Gavril MUSCĂ PTAC 2016 1

1. INTRODUCERE

Prelucrarea automată a informaţiilor modifică activitățile de realiyare

a produselor, începând cu etapa de concepţie, continuând cu prelucrarea şi
controlul final. Calculatorul se utilizează pentru a executa lucrări obositoare,
repetitive sau prea complexe pentru a le putea rezolva manual. Cunoscând
viteza de calcul şi posibilităţile oferite de calculator, apar noi direcţii de
abordare şi optimizare ale proceselor de concepţie şi execuţie a produselor.
Rezolvarea problemelor sistemelor tehnologice de prelucrare
mecanică impune stabilirea domeniilor de estimare, precizarea limitelor şi
interacţiunilor elementelor studiate cu mediul exterior, toate acestea fiind
subordonate unuia sau mai multor criterii de optimizare a parametrilor ce
caracterizează sistemul studiat. Referindu-ne la sistemul de fabricaţie a
produselor prin procedee de prelucrare mecanică, este de mare interes să
detaliem studierea procesului de pregătire a fabricaţiei, a subproceselor de
prelucrare propriu-zise şi a interacţiunilor dintre acestea.
Calitatea unei piese se poate aprecia și după calitatea procesului de
fabricaţie. Elaborarea proceselor tehnologice fără utilizarea calculatoarelor
nu permite, în cele mai frecvente situaţii, aplicarea metodelor de optimizare
şi, în consecinţă, nici calitatea pieselor prelucrate nu va fi deosebită. Întrucât
tehnologul este presat de termene de proiectare limitative nu poate avea în
vedere decât una sau cel mult două variante de proces tehnologic. În această
situaţie, nu se poate vorbi despre adoptarea unei variante cu adevărat optime
de proces tehnologic. De asemenea, trebuie subliniat faptul că noţiunea de
proces tehnologic optim este în directă conexiune cu restricţiile impuse de
condiţiile de desfăşurare a procesului de producţie. Cu cât aceste restricţii
sunt mai precis formulate, cu atât este mai mic numărul variantelor de
proces tehnologic care pot fi considerate ca puncte de plecare pentru
alegerea variantei optime.
Proiectarea asistată de calculator este un domeniu care necesită atât
cunoştinţe din domeniul construcţiilor de maşini, cât şi din domeniul
programării şi utilizării calculatoarelor.
În industria constructoare de maşini, procesul de proiectare cuprinde:

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2016 2

∗ proiectarea constructivă, care înglobează procedurile de proiectare

a formei, de dimensionare şi verificare, în vederea obţinerii cerinţelor
specificate în tema de proiect şi,
∗ proiectarea tehnologică, care cumulează procedurile de stabilire a
tehnologiilor de execuţie şi a documentaţiei aferente.
Folosirea calculatorului în activitatea de proiectare presupune
obţinerea modelelor funcţional-tehnologice, prin utilizarea unor programe de
calcul, stabilite pe baza unor modele informatice elaborate de specialiştii în
domeniu. Aşa cum prin proiectarea asistată a aspectelor constructive se
urmăreşte obţinerea modelelor constructiv-funcţionale, prin proiectarea
asistată a tehnologiei se urmăreşte generarea asistată a tehnologiei şi editarea
documentaţiei tehnologice.
În general, un program sau un pachet de programe specifice
proiectării asistate trebuie să asigure:
∗ verificarea datelor introduse de utilizator;
∗ calculul parametrilor geometrici şi dimensionarea;
∗ transformarea reprezentării proiectului, fie prin generarea
documentaţiei aferente, fie prin realizarea interfeţelor cu sistemele
software de proiectare a tehnologiei sau cu sistemele de fabricaţie
asistată.

1.1. Analiza proceselor de proiectare şi fabricaţie

asistate
Originile concepţiei asistate de calculator (CAO 1 / CAD 2) fac
obiectul a numeroase publicaţii. Apariţia acestei sintagme, tehnic posibile,
începând cu anii ‘60, a început să marcheze activitatea întreprinderilor
industriale la începutul deceniului ‘70. Generalizarea acestor tehnici, în
majoritatea fazelor proceselor industriale, au confirmat rolul informaţiei ca
factor cheie a competitivităţii întreprinderilor. După 1980, conceptul
CAO/CAD s-a extins la CFAO (CAD/CAM) care desemnează procesul
integrat de concepţie şi fabricaţie asistată de calculator. Acest nou concept,
mai general, se întâlneşte şi sub numele de inginerie asistată de calculator
(IAC). Despre acest concept se poate vorbi mai ales în domeniile de vârf ce
aparţin aeronauticii, industriei automobilului sau electronicii. Se poate
aprecia că generalizarea conceptelor amintite la majoritatea întreprinderilor

1
CAO =Conception Assistée par Ordinateur,
2
CAD =Computer Aided Design;

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 3
şi meseriilor este încă riscantă, mai ales din cauza costurilor investiţiilor
pentru aplicarea mijloacelor concepţiei şi fabricaţiei asistate şi a impactului
aplicării acestor noi mijloace de producţie asupra relaţiilor dintre
compartimentele întreprinderilor.
Tehnicile de concepţie şi fabricaţie asistată de calculator au o
evoluţie extrem de rapidă, fapt pentru care prezentarea realizărilor în
domeniu va trata numai aplicaţii deja stabile, pentru care s-au înregistrat
rezultate semnificative şi o experienţă considerabilă. Domeniile de aplicare
a proiectării şi fabricaţiei asistate de calculator sunt foarte diverse şi cuprind
practic toate domeniile activităţii productive, de la domeniul electronicii, al
mecanicii, industriei de recondiţionare, arhitectură, mobilier, îmbrăcăminte
şi altele.
Întreprinderile care au aplicat concepţia şi fabricaţia asistate de
calculator, în perioada 1970-1975, au încercat să rezolve probleme foarte
dificile, imposibil de tratat fără ajutorul calculatorului. Din cauza costului
ridicat al tehnicii de calcul şi al programelor aferente, concepţia şi fabricaţia
asistate de calculator s-a dovedit un domeniu privilegiat al marilor
întreprinderi industriale care şi-au permis susţinerea unor echipe de
realizatori de sisteme concepţia şi fabricaţia asistate de calculator. În
perioada anilor 1970, marea majoritate a sistemelor de concepţie şi
fabricaţie asistate de calculator sunt rezultatul comenzilor marilor firme
industriale. Programul CADAM a fost realizat de IBM la comanda firmei
Lockheed. Echipele de concepţie de la Renault au realizat sistemele de
programe UNISURF. Sistemul de programe CATIA, folosit pentru
proiectarea constructiv-tehnologică a pieselor, a fost elaborat de o echipă de
la firma Dassault 3 şi difuzat de companiile Dassault Systemes şi IBM. O
proporţie importantă a sistemelor de proiectare asistată a fost concepută de
laboratoarele de cercetare (cazul sistemului EUCLID realizat în Franţa).
Scurta prezentare a celor mai cunoscute sisteme de proiectare
asistată, este incompletă fără o succintă prezentare a pieţei produselor
specifice concepţiei şi fabricaţiei asistate de calculator. Estimarea cifrelor de
afaceri în domeniu este dificilă, dar există informaţii conform cărora
evoluţia cifrei de afaceri a fost de la 1 miliard de franci francezi în 1982, la 7
miliarde în 1985, atingând 50 miliarde în 1990. În paralel, cifrele provenite
din diferite anchete arată că numărul posturilor de lucru pentru concepţia
asistată de calculator a progresat de la 5000 în 1980, la 7000 în 1981, la
12000 în 1982, atingând 40000 în 1985. Alte statistici arată interesul mereu
crescând pentru sisteme mici de proiectare asistată (sub 700.000 franci

