Curs6 17

CURS 6 Gavril MUSCĂ 1
6. Realizarea schiţelor şi
profilurilor
Proiectarea asistată generează şi operează cu solide elementare
denumite, în continuare, entităţi solid. Fiecare entitate solid este generată cu
ajutorul unor schiţe sau profiluri plane (2D) care satisfac cerinţele
geometrice specifice comenzii de generare şi care sunt apoi translatate sau
rotite pentru generarea solidelor. În cadrul oricărei comenzi de generare a
unei entităţi solid, se impune desenarea unui element pe un plan, element
denumit, în continuare, profil (sau schiţă).
Un profil este compus din segmente de linii, arce de cerc sau curbe
conectate între ele, formând contururi închise sau deschise, singulare sau
multiple. Elementele componente ale unui profil sunt, în mod obligatoriu,
conectate, adică punctul final al unui element desenat coincide cu punctul de
start al următorului element.
Dacă elementul desenat (profilul) este realizat ca o entitate distinctă,
care apare în fereastra PahtFinder, avem definită o entitate de tip schiţă
(Sketch). Schiţa este un element desenat, care apare în bara de entităţi Edge
Bar, dar ale cărui elemente nu sunt verificate pentru a stabili cerinţele sau
restricţiile impuse de folosirea ulterioară pentru generarea entităţilor solid.
Când se desenează un profil sau când se acceptă un profil selectat dintr-o
schiţă creată anterior, comanda de creare sau editare a entităţii de modelare
verifică dacă profilul este valid pentru acea entitate. Dacă profilul este
invalid, se afişează un mesaj care permite fie părăsirea mediului de desenare
fără a pierde geometria profilului, fie rămânerea în mediul de desen pentru
corectarea erorilor. Un profil (schiţă) poate include construcţii auxiliare care
sunt ignorate pe durata validării profilului.
Prin desenarea schiţelor se pot stabili unele cerinţe funcţionale ale
unei piese, înainte de construirea entităţilor de modelare.
Folosirea schiţelor pentru modelarea entităţilor solid poate asigura
câteva avantaje:
CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

• O entitate de tip schiţă permite desenarea mai multor profiluri pe un
plan de referinţă, iar aceste profiluri pot fi selectate în mod opţional.
• Realizarea unei schiţe permite definirea relaţiilor sau
constrângerilor, precum conexiunea, tangenţa, paralelismul,
perpendicularitatea, concentricitatea, simetria sau egalitatea, între
elemente situate pe diferite planuri de referinţă, importate în
entitatea schiţă (Sketch).
• Schiţele permit desenarea profilurilor dorite fără a crea imediat
entităţile de modelare corespunzătoare, acestea putând fi generate
ulterior.
6.1. Desenarea schiţelor

