura studenŃilor din Regiunea Sud-Est pe domenii fundamentale, după
mediul de rezidenŃă
100%
80%
60% Rural
40% Urban
20%
0%
ie te ta l
log Ar To
T eo
Studentii, absolventi ai unui liceu tehnologic, au optat in ordine pentru

domenii precum: Stiinte ingineresti, Stiinte economice, Stiinte sociale si
politice, Stiinte juridice, Stiinte umaniste, Stiinte ale naturii, Sanatate, Stiinte
agricole si silvice, Educatie fizica si sport, Stiinte exacte, Arte si Teologie.
Tabel nr. 70 - Repartitia studentilor absolventi ai liceului tehnologic, pe

domenii fundamentale, la nivelul Regiunii Sud-Est, in anul universitar
2007-2008
Nr. studenti absolventi

Domeniul - procente -
de liceu tehnologic
Stiinte exacte 14 0,8
Stiinte ale naturii 49 2,8
Stiinte umaniste 54 3,1
Teologie 2 0,1
Stiinte juridice 58 3,3
Stiinte sociale si politice 91 5,1
Stiinte economice 564 31,9
Arte 3 0,2
146
Educatie fizica si sport 18 1,0
Stiinte agricole si silvice 29 1,6
Stiinte ingineresti 845 47,7
Sanatate 41 2,3
TOTAL 1770 100,0
Sursa: Anexa 3 – Transmisa de universitatile din Regiunea Sud-Est, care au raspuns la adresa MECI
Grafic nr. 47 – Structura studentilor din anul I, dupa liceul absolvit

Structura studenŃilor din anul I, după tipul liceului absolvit, la
nivelul Regiunii Sud-Est în anul universitar 2007-2008
48%
52%
Studenţi absolvenţi de liceu tehnologic Studenţi absolvenţi de alte licee
Sursa: Anexa 3 – transmisa de universitatile din Regiunea Sud-Est, care au raspuns la adresa MECI
In anul universitar 2007-2008, la nivelul Regiunii Sud-Est, 1770 de

studenti (reprezentand 52%) din numarul total (3396) al studentilor anului I
sunt absolventi de liceu tehnologic.
147
Grafic nr. 48 - Structura ofertei universitatilor de stat din Regiunea Sud-Est,

pentru studii de licenta, pe domenii fundamantale, 2008-2009
2,0
4,2 3,8
6,2
7,2 3,0
4,7
36,4 11,7
14,3
1,9 1,1
2,7
ŞtiinŃe exacte ŞtiinŃe ale naturii ŞtiinŃe umaniste

Teologie ŞtiinŃe juridice ŞtiinŃe sociale şi politice
ŞtiinŃe economice Arte EducaŃie fizică şi sport
ŞtiinŃe agricole şi silvice ŞtiinŃe inginereşti Sănătate – reglementate sectorial
Sănătate – Reglementate general
Analizand structura ofertei pentru, anul universitar 2008-2009, specialistii

care au elaborat Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-201320
au observat ca locurile in universitatile de stat au fost distribuite in ordine pe
domenii fundamentale astfel: stiinte ingineresti 36,4%, Stiinte economice
14,3%, Stiinte sociale si politice 11,7%, Stiinte umaniste 7,2%
Se constata un numar redus de locuri repartizat domeniului Stiinte
agricole si silvice (1,9%) ceea ce denota ca exista o atractie scazuta a
tinerilor pentru acest domeniu, cu toate ca economia Regiunii Sud-Est are un
pronuntat caracter agrar. Aceasta situatie este o consecinta a faptului ca
predomina agricultura de subzistenta, faramitarea excesiva a suprafetelor
agricole nu poate asigura resursele necesare desfasurarii unei agriculturi
moderne.
Analizand prin comparatie oferta generala pentru studii de licenta
existenta la nivel national cu oferta universitatilor din Regiunea Sud-Est
remarcam ca la nivelul regiunii nu sunt acoperite toate domeniile de licenta
20
Vezi, Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, pag.119
148
(Oferta invatamantului superior din regiunea Sud-Est pentru anul universitar

2008-2009, este prezentata detaliat in anexe, punctul B).
In acest sens se impune o analiza pentru a stabili daca printre domeniile
care nu se regasesc in oferta universitatilor se afla si domenii in care se
resimte lipsa unor specialisti la nivel regional si de ce nu chiar national, mai
ales daca avem in vedere necesitatea gestionarii de catre tara noastra a
Instrumentelor Structurale (Fondul Social European, Fondul European pentru
Dezvoltare Regionala si Fondul de Coeziune), importante instrumente
financiare ale Uniunii Europene, care sustin dezvoltarea regionala,
precizeaza specialistii care au elaborat documentul mai sus amintit.
4.1.3. Invatarea pe tot parcursul vietii
Educatia si formarea sunt extrem de importante pentru schimbarile

necesare la nivel economic si social. Posibilitatea de a avansa profesional si
social necesita dobandirea de competentelor cheie de catre toate persoanele
si dezvoltarea abilitatilor pe parcursul intregii vieti.
Comisia Europeana si Statele Membre au definit invatarea permanenta
in cadrul Strategiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca, ca activitate
intentionata de invatare realizata continuu, cu scopul imbunatatirii
cunostintelor, deprinderilor si competentelor. Invatarea pe tot parcursul
vietii reprezinta un continuu care incepe din primele zile de viata si dureaza
pana la sfarsitul acesteia. Educatia de baza urmata de educatia si formarea
profesionala initiala ar trebui sa inzestreze toti tinerii cu noile competente de
baza cerute de o economie fondata pe cunoastere. De asemenea, o atitudine
pozitiva fata de invatare si motivatia individuala pentru acest proces precum
si varietatea posibilitatilor de a invata sunt factori care influenteaza in mod
pozitiv invatarea pe tot parcursul vietii. Sistemele de educatie si formare
trebuie astfel sa se adapteze la nevoile si cererile individului si nu invers.
Aceste initiative includ si cadrul general al competentelor cheie pe care
fiecare cetatean ar trebui sa le dobandeasca pentru a reusi in societatea
actuala, alaturi de Cadrul European al Calificarilor si documente de politica in
domeniul invatamantului superior, formarea profesorilor si provocarea de a
face sistemul de invatamant european eficient si echitabil.21
Cele opt competente cheie sunt:
1. Aptitudini si competente lingvistice (in limba materna);
2. Aptitudini si competente lingvistice (in limba materna);
3. Aptitudini si competente matematice;
4. Aptitudini si competente stiintifice si tehnologice;
5. Aptitudini si competente de invatare (learning to learn);
21
Vezi http://ec.europa.eu/education/at-a-glance/about141_en.htm;
149
6. Aptitudini si competente civice, interpersonale, interculturale si sociale;

7. Aptitudini si competente antreprenoriale;
8. Aptitudini si competente de exprimare culturala;
Competentele sunt definite ca fiind o combinatie intre cunostinte,
abilitati si atitudini adecvate contextului si care sunt necesare tuturor
indivizilor pentru dezvoltarea personala, participarea ca cetateni activi,
incluziune sociala si munca.
Promovarea principiului educatiei permanente prin invatarea pe tot
parcursul vietii reprezinta pentru Romania o directie de actiune prioritara,
dat fiind decalajul reiesit din studiile efectuate in ceea ce priveste participarea
la diferite forme de calificare, reciclare sau perfectionare profesionala (de
peste 5 ori sub media UE)22
Rata de participare a adultilor intre 25 si 64 de ani la programe
educationale se afla inca, in anul 2007, la un nivel extrem de scazut de 1,5%
fata de 9,7% media UE si fata de 12,5% obiectivul - tinta de pentru anul
2010. De asemenea, acest nivel este inca departe de 7%- obiectivul - tinta
national de stabilit pentru anul 2010.
Tabel nr. 71 - Procentul populatiei cuprinse intre 25-64 de ani, ce a

participat la procesul de formare profesionala continua, la nivelul Romaniei
Tara 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ROMANIA 1,1 1,4 1,6 1,3 1,3 1,5
Sursa: Eurostat
Fata de numarul de participanti de 187 mii in anul 2004, la programe de

calificare si reciclare profesionala se prevede ca, la nivelul anului 2015,
efectivele sa ajunga la minimun 360 mii persoane, din care 160 mii femei;
Ponderea elevilor sau studentilor sprijiniti in tranzitia de la scoala la viata
activa care au obtinut un loc de munca sau au participat la cursuri ulterioare
sa ajunga la 65%, iar numarul celor ce beneficiaza de serviciile de consiliere
in cariera sa creasca de la circa 86 mii in 2005 la 400 mii in 2015.23
Interventia Fondului Social Europen prin Programul Operational Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, se va focaliza pe consolidarea si
imbunatatirea functionarii sistemelor de educatie si formare profesionala
initiale si continue si asigurarii unor sanse crescute de participare la educatie
si formare de calitate.
De asemenea, in vederea imbunatatirii capitalului uman si acordarea de
sprijin in vederea adaptarii la noul context, din Fondul European pentru
22
Vezi Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei,Orizonturi 2013-2020-2030, pag. 72;
23
Vezi Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030, pag. 73;
150
Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) prin Programul National de

Dezvoltare Rurala este sustinuta formare profesionala continua in domeniul
agriculturii, silviculturii si industriei alimentare.24
Pentru prima data in Romania in perioada aprilie 2007 - martie 2008 a

fost realizata Ancheta Privind Educatia Adultilor (AEDA). Grupul tinta s-a
adresat rezidentilor adulti din Romania cu varsta cuprinsa intre 25 si 64 ani.
In ancheta au fost incluse persoanele nascute in perioada 1 aprilie 1943 – 31
martie 1983.
• Educatia formala
In perioada aprilie 2007 - martie 2008, 431 mii persoane au participat la

educatia formala, dintre care 244 mii de femei (reprezentand 56,6%) si 187
mii barbati (reprezentand 43,4%). Rata de participare la activitati de educatie
formala a populatiei de sex feminin raportata la populatia totala a fost de
4,1%, in timp ce rata de participare a barbatilor a fost de 3,2%.
Aceasta forma de educatie cuprinde totalitatea activitatilor si a actiunilor
pedagogice desfasurate si proiectate institutional (in gradinite, scoli, licee,
universitati, centre de perfectionare etc.), in cadrul sistemului de invatamant
in mod planificat si organizat. Se realizeaza ’’in cadrul unui proces de instruire
realizat cu rigurozitate in timp si spatiu: planuri, programe, manuale,
cursuri^etc’’.
Analizand situatia la nivelul regiunilor de dezvoltare din Romania, situatia

se prezinta conform graficului de mai jos:
Grafic nr. 49 - Ratele de participare ale populatiei la educatia formala,

pe regiuni de dezvoltare ale Romaniei
Sursa: Educatia Adultilor din Romania, Bucuresti 2008
24
Vezi Programul National de Reforme, pag. 59;
151
• Educatia nonformala
Ratele de participare inregistrate pe regiuni sunt mai mari in cazul
educatiei non-formale decat in cazul celei formale. Acest lucru este
explicabil prin distributia relativ omogena a furnizorilor de educatie non-
formala in plan teritorial.
Educatia nonformala cuprinde ansamblul activitatilor si actiunilor care se

realizeaza intr-un cadru institutionalizat , constituindu-se ca „ o punte intre
cunostiintele asimilate in timpul lectiilor si informatiile acumulate nonformal” (
Vaideanu 1998 ap Oprea)
Obiectivele educatiei nonformale sunt:

- largirea si completarea orizontului de cultura imbogatiind cunostiintele
din anumite domenii;
- crearea conditiilor pentru desavarsirea profesionala;
- alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate;
- sa contribuie la recreerea si destinderea participantilor precum si la
petrecerea organizata a timpului liber;
- asigurarea cadrului de exersare si cultivare a diferitelor inclinatii,
aptitudini, capacitati.
Relatia dintre educatia formala si educatia nonformala este de

complementaritale sub raportul continutului, al formelor de organizare si de
realizare.
Grafic nr.50 - Ratele de participare ale populatiei la educatia non-

formala, pe regiuni de dezvoltare ale Romaniei
152
• Educatia informala
Educatia informala are drept tinta dobandirea cunostintelor in scopuri

private si profesionale care necesita un grad ridicat de interes, angajamanet
si autocontrol. Educatia informala poate incepe prin citirea de documente si
carti tehnice, la serviciu si acasa din cand in cand, pana se ajunge la
pregatirea unei promovari pe piata fortei de munca a studiilor autodirijate in
fiecare zi, timp de mai multe ore.
Distributia ratelor de participare la educatia informala, este prezentata in
graficul de mai jos:
Grafic nr. 51 - Ratele de participare ale populatiei la educatia non-

formala, pe regiuni de dezvoltare ale Romaniei
Nord-Vest 14,5
Centru 15,9
Nord-Est 27,8
Sud-Est 21,4
Sud 13,4
Bucuresti-Ilfov 11,1
Sud-Vest 9,1
Vest 38,7
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Participantii la diferite tipuri de instruire, in cazul educatiei informale, sunt

distribuiti relativ egal atata timp cat activitatile pot fi desfasurate la domiciliu.
In schimb, vizitarea muzeelor insotiti de ghizi sau efectuare de excursii in
anumite locuri vor fi, in special, restrictionate de frecventa anumitor
oportunitati. Frecventa vizitelor la biblioteca depinde de oferta existenta in
regiunea unde locuieste participantul.
153
Tabel nr. 72 - Numarul participantilor la educatia informala pe tipuri de

instruire
Numarul de
Ponderea
Tipul de educatie informala participanti
participantilor
(mii participari)
Total 5207 100,0
Invatand de la un membru al familiei, un prieten sau un

1061 20,4
coleg
Utilizand materiale diferite (carti, reviste de specialitate,
1235 23,7
etc)
Utilizand calculatorul 1232 23,7
De la televizor/radio/video 1288 24,7
In urma unor vizite la muzee sau excursii inj locuri

133 2,6
istorice/naturale/industriale
Frecventand centre de invatare (inclusiv biblioteci) 258 4,9
• Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA) are rol

consultativ in fundamentarea si promovarea politicilor si strategiilor de
formare profesionala a adultilor.
CNFPA coordoneaza si controleaza la nivel national urmatoarele

activitati:
a) autorizarea furnizorilor de formare profesionala, prin comisiile de
autorizare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;
b) elaborarea standardelor ocupationale;
c) evaluarea si certificarea competentelor profesionale dobandite de adulti
prin formare profesionala continua.
Situatia Furnizorilor Autorizati de Formare Profesionala la nivelul

Regiunii Sud Est se regaseste centralizata in tabelului de mai jos:
154
Tabelul nr.73 Furnizorilor Autorizati de Formare Profesionala
Judetul Numar programe
Braila 189
Buzau 199
Constanta 317
Galati 298
Tulcea 110
Vrancea 104
Total REGIUNE 1217
Sursa: www.cnfpa.ro/index.php?lang=ro&l=home_rnffpa/Registrul
National al Furnizorilor Autorizati
4.2. PRINCIPALELE CONSTATARI DIN ANALIZA EVOLUTIEI LA

NIVELUL OCUPATIILOR25
Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante

pentru invatamantul profesional si tehnic liceal, invatamantul postliceal si
invatamantul superior se regasesc in documentul Planul Regional de Actiune
pentru Invatamant (PRAI) 2008-2013
a) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul

ocupatiilor relevante pentru invatamantul profesional si tehnic
liceal
25
Vezi, Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, pag.33
155
Tabelul nr.74 - Tendintele privind locurile de munca vacante, somerii inregistrati,

someri absolventi precum si ocupatiile si grupele de ocupatii relevante prin numarul de
locuri de munca vacante (detaliat datele sunt prezentate in anexe, puctul C).
Ocupatii /
Tendinta
grupe de
someri
Diferenta ocupatii
Tendinta absolventi
Domeniul de Tendinta locuri relevante
someri Ponderea
pregatire -ruta locuri munca vacante- (prin nr. de
somerilor
prog. vacante someri locuri de
absolventi din
(2008) munca vacante
total someri in
in cadrul
2008
domeniului)
Agricultura si ↓ Regiune, ↓ Regiune (-) Regiune ↓ Regiune Ocupatii cu
Silvicultura ↓ BR, CT,TL ↓ BR, GL, VN, (-) BR, BZ, CT, 27%(136 abs.) locuri de
↑ VN TL GL,TL munca ↑,
≈GL, BZ ↑ BZ (+) VN somaj ↓,
≈ CT excedent
locuri de (+):
Nu sunt
Silvicultura ↑ Regiune, ↓ Regiune (+) Regiune ↓ Regiune Ocupatii cu
↓ BR, GL, TL ↓ GL, TL (+) CT, BR 6%(6 abs.) locuri de
↑ BZ,CT, VN ↑ BZ,CT,VN (-) BZ, TL, VN munca ↑,
≈BR somaj ↓,
excedent
locuri de (+):
. lucratori
forestieri (BR,
CT
Constructii, ↑ Regiune, ↓ Regiune (+) Regiune ↓ Regiune Ocupatii cu
instalatii si lucr. ↓ CT, GL ↓ BR, GL, TL, ( +) BR, BZ, 6,4% (72 abs.) excedent
publice ↑ BR, BZ, TL, VN, CT CT,TL semnificativ
VN ↑BZ (-) GL de locuri
( 0 ) VN munca:
- Zidari – BR,
BZ, CT, TL
- Constructori
in beton armat
si asimilati -
BR, BZ, CT
- Dulgheri –
BR, BZ, CT,TL
- Parchetari,
linolisti,
mozaicari si
faiantari – CT,
TL
- Montatori de
izolatii termice
– BZ, CT, TL
- Instalatori si
montatori de
tevi – BR, BZ,
CT, TL
- zugravi,
tapetari,
lacuitori si
vopsitori – BR,
CT, BZ, TL
Turism si ↓ Regiune, ↓ Regiune (+) Regiune ↓ Regiune Ocupatii cu
156
alimentatie ↓ BR, CT, GL, ↓ TL, BR, GL, ( +) BR, TL, VN 3%(74 abs.) excedent
↑TL, VN, BZ VN (-) CT, BZ, GL semnificativ
↑ CT, BZ de locuri
munca:
Ospatari si
barmani – CT,
BZ, BR, TL
Bucatari – BR,
CT, TL
Brutari,
Patiseri,
Cofetari – BR
Comert ↓ Regiune, ↓ Regiune (+) Regiune ↓ Regiune Ocupatii cu
↓ BR,CT, GL, ↓ BR, Gl, TL, ( +) BR, BZ, 4% (102 abs.) excedent
↑ BZ, TL, VN VN TL, VN semnificativ
↑ BZ, CT (-) CT, GL de locuri
(EFECT munca:
SEZONIER) Vanzatori –
BR, BZ, TL, VN
NB. Judetul
Constanta
inregistreaza
mari fluctuatii
sezoniere,
deficit de locuri
de munca, dar
cu valori mari
ale locurilor
vacante ( 750
in 2008)
Mecanica ↑ Regiune ↓ Regiune (+) Regiune ↓ Regiune Ocupatii cu
↓ BR, GL ↓ BR, CT, GL, (+) BR, CT, TL 5,6% (415 abs.) excedent
↑ BZ, CT, TL, TL (-) BZ, GL, VN semnificativ
VN ↑ BZ, VN de locuri de
≈ CT munca (+):
- Sudori si
debitori
autogeni
(CT,BR, TL),
(BZ deficit dar
valori mari ale
locurilor
vacante, 206 in
2008)
- Constructori
montatori
structuri
metalice (CT,
BR, TL, ) (BZ
deficit dar
valori mari ale
locurilor
vacante, 458 in
2008)
- Conducatori
auto – toate
jud.
- Prelucratori la
masini unelte –
CT
157
- Tehnicieni si
maistrii
mecanici - CT
Electromecanica ↑ Regiune ↓ Regiune (+) Regiune ↓ Regiune Ocupatii cu
↓ BR, GL ↓ BR, CT, (+) BR, CT, 13% (86 abs.) excedent
↑ BZ, CT, TL, GL,TL, VN TL,VN semnificativ
VN ↑ BZ (-) BZ, GL de locuri
munca:
electromecanici
montatori si
reparatori de
aparate - CT,
BR, TL
Electronica si ↑ Regiune ↓ Regiune (+) Regiune ↓ Regiune Ocupatii cu
automatizari ↓ BR, GL ↓ BR, BZ, GL, (+) BR, BZ,TL 42% (249 abs.) excedent
↑ BZ, CT, TL, TL, VN (-) CT, GL, VN semnificativ
VN ↑ CT de locuri
munca:
Tehnicieni de
echipamente
pentru radio-
emisie,
televiziune si
telecomunicatii
- CT
Chimie ↑ Regiune ↑ Regiune (-) Regiune Valori Dispersie
industriala ↑ CT, BR, BZ ↓ BR, (+) CT nesemnificative: mare si valori
Valori ↑ BZ, CT (-) BR, BZ 3 abs. someri mici pe
nesemnificative Valori in 2008. ocupatii in
in restul jud. nesemnificative jud. relevante:
in restul jud. CT, BR, BZ
Materiale de ↑ Regiune ↑ Regiune (+) Regiune Valori Ocupatii cu
constructii ↑ CT, TL, BZ ↑ BZ (+) CT, TL nesemnificative: excedent
Valori Valori (-)BZ 5 abs someri in semnificativ
nesemnificative nesemnificative 2008. de locuri
in restul jud. in restul jud. munca:
Operatori la
cuptoarele si
instalatiile de
obtinere a
sticlei,
ceramicii si
produselor
refractare,
abrazive din
carbune si
grafit – CT, TL
Electric ↑ Regiune, ↓ Regiune, (+) Regiune, ↓ Regiune Ocupatii cu
↑ BR, BZ, VN ↓ BR, CT, GL, (+) BR, CT, TL 10% (66 abs.) excedent de
↓ CT, GL, TL, TL (-) BZ, GL, VN locuri munca:
VN ↑ BZ, VN - electricieni in
constructii –
BR, CT
- electricieni
montatori si
reparatori linii
electrice - BR,
CT(BZ deficit
dar valori mari
ale locurilor
158
vacante, 144 in
2008)
Industrie ↓ Regiune ↓ Regiune (-)Regiune, ↓ Regiune Ocupatii cu
alimentara ↑ CT,BZ,VN ↓ BR,CT, (+) BR, BZ, 29% (180 abs.) excedent de
↓ BR, GL, TL GL,TL, VN CT, TL locuri munca:
↑ BZ (-) GL - macelari si alti
( 0 ) VN lucratori in
prelucrarea
carnii – BR, TL
- operatori la
masinile si inst.
de fabricare a
berii, vinurilor –
CT, VN
Fabricarea ↓ Regiune ↓ Regiune, (+) Regiune, ↓ Regiune Ocupatii cu
produselor din ↑ BZ, TL ↑ BZ, TL, VN (-) VN 13% (56 abs.) excedent de
lemn ↓ Restul ↓ BR, CT, GL, (+) Restul locuri munca:
judetelor Judetelor - lucratori in
pregatirea si
tratarea
lemnului – BR,
BZ, CT, GL
Industrie textila ↓ Regiune ↓ Regiune (-)Regiune, ↓ Regiune Ocupatii cu
si pielarie ↑ BZ, TL, VN ↑ BZ, TL, VN (+) BR 16%(135 abs.) excedent
↓ BR, CT, GL ↓ BR, CT, GL ( 0 ) CT semnificativ
(-) Restul de locuri
Judetelor munca:
- Operatori la
masini si utilaje
pentru ind.
confectiilor –
BR, BZ, CT
- confectioneri -
asamblator
articole textile –
BR, BZ, CT,
GL, TL
Estetica si valori valori valori valori
igiena corpului nesemnificative nesemnificative nesemnificative nesemnificative
omenesc
Tehnici valori valori valori valori
poligrafice nesemnificative nesemnificative nesemnificative nesemnificative
Economic ↑ Regiune, ↓ Regiune, (+) Regiune, ↓ Regiune Ocupatii cu
↑ BZ, GL, TL, ↑ BZ, CT (-) GL 16%(130 abs.) excedent
VN ↓ BR, GL, TL, (+) Restul semnificativ
↓ BR, CT, VN Judetelor de locuri
munca:
Lucratori cu
studii medii in
gestiunea
economica si
administrativa
+ functionari de
birou– BR, GL,
TL, VN
Protectia valori valori valori valori
mediului nesemnificative nesemnificative nesemnificative nesemnificative
Sursa: Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013
159
Profilul dominant la nivel regional al cererii de forta de munca pare

sa fie dat de urmatoarele domenii (in ordinea numarului de locuri de munca
vacante la nivel regional): mecanica, constructii, comert, turism si
alimentatie, economic, electric.
Ocupatiile cele mai cerute de angajatori, cu crestere a locurilor de munca
vacante in 2008 comparativ cu anul anterior si cu balanta pozitiva in ce
priveste diferenta locuri de munca vacante-someri au fost inregistrate in
domeniile:
- constructii instalatii si lucrari publice (4267 locuri de munca
vacante in 2008, crestere in 2008 fata de 2007 a numarului de locuri
de munca vacante cu 277, diferenta locuri de munca vacante-someri in
2008, +3140);
- economic (1015 locuri de munca vacante in 2008, crestere in 2008
fata de 2007 a numarului de locuri de munca vacante cu 50, diferenta
locuri de munca vacante-someri in 2008, +213 );
- silvicultura (332 locuri de munca vacante in 2008, crestere in 2008
fata de 2007 a numarului de locuri de munca vacante cu 125, diferenta
locuri de munca vacante-someri in 2008, +142).
O serie de domenii de formare profesionala inregistreaza o balanta
pozitiva in ce priveste diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008 dar
au scaderi ale numarului de locuri de munca vacante fata de anul anterior:
- mecanica (9145 locuri de munca vacante in 2008, scadere a
numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 3941,
diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 5574);
- turism si alimentatie (2674 locuri de munca vacante in 2008, scadere
a numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 652,
diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 349);
- comert (3766 locuri de munca vacante in 2008, scadere a numarului
de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 1358, diferenta
locuri de munca vacante-someri in 2008, + 1358);
- electric (761locuri de munca vacante in 2008, scadere a numarului de
locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 37, diferenta locuri de
munca vacante-someri in 2008, + 130);
- electronica si automatizari (668locuri de munca vacante in 2008,
scadere a numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007
cu 142, diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 78);
- fabricarea produselor din lemn (509locuri de munca vacante in 2008,
scadere a numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007
cu 125, diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 71);
160
Domenii de formare profesionala la care diferenta locuri de munca vacante-

someri in 2008 este negativa sunt:
- chimie industriala (diferenta locuri de munca vacante-someri este –64,
dar cu o usoara crestere a locurilor de munca vacante de la 71 in 2007
la 104 in 2008);
- agricultura (diferenta locuri de munca vacante-someri este –379, si cu
scadere a locurilor de munca vacante de la 487 in 2007 la 119 in 2008);
- industria alimentara (diferenta locuri de munca vacante-someri este –
136, si cu scaderea locurilor de munca vacante de la 520 in 2007 la
475 in 2008)
- industria textila si pielarie (diferenta locuri de munca vacante-someri
este –210, si cu scaderea locurilor de munca vacante de la 847 in 2007
la 605 in 2008)
- electromecanica (diferenta locuri de munca vacante-someri este –62,
si cu scaderea locurilor de munca vacante de la 1205 in 2007 la 570 in
2008)
Situatia privind somajul de start la nivelul regiunii Sud-Est

Se constata ca influenta absolventilor in totalul somerilor inregistrati este
in scadere la toate domeniile de formare profesionala. Din analiza datelor
rezulta ca influentele cele mai mari asupra somajului le-au avut, in anul
2008, domeniile de formare profesionala mecanica (415 absolventi inregistrati
in somaj), electronica si automatizari (249 absolventi inregistrati in somaj),
agricultura (163 absolventi inregistrati in somaj), industria alimentara (180
absolventi inregistrati in somaj), industria textila si pielarie (135 absolventi
inregistrati in somaj), economic (130 absolventi inregistrati in somaj).
Comparand valorile absolute ale somerilor absolventi si numarul locurilor
de munca vacante se observa ca numarul absolventilor este cu mult mai mic
decat locurile vacante la toate domeniile. In acest context, cauzele pot fi
identificate in nivelul de pregatire al absolventilor si/sau refuzul acestora de
angajare pe locurile de munca vacante.
b) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor

relevante pentru invatamantul postliceal
Pentru scoala postliceala, domeniile cu dinamica pozitiva la nivel
regional (tendinta de crestere a locurilor de munca si balanta pozitiva locuri
de munca-someri) sunt: economic, servicii, sanatate si asistenta
pedagogica, mecatronica si informatica. In domeniul economic cele mai
solicitate ocupatii sunt : agenti in activitatea financiara si comerciala, agenti
comerciali si mijlocitori de afaceri. In domeniul sanatate si asistenta
161
pedagogica se remarca cererea mare pentru asistenti medicali generalisti

(468 locuri de munca vacante la nivel regional in 2008). In domeniul servicii
cea mai solicitata ocupatie a fost in 2008 secretari si operatori la masini de
scris si de calcul (263 locuri de munca vacante). In domeniul mecatronica si
informatica, tehnicienii operatori echipamente de calcul au beneficiat de cele
mai multe locuri de munca vacante in 2008 (165).
Domeniile: agricol si alimentar, constructii, electronica, energetica, industria
lemnului, mecanica, protectia mediului, textile pielarie, transporturi
inregistreaza in 2008 balanta negativa locuri de munca vacante – someri.
c) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor
relevante pentru invatamantul superior
Pentru invatamantul superior, dintre grupele de ocupatii cu numar
semnificativ de locuri de munca vacante la nivel regional si cu balanta
pozitiva locuri de munca-someri, se remarca, in ordinea numarului de locuri
de munca vacante la nivel regional in 2008: specialisti in sistemul financiar si
al asigurarilor (205 locuri de munca vacante fata de 32 someri), ingineri
constructori (155 locuri de munca vacante fata de 38 someri), Specialisti in
informatica (79 locuri de munca vacante fata de 19 someri), ingineri
energeticieni si electricieni (69 locuri de munca vacante fata de 21 someri),
ingineri electronisti (105 locuri de munca vacante fata de 72 someri),
specialisti in administratia publica (132 locuri de munca vacante fata de 98
someri).
O serie de ocupatii inregistreaza balanta negativa locuri de munca-
someri dar numarul de locuri de munca vacante este semnificativ: economisti
(273 locuri de munca vacante fata de 291 someri), ingineri mecanici (226
locuri de munca vacante fata de 234 someri).
Ocupatiile: ingineri in industria textila si pielarie, ingineri in industria
alimentara, ingineri in industria lemnului, ingineri agronomi, zootehnisti si
silvici, inregistreaza balanta negativa locuri de munca-someri si o cerere
foarte mica pe piata muncii regionala (numarul locurilor de munca vacante
pentru fiecare ocupatie mentionata este sub 30).
Concluzii:
Principala concluzie a specialistilor care au elaborat STRATEGIA
INTEGRATA DE DEZVOLATRE A RESURSELOR UMANE, ca urmare a
analizei sistemului preuniversitar din Romania, este aceea ca, in ansamblul
sau, sistemul nu reuseste sa aiba in momentul de fata o buna performanta in
ceea ce priveste contributia sa la dezvoltarea resurselor umane din
perspectiva invatarii pe parcursul intregii vieti. Progresele semnificative
inregistrate sunt mai degraba sectoriale, dar multitudinea schimbarilor, ca si
caracterul lor recent, nu au produs inca efectele pozitive scontate, de
162
ansamblu, asa cum o arata principalii indicatori. Criticile majore care se aduc
sistemului de invatamant preuniversitar sunt legate de supraincarcarea
programelor scolare, si de caracterul prea teoretic al celor invatate.
Pentru imbunatatirea calitatii actului educational, se recomanda in
documentul mai sus amintit, dezvoltarea metodologiilor specifice de evaluare,
monitorizarea participarii, absenteismului si a absolvirii, pregatirea expertilor
in evaluare si acreditare, sprijinirea furnizorilor de servicii educationale si
formare profesionala initiala.
Principalele concluzii formulate de catre specialistii care au
elaborat si avizat PRAI in cadrul Consortiului regional al regiunii de
dezvoltare Sud Est sunt:
Din analiza demografica - se apreciaza ca scaderile prognozate pentru
totalul populatiei regiunii si mai ales scaderile prognozate pentru populatia cu
varsta intre 0-14 ani va influenta structura retelei scolare prin concentrarea
activitatilor si cresterea competitiei intre scoli. Se apreciaza ca intr-un mediu
concurential tot mai pronuntat, unitatile scolare vor trebui sa puna accent pe
calitate in formarea profesionala, certificata prin insertia socio-profesionala a
absolventilor.
Cresterea numarului populatiei cu varsta de 60 de ani si peste, se apreciaza
ca va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistentei sociale si
medicale, invatamantul fiind chemat sa raspunda prin oferta de formare la
aceasta realitate, atat prin planurile de scolarizare cat si prin curriculum
adaptat.
Din analiza mediului economic regional se apreciaza ca domeniile
de formare profesionala initiala prioritare sunt: comert, turism si alimentatie,
constructii, mecanica prin calificari ce se adreseaza industriei navale,
agricultura si industria alimentara.
Schimbarile tehnologice si organizationale produse la nivelul agentilor
economici impun dezvoltarea parteneriatului dintre unitatile scolare IPT si
agenti economici pentru adaptarea curriculum-ului, asigurarea conditiilor de
desfasurare a instruirii practice si dezvoltarea formarii continue a cadrelor
didactice prin stagii la agenti economici
Din analiza pietei muncii - Ponderea mare a populatiei somere din
grupa 15-24 ani (30,39% din someri) cu diferente insemnate intre cele doua
sexe se apreciaza ca trebuie sa fie obiect de analiza la nivel local si la nivelul
parteneriatului scoala-angajatori-familie pentru identificarea cauzelor care au
generat situatiile de somaj ridicat in randul acestei grupe de varsta (oferta
educationala neadecvata cerintelor pietei muncii sau competentele scazute
ale absolventilor in raport cu cerintele angajatorilor sau refuzul absolventilor
pentru incadrare in anumite meserii sau pentru formare initiala in meserii
cerute pe piata muncii) si adoptarea masurilor pentru diminuarea
fenomenului.
163
Structura populatiei ocupate pe grupe de varsta si nivele de instruire

arata nevoia ca atat scoala cat si factorii responsabili trebuie sa actioneze
pentru crearea conditiilor si a motivatiei in deplina egalitate a sanselor pentru
continuarea studiilor de catre absolventii de gimnaziu si diminuarea in acest
fel a procentului de populatie ocupata cu nivel de pregatire gimnazial. Astfel,
populatia ocupata cu nivel de pregatire gimnazial si primar se ridica in 2007 la
28,5% din populatia ocupata. In acelasi sens, se apreciaza ca scolii ii revine
si o importanta sarcina de a aborda forme de invatamant pentru adulti in
conditiile in care cerintele ce se vor manifesta pe piata muncii si in viata
economica odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana vor afecta si
mai mult categoriile de populatie ocupata cu nivel de instruire primar,
gimnazial si chiar profesional.
Din analiza educatiei si formarii profesionale initiale se apreciaza
ca este necesara adoptarea masurilor de optimizare a ofertei de formare
profesionala si de a gestionare a resurselor, inclusiv prin colaborarea in
cadrul unor retele de scoli si/sau constituirea de consortii de scoli.
Se apreciaza ca sunt necesare o serie de masuri pentru dezvoltarea
profesionala a personalului didactic din IPT trebuie sa vizeze competentele
metodice (in raport cu noile cerinte si schimbarile introduse prin reformele din
IPT) si actualizarea competentelor de specialitate cu accent pe noile
tehnologii si schimbarile organizationale din mediul economic.
Consolidarea structurilor consultative din IPT si cresterea rolului
partenerilor sociali in planificarea ofertei si antrenarea sporita a acestora in
procesele decizionale este o alta prioritate ce va trebui in continuare sustinuta
prin masuri si actiuni concrete
Se subliniaza, de asemenea, necesitatea unor masuri vizand cresterea
gradului de acoperire si a calitatii serviciilor de orientare si consiliere, cu
privire la numarul de ore de consiliere/elev, numarul de elevi testati
aptitudinal si consiliati pentru o decizie informata in alegerea carierei,
respectiv a traseului de pregatire.
PRAI recomanda intensificarea eforturilor conjugate ale tuturor factorilor
implicati pentru prevenirea abandonului in mod deosebit la SAM in special in
mediul rural, comunitatile dezavantajate, zonele afectate de migrarea
populatiei, etc.
Nivelul scazut al competentelor cheie, constatat inca de la intrarea in
sistemul de IPT, in special in ceea ce priveste o parte din elevii SAM -
incepand cu competentele de baza “traditionale” (matematice, de
comunicare, etc.) si continuand cu competentele de invatare, capacitatea de
gandire critica si rezolvarea de probleme, de relationare interpersonala, etc. -
necesita din partea scolilor un efort sporit avand in vedere:
- invatarea centrata pe elev, urmarirea si incurajarea progresului individual;
- programe remediale pentru elevii cu dificultati de invatare (in special cei din
categorii defavorizate);
164
- facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc.;

Scolile din IPT sunt chemate sa contribuie activ la tinta adoptata ca
benchmark de UE care prevede ca in 2010 media in UE privind participarea
la formarea continua sa fie de cel putin 12,5% din populatia adulta (grupa de
varsta 25-64 ani). Scolile din IPT sunt chemate sa se implice activ in
programele de „A doua sansa” - adresate prioritar grupurilor tinta
dezavantajate, pentru ca, pe langa finalizarea educatiei de baza din cadrul
invatamantului obligatoriu, se asigura si pregatirea pentru obtinerea unei
calificari profesionale intr-un anumit domeniu.
Principalele concluzii in ceea ce priveste sistemul de invatamant
universitar si invatarea pe parcursul intregii vieti sunt formulate de
specialistii care au elaborat STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLATRE A
RESURSELOR UMANE 26:
Structurarea fragila a Centrelor de relatii cu mediul economic si de
afaceri in vederea organizarii stagiilor de practica ale studentilor;
pregatirea practica a studentilor este deficitara;
Slaba dezvoltare a sistemului de consiliere si orientare pentru studenti;
Reelaborarea criteriilor si standardelor de performanta institutionala in
vederea evaluarii specializarilor universitare si a programelor de studii si
a ierarhizarii lor;
Sisteme de evaluare deficitare, in prezent, evaluarea studentilor fiind
bazata aproape exclusiv pe examenul final;
Pregatire de specialitate supradimensionata si pregatire psiho-
pedagogica insuficienta, mai ales a absolventilor de invatamant superior
care opteaza pentru cariera didactica;
Punerea accentului pe unele performante utilizabile exclusiv in mediul
academic si nu pe rezultate educationale aplicabile pe termen lung –
transferul competentelor;
Nu sunt realizate studii si analize de nevoi pentru calificarile propuse,
pentru programele de specializare, atat la nivel de licenta, cat si
masteral;
Se preconizeaza un impact semnificativ al schimbarilor tehnologice
asupra nevoii de instruire (pregatire) a salariatilor si in aceeasi masura,
vor avea loc modificari in structura ocupationala si in continutul
ocupatiilor datorate introducerii de noi tehnologii. In regiunile si
sectoarele de activitate pentru care se estimeaza intensificari ale
schimbarilor tehnologice, vor trebui organizate, prioritar, programe de
pregatire in domeniul cunostintelor tehnice/tehnologice;
Insuficienta participare la formare profesionala a angajatilor va
determina in timp un deficit cronic de competente si/sau personal
calificat, mai ales in sectoarele cu dezvoltare rapida.
26
Vezi STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLATRE A RESURSELOR UMANE, Aspecte problematice
165
CAPITOLUL V – INCLUZIUNE SOCIALA

”Inegalitatile sunt diferente ierarhice evitabile, nejustificabile din punct de
vedere moral.” Göran Therborn
In materie de integrare sociala, se pune accentul pe utilitatea educarii și

formarii astfel incat sa se intrerupa transmiterea intergeneraționala a saraciei.
Sunt avute in vedere , de altfel, principalele concluzii ale analizelor privind
pensiile, serviciile de ingrijire medicala in general și cele de lunga durata in
special, precum și regimurile de securitate sociala și se propun opțiuni pentru
imbunatațirea acestora. Se considera esențial sa se vegheze pentru ca
metoda deschisa de coordonare sa interacționeze in mod eficient cu strategia
de la Lisabona revizuita.( http://europa.eu/generalreport/ro/2006/rg45.htm,
COM(2006) 62. )
S-a ajuns, in timp, la concluzia ca, un anumit model de dezvoltare

economica imbinata cu o politica sociala a statului este cea mai concludenta
dovada a promovarii egalitatii prin politici sociale si ca aceasta imbinare are
ca efect nu numai scaderea conflictelor sociale ci si profitul economic si o mai
buna pozitionare pe piata din punctul de vedere al competitivitatii.
In cadrul acestui capitol, ne-am propus, deci, sa analizam diferitele
forme de manifestare a inegalitatii din punct de vedere sociologic cu toate
nuantele conceptelor de diferenta si inegalitate: distantare, excludere (bariere
care apar si fac aproape imposibil accesul la o viata mai buna pentru anumite
grupuri), ierarhizare (treptele sociale structurate ierarhic) si in cele din urma
exploatare.
Promovarea incluziunii sociale sau, cu alte cuvinte, lupta impotriva
saraciei si excluziunii sociale, reprezinta un deziderat foarte important al
Uniunii Europene si se realizeaza prin stabilirea unor obiective specifice
comun acceptate de toate statele, prin implementarea unor planuri nationale
de actiune prin care obiectivele sa fie atinse si prin dezvoltarea unui sistem
de masurare si de raportare periodica a schimbarilor aparute.
Monitorizarea progreselor realizate de statele membre ale UE in
reducerea acestui flagel se realizeaza cu ajutorul unui sistem de indicatori
statistici de incluziune sociala, care permit masurarea intr-o maniera
comparativa a evolutiei fenomenului.
La summitul de la Laeken din decembrie 2001, Consiliul European a
aprobat o lista de 10 indicatori primari si 8 indicatori secundari pentru a oferi
date statistice care sa permita descrierea diverselor aspecte legate de
incluziunea sociala, aspecte ce apartin unor domenii importante, si anume:
saracia monetara si inegalitatea, ocuparea, starea de sanatate si educatia.
166
Unul dintre indicatorii importanti ai acestui sistem de comensurare a

incluziunii sociale este rata saraciei.
Oficiul de statistica al UE, Eurostat, a ales ca metoda de masurare a

saraciei metoda relativa, in principal pe baza a doua considerente27, si
anume: scopul major al UE nu consta in asigurarea fiecarui cetatean a unui
nivel minim de trai, ci in realizarea situatiei in care toti cetatenii Europei sa
beneficieze de un nivel de prosperitate inalt care depinde in foarte mare
masura de nivelul dezvoltarii economice si sociale a fiecarui stat. Cel de-al
doilea considerent a fost faptul ca este deosebit de greu de definit un nivel
minim standard de viata care sa fie unanim acceptat, in conditiile existentei
inca a unor decalaje importante intre gradele de dezvoltare ale statelor ce
compun Uniunea Europeana.
In calitate de stat membru al UE, Romania a aplicat metodologia de
estimare a saraciei recomandata de EUROSTAT, in paralel cu dezvoltarea
unui sistem national care se bazeaza insa pe metoda absoluta de estimare
a saraciei.
Rata saraciei relative reprezinta ponderea persoanelor sarace (care

au un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decat pragul stabilit la
nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile) in totalul populatiei.
Pe ansamblul tarii, in perioada 2005-2007 saracia relativa a inregistrat
o rata aproximativ stabila, de 18%, cu o foarte usoara tenta de crestere (de
0,3 – 0,4 puncte procentuale) in anii 2006 si 2007 si apoi o scadere pana la
nivelul anului de baza. Aceasta pseudo-stabilitate a ratei saraciei a avut loc in
conditiile in care nivelul pragului saraciei a crescut continuu, de la 263 lei in
anul 2005 la 459 lei in anul 2008, ca urmare a cresterii nominale a veniturilor
totale disponibile.
Distributia ratelor de saracie pe regiuni de dezvoltare evidentiaza o

polarizare pronuntata a saraciei, cele mai afectate regiuni de dezvoltare fiind
Nord-Est, Sud-Est, Sud-Vest Oltenia si Sud-Muntenia, unde mai mult de 1/5
din populatie este formata din saraci (in cazul primelor doua regiuni, proportia
saracilor este chiar mai mare – una din patru persoane).
27
Statistics in focus- Sărăcia monetară în noile state membre şi în ţările candidate, Eurostat, 2004
167
Grafic nr. 52. Rata saraciei pe regiuni de dezvoltare, in anul 2008
Nord-Est 27,2
Sud-Est 22,7
Sud Muntenia 17,5
Sud-Vest Oltenia 23,3

Vest 13,3
Nord-Vest 15,6
Centru 14,5
Bucuresti-Ilfov 4,7
%
0 5 10 15 20 25 30
18,2
media nationala
In regiunea Bucuresti–Ilfov fenomenul saraciei are cel mai redus impact