3
Firmă franceză producătoare de avioane militare.

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 4
francezi). În totalul cifrei de afaceri, aceste sisteme au reprezentat 12% în
1981 şi 25% în 1985.
În ceea ce priveşte domeniile de aplicabilitate, se remarcă faptul că
domeniul mecanic ocupă cel mai important loc în cadrul cifrei de afaceri
(40% în 1981, 50% în 1985, depăşind domeniul electronicii (30% în 1981 şi
20% în 1985), sau al arhitecturii şi industriei construcţiilor (22% în 1980,
19% în 1985).
În domeniul prelucrărilor mecanice, cele mai semnificative rezultate
sunt semnalate în perioada 1980-1990, pentru prelucrări cu îndepărtarea
materialului.
Se depun eforturi pentru realizarea unor biblioteci de subprograme
parametrizate, corespunzând operaţiilor frecvent folosite (numite şi
"macrouri" de prelucrare), încorporate într-o strategie orientată spre
minimizarea timpului de lucru; în acest mod, un program de prelucrare
pentru o piesă dată reprezintă o înlănţuire de astfel de subprograme,
reducându-se riscul de apariţie a erorilor şi timpul de programare;
Apariţia pe piaţa aplicaţiilor software a programelor specifice
fabricaţiei asistate de calculator, care permit optimizarea condiţiilor
de aşchiere. Pentru o calitate dată a prelucrării, aceste aplicaţii iau în
considerare toate caracteristicile materialului, sculelor şi maşinilor-unelte.
Punerea în lucru a acestor mijloace informatice necesită un efort
considerabil întrucât dacă caracteristicile materialelor sunt disponibile, nu
acelaşi lucru se poate spune despre caracteristicile sculelor sau maşinilor-
unelte. Parametrii necesari sunt cel mai adesea neoptimizaţi sau nu se
regăsesc în cataloage. În astfel de situaţii sunt necesare încercări în condiţiile
specifice locului de muncă pentru completarea corectă a bazelor de date
specifice sistemelor de concepţie şi fabricaţie asistată de calculator a
diverselor etape de proiectare asistată de calculator. Se poate aminti şi faptul
că diverşi producători de produse hard şi soft specifice domeniului
cooperează cu utilizatorii şi dezvoltă noi instrumente ţinând cont de
experienţa câştigată în utilizarea produselor deja realizate.
Aşa cum s-a menţionat anterior, punerea în lucru a modulelor de
optimizare necesită investiţii semnificative pentru elaborarea şi întreţinerea
bazelor de date cu specific tehnologic. În plus sunt necesare eforturi pentru
formarea personalului ce va utiliza aceste noi instrumente. Cu toate că nu se
poate afirma că există un mare număr de utilizatori ai modulelor de
optimizare a proceselor de prelucrare, se menţionează câteva avantaje ale
acestei tehnici:

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 5

∗ eliminarea incidentelor precum distrugerea sculelor sau apariţia stării de

suprafaţă inacceptabile;
∗ reducerea timpului de prelucrare cu cel puţin 20%;
∗ o mai bună conservare a caracteristicilor de precizie şi calitate a
maşinilor (jocuri, precizie de poziţionare etc.).
Preocupări pentru aplicarea concepţiei şi fabricaţiei asistate de
calculator au existat şi există şi în România. Se pot menţiona realizările
Institutului de cercetare Ştiinţifică şi Inginerie tehnologică pentru
Construcţii de Maşini (ICTCM) care a dezvoltat sistemele de programare
LIPFOG şi LIPCON. Un grup de cercetători din Braşov au dezvoltat
sistemul de programe SIDERAL, utilizat pentru proiectarea proceselor
tehnologice în construcţia de maşini. După 1977, un grup de lucru de la
Institutul Politehnic Timişoara a creat şi difuzat sistemul SIGET, care a
cunoscut o răspândire apreciabilă în perioada 1980-1990. La Universitatea
Tehnică Iaşi au existat preocupări pentru realizarea sistemelor de concepţie
şi fabricaţie asistată de calculator pentru maşini-unelte automate şi cu
comandă numerică, pentru concepţia sculelor de danturat şi reglarea
maşinilor de danturat, pentru optimizarea parametrilor regimului de aşchiere
şi a normelor de timp. S-au obţinut rezultate notabile prin simularea
numerică a proceselor de danturare cu scule cu profil modificat şi a
procesului de finisare prin deformare plastică superficială a pieselor
metalice.

2. CONCEPTUL DE PROIECTARE
ASISTATĂ DE CALCULATOR
Rezultatul activităţii de proiectare nu există în mod real, având doar
o prezenţă virtuală, sub forma unui model. Descrierea convenţională a
modelului proiect este cuprinsă în documentaţia de realizare a produsului.
Realizarea modelului final, sub forma documentaţiei de proiectare
constructivă, a documentaţiei tehnologice şi de exploatare impune
parcurgerea unor etape bine definite, caracterizate de reprezentări proprii ale
modelului curent şi de legăturile cu procesele conexe fluxului informaţional
ataşat procesului de prelucrare. Analiza detaliată a transformării modelului
produsului de la stadiul cerinţelor exprimate prin tema de proiect, până la

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 6
forma ce permite transformarea
efectivă a materiei prime în
produs, permite identificarea
etapelor care se pretează
proiectării asistate şi stabilirea
fluxului informaţional ce-l
caracterizează. Structura
principială a unui proces de
dezvoltare a unui produs este
prezentată în fig. 2.1. Stadiul
iniţial este caracterizat de cerinţele
exprimate în tema de proiectare,
cerinţe care rezultă din studiul
pieţei. Pe baza acestora,
compartimentul de proiectare
realizează specificaţiile etapei de
anteproiect, proiectul de execuţie,
Fig. 2.1. Structura unui proces productiv proiectul constructiv şi proiectul
tehnologic.
Pe baza modelului obţinut în faza de proiectare, se trece la realizarea
practică a proiectului. După execuţie şi control, urmează încercarea şi
testarea caracteristicilor produsului. Economicitatea procesului de producţie
depinde direct de cheltuielile solicitate de asistenţa în exploatare. Prezentul
capitol analizează structura procesului de proiectare şi în special a
procesului de proiectare asistată de calculator (PAC) cu accente pe procesul
de proiectare asistată de calculator a tehnologiei (PACT).

2.1. Analiza sistemică a procesului de proiectare

Aşa cum s-a menţionat mai sus, activitatea de proiectare cuprinde
ansamblul acţiunilor umane ce vizează realizarea unui produs nou, având
drept obiectiv transformarea unei teme în documentaţia de realizare a
produsului. Proiectul reprezintă, din punct de vedere semantic, o lucrare
tehnică întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde calcule tehnico-
economice, desene, instrucţiuni necesare executării, întreţinerii şi exploatării
produsului.
În literatura de specialitate se prezintă diverse modele ale procesului
de proiectare. Un asemenea model este prezentat în fig. 2.2. Procesul de

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 7
proiectare nu este izolat, fiind legat şi de alte procese, cum sunt:
1. procesul de nivel superior care îl creează în virtutea îndeplinirii unei
sarcini precise şi căruia
îi raportează rezultatele;
2. procesul asociat
mediului în care se
desfăşoară ansamblul
activităţilor de
proiectare şi având de
îndeplinit sarcini
specifice, aşa cum sunt:
recepţia cererilor
privind crearea unor noi
teme de proiectare;
definirea unor metode
de reprezentare a
specificaţiilor de Fig. 2.2. Modelul procesului de proiectare
proiectare şi a
rezultatelor, precum şi metode de creare, conducere şi finalizare a noilor
teme de proiectare; conducerea şi coordonarea propriu-zisă a noilor teme
de proiectare; gestionarea resurselor folosite în mod curent de diversele
subprocese de proiectare găzduite de mediul considerat; rezolvarea
conflictelor de acaparare a resurselor, urmărindu-se în acelaşi timp o
optimizare a utilizării acestora; conducerea achiziţionării, stocării şi
reprezentării cunoştinţelor.
Iniţial, scopul şi obiectivele proiectării constituie preocupările unui
proces de decizie de nivel superior celui de proiectare. Acesta este nivelul
care întocmeşte tema de proiectare (sub forma unor specificaţii), care
reprezintă sarcinile de proiectare pentru un (sub)proces de proiectare (de
nivel imediat inferior). Între activităţile procesului de proiectare care se
pretează informatizării, se pot enumera analiza, sinteza, evaluarea şi
transformarea reprezentărilor modelului obţinut într-o anumită etapă.
Caracteristicile acestor activităţi sunt prezentate în continuare.
a) Sinteza determină obţinerea unei soluţii pe baza unui ansamblu de
cunoştinţe, dobândite pe diverse căi (experienţa trecută, documentare şi
studiu, autoinstruire etc.) şi este reprezentată de o schemă conceptuală,
care este un model al viitorului produs şi conţine aspecte structurale,
funcţionale, grafice etc.
b) Analiza asigură examinarea modelului după o serie de criterii bine

