Daciu Cristi Andrei, Psihopedagogie Specială

Anul I, Grupa 1

Eficacitatea terapiei prin joc la copii

Sue C. Bratton, Dee Ray, și Tammy Rhine Leslie Jones

Universitatea North Texas Universitatea Centrală din Florida

Argument

Motivul pentru care am ales acest articol este legat de importanța pe care consider
personal că o ocupă jocul în sine și ludoterapia atât pentru copiii cu diverse deficiențe, cât și
pentru cei considerați normali.

Jocul reprezintă prima și cea mai importantă experiență de viață a copilului, jocul simbolic îi
oferă celui mic accesul la realitatea ce îl înconjoară, iar educatorului îi redă posibilitatea de a
pătrunde în universul interior al copilului, în lumea interioară pe care acesta o dezvăluie prin
intermediul activităților ludice.

Rezumat

Eficacitatea și importanța intervențiilor psihologice asupra copiilor a fost mult timp subiectul
cercetărilor din domeniul sănătății mentale. Recent, această problemă a intrat în atenția
Serviciului Public al Sănătății din Statele Unite (2000), conform căruia copiii cu probleme și
nevoi speciale trebuie să beneficieze de tratament și intervenție încă de la vârstă mică, pentru
a-i ajuta să se dezvolte normal. Terapia prin joc sau Ludoterapia este văzută ca o modalitate
de relație între individ și nevoile sale, aceasta constituind formula primară a acțiunii umane, o
formă de organizare a gândirii raționale, dar mai ales o cale de organizare a cunoașterii.
Daciu Cristi Andrei, Psihopedagogie Specială
Anul I, Grupa 1

Cercetările ulterioare arată o importanță a implicării părinților în activitățile ludice ale

copiilor, implicarea cât mai de timpurie având efecte favorabile asupra dezvoltării
personalității celor mici.

Îmbunătățirea tratamentelor și intervențiilor asupra copiilor cu tulburări emoționale și de

comportament rămâne o problemă de o foarte mare importanță la nivelul Statelor Unite.

Anumiți factori perturbatori, precum abuzurile din familie, violența din mass media, abuzul de
substanțe ale membrilor familiei, dar mai ales violența asupra copiilor au un impact negativ
asupra sănătății mentale a celor mici și de aceea aceste probleme solicită neapărat o rezolvare
la nivel social.

O soluție pentru combaterea acestor neajunsuri o reprezintă terapia prin joc sau Ludoterapia.

Începând cu vârsta de trei ani, jocul simbolic devine din ce în ce mai des o activitate socială.
Copiii cu vârstele cuprinse între 3 și 5 ani, care efectuează frecvent jocuri sociodramatice sau
constructive tind să obțină rezultate mai bune la testele de inteligență decât restul
companionilor lor, care au înclinația de a se juca într-o manieră senzorio-motorie. Copiii care
întreprind mai des jocuri constructive sunt eficienți în rezolvarea acelui tip de probleme care
acceptă doar o unică soluție. Copiii care se joacă frecvent într-o manieră sociodramatică par a
fi eficienți în rezolvarea problemelor cu soluții multiple. Cercetătorii pun în evidență mai
multe forme ale jocului, de la jocul explorator-manipulativ, la jocul reprezentativ și până la
joculi cu reguli. Un rol important în cadrul terapiei prin joc, îl reprezintă jocul didactic, ce se
constituie într-o formă de activitate prin care se rezolvă una sau mai multe sarcini cu caracter
didactic prin îmbinarea elementelor ludice cu tehnicile de realizare a sarcinilor impuse de joc.

Terapia prin joc ajută copilul să-și organizeze și să-și formeze autonomia presonală și socială,
ajutându-l astfel să se integreze într-un colectiv sau grup social, toate acestea fiind benefice
pentru conturarea personalității umane.

În concluzie, copiii cu nevoi și cerințe speciale vor beneficia de programe educaționale care
să asigure în mod obligatoriu terapia și recuperarea, facilitând adaptarea și integrarea acestora
în societate. Abilitățile și competențele necesare adaptării și integrării sociale sunt rezultatul
unui proces continuu de învățare și antrenament al deprinderilor copilului în situații diverse de
viață.