(4,7% in anul 2008), dar si in cazul regiunii Vest se poate afirma ca saracia
este relativ mai putin raspandita (13,3%). Din cele 8 regiuni de dezvoltare, 5
regiuni au rate de saracie inferioare ratei pe ansamblul tarii. In general,
ierarhizarea regiunilor de dezvoltare in functie de rata de saracie, observata
in anul 2008, se mentine in perioada 2005-2008, dar cu unele trasaturi si
tendinte specifice interesante.
Tabelul nr.75. Evolutia ratei saraciei pe regiuni de dezvoltare, in
perioada 2005 - 2008
Diferente (±) fata de anul 2005
Anul 2005
- puncte procentuale -
- procente -
2006 2007 2008
Nord - Est 24,5 + 0,8 + 1,7 + 2,7
Sud - Est 24,8 - 0,9 - 0,6 - 2,1
Sud - Muntenia 21,1 - 0,8 - 1,0 - 3,6
Sud - Vest Oltenia 20,6 + 2,4 + 2,4 + 2,7
Vest 10,4 + 1,1 0,0 + 2,9
Nord - Vest 15,0 + 1,4 + 1,6 + 0,6
Centru 14,9 + 0,8 + 0,5 - 0,4
Bucuresti - Ilfov 6,8 - 1,2 - 2,2 - 2,1
168
Astfel, se constata situatia favorabila din regiunea Bucuresti–Ilfov, unde

tendinta de scadere a ratei saraciei este constanta si evidenta. De
asemenea, un trend descrescator clar conturat se remarca si in cazul
regiunilor Sud–Muntenia si Sud-Est, unde scaderile ratei saraciei din anul
2008, fata de anul 2005, sunt cele mai mari (3,6 si respectiv 2,1 puncte
procentuale). Merita insistat asupra situatiei din aceste regiuni, pentru ca ele
fac parte din grupul celor care prezinta cele mai ridicate cote ale saraciei. In
cazul regiunilor Nord-Est si Sud-Vest Oltenia cresterea continua a incidentei
saraciei pare a fi o caracteristica pentru perioada analizata. O situatie mai
aparte se observa la regiunea Vest, care, desi este una dintre cele despre
care s-ar putea spune ca “sta ceva mai bine”, comparativ cu celelalte regiuni,
totusi in anul 2008 prezinta cea mai mare crestere procentuala a ratei
saraciei (+ 2,9 puncte procentuale fata de anul de baza).
In perioada analizata, o observatie generala este aceea ca pentru
majoritatea regiunilor de dezvoltare, comparatia cu anul 2005 pune in
evidenta mai pregnant influenta anului 2008. Acesta prezinta valorile relative
cele mai ridicate in regiunile unde se mentin tendintele evolutive, pozitive sau
negative, prefigurate in anii precedenti (Nord-Est, Sud-Est, Sud–
Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest ), sau chiar schimba sensul tendintei
conturate in primii 3 ani (Centru).
Grafic nr. 53. Rata saraciei in unele state membre ale Uniunii
Europene,in anul 2007
25%
20
15
10
0
CEHIA SUEDIA SLOVACIA SLOVENIA DANEMARCA EU 27 LITUANIA ROMANIA ITALIA SPANIA LETONIA
169
In anul 2007, in Romania s-a inregistrat o rata a saraciei cu 3 puncte

procentuale mai ridicata decat cea calculata pe ansamblul Uniunii Europene
(ca medie a valorilor nationale, ponderate cu numarul populatiei din fiecare
tara). Intr-o comparatie a valorilor nationale ale acestui indicator, Romania se
incadreaza in esalonul superior, rate de saracie mai mari decat ale Romaniei
inregistrandu-se in Letonia (21%), Grecia, Spania, Italia (20%). Tarile cu cele
mai scazute rate au fost Cehia, Olanda (10%), Suedia, Slovacia (11%),
Austria, Danemarca, Slovenia, Ungaria(12%).
Tabel nr.76 - Rata saraciei pe medii de rezidenta si regiuni de dezvoltare, in

a) Estimari pe baza veniturilor totale disponibile (inclusiv contravaloarea

consumului din resurse proprii ale gospodariei)
-%-
ANII
2005 2006 2007 2008
Total persoane 18,2 18,6 18,5 18,2
a) dupa mediul de rezidenta
Urban 10,2 9,6 9,2 8,6
Rural 28,0 29,6 29,9 29,8
b) dupa regiunea de dezvoltare
Nord - Est 24,5 25,3 26,2 27,2
Sud - Est 24,8 23,9 24,2 22,7
Sud - Muntenia 21,1 20,3 20,1 17,5
Sud – Vest Oltenia 20,6 23,0 23,0 23,3
Vest 10,4 11,5 10,4 13,3
Nord - Vest 15,0 16,4 16,6 15,6
Centru 14,9 15,7 15,4 14,5
Bucuresti - Ilfov 6,8 5,6 4,6 4,7
170
b) Estimari pe baza veniturilor banesti disponibile (exclusiv contravaloarea

consumului din resurse proprii ale gospodariei)
-%-
ANII
2005 2006 2007 2008
Total persoane 23,8 24,2 23,9 22,4
a) dupa mediul de rezidenta
Urban 9,7 10,2 10,0 9,1
Rural 41,0 41,4 41,0 38,6
b) dupa regiunea de dezvoltare
Nord - Est 33,6 33,7 34,3 34,5
Sud - Est 30,6 29,9 29,4 26,7
Sud - Muntenia 26,6 25,6 25,4 21,0
Sud – Vest Oltenia 32,2 33,6 33,5 32,4
Vest 14,6 16,3 14,9 16,0
Nord - Vest 21,0 22,2 22,1 18,8
Centru 17,3 18,8 17,9 16,8
Bucuresti - Ilfov 4,8 4,8 4,2 4,6
Pe regiuni de dezvoltare, cele mai scazute rate ale saraciei continua

sa fie in regiunea Bucuresti-Ilfov si regiunea Vest, iar cele mai mari rate ale
saraciei au fost in regiunea Nord-Est, urmata de Sud-Vest si Sud-Est.
171
Tabel nr.77 - Ratele de saracie relativa in perioada 2005 -2008, pe regiuni de

dezvoltare
- in procente -
2005 2006 2007 2008
Nord-Est 20,9 19,4 14,5 27,2

Sud-Est 22,0 15,8 11,8 22,7
Sud 17,5 13,3 9,5 17,5
Sud-Vest 20,5 17,4 12,2 23,3
Vest 7,6 6,5 3,7 13,3
Nord-Vest 11,9 8,6 7,1 15,6
Centru 13,3 12,6 7,8 14,5
Bucuresti-Ilfov 4,8 5,3 1,9 4,7
Sursa: Estimari facute de Compartimentul social, Cancelaria Primului-Ministru, pe baza datelor furnizate de
INS
Dinamica saraciei absolute pe medii de rezidenta:

• Populatia saraca continua sa fie concentrata in mediul rural
inregistrand o valoare de 9,8% cu 7,5 puncte procentuale mai mare
decat in mediul urban. Trebuie sa remarcam insa o scadere
semnificativa a ratei saraciei absolute din mediul rural fata de anul 2007
cand se inregistra 15,8%.
• Un alt element ce trebuie mentionat se refera la faptul ca cea mai
ridicata valoare a ratei saraciei absolute se inregistreaza in randul
tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15 – 24 ani, si anume 8,4%.
• Analizand ratei saraciei absolute in functie de statutul ocupational se
poate constata ca lucratorii pe cont propriu, atat cei din sectorul
agricol cat si cei din sectorul non-agricol, inregistreaza cele mai
ridicate valori si anume 15,8%, respectiv 13,7%. Pensionarii
inregistrau un numar de 3,0%, salariatii 1,0%, iar somerii 13,1%.
172
Tabel nr.78 - Rata saraciei absolute( 2008)
Regiuni de dezvoltare
Nord - Est 8,5
Sud - Est 7,1
Sud - Muntenia 4,4
Sud – Vest Oltenia 7,9
Vest 3,4
Nord - Vest 5,7
Centru 5,2
Bucuresti - Ilfov 1,1
In acest context, descrierea saraciei relative, in care sarac este

considerat acel individ ale carui resurse, in principal monetare, nu ii permit
atingerea unui anumit nivel de bunastare realizat de intreaga populatie din
tara respectiva, se poate obtine doar utilizand nu un singur indicator, ci un set
de indicatori, fiecare aducand un plus de informatie asupra dimensiunii,
incidentei, profilului si gravitatii fenomenului saraciei din fiecare tara, facand
posibila totodata si comparatia internationala.
Potrivit acestei metode de estimare se determina persoanele ale caror
resurse sunt mai mici comparativ cu restul populatiei, ceea ce nu inseamna
automat ca resursele acestor persoane nu le permit acoperirea unui nivel
minim de trai (ceea ce ar presupune starea de saracie in acceptiunea cea
mai simpla). Din acest motiv, la nivelul UE indicatorii privind saracia relativa
sunt intitulati indicatori ,,ai riscului de saracie’’.
Metoda absoluta foloseste ca indicator de bunastare cheltuielile
populatiei, spre deosebire de metoda relativa care utilizeaza pentru
comparatie veniturile. In acceptia metodei absolute de evaluare, sarace sunt
acele persoane care nu isi pot asigura un minimum de consum alimentar si
nealimentar considerat acceptabil in societate la un moment dat. Se ia in
considerare valoarea monetara a unui cos de alimente care sa asigure un
consum caloric de 2550 calorii pe zi. La valoarea acestuia se adauga si
valoarea unui minimum necesar de produse nealimentare si de servicii
rezultand astfel valoarea pragului de saracie. Estimarea numarului
persoanelor sarace prin aceasta metoda se face prin compararea cheltuielilor
totale de consum pe adult echivalent aferente fiecarei persoane cu valoarea
173
pragului de saracie astfel determinat. Persoanele ale caror cheltuieli sunt mai
mici decat pragul sunt considerate sarace28.
Guvernul Romaniei s-a angajat cu seriozitate in respectarea Agendei
Lisabona relansata, motiv pentru care a elaborat Programul National de
Reforma pentru perioada 2007-2010 (PNR) printr-un efort participativ al
institutiilor implicate in procesul de identificare a prioritatilor nationale
relevante, necesare continuarii si adancirii reformelor destinate atingerii
obiectivelor de crestere economica si ocupare, anuntate pentru anul 2010 si
reducerii decalajelor economice si sociale fata de media statelor membre UE.
Incluziunea sociala se afla pe agenda politica a Guvernului Romaniei.
Abordarea strategica privind combaterea excluziunii sociale include orice
forma de excluziune, sex, varsta, etnie, si se adreseaza cu prioritate spre
identificarea celor mai vulnerabile persoane, grupuri, comunitati, etc.
Rezolvarea problemelor acestora nu se poate face decat intr-un cadru
integrat si care sa asigure interconectarea dintre dezvoltarea economica si
sociala sunt interconectate.
Raspunsul multidimensional la o nevoia sociala se poate da numai
printr-o coordonare a tuturor nivelelor implicate. Totodata, trebuie create
structuri coerente si integrate astfel incat sa se faciliteze monitorizarea si
evaluarea politicilor nationale de incluziune sociala.
In ultimul deceniu in Romania, modelul social european a evoluat in
ultimul deceniu, avand la baza urmatoare axe prioritare de actiune:
►Orice persoana trebuie sa fie incurajata si sustinuta sa participe activ la
viata sociala, economica si culturala;
►Orice persoana trebuie sa fie sustinuta pentru a avea un loc de munca de
calitate, sa aiba acces la invatamant pe toata durata vietii si sa fie sustinuta
pentru ca viata familiala cu cea profesionala sa se imbine armonios;
►Asigurarea unui nivel de venit capabil sa sustina un standard de viata
adecvat;
►Asigurarea accesului la resurse suficiente, servicii, facilitati de ingrijiri
adecvate pentru copil si pentru alte persoane dependente de familie;
►Fiecare copil trebuie sa creasca intr-o familie;
►Fiecare persoana cu handicap trebuie sa aiba acces la servicii sociale, la
educatie, ocupare si formare in conformitate cu nevoile si gradul de handicap;
►Orice persoana cu handicap trebuie sa aiba acces egal in spatiile publice
transport, institutii si totodata sa ii fie sprijinita in asigurarea unei vieti cat mai
independente;
►Diversificarea formelor de suport destinate persoanelor varstnice astfel
incat acestea sa fie sprijinite sa duca o viata independenta cat mai mult timp;
►Asigurarea unui venit adecvat din pensii acordate prin sistemul public
persoanelor varstnice;
28
Descrierea detaliată a metodologiei de estimare a sărăciei relative este cuprinsă în capitolul 5 al lucrării.
174
►Dezvoltarea retelelor de ingrijire formala si informala
Evolutia societatii de-a lungul ultimilor ani a fost influentata de reformele

economice care au generat profunde transformari pe piata muncii din
Romania. Conditiile sociale au determinat reducerea sporului demografic
natural si accentuarea migratiei temporare si definitive, ceea ce a condus la
randul lor scaderea constanta a populatiei si implicit a populatiei active.
Principalele provocari pe termen scurt si mediu ale pietei muncii sunt:
efectele procesului de restructurare economica, participarea redusa a tinerilor
si a grupurilor vulnerabile pe piata muncii, rata de ocupare semnificativa in
sectorul agriculturii si nivelul calitativ al resurselor umane.
In ceea ce priveste atingerea obiectivului propus masurile din domeniul
politicilor de ocuparea fortei de munca au fost si sunt centrate pe stimularea
ocuparii prin reducerea barierelor intampinate pentru a accesa un loc de
munca, precum si prin cresterea nivelului de pregatire a resurselor umane,
printr-o continua investitie in capitalul uman. Masurile propuse se adreseaza
atat persoanelor care sunt in cautarea unui loc de munca, cat si celor care
sunt angajate dar care ca urmare a procesului de formare continua, sunt in
masura sa solicite locuri de munca mai bine platite.
De asemenea, politica romaneasca de incluziune sociala se bazeaza
pe o abordare proactiva care are drept obiectiv cresterea generala a
standardului de viata al populatiei si stimularea castigurilor obtinute din
munca prin facilitarea ocuparii si promovarea politicilor incluzive cu
adresabilitate catre toate grupurile vulnerabile. Masurile pe care autoritatile le
sprijinirea persoanelor in varsta de peste 45 ani expuse riscului excluziunii
sociale in vederea integrarii pe piata muncii; crearea de locuri de munca in
mediul rural prin dezvoltarea industriilor si serviciilor; organizarea de cursuri
gratuite de calificare si recalificare pentru cei care cauta un loc de munca;
dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale de interes general.
Principalele masuri si actiuni in ceea ce priveste realizarea obiectivului
prioritar „cresterea generala a standardului de viata al populatiei si stimularea
castigurilor obtinute din munca prin facilitarea ocuparii si promovarea
politicilor inclusive” au fost intreprinse de catre
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Aceasta, prin
programele de ocupare a fortei de munca a intreprins masuri in vederea:
- prevenirii si reducerii somajului de lunga durata prin acordarea de alocatii
pentru somerii care se incadreaza inainte de expirarea perioadei de
indemnizare,
- stimularea mobilitatii prin masuri de subventionare a fortei de munca
angajata in programe de ocupare temporara;
- reducerea somajului in randul tinerilor in varsta de pana la 25 ani prin
aplicarea masurilor de stimulare a angajatorilor pentru incadrarea in munca a
175
absolventilor de invatamant, consiliere profesionala, cursuri de formare

profesionala, consultanta pentru infiintarea de mici afaceri;
- cresterii calitatii fortei de munca si perfectionarea profesionala continua, prin
organizarea de cursuri si pentru persoanele care si-au intrerupt activitatea,
astfel incat, la reluarea acesteia, sa-si poata indeplini atributiile de serviciu,
iar pe de alta parte, diversificarea competentelor profesionale in scopul
facilitarii integrarii acestor persoane pe piata muncii;
- perfectionarii profesionale prin organizarea de cursuri si pentru persoanele
care desfasoara activitati in mediul rural, pentru persoanele angajate, la
cererea acestora sau la cererea angajatorului, sau pentru persoanele aflate
in detentie care mai au de executat cel mult 9 luni pana la ultima zi de
executare a pedepsei;
- cresterea sanselor de angajare a persoanelor cu nevoi speciale prin masuri
de stimulare a angajatorilor care incadreaza someri cu varste de peste 45
ani, persoane cu handicap, parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale;
- asigurarea unui acompaniament personalizat tinerilor proveniti din institutii
de ocrotire prin incheierea de contracte de solidaritate si identificarea de
angajatori de insertie;
- prelungirea vietii active prin masuri de stimulare a angajatorilor care
incadreaza someri care mai au 3 ani pana la indeplinirea conditiilor pentru
solicitarea pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate sau pentru acordarea
pensiei pentru limita de varsta, conform legii;
- dezvoltarea spiritului antreprenorial al persoanelor in cautare de loc de
munca prin acordarea de servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea
unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri precum si prin
acordarea de credite cu dobanda avantajoasa in vederea crearii de noi locuri
de munca;
- reducerea discrepantelor regionale privind raportul de ocupare si somaj prin
cresterea potentialului de dezvoltare economica si de creare de locuri de
munca la nivel local, inclusiv ca urmare a acordarii de credite in conditii
avantajoase, promovarea sanselor egale si a eliminarii oricarei forme de
discriminare;
- asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati, pe piata muncii
In conformitate cu RAPORTUL NATIONAL STRATEGIC PRIVIND

PROTECTIA SI INCLUZIUNEA SOCIALA (2008 – 2010), “Obiectivul central
al Guvernului Romaniei, in ceea ce priveste domeniul incluziunii sociale se
refera la continuarea eforturilor pentru dezvoltarea unei societati incluzive
bazata pe acordarea de servicii de incluziune sociale integrate dezvoltate
avand la baza o evaluare reala a nevoilor individului, prin dezvoltarea
sectorului tertiar si prin asigurarea oportunitatilor egale pentru toti cu accent
deosebit pentru persoanele vulnerabile.”
176
Raportul prezinta principalele provocari pentru urmatoarea perioada de

raportare, respectiv 2008-2010, si stabileste un set de obiective prioritare,
dupa cum urmeaza:
1. Cresterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate;
2. Promovarea politicilor familiale integrate prin promovarea unui pachet
de masuri eficiente de prestatii si servicii sociale;
3. Continuarea eforturilor pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale
cetatenilor de etnie roma.
In vederea atingerii acestor obiective, sunt prezentate masuri concrete
care se vor realiza prin cooperarea si coordonarea tuturor actorilor,
guvernamentali si ai societatii civile, care au responsabilitati in domeniul
incluziunii sociale.
Serviciile sociale, componenta a sistemului de protectie sociala,
reprezinta masuri de sprijin tintite asupra unor nevoi strict individualizate,
avand drept rezultat solutionarea mai rapida si cu mai mare eficienta a
situatiilor de risc social. Situatia actuala a sistemului de asistenta sociala se
poate caracteriza printr-un cadru legislativ care favorizeaza incluziunea
sociala si accesul la drepturile fundamentale, cum sunt: asistenta sociala,
ocuparea, sanatatea, educatia etc.
Cu toate eforturile depuse, sistemul actual inregistreaza o serie de
aspecte vulnerabile care trebuie remediate, precum:
• Dezvoltarea inegala la nivel local;
• Multiplicarea de structuri institutionale cu atributii similare care
genereaza confuzii si produc o fragmentare a sistemului;
• Lipsa mijloacelor necesare pentru a acoperi toate nevoile din domeniul
asistentei si al serviciilor sociale;
• Incapacitatea sistemului actual de servicii sociale de a rezolva nevoile
persoanelor aflate in dificultate;
• Existenta unui numar redus de organizatii neguvernamentale ca
principali furnizori ai acestor servicii.
177
SITUATIA INCLUZIUNII SOCIALE LA NIVEL NATIONAL
Se poate vorbi de mai multe grupuri sociale excluse in Romania;

intotdeauna dintre acestea fac parte persoanele cu handicap, rromii, copiii
si tinerii, femeile, persoanele varstnice, somerii de lunga durata,
locuitorii din mediul rural, in special cei din localitati mici si izolate etc.
In privinta ocuparii, segmentele sociale cele mai vulnerabile sunt:
rromii, persoanele cu handicap, tinerii (in special cei care parasesc
institutiile pentru copii si cei din mediul rural), femeile, persoanele iesite din
detentie. Toti cei care pot si doresc sa munceasca sunt necesari pe piata
muncii pentru a contribui la continuarea progresului inregistrat de economia
romaneasca in toate domeniile de activitate.
In mod traditional, in Romania se acorda o atentie sporita urmatoarelor
grupuri defavorizate: persoanele cu dizabilitati, tinerii ce parasesc
centrele de plasament, populatia de etnie rroma, persoanele fara
adapost (cersetori) si saracii. Fiecare dintre aceste grupuri are nevoile sale
specifice si de aceea si interventiile trebuie sa fie tot specifice
178
Fenomenul excluziunii sociale afecteaza grupuri sociale care sunt

supuse riscului de marginalizare sociala, in cadrul grupurilor vulnerabile fiind
cuprinse, in special, urmatoarele categorii de persoane: copiii aflati in
sistemul de stat de protectie a copilului, tinerii de peste 18 ani care parasesc
sistemul de stat de protectie a copilului, familiile cu mai mult de 2 copii si cele
monoparentale, populatia de etnie rroma, persoanele cu dizabilitati,
persoanele eliberate din detentie. Toate aceste categorii defavorizate se
confrunta cu numeroase probleme legate de integrarea lor sociala,
determinate de discriminarea in ceea ce priveste accesul la educatie si,
ulterior, pe piata muncii.
In cazul copiilor aflati in sistemul de protectie, problemele identificate
vizeaza reintegrarea sociala a copiilor strazii cu toate aspectele secundare;
delicventa juvenila; protectia copilului impotriva exploatarii prin munca;
prevenirea emigratiei copiilor, protectia si repatrierea acestora. In ceea ce
priveste tinerii de peste 18 ani care parasesc sistemul de stat de protectie a
copilului, acestia se confrunta cu lipsa accesului la o locuinta si integrare
redusa pe piata muncii, in special datorita lipsei calificarii profesionale
adecvate.
Segmentul populatiei de etnie rroma se confrunta cu o gama variata de
probleme cum ar fi: stoc educational scazut, lipsa de calificare si de
experienta pe piata muncii, insuficienta participare la economia formala,
numar mare de copii, lipsa locuintei sau conditii precare de locuit, lipsa
actelor de identitate, stare de sanatate inferioara restului populatiei, lipsa
proprietatii asupra pamantului pentru locuitorii de la tara.
Populatia rroma este victima unui adevarat cerc vicios: marginalizarea
produsa de deficitul multiplu de conditii sustine prejudecati si atitudini
discriminatorii care agraveaza excluziunea sociala, afecteaza participarea la
educatie si reduce semnificativ sansele integrarii pe piata muncii.
In ceea ce priveste educatia29,la nivel national, 9% din tinerii adulti
rromi (18-30 ani) sunt absolventi de liceu, iar 2% au studii superioare, in
comparatie cu 41% din tinerii adulti ne-rromi, respectiv 27%. De asemenea,
cel mai mare procent de analfabetism se inregistreaza tot in randul populatiei
de etnie rroma si anume 28% din cei ce frecventeaza scoala primara dar nu
au absolvit-o. Prezenta mediatorului scolar in comunitatile de rromi a
contribuit la cresterea ratei de absolvire a scolii, precum si la cresterea
numarului de copii inscrisi intr-o forma de invatamant.
Fenomenul de incluziune scolara a copiilor cu dizabilitati are inca
dimensiuni reduse, in anul scolar 2003- 2004, in Romania, circa 30% din
copiii cu dizabilitati (6-18 ani) fiind integrati in scoli publice, desi s-au
promovat si masuri alternative de asigurare a accesului egal la educatie.
29
vezi “Raportul National Strategic privind Protectia Sociala si Incluziunea Sociala (2008-2010), pag.28.
179
Numarul de persoane cu dizabilitati ocupate este scazut, atat din cauza

ofertei de locuri de munca care nu este in concordanta cu calificarile si
nevoile persoanei cu dizabilitati, cat si a slabei pregatiri scolare si
profesionale a acestora.
Se manifesta inca fenomene de discriminare la angajare pe motivul
handicapului, iar accesul la mediul fizic si la informatie este redus. In ce
priveste persoanele cu dizabilitati institutionalizate, rezultatele evaluarilor
evidentiaza numarul insuficient de personal specializat si lipsa serviciilor
sociale. Persoanele cu handicap grav neinstitutionalizate sunt asistate de
asistenti personali pentru care nu exista programe suficiente de perfectionare
la nivel national.
In ceea ce priveste familiile cu mai mult de 2 copii si cele
monoparentale, ele reprezinta o alta categorie confruntata cu risc ridicat de
saracie. Cu toate ca scaderea saraciei pentru familiile cu multi copii este
vizibila incepand din 2003 (cu o diminuare de 6,1 puncte procentuale a
riscului fata de anul 2002), aceasta categorie prezinta in continuare un risc
major de marginalizare si excludere de la beneficiile participarii depline la
viata economica si sociala.
Riscul excluziunii sociale se manifesta mai pregnant in randul femeilor
decat al barbatilor, in toate etapele vietii, ca o reflectare a participarii lor
scazute pe piata muncii. Acest risc de saracie este cu deosebire mai mare in
randul femeilor varstnice si al parintilor singuri avand copii in intretinere,
dintre acestia grupul predominant constituindu-l femeile.(SIDRU)
Analizele efectuate pe piata muncii releva existenta unor semnificative
discrepante de gen. Astfel, in anul 2007, rata de ocupare a femeilor30 din
grupa de varsta 15-64 ani a fost cu 18 pp mai scazuta decat cea a barbatilor,
aceeasi discrepanta pastrandu-se si pe principalele grupe de varsta: 2 pp
pentru 15-24 ani, 2 pp pentru 25-54 ani si 1 pp pentru 55-64. Salariul realizat
de femeile din Romania (luandu-se in considerare populatia feminina
salariata in toate ramurile economie nationale) a reprezentat 86,9% din cel al
barbatilor, in anul 200631. Analiza repartizarii salariatilor pe grupe de salarii
brute de baza realizate pe activitati ale economiei nationale in 2006, indica
faptul ca 72,9% dintre femeile salariate au avut salariul sub salariul mediu
brut, aceasta situatie fiind determinata de doua elemente: femeile sunt
ocupate, cu precadere, in ramuri cu valoare adaugata scazuta si numarul
femeilor este preponderent, mai ales, in zona salariilor mici.
30
vezi Institutul NaŃional de Statistica, Baze de date statistice, TEMPO-Online serii de timp
31
vezi Institutul NaŃional de Statistica, “Cercetarea statistica privind costul forŃei de munca in anul 2006”
180
5.1. ANALIZA SITUATIEI INCLUZIUNII SOCIALE LA NIVELUL REGIUNII

SUD-EST
A. EGALITATEA DE GEN
Problematica egalitatii de gen si a nediscriminarii reprezinta concepte

esentiale care guverneaza societatea in contextul actual, atat pe plan
international, dar si comunitar. Din multitudinea de drepturi consacrate de-a
lungul evolutiei normative, principiul egalitatii de gen se evidentiaza ca
elemente armonizatoare ale jurisprudentei, manifestandu-se in general ca o
"entitate suprastatala" ce impune statelor o afinitate spre egalitate, sub toate
aspectele, in demersul de aplicare al legislatiei lor.
Egalitatea intre femei si barbati este un drept fundamental, o valoare
comuna a Uniunii Europene si a Romaniei si o conditie necesara pentru
realizarea obiectivelor europene si nationale de crestere economica, ocupare
a fortei de munca si a coeziunii sociale. Cu toate ca inegalitatile inca exista,
UE a facut progrese semnificative in ultimele decenii in realizarea egalitatii
intre femei si barbati. Aceasta se datoreaza, in principal, legislatiei in
domeniul antidiscriminarii, integrarii dimensiunii egalitatii de gen si masurilor
specifice pentru avansarea femeilor. Aceste aspecte vizeaza accesul la
ocuparea fortei de munca, egalitatea salariala, protectia maternitatii,
concediul parental, de asigurari sociale si profesionale, securitatea sociala,
sarcina probei in cazurile de discriminare si de auto-ocupare a fortei de
munca.
Pentru a raspunde acestei problematici extrem de complexe si care are
reverberatii in toate domeniile vietii sociale, politice, economice si culturale a
fost necesara dezvoltarea unei Strategii coerente care sa raspunda nevoilor
existente la nivel national.
Strategia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati
pentru perioada 2010-2012 a fost creionata pentru a asigura o continuitate a
politicilor din domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati dezvoltate
pana in anul 2009 de catre Strategia Nationala pentru Egalitatea de sanse
intre Femei si Barbati pentru perioada 2006-2009.
La o scurta analiza, contextul romanesc actual evidentiaza faptul ca
problema discriminarii pe criteriul sex inca se mentine in sfera provocarilor cu
care se confrunta societatea per ansamblu, existand o serie de diferente
vizibile in ceea ce priveste accesul, participarea si implicarea femeilor si
barbatilor la nivelul vietii sociale, politice, economice, a pietei muncii si vietii
culturale.
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si tratament intre femei si
barbati, republicata, legea speciala in materie, stabileste infiintarea Agentiei
Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati ca organ de
181
specialitate al administratiei publice centrale, care are ca principala atributie

promovarea principiului egalitatii de sanse intre femei si barbati in toate
politicile si programele nationale. Pentru a raspunde obiectivului central care
stabileste atingerea de facto a egalitatii intre femei si barbati la toate
nivelurile, in cursul anului 2006 ANES a dezvoltat un document strategic in
acest sens. Acest document a fost adoptat prin HG nr. 319 din 8 martie 2006
privind Strategia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati
pentru perioada 2006-2009 si Planul General de Actiuni pentru
Implementarea Strategiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre femei si
barbati pentru perioada 2006-2009.
Aceasta Strategie a conturat o serie de directii de interventie, stabilind
concomitent si obiective specifice care sa raspunda domeniilor propuse.
Printre directiile de interventie stabilite se numara: cadrul legislativ,
capacitatea institutionala, viata economica, viata sociala, participarea la
luarea deciziei, roluri si stereotipuri de gen, monitorizarea si evaluarea
Planului General de Actiuni pentru implementarea Strategiei pentru Egalitatea
de Sanse intre femei si barbati. Acestor directii de interventie le corespund o
serie de obiective printre care – armonizarea legislatiei nationale cu cea
internationala si in special cu cea europeana in domeniul egalitatii de sanse
intre femei si barbati; intarirea capacitatii institutionale a ANES; sprijinirea
accesului egal al femeilor si barbatilor pe piata muncii; concilierea vietii de
familie cu viata profesionala; facilitarea insertiei pe piata muncii a femeilor
aflate in situatie sau risc de marginalizare; promovarea participarii egale a
femeilor si barbatilor in comunitate, in familie si la procesul de luare a decizie;
sustinerea masurilor de prevenire si combatere a traficului de persoane, a
violentei de gen, a hartuirii sexuale; combaterea rolurilor si stereotipurilor de
gen din invatamant, din cultura si mass-media si nu in ultimul rand abordarea
integratoare a perspectivei de gen in programarea, elaborarea,
implementarea si evaluarea tuturor politicilor publice.
Activitatile care au avut loc s-au concentrat pe problematica discriminarii
bazate pe originea etnica, religie, varsta, sex, orientare sexuala si dizabilitati.
Unul dintre rezultatele pozitive in Romania a fost pozitionarea tarii
noastre pe locul 7 din cele 27 de tari participante, la capitolul informarea
cetatenilor cu privire la activitatile derulate , conform Eurobarometrului privind
discriminarea pentru anul 2008 realizat de Comisia Europeana, la finalul
campaniei.
Principiul platii egale pentru munca de valoare egala reprezinta o
politica de gen introdusa in legislatia romaneasca in anul 2002, prin
adoptarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si tratament intre
femei si barbati, republicata: „prin munca de valoare egala se intelege
activitatea remunerata care, in urma compararii, pe baza acelorasi indicatori
si a acelorasi unitati de masura, cu o alta activitate, reflecta folosirea unor
182
cunostinte si deprinderi profesionale similare sau egale si depunerea unei

cantitati egale ori similare de efort intelectual si/sau fizic”.
Aceasta reglementare a fost preluata si in Codul Muncii prin modificarile
aduse acestui act in anul 2006.
Tratatul de infiintare a Comunitatilor Europene de la Roma din 1957
abordeaza in art.119, tema egalitatii de tratament, desi specific se limiteaza la
domeniul remunerarii: „fiecare stat membru va garanta intr-o prima faza si va
continua aplicarea principiului egalitatii de remunerare intre angajati si
angajate pentru aceeasi munca^”.
De asemenea, reducerea diferentei de remunerare face parte dintre
obiectivele Strategiei Europene de la Lisabona, din 2000 pentru ocupare si
cresterea numarului de locuri de munca. In documentul european – Foaia de
parcurs pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru 2006 -2010
mentioneaza faptul ca diferenta de remunerare intre femei si barbati persista
in continuare, in ciuda implementarii politicilor europene de gen.
Una dintre modalitatile prin care poate fi atinsa egalitatea de facto intre
femei si barbati este participarea echilibrata la activitatile economice care sa
asigure autonomie si independenta financiara femeilor.
Diferenta de remunerare masoara diferenta relativa a remunerarilor
orare brute medii ale femeilor si ale barbatilor per ansamblul economiei. Este
unul dintre indicatorii structurali de monitorizare a strategiei europene pentru
crestere economica si locuri de munca .
Exista situatii cand femeile sunt platite mai putin decat barbatii, in ciuda
faptului ca fac acelasi tip de munca. Diferentele de remunerare intre femei si
barbati pot, in parte, reflecta diferentele obiective pe planul caracteristicilor
individuale (varsta, nivel de educatie, experienta dobandita), al fortei de
munca (profesie, tipul contractului sau conditiile de munca) sau al
intreprinderii (sectorul de activitate sau marimea). De exemplu, experienta
conteaza, in general, mult pe piata muncii. Daca barbatii poseda, in medie,
mai multa experienta decat femeile, nivelul lor de remunerare va fi, in medie,
de asemenea, mai ridicat. Cu toate acestea, practici discriminatorii pot
persista si afecta lucratorii pe motive de sex. Se intampla ca femeile sa fie
mai putin remunerate decat barbatii, desi poseda un nivel de experienta
echivalent, pentru aceeasi munca, ca un rezultat al unei discriminari
deliberate.
Plata egala nu se refera exclusiv la veniturile salariale. Plata include de
asemenea bonusurile, orele suplimentare, prima de vacanta, plata pentru
zilele de concediu medical, primele, stimulentele sau pensiile ocupationale.
Faptul ca diferenta de remunerare persista inseamna o mai mica valorizare
sistematica a profesiilor si
functiilor dominant feminine, in raport cu cele dominant masculine.
Pe de alta parte, diferenta de remunerare poate reflecta inegalitati care,
de fapt, afecteaza in principal femeile in ceea ce priveste participarea lor pe
183
piata muncii. Acest aspect este relevant, de exemplu, in ceea ce priveste

segregarea pietei muncii. Femeile se concentreaza intr-un numar mult mai
restrans de sectoare si de profesii decat barbatii, sectoare si profesii care tind
sa fie mai putin valorizate si mai putin remunerate decat acelea in care
lucreaza dominant barbati.
Segregarea este consolidata de traditiile si stereotipurile care
influenteaza, de exemplu, alegerea filierelor educationale, evaluarea si
clasificarea profesiilor, dar si participarea la forta de munca, femeile fiind mai
deschise pentru obtinerea unui program partial de lucru. Cu toate ca
recurgerea la aceasta modalitate de munca poate reflecta preferinte
personale si poate favoriza participarea femeilor pe piata muncii, diferenta
intre femei si barbati subliniaza faptul ca acestia nu au aceeasi utilizare a
timpului si ca ingrijirea membrilor de familie dependenti este, in mod esential,
asumata de catre femei.
Absenta unor servicii de ingrijire a copiilor care sa fie accesibile,
abordabile si de calitate consolideaza acest dezechilibru. In acelasi fel,
recurgerea la concediul parental ramane o caracteristica dominant feminina.
Aproape 40% dintre femei lucreaza in sectoarele sanatatii, educatiei sau
administratiei publice, spre deosebire de doar 20% dintre barbati.
In ultimul raport al Comisiei Europene pentru anul 2009 cu privire la
egalitatea de sanse intre femei si barbati s-a aratat ca media europeana a
diferentei salariale intre cele doua sexe este de 17,4%, in mare parte datorita
faptului ca de cele mai multe ori femeile ocupa in numar foarte mare locurile
de munca sau pozitiile in interiorul companiilor considerate mai putin
importante. tocmai din acest motiv, femeile au risc mai mare de a atinge
pragul saraciei (32% - media europeana de risc de saracie pentru femei).
totodata, Uniunea Europeana este pe cale de a revizui acquis-ul comunitar cu
privire la diferenta salariala intre femei si barbati si a lansat o campanie de
informare si constientizare cu privire la acest aspect. In Romania diferenta
salariala intre femei si barbati a fost in anul 2007 de 12,7%, cu cea mai
ridicata rata in industrie (28%).
In ciuda masurilor luate la nivel european pentru eliminarea
discriminarii, mai sunt inca multe de facut. Doua treimi dintre europeni cred
ca minoritatile si femeile sunt discriminate si ca numarul femeilor este
preponderent mai ales in zona salariilor mici.
184
B. VICTIMELE VIOLENTEI IN FAMILIE
Tabel nr.79 - Evolutia cazurilor de violenta in familie raportate la nivelul

regiunilor de dezvoltare in perioada 2005 - 2009 sem. I
Anul
Anul Anul Anul Anul
% % % 2009
2005 2006 2007 2008
sem.1
Regiunea Nord-
1981 -33% 1318 -18,4% 1076 +115,98% 2324 769
Est
Regiunea Sud-
1862 +6,3% 1979 -21,27% 1558 -0,01% 1552 876
Est
Regiunea Sud-
1536 +30% 1997 -19% 1620 +43,95% 2332 1653
Muntenia
Regiunea Sud-
474 +118% 1033 -7,45% 956 +28,24% 1226 755
Vest-Oltenia
Regiunea Vest 972 -26% 717 -4,32% 686 +4,37% 716 508
Regiunea Nord-
602 +28% 772 +18,8% 917 +4,90% 962 619
Vest
Regiunea Centru 725 +14% 831 +41,75% 1178 -26,06% 871 1024
Regiunea
1385 -47,7% 725 +93,8% 796 +94,84 1551 182
Bucuresti-Ilfov
Total Cazuri 9537 -1,73% 9372 -6,24% 8787 +31,26% 11534 6386
Articolul 13, introdus in Tratatul de la Amsterdam, ofera Comunitatii

puteri specifice de a intreprinde actiuni de combatere a discriminarii pe criterii
de sex, origine etnica sau rasiala, religie sau convingeri, dizabilitate, varsta
sau orientare sexuala.
Desi legislatia care interzice discriminarea este absolut obligatorie,
aceasta singura nu poate atinge obiectivul de creare a unei societati lipsite de
discriminare.
Dezavantajele adanc inradacinate cu care se confrunta oamenii din
cauza caracteristicilor personale ii impiedica sa participe si sa contribuie
complet la toate nivelurile societatii.
De aceea, Comisia si-a stabilit urmatoarele obiective:
► sa amelioreze cunoasterea discriminarii
► sa creasca gradul de constientizare al populatiei cu privire la drepturile
lor, dar si la avantajele diversitatii
185
► sa sprijine agentii intermediari, precum ONG-urile, pertenerii sociali

precum si organizatiile de egalitate sa-si imbunatateasca abilitatea de
combatere a discriminarii
► sa sustina dezvoltarea politicilor de egalitate la nivel national si sa
incurajeze schimbul de bune practici intre statele membre
► sa insiste asupra unei administrari a diversitatii orientate catre afaceri in
cadrul raspunsului strategic la o societate, o baza de clienti, o structura a
pietei si o forta de lucruri mai diversificate.
(http://europa.eu/generalreport/ro/2006/rg45.htm)
(http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=781&langId=ro)
Depasind problema discriminarii, Comisia a dezvoltat de asemenea un

Plan European de Actiune pentru persoanele cu Dizabilitati pentru perioada
2003 – 2010, vizand integrarea problemelor legate de dizabilitate in toate
politicile CE relevante si imbunatatirea accesului la domeniile constructiilor,
transportului si tehnologiei informatiilor si comunicarii.
C.TINERI CARE PROVIN DIN CENTRELE DE PLASAMENT
Tabel nr.80 - Numar tineri care provin din Centrele de Plasament

BR BZ GL VN TL CTA
Nr pers Nr pers Nr pers Nr pers Nr pers Nr pers

Total angajate Total angajate Total angajate Total angajate Total angajate Total angajate
2006 19 12 8 3 58 7 19 4 0 0 0 0
2007 18 11 1 - 37 4 21 3 13 1 0 0
2008 17 9 - 7 24 8 15 4 7 1 1 1
2009 14 3 - - 15 3 18 2 2 1 0 0
Putini dintre tinerii care provin din centrele de plasament, apeleaza la

programele si serviciile oferite de Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei
de Munca, iar dintre acestia si mai putini isi gasesc loc pe piata muncii.Tinand
cont de importanta gasirii unui loc de munca pentru tineri, in general si pentru
cei din care provin din centrele de plasament, in special, procente de 12% nu
pot fi suficiente
186
D.PERSOANELE CU DIZABILITATI
In domeniul protectiei persoanelor cu dizabilitati, eforturile s-au

concentrat pe elaborarea si implementarea politicilor privind protectia,
integrarea si incluziunea sociala a acestei categorii de persoane. Principalul
obiectiv spre care s-au indreptat toate eforturile l-a constituit crearea si
dezvoltarea sistemului de servicii sociale comunitare care sa vina in sprijinul
persoanelor cu handicap neinstitutionalizate, permitandu-le acestora sa-si
traiasca ”cat mai independent propria viata”, fiind asistate de o retea de
suport.
Prin adoptarea Strategiei nationale pentru protectia, integrarea si
incluziunea sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006-2013
"Sanse egale pentru persoanele cu handicap - catre o societate fara
discriminari”, Guvernul si-a stabilit ca obiectiv general ”Promovarea
integrarii sociale a persoanelor cu handicap ca cetateni activi in masura de a-
si controla viata”, avand urmatoarele obiecte specifice: acordarea de sprijin
pentru familiile care au in componenta persoane cu handicap, cresterea
gradului de ocupare a persoanelor cu handicap pe piata muncii.
Strategia nationala pentru protectia, integrarea si incluziunea
sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006 - 2013, „Sanse egale
pentru persoanele cu handicap - catre o societate fara discriminari” este
dezvoltata si centrata pe persoana cu handicap, cetatean cu drepturi si
obligatii depline. Scopul Strategiei este asigurarea exercitarii totale de catre
persoanele cu handicap a drepturilor si libertatilor fundamentale, in vederea
cresterii calitatii vietii acestora. In Strategie de arata ca „facilitarea accesului
persoanelor cu handicap la noile tehnologii informationale si de comunicare
creeaza premisele imbunatatirii perspectivelor de participare” [ANPH, 2006].
Strategia nationala pentru protectia, integrarea si incluziunea sociala
a persoanelor cu handicap in perioada 2006 - 2013 stabileste obiectivele
prioritare de actiune pana in anul 2013 in domeniul protectiei persoanelor cu
dizabilitati - primul fiind cel referitor la integrarea sociala: „Promovarea
integrarii sociale a persoanelor cu handicap ca cetateni activi in masura de a-
si controla viata”. Dintre masurile specifice le mentionam pe cele legate de
accesibilizarea mediului informational:
• sprijinirea cercetarii, dezvoltarii si productiei de noi tehnologii de
informare si comunicare si tehnologii asistive, adecvate persoanelor cu
handicap;
• promovarea si implementarea conceptului Acces pentru toti pentru a
impiedica crearea de noi bariere si aparitia unor noi surse de
discriminare;
• asigurarea informatiilor despre problematica accesibilitatii pentru toti cei
interesati;
187
• facilitarea accesului persoanelor cu handicap la noile tehnologii.
Grafic nr. 54. Distributia pe regiuni de dezvoltare a persoanelor cu

handicap la 30 iunie 2009
60.815
Bucuresti Ilfov
65.459
Vest
66.402
Sud Vest Oltenia
79.691
Centru
82.115
Sud Est
94.163
Nord Vest
100.539
Nord Est
106.926
Sud Muntenia
0 20.000 40.000 60.000 80.000 100.000 120.000
Ca pondere a persoanelor cu handicap pe regiuni de dezvoltare, la 30

iunie 2009 Regiunea de Sud Est se situeaza pe locul 5 din 8.
Grafic nr. 55. Ponderea persoanelor cu handicap pe regiuni de

dezvoltare la 30 iunie 2009
BUCURESTI-ILFOV
SUD-MUNTENIA
9,27%
16,30%
VEST
9,98% NORD-EST
15,32%
SUD-VEST-OLTENIA
10,12%
CENTRU
12,14% NORD-VEST
SUD-EST 14,35%
12,52%
188
E. POPULATIA DE ETNIE RROMA
”O Roma si integralno importantno kotor katar I Europakiri civilizacija.