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 8
determinate, stipulate în metodologia de proiectare, efectuându-se o serie
de verificări de completitudine şi consistenţă, materializate prin rezultate.
c) Evaluarea confruntă rezultatele obţinute în faza de analiză, cu
specificaţiile iniţiale, orice abatere reiterând ciclul sinteză-analiză-
evaluare, până când acestea se înscriu în limite admisibile.
d) Periodic, rezultatele parţiale, care sunt acceptabile din punctul de vedere
al subprocesului de proiectare iniţial, se prezintă sub formă de realizări,
printr-o transformare specială definită în activitatea de prezentare a
rezultatelor, procesului de nivel superior. Acesta, din confruntarea cu
cerinţele iniţiale, poate valida soluţia sau modifica, detalia, clarifica
specificaţiile de proiectare, determinând reluarea procesului de
proiectare.
În activitatea de proiectare, tema iniţială care include caracteristicile
pe care trebuie să le îndeplinească viitorul produs şi motivaţia unei astfel de
solicitări, este transformată într-o documentaţie care cuprinde printre altele:
∗ structura detaliată a produsului;
∗ proprietăţile fiecărei componente;
∗ raporturile între componente;
∗ comportamentul estimat al produsului în mediul său de evoluţie;
∗ resursele necesare realizării produsului;
∗ resursele necesare funcţionării produsului;
∗ eficienţa economică a funcţionării produsului.
Pe durata elaborării unui proiect se pot identifica o serie de operaţii,
stări, fenomene prin care se efectuează lucrări şi se produc transformările
care conferă un caracter de proces activităţii de proiectare. Procesele sunt
create şi controlate pe parcursul existenţei lor de către componente speciale:
colecţia de informaţii accesibilă procesului; succesiunea operaţiei sau
instrucţiunii de executat; ansamblul parametrilor de stare ai procesului;
colecţia de proceduri pentru tratarea evenimentelor previzibile, susceptibile
de a întrerupe desfăşurarea normală a procesului; structura informaţională
utilizată pentru salvarea stării curente a procesului în momentul apariţiei
unei întreruperi şi pentru restaurarea contextului general în momentul
rezolvării situaţiei de întrerupere.
Implementarea tehnicii de calcul într-un sector de concepţie
presupune identificarea şi cuantificarea posibilităţilor de informatizare a
principalelor activităţi ale procesului de proiectare.
Anumiţi autori consideră că etapa de analiză se pretează cel mai bine
informatizării, deoarece conţine multe operaţii de rutină. Într-o măsură

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 9
oarecare şi activitatea de evaluare poate fi acoperită de o serie de produse
informatice adecvate. În schimb activitatea de sinteză, având un caracter
prin excelenţă creator, este mai greu să fie asistată de calculator. Cu toate
acestea, utilizarea unor elemente de inteligenţă artificială, a sistemelor
expert şi, în general, a sistemelor de tratare a cunoştinţelor, inclusiv a
bazelor de cunoştinţe, poate conduce, în perspectivă, la rezultate remarcabile
şi în unele operaţii de sinteză. Finalizarea acestei analize presupune
definirea conceptului de proiectare asistată de calculator (PAC) în general, şi
a celui de proiectare asistată de calculator a tehnologiei (PACT), în special.
Arhitectura generală a unui sistem de proiec-tare asistată este reprezentată în
fig. 2.3. Semnificativ este faptul
că un sis-tem de proiectare
asistată are ca element principal o
bază de algoritmi speci-fici fie
proiectării constructive, fie
proiectării tehnologiei. Accesul la
baza de algoritmi este posibilă
prin intermediul unui modul
software, specializat în realizarea
conexiunilor dintre baza de
algoritmi şi bazele de date,
asigurând accesul la informaţia
tehnică, pe durata elaborării Fig. 2.3. Arhitectura unui sistem de
proiectului. proiectare asistată PAC
În prezent, proiectarea
asistată de calculator reprezintă o cumulare a metodelor specifice
informaticii şi ştiinţelor tehnice într-un sistem complex, bazat pe utilizarea
calculatorului, sistem caracterizat prin asocierea factorului de decizie uman
cu puterea de calcul şi facilităţile oferite de calculatoarele actuale.
Componentele specifice oricărui sistem de proiectare asistată de calculator
(PAC) sunt:
a) baza (bazele) de date;
b) biblioteca (bibliotecile) de programe;
c) subsistemul de comunicaţii alcătuit din:
∗ (sub)sistemul de intrări/ieşiri;
∗ (sub)sistemul de dialog;
∗ (sub)sistemul grafic.
a) Bazele de date

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 10
Activităţile de proiectare şi în special acelea care sunt automatizate,
fac apel la o serie de fonduri informaţionale, care trebuie să fie gestionate în
mod unitar, centralizat, chiar dacă ele în sine şi eventual şi principalele
funcţii de control sunt distribuite într-o reţea. O caracteristică a sistemelor
de proiectare asistată este aceea că bazele de date reprezintă încă o problemă
insuficient rezolvată. Problema bazelor de date pentru aplicaţii PAC (PACT)
este legată de dificultăţile sistematizării informaţiilor în baze de date
generale sau tehnice. Majoritatea sistemelor PAC se mulţumesc cu
gestionarea datelor solicitate de modelele concepute, a informaţiilor
cuprinse în diferite cataloage sau normative, stabilind eventualele relaţii şi
corelaţii între aceste date şi modelul proiectului într-o fază curentă. În
literatura de specialitate se arată că sistemele de gestiune a bazelor de date,
destinate sistemelor de proiectare asistată de calculator nu au gradul de
universalitate al acelora utilizate în aplicaţiile economice, în primul rând
datorită particularităţilor structurale ale schemei conceptuale de date, printre
care se amintesc:
1) în aplicaţiile de proiectare, varietatea tipurilor de entităţi este foarte
mare, în comparaţie cu situaţia din domeniul gestiunii economice;
2) în aplicaţiile de proiectare varietatea tipurilor de relaţii între entităţi
este importantă, ceea ce impune o structură interconectată din punct
de vedere informatic;
3) structura datelor tehnice în general şi a celor tehnologice în special
are o mare instabilitate în timp, ceea ce presupune găsirea unor
soluţii care să reclame maximum de flexibilitate.
Aceste particularităţi au drept explicaţie faptul că produsul, care
constituie obiectul proiectării, nu există încă, modelul său abstract
concretizându-se pas cu pas, în ciclul iterativ siteză-analiză-evaluare.
În acelaşi timp, datorită unor criterii funcţionale precise, există o
delimitare calitativă a fondurilor informaţionale utilizate în aplicaţiile de
proiectare asistate de calculator. Datele de stare ale proiectului, reflectă
stadiul derulării procesului de proiectare, stările intermediare, tranziţiile
efectuate şi forma de prezentare a rezultatelor intermediare. Se consideră că
o bază de date (BD) este un ansamblu structurat de date înregistrate pe
suporţi accesibili calculatorului, pentru a putea satisface simultan mai mulţi
utilizatori, într-o manieră selectivă şi în timp optim. Programul care permite
utilizatorului interacţiunea cu o bază de date se numeşte Sistem de Gestiune
a Bazelor de Date (SGBD). Funcţiile unui SGBD asigură memorizarea,
manipularea şi extragerea caracteristicilor şi structurii modelului conceput
sau aflat în curs de concepţie. Există diferenţe semnificative între SGBD