Când se acţionează comanda Sketch fereastra de lucru are
configuraţia din fig.6.1. Realizarea schiţei cuprinde doi paşi:
a. alegerea unui plan de lucru Plan Step (plan de referinţă sau
plan coincident cu o faţă plană a unei entităţi solid),
b. desenarea schiţei pe planul
selectat în pasul precedent.
Orientarea planului de desenare
este realizată în funcţie de marcajul
dreptunghiular plasat în colţul stânga-jos
al planului în care se realizează schiţa.
Acest marcaj modifică orientarea
planului de referinţă care îşi poate Fig. 6.1. Configuraţia ferestrei
schimba poziţia cu ajutorul tastaturii, de realizare a schiţelor
folosind tastele 1 „n” (next) – schimbarea
colţului, „b” (back) - revenire, „t” (toggle), „f” (flip), „p” (base plane,
determinând poziţionarea pe planul de desen, plasat cu marcajul în partea
stânga jos. Comenzile de desenare pentru schiţa 2D, se folosesc în acelaşi
mod ca la desenarea de profiluri 2D sau ca la realizarea desenelor tehnice.
Validarea unui profil sau a unei schiţe se realizează după
următoarele verificări:
• Nu se admit suprapuneri de elemente desenate;
1
Aceste comenzi sunt afişate în fereastra PromptBar în momentul selectării
planului de referinţă;
• Elementele desenate trebuie să fie conectate între ele;
• Relaţiile dintre elementele geometrice desenate trebuie să fie
corect şi complet stabilite.
Pentru a controla poziţia şi dimensiunile elementelor desenate
trebuie adăugate cote şi/sau relaţii. Modificarea dimensiunilor unor
elemente realizate deja, se poate face prin:
• selectarea elementelor şi modificarea valorilor care apar în
bara de stare,
• selectarea cotelor aferente acestor dimensiuni şi modificarea
cotelor,
• modificarea parametrilor care afectează elementele desenate
din tabela de variabile obţinută prin comenzile
Tools→Variables.
Pentru modificarea comodă a elementelor constitutive ale
profilurilor sau schiţelor se recomandă cotarea şi stabilirea relaţiilor între
elemente. Pentru fiecare cotă realizată, apare în mod automat un parametru,
în tabela de variabile, care poate fi modificat foarte uşor.
În contextul desenării 2D, Solid Edge permite utilizatorilor să
execute următoarele acţiuni:
• mutarea, rotirea, scalarea şi oglindirea elementelor;
• retezarea şi extinderea elementelor; adăugarea de teşiri şi racordări;
• realizarea unor construcţii geometrice necesare generării schiţelor;
• crearea de elemente grafice precise din schiţe trasate liber.
Schiţele sunt entităţi vizualizate în secţiunea PathFinder, împreună
cu entităţile de modelare, putând fi editate, modificate, copiate sau mutate.
În meniul entităţilor, schiţele se pot reordona sau redenumi, aşa cum se
procedează cu oricare altă entitate.
La terminarea desenului profilului sau schiţei se părăseşte
fereastra de desenare folosind butonul Close din bara principală.
Dacă în cadrul unui document se folosesc mai multe schiţe,
afişarea lor poate îngreuna accesul la selectarea unor elemente sau
poate face dificilă vizualizarea unor detalii. Afişarea schiţelor se
poate controla folosind atributele de context 2 Show/Hide sau, prin comanda
situată în meniul View, grupul Show (View→Show→Construction Display
2
Atributele de context pot fi accesate după selectarea entităţii şi click-buton
dreapta mouse
), din a cărei casetă de comandă (fig.6.2) se pot selecta atributele de

vizualizare sau ascundere.
O schiţă activă este afişată folosind culoarea rezervată profilurilor.
Când schiţa nu este activă, culoarea ei este
cea rezervată elementelor de construcţie.
Culorile de afişare se pot controla prin
comanda View →Show.
Schiţele se pot folosi la construirea
entităţilor de modelare în următoarele
moduri:
• direct, prin selectarea opţiunii
Select From Sketch (selectare din
schiţe) din bara SmartStep asociată
entităţii aflate în construcţie.
• indirect, prin selectarea
grupului Draw (desenare) din meniul Fig. 6.2. Caseta de dialog
Sketch a entităţii aflate în construcţie Construction Display
şi apoi copiind asociativ geometria
schiţei în planul profilului activ, folosind comanda (Include) din
toolbar-ul principal al ferestrei de desenare, fig.6.3.
Fig. 6.3. Comanda Include

Folosind această comandă, entităţile de modelare construite sunt
asociative cu schiţele selectate şi vor fi actualizate corespunzător dacă
schiţele respective sunt modificate. La includerea în profilul de generare a
entităţilor solid se poate opta pentru includere cu offset, când se preia în
profilul curent un profil echidistant cu cel din schiţă şi se pot menţine

geometrii asociative care permit modificarea profilurilor la modificarea
schiţelor (Inter-Part Locate).
După ce s-au copiat elementele de schiţă, profilul poate fi completat
sau modificat cu ajutorul comenzilor de desenare, de dimensionare sau prin
stabilirea de relaţii între elemente.
Elementele preluate din schiţă, sunt asociative cu schiţa originală şi
vor fi actualizate automat. Această funcţie este folosită mai ales în cazul
ansamblurilor în care anumite dimensiuni ale pieselor de bază sunt corelate
cu o schiţă.
Schiţele şi profilurile care sunt folosite pentru construirea de entităţi
modelate prin rotaţia unui profil generator trebuie să aibă definită şi o axă
de revoluţie.
6.2. Planurile de referinţă