`O Roma-beteder lendar si amare manusha so dzivdinena sine akate. E
Europakiri buti ko prioriteto si te promovirinen i inkluzija taj i
participacija e romenge ko bitna kotora e dzivdip askere sar ki
ekonomija, ko butikeribe em ki shansa te anen pere odluke.”
”Romii sunt o parte integranta a civilizatiei europene. Majoritatea

acestora ne sunt concetateni. Uniunea Europeana doreste sa
promoveze integrarea completa a acestora in societate si participarea
lor in economie, pe piata muncii, in viata culturala si la luarea
deciziilor.”
Termenul ”rrom” include persoane care se considera rromi, tigani,

itineranti, manouche, ashkali, sinti, precum si alti termeni. Utilizarea
generala a termenului rrom nu vizeaza in nici un caz sa minimizeze sau sa
ignore marea diversitate in cadrul numeroaselor grupuri de rromi si a
comunitatilor de care sunt legati. Acest termen nu doreste sa promoveze
stereotipuri.
Rromii sunt una dintre cele mai mari minoritati etnice din UE, cu
milioane de oameni traind in majoritatea statelor membre. Situatia lor este
caracterizata printr-o discriminare persistenta si o excludere sociala extinsa.
Rromii sunt amenintati de saracie si somaj. Sondajele de opinie europene si
nationale arata ca multi cetateni europeni au opinii negative cu privire la
acest grup, care sunt adesea bazate pe stereotipuri si prejudecati.
Institutiile europene si statele membre au o responsabilitate comuna de
a imbunatati integrarea sociala a rromilor prin utilizarea tuturor
instrumentelor si politicilor pentru care acestea au competenta respectiva.
D-na Rachel Lancry , oficial UE, de la Directia Dezvoltare Regionala
a prezentat posibilitatile de finantare a activitatilor de antreprenoriat pentru
romi, justificand focusarea pe acest domeniu prin ghidarea traditionala a
Fondurilor Structurale pe grupurile dezavantajate, prin moto-ul doctrinei
Strategiei de la Lisabona, dezvoltare si locuri de munca, prin discutiile avute
de catre comisarii europeni cu personalitati precum dl. George Soros in
urma carora s-a ajuns la concluzia ca romii sunt buni antreprenori, si prin
experienta Institutului pentru o Societate Deschisa ce a finantat programe de
sustinere de microintrepinderi in state din Europa Centrala si de Est. Astfel,
desi mai exista bariere legate de accesarea finantarilor, de consultanta etc.,
nu se poate gasi un motiv plauzibil pentru care romii sa nu contribuie la
activitati de creare a noi locuri de munca si deci la a contribui la dezvoltarea
economica.
189
Uniunea Europeana dispune de un cadru legislativ puternic pentru

combaterea discriminarii. Aceasta utilizeaza Fonduri Structurale europene si
abordeaza problema discriminarii rromilor in actiunile de sensibilizare a
populatiei. In plus, aceasta coordoneaza un numar de politici cheie care sunt
in special relevante pentru integrarea rromilor, precum educatia, ocuparea
fortei de munca si integrarea sociala.
Fondurile de dezvoltare regionale ale UE pot contribui la aceasta prin
expertiza anterioara, micro-credite, accesul la sprijin si consultanta si
cresterea constientizarii. Acest tipuri desprijin pot fi incluse in exercitiul
financiar 2007-2013 prin includerea lor in programe, prin includerea referirii
la grupul tinta romi si, o data aceasta realizata, prin aplicarea la programe
de catre cei interesati. Concluzii: Romii au probleme dar au potential iar
Fondurile de Dezvoltare regionala pot ajuta romii sa-si valorifice acest
potential.
Populatia rroma este victima unui adevarat cerc vicios: marginalizarea
produsa de deficitul multiplu de conditii sustine prejudecati si atitudini
discriminatorii care agraveaza excluziunea sociala, afecteaza participarea la
educatie si reduce semnificativ sansele integrarii pe piata muncii.
Segmentul populatiei de etnie rroma se confrunta cu o gama variata de
probleme cum ar fi:
• Lipsa de calificare si de experienta pe piata muncii;
• Insuficienta participare la economia formala;
• Numar mare de copii;
• Lipsa locuintei sau conditii precare de locuit;
• Lipsa actelor de identitate;
• Stare de sanatate inferioara restului populatiei;
• Lipsa proprietatii asupra pamantului pentru locuitorii de la tara.
Masurile speciale acordate in vederea integrarii pe piata muncii a
populatiei de etnie rroma au avut ca rezultat la nivelul anului 2007,
integrarea unui numar de 15.987 persoane.
Bursa locurilor de munca pentru persoanele de etnie roma a fost
organizata sub auspiciile Anului european al egalitatii de sanse pentru toti, in
toate judetele tarii si in municipiul Bucuresti, la date diferite, multe locatii de
desfasurare fiind chiar in comunitatile de rromi.
In scopul apropierii serviciilor sociale de beneficiarii din mediul rural si
comunitatile de rromi, precum si a cresterii numarului persoanelor
inregistrate in evidentele proprii, agentia a continuat actiunile de informare si
oferire a serviciilor specifice, direct in cadrul comunitatilor de rromi, prin
intermediul caravanelor Caravana ocuparii pentru rromi.
190
Tabel nr. 89 – Numarul persoanelor incadrate prin realizarea

Programului de Ocupare a Fortei de Munca
Numar persoane de etnie rroma aflate in evidenta AJOFM
BR BZ GL VN TL CTA

2006 1023 246 432 179 3943 81 1044 131 18 13 1990 453
2007 788 288 747 349 6136 115 730 176 162 52 2451 374
2008 1137 209 424 224 2932 130 595 196 375 169 2344 526
2009 1322 162 399 71 2780 90 805 74 277 65 1923 232
Sursa AJOFM-URILE din regiune
Asa cum arata datele, in ultimii doi ani, in patru dintre cele sase judete
ale Regiunii de Sud Est numarul persoanelor de etnie rroma aflate in
evidenta AJOFM-urilor a crescut, ceea ce poate insemna ca acestia din
urma au ales sa intre in evidentele agentiilor mai mult decat in anii anteriori.
Se observa de asemenea ca numarul persoanelor angajate din randul
rromilor variaza intre 2,0% si 72,2%, in ultimii patru ani, in toate cele sase
judete ale regiunii.
Concluzia este ca s-au facut demersuri si s-au intreprins masuri in
vederea cresterii nivelului de ocupare in randul populatiei de etnie rroma
dar ca mai sunt multe de facut.
Grafic nr. 58 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea

Programului de Ocupare a Fortei de Munca
7000
6000
Total persoane 2006
5000
Nr. pers. angajate 2006
4000
Total persoane 2007
3000 Nr. pers. angajate 2007
Total persoane 2008
2000
Nr. pers. angajate 2008
1000
Total persoane 2009
0 Nr. pers. angajate 2009
191
In cele din urma, avand in vedere ca aproximativ 10 milioane de rromi

din Uniunea Europeana sunt afectati in mod disproportionat de discriminare,
violenta, somaj, saracie, lipsa unei locuinte adecvate si standardele de
sanatate, Consiliul a apelat la Comisie si statele membre pentru a promova
politici eficiente de includere sociala. Desi competenta in acest domeniu
apartine mai ales statelor membre, Comunitatea dispune de instrumente
care pot fi utilizate in acest scop (Directiva 2000/ 43/CE, Fondurile
Structurale si Metodele Deschise de Coordonare, intre altele in domeniile
angajarii si includerii sociale).
Programele educationale privind rromii au fost continuate si extinse
reusind atragerea si pregatirea resursei umane de etnie rrome in
procesul educational, ca factor motivant si multiplicator pentru alte
potentiale resurse umane si elevi rromi. In anul scolar 2006/2007 au fost
inscrisi in sistemul de invatamant, la nivel national 250.000 de copii de etnie
roma comparativ cu anul scolar 2003/2004, cand erau inscrisi un numar de
158.128 copii.
In ceea ce priveste educatia 40,9% din tinerii adulti rromi (18-30 ani)
sunt absolventi de liceu, iar 2% au studii superioare, in comparatie cu 41%
din tinerii adulti ne-rromi, respectiv 27%. De asemenea, cel mai mare
procent de analfabetism se inregistreaza tot in randul populatiei de etnie
rroma si anume 28% din cei ce frecventeaza scoala primara dar nu au
absolvit-o. Prezenta mediatorului scolar in comunitatile de rromi a contribuit
la cresterea ratei de absolvire a scolii, precum si la cresterea numarului de
copii inscrisi intr-o forma de invatamant.
Tabel nr. 90 - POPULATIA DUPA ETNIE, la recensamantul

populatiei si al locuintelor, Martie 2002
ROMANIA REGIUNEA SUD EST
TOTAL 21680974 2848219
ROMANI 19399597 2712832
MAGHIARI 1431807 1747
RROMI 535140 48590
UCRAINIENI 61098 1609
GERMANI 59764 678
RUSI-LIPOVENI 35791 25464
TURCI 32098 27914
TATARI 23935 23423
SARBI 22561 57
SLOVACI 17226 47
BULGARI 8025 186
CROATI 6807 21
GRECI 6472 2875
EVREI 5785 321
Sursa:MMFPS,Buletin Statistic
192
Grafic nr. 59 - Populatia dupa etnie, la nivelul Regiunii Sud-Est
47 2875
21 1747 MAGHIARI
57 186 321 RROMI
UCRAINIENI
23423
GERMANI
48590
RUSI-LIPOVENI
TURCI
27914
TATARI
SARBI
25464 SLOVACI
BULGARI
1609
678 CROATI
GRECI
EVREI
Deceniul de Incluziune a Romilor 2005 – 2015 este o initiativa

internationala la care participa guvernele a 9 tari din Europa Centrala si de
Est, organizatii internationale si reprezentanti ai societatii civile rome din 3
tarile membre in Deceniu. Deceniul isi propune ca, pe parcursul a zece ani
(2005-2015), sa reduca semnificativ decalajele socio-economice existente
intre minoritatea roma si restul societatii. Romania, prin Agentia Nationala
pentru Romi, a fost prima tara, din cele 9 implicate in Deceniul de Incluziune
a Romilor care a asigurat, in perioada 1 iulie 2005 - 1 iulie 2006, Presedintia
Deceniului.
CONCLUZII
 Gradul de ocupare a populatiei de romi din Romania este mult mai mic
decat cel al populatiei la nivel national (47 % fata de 61,7 %);
 Ponderea casnicelor este de peste 4 ori mai mare in randul romilor decat
la nivel national si arata slaba participare a femeii rome pe piata muncii;
 Mare parte din romi nu au ocupatie (13,2 %);
 Din totalul populatiei de romi ocupate aproximativ 2/3 il reprezinta barbatii
(65 %) iar putin sub o treime dintre ei sunt salariati;
 41,7 % din totalul populatiei sunt zilieri;
193
 33,5 % dintre romi nu au nici o calificare, ( 14,3%) sunt agricultori si

(4,6%) sunt zilieri. Calificarile moderne se intalnesc in 37,3% din cazuri iar
cele traditionale in 10,3% din cazuri.
(Sursa: „Romii din Romania”, ICCV, coord. M.Preda si C.Zamfir, 2002, Ed. Expert)
Ratiuni pentru Dezvoltarea Resursei Umane care provine din

comunitatile de romi
Populatia de romi este una foarte tanara .Populatia de romi are o structura
pe varste diferita de cea a populatiei la nivel national. Ea este foarte tanara,
aproximativ 1/3 din total avand varsta sub 15 ani spre deosebire de
populatia totala in care aproximativ o cincime are sub 15 ani. Aceasta
situatie arata faptul ca in urmatorii ani un numar insemnat de tineri romi vor
intra pe piata muncii, lipsa de calificare determinandu-i pe multi sa se
indrepte spre munci “inferioare” din punct de vedere al remuneratiei sau
prestigiului social.
Supra-reprezentare in randul Somerilor de Lunga Durata

Ponderea somerilor inregistrati este scazuta in randul romilor, pe de o parte
datorita faptului ca putini dintre acestia au finalizat scoala profesionala sau
liceul si au lucrat cu carte de munca iar, pe de alta parte, pentru ca o mica
parte dintre romi au fost salariati si si-au pierdut locul de munca devenind
someri. In plus, multi dintre ei au depasit demult perioada ajutorului de
somaj, devenind someri de lung termen, situatie in care nu apar in totalitate
statisticile oficiale privind somajul.
Tabel nr. 91 - Someri dupa etnie si durata somajului (Recensamantul

Populatiei 2002)
TOTAL / ETNIE DURATA SOMAJ

SUB 6 LUNI 6 - 9 LUNI 9 - 27 LUNI PESTE 27 LUNI
ROMANI 20,68 21,27 25,15 32,89
MAGHIARI 25,62 20,84 25,39 28,16
ROMI 21,31 11,78 16,63 50,27
ALTELE 19,66 19,98 27,28 32,59
Este bine stiut ca accesul la educatie se afla in legatura directa cu nivelul de

trai (in Romania aproximativ 90% dintre copiii aflati in afara sistemului de
scolarizare provin din familii sarace sau foarte sarace). Alti factori
determinanti in facilitarea accesului la educatie sunt legati de: vecinatate,
gradul de cunoastere a limbii oficiale sau chiar etnia declarata.
Nescolarizara pe ge Nescolarizarea pe generatiiN

194
F.PERSOANELE INFESTATE CU HIV / SIDA
”HIV NU SE VEDE, DAR EXISTA!” - SIDA este considerata malaria

secolului.
► 25 de milioane de persoane din toata lumea au murit de SIDA de la
depistarea maladiei, in 1981, pana in prezent.
► 60 de milioane de oameni au fost infectati cu virusul HIV, de la aparitia
bolii pana astazi.
► 33,4 milioane de persoane sunt in prezent infectate cu virusul
imunodeficientei dobandite (HIV).
► 2,1 milioane de copii bolnavi de SIDA sau infectati HIV se aflau in
evidentele mondiale in 2008.
► La nivel mondial, SIDA este raspunzatoare de aproximativ 4% din

numarul deceselor.
► In Romania, conform datelor Comisiei Nationale de lupta antiSIDA,

(www.cnlas.ro), la sfarsitul anului 2008 erau in evidenta 11 331
persoane seropozitive.
UNOPA(Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de

HIV / SIDA) a realizat o cercetare in randul angajatorilor din Romania cu
privire la gradul de pregatire al acestora pentru integrarea profesionala a
persoanelor seropozitive, in raport cu cerintele Codului de bune practici al
Organizatiei Internationale a Muncii. Prezentarea raportului de cercetare
realizat de UNOPA a pus in evidenta aspecte grave existente in cadrul unor
practici, mentalitati care impiedica procesul integrarii sociale si profesionale
a persoanelor seropozitive:
• Discrepanta enorma intre disponibilitatea de a angaja persoane

seropozitive in contrast cu numarul de angajati seropozitivi propriu-zis,
existenta in Romania in momentul de fata (raport 54:1);
• O proportie ingrijoratoare a institutiilor care percep persoanele
seropozitive/cu handicap ca fiind neintegrabile din punct de vedere
profesional - 40%;
• In Romania angajatorii nu cunosc specificul si legislatia privind
persoanele seropozitive/cu handicap angajate (incadrarea intr-o
categorie de handicap, facilitati pentru angajati si angajatori) - peste
75%;
• Discriminarea persoanelor seropozitive la locul de munca este in
continuare la cote alarmante, in randul angajatorilor - 82%;
• Peste 80% dintre angajatorii din Romania nu au programe si proceduri
destinate persoanelor cu handicap/seropozitive;
195
• Drepturile persoanelor seropozitive/cu handicap sunt incalcate grav fie

prin necunoasterea legislatiei fie datorita mentalitatii (confidentialitate,
solicitare de testare HIV abuziva, etc) – 73%;
• Lipsa de competenta si de formare a compartimentului de resurse
umane la mai mult de trei sferturi dintre angajatori;
• Nevoia acuta de programe de informare si formare destinate
angajatorilor dar si institutiilor din domeniu.
O parte importata a angajatorilor romani nu sunt pregatiti sa aiba

angajati seropozitivi, in sensul ca nu detin suficiente informatii referitoare la
acesta problema, nu cunosc prevederile legislative pentru persoanele cu
handicap si nu au proceduri stabilite pentru situatia in care o persoana cu
handicap este discriminata la locul de munca. Solutia ar fi dezvoltarea de
programe de informare si de formare a angajatorilor defasurate atat de
institutii publice cat si de ONG-uri in parteneriat cu acestea.
Atitudinea angajatorilor fata de persoanele seropozitive face ca numarul
celor care si-au dezvaluit diagnosticul la locul de munca sa fie foarte mic si
indreptateste persoanele seropozitive sa nu isi dezvaluie in continuare
diagnosticul, pentru a evita dicriminarea la locul de munca. Ar fi necesara
introducerea unor standarde nationale minime obligatorii privind angajarea
persoanelor cu handicap/seropozitive, pe care toti angajatorii sa le respecte.
Persoanele seropozitive nu isi cer de multe ori drepturile din teama de a
nu fi discriminate. De cele mai multe ori persoanele seropozitive prefera sa
nu isi dezvaluie diagnosticul la locul de munca si sa renunte la facilitatile de
care ar putea beneficia, de teama ca vor fi discriminate. Desfasurarea de
campanii de sensibilizare a angajatorilor vis –a –vis de problematica
persoanelor seropozitive, ar putea fi o solutie.
A fost dezbatuta pe larg aceasta tema cu medicii de medicina muncii,
iar concluzia a fost ca pentru domeniile in care acest lucru se recomanda,
aceasta se face dat fiind tocmai riscul de transmitere sau de infectare ridicat.
Chiar daca aceasta este perceputa diferit de catre persoanele seropozitive,
rolul testului HIV la angajare nu este acela de a-i interzice accesul la acel loc
de munca, ci acela de a se cunoaste starea de sanatate a angajatului in
momentul angajarii, pentru a se recomanda „obligativitatea” respectarii
precautiunilor universale, precum si de a se evita riscul de boala
profesionala (daca infectia cu HIV se realizeaza la locul de munca). Singura
persoana abilitata sa solicite testul HIV la angajare sau periodic este
medicul de medicina muncii. S-a constat ca legislatia in domeniul medicinei
muncii nu este respectata in Romania, multi angajatori inca solicita adeverite
la angajare de la medicul de familie, sau multi angajatori solicita anumite
analize medicale, desi nu au dreptul sa faca acest lucru. O solutie discutata
in cadrul atelierului a fost organizarea unei campanii de advocacy pentru
196
revizuirea legislatiei si pentru informarea comunitatii cu privire la prevederile

din legislatie.
Exista facilitati prevazute in legislatie pentru angajatorii care angajeaza
persoane cu handicap dar nu sunt suficiente pentru a ca acestia sa opteze
pentru angajarea persoanelor cu handicap/persoanelor seropozitive in locul
platii catre bugetul de stat a sumelor aferente. Solutia ar putea fi
desfasurarea de campanii de sensibilizare a angajatorilor vis –a –vis de
problematica persoanelor seropozitive si implicarea ONG-urilor care
activeaza in domeniu in elaborarea legislatiei pentru persoanele cu
handicap/seropozitive.
Conform statisticilor, Romania este pe ultimul loc in lume in ceea ce
priveste volumul si calitatea ingrijirilor destinate bolnavilor de SIDA . Anual,
la noi in tara, cateva sute de persoane seropozitive sunt ucise de aceasta
boala.
Conform Directiei de Sanatate Publica (DSP) Galati,in luna decembrie

2009, numarul celor care sunt tratati nu depaseste cifra de 300. „In evidenta
noastra avem 273 de persoane ce sufera de HIV/ SIDA. Cu alte 65 de
persoane am pierdut contactul, o parte dintre ei probabil decedand". In
ultimul an, s-au inregistrat 10 imbonaviri. Din 1990, si pana in prezent, la
nivelul judetului s-au inregistrat 300 de decese.
La Braila, in evidentele Directiei de Sanatate Publica (DSP) figureaza
105 persoane infectate cu HIV, din care doi sunt copii cu mame pozitive. Din
totalul persoanelor cu HIV aproximativ 80 sunt in tratament. In anul 2009 au
fost inregistrate sase noi cazuri cu HIV la adulti. Fata de anul trecut, cand
erau inregistrate 100 de persoane infectate cu HIV, numarul bolnavilor a
inregistrat o crestere usoara.
In judetul Buzau, sunt 180 de bolnavi cu HIV/ SIDA avand varste
cuprinse intre cinci si 75 de ani. Acestia sunt bolnavii care se afla in evidenta
Directiei de Sanatate Publica, insa exista un numar mai mare de persoane,
care refuza sa vina la medic pentru tratament.
In judetul Vrancea, sunt 126 de persoane seropozitive.
Statisticile Directiei de Sanatate Publica Judeteana Constanta arata ca,

in judet traiesc 1.066 de persoane seropozitive. In anul 2009 au fost
depistate 37 de cazuri noi HIV/SIDA. Trei dintre persoanele diagnosticate au
sub 13 ani. Tot in acest an, 1.061 de persoane au efectuat testul HIV.
Concluzia este ca desi campaniile de informare si constientizare au fost

numeroase, acest lucru nu a fost suficient, deoarece si in anul 2009 s-au
inregistrat peste 340 de noi cazuri de infectare cu sindromul
imonudeficientei dobandite,la nivel national;se pare ca nici administrarea
197
schemelor de tratament nu a fost suficient de eficienta din moment ce inca

se inregistreaza decese in randul persoanelor seropozitive.
Pe de alta parte, statisticile prezentate de Directiile Generale de

Asistenta Sociala si Protecie a Copilului arata astfel:
Tabel nr. 92 - SITUATIA PERSOANELOR CU HANDICAP INFECTATE CU SIDA SAU HIV

LA 30 IUNIE 2009
Nr. NEINSTITUTIONALIZATI INSTITUTIONALIZATI TOTAL TOTAL

crt. JUDETUL COPII ADULTI TOTAL COPII ADULTI TOTAL COPII ADULTI GENERAL
0 1 2 3 4 5 6 7 7=2+5 8=3+6 9=7+8
1 BRAILA 3 76 79 1 1 3 77 80
2 BUZAU 2 50 52 0 2 50 52
3 CONSTANTA 17 543 560 2 2 17 545 562
4 GALATI 21 211 232 1 1 21 212 233
5 TULCEA 0 9 9 0 0 9 9
6 VRANCEA 4 109 113 6 6 4 115 119
TOTAL
GENERAL 47 872 1.045 10 10 47 1.008 1.055
Problema persoanelor seropozitive in Romania este in continuare una

grava, nici pe departe rezolvata, desi exista demersuri, presiuni la nivelul
institutiilor, opiniei publice, opiniei publice internationale. Diferenta inca
zdrobitoare intre pervederile Codului OIM si practicile curente din Romania
fac din persoana seropozitiva un condamnat, un neintegrat social, un
neadaptat profesional, un purtator de stigmat supus discriminarilor. De
aceea eforturile comunitatii in directia rezolvarii problemelor cu care se
confrunta persoanele seropozitive sunt necesare, activitatile de advocacy si
lobby in fata autoritatilor pentru aceasta trebuie sa continue.
G.PROTECTIA SOCIALA A PERSOANELOR VARSTNICE

In contextul european al reformarii si modernizarii sistemelor de pensii
din ultimii ani, Romania a adoptat un sistem bazat pe diversificarea surselor
de obtinere a pensiilor, care sa determine siguranta financiara a persoanelor
varstnice, micsorand riscurile generate de veniturile de inlocuire la
batranete, prin implementarea pensiilor private. Anii 2005 – 2007, au fost
decisivi pentru reforma, fiind stabilit cadrul legislativ care reglementeaza
organizarea si functionarea entitatilor de pe piata pensiilor private precum si
reglementarea si supravegherea prudentiala a administrarii acestor fonduri,
198
prin adoptarea Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative si prin

modificarea si completarea Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat
Implementarea sistemului privat de pensii, cu scopul asigurarii unor
venituri suplimentare la varsta pensionarii care sa conduca, intr-un procent
cat mai mare, la adecvarea si sustenabilitatea veniturilor din pensii va
continua sa fie un obiectiv strategic. Atingerea unui asemenea obiectiv
depinde de evolutia parametrilor care influenteaza acumularea activelor,
cum ar fi: nivelul si dispersia acoperirii si contributiilor, precum si
nivelul randamentelor.
Tabel nr. 93 - Numarul persoanelor ocupate si inactive la nivelul

Regiunii Sud-Est
REGIUNEA
TOTAL PERSOANE PERSOANE
SUD-EST/
POPULATIE OCUPATE INACTIVE
GRUPE DE VARSTA
65 ani si peste 100% 15,2% 84,8%
Masculin
65 ani si peste 100% 19,7% 80,3%
Feminin
65 ani si peste 100% 11,9% 88,1%
Sursa: www.insse.ro/Statisticia teritoriala
Din distributia numarului de pesionari la nivelul Regiunii Sud-Est se

observa faptul ca cei mai multi pensionari se intalnesc in judetul Constanta
(131631 persoane) iar la polul opus, din punct de vedere al numarului de
pensionari este plasat judetul Tulcea (42660 persoane).
Tabel nr. 94 - Numarul mediu de pensionari si pensia medie
Regiunea/ Judete Numarul mediu de Pensia medie

pensionari (Total-lei/persoana)
(Total persoane)
SUD-EST 545510 653
Braila 79928 651
Buzau 106812 604
Constanta 131631 687
Galati 117969 719
Tulcea 42660 610
Vrancea 66510 581
Sursa: www.insse.ro/Statisticia teritoriala
199
H.SISTEMUL DE SANATATE
Sistem de sanatate a parcurs succesiv mai multe etape pentru

consolidare si pentru cresterea performantelor, aceasta conducand la
ameliorarea starii de sanatate a populatiei precum si la dezvoltarea
capitalului uman.
De asemenea, este important ca prin toate programele ce se realizeaza
sa se garanteze accesul tuturor cetatenilor la servicii de sanatate de calitate,
iar aceasta nu se poate face decat prin imbunatatirea organizationala si prin
continuarea legiferarii pachetului minim de servicii de servicii medicale, care
intr-adevar sa acopere nevoile minime ale unei persoane pentru a avea o
stare de sanatate buna.
Situatia la nivelul Regiunii Sud-Est difera de la un judet la altul, atat din
punct de vedere al numarului de medici si personal medico-sanitar, cat si din
punct de vedere al numarului de paturi din spitale.
In judetele Constanta si Galati se intalnesc cei mai multi medici si
personal medico-sanitar, situatie ce poate fi explicata si prin numarului mare
de cabinete particulare sau clinici private ce functioneaza la nivelul judetelor
mai sus amintite. In judetele Tulcea si Vrancea numarul medicilor si al
personalului medico-sanitar este mult mai mic, proportional atat cu numarul
populatiei judetelor cat si cu gradul de dezvoltare economica.
In anul 2007, Programele nationale de sanatate s-au derulat in baza
Hotararii Guvernului nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor nationale
de sanatate si a Ordinului comun al ministrului sanatatii si al presedintelui
Casei Nationale nr. 570/116/ 2007 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind implementarea, evaluarea si finantarea programelor nationale de
sanatate, responsabilitatile in monitorizarea si controlul acestora, detalierea
pe subprograme si activitati, indicatorii specifici, unitatile sanitare prin care
se deruleaza in anul 2007.32(SIDRU 2009-2020)
I.PROTECTIA SOCIALA A SOMERILOR
In Romania, protectia sociala a somerilor se realizeaza cu ajutorul

bugetului asigurarilor de somaj. De asemenea, in scopul protectiei
persoanelor aflate in somaj actioneaza o serie de organizatii
nonguvernamentale care desfasoara programe cu finantare interna, externa
sau mixta, vizand imbunatatirea conditiilor de viata ale somerilor.
Legislatia actuala in domeniul somajului reglementeaza o arie mai larga
de probleme si obiective cum sunt: prevenirea somajului si combaterea
efectelor sociale ale acestuia (prin servicii de preconcediere), incadrarea si
32
Vezi, MINISTERUL SANATATII
200
reincadrarea in munca a persoanelor in cautarea unui loc de munca,

stimularea ocuparii fortei de munca si protectia persoanelor in cadrul
asigurarilor pentru somaj.
Tablel nr. 95 - Cheltuieli cu protectia sociala a somerilor, in anul

2008
Total 12885565 23542146 38116804 23166723 14356746 12751313

Indemnizatie de
somaj (someri cu
4942670 8973268 21406375 10295385 5717928 5033550
experienta in
munca)
Indemnizatie de
somaj (someri fara
389653 795239 561651 702979 196552 278936
experienta in
munca)
Cheltuieli pentru
formarea 305299 359353 225372 158784 279243 280521
profesionala
Plata absolventilor
411579 1039761 600995 1214227 441548 477634
Plati pentru
stimularea
somerilor care se
290938 158695 332959 552958 171555 113678
angajeaza inainte
de expirarea
perioadei de somaj
Plati pentru
stimularea
61310 230010 22010 89890 50740 45010
mobilitatii fortei de
munca
Plati pentru
stimularea
angajatorilor care 253621
1637302 809292 3093297 1475235 834233
incadreaza someri 1
din categoria
defavorizati
Plati
compensatorii
efectuate in cadrul
programelor de 94260 882573 1422416 140040 106849 561797
restructurare,
privatizare si
lichidare
Plati pentru
stimularea 45224 97554 28026 85879 49512 55960
absolventilor
201
Combaterea
marginalizarii 80705 47364 549990 37741 210668 73221
sociale
Alte cheltuieli 4626607 8422118 12167718 6795633 5556916 4896773
J. EDUCATIA INCLUZIVA
Fenomenul de incluziune scolara a copiilor cu dizabilitati are inca

dimensiuni reduse, in anul scolar 2003- 2004 circa 30% din copiii cu
dizabilitati (6-18 ani) fiind integrati in scoli publice, desi s-au promovat si
masuri alternative de asigurare a accesului egal la educatie. In prezent
numarul copiilor este in crestere, insa nu au fost identificate date care sa
reflecte foarte clar aceasta tendinta.
Cresterea accesului la educatie pentru grupurile dezavantajate
In ceea ce priveste grupurile dezavantajate analizele au indicat
urmatoarele aspecte:
• Rata ridicata a abandonului scolar in special in randul populatiei de etnie
rroma, cu preponderenta in invatamantul obligatoriu;
• Neparticiparea intr-un proces ridicat la invatamantul prescolar a copiilor
de etnie rroma si, in consecinta, inregistrarea unor rezultate scolare
slabe in invatamantul primar
• Segregarea scolilor / claselor pe criterii etnice are efecte negative asupra
calitatii educatiei din aceste scoli;
• Numarul redus al cadrelor didactice calificate in scolile din comunitatile
cu populatie preponderent rroma;
• Manifestarea unei atitudini de neincredere a comunitatii rrome fata de
scoala si teama de alterare a propriilor valori prin participarea copiilor la
educatia promovata de institutiile scolare;
• Necesitatea formarii cadrelor didactice in domeniul educatiei incluzive si
inexistenta unei strategii locale in domeniul educatiei pentru asigurarea
accesului egal la educatie al copiilor rromi, ai copiilor cu CES (copiii cu
nevoi speciale de educatie) sau al copiilor din comunitati dezavantajate
socioeconomic.
Problemele identificate au stat la baza idenficarii programelor privind
accesul la educatie pentru grupurile dezavantajate.
Principalele actiuni avute in vedere in perioada urmatoare se refera la
dezvoltarea unui sistem de facilitati pentru copii expusi riscului abandonului
scolar, precum si la asigurarea accesului copiilor la un sistem de educatie
prescolara adecvat si de calitate. De asemenea, resursele vor fi orientate pe
asigurarea conditiilor necesare pentru eliminarea abandonului scolar cel
202
putin pentru invatamantul gimnazial (vezi Raportul national strategic privind

protectia sociala si incluziunea sociala 2008 – 2010, pag. 21)
La nivelul Uniunii Europene, principalele concluzii privind protectia si

incluziunea sociala sunt formulate in ”Raport comun privind protectia
sociala si integrarea sociala 2008 – Integrare sociala, pensii, sanatate
si ingrijire pe termen lung”
Astfel, conform documentului amintit:
• Copiii raman in mod disproportionat la limita saraciei – abordarea
acestei provocari este necesara pentru a rupe transferul saraciei intre
generatii.
• Rata scazuta de ocupare a fortei de munca in randul lucratorilor
varstnici inseamna potential irosit si deficite la nivelul pensiilor –
strategiile de imbatranire activa abordeaza aceste probleme.
• Pensiile de stat nu pot sustine populatia imbatranita. O mai buna
coordonare si supraveghere a schemelor de pensii de stat si private
asigura beneficii viitoare.
• Sistemele de sanatate moderne sunt in contradictie cu inegalitatile
persistente in ceea ce priveste sanatatea – acestea sunt abordate prin
masurile vizate, prin prevenire si printr-o acoperire mai mare.
• Cererea pentru asistenta pe termen lung este in crestere. Pentru a lua
masuri in aceasta directie, sunt evaluate optiunile financiare impreuna
cu o trecere la asistenta neinstitutionala si la o forta de munca mai
buna.
K.MISIUNEA SISTEMULUI PENITENCIAR
Pentru a determina gradul in care sistemul penitenciar a reusit sa

demonstreze ca activitatea acestuia este reglata de un concept de cultura
organizationala bazat pe ideea de reintegrare sociala a persoanelor private
de libertate, respondentii unei cercetari de teren (realizata de catre purtatorii
de cuvant ai unitatilor subordonate Administratiei Nationale a
Penitenciarelor) au fost rugati sa defineasca rolul asumat al sistemului
penitenciar asa cum il percep acestia la ora actuala. Opinia dominanta
(53,1%) este aceea ca rolul primar al sistemului penitenciar romanesc este
acela de reinsertie sociala, in timp ce 12,4% dintre respondenti considera ca
acesta are inca, in primul rand, un simplu rol custodial.
Peste 26% dintre respondenti au preferat o varianta de raspuns mai
nuantata, opinand ca sistemul penitenciar si-a asumat in prezent atat un rol
custodial cat si de reinsertie sociala.
203
Grafic nr.60
Deficitul de incredere in capacitatea actuala a sistemului penitenciar

de a-si asuma un rol de natura sociala, care sa vizeze reintegrarea
persoanelor private de libertate si ca aceasta neincredere nu este rezultanta
unei simple probleme de imagine. Cel mai probabil exista cauze structurale
care au determinat aceasta perceptie, cauze care tin fie de o colaborare
deficitara intre societatea civila si penitenciare, fie de eforturi insuficiente ale
sistemului penitenciar de a-si orienta activitatea catre reintegrarea
persoanelor private de libertate, fie de neajunsuri institutionale sau de
competenta la nivelul serviciilor de interventie psiho-sociala.
Strategia de Comunicare si Imagine a Administratiei Nationale a
Penitenciarelor este subordonata principiilor de politica generale ale ANP,
care indica faptul ca efortul prioritar al sistemului penitenciar este de natura
sociala. Unul din aceste principii este cel al incurajarii si atitudinii proactive in
raport cu participarea societatii civile la efortul de reinsertie sociala a
persoanelor private de libertate. Pentru a crea un parteneriat dinamic si
eficient cu ONGurile interesate de activitatea noastra, am considerat
necesar sa aflam parerea acestora cu privire la diferite aspecte legale, de
comunicare, institutionale, etc. de care depinde calitatea colaborarii noastre.
Vedem societatea civila ca partener si sursa in atragerea de expertiza
si resurse financiare alternative, prin care putem impreuna rezolva probleme
umanitare, de securitate si de integrare care privesc in mod direct
comunitatile locale si societatea ca intreg, in conditiile in care perioada de
detentie reprezinta doar o etapa in procesul mai amplu de reinsertie sociala
a persoanelor private de libertate.
204
Tabel nr 96 - Numar persoane eliberate din penitenciar
BR BZ GL VN TL CTA

2006 9 1 - - 17 4 - - 0 0 8 0
2007 6 1 2 - 11 3 - - 1 0 0 0
2008 9 2 - - 2 2 - - 0 0 0 0
2009 5 - - - 5 0 - - 2 0 2 0
Asa cum arata datele, se fac eforturi in regiune pentru integrarea pe

piata muncii a persoanelor iesite din penitenciar, in masura in care acestia
apeleaza la serviciile oferite de Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei
de munca. Procentele in care acest lucru reuseste, variaza intre 0%
(Buzau 2007) si 100 %,(Galati 2008).
205
CAPITOLUL VI PROGRAME SI SERVICII CONEXE

Servicii sociale
In 2001, prin Legea cadru nr. 705 privind sistemul national de

asistenta sociala si legislatia secundara ulterioara, s-au pus bazele unui
sistem complex al serviciilor de asistenta sociala. Implementarea acestui
sistem este in curs de desfasurare. Dificultatile constituirii si consolidarii
sistemului national de asistenta sociala au aparut si ca urmare a
fragmentarii responsabilitatilor guvernamentale in domeniu.
In conformitate cu noua legislatie in domeniul asistentei sociale,
serviciile publice de asistenta sociala sunt organizate la nivel judetean si
local si sunt responsabile pentru implementarea politicilor de asistenta
sociala in domeniul familiei, protectia copilului, persoanelor singure,
varstnicilor, persoanelor cu dizabilitati si oricarei alte categorii de persoane
care necesita asistenta.
Un aspect crucial al reformei sistemului il reprezinta plasarea
serviciilor de asistenta sociala in responsabilitatea autoritatilor locale si
judetene, nivelul guvernamental axandu-se pe politici si strategii si pe
metode de monitorizare, evaluare si functii de control. Reforma in domeniul
serviciilor sociale a fost in mod deosebit speciala, alocarea finantarii,
administrarea si transmiterea responsabilitatilor pentru serviciile sociale
catre nivelele inferioare de guvernare conducand la capacitati foarte limitate
de implementare datorita lipsei mijloacelor financiare si a resurselor umane.
Ca o consecinta, serviciile sociale furnizate acum sunt fragmentate si
caracterizate de inechitate, datorita capacitatilor institutionale diferite in
furnizarea lor.
A fost creat un cadru legal al cooperarii intre furnizorii de servicii
sociale din sectorul public si cel privat, deschizandu-se astfel una dintre
perspectivele importante de dezvoltare a asistentei sociale. Beneficiind atat
de suportul organizatiilor occidentale, cat si de cel guvernamental, s-a
dezvoltat rapid o retea de ONG-uri cu obiective in domeniul asistentei
sociale. Unele dintre ele s-au dezvoltat, inclusiv cu sustinere din partea
statului prin introducerea in 1998 (Legea nr.34 din 20 ianuarie) a
programului de subventionare a asociatiilor si a fundatiilor care infiinteaza si
administreaza unitati de asistenta sociala, obtinand un grad inalt de
competenta important de valorificat in dezvoltarea ulterioara a sectorului,
altele nu au supravietuit datorita lipsei de resurse.
Inca din 1990 s-a dezvoltat un sistem de formare universitara a
specialistilor in asistenta sociala, ajungandu-se la ora actuala la aproximativ
15.000 de specialisti. Un numar deocamdata redus de specialisti astfel
formati au fost atrasi in sistemul de asistenta sociala de la nivel judetean si
local.
206
Reconstructia sistemului de servicii de asistenta sociala s-a

caracterizat prin numeroase confuzii si intarzieri. Prima parte a tranzitiei s-a
caracterizat printr-un decalaj intre componenta de suport financiar, cu un
grad ridicat de eficacitate, si componenta de servicii sociale, sever
subdezvoltata. Mult timp dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala a fost
mai degraba haotica, centrata pe unele probleme sociale critice (copii
abandonati, persoane cu handicap grav) si in mod special pe institutiile de
asistenta sociala ignorandu-se aproape complet asistenta sociala in familie
si in comunitate. De asemenea, activitatile de prevenire au fost slab
dezvoltate datorita insuficientei sistemului institutional si tehnic. Zone mari
sociale au fost lipsite de acoperire sau au fost insuficient acoperite: asistenta
sociala pentru varstnici si pentru persoanele cu handicap, pentru victimele
violentei, victime ale traficului de fiinte umane, pentru persoanele
dependente de alcool si de droguri in ciuda initiativelor izolate ale unor
ONG-uri pentru anumite comunitati.
Aspecte problematice
• Infrastructura deficitara pentru serviciile specializate (persoane cu

handicap, bolnavi cronic etc.) si capacitate redusa de asistare in
cadrul serviciilor acreditate (nr. de locuri).
• Desi au fost create premizele unei asistente incluzive si
complementare, disfunctionalitatile de comunicare si conlucrare intre
institutiile statului conduc la o eficienta foarte restransa a interventiilor.
• Procedurile si metodologiile mult prea complicate ingreuneaza
implementarea politicilor si strategiilor, conducand si la o neincredere
crescuta in serviciile oferite de institutiile statului.
• Se constata un numar foarte redus de specialisti, care sa aiba si
competentele necesare, pentru a asista familia aflata in criza - unul
dintre principalii factori ai abandonului scolar.
• Numarul de specialisti care sa realizeze diseminarea informatiilor
specifice si a bunelor practici este departe de a fi multumitor.
• Salarizare nemotivanta si nivelul redus de formare profesionala a
salariatilor de interventie directa din sistemul de asistenta sociala.
• Infiintarea de structuri parteneriale (comisii, grupuri de lucru, pacte) la
comanda legislativa sau pentru satisfacerea cerintelor Uniunii
Europene a condus la existenta unor structuri nefunctionale, datorita in
principal absentei asumarii rolului propus (ownership) si a angajarii pro
active (commitment), elemente fundamentele ale oricarei structuri
parteneriale.
• Un sistem deficitar de finantare pentru ONG-urile active in domeniu,
completat de o birocratie dusa la extrema in domeniul implementarii de
207
proiecte cu finantare nerambursabila, inclusiv prin schimbarea regulilor

pe parcursul implementarii proiectelor.
Tabel nr 97 - ACTIVITATEA DE ACREDITARE A FUR1IZORILOR DE

SERVICII SOCIALE - 1 IA1UARIE - 30 IU1IE 2009
SUD EST 106 68 38 104 67 37
BRAILA 22 14 8 22 13 9
BUZAU 13 10 3 13 10 3
CONSTANTA 30 21 9 26 18 8
GALATI 31 17 14 31 17 14
TULCEA 4 3 1 4 3 1
VRANCEA 6 3 3 8 6 2
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei Si Protectiei Sociale - Direcția Programe Incluziune Sociala
Tabel nr 98 - AUTORIZAREA I1GRIJITORILOR LA DOMICILIU - 1

IANUARIE - 30 IUNIE 2009
SUD EST 112

BRAILA 0
BUZAU 0
CONSTANTA 65
GALATI 7
TULCEA 21
VRANCEA 19
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei Si Protectiei Sociale - Direcția Programe Incluziune Sociala
Tabel nr 99 - NUMAR PROIECTE CU FINANTARE EXTERNA DEPUSE / DERULATE

DE DMPS
SUD EST 1 0 1
BRAILA 0 0 0
BUZAU 0 0 0
CONSTANTA 0 0 0
GALATI 1 0 1
TULCEA 0 0 0
VRANCEA 0 0 0
208
In concordanta cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene, cu

Strategia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca pentru perioada
2004-2010, Planul National de Reforma, Agentia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca si Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca
deruleza programe si servicii conexe legate de incluziune si ocupare sociala,
care raspund nevoilor pietei muncii aflata intr-o continua schimbare. In acest
context, pe parcursul anului 2009, ANOFM si AJOFM-urile intensifica
demersurile pentru atragerea de resurse atat din Bugetul Asigurarilor pentru
Somaj cat si din Fondul Social European (POSDRU) pentru derularea
acestor programe si servicii.
6.1.PROGRAME
Principalele programe derulate prin intermediul ANOFM legate de incluziune
și ocupare sociala sunt:
6.1.1. PNAO (Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de

munca)
6.1.2. Program de ocupare 2008 al A.N.O.F.M.
6.1.3. Program de formare 2008
6.1.4. Program pentru persoanele marginalizate social
6.1.1. PNAO 2006 (Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței

de munca) al treilea Plan National de Actiune pentru Ocupare are o
abordare pragmatica a procesului de elaborare a politicilor privind piata
muncii, cu un accent deosebit pe ameliorarea ocuparii din mediul rural si
insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie rroma. Masurile de
implementare a politicilor de ocupare au ca si scop cresterea gradului de
ocupare a fortei de munca, prin imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii
si avand ca rezultat consolidarea coeziunii sociale si teritoriale in
concordanta cu liniile directoare integrate.
Astfel, cu scopul realizarii unui impact efectiv al masurilor preconizate
si pentru incurajarea modificarii structurii economice din mediul rural si
multiplicarea oportunitatilor de angajare in sectorul servicii, au fost stabilite
pentru anul 2006, urmatoarele Prioritati generale:
− Consolidarea capacitatilor institutionale existente la nivel national,
regional si local;
209
− Ocuparea fortei de munca din mediul rural;

− Insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie rroma;
− Ameliorarea discrepantelor zonale si regionale si utilizarea cat mai
eficienta a fondurilor comunitare, in special a Fondului Social
European.
6.1.2. Proiectarea programului a avut la baza urmatoarele documente
strategice: Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008, Strategia
Nationala de Ocupare a Fortei de Munca pentru perioada 2004-2010, Planul
National de Reforme, precum si obiectivele strategice ale Uniunii Europene
in materie de ocupare.
Principalele Obiective generale ale Programului de ocupare a fortei de
munca pentru anul 2008 sunt:
− Flexibilitatea pe piata muncii prin cresterea sanselor de ocupare a
persoanelor in cautarea unui loc de munca;
− Promovarea incluziunii sociale si asigurarea protectiei si securitatii
sociale la locul de munca;
Printre obiectivele specifice ale programului putem enumera in principal:
− Combaterea efectelor somajului structural;
− Incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile pe piata fortei de munca;
− Grad ridicat de adaptabilitate a fortei de munca la cerintele pietei prin
stimularea mobilitatii profesionale si geografice a persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca;
− Prelungirea vietii active;
− Asigurarea egalitatii de sanse pe piata muncii.
6.1.3. Planul de formare profesionala 2008 vizeaza urmatoarele obiective:

- Facilitarea accesului tuturor categoriilor de persoane la formare
profesionala in concordanta cu aptitudinile, aspiratiile profesionale si
nevoile pietei muncii;
- Schimbarea calificarii pentru a corespunde cerintelor impuse de
restructurarea economica, de mobilitatea sociala sau de modificari ale
capacitatii de munca;
- Asigurarea unei rate de participare, la nivel national, usor crescuta fata
de anul 2007, cand aceasta a fost de 12% , din stocul mediu de
someri inregistrati la Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca
Teritoriale;
- Cresterea gradului de calificare a capitalului uman pentru a deveni
competitiv pe o piata concurentiala;
- Cresterea gradului de cuprindere in formare profesionala a
persoanelor din mediul rural, atat in meserii corespunzatoare
domeniului agricultura, cat si in meserii din ramuri conexe si servicii;
210
- Reinsertia in viata profesionala a grupurilor tinta defavorizate prin

calificare-recalificare.
6.1.4. Programul de ocupare a persoanelor marginalizate social 2008

urmareste aplicarea politicilor si strategiilor din domeniul ocuparii fortei de
munca. Acest program este parte integranta a Programului de ocupare a
fortei de munca pentru anul 2008, care la randul sau are ca baze de
proiectie Strategia nationala pentru ocuparea fortei de munca 2004-2010,
Strategia europeana in domeniul ocuparii, Strategia nationala de incluziune
sociala a tinerilor care parasesc sistemul de protectie a copilului 2006-2008
si rezultatele obtinute in urma implementarii Programului de ocupare a
persoanelor marginalizate social in anul 2007.
Obiectivul general al Programului de ocupare a persoanelor
marginalizate social este incluziunea sociala a tinerilor supusi riscului de
marginalizare sociala prin asigurarea acompaniamentului social
personalizat.
Obiectivele specifice ale Programului de ocupare a persoanelor
marginalizate social pentru anul 2008 sunt:
− Reducerea riscului de marginalizare si excluziune sociala;
− Pregatirea tinerilor marginalizati social in sistemul educatiei formale si
nonformale pentru viata sociala activa in comunitate;
− Integrarea si participarea activa in comunitate a tinerilor marginalizati
social;
− Asigurarea accesului la formare profesionala, adaptata la cerintele
pietei fortei de munca,in concordanta cu optiunile personale ale
tinerilor;
− Reducerea somajului in randul tinerilor cu varste pana la 35 de ani din
categoria persoanelor marginalizate sau supuse riscului de
marginalizare, in randul carora se evidentiaza:
o Tineri proveniti din centrele de plasament si centrele de primire a
copilului din cadrul serviciilor publice specializate si al
organismelor private autorizate in domeniul protectiei copilului;
o Tineri singuri cu copii in intretinere;
o Tineri familisti cu copii in intretinere;
o Tineri familisti fara copii in intretinere;
o Tineri familisti, care au executat pedepse private de libertate;
o Alte categorii de tineri in dificultate.
− Armonizarea actiunilor intreprinse de institutiile publice, de
comunitatile locale, de organizatiile patronale si sindicale si de
reprezentantii sociatatii civile. Instumentul principal, prin care se
asigura acompaniamentul personalizat pentru tinerii aflati in dificultate
si confruntati cu riscul excluderii profesionale, este contractul de
211
solidaritate incheiat intre tineri si agentiile judetene pentru ocuparea

fortei de munca.
Prin acest tip de contract, agentiile se obliga sa acorde tinerilor servicii
de mediere si consiliere profesionala, sa identifice angajatori de
insertie si locuri de munca potrivite tinerilor care fac obiectul legii, sa-i
plaseze pe locurile de munca identificate.
6.2. SERVICII
6.2.1.Destinate persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca
a) Servicii de preconcediere (conform art. 51 din legea 76/2002

actualizata)
In cazul unor restructurari ale activitatii, care pot conduce la modificari

substantiale ale numarului si structurii profesionale a personalului,
angajatorii au obligatia sa instiinteze Agentiile pentru Ocuparea Fortei de
Munca cu cel putin 30 de zile inaintea acordarii preavizelor prevazute de
lege, in vederea adoptarii unor masuri pentru combaterea somajului si
prevenirea efectelor sociale nefavorabile. In perioada preavizului, angajatii
vor participa la serviciile de preconcediere realizate de catre agentiile pentru
Agentiile judetene, prin personalul propriu, pot derula urmatoarele activitati:
− Informarea privind prevederile legale referitoare la protectia somerilor

si acordarea serviciilor de ocupare si de formare profesionala;
− Plasarea pe locurile de munca vacante, existente pe plan local;
− Reorientarea profesionala in cadrul unei unitati sau prin cursuri de
formare de scurta durata;
− Sondarea opiniei salariatilor si consilierea acestora cu privire la
masurile de combatere a somajului;
De aceste servicii de preconcediere pot beneficia, la cerere, si alte

persoane amenintate de riscul de a deveni someri.
b) Informare si consiliere profesionala (conform art. 58 din legea