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 11
specifice PAC şi cele folosite pentru gestionarea datelor cu caracter
economic. Sistemele pentru gestiunea datelor economice sunt concepute
pentru o structură stabilă, reprezentând un obiect real, existent, pe când
SGBD folosite pentru PAC trebuie să gestioneze structuri de date dinamice,
pentru că structura modelului proiectat se modifică pe parcursul procesului
de concepţie. Primele baze de date dezvoltate în domeniul PAC s-au creat şi
folosit pentru rezolvarea problemelor de grafică asistată. Inexistenţa bazelor
de date specifice PAC şi în special a bazelor orientate PACT, constituie
impedimentul principal în realizarea şi integrarea sistemelor PAC-PACT în
activitatea practică. Analizând structura datelor utilizate în procesul de
concepţie şi fabricaţie asistată, se deosebesc următoarele baze de date:
∗ Bazele de date tehnice, cuprind ansamblul de date tehnice care
reflectă cel mai exact posibilităţile de concepţie şi fabricaţie specifice
întreprinderii.
∗ Baze de date Proiect (Model), conţin reprezentarea proiectului pe
parcursul etapelor de proiectare. Bazele de date proiect conţin
proiectele anterioare adică reprezentările obiectelor deja concepute.
Aceste reprezentări pot fi utile pentru consultare, modificare sau
adaptare, în situaţia în care se proiectează un produs plecând de la
unul deja conceput în întreprindere.
∗ Baze de date generale care cuprind totalitatea datelor tehnice
nespecifice întreprinderii, folosite în PAC (PACT).
Trebuie făcută o diferenţă clară între diferitele baze de date
menţionate anterior şi bazele de cunoştinţe. O astfel de bază cuprinde
cunoştinţe, şi reprezintă o extensie a bazelor de date tehnice. O cunoştinţă
este o informaţie care acţionează ca o regulă, şi care se utilizează la
rezolvarea sau la demonstrarea unei probleme. Baza de cunoştinţe cuprinde
informaţiile cele mai preţioase ale întreprinderii, incluzând totalitatea
mijloacelor şi metodelor dobândite în procesul de concepţie şi de producţie.
Una dintre caracteristicile actuale ale sistemelor de gestionare a
bazelor de date folosite pentru PAC(PACT), este că au o gestiune a datelor
proprie. Acest lucru creează dificultăţi în crearea bazelor de date generale şi
în integrarea sistemelor de proiectare asistată.
b) Biblioteca (bibliotecile) de programe
Această componentă, reprezentată fizic de mai multe entităţi
distincte, memorează (în diverse stadii de agregare) elementele prezentate în
cele ce urmează.

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 12
b1) Programele aplicative
Inima sistemului de proiectare asistată este constituită de programele
aplicative care rezolvă o serie de probleme specifice proiectării, implantând
algoritmi adecvaţi. La aceste programe se distinge, în general, o parte de
monitor şi o parte executorie sau funcţională. Limbajele de programare sunt
mijloace de comunicare între om şi calculator sau altfel spus un limbaj de
programare este un intermediar între realitatea problemelor de rezolvat şi
calculatorul folosit. Limbajele de programare se pot clasifica în limbaje de
asamblare, a căror instrucţiuni reprezintă coduri direct executabile şi limbaje
evoluate. Din categoria limbajelor evoluate de nivel înalt fac parte limbajele
FORTRAN, BASIC, TURBO-PASCAL, C, C++ şi limbajele specializate
APT, SORI, ALMI (specializate în programarea maşinilor-unelte cu
comandă numerică), limbajele sau sistemele grafice ACAD, ORCAD,
PICAD, COREL-DRAW, HARWARD-GRAPHICS ş.a. În cazul limbajelor
evoluate, programul sursă este prelucrat de un compilator, care traduce
instrucţiunile programului în instrucţiuni obiect. Programul obiect este
încărcat în memorie şi apoi executat.
b2) Programe de calcul destinate funcţiilor sistem, aşa cum sunt:
gestionarea bazelor de date, tratarea subsistemului de intrări/ieşiri, funcţiile
speciale subsistemului grafic etc. Modulele de calcul permit utilizatorului să
aleagă una din mai multe variante de calcul. Calculele specifice proceselor
PAC(PACT) sunt extrem de diverse:
∗ calcule simple dar strict necesare procesului de proiectare (ex: calculul
unor distanţe, a unor arii sau perimetre, calculul unor coeficienţi de
utilizare a materialului, a greutăţii sau caracteristicilor unor secţiuni
etc.);
∗ calcule necesare manipulării informaţiilor grafice (ex: transformări
geometrice, calcule de intersecţie a suprafeţelor, algoritmi pentru
eliminarea părţilor ascunse);
∗ calculul stării de eforturi şi deformaţii pentru piesele cu rol funcţional
deosebit, folosind algoritmi MEF, BEM;
∗ calcule pentru simularea funcţionării sau fabricaţiei unui produs. Se
poate simula fie funcţionarea produsului proiectat PAC, fie simularea
unor prelucrări sau a unor trasee tehnologice în cazul PACT.
În domeniul procedurilor de calcul se menţionează evoluţia
spectaculoasă a metodelor numerice şi a sistemelor de calcul. Folosirea
acestor mijloace în domenii de vârf, ca aeronautica sau electronica, a permis
simularea şi optimizarea comportării fizice a sistemelor. Între metodele cele

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 13
mai spectaculoase folosite la optimizarea proiectării prin simularea
comportării şi prelucrării trebuie să menţionăm metoda elementelor finite
(MEF-FEM) şi metoda elementelor de frontieră (BEM).
c) Subsistemul de comunicaţii
Este o componentă importantă a dialogului om-maşină, indiferent de
poziţia omului în procesul de fabricaţie. Dacă omul se găseşte în poziţia de
utilizator al produselor informatice ce caracterizează proiectarea asistată, el
intră în contact direct cu subsistemele de intrare/ieşire şi de dialog. O
caracteristică a acestor subsisteme este aceea că permite introducerea datelor
iniţiale. Sunt cunoscute două categorii de date iniţiale specifice proiectării
asistate a tehnologiilor:
∗ date generale preluate din fişiere şi baze de date;
∗ date specifice introduse de utilizator.
Introducerea informaţiilor ce caracterizează o aplicaţie concretă este
posibilă fie prin utilizarea unui limbaj de comenzi specific programelor de
proiectare asistată folosite, fie prin utilizarea dialogului într-un limbaj
apropiat de cel natural folosind un sistem de introducere interactivă a
datelor sub formă de meniuri.

2.2. Soluţii privind constituirea mediului PAC

Într-un model de proiectare asistată de calculator se pot evidenţia
ierarhizări atât în ceea ce priveşte procesele de proiectare ca atare, cât şi
mediile în care aceste procese evoluează.
Pornind de la o asemenea ierarhizare, partea informatizată a
procesului de proiectare poate fi privită ca un subproces care evoluează într-
un mediu specific oferit, pe diverse nivele de detaliere, de modalitatea de
organizare a echipamentelor de prelucrare automată a datelor, de sistemele
de operare şi produsele informatice care efectuează sarcinile specifice. Cele
mai întâlnite soluţii organizatorice ale proceselor PAC-PACT sunt
prezentate în cele ce urmează.
a) Prima variantă organizatorică este reprezentată de abordarea
tradiţională, şi a constituit perioada de început a sistemelor PAC,
perioadă caracterizată prin utilizarea unui calculator central ce nu
aparţinea unităţii de proiectare. Această soluţie limitează caracterul
interactiv al noţiunii de proiectare asistată de calculator, dar se poate
aplica într-o serie de cazuri cum ar fi:

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 14

∗ unitatea de proiectare nu dispune de capacitate de calcul proprie,

lucrările de informatică rulând în concurenţă cu alte produse
informatice pe un calculator central (situat eventual la distanţă);
∗ performanţele cerute programelor sunt foarte mari, atât în ceea ce
priveşte volumul memoriei interne folosite şi a memoriei externe
necesare, cât şi rapiditatea răspunsului, deci viteza de prelucrare
a datelor trebuie să fie foarte mare.
b) A doua variantă organizatorică, frecvent întâlnită în cazul grupelor sau
atelierelor de proiectare asistată, presupune existenţa unei capacităţi de
calcul proprii de tipul unui mini-, microsistem, sau de un calculator
profesional ori personal. La momentul actual, performanţele acestor
capacităţi de calcul sunt remarcabile, ele fiind dotate cu sisteme de
operare performante care dispun de facilităţi ca multiprogramarea,
multitaskingul, multiacces, interactivitatea, sincronizare între lucrări etc.,
capabile să întrunească cele mai severe exigenţe ale utilizatorilor.
Corespunzător acestor abordări, se definesc şi soluţiile practice de
organizare a activităţii de proiectare tehnologică asistată. Soluţia prezentată
în fig. 2.4 este cea mai convenabilă din punctul de vedere a cerinţelor unei
echipe de proiectanţi. Soluţia ilustrată poate răspunde şi unor situaţii
speciale legate de depăşirea posibilităţilor de hardware şi software ale
sistemului de calcul, când trebuie să se facă apel la un calculator cu putere
de calcul superioară.
Problemele complexe ale proceselor de producţie pot impune
distribuirea sistemelor de proiectare asistată de calculator în reţele de
calculatoare. Distribuirea se poate referi la:
∗ programe sau o submulţime a acestora;
∗ baza de date accesibilă acestor programe.
Oricare ar fi soluţia adoptată se preconizează ca utilizatorul să
interacţioneze cu sistemul de proiectare tehnologică asistată prin intermediul
unor aşa numite posturi de lucru, care pot include:
∗ o consolă utilizator, de preferat de tip display;