Construirea unui profil sau a
unei schiţe se face pe un plan de
referinţă, selectat în cadrul comenzii
de desenare. În cazul unor plane cu
poziţionare particulară, care nu coincid
sau nu sunt paralele cu planuri
existente se recomandă construirea lor,
înaintea apelării comenzilor de
desenare. Planurile realizate astfel apar
în fereastra entităţilor PathFinder, pot
fi selectate, folosite şi editate după
necesităţi. În grupul Reference există Fig.6.4. Planuri de referinţă
comenzi destinate construirii unor planuri de referinţă, (fig.6.4), iar
semnificaţia acestor comenzi este prezentată în tabelul 1.3.
6.3. Folosirea profilurilor şi schiţelor

Profilurile folosite pentru generarea entităţilor solide sunt, în cele
mai multe cazuri, închise. Se utilizează profiluri deschise când se
construiesc entităţi de modelare care intersectează feţe ale piesei.

Când se construieşte o entitate de modelare folosind mai multe
profiluri, acestea trebuie să fie închise. Comenzile următoare permit
construirea entităţilor de modelare utilizând profiluri multiple:
•comanda de generare a entităţilor solid prin translaţie, Protusion;
•comanda de generare a entităţilor solid prin rotire (Revolved
protusion), când profilurile trebuie să folosească aceeaşi axă de
rotaţie;
• comanda de eliminare de material (Cutout);
• comanda de înlăturare de material prin rotire (Revolved cutout), când
toate profilurile trebuie să folosească aceeaşi axă de rotaţie.
Când profilul generator este simplu (cerc, dreptunghi, poligon cu
număr redus de laturi sau profil cu restricţii simple) acesta poate fi realizat
în cadrul comenzii de generare a entităţii solid. Când entitatea de generare
necesită un profil complex, care solicită un timp apreciabil pentru analiză şi
execuţie, se recomandă folosirea schiţelor. Dacă se preconizează modificări
frecvente ale geometriei profilului generator al unei entităţi, se vor folosi, de
asemenea, schiţe. Schiţa proiectată este tratată ca o entitate, fiind mai uşor
de modificat şi actualizat.
6.4. Interfaţa de realizare a schiţelor

Folosirea metodelor de generare a entităţilor solid din Solid Edge
impune apelarea modulului de desenare a profilului, iar barele de
instrumente, mai puţin cea principală, sunt înlocuite de cele specifice
mediului de desenare. Planul profilului, selectat iniţial, devine planul de
lucru, iar Solid Edge ST permite desenarea profilului.
În locul barei de instrumente iniţiale, pe lângă barele Clipboard,
Select şi Feature apar barele de instrumente din fig. 6.5, care conţin
A B C D E
Fig. 6.5. Barele de instrumente Draw, Relate, Dimension, Annotation

utilizate pentru desenarea şi relaţionarea profilulelor şi schiţelor

elementele :
A. Draw cuprinde comenzile pentru desenarea elementelor
profilului/schiţei, în planul de lucru;
B. Relate stabileşte relaţiile între entităţile desenate;
C. Dimension asigură dimensionarea elementelor desenate; se
menţionează că în etapa stabilirii dimensiunilor schiţei, fiecare cotă
stabileşte o relaţie între elemente şi permite
introducerea unui parametru dimensional
care poate fi găsit în tabele de variabile a
modelului;
D. Annotation permite adnotarea desenelor iar
comenzile din acest grup nu se utilizează în
etapa de realizare a schiţelor ci numai în
aceea de realizare de desenelor. Fig. 6.6. Submemiul
E. Close Sketch realizează închiderea mediului comenzii Line
de desenare a schiţelor şi crearea entităţii de tip schiţă (Sketch).
Tabelul 6.1 prezintă grupurile de comenzi şi iconurile folosite la
desenarea, relaţionarea, dimensionarea sau adnotarea elementelor unei
schiţe. Aceste elemente pot fi folosite şi în modulul de desenare Draft.
Tabelul 6.1. Comenzile meniului Sketch
Line Desenează o linie