76/2002 actualizata si art. 5 (2) din legea 116/ 2002)
Informarea si consilierea profesionala constituie un ansamblu de servicii

oferite persoanelor in cautarea unui loc de munca, in mod gratuit. Acestea
sunt:
212
− Furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia ocupatiilor;

− Evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea orientarii
profesionale;
− Dezvoltarea abilitatii si a increderii in sine a persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca in vederea luarii deciziei privind propria
cariera;
− Instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca
(prezentarea la interviu, intocmirea unui CV).
Informarea si consilierea profesionala se realizeaza de catre centre

specializate organizate in cadrul Agentiilor pentru Ocuparea Fortei de
Munca. Informarea privind piata muncii, stabilirea traseului profesional,
evaluarea si autoevaluarea se realizeaza prin autoinformare, prin acordarea
de servicii de consiliere individuala sau de grup oferite persoanelor in
cautarea unui loc de munca sau in cadrul job-club-urilor organizate de
Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca.
c) Medierea muncii (conform art. 59 din legea 76 /2002 actualizata si

art. 5 (2) din legea 116/ 2002)
Serviciile de mediere a muncii reprezinta punerea in legatura a

angajatorilor cu persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, in vederea
stabilirii de raporturi de munca. Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei
de Munca trebuie sa identifice locurile de munca vacante, iar participarea la
serviciile de mediere este obligatorie pentru somerii care beneficiaza de
indemnizatie de somaj.
Serviciile de mediere constau in oferirea de informatii privind locurile

de munca vacante si conditiile de ocupare a acestora, prin publicarea,
afisarea acestora si organizarea de burse ale locurilor de munca, mediere
electronica avand ca scop punerea automata in corespondenta a cererilor si
ofertelor de locuri de munca prin intermediultehnicii de calcul, preselectia
candidatilor corespunzator cerintelor locurilor de munca oferite si in
concordanta cu pregatirea, aptitudinile, experienta si cu interesele acestora.
Somerii care nu beneficiaza de indemnizatii de somaj trebuie sa depuna o
cerere la agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca pentru a fi luati
in evidenta in vederea medierii si, in cazul neincadrarii in munca, sa
reinnoiasca cererea la 6 luni. ANOFM organizeaza in fiecare an o bursa
generala a locurilor de munca si alte burse pentru grupuri tinta cum ar fi
pentru absolventi, pentru persoanele de etnie rroma, pentru tinerii care
parasesc sistemul de protectie a copilului.
213
SEMM (Serviciul Electronic de Mediere a Muncii) a fost extins in toata tara,

www.semm.ro devenind unul dintre cele mai des accesate site-uri de
mediere/intermediere de locuri de munca, rezultatele obtinute arata ca
acesta se bucura de mare audienta, cu precadere in randul tinerilor si
persoanelor din categoriile profesionale cu educatie informatica.
d) Cursuri de calificare si recalificare
Cursuri de formare profesionala (conform art. 63-66 din legea 76/2002

actualizata)
Persoanele in cautarea unui loc de munca pot participa la programe de

formare profesionala, care sa le asigure cresterea si diversificarea
competentelor profesionale in scopul asigurarii mobilitatii si reintegrarii pe
piata muncii. Programele de formare profesionala asigura, conform legii,
initierea, calificarea, recalificarea, perfectionarea si specializarea
persoanelor in cautarea unui loc de munca.
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca organizeaza,
gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru someri. Structura serviciilor de
calificare/recalificare porneste de la cursuri de meserii, pana la cursuri de
perfectionare. De asemenea, sunt organizate si cursuri de initiere in termenii
de baza ai economiei de piata sau cursuri de pregatire pentru crearea de
intreprinderi mici.
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca prevede ca serviciile de formare
profesionala se acorda, gratuit, urmatoarelor categorii de persoane, astfel:
− Au devenit someri (indemnizati sau neindemnizati);

− Nu au putut ocupa loc de munca dupa absolvirea unei institutii de
invatamant sau dupa satisfacerea stagiului militar;
− Ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea
acestuia;
− Au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie
internationala, conform legii;
− Cetateni straini sau apatrizi care au fost incadrati in munca sau au
realizat venituri in Romania,conform legii;
− Nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea
din detentie.
Persoanele, care desfasoara activitati in mediul rural si nu realizeaza

venituri lunare sau realizeaza venituri mai mici decat valoarea indicatorului
social de referinta in vigoare si care sunt inregistrate la agentiile pentru
ocuparea fortei de munca,beneficiaza, in mod gratuit, de servicii de formare
214
profesionala. Aceste servicii se asigura gratuit la cererea personelor

angajate, cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, si pentru
persoanele aflate in urmatoarele situatii:
− Au reluat activitatea ca urmare a incetarii concediului pentru cresterea

copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul
copilului cu handicap;
− Au reluat activitatea dupa satisfacerea stagiului militar;
− Au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de munca dupa
pensionarea pentru invaliditate;
− Persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate, in locuri de
detentie anume destinate, si care mai au de executat cel mult 9 luni
pana la ultima zi de executare a pedepsei.
Cofinantarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a programelor de

formare profesionala organizate de catre angajatori pentru salariatii proprii
O alta masura noua, cuprinsa in Legea nr. 107/2004, este cofinantarea

din bugetul asigurarilor pentru somaj a programelor de formare profesionala
organizate de catre angajatori pentru salariatii proprii. In scopul prevenirii
somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si diversificarea
competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca,
angajatorilor care organizeaza, in baza planului de formare profesionala,
programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate de
furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati in conditiile legii, se
acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentand 50% din
cheltuielile cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un numar
de cel mult 20% din personalul angajat. Angajatorii pot beneficia de
cofinantare pentru derularea unui singur program de formare profesionala in
cursul unui an. Suma se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj.
Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale
persoanelor participante la programul de formare profesionala, pentru care
s-a acordat cofinantarea, cel putin 3 ani de la data acordarii sumei.
e) Consultanta pentru inceperea unei afaceri (conform art.71 din

legea76/2002 actualizata)
• Pentru someri
Consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente
sau pentru initierea unei afaceri se acorda, la cerere, persoanelor in
cautarea unui loc de munca, sub forma de servicii juridice, de marketing,
financiare, metode si tehnici eficiente de management si alte servicii de
consultanta. Aceste servicii pot fi realizate de agentiile pentru ocuparea
215
fortei de munca sau, dupa caz, de firme private, organizatii profesionale,

fundatii si asociatii specializate in aceste domenii, cu care agentiile incheie
contracte. Serviciile se acorda, gratuit, o singura data, pentru fiecare
perioada in care persoanele beneficiaza de indemnizatii de somaj.
• Pentru studenti
Se acorda, in regim de gratuitate, servicii de consultanta si asistenta
pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei
afaceri studentilor care solicita credite cu dobanda avantajoasa din bugetul
asigurarilor pentru somaj. In acest fel, studentii beneficiaza de consultanta
gratuita sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si
tehnici eficiente de management si alte servicii de consultanta.
f) Completarea veniturilor salariale (conform art. 72 din legea 76/2002
actualizata)
Persoanele care se angajeaza pentru program normal de lucru in
perioada in care primesc indemnizatia de somaj beneficiaza, din momentul
angajarii si pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa fie
indemnizate, de o suma lunara, neimpozabila, reprezentand 30% din
indemnizatia de somaj.
Persoanele mentionate beneficiaza de aceasta suma si in situatia in
care, in perioada pentru care au dreptul la indemnizatia de somaj, le
inceteaza raportul de munca sau de serviciu la primul angajator si se
incadreaza la un alt angajator.
g) Incadrarea absolventilor de invatamant (conform art. 73 din legea

76/2002 actualizata)
Absolventii institutiilor de invatamant si absolventii scolilor speciale, in
varsta de minimum 16 ani, inregistrati la Agentiile pentru Ocuparea Fortei de
Munca, in situatia in care se angajeaza cu program normal de lucru, pentru
o perioada mai mare de 12 luni, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru
somaj, de o prima de incadrare egala cu valoarea indicatorului social de
referinta in vigoare la data incadrarii.
Absolventii carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatie de somaj si se
angajeaza in perioada de acordare a indemnizatiei, in conditiile prevazute
mai sus, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o suma egala
cu indemnizatia de somaj la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii, pana la
expirarea perioadei de acordare a acesteia, daca nu s-ar fi angajat.
Drepturile prevazute se acorda absolventilor care isi mentin raporturile de
216
munca sau de serviciu pentru o perioada de cel putin 12 luni de la data

angajarii.
h) Stimularea mobilitatii fortei de munca (conform art. 74 din legea
Persoanele care, in perioada in care primesc indemnizatia de somaj,
se incadreaza in munca intr-o localitate aflata la peste 50 km de domiciliu,
beneficiaza de o prima de incadrare, egala cu doua salarii minime brute pe
tara, in vigoare la data acordarii.
Persoanele care, in perioada in care primesc indemnizatia de
somaj,se incadreaza intr-o alta localitate si, astfel, isi schimba domiciliul,
primesc o prima de instalare, egala cu de sapte ori valoarea indicatorului
social de referinta in vigoare la dat instalarii.
6.2.2.Servicii destinate angajatorilor

a) Programe de formare profesionala pentru proprii angajati (conf. art.
48 din Legea nr. 76/2002)
In scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin
cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor
incadrate in munca, angajatorilor care organizeaza, in baza planului anual
de formare profesionala, programe de formare profesionala pentru proprii
angajati, derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati
in conditiile legii, se acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma
reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala
organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat.
Angajatorii pot beneficia de suma prevazuta pentru derularea unui
singur program de formare profesionala in cursul unui an.
Suma prevazuta se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj, in
limita de cel putin 15%, angajatorilor selectati anual de agentia pentru
Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de
serviciu ale persoanelor participante la programul de pregatire profesionala,
pentru care s-a acordat suma prevazuta, cel putin 1 an de la data acordarii
sumei.
b) Subventionarea cheltuielilor cu forta de munca ce au ca scop

ocuparea temporara a fortei de munca (conform art.78 din legea
217
b1) Incadrarea absolventilor (conf. art.80 din Legea nr. 76/2002

actualizata)
Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata

absolventi ai unor institutii de invatamant sunt scutiti, pe o perioada de 12
luni, de plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj,
aferenta absolventilor incadrati, si primesc lunar, pe aceasta perioada,
pentru fiecare absolvent:
a) o suma egala cu valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare la
data incadrarii in munca, pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai
scolilor de arte si meserii;
b) o suma egala cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinta in
vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant
secundar superior sau invatamant postliceal;
c) o suma egala cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinta in
vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant
superior..
Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata
absolventi din randul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare
absolvent, sumele mentionate mai sus pe o perioada de 18 luni. Nu
beneficiaza de aceste subventii angajatorii care au obligatia, potrivit legii, de
a incadra in munca absolventi ai institutiilor de invatamant, pentru
absolventii din aceasta categorie.
Conform art. 83 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, angajatorii care
beneficiaza de aceste subventii sunt obligati sa mentina raporturile de
munca sau de serviciu ale acestora cel putin 3 ani de la data incheierii.
Absolventii pot fi incadrati in conditiile art. 80 din Legea nr. 76/2002, o
singura data pentru fiecare forma de invatamant, in termen de 12 luni de la
data absolvirii studiilor.
In perioada celor 3 ani, absolventii pot urma o forma de pregatire
profesionala, organizata de catre angajator, iar cheltuielile necesare
pregatirii profesionale vor fi suportate, la cererea angajatorilor, din bugetul
Conform art. 84 din Legea nr. 76/2002, angajatorii care, dupa
indeplinirea obligatiei prevazute la art. 83 alin. (1), mentin raporturile de
munca sau de serviciu cu absolventii incadrati, primesc, pentru fiecare an de
continuare a raporturilor de munca sau de serviciu, un ajutor financiar egal
cu suma aferenta contributiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste
persoane si virate, conform legii.
Ajutorul financiar prevazut poate fi acordat pe o perioada de cel mult 2
ani de la data indeplinirii obligatiei prevazute la art. 83 alin. (1).
218
Prin contributii sociale datorate de angajatori se intelege contributia de

asigurari sociale, contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli
profesionale, contributia pentru asigurari sociale de sanatate si contributia
de asigurari pentru somaj.Ajutorul financiar prevazut se vireaza, la cerere,
din bugetul asigurarilor pentru somaj, angajatorilor care nu inregistreaza
debite provenind din neplata contributiilor sociale, prin plata acestei sume, in
termen de 90 de zile de la data aprobarii cererii.
b2) Incadrarea somerilor in varsta de peste 45 de ani sau a somerilor

care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale (conf. art.
85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 actualizata)
Angajatorii care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata

someri in varsta de peste 45 de ani sau someri care sunt parinti unici
sustinatori ai familiilor monoparentale sunt scutiti, pe o perioada de 12 luni,
de plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj, aferenta
persoanelor incadrate din aceste categorii, si primesc lunar, pe aceasta
perioada, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma
egala cu valoarea indicatorului social de referinta in vigoare, cu obligatia
mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.
Conform art. 85 alin. (2) din Legea nr. 76/2002, de facilitatile
prevazute, cu exceptia contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj,
datorata de angajator pentru persoanele respective, beneficiaza si
angajatorii care, in raport cu numarul de angajati, nu au obligatia, potrivit
legii, de a incadra in munca persoane cu handicap, daca incadreaza in
munca pe durata nedeterminata persoane cu handicap si le mentin
raporturile de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.
Angajatorii care inceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale
persoanelor mentionate, anterior termenului de 2 ani, sunt obligati sa
restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca sumele
incasate pentru fiecare persoana, plus dobanda de referinta a Bancii
Nationale a Romaniei in vigoare la data incetarii raporturilor de munca sau
de serviciu.
b3) Incadrarea somerilor care mai au 3 ani pana la pensie (conf. art. 85
alin. (5) din Legea nr. 76/2002 actualizata)
Angajatorii care incadreaza in munca, potrivit legii, someri care in

termen de 3 ani de la data angajarii indeplinesc, conform legii, conditiile
pentru a solicita pensia anticipata partiala sau de acordare a pensiei pentru
limita de varsta, daca nu indeplinesc conditiile de a solicita pensia anticipata
partiala, beneficiaza lunar, pe perioada angajarii, pana la data indeplinirii
219
conditiilor respective, de o suma egala valoarea indicatorului social de

referinta in vigoare, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj.
b4) Ocuparea temporara a fortei de munca (conf. art.78 din Legea nr.
Pentru dezvoltarea comunitatilor locale, din bugetul asigurarilor pentru

somaj si din alte surse alocate conform legii, se pot subventiona cheltuielile
cu forta de munca efectuate in cadrul unor programe care au ca scop
ocuparea temporara a fortei de munca din randurile somerilor, pentru
dezvoltarea comunitatilor locale.
Activitatile care pot fi subventionate sunt desfasurate de autoritati
publice locale sau de angajatori in baza contractelor incheiate cu autoritatile
administratiei publice locale cu respectarea reglementarilor in vigoare privind
achizitiile publice.
Pentru acordarea subventiilor, Agentiile pentru Ocuparea Fortei de
Munca Judetene sau a municipiului Bucuresti vor incheia, dupa caz, cu
autoritatile administratiei publice locale sau la solicitarea autoritatilor publice
locale, conventii cu angajatorii persoanelor incadrate in munca din randul
somerilor carora li s-au atribuit contracte cu respectarea reglementarilor in
vigoare privind achizitiile publice.
Perioada de acordare a subventiilor mentionate este de cel mult 12
luni pentru fiecare persoana incadrata din randul somerilor, cu contract
individual de munca pe perioada de cel mult 12 luni.
Cuantumul lunar al subventiei acordate pentru fiecare persoana
incadrata cu contract individual de munca din randul somerilor este:
a) in perioada 1 aprilie - 31 octombrie, 70% din valoarea indicatorului social
de referinta;
b) in perioada 1 noiembrie - 31 martie, valoarea indicatorului, la care se
adauga contributiile de asigurari sociale datorate de angajatori, aferente
acestuia.
c) Acordarea de credite avantajoase (conf. art. 86 din Legea nr. 76/2002

actualizata)
Pentru crearea de noi locuri de munca prin infiintarea sau
dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii
familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice
autorizate se pot acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, credite in
conditii avantajoase.
c1) Creditele ANOFM au cea mai avantajoasa dobanda de pe piata

220
Creditele se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional

cu numarul locurilor de munca ce vor fi create, pentru o perioada de cel mult
3 ani, pentru investitii, inclusiv perioada de gratie de maximum 6 luni si,
respectiv, un an pentru asigurarea productiei, cu o dobanda de 50% din
dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.
In judetele in care rata medie anuala a somajului pe tara, comunicata
de ANOFM, creditele se acorda in anul calendaristic urmator cu o dobanda
de 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.
Beneficiarii de credite acordate in conditiile prevazute anterior, trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
− Sa aiba cel mult 249 de angajati si/sau membrii cooperatori cu
raporturi de munca sau de serviciu;
− Activitatea de baza sa se realizeze in productie, servicii sau in turism;
− Pe cel putin 60% din numarul locurilor de munca nou-create sa fie
incadrat personal provenind din randul somerilor inregistrati la
agentiile pentru ocuparea fortei de munca;
− Personalul incadrat in conditiile prevazute anterior sa fie mentinut in
activitate cel putin 3 ani;
− Locurile de munca avute in vedre la acordarea de credite sa nu fie
locuri de munca vacante;
− Somerii care se obliga sa infiinteze intreprinderi mici si mijlocii, unitati
cooperatiste asociatii familiale sau care desfasoara in mod
independent o activitate economica im calitate de persoane fizice
autorizate au prioritate la obtinerea creditelor in conditii avantajoase.
Pentru crearea de noi locuri de munca pentru someri se pot acorda, din
bugetul asigurarilor pentru somaj, de la capitolul ,,Imprumuturi”, fonduri
nerambursabile, pentru activitati desfasurate in localitati care se confrunta
cu fenomene de saracie si exclziune sociala din cauza nivelului ridicat al
somajului.
Pentru acordarea de creditelor in conditii avantajoase sau a fondurilor
nerambursabile prevazute la art.86 din legea 76/2002 actualizata, contributia
beneficiarului trebuie sa fie de cel putin 25% din valoarea proiectului de
fezabilitate depus.
Beneficiarii de credite sau de fonduri nerambursabile acordate au
obligatia de a mentine locurile de munca nou-create pentru o perioada
minima de 5 ani.
c2) Credite cu dobanda subventionata pentru studenti
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de munca acorda credite cu

221
dobanda subventionata, respectiv 25% din dobanda de referinta a Bancii

Nationale a Romaniei, persoanelor in varsta de pana la 30 de ani, care au
statut de student pentru prima data si urmeaza studiile la cursuri de zi la o
institutie de invatamant superior de stat sau particular, autorizata sau
acreditata, in conditiile legii.
Creditele se acorda studentilor care infiinteaza si dezvolta individual
sau impreuna cu alti studenti, intreprinderi mici si mijlocii, unitati
cooperatiste, asociatii familiale sau care desfasoara in mod independent o
activitate economica in calitate de persoana fizica autorizata.
De asemenea, studentii beneficiaza de consultanta gratuita sub forma
de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de
management si alte servicii de consultanta.
d) Incadrarea elevilor si studentilor pe perioada vacantelor (conf. Legii
nr. 72/2007)
Angajatorul care incadreaza in munca elevi si studenti pe perioada

vacantelor beneficiaza de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din
salariul minim brut pe tara garantat in plata, pentru fiecare elev si student.
Stimulentul financiar se acorda la cererea angajatorului din bugetul
Perioada maxima de acordare a stimulentului financiar prevazut este
de 60 de zile lucratoare intr-un an calendaristic.
e) Incadrarea tinerilor cu varste intre 16 si 25 de ani aflati in dificultate

si confruntati cu riscul excluderii profesionale (conf. Legii nr.116/2002)
In scopul integrarii sau reintegrarii in munca a tinerilor cu varste intre
16 si 25 de ani aflati in dificultate si confruntati cu riscul excluderii
profesionale, aceste categorii de persoane pot beneficia de plasare in
munca la un angajator avizat de ANOFM, in baza unui contract de
solidaritate.
In baza contractului de solidaritate angajatorul va incheia cu tanarul un
contract individual de munca pe durata determinata, egala cu cea a
contractului de solidaritate.
Angajatorii care incadreaza tineri in conditiile unui contract de
solidaritate, vor incheia conventii cu ANOFM, prin care aceasta se
angajeaza sa ramburseze lunar salariul de baza stabilit la data angajarii
tinerilor, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial mediu net pe
economie, comunicat de Institutul National de Statistica.
Daca la data incetarii contractului de solidaritate angajatorii de insertie
angajeaza tinerii prevazuti, cu contract individual de munca pe durata
222
nedeterminata, acestia beneficiaza, in baza aceleiasi conventii, de

rambursarea lunara a unei sume, in cuantum de 50% din indemnizatia de
somaj cuvenita conform legii, pe care tanarul beneficiar ar fi primit-o daca ar
fi fost disponibilizat la acea data.
Suma prevazuta se acorda angajatorului pe o perioada de maximum 2
ani, pana la implinirea de catre angajat a varstei de 25 de ani.
In functie de suma prevazuta in bugetul asigurarilor pentru somaj
ANOFM va incheia contracte de solidaritate cu tinerii, potrivit urmatoarelor
prioritati:
a) tineri proveniti din centrele de plasament si centrele de primire a copilului
din cadrul serviciilor publice specializate si al organismelor private autorizate
in domeniul protectiei copiilor;
b) tineri singuri cu copii in intretinere;
c) tineri familisti cu copii in intretinere;
d) tineri familisti fara copii in intretinere;
e) tineri familisti care au executat pedepse privative de libertate;
f) alte categorii de tineri aflati in dificultate.
Daca ANOFM a incheiat contracte de solidaritate pentru toate
persoanele aflate in evidenta acesteia in ultimele doua luni ale anului
bugetar, in limita sumelor disponibile din bugetul asigurarilor pentru somaj,
poate incheia suplimentar contracte de solidaritate si pentru alte persoane in
varsta de pana la 35 de ani, cu respectarea prioritatilor prevazute la art. 10
din Legea nr. 76/2002.
f) Facilitati acordate angajatorilor (conf. art. 93 din Legea nr. 76/2002

actualizata)
Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul somerilor,
pe care le mentin in activitate pe o perioada de cel putin 6 luni de la data
angajarii, beneficiaza de reducerea sumei reprezentand contributia datorata
de angajator bugetului asigurarilor pentru somaj.
Reducerea contributiei se acorda incepand din anul fiscal urmator,
pentru o perioada de 6 luni, si consta in diminuarea sumei datorate lunar cu
0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat in
conditiile mentionate mai sus, din numarul mediu scriptic de personal
incadrat cu contract individual de munca din anul respectiv.
223
Tabelul nr.100- Sinteza evolutiei numarului persoanelor incadrate prin

realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca
31 Martie 2009
31 Martie 2009 fata de 31 Martie
Masuri active 2008
Pondere in Persoane
Persoane -%-
total (+/-)
Total din care 62.903 100,00 -68.008 -51,95
Prin mediere din care: 50.887 80,90 -49.085 -49,10
- in locuri de munca vacante pe
40.759 64,80 -31.252 -43,40
perioada nedeterminata
10.128 16,10 -17.833 -63,78
perioada determinata
Prin servicii de informare si
10.631 16,90 -10.793 -50,38
consiliere profesionala
Prin organizarea cursurilor de
4.061 6,46 -1.413 -25,81
formare profesionala
Prin acordarea de alocatii pentru
somerii care se incadreaza inainte 2.994 4,76 -1.936 -39,27
de expirarea somajului
Din total, persoane incadrate prin
subventionarea locurilor de munca
Someri avand peste 45 de ani sau
intretinatori unici ai familiei
1.094 1,74 -3.923 -78,19
monoparentale:
din care
- someri avand peste 45 de ani 1.059 1,68 -3.818 -78,29
- intretinatori unici ai familiilor
35 0,06 -105 -75,00
monoparentale
Someri care mai au 3 ani pana la
11 0,02 -81 -88,04
pensie
Absolventi din care: 651 1,03 -1.900 -74,48
-absolventi ai ciclului inferior al
liceului sau ai scolilor de arte si 40 0,06 -268 -87,01
meserii
-absolventi de invatamant secundar
266 0,42 -861 -76,40
superior si invatamant postliceal
-absolventi de invatamant superior 345 0,55 -771 -69,09
Din total
-absolventi beneficiari de prima de 1.112 1,77 -400 -26,46
incadrare
-persoane cu handicap 6 0,01 -67 -91,78
Din total persoane incadrate:
224
Prin stimularea mobilitatii fortei de

528 0,839 -231 -30,43
munca
din care:
Someri care se incadreaza intr-o
localitate la distanta de peste 50 km. 115 0,182 -126 -52,28
fata de domiciliu
Someri care se incadreaza in alta
localitate cu schimbarea 413 0,656 -105 -20,27
domiciliului
Prin acordarea de srvicii de
consultanta si asistenta pentru
inceperea unei activitati 105 0,167 19 22,09
independente sau pentru initierea
unei afaceri
Prin ocuparea temporara a fotei de
munca in lucrari publice de interes 454 0,722 -20.930 -97,88
comunitar
Din care
-incadrati pe o perioada de 43 0,000 -7.065 -100,00
minimum 6 luni
Prin incheiere a de contracte de
47 0,075 -375 -88,86
solidaritate, in baza Legii116/2002
Prin alte masuri active 166 0,264 18 12,16
Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale 2(66)/2009, Ministerul
Tabelul nr.101 - Sinteza evolutiei numarului persoanelor incadrate prin

31 Decembrie 2008
31 Decembrie 2008 fata de
Masuri active 31 Decembrie 2007
Pondere in Persoane
Persoane -%-
total (+/-)
Total din care 412.922 100,00 -93.882 -18,52
Prin mediere din care: 320.544 77,63 -71.338 -18,20
244.995 59,33 -49.791 -16,89
75.549 18,30 -21.547 -22,19
66.265 16,05 3.399 5,41
19.561 4,74 -1.611 -7,61
225

18.356 4,45 -3.506 -16,04
monoparentale:
din care
- someri avand peste 45 de ani 17.844 4,32 -3.202 -15,21
512 0,12 -304 -37,25
monoparentale
Someri care mai au 3 ani pana la
350 0,08 -143 -29,01
pensie
Absolventi din care: 10.809 2,62 -1.373 -11,27
liceului sau ai scolilor de arte si 1.083 0,26 -541 -33,31
meserii
4.650 1,13 -762 14,08
-absolventi de invatamant superior 5.076 1,23 -70 -1,36
Din total
-absolventi beneficiari de prima de 5.669 1,37 -375 -6,20
incadrare
-persoane cu handicap 285 0,07 -1 -0,35
Din total persoane incadrate prin
acordarea de credite:
din care, incadrare someri 403 0,10 -184 -31,35
-incadrati prin acordarea de credite 447 0,11 -432 -49,15
din care
-cu dobanda de 25% din taxa
oficiala a scontului stabilita de 351 0,09 -411 -53,94
Banca Nationala a Romaniei
din care
-prin Programul Social 351 0,09 -401 -53,32
din care
Prin acordarea de credite pentru
32 0,01 30 1500,00
someri
Prin acordarea de credite
pentruinfiintare si dezvoltare IMM- 415 0,10 -462 -52,68
uri
2.636 0,64 -462 -14,91
munca
din care:
localitate la distanta de peste 50 km. 1.098 0,27 -326 -22,89
fata de domiciliu
localitate cu schimbarea 1.538 0,37 -136 -8,12
domiciliului
226
Prin acordarea de servicii de

inceperea unei activitati 593 0,14 12 2,07
unei afaceri
munca in lucrari publice de interes 35.321 8,55 -17.686 -33,37
comunitar
Din care
-incadrati pe o perioada de 8.707 2,11 -8.373 -49,02
minimum 6 luni
1.229 0,30 -747 -37,80
Prin alte masuri active 584 0,14 -162 -21,72
Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale 1(65)/2009, Ministerul
Tabelul nr. 102 - Sinteza evolutiei numarului persoanelor incadrate prin

31 Decembrie 2007
31 Decembrie 2007 fata de
Masuri active 31 Decembrie 2006
Pondere in Persoane
Persoane -%-
total (+/-)
Total din care 506.804 100,00 -2.323 -0,5

Prin mediere din care: 391.882 77,32 2.475 0,6
294.786 58,17 12.003 4,2
97.096 19,16 -9.528 -8,9
62.866 12,40 42.193 204,1
21.172 4,18 2.184 11,5
21.862 4,31 539 2,5
monoparentale:
din care
- someri avand peste 45 de ani 21.046 4,15 712 3,5
816 0,16 -173 -17,5
monoparentale
Someri care mai au 3 ani pana la 493 0,10 -74 -13,1
227
pensie
Absolventi din care: 12.182 2,40 -4,232 -25,8
liceului sau ai scolilor de arte si 1.624 0,32 -1.660 -50,5
meserii
5.412 1,07 -552 -9,3
-absolventi de invatamant superior 5.146 1,02 -2.020 -28,2
Din total
-absolventi beneficiari de prima de 6.044 1,19 615 11,3
incadrare
-persoane cu handicap 286 0,06 100 53,8
Din total persoane incadrate prin
acordarea de credite:
Prin acordarea de credite IMM-
urilor pentru crearea de noi locuri 879 0,17 -1.139 -56,4
de munca
din care, incadrare someri 587 0,12 -647 -52,4
-incadrati prin acordarea de credite
879 0,17 -1.139 -56,4
rambursabile
din care
-cu dobanda de 25% din taxa
oficiala a scontului stabilita de 762 0,15 -581 -43,3
Banca Nationala a Romaniei
din care
-prin Programul Social 752 0,15 -574 -43,3
-pentru studenti 10 0,00 -7 -41,2
din care
2 0,00 -52 -96,3
someri
877 0,17 -1.087 -55,3
infiintare si dezvoltare IMM-uri
3.098 0,61 -528 -14,6
munca
din care:
localitate la distanta de peste 50 km. 1.424 0,28 -366 -20,4
fata de domiciliu
localitate cu schimbarea 1.674 0,33 -162 -8,8
domiciliului
Prin acordarea de servicii de
inceperea unei activitati 581 0,11 -52 -8,2
unei afaceri
munca in lucrari publice de interes 53.007 10,46 -3.415 -6,1
comunitar
228
Din care
-incadrati pe o perioada de 17.080 3,37 7.901 86,1
minimum 6 luni
1.976 0,39 271 15,9
Prin alte masuri active 746 0,15 132 21,5
Sursa:Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale nr.1(61)2008, Ministerul
Tabelul nr.103 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea

Programului de Ocupare a Fortei de Munca, pe judete, sexe, medii si
grupe de varsta, la 31 Decembrie 2008
Din care: Din total: Din total:
Regiune/ Sub
Total 25-34 35-45 Peste
Judet Femei Barbati Urban Rural 25 de
ani ani 45 ani
ani
Sud-Est 46.070 19.240 26.830 24.997 21.073 8.282 10.326 12.306 15.156
Braila 6.413 2.239 4.174 4.074 2.339 1.360 1.546 1.626 1.881
Buzau 16.050 6.406 9.644 6.609 9.441 3.216 4.451 4.750 3.633
Constanta 7.992 4.850 3.142 5.588 2.404 622 1.238 2.200 3.932
Galati 6.686 2.276 4.410 4.396 2.290 1.329 1.518 1.539 2.300
Tulcea 5.628 2.204 3.424 2.637 2.991 950 858 1.373 2.447
Vrancea 3.301 1.265 2.036 1.693 1.608 805 715 818 963

Regiune/ Sub
ani ani 45 ani
ani
Sud-Est 55.876 21.974 33.902 27.669 28.207 9.863 13.314 15.749 16.950
Braila 6.406 2.122 4.284 4.225 2.181 1.197 1.557 1.684 1.968
Buzau 24.934 9.268 15.666 8.784 16.150 4.693 6.766 7.754 5.721
Constanta 8.901 5.197 3.704 5.999 2.902 693 1.444 2.596 4.168
Galati 8.392 2.807 5.585 5243 3.149 1.723 2.042 1.890 2.737
Tulcea 3.606 1.283 2.323 1.571 2.035 629 726 892 1.359
Vrancea 3.637 1.297 2.340 1.847 1.790 928 779 933 997
229

Regiune/ Sub
ani ani 45 ani
ani
Sud-Est 61.578 23.051 38.527 35.412 26.166 12.020 15.429 16.515 17.614
Braila 5.613 1772 3.841 3.525 2.088 783 1.268 1.619 1.943
Buzau 24.987 8.830 16.157 10.761 14.226 5.366 7.147 6.944 5.530
Constanta 11.495 6.199 5.296 8.371 3.124 1.069 1.874 3.624 4.928
Galati 13.306 4.152 9.154 9.784 3.522 3.270 3.897 2.852 3.287
Tulcea 3.130 1.000 2.130 1.365 1.765 536 587 773 1.234
Vrancea 3.047 1.098 1.949 1.606 1.441 996 656 703 692
Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul munciisiprotectieisociale1(65)/2009,1(61)/2008,1(57)/2007,
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
230
Tabelul nr.106 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului deOcupare a Fortei de
Munca, pe judete si tipuri de masuri, la 31 Decembrie 2008
din care:
din care: Prin acordarea de
in locuri de in locuri de Prin organizarea alocatii pentru
Prin
Regiune/Judet Total munca munca Prin servicii de cursurilor de somerii care se
mediere,din
vacante pe vacante pe informare formare incadreaza inainte
care:
perioada perioada profesionala de expirarea
nedetrminata determinaa somajului
Sud-Est 46.070 37.296 26.894 10.402 2.465 2.149 1.779
Braila 6.413 5.637 4.314 1.323 379 318 354
Buzau 16.050 11.701 9.142 2.559 329 297 263
Constanta 7.992 7.316 4.566 2.750 565 388 543
Galati 6.686 6.370 4.270 2.100 64 642 215
Tulcea 5.628 2.971 2.359 612 1.022 232 206
Vrancea 3.301 3.301 2.243 1.058 106 272 198
231
Tabelul nr. 107 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului deOcupare a Fortei de
Din total,persoane incadrate prin subventionarea locurilor de munca:

Din care: Din care:
Absolventi Absolventi
Someri avand Someri Din total,
ai ciclului de
peste 45 de ani Someri care absolventi
Intretinatori inferior al invatamant Absolventi Persoane
Regiune/Judet sau avand mai au beneficiari
unici ai Absolventi liceului secundar de cu
intretinatori peste 3 ani de prima
familiilor sau ai superior invatamant handicap
unici ai familiei 45 de pana la de
monoparentale scolilor de sau superior
monoparentale ani pensie incadrare
arte si invatamant
meserii postliceal
Sud-Est 2.214 2.171 43 67 932 134 425 373 640 38
Braila 345 332 13 6 97 8 55 34 81 3
Buzau 490 490 - 8 217 33 133 51 189 3
Constanta 181 180 1 - 121 2 30 89 24 7
Galati 697 677 20 24 262 30 107 125 153 13
Tulcea 398 398 9 25 159 52 62 45 79 5
Vrancea 103 103 - 4 76 9 38 29 114 7
232
Tabelul nr. 108 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului deOcupare a Fortei de
Din total, persoane incadrate prin acordarea de credite:

din care: din care:
Prin
Cu dobanda de Cu dobanda de din care:
acordarea Prin
Incadrati 50% di taxa 25% din taxa Prin
de credite Din acordarea de
Regiune/ prin oficiala a oficiala a acordare
IMM-urilor care, credite
Judet acordarea scontului scontului Prin a de
pentru incadrar Pentru pentru
de credite stabilita de stabilita de Programul credite
crearea de e someri studenti infiintare si
rambursabil Banca Banca Social pentru
noi locuri dezvoltare
e Nationala a Nationala a someri
de munca de IMM-uri
Romaniei Romaniei
Sud-Est 55 46 55 25 30 30 - 4 51
Braila - - - - - - - - -
Buzau 10 6 10 - 10 10 - 4 6
Constanta - - - - - - - - -
Galati 20 15 20 - 20 20 - - 20
Tulcea 25 25 25 25 - - - - 25
Vrancea - - - - - - - - -
233

Din care: Prin acordarea de Prin
Someri care servicii de ocuparea Din care,
Someri care Prin
Prin se incadreaza consultanta si temporara a incadrati
se incheierea de Prin
stimularea intr-o asistenta pentru fortei de pe o
Regiune/Judet incadreaza contracte de alte
mobilitatii localitate la inceperea unei munca in perioada
in alta solidaritate,in masuri
fortei de distanta de activitati lucrari de
localitate cu baza active
munca peste 50 km. independente sau publice de minimum 6
schimbarea Legii116/2002
fata de pentru initierea unei interes luni
domiciliului
domiciliu afaceri comunitar
Sud-Est 323 235 88 122 5.104 440 188 52
Braila 29 14 15 5 554 - 11 -
Buzau 177 150 27 25 2.331 - 10 -
Constanta 13 9 4 2 654 185 129 10
Galati 50 31 19 - 746 - 8 -
Tulcea 22 5 17 10 425 191 10 39
Vrancea 32 26 6 80 394 64 20 3
Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale 1(65)/2009, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
234
Tabelul nr.109 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de
Munca, pe judete si tipuri de masuri, in anul 2007
din care:
din care: Prin acordarea
de alocatii
in locuri de in locuri de Prin organizarea pentru somerii
Prin
Regiune/Judet Total munca munca Prin servicii de cursurilor de care se
mediere,din
vacante pe vacante pe informare formare incadreaza
care:
perioada perioada profesionala inainte de
nedeterminata determinata expirarea
somajului
Sud-Est 55.876 43.964 30.797 13.167 3.283 2.363 2.547
Braila 6.406 5.428 4.014 1.414 1.196 406 387
Buzau 24.934 15.694 12.160 3.534 507 262 342
Constanta 8.901 8.047 4.597 3.450 282 574 714
Galati 8.392 8.167 5.498 2.669 268 404 583
Tulcea 3.606 2.991 2.209 782 952 468 356
Vrancea 3.637 3.637 2.319 1.318 78 249 165
235
Tabelul nr. 110 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de

Din care: Din care:
ai ciclului de
Intretinatori inferior al invatamant Absolventi Persoane
Regiune/Judet sau avand mai au beneficiari
unici ai Absolventi liceului secundar de cu
arte si invatamant
meserii postliceal
Sud-Est 1.938 1.887 51 69 900 137 408 355 640 56
Braila 273 263 10 9 100 10 52 38 66 4
Buzau 530 529 1 5 196 34 110 52 188 12
Constanta 148 144 4 2 114 6 29 79 69 2
Galati 558 537 21 35 288 35 120 133 167 20
Tulcea 267 255 12 10 96 33 39 24 36 5
Vrancea 162 159 3 8 106 19 58 29 114 13
236
Tabelul nr. 111 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de
Prin din care: din care:
acordarea Cu dobanda de Cu dobanda de din care:
de credite Prin
Din care, 50% din taxa 25% din taxa Prin
Regiune/Judet IMM-urilor Incadrati prin acordarea de
incadrare oficiala a oficiala a acordarea
pentru acordarea de Prin credite pentru
someri scontului scontului Pentru de credite
crearea de credite Programul infiintare si
stabilita de stabilita de studenti pentru
noi locuri rambursabile Social dezvoltare de
Banca Nationala Banca Nationala someri
de munca IMM-uri
a Romaniei a Romaniei
Sud-Est 67 41 67 28 39 39 - - 67
Braila 5 5 5 - 5 5 - - 5
Buzau 22 18 22 - 22 22 - - 22
Constanta 0 - - - - - - - -
Galati 12 9 12 - 12 12 - - 12
Tulcea 28 9 28 28 - - - - 28
Vrancea 0 - - - - - - - -
237

Din care: Prin acordarea de Prin
Someri servicii de ocuparea Din care,
Someri care se Prin
Prin care se consultanta si temporara a incadrati
incadreaza incheierea de Prin
stimularea incadreaza asistenta pentru fortei de pe o
Regiune/Judet intr-o localitate contracte de alte
mobilitatii in alta inceperea unei munca in perioada
la distanta de solidaritate,in masuri
fortei de localitate activitati lucrari de
peste 50 km. baza active
munca cu independente sau publice de minimum 6
fata de Legii116/2002
schimbarea pentru initierea interes luni
domiciliu
domiciliului unei afaceri comunitar
Sud-Est 348 259 89 82 10.984 1.609 161 119
Braila 16 7 9 15 637 6 17 6
Buzau 227 200 27 25 6.922 558 2 -
Constanta 13 8 5 5 1.259 676 91 16
Galati 43 24 19 4 1.320 158 4 19
Tulcea 22 3 19 5 420 126 30 47
Vrancea 27 17 10 28 426 85 17 31
Sursa:Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale nr.1(61)2008, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
238
Tabelul nr 112 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de
din care:
din care: Prin acordarea de
in locuri de in locuri de Prin servicii de Prin organizarea alocatii pentru
Prin
Regiune/Judet Total munca munca informare si cursurilor de somerii care se
mediere,din
vacante pe vacante pe consiliere formare incadreaza inainte
care:
perioada perioada profesionala profesionala de expirarea
nedeterminata determinata somajului
Sud-Est 61.578 48.185 33.004 15.181 1369 1.857 2.326
Braila 5.613 3.552 2.535 1.017 50 399 341
Buzau 24.987 16.509 12.479 4.030 582 291 394
Constanta 11.495 10.460 6.192 4.268 507 364 878
Tulcea 3.130 2.265 1.268 997 99 334 240
Vrancea 3.047 3.047 2.214 833 60 161 186

Din care: Din care:
ai ciclului de
Regiune/ Intretinatori inferior al invatamant Absolventi Persoane
sau avand mai au beneficiari
Judet unici ai Absolventi liceului secundar de cu
arte si invatamant
meserii postliceal
Sud-Est 2000 1937 63 74 1553 388 547 618 753 23
Braila 214 209 5 7 169 39 73 57 103 4
Buzau 653 647 6 9 369 87 180 102 211 1
Constanta 227 221 6 - 293 68 51 174 53 0
Galati 433 408 25 28 396 86 136 174 207 3
Tulcea 318 302 16 20 190 83 53 54 58 10
Vrancea 155 150 5 10 136 25 54 57 121 5
239

Prin din care: din care:
acordarea Cu dobanda de Cu dobanda de din care:
Prin
de credite 50% din taxa 25% din taxa Prin
Din care, Incadrati prin acordarea de
Regiune/Judet IMM-urilor oficiala a oficiala a acordarea
incadrare acordarea de Prin credite pentru
pentru scontului scontului Pentru de credite
someri credite Programul infiintare si
crearea de stabilita de stabilita de studenti pentru
rambursabile Social dezvoltare de
noi locuri Banca Nationala Banca Nationala someri
IMM-uri
de munca a Romaniei a Romaniei
Sud-Est 283 177 283 26 257 251 6 30 253
Braila 18 11 18 - 18 18 - - 18
Buzau 104 76 104 - 104 104 - - 104
Constanta - - - - - - - - -
Galati 110 60 110 - 110 110 - - 110
Tulcea 51 30 51 26 25 19 6 30 21
Vrancea - - - - - - - - -

Din care: Prin ocuparea
Prin acordarea de
Someri care temporara a Prin
Prin Someri care se servicii de consultanta Din care,
se fortei de incheierea de
stimularea incadreaza intr-o si asistenta pentru incadrati pe Prin alte
Regiune/Judet incadreaza munca in contracte de
mobilitatii localitate la inceperea unei o perioada masuri
in alta lucrari solidaritate,in
fortei de distanta de peste activitati independente de minimum active
localitate cu publice de baza
munca 50 km. fata de sau pentru initierea 6 luni
schimbarea interes Legii116/2002
domiciliu unei afaceri
domiciliului comunitar
Sud-Est 361 240 121 95 9736 622 201 32
Braila 26 7 19 15 1026 - 15 3
Buzau 223 188 35 37 5779 - 5 -
Constanta 23 5 18 6 1424 383 146 7
Galati 32 17 15 5 488 - 7 22
Tulcea 27 3 24 6 614 239 13 -
Vrancea 30 20 10 26 405 - 15 -
Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale nr.1(57) 2007, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
240
Munca, pe judete si grupuri tinta, in anul 2008
Someri de lunga durata Tineri care au
Persoane
Cu Persoane parasit
Cu varsta eliberate Cetateni Persoane
Regiune/Judet varsta Din Din cu Rromi sistemul de
de 25 ani din straini refugiate
sub 25 care:femei care:femei handicap protectie a
si peste detentie
ani copilului
Sud-Est 419 139 2.741 1.039 178 1.454 4 45 - -
Braila 91 30 332 77 35 209 2 9 - -
Buzau 161 39 915 262 39 224 - 7 - -
Constanta 114 51 1.398 665 9 526 - 1 - -
Galati 21 12 36 18 36 130 2 6 - -
Tulcea 6 1 24 8 20 169 - 1 - -
Vrancea 26 6 36 9 39 196 - 21 - -
Someri de lunga durata Persoane Tineri care au
Persoane
Cu varsta de eliberate parasit sistemul Cetateni Persoane
Regiune/Judet Cu varsta Din Din cu Rromi
25 ani si din de protectie a straini refugiate
sub 25 ani care:femei care:femei handicap
peste detentie copilului
Sud-Est 679 233 3.858 1.360 155 1.354 4 15 - -
Braila 85 24 555 93 18 288 1 11 - -
Buzau 349 98 1.643 448 21 349 - - - -
Constanta 175 81 1.535 777 8 374 - - - -
Galati 39 14 76 29 31 115 3 2 - -
Tulcea 11 6 15 5 18 52 - 1 - -
Vrancea 20 10 34 8 59 176 - 1 - -
241
Someri de lunga durata Tineri care au
Persoane
Cu Persoane parasit
Cu varsta eliberate Cetateni Persoane
Regiune/Judet varsta Din Din cu Rromi sistemul de
de 25 ani din straini refugiate
sub 25 care:femei care:femei handicap protectie a
si peste detentie
ani copilului
Sud-Est 1.012 316 5.357 1.747 101 1.109 5 50 - 2
Braila 54 14 760 143 10 246 1 12 - -
Buzau 550 154 2.229 541 14 179 - 3 - -
Constanta 262 107 1.948 955 3 453 - - - -
Galati 131 35 354 91 10 81 4 4 - 2
Tulcea 1 1 13 5 29 19 - - - -
Vrancea 14 5 53 12 35 131 - 31 - -
242
Numarul persoanelor incadrate prin implementarea Programului de