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 15

∗ un set de dispozitive de interacţiune (tabletă grafică, digitizor, creion

luminos, "joy-stick", cutie cu bu-toane, chei funcţio-nale, tastatură;
∗ periferice pentru prezentarea rezulta-telor de tip impri-mante, plottere.
Alegerea soluţi-ei constructive a unui sistem de proiectare asistată
sub forma unui calculator central, a unei staţii de lucru sau a unui
microcalculator rezultă şi din disponibilitatea programului de proiectare
asistată şi de
posibilitatea de achiziţie
sau închiriere a softului
necesar. Evoluţiile
recente privitoare la
dotarea postului de
lucru PAC (PACT) sunt
marcate de următorii
factori:
∗ dezvoltarea de
microprocesoare
deosebit de
performante,
Intel-80486,
Intel-PENTIUM, Fig. 2.4. Încadrarea procesului de proiectare asistată a
a procesoarelor tehnologiei
RISC;
∗ dezvoltarea unor circuite performante (memorii, interfeţe,
adaptoare);
∗ răspândirea unor sisteme de proiectare şi conducere a proceselor de
prelucrare, folosind calculatoare legate în reţele, fiecare staţie de
lucru reprezentând un element al sistemului PAC-PACT.

2.3. Implementarea sistemelor de proiectare

tehnologică asistată
Un proces de fabricaţie reprezintă totalitatea activităţilor umane ce
interacţionează cu fluxul de materiale şi informaţie în vederea obţinerii unui
produs. Informaţia caracteristică unui proces tehnologic are două
componente. Prima componentă este integrată produsului sub forma
informaţiilor iniţiale de proiectare, a cunoştinţelor şi deprinderilor
întreprinderii. Cea de-a doua componentă se referă la informaţiile de

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 16
urmărire, conducere şi decizie cu privire la procesul de pregătire şi
desfăşurare efectivă a procesului tehnologic. Influenţa materialelor asupra
costurilor produsului este relativ constantă, pe când calitatea informaţiei
încorporate, fie în faza de concepţie, fie în faza de pregătire şi desfăşurare a
procesului de prelucrare este de mare importanţă asupra calităţii şi timpului
de fabricaţie ale produsului. Rezultă de aici importanţa deosebită ce trebuie
acordată procesului de concepţie şi pregătire a procesului de fabricaţie
pentru un anume produs. Aceste procese sunt caracterizate de un flux
informaţional mult mai comod de tratat cu mijloacele informatice de astăzi.
Calitatea acestor informaţii influenţează semnificativ beneficiul obţinut fie
în cazul în care informaţia este încorporată în produs fie în cazul în care
aceasta se regăseşte în calitatea procesului de pregătire şi fabricaţie efectivă.
Un exemplu semnificativ arată importanţa acordată pe plan mondial acestui
segment al procesului de fabricaţie. Astfel, Israelul, cu tehnologiile sale de
vârf în domeniul agricol, recunoscute şi apreciate pe plan mondial, exportă
anual produse agricole de numai 600 milioane de dolari, pe când producţia
ştiinţifică depăşeşte 12 miliarde de dolari. Importanţa problematicii rezultă
în mod evident din politica de finanţare a activităţii de cercetare şi producţie
ştiinţifică. Dacă în ţara noastră se alocă pentru ştiinţă aproximativ 10 dolari
SUA pe cap de locuitor, pe plan mondial sumele alocate sunt: în Ungaria 50,
în Finlanda 309 şi 511 în Germania. Fără a intra în detalii, se apreciază că
una din priorităţile momentului este reconsiderarea proceselor de fabricaţie,
prin utilizarea procedurilor asistate. Ţinând cont de actuala perioadă de
tranziţie, de posibilităţile financiare alocate dotării cu mijloace de fabricaţie,
se apreciază că este momentul elaborării unor strategii pentru informatizarea
proceselor de pregătire şi fabricare a produselor. În această ordine de idei se
apreciază ca foarte utilă cunoaşterea strategiei adoptate pe plan mondial.
În general, sunt cunoscute avantajele de ordin tehnic ce rezultă din
utilizarea concepţiei şi fabricaţiei asistate de calculator. Ţările cu tradiţie
industrială au înregistrat salturi spectaculoase în ceea ce priveşte calitatea
produselor, productivitatea exprimată prin reducerea timpilor de concepţie şi
fabricaţie precum şi în îmbunătăţirea procesului de decizie managerială la
nivelul concepţiei, fabricaţiei şi comercializării. Avantajele concepţiei şi
fabricaţiei asistate se obţin după aplicarea unei strategii de implementare. În
ţările avansate a existat o anume experienţă la marile întreprinderi care au
declanşat şi susţinut efortul pentru informatizarea activităţilor de concepţie
şi fabricaţie. În condiţiile perioadei actuale, specifice ţării noastre, trebuie
acordată o mare importanţă elaborării strategiei de implementare a acestor
tehnologii atât în sectorul productiv cât şi în procesul de pregătire al

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 17
specialiştilor ce-şi vor desfăşura activitatea în acest domeniu.
Un sondaj realizat în Franţa a arătat că există unele dificultăţi în ceea
ce priveşte introducerea tehnicilor de concepţie şi fabricaţie asistată. Dacă
98% dintre aceste întreprinderi îşi planificaseră introducerea concepţiei şi
fabricaţiei asistate, dificultăţile semnalate au fost:
∗ cunoaşterea insuficientă a domeniului 63%;
∗ volumul mare al investiţiilor 56%;
∗ riscuri mari în recuperarea investiţiilor 43%;
∗ greutăţi la adaptarea la programul firmei 31%;
∗ tehnică prea nouă 30%;
∗ necesitatea reorganizării unor sectoare 11%.
În acest context sunt relevate trei obstacole importante, şi anume
costurile, competenţa şi lipsa de informaţie în domeniu.
Aplicarea unor proceduri asistate în concepţia asistată trebuie
corelată în mod necesar şi cu dotarea corespunzătoare la nivelul fabricaţiei
asistate. Dacă problema achiziţionării mijloacelor de calcul este relativ
simplă, achiziţionarea softului şi maşinilor integrate în sisteme automate de
fabricaţie asistată de calculator este mai dificilă. Adoptarea unei anumite
strategii de investiţii presupune şi studii de previziune în ceea ce priveşte
dezvoltarea soft şi hard a echipamentelor utilizate în concepţia şi fabricaţia
asistată.
O altă problemă la nivelul firmei este aceea a competenţelor în
domeniu, acest aspect fiind legat de dificultatea constituirii unei echipe
pentru implementarea sistemului de concepţie şi fabricaţie şi de stabilirea
responsabilităţilor şi defalcarea sarcinilor la acest nivel.
Lipsa de informaţie în domeniu este resimţită mai ales în ceea ce
priveşte dificultăţile la nivelul introducerii procedeelor de concepţie şi
fabricaţie asistată. Literatura de specialitate prezintă aspectele tehnice,
rezultatele avantajoase obţinute şi mai puţin dificultăţile întreprinderilor care
doresc să implementeze concepţia şi fabricaţia asistată. Această stare de
fapt, ca şi evoluţia extrem de dinamică a pieţei de echipamente de calcul şi a
sistemelor software, poate conduce la aprecieri eronate în ceea ce priveşte
estimarea rezultatelor şi a perioadei de timp necesare introducerii acestor
metodologii la nivelul firmei. De asemenea, este dificil de realizat
conexiunea sistemelor existente pe piaţă la cerinţele şi necesităţile unei
întreprinderi.
Analiza activităţii unei întreprinderi şi decizia de folosire a
sistemelor asistate de concepţie şi eventual fabricaţie, presupune rezolvarea

