BCE curs 12 18.11.

2009

Masurarea fortelor dupa 2 sau 3 directii

Se aplica atunci cand forta are o directie necunoscuta in plan sau in spatiu. Prin
compunerea componentelor fortei se determina valoarea efectiva a fortei, directia, si
sensul acesteia.
Problema principala in cazul unor astfel de captori este eliminarea influentei
celorlalte componente cand se masoara una din ele. De exemplu, in plan, daca folosim
captor pentru masurarea componentei Fx , variatia lui Fy nu trebuie sa influenteze
valoarea componentei Fx .

Cu un astfel de traductor se poate determina fiecare componenta la rectificare

plana stiut fiind ca in acest caz componenta Fx (pe directia de avans) este neglijabila.

1
 Masurarea momentelor de rasucire la arborii de rotatie

Un arbore montat intre un generator si un consumator de energie este supus unui

moment de torsiune. Masurarea acestui moment este o problema importanta in
constructia de masini pentru a putea dimensiona corect arborii.
Pentru determinarea experimentala a momentelor de rasucire exista din punct de
vedere principial 2 metode:
1) Se masoara momentul de rasucire prin masurarea deformatiilor elastice a
arborelui produsa de acest moment.
2) Generatorul sau consumatorul se monteaza pe lagare si se masoara forta de
reactiune pe un brat de lungime cunoscuta.
Cea de-a 2-a metoda este mai putin folosita in cercetarea experimentala si mai
mult la masurarea puterii motoarelor.
Prima metoda are 2 variante:
a) se masoara deformatia unghiulara θ cu care se rotesc 2 sectiuni ale arborelui aflata
la o distanta L cunoscuta;
b) se masoara deformatia locala la exteriorul arborelui sub actiunea momentului de
torsiune.
Mt � L
Prima varianta are la baza relatia: q = .
G� Ip
Prima varianta este mai putin folosita datorita dificultatilor de masurare a
unghiului q necesitand aparatura electronica complexa.
Varianta b) este mai simpla si permite montarea marcilor tensiometrice direct pe
arborele in rotatie. Ca dezavantaj: necesita utilizarea unor colectoare care sa permita
transmiterea semnalului si a tensiunii de alimentare de la arborele aflat in rotatie la
aparatura de masura fixa.

Captoare de momente cu traductoare rezistive

Acestea se determina prin aplicarea pe circumferinta arborelui a 4 marci

tensiometrice dispuse inclinat la 45,˚ fata de generatoare, si uniform pe circumferinta.

2
 Consideram 2 sectiuni I si II aflate la o distanta L si 2 puncte A si B situate pe cele
2 sectiuni.
Considerand ca sectiunea I este fixa sub actiunea momentului M t , punctul B se
va deplasa in B' de pe generatoare.
BB' = r �q;
q - unghiul de rotire [rad];
Notam distanta AB=l; AB' = l + Dl ;
Scriem teorema lui Pitagora generalizata in DABB' :
( l + Dl ) = l2 + ( r �q ) + 2l - r �
2 2
q cos(90o + a) ;
Neglijand termenii infinit mici de ordin superior, vom avea:
2lDl = 2lr � q sin a ;
Dl = r � q sin a ;
r
e = q sin a ;
l
r Mt � L
e= sin a ;
l G� Ip
Din Δ ABC => L=l cosα;
r Mt � 2lsin a cos a
e= ;
2l 2GI p
r
e= sin 2a ;
2GI p
Mt
e= sin 2a ;
2GWp
sin 2a = �1 ;
α=45˚, 225; α=135˚, 315;
e = k� Mt .

3
 Efectul datorat momentului de incovoiere a arborelui este 0 deoarece se anuleaza
prin montajul in punte.
Pentru transmiterea semnalului de la arborele de rotatie la echipamentul de
masura se utilizeaza colectoare. Acestea pot fi cu sau fara contacte.
Cele cu contacte:
- cu contacte glisante;
- cu mercur.
Firmele producatoare de aparatura de masura realizeaza atat captoare de momente
cat si colectoare.
Colectoarele cu contacte glisante realizeaza legatura intre arborele de rotatie si
echipamentul de masurare fix cu ajutorul unor inele metalice si a unor perii metalice sau
din carbune care se sprijina pe aceste inele.

Pe arborele 1 se fixeaza o bucsa izolatoare 2, prin intermediul unui stift 7. Pe

aceasta bucsa se monteaza inelele 3, distantate de inelele distantier 4 care sunt din
material izolator. Piulita 5 are rolul de a compacta pachetul format din inelele 3 si 4.
Fiecare inel 3 este pus in legatura cu un nod al puntii Whatson. Semnalul este preluat de
la inelele 3 cu ajutorul unor perii ce actioneaza pe inele datorita arcurilor 6. Calitatea
colectorului este data de calitatea inelelor 3 si forta de apasare a arcurilor 6. Se utilizeaza
diferite perechi de materiale:
1) Inel de alama cu perie de cupru grafitat;
2) Inele de argint cu perii de argint grafitat.
Viteza periferica maxima este de 10-20 m/s.
O astfel de constructie nu permite transmiterea semnalelor slabe datorita variatiei
rezistentei de contact dintre perii si inele.
Pentru imbunatatirea contactului dintre echipamentul fix si cel mobil se utilizeaza
colectoare cu mercur.

4
 Arborele 1 se roteste impreuna cu inelele 2 care sunt conectate la punte.
Distantierele 3 si bucsa 4 sunt fixe si preiau semnalul la iesirile a, b, c, d prin intermediul
mercurului 5. Principala problema este securizarea la scurgerile accidentale de mercur. O
constructie similara foloseste contactul mercur - arbore in rotatie datorita fortei
centrifuge.