Ocupare a Fortei de Munca al ANOFM a cunoscut o scadere in perioada
2006-2008, de la 412.922 in anul 2008, fata de 506.804 in 2007, respectiv
509.127 in anul 2006.
Acest fapt se datoreaza scaderii numarului mediu de someri la finele
anului 2008 (362.429) comparativ cu anii anteriori 2007 (386.667), respectiv
2006 (484.698).
Procentual, din 2006 pana in 2008, numarul femeilor incadrate prin
realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca, a scazut cu 16,53%, iar
cel al barbatilor s-a micsorat cu un procent de 30,36.
Numarul persoanelor din mediul urban incadrate prin realizarea
Programului de Ocupare a Fortei de Munca este in scadere cu 21,86% in 2007
si 29,41% in 2008 fata de 2006; in cazul persoanelor din mediul rural anul 2007
a adus o crestere a procentului de incadrare prin realizarea Programului de
Ocupare a Fortei de Munca cu 7,8%, pentru ca anul 2008 sa inregistreze o
noua scadere cu 19,46%.
In structura pe grupe de varsta, pentru prima categorie – sub 25 ani –
diferenta de incadrare prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de
Munca se remarca in sensul scaderii cu 17,94% in 2007 fata de 2006 si 31,09%
in 2008 fata de acelasi an 2006.
Pentru categoria de varsta 25 – 34 ani, evolutia incadrarii prin realizarea
Programului de Ocupare a Fortei de Munca inregistreaza aceeasi tendinta de
scadere – cu 13,7% in 2007 si 33,07% in 2008 fata de 2006.
Pentru categoria 35 – 45 ani, anul 2007 aduce o scadere a numarului
persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de
Munca cu 4,63% fata de 2006, in timp ce pentru anul 2008 acest procent devine
de 25,48% fata de 2006.
Pentru cei cu varsta peste 45 de ani, anul 2007 nu a adus schimbari
semnificative, in sensul ca diferentele inregistrate sunt de 3,76%, in scadere
fata de 2006. Anul 2008 inregistreaza o scadere a numarului persoanelor
incadrate prin Ocupare a Fortei de Munca cu 13,95% fata de 2006.
Comparand procentele cu care fiecare judet a contribuit la totalul
persoanelor incadrate Ocupare a Fortei de Munca anual, observam ca judetul
Buzau are contributia cea mai semnificativa in acest sens, urmat fiind de
Constanta si Galati.
Analizand evolutia in ani a fiecarui judet, din perspectiva contributiei
aduse la totalul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a
Fortei de Munca se observa o fluctuatie in sensul ca pentru Braila, Tulcea,
Vrancea se inregistreaza o crestere a procentului de participare, in timp ce
pentru judetul Galati contributia e in scadere.
243
Structura pe tipuri de masuri active a Programului de Ocupare
Medierea muncii este masura cu ponderea cea mai mare 85,95% in

totalul persoanelor ocupate in anul 2008 prin program, pe primul loc situandu-se
judetul Vrancea cu un procent de 100% din total persoane incadrate la nivelul
judetului si pe ultimul loc judetul Tulcea cu 52,78%. In anul 2008, din totalul
persoanelor ocupate prin activitatea de mediere 72,10% au fost ocupate pe
locuri de munca pe perioada nedeterminata iar 27,89% pe perioada
determinata.
In anii 2007 si 2006, medierea muncii ramane masura cu cea mai mare
pondere in totalul persoanelor ocupate prin program, respectiv de 78,68% in
2007 si 78,25% in 2006 la nivelul Regiunii Sud-Est.
Masura de informare si consiliere profesionala detine in 2008 o
pondere de 5,35% din total persoane incadrate, mai mica fata de anul 2007
(5,87%) si mai mare comparativ cu anul 2006 (2,22%). Judetul cu ponderea cea
mai mare este Tulcea cu un procent de 18,15% din total persoane incadrate la
nivelul judetului in 2008 iar judetul cu ponderea cea mai mica este Galati cu un
procent de numai 0,95%.
Ocuparea prin cursuri de formare profesionala este o masura activa
ce detine in anul 2008, la nivel regional un procent de 4,66% din totalul
realizarilor pe anul 2008. In total masura, ponderea cea mai mare in ceea ce
priveste numarul persoanelor incadrate prin organizarea de cursuri de formare
profesionala, o are judetul Galati (29,87%) si cea mai mica judetul Tulcea
(10,79%).
Implementarea masurilor de stimulare a angajatorilor pentru
incadrarea in munca a anumitor categorii nu prezinta fluctuatii mari in
perioada raportata.
In anul 2008, a crescut numarul persoanelor ocupate din randul
grupurilor tinta si anume:cu 6,87% numarul persoanelor de etnie rroma fata
de 2007 si cu 23,72% fata de 2006, iar numarul persoanelor cu handicap
cu12,92% % fata de 2007 si cu 43,25% fata de 2006.
244
CAPITOLUL VII – PROGNOZE
7.1. Prognoze macroeconomice – caracteristici generale
In ultimele decenii, prognoza si modelarea macroeconomica au dobandit

un rol din ce in ce mai important pentru elaborarea deciziilor de politica
economica si a strategiilor de dezvoltare pe termen mediu si lung. Primele
modele macroeconomice au fost realizate de doi economisti, ulterior deveniti
laureati ai premiului Nobel pentru economie, respectiv de catre Tinbergen in
1939 si Klein in 1950.
Teoria moderna a prognozelor macroeconomice a stabilit o serie de
principii si reguli generale, realizarea de prognoze economice a devenit o
practica curenta in orice sistem economic, jucand un rol din ce in ce mai
important pentru fundamentarea deciziilor si politicilor la nivel macroeconomic.
In general, prognoza economica include cel putin urmatoarele trei
sectiuni:
- o privire de ansamblu asupra viitorului economiei, incluzand estimari
cantitative pentru principalele variabile macroeconomice la diverse orizonturi de
timp;
- o prezentare analitica, dar coerenta, totodata, a legaturilor dintre
variabile, care include expunerea clara a ipotezelor si prezumtiilor considerate
pentru prognoza, precum si o investigare a riscurilor care s-ar putea materializa
daca unele dintre ele s-ar putea modifica devenind nefavorabile;
- o discutie a optiunilor implicate pentru utilizatorul prognozei.
In privinta orizontului de timp, prognozele macroeconomice pot fi de mai
multe feluri, dupa cum urmeaza:
- pe termen foarte scurt, de la ultimele observatii statistice pana la
doua trimestre in viitor;
- pe termen scurt, de la sase luni la doi ani;
- pe termen mediu, de regula considerat de la doi la cinci ani (uneori
10 ani);
- pe termen lung, dincolo de un orizont de timp de cinci sau zece ani.
In privinta mecanismelor fundamentale, prognoza se bazeaza pe analiza
datelor economice prin prisma teoriei economice, combinarea exacta a acestor
doua laturi depinzand in final de orizontul de timp considerat:
- Pe termen scurt, variabilele de stoc sunt mai mult sau mai putin fixe.
In consecinta, analiza se concentreaza asupra variabilelor de flux, cei mai multi
specialisti folosind ipoteze si prezumtii relativ similare.
- Pe termen mediu, este de presupus ca structurile economice nu se
schimba prea mult. Prin urmare, o abordare naturala consta in examinarea a
ceea ce se intampla cand trendurile care sunt prognozate pentru un orizont de
doi ani sunt prelungite (extrapolate).
245
- Pe termen lung, economistii pot presupune transformari structurale

substantiale.
Cererea pentru prognoze porneste de la nevoia de a forma o privire
educata si competenta asupra viitorului, inainte de luarea deciziilor. Apar insa
doua constrangeri de baza:
- Intarzierile (Lags) – relatiile economice sunt complexe si impactul
actiunilor initiate astazi pot sa nu se materializeze inca pentru ceva timp.
- Incertitudinea (Uncertainty) – viitorul este inerent incert.
In legatura cu impactul prognozelor, acestea afecteaza comportamentul
agentilor in doua feluri:
- Adaptare – agentii fie vor folosi o oportunitate fie vor incerca sa se
protejeze impotriva consecintelor unui eveniment nedorit.
- Reactie – cand agentii pot influenta obiectul care este prognozat, ei
ar putea actiona deja asupra lui.
Relativ la relatia dintre prognoza si decidentii in materie de politici
economice se impun urmatoarele precizari:
- Prognozele joaca un rol important (uneori chiar decisiv) in luarea
deciziilor, cu toate ca acestea se pot abate semnificativ de la ceea ce
prognozele sugereaza.
- Agentii pot atribui ponderi diferite obiectivelor de politica economica.
- Decidentii trebuie sa aiba responsabilitate pentru actiunile lor, bazate
pe informatia oferita si pe propriile lor obiective.
In general, exista patru tipuri de abordari cantitative care sunt utilizate in
prognoza economica:
- metode subiective;
- metode bazate pe indicatori cheie;
- modele ale seriilor dinamice;
- modele structurale.
In general, construirea unui model macroeconomic trebuie sa tina cont de
trei provocari clare:
- sa incorporeze teorie suficient de bogata pentru a fi capabila sa
analizeze o gama vasta de fapte economice, ramanand totusi tratabila, intern
consistenta, coerenta si usor de inteles;
- sa acest model teoretic sa concorde cu datele cel putin la fel de bine
ca un model anterior;
- sa faca modelul sigur, credibil si eficient in raport cu diversele ipoteze
de prognoza si totodata adaptabil la impunerea unor judecati si ajustari
rationale si a unor rute conditionate.
246
7.2. Prognoze macroeconomice in profil teritorial – aspecte

metodologice
7.2.1. Prognoze teritoriale – prognoze nationale
Modelele econometrice de estimare ca si modelele macroeconomice se

bazeaza – atat la nivelul economiei nationale, cat si in profil teritorial – pe serii
de date statistice, care evidentiaza evolutia in timp a fenomenelor si proceselor
economice si permit evaluarea tendintelor si caracteristicilor cu caracter relativ
constant. La acestea se adauga prezumtii pentru evolutia viitoare rezultate din
analize economice structurale precum si din evaluarea actiunii viitoare a
factorilor de risc, precum comportamentul actorilor economici si noneconomici,
contextul international, tehnologiile inclinatia spre consum sau investitii, etc.
Prognozele in profil teritorial prezinta, din acest punct de vedere,
particularitatea ca evolutia locala trebuie sa se incadreze in evolutia generala a
economiei nationale, chiar daca specificul zonal are o influenta importanta. Ca
urmare, prognoza in profil teritorial (regional si judetean) se realizeaza in
stransa corelatie cu prognoza nationala, ceea ce reduce caracterul discretionar
in proiectarea unor indicatori. In esenta, prognozele in profil teritorial releva
contributia unitatii teritoriale la dezvoltarea de ansamblu a economiei romanesti,
dar nu reprezinta o simpla defalcare pe regiuni a indicatorilor macroeconomici.
Tocmai pentru a se realiza o armonizare intre potentialul zonal si cel
national, prognozele regionale se realizeaza printr-o combinatie de metode,
respectiv a metodei ascendente cu cea descendenta. Prin metoda ascendenta
se porneste de la informatiile zonale si se proiecteaza in mod distinct indicatorii
regiunii/judetului respectiv, iar prin metoda descendenta punctul de plecare il
reprezinta prognoza macroeconomica (posibilitatile maxime de dezvoltare a
economiei nationale)din care se defalca (in functie de potentialul zonal)valorile
regionale si judetene pe baza unor chei de repartitie, stabilite, in principal, pe
baza trendurilor anterioare.
Fiecare dintre metodele prezentate succint mai sus are avantajele,
precum si dezavantajele sale. Avantajele ar putea fi: o apelare directa la sursele
de date pertinente la nivel regional pentru metoda ascendenta, sau garantia
coerentei numerice intre conturile nationale si cele regionale pentru cea de-a
doua, caz in care dezavantajul ar fi furnizarea estimarilor care nu sunt calculate
plecand de la date directe, ci prin intermediul unei chei de repartitie care trebuie
corelata cu fenomenul analizat.
Practic, in elaborarea prognozei regionale s-au combinat metodele
mentionate, mai ales ca din punct de vedere al bazei de date statistice exista
doua impedimente majore, respectiv: inexistenta de date privind evolutia
teritoriala a preturilor, ceea ce face ca evaluarea si prognoza cresterii
economice pe regiuni sa aiba un grad mai mare de relativitate, precum si faptul
247
ca statistica regionala are o intarziere de 1-2 ani fata de cea nationala, ceea ce
presupune estimari si pentru perioadele trecute.
Prognozele regionale sunt apoi verificate din punct de vedere al acuratetei
prin incorporarea valorilor estimate pentru fiecare indicator in conturile si
balantele regionale.
Conturile si balantele regionale reprezinta o versiune la nivel regional a
conturilor si balantelor anuale si asigura corelarea dintre principalii indicatori
macroeconomici. Conceptia metodologica este aceeasi si prin urmare
metodologiile de realizare statistica a acestora devin metodologii de prognoza.
7.2.2. Metode de estimare a indicatorilor privind forta de munca
Prognoza privind piata muncii ia in considerare pe de o parte evolutia

resurselor de munca (populatie, populatie in varsta de munca), iar pe de alta
parte posibilitatile de dezvoltare economica a unei regiuni (produsul intern brut
si structura activitatilor precum si eficienta utilizarii resurselor de munca).
Cererea de forta de munca, respectiv evolutia, respectiv evolutia ocuparii
se prognozeaza ca rezultanta a combinarii resurselor de munca cu potentialul
de crestere economica. Cererea de forta de munca se determina pe baza unei
functii econometrice care ia in considerare structura si nivelul dezvoltarii
economice pe de o parte, iar pe de alta parte cerinta cresterii productivitatii
muncii. In fapt este vorba despre o functie de productie de tip Cobb-Douglas.
Pe langa utilizarea sa in constituirea si alocarea echilibrata a resurselor
bugetare (in mod neinflationist, fara a creste probabilitatea unei politici fiscale
prociclice), precum si pentu elaborarea regulilor de conducere a politicilor
monetare, cadrul de analiza al outputului potential poate fi utilizat si la analiza si
prognoza resurselor de crestere economica pe termen mediu si lung la nivel
regional.
Un potential de crestere mai ridicat, dar avand ca determinant principal
investitii mai mari, ar putea indica faptul ca pe termen mediu va fi nevoie de o
suplimentare a resurselor de munca la nivelul acelei regiuni.
Dar utilizarea cea mai importanta este la programarea reducerii
decalajelor dintre regiuni, intr-un interval de timp mediu sau lung prin alegerea
setului optim de politici economice (in functie de ce componenta a cresterii se
doreste a fi motorul: fie capitalul, fie forta de munca, fie productivitatea totala a
factorilor).
Pe langa faptul ca outputul potential la nivel national nu este o marime
observabila din punct de vedere statistic, acesta determinandu-se cu ajutorul
unor marimi observabile si a unor legaturi dintre acestea, aceste marimi
observabile nu au intotdeauna un corespondent la nivel regional (conturile
nationale regionale pentru Romania prezinta produsul intern brut doar prin
metoda resurselor, nu si prin metoda cheltuielilor).
248
Modelul este centrat pe functia de productie Cobb-Douglas, cu

randamente constante la scala, iar pentru o regiune avem:
lnYi* = lnTFPi* + (1-α)lnKi* + αlnLFi* (1)
iar la nivel national avem:
8 8 8 8
∑ ln Yi* = ∑ ln TFPi * +(1 − α )∑ ln Ki * +α ∑ ln LFi *

i =1 i =1 i =1 i =1
(2)
Unde Y* reprezinta outputul potential; TFP* reprezinta trendul
productivitatii totale a factorilor de productie; K* reprezinta stocul potential de
capital; LF* reprezinta forta de munca potentiala, exprimata ca indicator statistic
prin populatia ocupata; α reprezinta coeficientul functiei de productie; i
reprezinta indicele regiunii de dezvoltare.
Imbunatatirea adusa consta din faptul ca outputul potential la nivel
national calculat in acest fel are la baza pentru forta de munca potentiala si
pentru trendul productivitatii totale a factorilor o regresie tip panel, in felul acesta
numarul de observatii pe care indicatorul mentionat se bazeaza fiind
considerabil mai mare.
Y* = TFP* + (1-α)K* + αLF*

≈ ≠ ≈ ≠
8 8 8 8
∑ ln Yi *
i =1
= ∑ TFPi *
i =1
+ (1-α) ∑ Ki *
i =1
+ α ∑ LFi *
i =1
In felul acesta rezulta un output potential obtinut printr-o mai buna

fundamentare a fortei de munca potentiale, printr-o econometrie proprie
structurii reale observabile a fenomenului.
8
Y* = ∑ Yi *
i =1
- abordare top-down
Produsul intern brut la nivel national in preturi constante 1990 este
distribuit la nivel regional folosind drept cheie de distributie structura PIB in
preturi curente.
lnTFPi* = lnYi* - (1-α)lnKi* - αlnLFi*
Productivitatea totala a factorilor se determina ca si in modelul national in
mod residual. Productivitatea totala a factorilor este partea de output care nu
este explicata de cantitatea de inputuri utilizata in productie. Nivelul TFP arata
cat de eficient si intensiv sunt utilizate inputurile in procesul de productie.
8
LF* = ∑ LFi *
i =1
- abordare bottom-up
Forta de munca potentiala se determina la nivel de regiune, in functie de
urmatorii indicatori: populatia activa a regiunii, rata de ocupare a regiunii,
populatia ocupata a regiunii, rata somajului regiunii.
LFi* = PAi (1- ui*), unde PAi este populatia activa a regiunii i iar ui* este rata
naturala a somajului regiunii i.
249
8
K* = ∑ Ki * - abordare top-down
i =1
Stocul de capital din modelul national este distribuit pe regiuni in functie

de structura anuala a produsului intern brut curent realizat in regiune.
Dupa estimarea populatiei ocupate prin functia de productie, datele sunt
armonizate in cadrul balantei fortei de munca regionale, in baza careia se
estimeaza deficitul sau excedentul de ocupare.
Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) este
conceputa ca o sursa importanta de informatii intercenzitare asupra fortei de
munca; ancheta furnizeaza, intr-o maniera coerenta, date esentiale asupra
principalelor segmente de populatie (activa – ocupata si in somaj – inactiva), cu
numeroase posibilitati de corelare si structurare dupa caracteristici demo - socio
– economice diverse, in conditii de comparabilitate internationala.
Balanta fortei de munca este o lucrare care se realizeaza pe baza
informatiilor din mai multe surse de date: statistica demografica; cercetarea
statistica privind costul fortei de munca; cercetarea statistica privind costul fortei
de munca in gospodarii (AMIGO); surse administrative.
7.3. Evolutia pe termen mediu a pietei muncii in regiunea Sud – Est
7.3.1. Resursele de munca si utilizarea acestora

La 1 ianuarie 2009 regiunea de dezvoltare Sud – Est (ce cuprinde
judetele: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea) avea o populatie
de 2818,3 mii persoane, ceea ce reprezinta 13,1% din populatia totala a tarii.
Ca numar de locuitori, regiunea ocupa locul trei pe tara. Ponderea populatiei
urbane in total populatie este de 55,1% iar a celei rurale de 44,9%.
La 1 ianuarie 2008 regiunea concentra 13,4% din resursele de munca la
nivel national si 13,3% din populatia in varsta de munca.
Conform datelor AMIGO distributia resurselor de munca in regiunea Sud –
Est, se prezinta astfel:
Tabel nr. 116 - Resursele de munca in regiunea Sud-Est

Crestere
2003 2008 2008/2003
(%)
Total populatie 2859 2839 -0,7%
Populatia in varsta de munca (15- 1993,7 1991,3 -0,1%
64 ani)
% in total populatie 69,7% 69,6%
Populatia activa 1280,8 1245,5 -2,8%
Populatia inactiva 1106,1 1162,6 5,1%
250
La nivelul anului 2008 populatia in varsta de munca reprezenta 69,6% din

totalul populatiei, nivel in usoara scadere (-0,1%) comparativ cu anul 2003.
Analizand structura pe grupe de varsta a resursei fortei de munca in
regiunea Sud – Est, se constata ca ponderea cea mai ridicata o detine
populatia de 25 – 54 de ani (63,2% din populatia in varsta de munca, respectiv
78,1% din populatia activa in varsta de munca) si a fost in crestere comparativ
cu anul 2003.
Tabel nr.117 - Structura pe varste a resursei de forta de munca in

regiunea Sud-Est
2003 2008
Nr. Structura Nr. Structura
Populatia in varsta
1993,7 100,0 1991,3 100,0
de munca
• Tineri (15-24 ani) 455,1 22,8 416,1 20,9
• Populatia (25-54
1068,0 53,6 1259,3 63,2
ani)
• Varstnici (55-64
470,6 23,6 315,9 15,9
ani)
Tabel nr.118 - Utilizarea resursei de munca in regiunea Sud-Est

2003 2008
Pondere in Pondere in
populatia populatia
Nr. activa in Nr. activa in
varsta de varsta de
munca munca
Populatia activa in 1218,7 100,0 1191,1 100,0
varsta de munca
• Tineri (15-24 ani) 156,6 12,8 128,1 10,8
• Populatia (25-54 826,8 67,8 930,6 78,1
ani)
• Varstnici (55-64 ani) 235,3 19,3 132,4 11,1
Comparativ cu anul 2003, grupele de varsta 15 – 24 ani si 55 – 64 ani au

fost in scadere, mai accentuata, in special, pentru grupa varstnicilor (7,7
respectiv 8,2 puncte procentuale).
251
7.3.2. Piata regionala in raport cu cea nationala
In anul 2008, rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15 – 64

ani) in regiunea Sud – Est (59,8%) a fost in cu 6,1 puncte procentuale mai mare
decat in anul 2003 dar continua sa se situeze sub cea la nivel national (62,8%),
avand una dintre cele mai mici valori din tara, cele mai mari inregistrandu-se in
regiunile Bucuresti - Ilfov (65,5%) si Sud Muntenia (65,9%).
In toate regiunile tarii, persoanele de sex masculin au detinut rate de
activitate mai ridicate fata de cele de sex feminin, cele mai mari diferente
inregistrandu-se in regiunea Sud – Est (22,2 puncte procentuale).
Tabel nr.119 - Ratele de participare la activitatea economica

2003 2008
ROMANIA – TOTAL
Rata de activitate a populatiei in varsta de 62,4% 62,9%
munca
Rata de ocupare a populatiei in varsta de 57,8% 59,0%
munca
Rata somajului BIM 3.2% 5,8%
REGIUNEA SUD-EST
Rata de activitate a populatiei in varsta de 53,7% 59,8%
munca
Rata de ocupare a populatiei in varsta de 46,3% 55,3%
munca
Rata somajului BIM 3,7% 7,2%
Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca, in regiunea Sud – Est a

fost de asemenea in crestere (cu 9 puncte procentuale) fata de anul 2003,
ajungand la 55,3%, nivel inferior insa celui la nivel national (59%), ceea ce
plaseaza regiunea pe ultima pozitie in topul national.
Din distributia populatiei ocupate civile pe regiuni se observa ca Regiunea
Sud – Est contribuie cu 12,1% la ocuparea totala, cea mai mare pondere
inregistrandu-se in regiunea Nord – Est (14,5%) si cea mai mica in regiunile
Vest si Sud – Vest (10%).
Prin traditie, regiunea este o zona agricola cu o pondere a ocuparii in
agricultura de 31,6% (peste media nationala de 28,2%). Serviciile detin 40,2%
(serviciile comerciale 26,1% iar serviciile sociale 14,1%) iar industria si
constructiile detin 28,2%.
Se remarca ponderea ridicata a populatiei ocupate in sectorul serviciilor
in judetele Constanta si Galati (50,7%, respective 40,4%), datorita statiunilor
turistice din lungul litoralului si prezentei porturilor Constanta si Mangalia, si
respectiv Galati. Spre deosebire de acestea, in judetul Vrancea, aproximativ
44% din populatia ocupata lucreaza in agricultura.
252
Regiunea Sud – Est detine aproximativ 13,2% din numarul total de someri
inregistrati iar rata somajului inregistrat la sfarsitul anului 2008, cu o valoare de
4,7% depaseste media tarii (4,4%) si plaseaza regiunea Sud - Est pe locul 5 din
cele 8 regiuni ale tarii. Disponibilizarile din industria metalurgica (MITTAL
GROUP) au determinat ca judetul Galati sa detina cea mai ridicata rata a
somajului (6,6%), urmat de Buzau (5,6%), Braila, Tulcea si Vrancea (4,4%) si
Constanta cu 3,1%.
Rata somajului BIM, in regiunea Sud – Est (7,2%), s-a situat peste cea la
nivel national si a fost una dintre cele mai ridicate comparativ cu celelalte
regiuni.
Castigul salarial mediu net, din regiunea Sud – Est (1160 lei in anul 2008)
s-a situat sub media la nivel national (1280 lei), cele mai mari castiguri
inregistrandu-se in judetele Constanta si Galati.
7.3.3. Evolutia pe termen mediu
Avand in vedere ca regiunea Sud – Est se caracterizeaza prin existenta

unor centre economice importante in municipiile resedinta de judet, precum si
resursele naturale din zona, pentru perioada 2009 – 2012 se estimeaza ca,
dupa iesirea din criza economica, isi va putea valorifica forta de munca
existenta.
Astfel, dupa o scadere a populatiei ocupate civile in anul 2009 (cu circa
3,2%), incepand cu 2010 regiunea va inregistra cresteri usoare, in anul 2012 ea
regasindu-se pe acelasi loc 5 in topul regiunilor.
Grafic nr.61
Evolutia populatiei civile ocupate
2,0
- 1,0
lea
tu
n 0,0
ec
o
r 2008 2009 2010 2011 2012
p
ir -1,0
ac
if -2,0
id
o
m
- -3,0
-4,0
253
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2012 va fi de asemenea in

scadere, cu 1,5%, la nivel national fiind estimata o crestere de 2%. Pentru
regiunea Sud – Est s-a estimat o revenire a numarului mediu de salariati
incepand cu anul 2011. In topul national, se estimeaza ca in anul 2012,
Regiunea Sud - Est va ocupa acelasi loc 6 ca si in anii anteriori.
Rata somajului inregistrat va ajunge la circa 6,2% in 2012 (fata de 4,7% in
2008), valoare superioara celei la nivel national (5,6%), regiunea pastrandu-si
pozitia a 5-a.
In grafic se poate remarca faptul ca regiunea urmeaza atat tendinta celei
la nivel national, dar cu o amplitudine mai mica.
Grafic nr.62
8,0
7,5
7,0
6,5
- 6,0
%
- 5,5
5,0
4,5
4,0
3,5
2008 2009 2010 2011 2012
Castigul salarial mediu net va creste in perioada 2009 – 2012 cu un ritm

mediu anual de 4,2%, ajungand la 1370 lei, cu circa 18% mai mare decat in
anul 2008, nivel inferior celui la nivel national (1510 lei).
Grafic nr.63
Castigul salarial mediu net
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008 2009 2010 2011 2012

254
7.4. Dezvoltarea economico–sociala a judetelor din regiunea Sud Est

7.4.1. Judetul Braila
7.4.1.1. Evolutii economice recente in judetul Braila
In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Braila a crescut intr-un ritm
mediu de 2,8% apropiat de nivelul regional (2,7%) dar inferior celui national
(6,2%). In ciuda cresterii din aceasta perioada, indicele de disparitate33 al
produsului intern brut pe locuitor fata de media nationala a scazut de la 84% in
1999 la 68,9% in anul 2008.
In structura produsului intern brut judetean agricultura are o pondere care
depaseste 10% (sub media nationala care este mai mica de 10%). Industria se
situeaza in jurul a 22% din PIB, iar constructiile participa cu 7-8% (niveluri
apropiate de media nationala). Sectorul serviciilor depaseste usor 40% din PIB
(nivel inferior mediei nationale – in jur de 50%).
Structura si ritmul de crestere economica s-au reflectat si in evolutia
ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, Judetul Braila a avut constant
rate de ocupare sub nivelul celor din regiunea Sud – Est cat si celor la nivel
national, dar cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata peste nivelul
acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu peste 8 pp sub media nationala
(53,1% fata de 61,3%). In timp structura ocupationala s-a schimbat, prin
cresterea, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 3 pp si prin cresterea
ponderii salariatilor in populatia ocupata cu 3,6 pp.
Produsul intern brut al judetului Braila a crescut – in termeni reali – cu
6,7% fata de anul 2007 (locul 2 in regiune) fiind cu 0,4 pp sub media nationala
(7,1%) si cu 0,1 pp sub cea regionala (6,8%). Cresterea produsului intern brut
s-a bazat pe evolutiile pozitive din agricultura, constructii si servicii, industria
avand o contributie negativa.
Judetul Braila genereaza 10,5% din produsul intern brut din regiunea Sud
- Est, situandu-se pe locul 5 in cadrul regiunii.
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Braila a fost de
4.385 euro, judetul Braila ocupand locul 4 in cadrul Regiunii Sud – Est, iar intr-
un top national al judetelor se situeaza pe locul 31. Indicele de disparitate al
produsului intern brut pe locuitor din judetul Braila se situeaza la 68,9% din
media nationala si la 82% din cea regionala.
Productia industriala din judetul Braila a inregistrat, in anul 2008, o
diminuare de 0,9%, in timp ce volumul cifrei de afaceri din industrie a crescut cu
8,4%.
In anul 2008 s-a inregistrat o crestere de 3% la exportul de bunuri FOB si
de 6,2% la importul de bunuri CIF, rezultand un surplus al balantei comerciale
33
Indicii de disparitate au fost calculaţi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de judeţ (regiune) şi
produsul intern brut pe locuitor la nivel regional (naţional).
255
de 73,9 milioane euro. Judetul Braila are o contributie modesta in volumul

comertului exterior al regiunii Sud – Est (reprezinta 6,7% din exporturile regiunii
si 4% din importuri.
Din punct de vedere al resurselor de munca, la nivelul anului 2008
judetul Braila detinea pozitia a 5-a din cele 6 judete ale regiunii Sud – Est cu o
pondere de 12,8% din totalul ocuparii regiunii, in stagnare fata de anii anteriori.
De asemenea populatia ocupata a judetului Braila detine pozitia a 5-a cu
(12,5%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara crestere comparativ cu anii
anteriori.
Pe sectoare de activitate, se remarca ponderea insemnata a
persoanelor ocupate in servicii (37,4% la 1 ianuarie 2008), de asemenea in
crestere fata de anii anteriori.
In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Braila s-a majorat cu
1%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,6%, fata de cresterea cu
2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe ansamblul
economiei.
Atat castigul salarial mediu brut cat si cel net au crescut cu circa 20% in
primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Braila a fost
peste media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv 12,7%
pentru cel net).
In cadrul judetului cea mai insemnata crestere a castigului salarial mediu
se regaseste in sectorul industrie si constructii si in servicii (circa 20% atat
pentru brut, cat si pentru castigul net).
In anul 2008 rata somajului inregistrat a fost de 4,4%, pe locul doi in
cadrul regiunii Sud – Est alaturi de alte doua judete (Tulcea si Vrancea).
La sfarsitul lunii iunie 2009 rata somajului inregistrat a fost de 6%, judetul
plasandu-se pe locul 4 in cadrul regiunii.
Ocuparea potentiala
Trecerea de la PIB potential calculat la nivel national la PIB potential
calculat la nivel regional si judetean necesita o serie de clarificari cu privire pe
de o parte la semnificatia indicatorului iar pe de alta parte la metodologia de
calcul. In primul rand, indicele preturilor de consum este un indicator statistic
calculat doar la nivel national. Astfel, din perspectiva definitiei esentiale a PIB
potential (acel nivel al outputului din economie care nu exercita presiuni
inflationiste) atunci cand determinam potentialul regiunii sau judetului nu avem
si o rata a inflatiei pentru care sa evaluam pozitia output-gap (inflationist sau
recesionist). In al doilea rand, cu deosebire in cazul specific al Romaniei, exista
o pronuntata discrepanta statistica la nivel regional si judetean, cu privire la
echilibru extern, astfel ca din perspectiva celei de-a doua definitii a PIB potential
(acel nivel al outputului din economie care asigura si un nivel sustenabil al
contului curent34) se pot trage concluzii riscante pe baza analizei PIB potential
la nivel regional si judetean.
34 Dobrescu, Emilian, Double-conditioned potential output, Journal of economic forecasting, Bucuresti, nr. 1, 2006
256
Avand in vedere limitarile de mai sus, rezulta doua concluzii cu privire

conceptul de PIB potential la nivel teritorial si cu privire la metodologia de
calcul. Din punct de vedere conceptual, PIB potential regional si judetean
reprezinta o marime de echilibru, neobservabila, calculata „in orb”, in sensul ca
trendul productivitatii totale a factorilor si trendul ratei somajului de echilibru,
sunt presupuse a fi acele valori de echilibru care nu conduc la dezechilibre in
economie la nivelul regiunii sau judetului si nici nu induc dezechilibre la nivelul
economiei nationale. Prin urmare, potentialul astfel calculat poate fi utilizat
ulterior la simulari cu privire la impactul diferitelor scenarii aferente politicilor de
investitii asupra nivelului de ocupare din regiune sau judet.
Din punct de vedere al metodologiei de calcul, exista doua metode de
determinare a PIB potential la nivel regional sau judetean: defalcarea PIB
potential la nivel national pe regiuni sau judete, utilizand chei de distributie, si o
abordate de tip bottom-up, prin evaluari si determinari la nivel de regiune sau
judet35.
In lucrare, vom prezenta cea de-a doua abordare, cu studiul de caz pentru
judetul Braila.
Din analiza perioadei 1999-2008, se observa o crestere constanta a PIB
potential, pe fondul unei cresteri modeste a populatiei ocupate si a unei reduceri
a ratei somajului mai pronuntate doar in ultima parte a intervalului.
Tabel nr. 120 - Evolutia PIB si ocuparii in judetul Braila
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

PIB
- milioane
lei, preturi 2093.3 2598 3373 3618.5 4156 4808.2 5852.1
curente
- crestere
7.2 0.6 12.4 -4.3 3.9 2.6 6.7
reala - %
- milioane
lei preturi 834.0 839.0 943.0 902.5 937.6 962.0 1026.5
1999
Populatia
ocupata mii 127.7 124.2 121.8 126.1 127.9 132.2 132.3
persoane*
Rata
9.9% 8.5% 8.7% 6.8% 5.4% 3.9% 4.4%
somajului %*
35 Neagu, Marian, PIB potenŃial la nivel regional, Prezent şi perspective – buletin trimestrial al Comisiei NaŃionale de Prognoză, nr. 2, 2008
257
Evolutia principalilor factori de crestere economica potentiala pentru

judetul braila fost urmatoarea:
• Investitiile36: s-au majorat de la 155 miliarde lei in 1999 (preturi curente)
la 1189 miliarde lei in 2008 (preturi curente), insa pe fondul unei rate a
investitiilor brute aproximativ constante (de la 19,6% din PIB in 1999 la
20,3% in 2008). Rezulta o crestere cu 50% a stocului de capital in
preturi 1999 si un coeficient aproximativ constant al capitalului in jurul
valorii de 2;
• Populatia ocupata a crescut de la 128,8 mii persoane la 132,3 mii
persoane, cu o reducere a ratei somajului de la 18,8% in anul 1999 la
4,4% in 2008, rezultand o ocupare potentiala medie anuala de 129,8 mii
persoane;
• TFP, calculat sub forma reziduala, a crescut in logaritm, cu doar 9,7%,
valoare plauzibila prin prisma stagnarii coeficientului capitalului.
Grafic nr.64
PIB potential si PIB efe ctiv pentru jude tul Braila
(miliarde lei preturi curente)
1050
1000
950
900
850
800
750
700
650
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
PIB efectiv PIB potential
Cadrul prezentat a fost utilizat pentru realizarea a doua simulari, respectiv

care este evolutia ocuparii in judetul Braila daca rata investitiei brute este cea la
nivelul si regiunii sau cea medie la nivelul economiei nationale.
Astfel, pentru rata de investitie bruta regionala populatia ocupata medie
anuala pentru judetul Braila ar fi fost de 142,9 mii persoane (fata de 129,5 mii
persoane cat a fost populatia ocupata medie efectiva), iar pentru rata de
investitie bruta a economiei nationale populatia ocupata medie anuala a
judetului ar fi fost de 152,1 mii persoane.
36 Se utilizează investiŃiile brute în economie, întrucât la nivel regional nu există disponibile date cu privire in Formarea brută de capital fix.
258
Grafic nr.65
Scenarii privind evolutia populatiei ocupate pentru judetul
Braila (mii persoane)
190.0
180.0
170.0
160.0
150.0
140.0
130.0
120.0
110.0
100.0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
- Ocuparea efectiva - Ocupare (RI regionala) - Ocupare (RI nationala)
7.4.1.2. Perspective de dezvoltare
Pentru perioada 2009 - 2012 ritmul mediu anual de crestere al produsului

intern brut judetean va fi de 0,5%, nivel egal cu media nationala (0,5%), dar
superior celei regionale (0,6%), judetul Braila ocupand locul 4 in cadrul regiunii
Sud - Est, din punct de vedere al cresterii economice. Intr-o ierarhie nationala
judetul Braila se situeaza in prima jumatate (locul 16). Dupa declinul din anul
2009 (-4,2%), economia judetului Braila isi va relua cresterea incepand cu 2010
(0,3%). Graficul de mai jos evidentiaza faptul ca economia judetului Braila
urmeaza aceeasi tendinta cu evolutiile Regiunii Sud - Est si cu cele nationale,
numai ca amplitudinea fenomenului este usor diferita.
259
Grafic nr.66
Evolutia produsului intern brut
7
-1 2008 2009 2010 2011 2012
-5
Total tara Regiunea Sud - Es t Braila
Evolutia produsului intern brut va influenta si nivelul produsului intern brut

pe locuitor. Astfel, in anul 2009 produsul intern brut pe locuitor se va reduce cu
9,5% fata de anul 2008, ajungand la un nivel de 3993 euro si se va situa atat
sub nivelul national (5839 euro), cat si sub cel regional (4892 euro). Acesta va
ajunge la 5233 de euro, cu 1172 euro sub media regionala (6405 euro) si cu
2377 de euro sub nivelul national (7610 euro). In ceea ce priveste pozitia pe
care se situeaza in ierarhia regionala si nationala din punct de vedere al
produsului intern brut pe locuitor, judetul Braila se mentine, la nivelul orizontului
de prognoza, pe locul 3 in cadrul regiunii Sud – Est, urcand un loc fata de anul
2008 si pe locul 30 in topul national.
Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul
Braila se va situa, in anul 2012 la 68,8% din nivelul national si la 81,7% din
media regionala.
In ceea ce priveste contributia judetului Braila la realizarea produsului
intern brut judetean, pe perioada de prognoza, ponderea acestuia se va
mentine la 10,5%, situandu-se pe pozitia a 4-a in cadrul Regiunii Sud – Est.
Piata muncii in judetul Braila

Dupa o scadere a populatiei ocupate civile in anul 2009 (cu circa 2,5%),
incepand cu 2010 judetul va inregistra cresteri usoare, in anul 2012 judetul
regasindu-se pe acelasi loc 5 in cadrul regiunii si pe locul 33 in topul national al
judetelor.
260
Grafic nr.67
2,0
1,0
0,0
2008 2009 2010 2011 2012
-1,0
-2,0
-3,0
-4,0
Total tara Regiunea Sud - Est Judetul Braila
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2012 va fi de asemenea in

scadere, cu 0,8% (scadere inferioara celei la nivel de regiune, de 1,5%), la nivel
national fiind estimata o crestere de 2%. S-a estimat o revenire a numarului
mediu de salariati incepand cu anul 2011.
In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2012, judetul Braila va ocupa
acelasi loc 26 ca si in anii anteriori.
Rata somajului inregistrat va ajunge la circa 5,3% in 2012 (fata de 4,4% in
2008), valoare inferioara atat celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,2%)
cat si celei la nivel national (5,6%)
In grafic se poate remarca faptul ca judetul urmeaza atat tendinta regiunii
Sud - Est cat si a celei la nivel national, dar cu o amplitudine mai mica.
261
Grafic nr.68
8,0
7,5
7,0
6,5
6,0
-%-
5,5
5,0
4,5
4,0
3,5
2008 2009 2010 2011 2012
In cadrul regiunii, judetul Braila se va situa pe locul 4 iar in topul national

se estimeaza ca va ocupa pozitia a 12-a alaturi de Prahova si Satu Mare.
anul 2008, nivel inferior atat celui regional (1370 lei), cat si celui national (1510
lei).
Grafic nr.69
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008 2009 2010 2011 2012
262
7.4.2. Judetul Buzau

7.4.2.1. Evolutii economice recente in judetul Buzau
In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Buzau a crescut intr-un

ritm mediu de 3,8% superior nivelului regional (2,7%), dar inferior celui national
produsului intern brut pe locuitor fata de media nationala a scazut de la 79,9%
in 1999 la 66,5% in anul 2008.
depaseste 10% (peste media nationala care este mai mica de 10%). Industria
se situeaza in jurul a 24% din PIB (nivel apropiat de media nationala), iar
constructiile participa cu aproximativ 6% la formarea PIB. Sectorul serviciilor
reprezinta 43-45% din PIB (nivel inferior mediei nationale – in jur de 50%).
ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, judetul Buzau a avut rate de
ocupare sub nivelul celor din regiunea Sud – Est dar superioare celor la nivel
national, si cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata sub nivelul acestora.
In timp structura ocupationala s-a schimbat, prin cresterea, intre 2006 si
2008, a ratei de ocupare cu 1,6 pp si prin cresterea ponderii salariatilor in
populatia ocupata cu 0,8 pp.
Produsul intern brut al judetului Buzau a crescut – in termeni reali – cu
Judetul Buzau genereaza 13,6% din produsul intern brut din regiunea Sud
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Buzau a fost de
4.230 euro, ocupand locul 5 in cadrul Regiunii Sud – Est, iar intr-un top national
al judetelor se situeaza pe locul 32. Indicele de disparitate al produsului intern
brut pe locuitor din judetul Buzau se situeaza la 66,5% din media nationala si la
79,1% din cea regionala.
Productia industriala din judetul Buzau a inregistrat, in anul 2008, o
diminuare de 10,7%, in timp ce volumul cifrei de afaceri din industrie a crescut
cu 3%.
In anul 2008 s-a inregistrat o crestere de 12,8% la exportul de bunuri FOB
si de 24,9% la importul de bunuri CIF, rezultand un deficit al balantei comerciale
de 83,5 milioane euro. Judetul Buzau are o contributie modesta in volumul
37 Indicii de disparitate au fost calculaŃi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de judeŃ (regiune) şi produsul intern brut pe
locuitor la nivel regional (naŃional).
263
comertului exterior al regiunii Sud – Est (reprezinta 6,4% din exporturile regiunii
si 6,5% din importuri).
judetul Buzau detinea pozitia a 3-a din cele 6 judete ale regiunii Sud – Est cu o
De asemenea populatia ocupata a judetului Buzau detine pozitia a 3-a
cu (17,2%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara crestere comparativ cu
anii anteriori.
Pe sectoare de activitate, se remarca ponderea insemnata a persoanelor
ocupate in agricultura (40,7% la 1 ianuarie 2008), dar in scadere fata de anii
anteriori.
In judet isi desfasoara activitatea diverse societati comerciale cu profil
agricol care profita de calitatea deosebita a stratului fertil (in zona de campie se
cultiva grau, porumb, floarea-soarelui, sfecla furajera, sfecla de zahar si
legume, in zonele de deal exista plantatii importante de pomi fructiferi iar pe
colinele insorite se afla podgorii renumite, unde se cultiva soiuri de calitate).
De asemenea judetul Buzau are un potential important privitor la
cercetarea stiintifica in agricultura.
In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Buzau s-a majorat
cu 1,1%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,4%, fata de cresterea
cu 2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe ansamblul
economiei.
Atat castigul salarial mediu brut cat si cel net au crescut cu peste 11%
in primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Buzau a
fost sub media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv
12,7% pentru cel net).
se regaseste in sectorul industrie si constructii si in servicii (circa 11 - 12% atat
pentru brut, cat si pentru castigul net).
In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Buzau, a fost de 5,6%, in
cadrul regiunii Sud – Est, fiind urmat doar de judetul Galati, cu o rata de 6,6%.
La sfarsitul lunii iunie 2009 rata somajului inregistrat a fost de 7,3%,
judetul plasandu-se tot pe locul 5 in cadrul regiunii.

intern brut judetean va fi de 1,4%, nivel usor superior mediei nationale (1,3%) si
egal cu cea regionala (1,4%), judetul Buzau ocupand locul 3 in cadrul regiunii
Sud - Est, din punct de vedere al cresterii economice. Intr-o ierarhie nationala
judetul Buzau se situeaza in prima jumatate.
Dupa declinul din anul 2009 (-3,8%), economia judetului Buzau isi va
relua cresterea incepand cu 2010 (0,2%). Graficul de mai jos evidentiaza faptul
264
ca economia judetului Buzau urmeaza aceeasi tendinta cu evolutiile Regiunii