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 18
a două categorii de probleme.
Prima problemă se referă la achiziţionarea sistemelor soft şi hard.
Dacă performanţele echipamentelor de calcul sunt apreciabile, rezolvarea
unor probleme de concepţie şi tehnologie este posibilă pe calculatoare
personale. Stabilirea fluxului informatic pentru o întreprindere poate furniza
informaţii asupra capacităţilor de memorie şi asupra distribuţiei mijloacelor
de calcul.
A doua problemă constă în alegerea unui sistem software. Prima
dificultate constă în aprecierea celui mai util soft pentru întreprindere. Este
dificil de precizat şi de realizat adaptările unui soft la nivelul cerinţelor
utilizatorului. Cel mai util sistem soft este cel care înglobează cunoştinţele şi
bazele de date specifice firmei. Problemele personalului, la rândul lor au
mare importanţă. Pe lângă procesul de formare, adaptare şi racolare de noi
specialişti, este posibilă o tendinţă de respingere la nivelul personalului, a
tehnologiilor asistate, respingere ce provine din teama de reducere a
locurilor de muncă. Aceste probleme pot fi depăşite prin informarea
personalului cu privire la introducerea sistemelor asistate. La introducerea
unor sisteme asistate de calculator este necesară o perioadă de câţiva ani în
care funcţionează concomitent sistemul tradiţional şi cel recent introdus.
Aceasta impune o creştere a forţei de muncă şi orientarea spre tineri cu reale
calităţi în acest domeniu. De asemenea, experienţa ţărilor industrializate a
arătat că avantajele obţinute după implementarea unui sistem de concepţie şi
fabricaţie asistată sunt benefice pentru perspectiva firmei.
Integrarea în întreprindere a procedeelor de proiectare constructiv-
tehnologică asistate presupune o decizie strategică deosebit de importantă.
Această decizie este deosebit de importantă întrucât trebuie să se stabilească
scopul şi utilitatea unui astfel de sistem, precum şi impactul acestuia asupra
factorului social.
Între principalele sarcini ale etapei de analiză se încadrează
precizarea scopului urmărit la implementarea concepţiei sau fabricaţiei
asistate. Este necesar a se da un răspuns care să stabilească dacă se
urmăreşte extinderea capacităţii de producţie, îmbunătăţirea calităţii
produselor fabricate sau reducerea perioadelor de pregătire şi fabricaţie.
Etapa de analiză trebuie să precizeze şi modul de folosire a instrumentelor
informatice, precizându-se dacă se doreşte îmbunătăţirea performanţelor de
desen, formalizarea informaţiei tehnice la nivelul firmei, elaborarea de
anteproiecte sau chiar la elaborarea planurilor de operaţii sau a fişelor
tehnologice folosite în producţie.
Din cele prezentate până în acest moment, rezultă că decizia de
introducere la nivelul unei întreprinderi a concepţiei constructiv-tehnologice

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 19
este o problemă de strategie care să permită identificarea obiectivelor şi
sarcinilor la nivelul planurilor de dezvoltare pe nivel mediu şi lung.
Întrebările la care trebuie să se găsească răspuns sunt următoarele:
∗ care sunt aspectele tehnice de rezolvat ?
∗ care sunt investiţiile necesare la nivel soft şi hard ?
∗ cum se stabilesc responsabilităţile utilizării unui astfel de sistem ?
∗ care sunt priorităţile în introducere şi utilizare ?
∗ cum se rezolvă problemele economice ?
Pentru evitarea unor erori în aprecierea răspunsurilor trebuie acordată
o mare atenţie următoarelor consideraţii:
a) Mijloacele soft şi hard folosite pentru proiectarea asistată constructiv-
tehnologică reprezintă un instrument. Majoritatea prognozelor arată că
aceste mijloace vor ocupa un loc preponderent în uzinele viitorului.
Întrucât aceste mijloace trebuie utilizate la un anume loc de muncă,
responsabilitatea introducerii şi utilizării trebuie încredinţată
utilizatorilor. Se va evita ca anumite responsabilităţi în ceea ce priveşte
analiza, dezvoltarea şi utilizarea acestor mijloace să fie încredinţate
structurilor informatice de gestiune, existente la nivelul întreprinderilor.
Întrucât problemele ce apar sunt de cu totul o altă factură, maniera de
tratare fiind complet diferită, experienţa câştigată în munca de gestiune a
informaţiilor economice poate îngreuna procesul de adaptare şi
introducere la nivelul firmei a unui sistem de concepţie asistată. Pentru
rezolvarea problemelor specifice este recomandabil să se utilizeze
experţi din exteriorul firmei sau să se facă apel la specialişti în domeniul
de concepţie-producţie, cu specializare corespunzătoare în informatică.
b) Introducerea unui sistem de concepţie constructiv-tehnologică la nivelul
întreprinderii va avea o mare influenţă asupra întregii activităţi a
acesteia. Adoptarea unei astfel de decizii va influenţa întreg personalul
şi, de aceea trebuie să existe prognoze ale activităţilor întreprinderii pe
termen scurt, mediu şi lung. Alegerea etapelor pe termen scurt trebuie să
conducă la succese, în vederea atragerii unui număr cât mai mare de
specialişti ai firmei la implementarea, adaptarea şi perfecţionarea
sistemului. Aceste decizii trebuie să prevadă, pe cât posibil şi evoluţia
mijloacelor informatice.
c) Introducerea unui sistem de proiectare constructiv-tehnologic durează o
perioadă de câţiva ani, iar rezultatele nu sunt imediate. Modificarea
productivităţii la introducerea unui sistem informatic de concepţie şi
fabricaţie asistată este prezentată în fig. 2.5. Adaptarea la necesităţile

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 20
firmei şi formarea de personal specializat necesită o perioadă de minim 5
luni în care productivitatea are tendinţă de scădere.
Rezultă că este imperios necesară formarea unei echipe pluri-
disciplinare, compusă din:
∗ utilizatori, proiectanţi, tehnologi, normatori din întreprindere;
∗ specialişti în domeniul concepţiei şi eventual al fabricaţiei
asistate;
∗ specialişti responsabili cu partea financiară.
Utilizatorii trebuie să precizeze elementele imediate şi de perspectivă
ce trebuie avute în vedere la integrarea sistemului de proiectare asistată
constructiv-tehnologică şi este de preferat ca şeful echipei pluri-disciplinare
să fie dintre utilizatorii produsului, pentru a realiza o bună adaptare la

Fig. 2.5. Variaţia productivităţii în funcţie de experienţa de utilizare a

unui sistem de concepţie şi fabricaţie asistată
nivelul necesităţilor firmei.
Se recomandă ca specialistul sau specialiştii în domeniul proiectării
constructiv-tehnologice să fie din afara firmei. Sarcina primordială a
acestuia trebuie să fie aceea de a elimina alegerile defectuoase, ce urmăresc
rezolvarea problemelor imediate dar fără perspectivă din punctul de vedere
al folosirii sistemelor asistate.
Alegerea personalului utilizator trebuie făcută după entuziasmul cu
care abordează problema, după cunoştinţele tehnice şi cunoaşterea
procesului de concepţie şi fabricaţie specific firmei. Alegerea după vârstă nu
reprezintă un criteriu eficient întrucât lipsa de experienţă în întreprindere