Realizează o curbă netedă plană (B-
Curve
Spline)
Point Construieşte un punct
Realizează o schiţă prin deplasarea
Free Sketch
cursorului de mouse
Construieşte un dreptunghi folosind trei
Rectangle
puncte

Circle by Center Desenează un cerc plecând de la centrul

Point cercului
Circle by 3 Point Construieşte un cerc prin trei puncte
Tangent Circle Construieşte un cerc tangent la o dreaptă

Ellipse by Center Construieşte o elipsă prin centru şi un
Point punct
Ellipse by 3 Point Construieşte o elipsă prin trei puncte
Tangent Arc Arc de cerc tangent la o direcţie dată
Arc by 3 Points Arc definit prin trei puncte
Arc definit prin centru şi punctele de
Arc by Center Point
capăt
Fillet Racordare elemente în schiţă
Chamfer Teşire intersecţie
Offset Curbă echidistantă a unei entităţi închise
Symmetric Offset Curbă echidistantă a unei entităţi deschise
Extinderea unei entităţi până la întâlnirea
Extend to Next
alteia
Trim Ştergerea unui segment/entităţi
Prelungirea elementelor şi ştergerea
Trim Corner
capetelor
Split Divizarea unei entităţi
Move Copie/mută entitatea selectată
Roteşte în raport cu un pol entitatea
Rotate
selectată
Realizează copierea simetrică a unei
Mirror
entităţi în raport cu o axă
Scale Scalează entităţile selectate
Modifică conţinutul entităţilor dintr-un
Stretch
cadru de selecţie
Include Copie geometria unor entităţi existente
Axis of Revolution Defineşte axa de rotaţie
Transformă elementul selectat într-un
Construction element de construcţie, care nu participă
la generarea entităţilor modelului
Defineşte opţiunile reţelei de
Grid Options
selecţie/lucru
Converteşte elementul selectat la o curbă
Convert to Curve
B-pline
Fill Realizează haşurarea conturului selectat
Connect Conecteză puncte la entităţi desenate

Stabileşte relaţia de paralelism între
Parallel
elementele selectate
Stabileşte relaţia de concentricitate între
Concentric
Lock Blochează elementele selectate
Elementele selectate devin
Horizontal/Vertical
orizontale/verticale
Stabileşte relaţia de egalitate între
Equal
Stabileşte relaţia de perpendicularitate
Perpendicular
între elementele selectate
Fixează poziţia relativă a unui set de
Rigid Set
elemente selectate
Stabileşte relaţia de tangenţă între
Tangent
0 1 2
Stabileşte relaţia de simetrie între
Symmetric
Stabileşte relaţia de coliniaritate între
Collinear
Symmetry Axis Stabileşte axa de simetrie a entităţii

Stabileşte dimensiunea unui element

Smart Dimension
(lungime, raza, diametru etc.)
Distance Between Stabileşte distanţa între elemente
Angular Coordinate
Defineşte un lanţ unghiular de dimensiuni
System
Select Selectează o dimensiune
Angle Between Stabileşte unghiul dintre elemente
Symmetric Diameter Defineşte diametrul
Liniar Dimension Defineşte un lanţ liniar de dimensiuni
Stabileşte dimensiuni simetrice în raport
Dimension Axis
cu o axă
Callout Adnotare sub forma unui text