Sud - Est si cu cele nationale, numai ca amplitudinea fenomenului este usor
diferita.
Grafic nr.70
7
-1 2008 2009 2010 2011 2012 2013
-5
Total tara Regiunea Sud - Es t Buzau

ajunge, in anul 2013, la 5612 de euro, cu 1511 euro sub media regionala (7123
euro) si cu 2825 de euro sub nivelul national (8437 euro). In ceea ce priveste
pozitia pe care se situeaza in ierarhia regionala si nationala din punct de vedere
al produsului intern brut pe locuitor, judetul Buzau se mentine, la nivelul
orizontului de prognoza, pe locul 5 in cadrul regiunii Sud – Est si pe locul 32 in
topul national.
Buzau se va situa, in anul 2013 la 66,5% din nivelul national si la 78,8% din
media regionala.
In ceea ce priveste contributia judetului Buzau la realizarea produsului
judetelor.
265
Grafic nr.71
2,0
1,0
0,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
-1,0
-2,0
-3,0
-4,0
Total tara Regiunea Sud - Est Judetul Buzau
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2013 va fi de asemenea

in usoara crestere, cu 0,6%, la nivel de regiune estimandu-se o scadere de
0,1%, iar la nivel national o crestere de 4,2%. S-a estimat o revenire a
numarului mediu de salariati incepand cu anul 2011.
In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Buzau va ocupa
acelasi loc 21 ca si in anii anteriori.
Rata somajului inregistrat va ajunge la circa 5,8% in 2013 (fata de 5,6%
in 2008), valoare inferioara celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,0%) si
superioara celei la nivel national (5,4%)
266
Grafic nr.72

8,0
7,5
7,0
6,5
6,0
-%-
5,5
5,0
4,5
4,0
3,5
2008 2009 2010 2011 2012 2013
In cadrul regiunii, judetul Buzau se va situa pe locul 4 iar in topul national

se estimeaza ca va ocupa pozitia a 17-a alaturi de Tulcea, Maramures si
Harghita.
anul 2008, nivel inferior atat celui regional (1441 lei), cat si celui national (1592
lei).
Grafic nr.73
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
267
7.4.3. Judetul Constanta

7.4.3.1. Evolutii economice recente in judetul Constanta
In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Constanta a crescut intr-

un ritm mediu de 3,4% superior nivelului regional (2,7%), dar inferior celui
national (6,2%). Judetul Constanta are un nivel al produsului intern brut pe
locuitor superiore mediei nationale. Indicele de disparitate38 al produsului intern
brut pe locuitor fata de media nationala a crescut usor, in 1999 acesta depasea
cu 24,3% nivelul national, iar in 2008 se situa cu 29,2% peste acesta.
Structura produsului intern brut judetean prezinta unele particularitati
comparativ cu celelalte judete din regiune. Agricultura judetului Constanta are
cea mai mica pondere in PIB comparativ cu celelalte judete din regiune,
aceasta variind intre 5-9% (media nationala fiind, de asemenea, mai mica de
10%) in functie de evolutia productiei agricole dependenta de conditiile
climaterice. Industria se situeaza in jurul a 25% din PIB, iar constructiile
participa cu peste 10% la formarea PIB. Sectorul serviciilor reprezinta peste
45% din PIB (nivel inferior mediei nationale – in jur de 50%), in cadrul acestora
detasandu-se ponderea de circa 30% din PIB a grupei „Comert cu ridicata si cu
amanuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor, si a bunurilor personale si
de uz gospodaresc, hoteluri si restaurante, transporturi, depozitare si
comunicatii”, dat fiind specificul acestui judet in ceea ce priveste turismul si
transportul (fluvial, aerian, maritim, rutier, feroviar).
ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, Judetul Constanta a avut
constant rate de ocupare peste nivelul celor din regiunea Sud – Est si sub celor
la nivel national si cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata peste nivelul
acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu peste 3,5 pp sub media nationala
cresterea, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 3,9 pp si prin cresterea
Produsul intern brut al judetului Constanta a crescut – in termeni reali – cu
8,4% fata de anul 2007 (primul loc in regiune) fiind cu 1,3 pp peste media
nationala (7,1%) si cu 1,6 pp superioara celei regionale (6,8%). Cresterea
produsului intern brut s-a bazat pe evolutiile pozitive din toate sectoarele de
activitate.
Judetul Constanta are cea mai mare contributie la formarea produsului
intern brut regional (39,3%), la mai mult de 10 pp distanta de urmatorul clasat
(judetul Galati cu 18,6%).
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Constanta a fost
de 8222, ocupand locul 1 in cadrul Regiunii Sud – Est, iar intr-un top national al
268
judetelor se situeaza pe locul 4. Indicele de disparitate al produsului intern brut

pe locuitor din judetul Constanta depaseste nivelul national cu 29,2%, iar media
regionala cu 53,8%.
Productia industriala din judetul Constanta a inregistrat, in anul 2008, o
crestere de 11,7%, in timp ce volumul cifrei de afaceri din industrie s-a majorat
15,6%.
si de 32,3% la importul de bunuri CIF, rezultand un deficit al balantei comerciale
de 1047,4 milioane euro. Prin judetul Constanta se deruleaza cea mai mare
parte a schimburilor comerciale din regiunea Sud – Est, reprezentand 46,4%
din exporturile regiunii si 54,5% din importuri).
judetul Constanta detinea prima pozitie din cele 6 judete ale regiunii Sud – Est
cu o pondere de 26,6% din totalul ocuparii regiunii, in stagnare fata de anii
anteriori.
De asemenea populatia ocupata a judetului Constanta detine prima
pozitie cu (28,7%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara crestere
comparativ cu anii anteriori.
persoanelor ocupate in servicii (50,7% la 1 ianuarie 2008), in usoara crestere
fata de anii anteriori. ). Datorita pozitiei geografice in judet se regasesc toate
tipurile de transporturi (naval, feroviar, rutier, aerian), litoralul romanesc al Marii
Negre constituie o zona turistica de mare interes si nu in ultimul rand judetul
detine si importante vestigii istorice si parcuri arheologice.
In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Constanta s-a
majorat cu 1,3%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,3%, fata de
cresterea cu 2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe
ansamblul economiei.
primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Constanta a
fost peste media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv
se regaseste in sectorul agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si
pescuit (peste 22,5% atat pentru brut, cat si pentru castigul net).
In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Constanta, a fost de
3,1%, cea mai mica rata in cadrul regiunii Sud – Est.
judetul plasandu-se tot pe primul loc in cadrul regiunii.

intern brut judetean va fi de 1,9%, nivel usor superior atat mediei nationale
269
(1,3%), cat si celei regionale (1,4%), judetul Constanta ocupand primul loc in
cadrul regiunii Sud - Est, din punct de vedere al cresterii economice. Intr-o
ierarhie nationala judetul Constanta se situeaza in primele 10 locuri.
Dupa declinul din anul 2009 (-2,7%), economia judetului Constanta isi va
relua cresterea incepand cu 2010 (0,5%). Graficul de mai jos evidentiaza faptul
ca economia judetului Constanta urmeaza aceeasi tendinta cu evolutiile
Regiunii Sud - Est si cu cele nationale, numai ca amplitudinea fenomenului este
usor diferita (sporul anual al cresterii economice judetene este superior atat
nivelului national, cat si celui regional).
Grafic nr.74
7
-1 2008 2009 2010 2011 2012 2013
-5
Total tara Regiunea Sud - Es t Cons tanta

peste nivelul national (5839 euro), cat si peste cel regional (4892 euro). Acesta
va ajunge, in anul 2013, la 11.192 de euro, cu 4069 euro peste media regionala
(7123 euro) si cu 2755 de euro peste nivelul national (8437 euro). In ceea ce
priveste pozitia pe care se situeaza in ierarhia regionala si nationala din punct
de vedere al produsului intern brut pe locuitor, judetul Constanta se mentine, la
nivelul orizontului de prognoza, pe locul 1 in cadrul regiunii Sud – Est si pe locul
4 in topul national.
Constanta va depasi, in anul 2013, cu 32,7% nivelul national si cu 57,1% media
regionala.
270
In ceea ce priveste contributia judetului Constanta la realizarea produsului

intern brut judetean, aceasta va spori usor pe perioada de prognoza, ponderea
acestuia ajungand in 2013 la 40,2%, ramanand principalul furnizor de produs
intern brut al regiunii Sud – Est.
regasindu-se pe acelasi loc 1 in cadrul regiunii si pe locul 4 - 5 in topul national
al judetelor.
Grafic nr.75

2,0
1,0
0,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
-1,0
-2,0
-3,0
-4,0
Total tara Regiunea Sud - Est Judetul Constanta
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2013 va fi de asemenea

in usoara crestere, cu 4,3%, la nivel de regiune estimandu-se o scadere de
0,1%, iar la nivel national o crestere de 4,2%. S-a estimat o revenire a
numarului mediu de salariati incepand cu anul 2010.
In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Constanta va
ocupa acelasi loc 4 ca si in anii anteriori.
in 2008), valoare inferioara celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,0%) cat
si celei la nivel national (5,4%)
Sud - Est cat si a celei la nivel national, dar la un nivel mult mai mic.
271
Grafic nr.76
7,5
6,5
5,5
-%-
4,5
3,5
2,5
2008 2009 2010 2011 2012 2013
In cadrul regiunii, judetul Constanta se va situa tot pe locul 1 iar in topul

national se estimeaza ca isi va imbunatati pozitia si se va situa pe locul 5.
anul 2008, nivel superior atat celui regional (1441 lei), cat si celui national (1592
lei).
Grafic nr.77
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
272
7.4.4. Judetul Galati

7.4.4.1. Evolutii economice recente in judetul Galati
In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Galati a crescut intr-un
ritm mediu de numai 1,1%, inferior atat nivelului regional (2,7%), cat si celui
national (6,2%). Indicele de disparitate39 al produsului intern brut pe locuitor fata
de media nationala a scazut de la 87,5% in 1999 la 72% in anul 2008.
depaseste 10% (peste media nationala care este mai mica de 10%). Industria
se situeaza in jurul a 24% din PIB, iar constructiile participa cu circa 10%
(niveluri apropiate de media nationala). Sectorul serviciilor reprezinta in jur de
43% din PIB (nivel inferior mediei nationale – in jur de 50%).
ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, Judetul Galati a avut constant
national, dar cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata peste nivelul
acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu 11,3 pp sub media nationala
(50% fata de 61,3%). In timp structura ocupationala s-a schimbat, prin cresterea
usoara, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 0,4 pp si prin cresterea
Produsul intern brut al judetului Galati a crescut – in termeni reali – cu
Judetul Galati genereaza 18,6% din produsul intern brut din regiunea Sud
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Galati a fost de
4.583 euro, ocupand locul 2 in cadrul Regiunii Sud – Est, iar intr-un top national
al judetelor se situeaza pe locul 27. Indicele de disparitate al produsului intern
brut pe locuitor din judetul Galati se situeaza la 72% din media nationala si la
85,7% din cea regionala.
Productia industriala din judetul Galati a inregistrat, in anul 2008, o
reducere accentuata de 22,7%, iar volumul cifrei de afaceri din industrie s-a
diminuat cu 9,2%.
In anul 2008 s-a inregistrat o reducere de 10,1% la exportul de bunuri
FOB si o crestere 9,2% la importul de bunuri CIF, rezultand un deficit al balantei
comerciale de 268,4 milioane euro. Judetul Galati ocupa locul 2 in cadrul
regiunii Sud – Est, dupa judetul Constanta cu 31% din exporturile regiunii si
29% din importuri, la mare distanta de urmatorul clasat.
273

judetul Galati detinea pozitia a 2-a din cele 6 judete ale regiunii Sud – Est cu o
De asemenea populatia ocupata a judetului Galati detine pozitia a 2-a cu
(19,5%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara scadere comparativ cu anii
anteriori.
persoanelor ocupate in servicii (40,4% la 1 ianuarie 2008), in crestere fata de
anii anteriori, datorita apropierii de litoral si prezentei portului Galati.
De asemenea economia judetului are un pronuntat caracter industrial –
agrar, ponderea ocuparii in aceste sectoare fiind de aproximativ 30%.
In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Galati s-a majorat
cu 1%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,5%, fata de cresterea cu
2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe ansamblul
economiei.
primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Galati a fost
apropiata de media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv
se regaseste in sectorul agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si
pescuit (circa 40 - 42% atat pentru brut, cat si pentru castigul net).
In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Galati, a fost de 6,6%,
pe ultimul loc in cadrul regiunii Sud – Est.
judetul pastrandu-si ultimul loc in cadrul regiunii.

intern brut judetean va fi de 1,5%, nivel superior atat mediei nationale (1,3%),
cat si celei regionale (1,4%), judetul Galati ocupand locul 2 in cadrul regiunii
Sud - Est, din punct de vedere al cresterii economice.
Dupa declinul din anul 2009 (-4%), economia judetului Galati isi va relua
cresterea incepand cu 2010 (0,3%). Graficul de mai jos evidentiaza faptul ca
economia judetului Galati urmeaza aceeasi tendinta cu evolutiile Regiunii Sud -
Est si cu cele nationale, numai ca amplitudinea fenomenului este usor diferita.
274
Grafic nr.78
7
-1 2008 2009 2010 2011 2012 2013
-5
Total tara Regiunea Sud - Es t Galati

al produsului intern brut pe locuitor, judetul Galati va ocupa, la nivelul orizontului
de prognoza, pe locul 2 in cadrul regiunii Sud – Est si pe locul 26 in topul
national (urcand un loc fata de anul 2008).
Galati se va situa, in anul 2013 la 72% din nivelul national si la 83.5% din media
regionala.
In ceea ce priveste contributia judetului Galati la realizarea produsului
judetelor.
275
Grafic nr.79
1,0
0,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013

-1,0
-2,0
-3,0
-4,0
-5,0
-6,0
Total tara Regiunea Sud - Est Judetul Galati
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2013 va fi in usoara

scadere, cu 0,1%, aceeasi scadere estimandu-se si la nivel de regiune, pentru
nivelul national estimandu-se o crestere de 4,2%.
In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Galati va ocupa
locul 16 in usoara cadere fata de anii anteriori.
in 2008), valoare superioara atat celei la nivel de regiune (estimata la circa
6,0%) cat si celei la nivel national (5,4%)
Sud - Est cat si a celei la nivel national, dar cu o amplitudine mult mai mare.
276
Grafic nr.80
12,0
11,0
10,0
9,0
-%-
8,0
7,0
6,0
5,0
4,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
In cadrul regiunii, judetul Galati se va situa pe ultimul loc iar in topul

national se estimeaza ca se va situa de asemenea la finalul clasamentului.
anul 2008, nivel superior celui regional (1441 lei), dar inferior celui national
(1592 lei).
Grafic nr.81
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
277
7.4.5. Judetul Tulcea

7.4.5.1. Evolutii economice recente in judetul Tulcea
In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Tulcea a crescut intr-un

ritm mediu de 3,5% superior nivelului regional (2,7%), dar inferior celui national
(6,2%). Indicele de disparitate40 al produsului intern brut pe locuitor fata de
media nationala se situeaza in anul 2008 (69,9%) aproape la acelasi nivel cu
cel cu cel din 1999 (69,5%), desi in interiorul intervalului au fost fluctuatii cu un
nivel maxim in 2004 (82,6%) si unul minim in 2000 (66,7%).
variaza intre 15-20% (peste media nationala care este mai mica de 10%), in
functie de fluctuatiile productiei agricole. Industria se situeaza in jurul a 24% din
PIB, iar constructiile participa cu pana la 6%. Sectorul serviciilor reprezinta 43-
44% din PIB (nivel inferior mediei nationale – in jur de 50%).
ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, judetul Tulcea a avut constant
national; si ponderea salariatilor in populatia ocupata a avut de asemenea valori
sub nivelul acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu 7,9 pp sub media
nationala (53,4% fata de 61,3%). In timp structura ocupationala s-a schimbat,
prin scaderea usoara, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 1 pp si prin
cresterea ponderii salariatilor in populatia ocupata cu 1,9 pp.
Produsul intern brut al judetului Tulcea a crescut, in anul 2008 – in
termeni reali – cu 4% fata de anul 2007 (locul 6 in regiune) fiind cu 3,1 pp sub
media nationala (7,1%) si cu 2,8 pp sub cea regionala (6,8%). Cresterea
produsului intern brut s-a bazat pe evolutiile pozitive din agricultura, constructii
si servicii, industria avand o contributie negativa.
Judetul Tulcea participa cu 7,4% la formarea produsului intern brut din
regiunea Sud - Est, situandu-se pe locul 6 in cadrul regiunii.
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Tulcea a fost, in
anul 2008, de 4.450 euro, ocupand locul 3 in cadrul Regiunii Sud – Est, iar intr-
un top national al judetelor se situeaza pe locul 30. Indicele de disparitate al
produsului intern brut pe locuitor din judetul Tulcea se situeaza la 69,9% din
media nationala si la 83,2% din cea regionala.
Productia industriala din judetul Tulcea a inregistrat, in anul 2008, o
7,8%.
si de 15,3% la importul de bunuri CIF, rezultand un surplus al balantei
comerciale de 76,2 milioane euro. Judetul Tulcea are o contributie modesta in
278
volumul comertului exterior al regiunii Sud – Est (reprezinta 6,3% din exporturile
regiunii si 3,6% din importuri).
judetul Tulcea detinea ultimul loc din cele 6 judete ale regiunii Sud – Est cu o
De asemenea populatia ocupata a judetului Tulcea detine pozitia a 6-a
cu (8,3%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara scadere comparativ cu anii
anteriori.
Pe sectoare de activitate, se remarca ponderea insemnata a persoanelor
ocupate in servicii (37,5% la 1 ianuarie 2008), in crestere fata de anii anteriori si
in agricultura vanatoare si servicii anexe, silvicultura si pescuit (36,2% la 1
ianuarie 2008), in usoara scadere fata de anii anteriori, agricultura continuand
sa reprezinte principala ramura a economiei judetului. Judetul Tulcea dispune
de un potential ridicat pentru dezvoltarea pisciculturii si acvaculturii.
In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Tulcea s-a majorat
economiei.
Atat castigul salarial mediu brut cat si cel net au crescut cu peste 9% in
primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Tulcea a fost
sub media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv 12,7%
pentru cel net).
se regaseste in sectorul serviciilor (peste 12% atat pentru brut, cat si pentru
castigul net).
In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Tulcea, a fost de 4,4%,

pe locul doi in cadrul regiunii Sud – Est alaturi de alte doua judete (Braila si
Vrancea).
ocupand locul 5 in cadrul regiunii.

intern brut judetean va fi de numai 0,5%, nivel inferior mediei nationale (1,3%) si
celei regionale (1,4%), judetul Tulcea ocupand locul 5 in cadrul regiunii Sud -
Est, din punct de vedere al cresterii economice.
Pentru economia judetului Tulcea urmeaza doi ani de recesiune, cu
diminuarea produsului intern brut cu 6,3% in 2009 si cu 0,1% in 2010, dupa
care in 2011 este prevazuta reluarea cresterii economice. Din graficul de mai
jos se observa evolutia diferita pentru economia judetului Tulcea comparativ cu
279
cea regionala, dar si cu cea nationala (o evolutie viitoare inferioara economiei

nationale si regionale).
Grafic nr.82
5
2008 2009 2010 2011 2012 2013
-3
-7
Total tara Regiunea Sud - Es t Tulcea

11% fata de anul 2008, ajungand la un nivel de 3960 euro si se va situa atat
al produsului intern brut pe locuitor, judetul Tulcea va ocupa, la nivelul
topul national.
Tulcea se va situa, in anul 2013 la 68% din nivelul national si la 80,6% din
media regionala.
In ceea ce priveste contributia judetului Tulcea la realizarea produsului
intern brut judetean, la sfarsitul orizontului de prognoza ponderea acestuia se
va fi de 7%, situandu-se pe ultima pozitie in cadrul Regiunii Sud – Est.
Dupa o scadere a populatiei ocupate civile in anul 2009 (cu circa 6%),
regasindu-se pe acelasi loc 6 in cadrul regiunii si pe ultimul loc in topul national
al judetelor.
280
Grafic nr.83
1,5
0,5
-0,5 2008 2009 2010 2011 2012 2013

-1,5
-2,5
-3,5
-4,5
-5,5
-6,5
Total tara Regiunea Sud - Est Judetul Tulcea
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2013 va fi in scadere, cu

2,8%, superioara celei la nivel de regiune (0,1%), pentru nivelul national
estimandu-se o crestere de 4,2%.
In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Tulcea se va
clasa tot printre ultimele locuri.
in 2008), valoare inferioara celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,0%) si
superioara celei la nivel national (5,4%).
Sud - Est cat si a celei la nivel national.
281
Grafic nr.84
8,0
7,5
7,0
6,5
-%-
6,0
5,5
5,0
4,5
4,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
In cadrul regiunii, judetul Tulcea se va situa pe locul 5 iar in topul national

se estimeaza ca se va situa in jurul pozitiei 17.
anul 2008, nivel inferior atat celui regional (1441 lei) cat si celui national (1592
lei).
Grafic nr.85
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
282
7.4.6. Judetul Vrancea

7.4.6.1. Evolutii economice recente in judetul Vrancea
In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Vrancea a crescut intr-un

ritm mediu de 2,1% inferior nivelului regional (2,7%), dar inferior celui national
produsului intern brut pe locuitor fata de media nationala a inregistrat o
reducere accentuata de la 81,8%% in 1999 la 64,4% in anul 2008.
variaza intre 15-20% (peste media nationala care este mai mica de 10%), in
functie de fluctuatiile productiei agricole. Industria are o pondere mai mica de
20%, iar constructiile reprezinta pana la 5% din PIB (ambele ramuri detin
ponderi sub media nationala). Sectorul serviciilor reprezinta in jur de 48% din
PIB, nivel apropiat mediei nationale.
ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, judetul Vrancea a avut constant
rate de ocupare peste nivelul celor din regiunea Sud – Est dar sub al celor la
nivel national, dar cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata sub nivelul
acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu 1,9 pp sub media nationala
scaderea usoara, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 0,5 pp si prin
cresterea ponderii salariatilor in populatia ocupata cu 3,3 pp.
In anul 2008, produsul intern brut al judetului Vrancea a crescut – in
termeni reali – cu 5,9% fata de anul 2007 (locul 4 in regiune) fiind cu 1,2 pp sub
media nationala (7,1%) si cu 0,9 pp sub cea regionala (6,8%). Cresterea
produsului intern brut s-a bazat pe evolutiile pozitive din agricultura, constructii
si servicii, industria avand o contributie negativa.
Judetul Vrancea genereaza 10,6% din produsul intern brut din regiunea
Sud - Est, situandu-se pe locul 4 in cadrul regiunii.
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Vrancea a fost
de 4.097 euro, ocupand locul 6 in cadrul Regiunii Sud – Est, iar intr-un top
national al judetelor se situeaza pe locul 34. Indicele de disparitate al produsului
intern brut pe locuitor din judetul Vrancea se situeaza la 64,4% din media
nationala si la 76,6% din cea regionala.
Productia industriala din judetul Vrancea a inregistrat, in anul 2008, o
4,2%.
In anul 2008 s-a inregistrat o scadere de 6,3% la exportul de bunuri FOB
si o crestere de 3,3% la importul de bunuri CIF, rezultand un deficit al balantei
comerciale de 1,5 milioane euro. Judetul Vrancea are cea mai mica participare
283
in volumul comertului exterior al regiunii Sud – Est (reprezinta 3,2% din

exporturile regiunii si 2,6% din importuri).
judetul Vrancea detinea pozitia a 4-a din cele 6 judete ale regiunii Sud – Est cu
o pondere de 13,3% din totalul ocuparii regiunii, in stagnare fata de anii
anteriori.
De asemenea populatia ocupata a judetului Vrancea detine pozitia a 4-a
cu (13,7%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara scadere comparativ cu
anii anteriori.
persoanelor ocupate in agricultura (43,7% la 1 ianuarie 2008), nivel datorat
zonelor intinse de podgorii si pepiniere pentru vita de vie, Vrancea fiind cea mai
mare zona viticola, ca productie si suprafata din Romania.
Serviciile detin si ele o pondere insemnata in totalul ocuparii (32,4% la 1
ianuarie 2008), nivel in crestere comparativ cu anii anteriori, judetul dispunand
de un potential balneo - turistic variat si atragator.
In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Vrancea s-a majorat
economiei.
primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Vrancea a
fost apropiata de media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut
respectiv 12,7% pentru cel net).
se regaseste in sectorul serviciilor (circa 14% atat pentru brut, cat si pentru
castigul net).
In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Vrancea, a fost de
4,4%, pe locul doi in cadrul regiunii Sud – Est alaturi de alte doua judete (Braila
si Tulcea).
judetul pastrandu-si acelasi loc 2 in cadrul regiunii.

intern brut judetean va fi de numai 0,4%, nivel inferior mediei nationale (1,3%),
dar si celei regionale (1,4%), judetul Vrancea avand cel mai scazut ritm mediu
anual de crestere din regiunea Sud – Est, dar si din intreaga economie, fapt
datorat si contractiei semnificative a produsului intern brut in anul 2009.
Pentru economia judetului Vrancea urmeaza doi ani de recesiune, cu
diminuarea produsului intern brut cu 7,1% in 2009 si cu 0,6% in 2010, dupa
care in 2011 este prevazuta reluarea cresterii economice. Din graficul de mai
284
jos se observa evolutia diferita pentru economia judetului Vrancea comparativ

cu cea regionala, dar si cu cea nationala (o evolutie viitoare inferioara
economiei nationale si regionale).
Grafic nr.86
5
2008 2009 2010 2011 2012 2013
-3
-7
Total tara Regiunea Sud - Es t Vrancea

al produsului intern brut pe locuitor, judetul Vrancea se mentine, la nivelul
topul national.
Vrancea se va situa, in anul 2013 la 61,8% din nivelul national si la 73,2% din
media regionala.
In ceea ce priveste contributia judetului Vrancea la realizarea produsului
intern brut judetean, la sfarsitul perioadei de prognoza se va situa la 10,1%,
situandu-se pe pozitia a 5-a in cadrul Regiunii Sud – Est.
judetelor.
285
Grafic nr.87
1,5
0,5
-0,5 2008 2009 2010 2011 2012 2013
-1,5
-2,5
-3,5
-4,5
-5,5
Total tara Regiunea Sud - Est Judetul Vrancea
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2013 va fi in usoara

scadere, cu circa 0,3%, scadere estimandu-se si la nivel de regiune (cu 0,1%),
iar pentru nivelul national o crestere de 4,2%.
In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Vrancea va ocupa
locul 32, aceeasi pozitie ca si in anii anteriori.
in 2008), valoare inferioara atat celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,0%)
cat si celei la nivel national (5,4%).
286
Grafic nr.88

8,0
7,5
7,0
6,5
-%-
6,0
5,5
5,0
4,5
4,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
In cadrul regiunii, judetul Vrancea se va situa pe acelasi loc 2 ca si in anii

anteriori iar in topul national se estimeaza ca se va situa pe locul 10.
anul 2008, nivel inferior atat celui regional (1441 lei) cat si celui national (1592
lei).
Grafic nr.89
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
287
Capitolul VIII STRATEGIA REGIONALA PENTRU OCUPAREA

FORTEI DE MUNCA
OBIECTIV GENERAL
Cresterea investitiilor in capitalul uman al Regiunii Sud – Est, pentru asigurarea

unei forte de munca cu un nivel de calificare ridicat, competitiva si dinamica,
capabila sa se adapteze la cerintele unei piete a muncii flexibila si incluziva,
sustinuta de parteneriate eficiente.
PRIORITATI
Prioritatea 1 - DEZVOLTAREA MASURILOR ACTIVE PENTRU

OCUPAREA SOMERILOR
(Linia directoare integrata in care se incadreaza: LD 21)
Masura 1. – Dezvoltarea programelor de asistenta in vederea cautarii unui

loc de munca si orientare pe piata muncii
–dezvoltarea programelor de informare si consiliere privind cariera;
–dezvoltarea programelor de mediere pe piata muncii, inclusiv organizarea de
actiuni (bursa locurilor de munca).
Indicatori de impact:
-cresterea numarului de locuri de munca ocupate prin activitatea de mediere;
-cresterea numarului de locuri de munca ocupate prin activitatea de informare si
consiliere.
Indicatori de realizare:
-numar programe derulate.
Indicatori de rezultat:
-numar someri angajati in urma activitatilor de mediere, informare si consiliere;
-numar someri care au participat la activitatea de mediere, informare si
consiliere.
Institutii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 1:

O.N.G.-urile
A.J.O.F.M.-urile,
CAMERELE de COMERT si INDUSTRIE,
ORGANIZATIILE SINDICALE si PATRONALE,
288
AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, din regiune.
Masura 2. - Dezvoltarea programelor de formare continua pe tot parcursul

vietii
- dezvoltarea programelor de calificare/recalificare/ perfectionare;
- dezvoltarea programelor de educatie antreprenoriala;
- sprijinirea dezvoltarii afacerilor proprii;
- implicarea partenerilor sociali in promovarea formarii continue.
- cresterea numarului de someri inclusi in programe;
- cresterea numarului de locuri de munca create in urma dezvoltarii afacerilor
proprii;
- numar firme infiintate in anul n, care continua sa fie active in anul n+2;
- cresterea numarului de angajatori care acceseaza programe de formare
continua a somerilor.
- numarul de cursuri realizate (calificare/recalificare/perfectionare,
antreprenoriat, dezvoltarea unei afaceri proprii, tehnici de management etc.).
- numar someri care participa la programe;
- numar someri angajati;
- numar firme infiintate.
Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 2:

O.N.G.-urile
I.S.J.-urile
A.J.O.F.M.-urile,
UNIVERSITATILE,
CASA CORPULUI DIDACTIC,
AUTORITATILE PUBLICE LOCALE,
CAMERELE de COMERT si INDUSTRIE,
FURNIZORII DE FORMARE PROFESIONALA, din regiune.
Masura 3. Dezvoltarea programelor de ocupare pentru mediul rural

- dezvoltare de programe pentru cresterea autoocuparii;
- dezvoltare de programe pentru sprijinirea dezvoltarii activitatilor productive si
de servicii cu specific local (produse specifice zonei locale);
289
- dezvoltarea programelor pentru certificarea competentelor dobandite informal

si nonformal;
- dezvoltare parteneriate pentru atragere de capital in mediul rural.
- cresterea numarului de someri din mediul rural, inclusi in programe;
- dezvoltarea centrelor de consultanta in mediul rural pentru cresterea
autoocuparii si acordarea de sprijin pentru dezvoltarea activitatilor productive si
a serviciilor.
- numar cursuri realizate (calificare/recalificare /perfectionare, antreprenoriat);
- numar centre, care acorda consultanta, infiintate.
- numar someri din mediul rural care participa la programe;
- numar someri din mediul rural, angajati;
- numar centre de consultanta functionale;
- numar someri care au obtinut certificat de atestare a competentelor.

I.S.J.-urile
A.J.O.F.M.-urile,
Prioritatea 2 - PROMOVAREA UNEI MAI MARI FLEXIBILITATI

CONCOMITENT CU CRESTEREA SIGURANTEI LOCURILOR DE
MUNCA
Masura 1. Cresterea flexibilitatii si mobilitatii fortei de munca

–promovarea, dezvoltarea si diseminarea de modele inovative si flexibile de
organizare a ocuparii la nivel local si regional;
–promovarea parteneriatelor sindicate-patronate la nivel local/regional pe
domenii si sectoare de activitate;
–promovarea programelor de formare pe sectoare de activitate.
- cresterea numarului de firme/angajati care participa la programe;
290
- cresterea numarului de firme care dezvolta programe de formare profesionala.
-numar cursuri realizate;
-numar programe care dezvolta modele inovative/flexibile de organizare a
ocuparii la nivel local si regional;
-numar structuri parteneriale care identifica/promoveaza programe vizand
promovarea si mobilitatea fortei de munca.
- numar persoane care au participat la cursurile de instruire;
- numar cursuri care dezvolta modele inovative/flexibile.

O.N.G.-urile,
FURNIZORII DE FORMARE PROFESIONALA,
DIRECTIILE GENERALE de ASISTENTA SOCIALA si PROTECTIE a
COPILULUI, din regiune.
Masura 2. – Cresterea sigurantei locurilor de munca

-adaptarea competentelor angajatilor la cerintele locurilor de munca prin
promovarea formarii continue;
-dezvoltarea competentelor manageriale la toate nivelele;
-promovarea parteneriatelor sindicate-patronate la nivel local/regional pe
domenii si sectoare de activitate;
-dezvoltarea programelor adresate angajatorilor pentru dezvoltarea
competentelor angajatilor.
- cresterea numarului de firme/angajati care participa la programe;
- cresterea numarului de firme care dezvolta programe de formare continua.
- numar cursuri pentru dezvoltarea competentelor manageriale;
- numar cursuri pentru dezvoltarea competentelor angajatilor.
291
- numar angajati care participa la cursuri de instruire;
- numar manageri care au participat la cursuri;
- numar parteneriate functionale.

O.N.G.-urile
UNIVERSITATILE,
Prioritatea 3 - ASIGURAREA UNEI PIETE A MUNCII INCLUSIVE
Masura 1. - Cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor cu rol de

sprijinire a persoanelor dezavantajate
– promovarea si dezvoltarea procedurilor si programelor pentru imbunatatirea
capacitatii institutiilor;
– cresterea transparentei si eficientei activitatii institutiilor si organizatiilor cu rol
de sprijinire a persoanelor dezavantajate;
–dezvoltarea competitivitatii profesionale ale personalului care furnizeaza
servicii catre persoane dezavantajate (cu nevoi speciale).
- cresterea calitatii serviciilor acordate de personalul angajat al institutiilor si
organizatiilor;
- cresterea nr. de organizatii care dezvolta programe de ocupare/formare
profesionala/asistenta sociala pentru persoanele dezavantajate.
- numar programe implementate pentru cresterea competentelor angajatilor din
sistemul serviciilor sociale;
- numar organizatii autorizate care deruleaza programe specifice.
- numar persoane instruite, care furnizeaza servicii in domeniul social catre
persoanele dezavantajate.
292

O.N.G.-urile,
I.S.J.-urile,
A.J.O.F.M.-urile,
AGENTIA NATIONALA PENTRU ROMI,
DIRECTII GENERALE de ASISTENTA SOCIALA si PROTECTIE a
Masura 2 – Dezvoltarea programelor pentru facilitarea insertiei

profesionale a persoanelor dezavantajate
-dezvoltarea programelor de informare si consiliere pentru persoane si
angajatori;
-promovarea programelor de formare specifice;
-dezvoltarea de programe ce ofera facilitati si sprijin persoanelor
dezavantajate;
-dezvoltarea programelor pentru certificarea competentelor dobandite informal
si nonformal.
- cresterea numarului de persoane dezavantajate incluse in programe in
domeniul asistentei sociale;
- cresterea gradului de ocupare in randul persoanelor dezavantajate;
- cresterea numarului de firme care introduc facilitati pentru angajatii din
grupuri dezavantajate.
- numar programe implementate pentru sprijinirea persoanelor dezavantajate.
-numar persoane apartinand grupurilor dezavantajate care au participat la
cursuri de instruire;
-numar persoane apartinand grupurilor dezavantajate care au obtinut certificat
de atestare a competentelor;
-numar persoane aflate in pericol de excluziune sociala integrate pe piata
muncii.

O.N.G.-urile
I.S.J.-urile
A.J.O.F.M.-urile,
293
ADMINISTRATIA NATIONALA a PENITENCIARELOR si INSTITUTIILE

SUBORDONATE
Masura 3. Promovarea abordarilor integrate a activitatilor de munca cu

viata privata
- promovarea actiunilor pentru cresterea participarii femeilor si reducerea
diferentelor intre
sexe privind ocuparea;
- dezvoltarea programelor de oferire de facilitati de ingrijire a copilului;
- dezvoltarea programelor de asistenta sociala si medicala persoanelor cu nevoi
speciale;
- dezvoltarea strategiilor si programelor de formare cu parcursuri de ocupare
pentru tineri;
- campanii de promovare a oportunitatilor egale pe piata munci cu atentie
deosebita asupra reintegrarii in societate a grupurilor vulnerabile.
- cresterea numarului femeilor pe piata muncii si prevenirea tendintei de
discriminare salariala;
- cresterea gradului de ocupare a tinerilor.
- numar campanii de promovare a oportunitatilor egale pe piata muncii;
- numar programe care abordeaza integrat activitatea de munca cu viata
privata.
- numar femei/tineri angajati;
- numar persoane instruite, care furnizeaza servicii in domeniul asistentei
sociale si medicale persoanelor cu nevoi speciale.

O.N.G.-urile
UNIVERSITATILE,
294
Prioritatea 4 - ADAPTAREA SISTEMELOR DE INVATAMANT SI

FORMARE PROFESIONALA LA CERINTELE PIETEI MUNCII
Masura 1. – Adaptarea ofertei educationale a furnizorilor de formare

profesionala initiala si continua la cerintele pietei muncii
− dezvoltarea curriculum-ului in parteneriat cu agentii economici;
− dezvoltarea programelor de tranzitie de la scoala la locul de munca;
− dezvoltarea programelor de formare continua a cadrelor didactice/
formatorilor in concordanta cu noul curriculum;
− dezvoltarea programelor de formare a cadrelor didactice/ formatori pentru
implementarea sistemului de asigurare a calitatii;
− dezvoltarea programelor de consiliere si orientare pentru elevi;
− dezvoltarea programelor de educatie antreprenoriala pentru elevi;
− dezvoltarea retelelor scolare la nivel local si regional;
− dezvoltarea capacitatii furnizorilor de instruire si formare pentru a raspunde
cerintelor pietei muncii actuale.
- cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii;
- cresterea gradului de ocupare a tinerilor.
- numar programe destinate adaptarii ofertei educationale la cerintele pietei
muncii.
- numar elevi inclusi in programe;
- numar cadre didactice/formatori inclusi in programe.

O.N.G.-urile
I.S.J.-urile
UNIVERSITATILE,
295
Masura 2 – Cresterea capacitatii institutiilor de invatamant si a structurilor

parteneriale locale si regionale de anticipare a schimbarilor
socioeconomice si de planificare.
− dezvoltarea programelor de formare continua a structurilor parteneriale;
− studii privind piata muncii;
− elaborarea de strategii de dezvoltare locale si regionale.
- cresterea capacitatii institutiilor de invatamant.
- numar programe desfasurate.
- numar studii privind piata muncii elaborate;
- numar strategii elaborate.

O.N.G.-urile
I.S.J.-urile
UNIVERSITATILE,
Masura 3 – Cresterea egalitatii sanselor de acces la educatie si formare

profesionala initiala
− dezvoltarea unitatilor de invatamant ca masura de crestere a capacitatii
acestora de absorbtie a elevilor pe zone de dezvoltare;
− dezvoltarea de programe de sprijinire a absolventilor de gimnaziu din mediul
rural pentru acces la invatamantul oferit de licee si grupuri scolare din
localitati invecinate;
− dezvoltarea de programe pentru sprijinirea elevilor cu cerinte educationale
speciale.
- cresterea egalitatii de sanse.
- numar programe desfasurate pentru asigurarea accesului la educatie si
formare profesionala.
296
- numar absolventi de gimnaziu inclusi in programe;
- numar elevi cu cerinte educationale speciale inclusi in programe.

O.N.G.-uri
I.S.J.-uri
UNIVERSITATI,
AUTORITATI PUBLICE LOCALE,
ORGANIZATII SINDICALE si PATRONALE,
Masura 4 – Cresterea gradului de cuprindere in educatie si ridicarea

nivelului de pregatire in perspectiva unei economii bazata pe cunoastere
− promovarea pachetelor de actiuni pentru reducerea abandonului scolar la
toate nivelurile de educatie si formare profesionala;
− dezvoltarea pachetelor de actiuni pentru cresterea ponderii absolventilor cu
nivel de educatie 3 ISCED;
− dezvoltarea invatamantului deschis la distanta;
− dezvoltarea programelor de tip „a doua sansa”.
- cresterea nivelului de pregatire;
- cresterea gradului de participare la educatie si invatamant.
- numar programe desfasurate.
- numar elevi inclusi in programe;
- rata abandonului scolar.

O.N.G.-urile
I.S.J.-urile
UNIVERSITATILE,
297
Prioritatea 5 - DEZVOLTAREA CAPACITATII INSTITUTIILOR SI

ORGANIZATIILOR PIETEI MUNCII
(Linia directoare integrata in care se incadreaza: L20 si L 23)
Masura 1. – Cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor pietei muncii

− promovarea si dezvoltarea procedurilor si programelor institutiilor si
organizatiilor pietei muncii, in vederea imbunatatirii capacitatii de anticipare si
absorbtie a schimbarilor economice si sociale la nivel local si regional;
− cresterea transparentei activitatii institutiilor si organizatiilor pietei muncii;
− cresterea capacitatii de stocare, analiza si prognoza a informatiilor privind
piata muncii.
- cresterea ofertei institutiilor care ofera servicii pe piata muncii (programe,
numar de cursuri etc.) si calitatea acestor servicii;
- cresterea gradului de satisfacere calitativa si in timp util a cererii de forta de
munca la nivel local/judetean/regional.
- numar cursuri de instruire realizate pentru angajatii institutiilor care ofera
servicii pe piata muncii;
- realizarea unei structuri la nivel regional care sa aiba atributii exclusive in
realizarea de analize, prognoze privind necesarul de forta de munca.
- numar agentii de ocupare care ofera servicii de tip „self-service”;
- numar angajati din institutiile care ofera servicii pe piata muncii care au
participat la cursuri de instruire;
- baza de date functionala (site, nr. studii elaborate, nr. publicatii).

O.N.G.-urile
A.J.O.F.M.-urile,
UNIVERSITATI,
DIRECTIA REGIONALA DE STATISTICA ,
FURNIZORII DE FORMARE PROFESIONALA,
298
FURNIZORII DE SERVICII DE OCUPARE AUTORIZATI, din regiune.
Masura 2. Dezvoltarea parteneriatelor intre institutiile si organizatiile pietei

muncii.
− dezvoltarea si compatibilizarea interinstitutionala a sistemelor de gestionare a
bazei de date;
− promovarea si dezvoltarea parteneriatelor pentru cresterea ocuparii.
- cresterea gradului de diseminare a informatiilor reale privind piata muncii;
- cresterea gradului de expertiza a partenerilor sociali in domeniul pietei muncii;
- cresterea numarului de structuri (public si/sau privat) care sa beneficieze de
informatii directe referitoare la piata muncii la nivel local/judetean/regional.
- numar programe destinate imbunatatirii educatiei dialogului social;
- crearea unei baze de date la nivel regional in domeniul pietei muncii.
- numar parteneriate functionale in domeniul pietei muncii;
- baza de date functionala la nivel regional;
- numarul structurilor active din domeniul pietei muncii care furnizeaza
informatii si acceseaza baza de date interinstitutionala;
- numar participanti la programele destinate imbunatatirii educatiei dialogului
social.