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 21
favorizează decizii greu de implementat şi greu de acceptat.
Această echipă trebuie să aibă susţinerea conducerii firmei. Acest
lucru este necesar pentru că introducerea unui sistem de proiectare
constructiv-tehnologică afectează o bună parte a personalului, spre deosebire
de informatica economică în cazul căreia impactul social este mai redus. Din
experienţa introducerii unor sisteme de concepţie şi fabricaţie asistată s-a
constatat că există posibilitatea ca anumite persoane să-şi vadă diminuată
sfera de influenţă şi chiar poziţia la nivelul firmei. Reuşita integrării
calculatorului în domeniul concepţiei este asigurată numai prin combaterea
fermă a acestor tendinţe.
Dacă se pune problema introducerii unui sistem asistat trebuie să se
aibă în vedere faptul că fiecare întreprindere reprezintă un caz particular.
Alegerea unui anumit sistem, fără a ţine seama de specificitatea produselor
concepute şi fabricate de firmă reprezintă o eroare. Ca element primordial,
echipa pluridisciplinară trebuie să acţioneze de la premisa că un sistem de
proiectare constructiv-tehnologică sau de fabricaţie asistată, nu depinde
de mărimea întreprinderii, ci numai de complexitatea procesului de
proiectare şi execuţie specific acesteia. În această ordine de idei trebuie
precizat că nu există sisteme de concepţie sau fabricaţie asistată pentru
"bogaţi" şi sisteme pentru "săraci" pentru că o mare întreprindere care
fabrică produse simple poate să aibă nevoie de un sistem simplu iar o
întreprindere mică, din cauza diversităţii produselor, să aibă nevoie de un
sistem deosebit de performant.
Etapele introducerii unui sistem de proiectare asistată sunt:
1) Studiul oportunităţii introducerii unui astfel de sistem, care să
preceadă studiul detaliat care să justifice strategia de dezvoltare.
2) Studiul detaliat, având drept scop:
∗ definirea obiectivelor de îndeplinit;
∗ stabilirea metodologiei şi etapelor de abordare;
∗ stabilirea echipelor de lucru şi a responsabilităţilor.
3) Studiul procesului de proiectare constructivă sau tehnologică la
nivelul întreprinderii. Evidenţierea deficienţelor şi stabilirea
posibilităţilor de corijare a acestora.
4) Analiza sistemului de proiectare asistată ideal pentru necesităţile
întreprinderii. În acest context trebuie analizate restricţiile induse de
mediul concret de producţie, stabilindu-se investiţiile necesare,
reorganizările, formarea şi racolarea de personal. Această etapă
trebuie definitivată prin elaborarea unui caiet de sarcini.

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 22
5) Stabilirea ofertei de dezvoltare, căutarea pe piaţă a sistemului de
concepţie sau fabricaţie asistată, identificarea elementelor
perfectibile şi adaptările necesare pentru introducerea în
întreprindere. Trebuie să se prevadă şi posibilitatea dezvoltării unui
sistem propriu, bazat pe modelarea informaţiilor dobândite în
procesul de fabricaţie şi care să corespundă fluxului informaţional
existent la nivelului întreprinderii.
6) Achiziţionarea sau dezvoltarea unui sistem asistat, testarea şi
pregătirea pentru introducerea lui în activitatea întreprinderii.
7) Utilizarea în procesul de fabricaţie specific întreprinderii.
Indiferent de decizia adoptată în ceea ce priveşte achiziţionarea sau
dezvoltarea unui sistem propriu de concepţie asistată, echipa de studiu
trebuie să realizeze un studiu complet asupra întregului proces de fabricaţie
specific întreprinderii. Acest studiu trebuie să înceapă cu etapa de proiectare
constructiv-tehnologică şi să se încheie cu analiza activităţilor post-livrare a
produselor. Se va acorda o mare atenţie fluxului informaţiei pe toată durata
fabricaţiei, reliefându-se şi mecanismele pentru corectarea şi stocarea
informaţiei tehnice.
Studiul, şi pe baza acestuia elaborarea bazelor de date reprezintă
cheia succesului unui sistem de concepţie, gestiune şi fabricaţie asistată.
Trebuie luat în considerare faptul că majoritatea întreprinderilor posedă
colecţii de date, ce cuprind informaţii având caracter economic şi/sau tehnic.
Progresele din ultimii ani, în domeniul construcţiei calculatoarelor şi în
industria de soft determină o problemă importantă cum este adaptarea şi
recuperarea informaţiilor existente, prelucrate pe calculatoare mai vechi sau
cu un soft neactualizat. Obiectivele analizei bazelor de date sunt:
∗ organizarea bazelor de date;
∗ definirea posibilităţilor de modelare a datelor, în special a celor
cu caracter tehnic;
∗ asigurarea securităţii, coerenţei şi confidenţialităţii datelor.
Definirea nesatisfăcătoare a structurii bazelor de date poate avea
consecinţe importante asupra eficienţei sistemului de proiectare şi fabricaţie
asistată. Una dintre manifestările cele mai frecvente este aceea a
reconfigurării bazelor de date la o perioadă de aproximativ 2-3 ani.
Cu toate dificultăţile ce pot să apară la integrarea unui sistem de
proiectare constructivă sau tehnologică într-o întreprindere, se apreciază că
aceasta este singura cale care va permite creşterea performanţelor în
obţinerea calităţii şi productivităţii în activitatea industrială.

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 23

3. Obiectivele cursului
Cursul îşi propune să furnizeze specialistului în domeniul concepţiei
şi fabricaţiei mecanice, instrumentele necesare unei adaptări rapide la
cerinţele activităţii productive actuale, instrumente care să-i permită
folosirea calculatoarelor în activitatea de proiectare constructivă şi
tehnologică. Cerinţele actuale ale industriei româneşti sunt direcţionate spre
o mai mare adaptabilitate şi flexibilitate pentru a putea răspunde eficient
cerinţelor economiei de piaţă. Concurenţa în domeniile activităţilor
productive impune ca element obligatoriu creşterea nivelului calitativ al
produselor, combinată cu reducerea timpilor şi cheltuielilor aferente
pregătirii fabricaţiei. Realizarea acestor cerinţe nu este posibilă fără aportul
mijloacelor informatice. Din analiza evoluţiei istorice a informatizării
proceselor de producţie se observă că sistemele existente sunt specifice
marii industrii, întrucât numai aceşti producători au putut suporta
cheltuielile foarte mari pentru concepţia şi fabricaţia asistată de calculator.
Au rezultat sisteme performante de concepţie constructiv-tehnologică
caracterizate prin preţuri apreciabile. Întrucât programele specializate pentru
concepţia constructiv tehnologică sunt scumpe şi uneori dificil de adaptat
cerinţelor întreprinderilor productive, inginerul trebuie să-şi dezvolte
algoritmii proprii precum şi programele aferente. Sarcina tehnologului este
cu atât mai dificilă, cu cât trebuie să se adapteze mai eficient la cerinţele
momentului. Dacă în domeniul proiectării constructiv-funcţionale există un
volum relativ mare de informaţie şi de mijloace software, în domeniul
tehnologiilor de prelucrare informaţiile sunt protejate. Tehnologul trebuie să
se adapteze sistemelor de concepţie asistată, să-şi realizeze propriile
instrumente pentru a atinge nivelul competitivităţii actuale.
Dat fiind faptul că preocupările mondiale în domeniul concepţiei şi
fabricaţiei asistate sunt prezentate ca nişte componente ale unui acelaşi
sistem (conceptele CFAO-CAD/CAM), sarcina autorilor este cu atât mai
dificilă. Bazându-se pe experienţa dobândită la elaborarea unor algoritmi şi
a unor sisteme de programe în proiectarea asistată de calculator a
tehnologiilor de prelucrare mecanică, autorii apreciază ca foarte necesare
elementele prezentate în această lucrare.
Nu este posibilă obţinerea rezultatelor scontate prin folosirea tehnicii
de calcul şi a programelor aferente fără analiza completă şi corectă a

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 24
componentelor sistemului de concepţie şi fabricaţie. Această analiză permite
definirea corectă a problemelor şi subproblemelor specifice proiectării
asistate în domeniul tehnologiilor de prelucrare. Folosind analiza sistemică a
procesului de concepţie şi fabricaţie a produselor specifice construcţiei de
maşini, tehnologul poate preciza domeniile de abordare, cerinţele şi
restricţiile impuse de natura procesului sau de mediul exterior, stabilind
criteriile de optimizare ce trebuie îndeplinite. După stabilirea structurii
sistemice a procesului abordat este necesară stabilirea delimitărilor
(frontierelor) subsistemului studiat, a criteriului (criteriilor) de optimizare şi
a restricţiilor impuse de mediul exterior. Rezolvarea acestor probleme
impune redefinirea conceptului de model. Întrucât disciplinele studiate
prezintă o mare diversitate de modele matematice specifice proceselor
mecanice trebuie acordată o atenţie specială transformării modelelor
matematice în modele numerice şi informatice.
De cele mai multe ori, tehnologul trebuie să rezolve probleme despre
care are prea puţine informaţii. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare
pentru materiale noi sau aplicarea unor procedee de prelucrare pentru care
nu se cunosc parametrii tehnologici trebuie precedate de cercetări
amănunţite. Sunt cunoscute posibilităţile oferite de cercetarea statistică a
proceselor de prelucrare şi în acest context trebuie acordată o mare atenţie
posibilităţilor de modelare statistică. Se acordă o mare atenţie programării
experimentului, testelor statistice şi posibilităţilor de validare şi apoi de
optimizare a modelelor astfel obţinute.
Este cunoscut faptul că un proiect tehnologic pleacă şi de la
caracteristicile geometrice ale pieselor. Cu toate că elementele modelării
geometrice sunt specifice proiectării constructive asistate, modelarea
geometrică este un mijloc important pentru realizarea modelului informatic
al proiectului tehnologic. Modelarea geometrică este deosebit de importantă
pentru proiectarea asistată a tehnologiei de prelucrare a pieselor cu
geometrie complexă de tipul caroseriilor de autoturisme, sau a diferitelor
piese întâlnite în aeronautică, sau în domeniul maritim. Realizarea acestor
piese presupune folosirea maşinilor-unelte cu comandă numerică, iar
poziţionarea corectă a sculelor în raport cu piesa necesită cunoaşterea
procedeelor matematice de interpolare şi a posibilităţilor de definire a
suprafeţelor şi corpurilor în 3D. Iată de ce se apreciază ca fiind necesare
elementele modelării geometrice.
Validarea formei geometrice pentru o piesă din construcţia de maşini
este posibilă prin calcule organologice şi verificări constructiv-tehnologice.
Întrucât calculele organologice realizate manual se bazează pe o multitudine