Simbolul de notare a unui cordon de
Weld Symbol
sudură
Datum Frame Inserarea casetă date
Connector Element de conectare a unor entităţi
Balloon Numerotarea elementelor unui ansamblu
Edge Condition Condiţii de colţ (teşire, racordare)
Datum Target Inserare casetă multiplă
Surface Texture
Simbolul stării de suprafaţă
Symbol
Feature Control
Introducere casetă multiplă
Frame
Leader Adnotare cu indicare

După butonul de selecţie urmează un buton destinat desenării
liniilor. Submeniul corespunzător (fig. 6.6) conţine opţiunile:
- Line, pentru desenarea unui segment de dreaptă, prin determinarea
punctelor de capăt.
- Point, permite definirea unui punct.
- Freesketch, asigură desenarea unui profil, prin trasarea liberă cu
“mouse“-ul; profil de la care Solid Edge creează apoi un profil compus din
arce şi segmente de dreaptă.
Următorul buton - Curve, este folosit
pentru desenarea unei curbe, prin determinarea
punctelor prin care aceasta trece. Programul SE
construieşte o curbă netedă prin metode de
interpolare cunoscute în CAD (curbe spline, B- Fig. 6.7. Submeniul
spline). comenzii Arc
Următorul buton conţine comenzi necesare trasării arcelor de cerc,
după diferite metode (fig.6.7):
- Tangent arc, pentru desenarea unui arc
de cerc tangent, în punctul de start, la un element
existent.
- Arc by 3 points, permite desenarea unui
arc prin definirea a 3 puncte prin care trece arcul
(doua capete şi un altul pe arc).
- Arc by center, permite desenarea unui arc Fig.6.8. Submeniul
definind iniţial centrul şi punctele de început şi comenzii Circle
sfârşit.
Pentru desenarea cercurilor sau elipselor folosim butonul din fig.
6.8.
- Circle by center, permite desenarea unui cerc prin definirea iniţială
a centrului sau şi apoi a unui punct prin care trece.
- Circle by 3 points, desenează un cerc prin definirea a trei puncte
prin care trece.
- Tangent circle, permite desenarea unui cerc pornind de la un
element faţă de care acesta este tangent.
- Elipse by 3 points, permite desenarea unei elipse prin definirea a
trei puncte prin care trece (capetele axei mari şi un capăt al axei mici).
- Elipse by center, permite desenarea unei elipse prin indicarea

centrului, urmată de indicarea capetelor axelor.
Următorul buton, Rectangle ( ) se foloseşte pentru desenarea
unui dreptunghi. La activarea comenzii, se indică punctul de pornire a unei
laturi, apoi de punctul de sfârşit al aceleaşi laturi şi colţul dreptunghiului
opus primului punct. O altă posibilitate de trasare a unui dreptunghi este
aceea de desenare aproximativă a unei diagonale, prin menţinerea în poziţie
apăsată a butonului stânga al mouse-ului. În acest caz, Solid Edge consideră
punctul de start şi cel final, ca fiind colturi opuse ale dreptunghiului, laturile
fiind construite paralel cu axele de referinţă.
Următorul buton este destinat desenării
razelor de racordare sau teşirii colţurilor (fig. 6.9),
cuprinzând comenzile:
- Fillet, folosit pentru raze de racordare.
Fig. 6.9. Comenzi
- Chamfer permite realizarea teşiturilor.
editare colţuri
Următoarele comenzi se folosesc pentru
corectarea unor elemente de desen precum
ştergeri parţiale, prelungiri etc. Fig. 6.10. Comenzi
Offset
- Trim, permite ştergerea unor elemente
sau a unor porţiuni selectate din elementele
profilului.
- Trim corner, se utilizează pentru reunirea a două elemente şi
îndepărtarea porţiunilor redundante, prin prelungirea sau scurtarea lor, până
la punctul de intersecţie.
Fig.6.11. Opţiunile comenzii Symmetric Offset