O.N.G.-urile
I.S.J.-urile
A.J.O.F.M.-urile,
UNIVERSITATILE,
DIRECTIA REGIONALA DE STATISTICA REGIUNEA SUD EST.
299
BIBLIOGRAFIE
1. Angelescu,Coralia, Ileana Stanescu – ”Economie Politica – Elemente

fundamentale”, Ed. Oscar Print, ^., pg 187 – 201
2. Avramescu,Tiberiu Cristian, Cristina Florentina Balban, Emilia
Ungureanu – ”Macroeconomie – Sinteze teoretice si aplicatii”, Ed.
Bibliotheca, Targoviste, ^., Cap 6 - Piata muncii , Cap 7 – Ocuparea si
Somajul
3. Capanu, I., Wagner, P., Mitrut C. – ”Sistemul Conturilor Nationale si
Agregate Macroeconomice”, Ed.All, Bucuresti, 1994
4. Chivu, Marian – ”Piata Muncii: Stiudiu Statistic”, Ed Independenta
Economica, Pitesti 2007;
5. Ciucur, Dumitru, Ilie Gavrila, Constantin Popescu – ”Economie –
Manual Universitar”, Editia a doua, Ed Economica, pg 291 – 306
6. Simon, Ilie – ”Civilizatia Salariului”, Ed. Eficient, Bucuresti, 1997, pg 25 -
55
7. Stefan, Gheorghe – ”Economia de Piata – legitati si mecanisme”, Ed. ^,
pg 63- 88
8. Voineagu, Vergil, Silvia Pisica – ”Tribuna Economica” – Nr An XIX nr. 19
(14 mai 2008), Evolutia pietei muncii, pg 28 – 31
9. ABC-ul fondurilor structurale, Campania Informare pentru integrarea
2006, Ministerul Integrarii Europene;
10. Academia Romana, Societatea Romana de Statistica, Fundatia Nationala
pentru Stiinta si Arta – ”Cunoaste Romania – membra a Uniunii
Europene”, Ed Economica, Cap 13 – Cresterea Economica si dezvoltare
durabila (Prof Univ dr Vergil Voineagu), Cap 14 –Piata Muncii (Drd
Gabriela Deacu), pg 185 – 228
11. Analiza masurilor anti-criza ale Guvernului Romaniei dupa 6 luni de
guvernare;
12. Brosura ”Infocariera”, CJAP Braila, 2008;
13. Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii și protecției sociale
2(66)/2009
1(65)/2009
1(61)/2008
1(57)/2007
17. Cadrul strategic national de referinta 2007-2013;
300
18. Comunicare a Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul

Economic si Social European si Comitetul Regiunilor - Un cadru strategic
actualizat pentru cooperare europeana in domeniul educației și formarii
profesionale - Bruxelles, 16.12.2008, COM(2008) 865 final;
19. Comunicarea Comisiei catre Consiliul European – Raport strategic cu
privire la Strategia de la Lisabona reinnoita pentru crestere si locuri de
munca: lansarea noului ciclu (2008-2010). In pas cu schimbarea PARTEA
I, Bruxelles, 11.12.2007, COM(2007) 803 final;
20. Comunicarea Comisiei catre Consiliul European, “Lucrand impreuna
pentru crestere economica si locuri de munca. Un nou start pentru
Strategia Lisabona” - COM(2005) 24);
21. Comunicarea Comisiei Europene catre Parlamentul Europei, Consiliul
Europei, Comitetul Economic si Social Al Europei si Comitetul Regiunilor,
“Un cadru strategic actualizat pentru cooperare europeana in educatie si
formare” - com(2008);
22. Educatia Adultilor in Romania, Programul PHARE 2005, proiectul
”Dezvoltarea Statisticii sociale” Europe Aid/123274/D/SER/RO/017-
553.3.07.01, BUCURESTI 2008;
23. Forta de munca in Romania: Ocupare si somaj - Ancheta fortei de munca
in gospodarii (AMIGO), anii 2005, 2006, 2007, 2008, institutul National de
Statistica;
24. Ghid pentru realizarea Planurilor Regionale de Actiune pentru Ocuparea
Fortei de Munca si Incluziune Sociala;
25. Hotarare nr.399 din 19/04/2001 (Hotarare 399/2001) privind concentrarea
fondurilor PHARE 2001 - componenta coeziune economica si sociala - si
a fondurilor de cofinantare corespunzatoare de la bugetul de stat, in zone
de restructurare industriala cu potential de crestere economica (Publicat
in Monitorul Oficial nr. 230 din 07/05/2001)
26. Institutul National de Statistica – ”Coordonate ale nivelului de trai in
Romania, Veniturile si consumul populatiei in anul 2008, Ed. ”Revista
Romana de Statistica”, 2009;
27. Institutul National de Statistica – ”Intreprinderi mici si mijlocii in
economia romaneasca in anul 2007”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”,
2009;
28. Institutul National de Statistica – ”Anuarul Statistic al Romaniei 2008,
serii de timp 1990 – 2007”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;
29. Institutul National de Statistica – ”Anuarul Statistic al regiunilor din
Romania, 2008
30. Institutul National de Statistica – ”Conditiile de viata ale populatiei din
Romania”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;
31. Institutul National de Statistica – ”Forta de munca in Romania :
Ocupare si Somaj – anul 2008”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”,
2009;
301
32. Institutul National de Statistica – ”Proiectarea populatiei Romaniei pe

regiuni de dezvoltare la orizontul anului 2050”, Ed. ”Revista Romana de
Statistica”, 2009;
33. Institutul National de Statistica – ”Repere economice si sociale :
Statistica Teritoriala”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;
34. Institutul National de Statistica – ”Rezultate si performante ale
intreprinderilor din comert si servicii”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”,
2009;
35. Institutul National de Statistica – ”Rezultate si performante ale
intreprinderilor din industrie si constructii”, Ed. ”Revista Romana de
Statistica”, 2009;
36. Institutul National de Statistica – ”Starea sociala si economica a
Romaniei (2006 si 2007)”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;
37. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 2008/ C115/01;
38. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, DECIZIA CONSILIULUI din 15 iulie
2008 privind liniile directoare ale politicilor de ocupare a fortei de munca
ale statelor membre (2008/618/CE);
39. Lege nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale
40. Lege nr. 72/2007 privind stimularea incadrarii in munca a elevilor si
studentilor
41. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea
ocuparii fortei de munca
42. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
43. Paper of the 4th international Conference on Apllied Statistics -
Specialised publication of the National Institute of Statistics CNSIS, code
no 601, category B+, Special issue of Romanian Statistical Review,
Bucharest, 2008
44. Planul de Dezvoltare Regionala,Regiunea Sud - Est
45. Planul National de Dezvoltare 2007-2013;
46. Planul Regional de Actiune pentru Dezvoltarea Invatamantului Profesional
si Tehnic, Regiunea Sud – Est, 2007
47. Programul National de Reforme, 2007;
48. Raportul national strategic privind protectia sociala si incluziunea sociala
(2008 – 2010);
49. Reglementari europene in domeniul ocuparii fortei de munca
50. Rolul profesorului in dezvoltarea competentelor de invatare permanenta
ale elevilor - institutul de stiinte ale educatiei laboratorul consiliere si
invatare permanenta, 2008;
Si formarii profesionale - Observatorul national al ocuparii si formarii
profesionale a fortei de munca, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de
Sanse, Directia Programe si Strategii Forta de Munca;
51. Starea Sociala si Economica a Romaniei 2006 Si 2007- Date Statistice –
Ins;
302
52. Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane din perspectiva

invatarii pe parcursul intregii vieti 2009-2020;
53. Strategia Naționala Pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei, Orizonturi
2013 – 2020 -2030;
54. Surse administrative – Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de
Munca din Regiunea Sud - Est, ISJ
55. www.adrse.ro
56. www.anofm.ro/
57. www.insse.ro
58. www.mmuncii.ro
59. www.mmuncii.ro/ro/buletin-statistic-190-view.html
303
Anexe :
Tabel nr. 3 - Populatia Regiunii de Dezvoltare Sud-Est pe sexe si medii

in anii 2007 si 2008 (1 iulie)
Ani Total Masculin Feminin Urban Rural

Regiunea Sud-Est
2007 2830430 1387958 1442472 1564967 1265463
2008 2819565 1381110 1438455 1553115 1266450
Sursa: INS, Populatia Romaniei pe localitati, la 1 iulie 2008
Tabel nr. 4 - Populatia Regiunii Sud-Est pe judete si pe medii

in anul 2008 (1 iulie)
Regiunea/Judetul Urban Rural
Val.abs. % Val.abs. %
Sud-Est 1553115 55.1 1266450 44.9
Braila 235478 65.0 126874 35.0
Buzau 198949 41.0 285775 59.0
Constanta 504462 70.0 215841 30.0
Galati 344971 56.4 266619 43.6
Tulcea 122209 49.1 126813 50.9
Vrancea 147046 37.6 244528 62.4
Sursa: INS, Populatia Romaniei pe localitati, la 1 iulie 2008
304
Tabel nr. 5 - Populatia pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est, in perioada 2000-2008 (1 iulie)
Variatia
Regiunea
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008-
Sud-Est
2000
Braila 385749 385066 375898 374318 371749 370428 367661 365628 362352 -23397
Buzau 504540 503451 500160 498085 495878 494052 490981 488763 484724 -19816
Constanta 746041 746908 713783 713563 713825 715148 716576 718330 720303 -25738
Galati 644077 643253 626277 622936 621161 620500 617979 614449 611590 -32487
Tulcea 262692 262124 255816 254455 253419 252485 251614 250641 249022 -13670
Vrancea 391220 391322 396002 395330 394286 393766 393023 392619 391574 354
Sursa: INS, Populatia Romaniei pe localitati, 1 iulie 2008
305
Tabel nr. 6 - Varsta medie a populatiei Regiunii Sud-Est, in anul 2008
Regiunea/Judetele Total Masculin Feminin

ROMANIA 39.4 37.9 40.8
Regiunea Sud-Est 39.1 37.7 40.5
Braila 40.8 39.2 42.4
Buzau 41.1 39.4 42.7
Constanta 38.5 37.2 39.7
Galati 38.7 37.5 39.9
Tulcea 39.0 37.8 40.2
Vrancea 39.6 38.1 40.9
Sursa: Calcule din datele INS, Populatia Romaniei pe localitati, 1 ianuarie 2009
Tabel nr.7 - Raportul de dependenta demografica si indicele de imbatranire

demografica, in anul 2008
Indicele de imbatranire Raportul de dependenta
Regiunea/Judetele
demografica demografica
ROMANIA 98 430
Regiunea Sud-Est 99 423
Braila 122 432
Buzau 121 491
Constanta 83 375
Galati 88 405
Tulcea 90 396
Vrancea 103 471
Sursa: Calcule din datele INS, Populatia Romaniei pe localitati, 1 ianuarie 2009
Tabel nr. 8 - Rata natalitatii in Regiunea Sud-Est in anul 2008
Regiunea/Judetul Total Urban Rural

ROMANIA 10.3 10.3 10.4
Regiunea Sud-Est 10.0 9.5 10.5
Braila 8.4 7.6 9.9
Buzau 9.5 10.1 9.1
Constanta 11.6 10.7 13.7
Galati 9.5 8.6 10.7
Tulcea 9.4 9.6 9.2
Vrancea 10.2 9.8 10.3
Sursa: INS, Natalitatea in anul 2008
306
Tabel nr. 9 - Speranta de viata la nastere si la 60 ani

in perioada 2006-2008, in Regiunea Sud-Est
Speranta de viata la:

Regiunea /Judetul
0 ani 60 ani
ROMANIA 73.03 18.96
Regiunea Sud-Est 72.92 19.03
Braila 73.01 19.06
Buzau 73.09 19.33
Constanta 72.22 18.60
Galati 72.77 18.90
Tulcea 72.12 19.39
Vrancea 73.87 19.84
Sursa: INS, Speranta de viata, 2008
Tabel nr. 10 - Miscarea migratorie externa a populatieie in Regiunea

Sud-Est
Regiunea / Soldul migratiei externe: Rate la 1000 locuitori:
Judetul Total Masculin Feminin Sositi Plecati Sold
ROMANIA 1291 2972 -1681 0.47 0.41 +0.06
Regiunea Sud-
-8 212 -220 0.31 0.31 0.00
Est
Braila -41 -1 -40 0.15 0.26 -0.11
Buzau -32 -1 -31 0.10 0.17 -0.07
Constanta 94 125 -31 0.47 0.34 +0.13
Galati -90 11 -101 0.29 0.44 -0.15
Tulcea -5 14 -19 0.23 0.25 -0.02
Vrancea 66 64 2 0.48 0.32 +0.17
Sursa: INS, Migratia externa 2008
Tabel nr. 12 - Structura produsului intern brut in anul 2006

- % din PIB -
Industrie Agricultura Constructii Servicii
Regiunea Sud-Est 10.1 23.7 8.9 45.3
Braila 13.7 22.3 8.3 43.8
Buzau 12.6 24.3 6.1 45.0
Constanta 5.5 25.5 10.9 46.1
Galati 10.6 23.6 10.2 43.6
Tulcea 13.9 24.1 6.2 43.9
Vrancea 16.0 18.1 5.6 48.4
Sursa: Calcule efectuate pe baza datelor din Conturi Nationale Regionale 2002-2006,
INS, Bucuresti, 2009
307
Tabel nr. 19 - Resursele de munca pe sexe, pe judete
- in mii persoane-
SEXE REGIUNEA / JUDETUL ANUL 2005 ANUL 2006 ANUL 2007
Total Regiunea Sud Est 1865,1 1858,8 1847,3

Braila 238,9 237,6 235,6
Buzau 302,8 300,4 297,4
Constanta 491,5 492 490,6
Galati 414,9 412,2 409,7
Tulcea 170,3 169,9 168
Vrancea 246,7 246,7 246
Masculin Regiunea Sud Est 959,4 962,7 955
Braila 122,6 122,7 121,4
Buzau 157,7 157,6 155,7
Constanta 249,1 250,8 249,9
Galati 214,8 215 213,1
Tulcea 88,1 88,6 87,4
Vrancea 127,1 128 127,5
Feminin Regiunea Sud Est 905,7 896,1 892,3
Braila 116,3 114,9 114,2
Buzau 1145,1 142,8 141,7
Constanta 242,4 241,2 240,7
Galati 200,1 197,2 196,6
Tulcea 82,2 81,3 80,6
Vrancea 119,6 118,7 118,5
Sursa: Balanta fortei de munca ianuarie 2008, INS
Tabel nr. 20 - Rata de activitate a resurselor de munca
LOCALITATE / AN 2005 2006 2007

Regiunea Sud Est 58,9 59,0 59,8
Masculin 60,9 61,1 62,7
Feminin 56,7 56,8 56,8
Judetul BRAILA 56,6 56,9 58,4
Masculin 56,0 56,6 59,1
Feminin 57,4 57,3 57,5
Judetul BUZAU 64,4 64,7 64,7
Masculin 64,2 63,5 66,3
Feminin 64,6 66,2 63,0
Judetul CONSTANTA 61,8 62,6 63,9
Masculin 68,4 70,6 71,5
Feminin 55,1 54,2 56,1
308
Judetul GALATI 53,7 53,1 53,5

Masculin 57,1 55,6 57,6
Feminin 50,1 50,4 49,0
Judetul TULCEA 54,7 54,3 54,5
Masculin 54,7 54,6 53,9
Feminin 54,6 53,9 55,2
Judetul VRANCEA 60,2 60,2 61,3
Masculin 58,0 57,4 59,1
Feminin 62,5 63,2 63,6
Sursa:” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO, 2006, 2007, 2008
Tabel nr. 24 - Rata de activitate a populatiei active, la nivelul Regiunii de

Sud Est
(arata ponderea populatiei active in totalul populatiei).

Regiunea Trim. I Trim. I
Sud-Est Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 anul anul 2009
2008
RATA DE ACTIVITATE - calculata pentru populatia in varsta de munca (15-64 ani)
Total 59,6 62,2 60,1 59,8 58,3 59,9
Masculin 69,4 71,6 70,1 70,9 69,4 69,6
Feminin 49,8 52,7 50,0 48,7 47,2 50,2
Urban 58,5 61,9 59,6 59,3 59,2 61,5
Rural 61,3 62,7 60,8 60,6 57,0 57,7
RATA DE ACTIVITATE –calculata pentru populatia in varsta de munca de 15 ani si
peste
Total 51,7 53,8 52,3 51,7 50,3 51,2
Masculin 61,5 63,5 62,7 62,8 61,4 61,1
Feminin 42,3 44,6 42,5 41,3 39,8 41,9
Urban 51,3 54,2 52,1 51,6 51,5 53,3
Rural 52,2 53,3 52,7 51,9 48,8 48,5
Sursa: :” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2005- 2009
Tabel nr. 27 - Populatia ocupata pe sexe si medii
Populatia ocupata(15 ani si peste)

Trim I Trim I
2005 2006 2007 2008
2008 2009
Total regiune,
1147 1182 1155 1155 1112 1134
din care
Masculin 660 674 671 676 654 651
Feminin 487 508 484 480 458 483
Urban 633 660 638 640 636 649
Rural 514 522 517 516 476 485
309
Tabel nr. 41 - Rata somajului BIM pe sexe si nivele de educatie, 2005-2009
2005 2006 2007 2008 TRIM I 2008 TRIM I 2009

Superior
Superior
Superior
Superior
Superior
Superior
Scazut
Scazut
Scazut
Scazut
Scazut
Scazut
Mediu
Mediu
Mediu
Mediu
Mediu
Mediu
Total
Sud Est 3,6 8,4 8,4 4,1 9,5 9,7 4,4 9,1 8,7 3,2 7,4 8,5 2,1 8,5 10,0 4,0 8,1 9,3
Masculin 11,
3,0 8,9 9,7 3,0 9,7 3,8 9,0 9,7 3,3 7,7 10,4 2,7 9,2 10,9 6,1 8,2 11,1
7
Feminin 4,2 7,6 6,7 5,2 9,2 7,5 5,2 9,1 7,5 3,2 6,9 5,8 1,6 7,4 8,8 2,4 8,0 6,8
310
Grafic nr. 33 - Rata somajului inregistrat in Regiunea Sud Est, pe judete 2005-2008
2005 2006 2007 2008

Braila 6,8 5,4 3,9 4,4
Masculin 8,6 7,1 4,8 5,3
Feminin 4,8 3,7 2,8 3,4
2005 2006 2007 2008

Buzau 7,4 7,5 5,5 5,6
Masculin 8,4 8,6 5,8 5,6
Feminin 6,4 6,3 5,1 5,7
311
8
6,8
7
5,6 5,7
6
5
2005 2006 2007 2008 5
4,7
4,3
4,7
masculin
Constanta 5,6 4,3 3,5 3,1 4 3,3 3,5
3,1
Masculin 4,7 3,3 2,3 1,9 3 feminin
2,3
1,9
Feminin 6,8 5,7 5,0 4,7 2 CONSTANȚA
1
0
2005 2006 2007 2008
10
8,8
9 8,3
7,7 7,8
8 7,2 6,9
7 6,4 6,3 6,6
5,8 5,6 5,7
6
2005 2006 2007 2008 5
masculin
Galati 8,3 7,2 5,7 6,6 4 feminin
Masculin 8,8 7,8 5,8 6,9 3 GALAȚI
Feminin 7,7 6,4 5,6 6,3 2
1
0
2005 2006 2007 2008
312
6
5,3 5,3
5
5 4,5 4,4
2005 2006 2007 2008 4 4,1
3,8 3,6
4
Tulcea 6,0 6,7 3,8 4,4 3
2,9 2,9 masculin
Masculin 7,0 5,6 4,2 4,7 3
feminin
Feminin 4,8 3,7 3,4 4,0 2 VRANCEA
0
2005 2006 2007 2008
2005 2006 2007 2008

Vrancea 4,0 4,1 3,8 4,4
Masculin 5,0 5,3 4,5 5,3
Feminin 2,9 2,9 3,0 3,6
313
Anexa 1 – Cap IV - EDUCATIE SI INVATAMANT
A) Programele de ”A doua sansa” si alte programe de educatie a

adultilor autorizate, derulate la nivelul regiunii Sud-Est (datele sunt
preluate din Anexele Planului Regional de Actiune pentru
Invatamant, 2008-2013)
Programe de a 2-a sansa derulate in anul scolar 2007/2008
Tipul
Nr.
Nr. programului( cu
Judetul Scoala programe
participanti profesionalizare
derulate
sau fara)
A II-a
sansa in
Gr. Sc. Transporturi CF invatamant
20
Buzau ul
secundar
Buzau inferior
Scoala cu clasele I-VIII nr. 3 Recuperar
12
Rm Sarat e Scolara
TOTAL
Sursa ISJ
314

Judet Scoala Nr. programe derulate Nr. Tip program (cu
participanti profesionalizare
sau fara)
Constanta Sc. 5 Constanta 2 15 fara

Sc. 14 Constanta 2 14 fara
Sc. 3 Medgidia 2 15 fara
SC 4 Medgidia 2 10 fara
Sc 2 Medgidia 2 13 fara
Sc 1 Mangalia 1 16 fara
Sc Mircea Voda 2 12 fara
Sc Dumbraveni 2 15 fara
Sc Cuza Voda 1 17 fara
Sc Castelu 2 13 fara
SAM Baneasa 1 15 fara
SAM Galita 2 12 fara
L.T I Cotovu Harsova 2 16 fara
GRS Ovidiu 1 14 fara
GRS Cobadin 1 12 fara
TOTAL 29 240
Nota. Profesionalizarea se va derula incepand cu anul scolar 2008-2009
Sursa ISJ
Nr. programe Nr. Tipul programului( cu profesionalizare sau

Judetul Scoala
derulate participanti fara)
Scoala nr. 15 “Elena Cuza” 2 43 Primar
Galati 2 37 Secundar inferior -Lucrator finisor pentru
constructii
Scoala nr. 2 “Gh. Petrascu” 2 31
Tecuci Primar
SAM Grivita 1 15 Primar
Scoala Gimnaziala Frumusita 2 22 Primar
Scoala Gimnaziala nr. 3 Ivesti 3 53 Primar
SAM nr. 2 Liesti 3 70 Primar
GALATI
Scoala Gimnaziala nr. 1 2 31
Barcea Primar
Scoala Gimnaziala nr. 18 2 15
Galati Primar
SAM nr. 4 Tecuci 2 27 Primar
Scoala Gimnaziala nr. 7 1 19 Primar
Tecuci 4 39 Secundar inferior - Lucrator lacatuserie
mecanica structuri
Scoala Gimnaziala Toflea 6 88 Primar
315
SAM nr. 1 Ivesti 2 21 Secundar inferior -Lucrator lacatuserie

mecanica structuri
Scoala Gimnaziala Munteni 3 77 Primar
SAM Cosmesti 2 12 Primar
SAM Buciumeni 1 7 Primar
1 12 Secundar inferior -Lucrator in tricotaje -
confectii
Grupul Sc. T. Vladimirescu 1 9 Primar
TOTAL 42 632
Judetul Scoala Nr. programe Nr. participanti Tipul programului(

derulate cu profesionalizare
sau fara)
Tulcea Scoala nr.1 Macin 1 10 fara profesionalizare
Scoala Sarighiol 3 54 1 cu profesionalizare
de deal
Scoala Ceatalchioi 1 14 cu profesionalizare
Grupul Scolar 1 10
Isaccea cu profesionalizare
Scoala cu clasele 1 10
I-VIII Casimcea fara profesionalizare
TOTAL
Sursa ISJ
Tipul
Nr. programe Nr. programului( cu
Judetul Scoala profesionalizare
derulate participanti
sau fara)
Vrancea
TOTAL
Sursa ISJ
Alte programe de educatie a adultilor autorizate (ex. CISCO, etc.)

Nr.
Denumirea Nr.
programului participanti
derulate
Vrancea
Sursa ISJ, situatia la data de 1 martie 2008
316
Alte programe de educatie a adultilor autorizate (ex.

CISCO, etc.)
Nr.
Denumirea
Judetul Scoala programe Nr. participanti
programului
derulate
Tulcea
Denumirea Nr. programe

Judetul Scoala programului derulate Nr. participanti
GALATI Nu exista
Nr. Nr.
Judet Scoala Denumirea programului programe participanti
derulate
Constanta CCNA 1-4 IT
1.COLEGIUL TEHNIC TOMIS 1 20
Essentials II
2.GRUP SCOLAR INDUSTRIAL DE
CCNA1 CCNA2 CCNA3
ELECTROTEHNICA SI 4 60
CCNA4
TELECOMUNICATII
3. COLEGIUL ECONOMIC
cursuri de initiere informatica 1 35
MANGALIA
Str. OITUZ nr. 20 Mangalia, jud.
cursuri pentru obtinerea permisului ECDL 1 15
Constanta
4. Grupul Scolar Industrial „Ion
Banescu” Mangalia
5. Colegiul Tehnic Vasile Parvan
Constanta
6. Colegiul Tehnic Pontica
Constanta
7. Grup Scolar Carsium Harsova cursuri pentru obtinerea permisului ECDL 1 15
8.GRS Lazar Edeleanu Edeleanu
Navodari
8. Grup Scolar I.N Roman
Constanta
9. Colegiul Tehnic Tomis Constanta cursuri pentru obtinerea permisului ECDL 1 30
317
Nr.
Denumirea Nr.
derulate
Buzau Nu exista

Nr.
Denumirea Nr.
derulate
Grupul Scolar Training
Industrial formatori 1 2
" Anghel regionali
Braila
Saligny'Academie Certificare
Regionala CISCO instructori 1 28
TVET_SE7 Academii locale
B) OFERTA INVATAMANTULUI SUPERIOR DIN REGIUNE PENTRU

ANUL UNIVERSITAR 2008-2009 (datele sunt preluate din Planul
Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013)
Pentru anul universitar 2007-2008 si-au prezentat oferta pentru studii

de licenta un numar de 10 universitati (4 de stat si 6 particulare), care au
in total un numar de 44 de facultati. Principalele centre universitare din
regiune fiind la Constanta si Galati.42
Astfel, la Constanta functioneaza, in sectorul de stat, Universitatea
Ovidius (15 Facultati), Universitatea Maritima (2 Facultati), Academia
Navala Militara Mircea cel Batran (2 Facultati), cu specializari diverse
(vezi Anexa, Tabelul nr.2).
In Galati se afla UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” cu urmatoarele
facultati:
• Facultatea de Mecanica cu specializarile:
- Masini si echipamente termice
- Utilaje si instalatii de proces
- Masini si sisteme hidraulice si pneumatice
- Inginerie mecanica
- Tehnologia constructiilor de masini
- Utilajul si tehnologia sudarii
42
Vezi - Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, pag. 116
318
- Masini si sisteme de productie

- Roboti industriali
- Mecatronica
- Ingineria si protectia mediului in industrie
- Inginerie economica industriala
• Facultatea de Constructii Navale
• Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor
• Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor cu specializarile:
- Ingineria produselor alimentare (IPA)
- Controlul si expertizarea produselor alimentare (CEPA)
- Pescuit, acvacultura si industrializarea pestelui (PAIP)
- Inginerie si management in alimentatie publica si agroturism
(IMAPA)
- Biotehnologii pentru industria alimentara (BIA)
- Cadastru (C)
- Ecologie si protectia mediului (EPM)
• Facultatea de Medicina si Farmacie cu specializarile:
- Medicina
- Farmacie
- Asistenta medicala generala
• Facultatea de Stiinte cu specializarile:
- Matematica, Fizica, Chimie si Informatica.
• Facultatea de Litere, Istorie si Teologie, cu specializarile:
- Limba si literatura romana - limba si literatura engleza
- Limba si literatura romana - limba si literatura franceza
- Limba si literatura engleza - limba si literatura romana
- Limba si literatura franceza - limba si literatura romana
- Limba si literatura engleza - limba si literatura franceza
- Limba si literatura franceza - limba si literatura engleza
- Istorie
- Filosofie
- Istorie – Filosofie
- Istorie – Engleza
- Teologie – Litere
- Teologie – Engleza
• Facultatea de Educatie Fizica si Sport cu specializarile:

- Educatie fizica si sport
- Kinetoterapie
- Educatie fizica si management
• Facultatea de Stiinte Economice cu specializarile:

319
- Management
- Marketing
- Economie
- Administrarea afacerilor
- Economie si afaceri internationale
- Statistica si informatica economica
- Finante
- Contabilitate
- Geografie
• Facultatea de Drept cu specializarile:

- Administratie publica
- Drept
• Facultatea de Inginerie Electrica si Electronica cu specializarile:

- Telecomunicatii
- Electronica
- Actionari Electrice
- Actionari Electrice (in limba franceza)
- Electromecanica.
• Facultatea de Inginerie Mecanica Braila cu specializarile:

- Agricultura
- Inginerie economica in constructii
- Ingineria sistemelor biotehnice si ecologice
- Utilaje tehnologice pentru constructii
- Echipamente pentru procese industriale.
In judetele din regiune au fost infiintate dupa 1989 numeroase

facultati care apartin invatamantului privat.
In Galati functioneaza UNIVERSITATEA “DANUBIUS” Galati, avand 4
facultati:
• Facultatea de Drept – Specializare Drept
• Facultatea de Stiinte Economice cu specializarile:
– Finante si banci
– Administrarea afacerilor
– Contabilitate si informatica de gestiune
• Facultatea de Stiinte ale Comunicarii – Specializare Comunicare
sociala si relatii publice
• Facultatea de Relatii Internationale si Studii Europene –
Specializarea Relatii internationale si studii europene
320
In Braila functioneaza:
UNIVERSITATEA “CONSTANTIN BRANCOVEANU” Pitesti – Filiala
Braila avand 2 facultati:
• Facultatea de Management Marketing in Afaceri Economice care
are 1.160 studenti, cu specializarile:
- Management
- Contabilitate si informatica de gestiune
- Finante - banci
- Economie agroalimentara
• Facultatea Stiinte Administrative si ale Comunicarii care are 300
studenti, cu specializarile:
- Jurnalism
- Asistenta sociala
- Administratie publica
UNIVERSITATEA ECOLOGICA- Centrul de inscriere si educatie

universitara Braila
• Facultatea de Drept
• Facultatea de Ecologie
• Facultatea de Psihologie si Stiinte Cognitive
• Facultatea de Stiinte ale Comunicarii
• Facultatea de Management
In Constanta functioneaza:
Universitatea „ANDREI SAGUNA”
• Facultatea de Drept si Stiinte Administrative
• Facultatea de Stiintele Comunicarii si Stiinte Politice
• Facultatea de Psihologie
• Facultatea de Stiinte Economice
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”, avand 2 facultati:
• Facultatea de Drept si Administratie Publica, cu specializarile:
- Drept
- Administratie Publica
• Facultatea de Management Financiar – Contabil, cu specializarile:
- Contabilitate si informatica de gestiune
- Finante - banci
- Management
Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir
• Facultatea de Management Turistic si Comercial Constanta cu
specializarea:
- Management turistic si comercial
321
In Tulcea functioneaza Universitatea Ecologica Bucuresti,

Grupele de studiu Tulcea cu facultatile: Facultatea de Management,
Facultatea de Drept, Facultatea de Ecologie. Toate institutiile de
invatamant superior din regiune au relatii de colaborare cu universitati din
strainatate.
In Buzau functioneaza Universitatea „George Baritiu” cu
Facultatea Stiinte Economice si Universitatea „Spiru Haret” functionand
cu 12 specializari la Centrul Teritorial Buzau
Universitatilor de stat din Regiunea Sud-Est pentru invatamantul
universitar de licenta le-au fost repartizate in total 3209 locuri de la buget,
din care 30 locuri pentru rromi.
322
C) PRINCIPALELE CONSTATARI DIN ANALIZA EVOLUTIEI LA NIVELUL OCUPATIILOR (datele sunt preluate
din Anexele Planului Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013)
d) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul
profesional si tehnic liceal
``
STRUCTURA COMPARATIVA SOMAJ - LOCURI DE MUNCA RELEVANTE PENTRU ;COALA PROFESIONALA SI LICEU
TEHNOLOGIC
Sursa:
AJOFM
NOTA
:
1) Selectie din COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania - sursa: www.mmssf.ro/website/ro/COR.jsp). Criteriul de selectie utilizat: relevanta in raport cu
calficarile din nomenclatorul de pregatire prin invatamantul profesional si tehnic (IPT), pana la nivelul de detaliere din COR (grupa minora/grupa de
baza/ocupatie) minim necesar pentru departajerea in functie de domeniul de pregatire/profilul relevant.
2) Corespondenta cu nomenclatorul de calificare din IPT este orientativa, in limitele posibilitatii de asociere in plan ocupational a unor calificari din IPT in
raport cu grupele/ocupatiile respective din COR, pe fiecare din cele doua rute de pregatire. N.B.: de obicei o calificare permite practicarea unei game mai
largi de ocupatii.
3), 4) Datele privind somajul/locurile de munca vacante reprezinta suma intrarilor in somaj, repectiv suma locurilor de munca comunicate vacante la
AJOFM in anul respectiv
Relev
Argumente pentru tintele PRAI 2009

Grupa / ocupatia (denumire)
Tinte PRAI in valori absolute aprox.

anta
pentr Oferta
u SOMAJ3) LOCURI DE MUNCA vacante4) Ponderea locurilor de munca 2009/2010
Cod COR1)
TINTE PRAI 2008
TINTE PRAI 2009

IPT2) vacante
Jud.
Dome Total someri Absolventi someri LOCURI DE MUNCA vacante
niul
200 200 200 200 2007 200 20 20 20 20 20 20 200 200 200 200 200 200 20 20 20 20 20 20
Nr. locuri
de
prega 3 4 5 6 8 03 04 05 06 07 08 3 4 5 6 7 8 03 04 05 06 07 08
%
tire
200 200 200 200 2007 200 20 20 20 20 20 20 200 200 200 200 200 200 20 20 20 20 20 20
3 4 5 6 8 03 04 05 06 07 08 3 4 5 6 7 8 03 04 05 06 07 08
Total general 341 244 253 231 2726 188 42 32 37 21 20 17 278 305 276 288 321 253 10 10 10 10 10 10 10 100 164 10
91 09 52 91 1 63 84 72 91 13 03 55 09 49 24 26 92 16 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% % 64 0%
323
324
325
326
e) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul
postliceal
REGIUNEA SUD EST

STRUCTURA COMPARATIVA SOMAJ - LOCURI DE MUNCA - OCUPATII RELEVANTE PENTRU SCOALA POSTLICEALA
Sursa: AJOFM
NOTA:
1) Selectie din COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania - sursa: www.mmssf.ro/website/ro/COR.jsp). Criteriul de selectie utilizat: relevanta in raport cu calficarile din n
de pregatire prin invatamantul profesional si tehnic (IPT), pana la nivelul de detaliere din COR (grupa minora/grupa de baza/ocupatie) minim necesar pentru departajere
domeniul de pregatire/profilul relevant.
2) Corespondenta cu nomenclatorul de calificare din IPT este orientativa, in limitele posibilitatii de asociere in plan ocupational a unor calificari din IPT in raport cu grupe
respective din COR, pe fiecare din cele doua rute de pregatire. N.B.: de obicei o calificare permite practicarea unei game mai largi de ocupatii.
3), 4) Datele privind somajul/locurile de munca vacante reprezinta suma intrarilor in somaj, repectiv suma locurilor de munca comunicate vacante la AJOFM in anul resp
Jud. Cod Grupa / ocupatia Relevanta pentru IPT2) SOMAJ3)
COR1) (denumire)
Domeniul -grupe specializ. la Total someri Din care absolventi
sc.postliceala
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2003
Agricol si alimentar Total 226 282 212 252 155 245 97 170 178 155 64 157 6
Constructii, instalatii, 120 99 94 83 58 51 38 22 12 19 14 32 78
arhitectura si sistematizare
Total
Economic Total 457 232 310 477 466 265 37 20 37 32 57 44 1043
Electronica Total 117 247 268 225 162 113 56 172 177 189 99 67 58
Energetica Total 13 22 9 14 28 20 4 50 35 3 13 18 4
Industria lemnului Total 21 46 62 57 18 28 20 33 33 25 29 12 25
Mecanica Total 433 499 453 373 267 338 91 201 212 144 146 207 123
Mecatronica si informatica 297 355 276 255 144 174 41 134 82 82 57 115 136
Total
Prot. mediului Total 234 221 203 228 124 86 20 72 68 91 38 130 67
Sanatate si asistenta 1331 1219 805 984 815 672 175 489 261 164 100 148 550
pedagogica Total
Servicii Total 661 524 530 473 573 397 50 72 69 41 44 71 373
Textile - pielarie Total 8 7 23 43 47 67 3 4 14 30 34 50 2
Transporturi Total 296 235 175 147 100 93 28 10 35 28 5 2 112
Turism Total 25 34 33 20 25 0 4 5 17 4 327
11 2 7
Grand Total 4239 4022 3453 3631 2982 2549 664 1454 1230 1007 711 1055 2584
328
329
f) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul
superior
REGIUNEA SUD EST
STRUCTURA COMPARATIVA SOMAJ - LOCURI DE MUNCA / OCUPATII RELEVANTE PENTRU INVATAMANTUL

SUPERIOR
Sursa: AJOFM
NOTA:
1) Selectie din COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania - sursa: www.mmssf.ro/website/ro/COR.jsp).
2), 3) Datele privind somajul/locurile de munca vacante reprezinta suma intrarilor in somaj, repectiv suma locurilor de munca comunicate vacante la AJOFM in anul respectiv
SOMAJ2)
LOCURI DE MUNCA vacante3)
Total Din care absolventi
Cod Inv.
Jud
COR Grupa / ocupatia (denumire) sup
. 1) . 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200
3 4 5 6 7 8 3 4 5 6 7 8 3 4 5 6 7 8
200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200
3 4 5 6 7 8 3 4 5 6 7 8 3 4 5 6 7 8
Specialisti in informatica Total 66 40 62 56 35 19 32 18 26 10 10 4 125 69 100 102 87 79
Alti specialisti in invatamant Total 2 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 5 0 0 2 2 2
Juristi Total 223 117 121 101 127 78 129 79 70 36 50 54 112 67 91 93 120 110
Scriitori si artisti creatori, interpreti si asimilati Total 46 30 47 46 66 38 17 9 24 19 22 20 51 68 35 40 60 61
Cercetatori si asistenti de cercetare in stiinte fizice si chimice Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cercetatori si asistenti de cercetare in matematica si statistica Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cercetatori, ingineri de cercetare si asistenti de cercetare in stiinte 24 13 23 16 12 12 9 3 10 2 0 4 15 10 13 27 7 7
tehnice Total
Cercetatori, ingineri de cercetare si asistenti de cercetare in domeniile 11 5 5 0 3 2 4 2 1 0 3 0 0 1 2 5 1 6
textile, pielarie, industrie alimentara Total
Cercetatori, ingineri de cercetare si asistenti de cercetare in domeniul 2 2 0 3 3 5 0 1 0 0 1 4 3 1 5 2 3 1

lemnului si materialelor oxidice Total
Cercetatori, ingineri de cercetare si asistenti de cercetare in stiintele 36 18 25 33 22 13 3 2 5 5 6 8 5 16 15 23 11 17
vietii Total
Cercetatori si asistenti de cercetare in medicina Total 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2 0 0 0 0
330
Cercetatori si asistenti de cercetare in stiinte economice, sociale si 8 4 2 7 5 2 2 1 0 1 1 2 4 2 4 10 6 1

umanistice Total
Fizicieni si astronomi Total 3 2 7 5 2 5 0 0 5 5 0 2 1 1 0 2 2 0
Meteorologi Total 0 0 0 0 0 5 0 0 0 0 0 5 1 0 0 0 0 0
Chimisti Total 22 23 20 20 8 18 6 8 10 6 5 9 5 18 17 21 11 6
Geologi, geofizicieni Total 7 4 4 8 5 5 1 0 3 0 1 1 5 5 2 8 5 5
Matematicieni si asimilati Total 1 0 0 2 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 2 0 4
Specialisti statisticieni Total 3 4 3 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 4 5 0 1 1
Arhitecti in urbanistica si amenajarea teritoriului Total 4 3 3 3 2 2 1 1 2 2 0 0 6 5 4 11 6 11
Ingineri constructori Total 13 12 11 10 68 38 8 6 16 14 11 9 20 27 31 27 20 15
2 3 0 2 5 1 7 9 5 5
Ingineri energeticieni si electricieni Total 30 31 31 32 17 21 9 4 12 21 5 5 18 87 87 61 33 69
Ingineri electronisti in transporturi, posta si telecomunicatii Total 15 16 13 13 89 72 40 74 55 44 22 29 91 11 17 16 15 10
8 7 8 7 3 7 2 1 5
Ingineri mecanici Total 59 46 38 44 32 23 13 11 97 82 37 30 47 38 46 50 40 22
0 2 0 5 3 4 7 8 7 7 5 0 1 6
Ingineri petrolisti, petrochimisti si in chimia industriala Total 24 22 25 59 42 30 7 6 4 29 13 9 11 18 15 46 97 32
Ingineri minieri si metalurgisti Total 11 11 76 69 59 52 28 28 19 29 3 2 55 34 40 38 29 27
7 5
Ingineri geodezi, cartografi si topografi Total 6 5 5 6 14 3 2 4 1 4 8 2 7 9 9 16 19 3
Arhitecti, ingineri si asimilati neclasificati in grupele de baza 0 3 0 0 2 0 0 1 0 0 0 0 1 4 5 0 7 1
anterioare Total
Ingineri in industria textila si pielarie Total 24 18 17 19 27 15 4 0 0 3 3 1 31 40 40 57 8 13
Ingineri in industria alimentara Total 15 13 11 81 63 59 67 66 62 42 21 25 70 65 75 67 34 32
3 4 2
Ingineri in industria lemnului Total 5 21 18 4 12 10 2 2 3 0 0 1 14 23 20 4 9 3
Ingineri in industria sticlei, ceramicii si materialelor de constructii 7 5 6 6 3 5 0 1 0 2 0 0 3 4 9 6 1 9
(materiale oxidice) Total
Ingineri in industria celulozei si hartiei Total 2 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2 0 0 1 0
Ingineri agronomi, zootehnisti si silvici Total 68 46 46 28 27 18 12 5 4 8 5 6 41 59 35 32 36 29
Medici medicina generala Total 21 73 49 74 52 79 7 67 39 68 54 108 16 14 42 43 33 37
Medici stomatologi Total 1 12 18 15 11 22 1 8 9 6 11 25 3 5 10 22 18 8
Medici veterinari Total 19 12 13 19 11 14 8 5 7 14 2 9 14 5 13 17 21 9
Farmacisti Total 18 13 12 10 4 2 9 4 4 4 2 2 23 23 27 20 8 12
Medici si asimilati, neclasificati in grupele de baza anterioare Total 59 37 31 45 22 38 34 21 19 13 6 14 15 23 20 39 36 18
Profesori universitari, conferentiari, lectori, asistenti si asimilati 2 0 0 0 0 2 1 0 0 0 0 0 11 1 1 0 0 0
ocupati in invatamantul superior Total
Profesori in invatamantul liceal, postliceal, profesional si de maistri 20 13 14 13 10 98 69 86 97 12 92 78 7 20 6 5 8 14

Total 3 1 5 8 4 1
331
Profesori in invatamantul gimnazial Total 43 22 18 18 13 15 69 47 49 72 36 57 25 93 67 23 51 60

2 9 1 8 7 5
Profesori in invatamantul primar Total 13 56 44 26 44 28 5 13 13 4 1 1 3 25 8 2 6 0
3
Profesori in invatamantul prescolar Total 18 12 5 6 1 10 2 1 0 2 0 1 1 2 0 1 1 0
Profesori specializati pentru recuperarea si educarea persoanelor cu 2 1 0 2 3 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1
handicap Total
Specialisti in sistemul financiar Total 34 52 37 38 41 27 1 8 2 4 7 5 142 96 63 110 117 138
Specialisti in domeniul bancar Total 0 0 0 59 51 91 0 0 0 35 36 106 0 0 0 25 32 52
Specialisti in domeniul asigurarilor Total 0 0 0 5 6 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 11 44 67
Specialisti cu functii administrative si comerciale, neclasificati in 12 35 61 42 24 15 7 9 14 5 1 7 12 58 78 73 52 40
grupele de baza anterioare Total
Economisti (exclusiv specialisti statisticieni si cei din sistemul 53 54 47 43 22 29 27 30 26 20 15 20 43 42 48 43 37 27

financiar-bancar) Total 2 0 3 3 9 1 7 6 4 1 7 8 7 8 3 5 9 3
Sociologi, antropologi, geografi si asimilati Total 10 20 16 24 2 28 9 17 15 21 4 28 3 1 0 3 2 2
Filozofi, istorici si specialisti in stiinte politice Total 2 7 5 14 8 3 0 6 4 11 4 4 0 0 0 1 0 0
Lingvisti, traducatori si interpreti Total 33 13 30 25 8 14 17 4 19 10 7 15 19 14 22 18 16 9
Psihologi Total 5 23 17 32 13 38 3 15 12 18 17 44 13 17 9 21 19 15
Specialisti in activitatea sociala Total 41 3 4 16 5 14 7 1 0 0 6 11 1 5 1 11 15 11
Specialisti in administratia publica Total 17 34 67 46 82 98 7 18 38 14 24 78 32 116 61 156 233 132
Cercetatori si asistenti de cercetare in informatica Total 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 1 0 0
Cercetatori si asistenti de cercetare in domeniul financiar bancar Total 1 1 3 0 1 1 0 0 3 0 0 0 1 0 0 1 0 0
Cercetatori si asistenti de cercetare in domeniul stiintelor juridice 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total
Grand Total 337 272 249 254 189 183 105 107 103 987 695 103 214 233 250 265 244 191
6 3 7 7 6 6 3 5 7 4 4 2 0 4 4 3
332
Anexa 2 - Cap V - INCLUZIUNE SOCIALA
In conformitate cu actele normative precizate mai sus, in anul 2007, structura programelor nationale de
sanatate a fost urmatoarea:
• Programul national de profilaxie;
• Programul national de sanatate mintala;
• Programul national de diabet si alte boli de nutritie;
• Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule;
• Programul national de tratament in strainatate;
• Programul national de asistenta comunitara si actiuni pentru sanatate;
• Programul national al rezervei Ministerului Sanatatii Publice;
• Programul national privind evaluarea starii de sanatate a populatiei in asistenta medicala primara.
Programele nationale de sanatate au fost elaborate si derulate in mod distinct sau in comun de catre Ministerul
Sanatatii Publice si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
Resursele financiare pentru finantarea programelor nationale de sanatate au provent de la bugetul de stat, din
veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice si din transferurile din bugetul Ministerului Sanatatii Publice catre
bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
333
Grafic nr. 56. Harta institutiilor de protectie sociala a persoanelor adulte cu handicap – 30 iunie 2009
334
Grafic nr. 57. Harta unitatilor protejate autorizate la 30 iunie 2009
335
Tabel.nr. 81 - Numar persoane cu handicap aflate in evidenta AJOFM

BR BZ GL VN TL CTA
Nr. pers Nr pers Nr pers Nr pers Nr pers Nr pers

2006 19 10 280 14 108 10 113 35 20 5 73 3
2007 43 18 48 21 130 31 88 58 24 18 54 8
2008 48 35 1 39 106 36 66 39 48 20 46 9
2009 48 18 10 10 167 22 46 18 44 3 78 12
336
Tabel nr. 82 – Clasificarea judetelor dupa numarul persoanelor cu handicap la 30.06.2009
TOTAL TOTAL
HANDICAP DIN JUDET IN TOTAL

POPULATIA REGIUNEA SUD EST
TOTAL GENERAL ROMANIA

PONDEREA PERSOANELOR CU
PONDEREA PERSOANELOR CU
NEINSTITUTIONALIZATI INSTITUTIONALIZATI
RANGUL PERSOANELOR CU
RANGUL PERSOANELOR CU
PERSOANE CU HANDICAP
PERSOANE CU HANDICAP
POPULATIE JUDET
POPULATIE JUDET
Categorie virsta
Grad handicap
ROMANIA
ROMANIA
Nr.
JUDETUL
Crt.
COPII ADULTI TOTAL COPII ADULTI TOTAL COPII ADULTI GENERAL
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 (14) 17 (15)
9 BRAILA I+II+III+IV C+A 886 8.832 9.718 0 134 134 886 8.966 9.852 361.414 1,50% 2,73% 33 28
11 BUZAU I+II+III+IV C+A 1.365 11.812 13.177 0 130 130 1.365 11.942 13.307 483.988 2,03% 2,75% 22 26
15 CONSTANTA I+II+III+IV C+A 1.479 13.179 14.658 0 607 607 1.479 13.786 15.265 721.896 2,33% 2,11% 18 39
19 GALATI I+II+III+IV C+A 1.180 9.294 10.474 0 42 42 1.180 9.336 10.516 611.040 1,60% 1,72% 30 41
39 TULCEA I+II+III+IV C+A 475 8.751 9.226 0 474 474 475 9.225 9.700 248.367 1,48% 3,91% 35 9
42 VRANCEA I+II+III+IV C+A 1.168 21.923 23.091 0 384 384 1.168 22.307 23.475 391.641 3,58% 5,99% 5 1
2.818.34
43 TOTAL GENERAL I+II+III+IV C+A 6.553 73.791 80.344 0 1.771 1.771 6.553 75.562 82.115 6 100,00% 3,05% Romania Judete
Sursa: INS 2009 C: COPII; A: ADULTI; PH: PERSOANE CU HANDICAP
I GRAV
II ACCENTUAT
III MEDIU
IV USOR
337
GRAD
L
BUZAU BRAILA
JU
TU
DE
1 HANDICAP
662 483 2 GRAV (I)

3 ACCENTU
280 206
AT (II)
423 197 4 MEDIU (III)
COPII
0 0 5 USOR (IV)
NALIZATI
6
NEINSTITUTIO
1.365 886 TOTAL
3.607 3.011 7 GRAV (I)

8 ACCENTU
7.501 4.975
AT (II)
692 701 9 MEDIU (III)
10
ADULTI
12 145 USOR (IV)
NALIZATI
11
NEINSTITUTIO
11.812 8.832 TOTAL
LA 30 IUNIE 2009
4.269 3.494 12 GRAV (I)

GRADE DE HANDICAP
13 ACCENTU
7.781 5.181
AT (II)
1.115 898 14 MEDIU (III)
TOTAL
12 145 15 USOR (IV)

NALIZATI
NUMARUL PERSOANELOR CU HANDICAP, PE
16
NEINSTITUTIO
13.177 9.718 TOTAL
0 0 17 GRAV (I)
18 ACCENTU
0 0
AT (II)
0 0 19 MEDIU (III)
COPII
20
ALIZATI
0 0 USOR (IV)
INSTITUTION
0 0 21 TOTAL
27 73 22 GRAV (I)
23 ACCENTU
28 59
AT (II)
75 0 24 MEDIU (III)
25
ADULTI
ALIZATI
0 2 USOR (IV)
Tabel nr 83
INSTITUTION
130 134 26 TOTAL

LA 30 IUNIE 2009
27 73 27 GRAV (I)
ACCENTU
PE GRADE DE HANDICAP
28 59 28
AT (II)
75 0 29 MEDIU (III)
TOTAL
30
ALIZATI
0 2 USOR (IV)
NUMARUL PERSOANELOR CU HANDICAP,
INSTITUTION
130 134 31 TOTAL
662 483 32 GRAV (I)