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 25
de ipoteze simplificatoare în concepţia asistată se folosesc din ce în ce mai
mult metode numerice de tip variaţional, metoda elementelor finite, metoda
elementelor de frontieră etc. Modelarea stării de deformaţii şi eforturi, la
prelucrarea mecanică, constituie o cale pentru îmbunătăţirea tehnologiilor de
execuţie. La prelucrările prin deformare plastică la cald şi la rece metoda
elementelor finite este folosită pe scară largă. Cunoaşterea metodelor şi a
principiilor de modelare, precum şi a posibilităţilor de optimizare a
rezultatelor proceselor de fabricaţie, reprezintă un instrument indispensabil
în activitatea inginerilor tehnologi.
O parte importantă a cursului prezintă proiectarea asistată a
tehnologiilor de prelucrare pe maşini-unelte cu comandă numerică.
Majoritatea referinţelor bibliografice prezintă problema proiectării manuale
şi sistemele de proiectare asistată folosite în diferite întreprinderi din ţară. În
acest capitol se prezintă o succintă analiză a proceselor de proiectare
manuală pentru unul dintre cele mai noi tipuri de echipamente de comandă
numerică. Sunt de mare interes şi preocupările pentru elaborarea unui
procesor şi a postprocesoarelor aferente. Metodologia folosită oferă o
multitudine de informaţii necesare elaborării unor programe de calcul care
să poată fi folosite pentru obţinerea asistată a programelor de comandă
numerică pentru anumite tipuri de echipamente sau pentru anumite
configuraţii ale pieselor. Se prezintă algoritmul proiectării asistate a
tehnologiei pentru strunguri automate monoax, cu cap revolver.
De asemenea, lucrarea prezintă direcţiile de implementare şi
tendinţele de aplicare a calculatoarelor în domeniul fabricaţiei mecanice. Se
face o scurtă trecere în revistă a celor mai actuale tendinţe de implementare
a inteligenţei artificiale în domeniul proiectării constructiv tehnologice. Sunt
prezentate principiile sistemelor expert şi realizările cele mai cunoscute în
domeniul prelucrărilor mecanice. În acelaşi context trebuie cunoscute şi
tendinţele spre integrarea fabricaţiei cu procesul de prelucrare a informaţiei
aferente, precum şi sistemele flexibile de prelucrare.
Se acordă o atenţie specială unei direcţii importante de utilizare a
calculatoarelor, cu aplicaţie directă la îmbunătăţirea procedeelor de
prelucrare, respectiv simularea pe calculator a unor aspecte specifice
proceselor de prelucrare. Se face referire la posibilităţile de a obţine prin
simularea numerică a unor procese de prelucrare, informaţii ce ar necesita
eforturi de experimentare considerabile. Folosirea simulării, în acest context,
permite ca pe baza unor încercări simple să se obţină estimări a desfăşurării
proceselor de prelucrare.

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 26

4.Sintagme in proiectarea asistată de

calculator
Conceptul de Proiectare asistată de calculator PAC-CAO-CAD
poate fi definit ca ansamblul mijloacelor informatice folosite în proiectare
începând cu elaborarea specificațiilor de proiectare şi până la stabilirea
documentației de fabricație. În sens mai larg, este posibilă o definire a
conceptului CFAO (CAD-CAM), ca ansamblul mijloacelor informatice
specifice activității întreprinderilor până la realizarea produsului. În altă
ordine de idei, CAO(CAD) este o tehnică în care omul şi mașina acționează
pentru rezolvarea problemelor tehnice într-o echipă ce pune în evidență cele
Denumiri Franceză Engleză
Baze de date BD Base de Données DB Data Base
Concepția asistată de Conception Assistée
CAO CAD Computer Aided Design
calculator par Ordinateur
Fabricația asistată de Fabrication Assistée Computer Aided
FAO CAM
calculator par Ordinateur Manufacturing
Conception et Computer Aided Design /
Concepția şi fabricația CAD/
CFAO Fabrication Assistées Computer Aided
asistate de calculator CAM
par Ordinateur Manufacturing
Intelligence
Inteligența artificială IA AI Artificial Intelligence
Artificielle
Commande
Comandă numerică CN NC Numerical Control
Numérique
Commande
Comandă numerică prin Computer Numerical
CNO Numérique par CNC
calculator Control
Ordinateur
Managementul datelor Product Data
PDM
tehnice Management
Managementul datelor pe
Product Lifecycle
dutata de viață a PLM
Management
produsului
Planaficarea resurselor
Entreprise Ressorces
economice și tehnice ale ERP
Planning
intreprinderii
Gestiunea integrarii Computer Integrated
CIM
calculatorului Management
Tabelul 1.1. Denumiri şi notaţii în proiectarea asistată

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 27
mai importante calități ale fiecărei componente, într-o manieră avantajoasă
în raport cu activitatea separată. Se poate considera că proiectarea asistată de
calculator (CAO-CAD) are drept scop crearea datelor care servesc
concepției obiectelor şi a manipulării datelor; plecând de la aceste date
devine posibilă crearea condițiilor de concepere şi generare a informațiilor
necesare fabricării. Aceste definiții sunt interesante întrucât permit
introducerea a două noțiuni, şi anume, dialogul om-mașină şi modelul.
Dialogul om-mașină permite obținerea unei calități superioare a
proiectului, prin integrarea calităților umane cu avantajele oferite de
calculatoare: rapiditatea de calcul, posibilitatea de a trata cu mare viteză un
număr mare de date, ieşirile grafice şi interfeţele cu procesele de fabricaţie.
Modelul este definit ca o reprezentare informatică a obiectului în
curs de concepţie sau fabricare şi va avea un rol primordial în sistemele de
concepţie şi fabricaţie asistată.
Este mai uşor de formulat o definiţie a conceptului de fabricaţie
asistată FAO(CAM). Astfel, FAO(CAM) este definită ca ansamblul
mijloacelor informatice pentru planificarea, gestionarea şi controlul
operaţiilor tehnologice. Totuşi, trebuie subliniat faptul că aplicaţiile realizate
pe maşini cu comandă numerică constituie originea dezvoltărilor în CAO şi
FAO. Pentru identificarea componentelor ce se pretează a fi asistate de
calculator, este necesară definirea sistemică a conceptelor de proiectare şi
fabricare. Pe baza acestor informaţii şi a realizărilor în domeniu, se
consideră că viitorul specialist în problemele concepţiei şi fabricaţiei asistate
de calculator va avea la dispoziţie un bogat material informativ, care-i va
permite adaptarea la sistemele informatice deja realizate, dar şi capacitatea
de a dezvolta noi şi performante aplicaţii viitoare.

5.Tendințe în proiectarea asistată de

calculator, CAD/CAM
Principala tendință în dezvoltarea platformelor de proiectare asistată
de calculator este integrarea funcțiilor. Existența multor sisteme CAD duce
și la dificultăți în gestionarea datelor, fiecare soft având formatul propriu de
generare a datelor. Se impun solutii pentru gestionarea datelor în mod unitar,

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 28

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 29

Etapele abordării CAM

CURS 1 Gavril MUSCĂ

 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018 30

Tendințe în dezvoltarea CAM

CURS 1 Gavril MUSCĂ