33 ACCENTU
280 206
AT (II)
423 197 34 MEDIU (III)
35
ALIZATI
0 0 USOR (IV)
NALIZATI SI
INSTITUTION
TOTAL COPII
36
NEINSTITUTIO
1.365 886 TOTAL
3.634 3.084 37 GRAV (I)

38 ACCENTU
7.529 5.034
AT (II)
767 701 39 MEDIU (III)
TOTAL
40
ADULTI
ALIZATI
12 147 USOR (IV)

NALIZATI SI
INSTITUTION
41
NEINSTITUTIO
11.942 8.966 TOTAL

LA 30 IUNIE 2009
4.296 3.567 42 GRAV (I)

GRADE DE HANDICAP
43 ACCENTU
7.809 5.240
AT (II)
1.190 898 44 MEDIU (III)
TOTAL
45
ALIZATI
12 147 USOR (IV)

NALIZATI SI
NUMARUL PERSOANELOR CU HANDICAP, PE
INSTITUTION
46
338
NEINSTITUTIO
13.307 9.852 TOTAL

CONSTAN
VRANCEA TULCEA GALATI
TA
480 257 691 1.129

348 139 206 224
338 79 282 126

2 0 1 0
1.168 475 1.180 1.479
5.168 2.236 2.984 3.599
14.189 5.152 4.769 8.084
2.564 1.269 1.538 1.496
2 94 3 0
21.923 8.751 9.294 13.179
5.648 2.493 3.675 4.728
14.537 5.291 4.975 8.308
2.902 1.348 1.820 1.622
4 94 4 0
23.091 9.226 10.474 14.658
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
157 158 40 332
170 296 2 254
57 20 0 2
0 0 0 19
384 474 42 607
157 158 40 332
170 296 2 254
57 20 0 2
0 0 0 19
384 474 42 607
480 257 691 1.129

348 139 206 224
338 79 282 126
2 0 1 0
1.168 475 1.180 1.479
5.325 2.394 3.024 3.931

14.359 5.448 4.771 8.338
2.621 1.289 1.538 1.498
2 94 3 19
22.307 9.225 9.336 13.786
5.805 2.651 3.715 5.060
14.707 5.587 4.977 8.562
2.959 1.368 1.820 1.624
4 94 4 19
339
23.475 9.700 10.516 15.265

Tabel nr 84
Nr.
JUDETUL CATEGORIA FIZIC SOMATIC AUDITIV VIZUAL MENTAL PSIHIC ASOCIAT HIV / SIDA BOLI RARE SURDO-CECITATE SOCIAL TOTAL
crt.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
TOTAL
1 BRAILA NEINSTITUTIONALIZATI, 2.435 1.355 203 2.251 2.441 398 548 79 8 0 9.718
din care:
NEINSTITUTIONALIZATI
1 BRAILA 104 78 13 41 335 2 310 3 0 0 886
COPII
1 BRAILA 2.331 1.277 190 2.210 2.106 396 238 76 8 0 8.832
ADULTI
TOTAL
1 BRAILA INSTITUTIONALIZATI, 2 2 2 7 88 30 0 1 0 0 2 134
din care:
INSTITUTIONALIZATI
1 BRAILA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
COPII
INSTITUTIONALIZATI
1 BRAILA 2 2 2 7 88 30 0 1 0 0 2 134
ADULTI
1 BRAILA TOTAL JUDET, din care: 2.437 1.357 205 2.258 2.529 428 548 80 8 0 2 9.852
1 BRAILA COPII 104 78 13 41 335 2 310 3 0 0 0 886
1 BRAILA ADULTI 2.333 1.279 192 2.217 2.194 426 238 77 8 0 2 8.966
TOTAL
2 BUZAU NEINSTITUTIONALIZATI, 2.514 1.917 426 3.333 1.832 1.627 1.469 52 7 0 13.177
din care:
2 BUZAU 209 229 37 94 379 12 397 2 6 0 1.365
COPII
2 BUZAU 2.305 1.688 389 3.239 1.453 1.615 1.072 50 1 0 11.812
ADULTI
TOTAL
2 BUZAU INSTITUTIONALIZATI, 4 0 0 3 104 10 8 0 1 0 0 130
din care:
INSTITUTIONALIZATI
2 BUZAU 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
COPII
INSTITUTIONALIZATI
2 BUZAU 4 0 0 3 104 10 8 0 1 0 0 130
ADULTI
2 BUZAU TOTAL JUDET, din care: 2.518 1.917 426 3.336 1.936 1.637 1.477 52 8 0 0 13.307
2 BUZAU COPII 209 229 37 94 379 12 397 2 6 0 0 1.365
340
2 BUZAU ADULTI 2.309 1.688 389 3.242 1.557 1.625 1.080 50 2 0 0 11.942
TOTAL
3 CONSTANTA NEINSTITUTIONALIZATI, 2.325 3.413 668 1.865 2.281 2.386 903 560 253 4 14.658
din care:
3 CONSTANTA 67 239 32 51 483 438 146 17 4 2 1.479
COPII
3 CONSTANTA 2.258 3.174 636 1.814 1.798 1.948 757 543 249 2 13.179
ADULTI
TOTAL
3 CONSTANTA INSTITUTIONALIZATI, 15 13 0 4 298 124 38 2 0 0 113 607
din care:
INSTITUTIONALIZATI
3 CONSTANTA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
COPII
INSTITUTIONALIZATI
3 CONSTANTA 15 13 0 4 298 124 38 2 0 0 113 607
ADULTI
3 CONSTANTA TOTAL JUDET, din care: 2.340 3.426 668 1.869 2.579 2.510 941 562 253 4 113 15.265
3 CONSTANTA COPII 67 239 32 51 483 438 146 17 4 2 0 1.479
3 CONSTANTA ADULTI 2.273 3.187 636 1.818 2.096 2.072 795 545 249 2 113 13.786
TOTAL
4 GALATI NEINSTITUTIONALIZATI, 3.157 1.826 111 1.570 1.830 509 827 232 2 410 10.474
din care:
4 GALATI 371 193 41 108 323 117 6 21 0 0 1.180
COPII
4 GALATI 2.786 1.633 70 1.462 1.507 392 821 211 2 410 9.294
ADULTI
TOTAL
4 GALATI INSTITUTIONALIZATI, 0 0 0 0 0 0 41 1 0 0 0 42
din care:
INSTITUTIONALIZATI
4 GALATI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
COPII
INSTITUTIONALIZATI
4 GALATI 0 0 0 0 0 0 41 1 0 0 0 42
ADULTI
4 GALATI TOTAL JUDET, din care: 3.157 1.826 111 1.570 1.830 509 868 233 2 410 0 10.516
4 GALATI COPII 371 193 41 108 323 117 6 21 0 0 0 1.180
4 GALATI ADULTI 2.786 1.633 70 1.462 1.507 392 862 212 2 410 0 9.336
TOTAL
5 TULCEA NEINSTITUTIONALIZATI, 1.461 2.011 201 2.236 1.244 947 1.076 9 40 1 9.226
din care:
5 TULCEA 24 173 21 24 108 51 33 0 40 1 475
COPII
5 TULCEA 1.437 1.838 180 2.212 1.136 896 1.043 9 0 0 8.751
ADULTI
TOTAL
5 TULCEA INSTITUTIONALIZATI, 54 5 0 8 152 195 43 0 0 0 17 474
din care:
341
INSTITUTIONALIZATI
5 TULCEA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
COPII
INSTITUTIONALIZATI
5 TULCEA 54 5 0 8 152 195 43 0 0 0 17 474
ADULTI
5 TULCEA TOTAL JUDET, din care: 1.515 2.016 201 2.244 1.396 1.142 1.119 9 40 1 17 9.700
5 TULCEA COPII 24 173 21 24 108 51 33 0 40 1 0 475
5 TULCEA ADULTI 1.491 1.843 180 2.220 1.288 1.091 1.086 9 0 0 17 9.225
TOTAL
6 VRANCEA NEINSTITUTIONALIZATI, 6.799 4.712 393 2.671 2.295 2.497 3.578 113 29 4 23.091
din care:
6 VRANCEA 40 265 9 82 236 109 423 4 0 0 1.168
COPII
6 VRANCEA 6.759 4.447 384 2.589 2.059 2.388 3.155 109 29 4 21.923
ADULTI
TOTAL
6 VRANCEA INSTITUTIONALIZATI, 16 9 12 7 255 66 8 6 0 0 5 384
din care:
INSTITUTIONALIZATI
6 VRANCEA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
COPII
INSTITUTIONALIZATI
6 VRANCEA 16 9 12 7 255 66 8 6 0 0 5 384
ADULTI
6 VRANCEA TOTAL JUDET, din care: 6.815 4.721 405 2.678 2.550 2.563 3.586 119 29 4 5 23.475
6 VRANCEA COPII 40 265 9 82 236 109 423 4 0 0 0 1.168
6 VRANCEA ADULTI 6.775 4.456 396 2.596 2.314 2.454 3.163 115 29 4 5 22.307
SURSA: DIRECTIILE GENERALE DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI
342
Tabel nr 85
NUMARUL PERSOANELOR CU HANDICAP ANGAJATE IN MUNCA, PE JUDETE, LA 30 IUNIE 2009

TOTAL,
HIV / BOLI
JUDETUL din FIZIC SOMATIC AUDITIV VIZUAL MENTAL PSIHIC ASOCIAT SURDOCECITATE
SIDA RARE
care:
BRAILA 320 84 114 38 45 24 7 5 3 0 0
BUZAU 340 94 115 48 39 2 18 23 1 0 0
CONSTANTA 577 158 165 88 96 10 28 20 8 4 0
GALATI 375 116 87 9 50 7 3 15 7 0 81
TULCEA 525 87 227 42 114 5 23 25 2 0 0
VRANCEA 715 202 260 48 60 4 22 115 0 3 1
TOTA
2.852 741 968 273 404 52 101 203 21 7 82
GENERAL
343
Tabel nr.86
PERSOANE CU HANDICAP PE REGIUNI DE DEZVOLTARE, JUDETE, COPII SI ADULTI

NEINSTITUTIONALIZATI SI INSTITUTIONALIZATI LA 30.06.2009
TOTAL TOTAL TOTAL PONDEREA RANGUL
PONDEREA
ZONA GEOGRAFICA
NEINSTITUTION INSTITUTIONA GENERAL PERSOANEL PERSOANEL RANGUL

PERSOANEL
Categorie virsta
Grad handicap
ALIZATI LIZATI ROMANIA OR CU OR CU PERSOANE
POPULATIA
OR CU
JUDETUL /
ROMANIEI
HANDICAP HANDICAP LOR CU
Nr. Crt.
HANDICAP
DIN JUDET DIN JUDET HANDICAP
GENERAL
DIN JUDET
ADULTI
ADULTI
ADULTI
TOTAL
TOTAL
COPII IN TOTAL IN TOTAL DIN JUDET
COPII
COPII
IN TOTAL
PERSOANE PERSOANE IN TOTAL
POPULATIE
CU CU POPULATIE
JUDET/REGI
HANDICAP HANDICAP JUDET
UNE
ROMANIA ROMANIA
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 (14) 17 (15)
SUD- 6.5 73.7 80.3 1.77 1.77 6.5 75.5 82.1 2.818.
0 12,52% 2,91%
EST 53 91 44 1 1 53 62 15 346
I+II+II C+ 8.83 9.71 88 8.96 9.85 361.4

1 BRAILA 886 0 134 134 1,50% 2,73% 33 28
I+IV A 2 8 6 6 2 14
I+II+II C+ 1.3 11.8 13.1 1.3 11.9 13.3 483.9
2 BUZAU 0 130 130 2,03% 2,75% 22 26
I+IV A 65 12 77 65 42 07 88
CONST I+II+II C+ 1.4 13.1 14.6 1.4 13.7 15.2 721.8
3 0 607 607 2,33% 2,11% 18 39
ANTA I+IV A 79 79 58 79 86 65 96
I+II+II C+ 1.1 9.29 10.4 1.1 9.33 10.5 611.0
4 GALATI 0 42 42 1,60% 1,72% 30 41
I+IV A 80 4 74 80 6 16 40
TULCE I+II+II C+ 8.75 9.22 47 9.22 9.70 248.3
5 475 0 474 474 1,48% 3,91% 35 9
A I+IV A 1 6 5 5 0 67
VRANC I+II+II C+ 1.1 21.9 23.0 1.1 22.3 23.4 391.6
6 0 384 384 3,58% 5,99% 5 1
EA I+IV A 68 23 91 68 07 75 41
344
Tabel nr.87
PERSOANE CU HANDICAP PE REGIUNI DE DEZVOLTARE, JUDETE, COPII SI ADULTI NEINSTITUTIONALIZATI SI
INSTITUTIONALIZATI LA 30.06.2009
TOTAL TOTAL PONDERE

TOTAL GENERAL RANGUL
NEINSTITUTIONALI INSTITUTIONALIZA A PONDEREA
ROMANIA PERSOANE RANGUL
ZATI TI PERSOANE PERSOANE
LOR CU PERSOANE
JUDETUL LOR CU LOR CU
POPULA HANDICAP LOR CU
/ Grad Categ HANDICAP HANDICAP
TIA DIN JUDET HANDICAP
ZONA handi orie DIN JUDET DIN JUDET
ROMANI IN TOTAL DIN JUDET
GEOGRA cap virsta CO ADU TOT CO ADU TOT CO ADU GENER IN TOTAL IN TOTAL
EI PERSOANE IN TOTAL
FICA PII LTI AL PII LTI AL PII LTI AL PERSOANE POPULATIE
CU POPULATI
CU JUDET/REG
HANDICAP E JUDET
HANDICAP IUNE
ROMANIA
ROMANIA
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 (14) 17 (15)
6.55 73.79 80.3 1.77 6.55 75.56 2.818.34
SUD-EST 0 1.771 82.115 12,52% 2,91%
3 1 44 1 3 2 6
I+II+III 9.71
BRAILA C+A 886 8.832 0 134 134 886 8.966 9.852 361.414 1,50% 2,73% 33 28
+IV 8
I+II+III 1.36 11.81 13.1 1.36 11.94
BUZAU C+A 0 130 130 13.307 483.988 2,03% 2,75% 22 26
+IV 5 2 77 5 2
CONSTAN I+II+III 1.47 13.17 14.6 1.47 13.78
C+A 0 607 607 15.265 721.896 2,33% 2,11% 18 39
TA +IV 9 9 58 9 6
I+II+III 1.18 10.4 1.18
GALATI C+A 9.294 0 42 42 9.336 10.516 611.040 1,60% 1,72% 30 41
+IV 0 74 0
I+II+III 9.22
TULCEA C+A 475 8.751 0 474 474 475 9.225 9.700 248.367 1,48% 3,91% 35 9
+IV 6
VRANCE I+II+III 1.16 21.92 23.0 1.16 22.30
C+A 0 384 384 23.475 391.641 3,58% 5,99% 5 1
A +IV 8 3 91 8 7
345
Tabel nr.88
TOTAL CENTRE 357

REZIDENTIALE SI NEREZIDENTIALE - DE ZI, PUBLICE, AFLATE IN SUBORDINEA din total, PE GRUPE DE VIRSTA, IN TOTAL
DGASPC
10-14 ani
15-17 ani
18-19 ani
20-24 ani
25-29 ani
30-34 ani
35-39 ani
40-44 ani
45-49 ani
50-54 ani
55-59 ani
60-64 ani
65-69 ani
70-74 ani
75-79 ani
80-84 ani
CENTRU
CENTRE
85 ani si
TOTAL
0-4 ani
5-9 ani
(adult)
(copil)
initiale
peste
NR.
TIP
JUDETUL LOCALITATEA
19.108
2.410
2.002
1.769
1.424
1.176
1.382
1.361
1.142
1.177
1.216
1.057
357
323
951
854
686
23
37
35
83
ANPH TOTAL JUDETE
BRAILA TOTAL JUDET 6 0 0 0 0 17 59 25 15 7 3 3 3 4 6 2 2 5 6 5 162

BRAILA BARAGANU CIA 0 0 0 0 6 34 8 8 3 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 62
BRAILA BRAILA CIA 0 0 0 0 7 13 2 2 1 2 2 2 3 6 2 2 5 6 5 60
BRAILA BRAILA CZ 0 0 0 0 0 2 3 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8
BRAILA BRAILA (ELPIDA) CZ 0 0 0 0 3 2 10 4 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20
BRAILA MOVILA MIRESII LP 0 0 0 0 1 2 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6
BRAILA MAXINENI LP 0 0 0 0 0 6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6
BUZAU TOTAL JUDET 5 0 0 0 0 0 25 61 26 3 2 0 1 1 3 1 2 4 0 1 130
BUZAU RM.SARAT CITO 0 0 0 0 0 20 50 18 2 2 0 1 1 3 1 2 4 0 1 105
BUZAU BUZAU CRSP 0 0 0 0 0 5 4 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10
BUZAU RM. SARAT "LP 1" LP 0 0 0 0 0 0 0 3 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4
346
CONSTANTA TOTAL JUDET 10 0 0 0 0 5 86 71 56 37 34 39 58 37 35 46 31 32 26 14 607

CONSTANTA POARTA ALBA CIA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 4 9 5 21 14 22 15 9 100
CONSTANTA TECHIRGHIOL CPRRPH 0 0 0 0 1 13 46 25 4 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 93
CONSTANTA NAVODARI CRRN 0 0 0 0 2 47 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 50
CONSTANTA TECHIRGHIOL CRRN 0 0 0 0 2 15 12 24 27 28 32 40 23 25 13 11 5 5 3 265
LAZU 1 com. AGIGEA

CONSTANTA LP 0 0 0 0 0 2 4 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8
(COMPLEX LOCUINTE PROTEJATE - 2LP)
LAZU 2 com. AGIGEA

CONSTANTA LP 0 0 0 0 0 4 3 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8
(COMPLEX LOCUINTE PROTEJATE - 2LP)
CONSTANTA TECHIRGHIOL 1 - (2 LP) LP 0 0 0 0 0 0 2 3 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8

CONSTANTA TECHIRGHIOL 2 - (2 LP) LP 0 0 0 0 0 5 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8
CONSTANTA NEGRU VODA CIA 0 0 0 0 0 0 1 0 2 4 3 9 5 5 11 6 5 6 2 59
CONSTANTA NEGRU VODA - CASA AURELIA LP 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 2 4 0 0 0 0 0 0 0 8
GALATI TOTAL JUDET 2 0 0 0 0 2 38 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 42
GALATI GALATI CRRPH 0 0 0 0 1 31 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 34
GALATI GALATI LP 0 0 0 0 1 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8
TULCEA TOTAL JUDET 7 0 0 0 0 11 73 49 50 42 38 44 37 44 25 28 27 14 5 3 490
TULCEA BABADAG CIA 0 0 0 0 0 6 3 9 8 6 7 15 20 13 23 21 12 3 3 149
TULCEA BABADAG "DUMBRAVA" in reparatie RK CIA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
TULCEA BABADAG CRRN 0 0 0 0 4 10 14 12 19 20 25 21 14 12 4 3 1 1 0 160
TULCEA HORIA CRRN 0 0 0 0 7 8 19 10 5 2 1 0 2 0 0 1 0 0 0 55
TULCEA ZEBIL 1 CRRN 0 0 0 0 0 31 5 11 5 4 4 0 0 0 0 0 0 0 0 60
TULCEA ZEBIL 2 CRRN 0 0 0 0 0 18 8 8 4 2 5 1 1 0 1 1 0 1 0 50
TULCEA BABADAG CSRNTA 0 0 0 0 0 0 0 0 1 4 2 0 7 0 0 1 1 0 0 16
VRANCEA TOTAL JUDET 12 0 0 0 0 11 48 14 74 83 40 34 21 16 8 11 7 7 13 3 390
VRANCEA MAICANESTI CIA 0 0 0 0 0 0 0 1 4 3 1 5 4 3 10 5 7 11 3 57
VRANCEA ODOBESTI CIA 0 0 0 0 0 1 1 6 9 1 17 5 6 4 0 0 0 0 0 50
VRANCEA ODOBESTI CITO 0 0 0 0 0 2 5 32 39 24 11 9 3 0 0 0 0 0 0 125
VRANCEA JARISTEA CRRN 0 0 0 0 0 2 3 9 6 1 3 0 0 0 0 0 0 0 0 24
VRANCEA COTESTI CRRN 0 0 0 0 6 17 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 24
VRANCEA MAICANESTI CRRN 0 0 0 0 5 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 14
VRANCEA ODOBESTI CRRPH 0 0 0 0 0 2 3 19 17 8 0 0 1 0 0 0 0 0 0 50
VRANCEA MAICANESTI CRSP 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 2 0 5
347
VRANCEA ODOBESTI CSRNTA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 2 1 1 0 0 0 0 6

VRANCEA ODOBESTI "CASA ANCA" LP 0 0 0 0 0 0 1 2 4 1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 10
VRANCEA ODOBESTI "CASA CLARA" LP 0 0 0 0 0 0 0 4 4 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10
VRANCEA GOLESTI - SF. MARIA LP 0 0 0 0 0 14 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 15
348
Tabel nr.121 - Evolutia principalilor indicatori economico-sociali
in regiunea SUD – EST

Total
regiune
2005
Cresterea reala a PIB -1,8 -4,3 -8,3 6,0 -5,6 -6,0 -6,0
PIB / Locuitor - euro 3185 2696 2504 4816 2873 2751 2309
Populatia ocupata civila la sfarsitul anului 0,6 3,5 -0,8 0,7 -0,1 1,0 0,6
Numarul mediu de salariati 0,9 5,4 -2,7 -1,4 1,8 4,8 3,5
Rata somajului inregistrat - % 6,4 6,8 7,4 5,6 8,3 6,0 4,0
Castigul salarial mediu net lunar – lei/salariat 702 622 639 780 735 652 632
Castigul salarial mediu net lunar 20,5 16,6 21,4 24,8 18,5 15,6 19,5
2006
Cresterea reala a PIB 6,0 3,9 7,6 6,2 0,2 8,8 14,7
Populatia ocupata civila la sfarsitul anului 0,7 1,4 -0,3 2,6 -0,7 0,3 -0,1
349
Total
regiune
Numarul mediu de salariati 1,4 1,4 0,2 2,7 0,8 2,8 -0,4
2007
Populatia ocupata civila la sfarsitul anului 2,0 3,4 1,1 2,8 1,7 0,2 1,8
Numarul mediu de salariati 2,9 4,2 3,1 2,9 1,3 -0,8 7,5
2008
Populatia ocupata civila la sfarsitul anului 0,1 0,1 -0,3 0,1 0,1 0,1 0,1
350
Total
regiune
Numarul mediu de salariati 1,1 1,0 1,1 1,3 1,0 0,2 1,5
2009
Cresterea reala a PIB -4,0 -4,2 -3,8 -2,7 -4,0 -6,3 -7,1
Populatia ocupata civila la sfarsitul anului -3,2 -2,5 -2,0 -1,0 -5,5 -6,0 -4,5
Numarul mediu de salariati -2,9 -2,2 -1,8 -0,5 -6,4 -5,8 -3,3
2010
Cresterea reala a PIB 0,2 0,3 0,2 0,5 0,3 -0,1 -0,6
351
Total
regiune
Numarul mediu de salariati -0,2 -0,2 -0,1 0,8 -2,0 -0,2 -0,1
2011
2012
352
Total
regiune
353
Tabel nr.122 - Produsul intern brut in Regiunea Sud - Est si judetul Braila
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
PIB
Regiunea Sud - Est
- milioane lei, preturi curente 38508,7 45574,9 55522,4 58561,7 62735,6 67692,7 73588,9
- crestere reala - % 6,0 5,0 6,8 -4,0 0,2 2,6 3,8
- PIB/locuitor - euro 3850 4825 5347 4892 5314 5795 6405
Judetul Braila
- milioane lei, preturi curente 4156,0 4808,2 5852,1 6160,7 6602,9 7128,0 7726,8
- crestere reala - % 3,9 2,6 6,7 -4,2 0,3 2,7 3,5
- PIB/locuitor - euro 3207 3940 4385 3993 4342 4742 5233
Valoarea adaugata bruta pe ramuri
Regiunea Sud - Est
- milioane lei, preturi curente
VAB in industrie 9126,6 10383,7 11789,8 11247,4 11676,2 12502,1 13626,4
VAB in agricultura 3900,6 3245,6 4547,5 4676,4 4905,6 5233,0 5602,1
VAB in constructii 3419,4 4918,6 6940,7 7869,0 8758,2 9751,2 10870,7
VAB in servicii 17451 21592,4 25929,6 28333,9 30591,9 33001,9 35747,0
354
- crestere reala - %
VAB in industrie 3,2 2,7 -1,5 -11,0 -3,5 1,0 3,0
VAB in agricultura 1,0 -20,5 22,6 -3,5 0,8 3,0 3,9
VAB in constructii 32,7 33,0 24,2 3,0 4,1 6,3 7,1
VAB in servicii 4,5 7,3 4,8 -2,0 0,8 2,3 3,1
355
Tabel nr.123 - Evolutia economiei Judetului Braila in primele 6 luni 2009
Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iun 2009/ 6 luni 2009/
2008 2009 2009 2009 2009 2009 2009 Dec 2008 6 luni 2008
1. Efectivul salariatilor la sfarsitul perioadei
- persoane 80070 80041 79345 78752 78275 77740 77223 -2847 -2064
- crestere 0,0% -0,9% -0,7% -0,6% -0,7% -0,7% -3,6% -2,6%
2. Castigul salarial mediu brut
Total judet
- lei 1606 1558 1563 1592 1587 1572 1589 -17 268
- crestere -3,0% 0,3% 1,9% -0,3% -0,9% 1,1% -1,1% 20,4%
Agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si pescuit
- lei 1499 1323 1305 1328 1386 1360 1404 -95 163
- crestere -11,7% -1,4% 1,8% 4,4% -1,9% 3,2% -6,3% 13,4%
Industrie si constructii
- lei 1414 1349 1325 1345 1410 1339 1392 -22 228
- crestere -4,6% -1,8% 1,5% 4,8% -5,0% 4,0% -1,6% 20,0%
Servicii
356
- lei 1796 1776 1809 1843 1765 1800 1780 -16 300
- crestere -1,1% 1,9% 1,9% -4,2% 2,0% -1,1% -0,9% 20,1%
3. Castigul salarial mediu net
Total judet
- lei 1201 1161 1151 1176 1177 1168 1175 -26 192
- crestere -3,3% -0,9% 2,2% 0,1% -0,8% 0,6% -2,2% 19,6%
Agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si

pescuit
- lei 1124 993 971 989 1030 1012 1045 -79 111
- crestere -11,7% -2,22% 1,85% 4,15% -1,75% 3,26% -7,0% 12,2%
Industrie si constructii
- lei 1080 1031 1004 1017 1065 1018 1058 -22 171
- crestere -4,5% -2,62% 1,29% 4,72% -4,41% 3,93% -2,0% 19,7%
Servicii
- lei 1321 1299 1305 1338 1291 1317 1291 -30 209
- crestere -1,7% 0,46% 2,53% -3,51% 2,01% -1,97% -2,3% 19,0%
357
Tabel nr.124 - Evolutia somajului judetului Braila in primele 6 luni 2009

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
2009 2009 2009 2009 2009 2009
4. Numarul somerilor inregistrati, la sfarsitul perioadei
Total judet
- persoane 6514 7266 7869 7639 7864 8217
- crestere
Barbati
- persoane 4194 4647 5038 4877 4964 5124
- crestere
Femei
- persoane 2320 2619 2831 2762 2900 3093
- crestere
5. Rata somajului inregistrat, la sfarsitul perioadei - %
Total judet 4,7% 5,3% 5,7% 5,6% 5,7% 6,0%
- barbati 5,8% 6,5% 7,0% 6,8% 6,9% 7,1%
- femei 3,5% 4,0% 4,3% 4,2% 4,4% 4,7%
358
Tabel nr.125 - Castiguri salariale medii lunare

- modificare procentuala fata de anul anterior -
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Castig salarial mediu brut lunar - lei / salariat
SUD - EST 194 286 422 519 646 785 906 1078 1271 1531 1593 1648 1719 1807
Braila 162 240 354 438 555 701 797 945 1103 1347 1406 1453 1521 1599
Castig salarial mediu brut lunar - %
SUD - EST 38,2 47,5 47,7 23,1 24,4 21,6 15,4 19,0 17,9 20,5 4,1 3,4 4,3 5,1
Braila 35,3 48,2 47,5 23,8 26,6 26,4 13,6 18,6 16,7 22,1 4,4 3,4 4,7 5,1
Castig salarial mediu net lunar - lei / salariat
SUD - EST 153,4 217 303 373 477 583 702 817 963 1160 1207 1249 1303 1370
Braila 131 187 261 323 418 534 622 730 852 1040 1086 1123 1175 1235
Castig salarial mediu net lunar - %
SUD - EST 39,6 41,4 39,5 23,1 28,1 22,1 20,5 16,4 17,9 20,4 4,1 3,4 4,3 5,1
Braila 36,2 42,5 39,3 24,0 29,3 27,7 16,6 17,4 16,7 22,1 4,4 3,4 4,7 5,1
Sursa: 1999 - 2007, INS, Statistica teritoriala
2008 -2012, prognoza CNP
359
Tabel nr.126 - Ocupare si somaj

- modificare procentuala fata de anul anterior-
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Populatia la 1 iulie - mii persoane
SUD - EST 2936,6 2934,3 2932,1 2867,9 2858,7 2850,3 2846,4 2837,8 2830,4 2819,6 2810,0 2802,0 2793,0 2787
Braila 387,1 385,7 385,1 375,9 374,3 371,7 370,4 367,7 365,6 362,4 359,5 356,2 353,4 349,8
Populatia la 1 iulie - %
SUD - EST -0,1 -0,1 -2,2 -0,3 -0,3 -0,1 -0,3 -0,3 -0,4 -0,3 -0,3 -0,3 -0,2
Braila -0,3 -0,2 -2,4 -0,4 -0,7 -0,4 -0,7 -0,6 -0,9 -0,8 -0,9 -0,8 -1,0
Populatia activa civila la sfarsitul anului –

mii persoane
1097,
SUD - EST 1237,6 1230,4 1187,5 1135,2 1111,9 1097,3 1098,6 0 1105,1 1105,1 1093,0 1089,7 1089,7 1091,9
Braila 157,1 170,3 146,7 141,8 135,8 133,4 135,3 135,2 137,5 137,0 136,1 150,0 133,9 135,8
Populatia activa civila la sfarsitul anului - %
SUD - EST -1,2 -0,6 -3,5 -4,4 -2,1 -1,3 0,1 -0,1 0,7 0,0 -1,1 -0,3 0,0 0,2
Braila -2,5 8,4 -13,9 -3,3 -4,2 -1,8 1,4 -0,1 1,7 -0,4 -0,6 10,2 -10,7 1,4
Populatia ocupata civila la sfarsitul anului - mii persoane
360
SUD - EST 1073,9 1090,6 1070,7 1022,1 1022,2 1021,7 1028,2 1035,8 1056,5 1057,7 1023,6 1025,7 1028,7 1031,6
Braila 128,8 144,2 129,7 127,7 124,2 121,8 126,1 127,9 132,2 132,3 129,0 129,3 129,6 129,9
Populatia ocupata civila la sfarsitul
anului - %
SUD - EST -3,0 1,6 -1,8 -4,5 0,0 0,0 0,6 0,7 2,0 0,1 -3,2 0,2 0,3 0,3
Braila -3,4 12,0 -10,1 -1,5 -2,7 -1,9 3,5 1,4 3,4 0,1 -2,5 0,2 0,2 0,2
Populatia ocupata civila medie -

mii
personae
SUD - EST - 1071,7 1089,5 1047,8 1018,9 1009,2 1009,7 1014,5 1027,4 1031,5 1005,7 1004,7 1006,7 1009,7
Braila - 129,8 132,6 128,4 125,6 121,2 124,3 125,2 128,1 130,0 127,0 126,8 128,4 129,6
Populatia ocupata civila medie -

%
SUD - EST - - 1,7 -3,8 -2,8 -1,0 0,0 0,5 1,3 0,4 -2,5 -0,1 0,2 0,3
Braila - - 2,2 -3,2 -2,2 -3,5 2,6 0,7 2,3 1,5 -2,3 -0,2 1,2 1,0
Numarul mediu de salariati - mii
persoane
SUD – EST 612,5 565,4 571,5 551,9 546,0 546,1 551,2 559,1 575,3 581,6 564,8 563,6 565,3 572,7
361
Braila 77,8 72,8 74,1 72,5 72,4 68,8 72,5 73,5 76,6 77,4 75,7 75,6 75,8 76,8
Numarul mediu de salariati - %

SUD - EST -7,9 -7,7 1,1 -3,4 -1,1 0,0 0,9 1,4 2,9 1,1 -2,9 -0,2 0,3 1,3
Braila -10,3 -6,5 1,8 -2,2 -0,1 -5,0 5,4 1,4 4,2 1,0 -2,2 -0,2 0,3 1,3
Someri - mii persoane

SUD - EST 163,7 139,7 116,8 113,1 89,7 75,6 70,4 61,3 48,6 51,7 81,3 77,4 70,8 67,7
Braila 28,3 26,1 17,0 14,1 11,6 11,6 9,2 7,3 5,3 6,0 8,3 9,0 7,5 7,2
Someri - %
SUD - EST 12,0 -14,7 -16,4 -3,2 -20,7 -15,7 -6,9 -12,9 -20,7 6,4 57,3 -4,9 -8,5 -4,4
Braila 2,2 -7,8 -34,9 -17,1 -17,7 0,0 -21,1 -20,0 -27,6 13,7 37,7 8,4 -16,7 -4,0
Rata somajului - %
SUD - EST 13,2 11,4 9,8 10,0 8,1 6,9 6,4 5,6 4,4 4,7 7,4 7,1 6,5 6,2
Braila 18 15,3 11,6 10,0 8,5 8,7 6,8 5,4 3,9 4,4 6,1 6,0 5,6 5,3
Sursa: 1999 - 2007, INS, Balanta fortei de munca
2008 -2012, prognoza CNP
362
Glosar
ACIS - Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
AM - Autoritatea de Management
ANC - Autoritatea Nationala pentru Calificari
ANOFM - Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
AP - Axa Prioritara
CD - Cercetare-Dezvoltare
CDI - Cercetare, Dezvoltare si Inovare
CDL - Curriculum in Dezvoltare Locala
CE - Comisia Europeana
CES - Cerinte Educationale Speciale
CNC - Cadrul National al Calificarilor
CNCIS - Cadrul National al Calificarilor in Invatamantul Superior
CNFPA - Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor
DMI - Domeniu Major de Interventie
DRU - Dezvoltarea Resurselor Umane
EFP - Educatie si Formare Profesionala
FC - Fondul de Coeziune
FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regionala
FPC - Formare Profesionala Continua
FSE - Fondul Social European
IMM - Intreprinderi Mici si Mijlocii
IPT - Invatamant Profesional si Tehnic
363
ISCO - Clasificare Internationala Standard a Ocupatiilor
MAO - Masuri Active de Ocupare
MECT - Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului
MIMMCTPL - Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale
MMFES - Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse
OI - Organism Intermediar
ONG - Organizatie Non–Guvernamentala
PhD - Doctorat
PLAI - Planul Local de Actiune privind Invatamantul Profesional si Tehnic
PO - Program Operational
POS - Programul Operational Sectorial
POS CCE - Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii

Economice
POS DRU - Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
PRAI - Planul Regional de Actiune pentru Dezvoltarea Invatamantul Profesional

si Tehnic
RU - Resurse Umane
SLD - Somaj de lunga durata
SPO - Serviciul Public de Ocupare
TI - Tehnologia Informatiei
TIC - Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor
UE - Uniunea Europeana
364
CUPRINS
Prefata ..........................................................................................................2
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ...................................................................5
1.1. Importanta reviziuirii PRAO.^^^^^^^^^^^^^^^^^^6
1.2. Viziunea strategica ......................................ț.......................................6
1.2.1. Cadrul European.........................................................................6
1.2.2. Cadrul National........................................................................12
1.3. Strategia Dezvoltarii Durabile.............................................................19
1.4. Tinta strategica...................................................................................23
CAPITOLUL 2. CADRUL REGIONAL.........................................................24
2.1. Profilul geografic si administrativ.......................................................24
2.1.1. Caracteristici geografice............................................................24
2.1.2. Structura administrativa...........................................................25
2.2. Aspecte demografice.........................................................................26
CAPITOLUL 3. PIATA MUNCII...................................................................35
3.1. Profilul economic regional..................................................................35
3.1.1. Structura produsului intern brut pe ramuri...................................35
3.1.2. Evolutia cifrei de afaceri a unitatilor locale active ......................38
3.1.3 Evolutia soldul investitiilor straine directe.....................................41
3.1.4 Investitiile brute ale unitatilor locale active...................................42
3.1.5 Evolutia numarului unitatilor locale active....................................44
3.1.6 Produsul intern brut – disparitati in cadrul Regiunii Sud – Est..47
3.2. Analiza pietei muncii din Regiunea Sud – Est...................................49
3.2.1. Analiza populatiei in varsta de munca^^^^^^^.^^^..53
3.2.2. Analiza populatiei active^^^^^^^^^^^^^^...^..55
3.2.3. Analiza ocuparii fortei de munca din Regiunea Sud – Est^.^63
365
3.2.3.1. Analiza populatiei ocupate pe sexe si medii^^^^^^.^65

3.2.3.2. Analiza ocuparii dupa nivelul de instruire, statut
profesional,categorii de ocupatii si forma de proprietate a locului de
munca^^^..^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^..^..68
3.2.3.3. Analiza structurii populatiei ocupate pe ramuri si sectoare ale
economiei nationale^^^^.^..^^^^^^^^^^^^^^80
3.2.3.4. Rate de ocupare la nivel national^^^^^^..^^^^^83
3.2.3.5. Rate de ocupare la nivelul Regiunii Sud-Est^^^^..^^85
3.3. Somajul.^^^^^^^.^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^89
3.3.1. Evolutia populatiei active, a populatiei ocupate si a somerilor BIM in
Regiunea Sud – Est^^^^^^^^^^^^^^^^^^89
3.3.2. Someri BIM^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^90
3.3.3. Somerii inregistrati^^^^^^^^^^^^^^^^^^^95
3.3.4. Rata somajului inregistrat la nivelul national comparativ cu
Regiunea Sud – Est^^^^^^^^^^..^^^^^^^^^^^..105
3.3.5 Somajul de lunga durata^^^^^^^^^^^^^^^^108
3.4 Populatia iesita din somaj ^^^^^^^.^^^^^^^^^.^^..117
3.5 Populatia inactiva ^^^^^^^^^^^.^..^^^^.....................119
CAPITOLUL 4. EDUCATIE SI INVATAMANT^^^^^^^^^^...^121

4.1. Sistemul de invatamant^^^^^^^^^^..^^^^^^^^^..121
4.1.1.Invatamantul preuniversitar^^^^^^^^^^^^^^^121
4.1.2.Invatamantul universitar^^^^^^^^^^^^^^^^..139
4.1.3. Invatarea pe tot parcursul vietii^^^^^^^^^^^^^.149
CAPITOLUL 5. INCLUZIUNEA SOCIALA^^^^^^^^^^^^..^166

5.1. Analiza situatiei incluziunii sociale la nivelul Regiunii Sud-Est^..^^.181
CAPITOLUL 6. PROGRAME SI SERVICII CONEXE^^^^^^^^...206
6.1 Programe^^^^^^^.^^^^^..^^^^^^^^^^^^^..209
366
6.1.1. PNAO (Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de

munca)^^^^^^^^^^^^^^^^^^^..^^^^^^^.209
6.1.2. Program de ocupare 2008 al A.N.O.F.M^^^^^^^^^210
6.1.3. Program de formare 2008^^^^^^^^^^^^^^^.210
6.1.4. Program pentru persoanele marginalizate social^^^..^^211
6.2. Servicii^^^^^^^..^^^^^^^^^^^^^^^^^^.^..212
6.2.1.Destinate persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca^212
6.2.2.Servicii destinate angajatorilor^^^^^^^^^^^^^...217

CAPITOLUL VII – PROGNOZE^^^^^^^^^^^^^^^^^^245
7.1. Prognoze macroeconomice – caracteristici generale^^^^..^^^245
7.2. Prognoze macroeconomice in profil teritorial, aspecte

metodologice................................................................................................247
7.2.1. Prognoze teritoriale – prognoze nationale^^^^^^^^..247
7.2.2. Metode de estimare a indicatorilor privind forta de munca^...248
7.3. Evoluţia pe termen mediu a pieţei muncii în regiunea Sud – Est..........250
7.3.1. Resursele de muncă şi utilizarea acestora..............................250
7.3.2. Piaţa regională în raport cu cea naţională................................252

7.3.3. Evoluţia pe termen mediu^^^^^^^^.^..^^^^^^253
7.4. Dezvoltarea economico–socială a judeţelor din regiunea Sud Est^....255
7.4.1. Judeţul Brăila^^^^^^^^^^^^^^^^^^..^^.255
7.4.1.1. Evoluţii economice recente în judeţul Brăila^^.^^^..^.255
7.4.1.2. Perspective de dezvoltare^^^^^^^^^^^^^^..259

7.4.2. Judeţul Buzău^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^..263
7.4.2.1. Evoluţii economice recente în judeţul Buzău^^.^^^..^263
367
7.4.2.2. Perspective de dezvoltare^^^^^^^^.^^^^^^.^.264

7.4.3. Judeţul Constanţa^^^^^^^^^^^^^^^.^^^...^268
7.4.3.1. Evoluţii economice recente în judeţul Constanţa^^^..^...^268
7.4.3.2. Perspective de dezvoltare.........................................................269

7.4.4. Judeţul Galaţi^^^^^^^^^^^^^^^..^^^^^.^.273
7.4.4.1. Evoluţii economice recente în judeţul Galaţi^^^..^^..^^.273

7.4.5. Judeţul Tulcea..............................................................................278
7.4.5.1. Evoluţii economice recente în judeţul Tulcea............................278

7.4.6. Judeţul Vrancea^^..^^^^^^^^^^^^.^^^^^^283
7.4.6.1. Evoluţii economice recente în judeţul Vrancea^^.^^^..^.283

CAPITOLUL VIII – STRATEGIA REGIONALA PENTRU OCUPAREA
FORTEI DE MUNCA^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^.288
Bibliografie................................................................................................300
ANEXE^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^...^^304
GLOSAR^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^....^364
368
369

271 - PRAO 2009 - 2011 STP SE Varianta Finala Cu Coperta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

271 - PRAO 2009 - 2011 STP SE Varianta Finala Cu Coperta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRAO SUD-EST 2009-2011

Beneficiar: Asociatia „Centrul de Informare si Documentare pentru Integrare Europeana si Dezvoltare

Autoritatea Contractanta: Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial

Consultant: Institutul de Prognoza Economica – Academia Romana

Realizat Decembrie 2009

„ Raspunsul la provocarea generata de globalizare nu este sa ne inchidem

Evaluarea corecta a starii capitalului uman si a tendintelor de evolutie pe

Pentru o apreciere obiectiva a situatiei, studiile recente (Indexul European

Piata muncii din Romania se afla intr-un proces de continua transformare

sectoare cu caracter eminamente speculativ (prin efect de propagare a boom-

Pe toate treptele de dezvoltare a societatii factorul uman reprezinta

PRAO SE furnizeaza cadrul de planificare strategica pe termen mediu in

Prioritatile si masurile PRAO au fost stabilite pe baza analizei socio-

Director STP SE – Simona Basuc

structura organizatorica independenta: Secretariatul Tehnic Permanent (STP)

1.2 VIZIUNEA STRATEGICA

Viziunea strategica a PRAO 2009 – 2011 se coreleaza cu obiectivele de

• Cresterea ratei ocuparii, in perspectiva anului 2011;

1.2.1. Cadrul European

Uniunea Europeana cu cele 27 state membre si 493 de milioane de

Printr-o abordare specifica, politica regionala europeana aduce o valoare

• CE ESTE POLITICA DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE?1

• CARE SUNT OBIECTIVELE POLITICII DE COEZIUNE A UE PENTRU

3. Obiectivul “Cooperare Teritoriala Europeana"

• CARE SUNT INSTRUMENTELE STRUCTURALE ALE UNIUNII

Instrumentele structurale sunt urmatoarele:

Aditional instrumentelor structurale, in vederea reducerii decalajelor intre

In perioada 2007-2013, toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei sunt

La nivelul Uniunii Europene, principalele directii ale politicii de ocupare

Strategia Lisabona Revizuita;

• STRATEGIA LISABONA RELANSATA

• LINIILE DIRECTOARE INTEGRATE PENTRU CRESTERE

Liniile directoare privind ocuparea fortei de munca se incadreaza in liniile

de crestere durabila si ocupare a fortei de munca si la intarirea coeziunii

• aplicarea unor masuri active si preventive pe piata muncii, cum ar fi

Linia directoare 22. Asigurarea unei evolutii a costurilor muncii si a unor

Linia directoare 23. Cresterea si imbunatatirea investitiei in capitalul uman

Linia directoare 24. Adaptarea sistemelor de educatie si de formare la

recunoasterea efectiva a acestora si validarea educarii si a formarii

1.2.2. Cadrul National

Obiectivele specifice pentru dezvoltarea resurselor umane sunt precizate in

Strategia de dezvoltare a Planului National de Reforme, este o reflectare a

Planul National de Dezvoltare al Romaniei prevede sase prioritati

Modul in care fiecare Stat Membru implementeaza la nivel national Liniile

In PNR au fost stabilite urmatoarele prioritati pentru reforme:

Prin combinarea politicilor in domeniul educatiei, al ocuparii fortei de munca

CADRUL STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA 2007-2013 (CSNR)

Lisabona, care sta la baza elaborarii politicilor de dezvoltare economica si de

CSNR se implementeaza prin Programele Operationale.

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL - DEZVOLTAREA

Pentru atingerea acestui obiectiv, a fost stabilit un set de sapte obiective

POS DRU va fi implementat prin intermediul celor 7 Axe prioritare de

Axa 1: Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si a

• Dezvoltarea economiei sociale

FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE) este destinat sa imbunatateasca

FSE sprijina actiunile statelor in urmatoarele domenii:

PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE

Strategia Uniunii Europene in domeniul ocuparii fortei de munca are la

PNAO evidentiaza masurile pe care Romania isi propune sa le

In domeniul ocuparii, STRATEGIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA

Implementarea masurilor propuse in SNOFM s-a efectuat in baza unor

• PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTAREA

1.3. STRATEGIA DEZVOLTARII DURABILE - INDICATORII