- Extend to next, permite conectarea a două elemente, prin

prelungirea unuia, până la intersecţia cu celălalt, cel de-al doilea rămânând
nemodificat.
Comenzile din grupul Offset (fig.6.10), se utilizează pentru obţinerea
unui contur situat la o anumită distanţă faţă de un profil de selectat.
Primul buton (Offset) se foloseşte pentru obţinerea unui contur
închis, echidistant în raport cu cel selectat.
Al doilea buton (Symmetric Offset), permite realizarea unui
contur simetric în raport cu un profil deschis, iar opţiunile acestei comenzi
sunt prezentate în fig. 6.11.
Opţiunile acestei comenzi permit obţinerea, la capete, a unui contur
dreptunghiular sau racordat precum şi racordarea colţurilor intermediare.
Comanda (Include) este destinată includerii în planul de lucru a
unor elemente, aparţinând unor schiţe sau unor entităţi ale piesei, fig. 6.12.
Folosind această comandă se pot prelua într-o schiţă elemente ale altei
Fig.6.12. Comanda Include

schiţe sau ale entităţilor solid, create anterior. Preluarea se poate face la
aceleaşi dimensiuni sau offset când se preiau curbe echidistante în raport cu
cele selectate, la o distanţă precizată. De asemenea, în partea a doua a
casetei de dialog se poate marca opţiunea Make included geometry
associative care stabileşte o geometrie asociativă între profilul selectat şi
modificările operate asupra schiţei iniţiale.

Comanda - (Construction),
transformă elementele selectate ale desenului în
elemente de construcţie geometrică. Când sunt
necesare construcţii geometrice pentru
determinarea unor elemente ale schiţei sau
profilului, dar aceste elemente nu sunt necesare la
generarea entităţilor solide, se recomandă
transformarea acestora în elemente constructive,
ajutătoare. În schiţă sau profil aceste elemente
sunt reprezentate cu linie-punct.
Comenzile de editare a elementelor Fig.6.13. Comenzi de
desenate sunt prezentate în fig.6.13. Conform editare în schiţe
figurii, se pot utiliza următoarele comenzi:
(Move/Copy), pentru mutarea sau copierea elementului (sau elementelor)
selectate; (Rotate) care permite rotirea cu un unghi precizat, în jurul
unui punct, a elementului sau elementelor selectate; utilizând această
comandă se pot realiza şi copieri multiple în structuri de tip circular;
(Mirror) permite copierea simetrică (oglindirea) a elementelor selectate, în
raport cu o axă selectată sau definită dinamic prin introducerea a două
puncte din planul de lucru; pentru a simplifica utilizarea acestei comenzi se
recomandă ca la desenarea profilurilor şi schiţelor, axele de referinţă să fie
axe de simetrie; (Scale), asigură modificarea dimensiunilor elementelor
selectate cu un coeficient de scară; (Stretch) permite selectarea unor
elemente şi mutarea lor, păstrând conexiunile cu elementele nemodificate
din planul de desen; (Delete) şterge elementele selectate; acelaşi efect
se obţine prin selectarea elementelor şi tasta Delete.
În continuare se prezintă comenzile folosite pentru definirea cotelor
liniare sau unghiulare, fig.6.14. Prin stabilirea
dimensiunilor se definesc forma şi gabaritul
unor schiţe sau entităţi de volum, impunându-
se şi restricţii suplimentare care permit
modificarea ulterioară a elementelor
profilurilor sau schiţelor.
Fig.6.14. Opţiuni
pentru dimensionare
sau cotare

Comanda (Smart
Dimension) se utilizează pentru
cotarea elementelor singulare cum
sunt lungimea unui segment, raza
sau diametrul unui arc/cerc.
Comanda (Distance
Between) se foloseşte pentru
stabilirea unei cote între două
elemente sau plasarea unui şir de
cote dispuse pe o direcţie impusă,
(Angle Between) stabileşte o
cotă unghiulară între două
elemente, (Coordinate Fig. 6.15. Relaţii stabilite între
Dimension) defineşte un lanţ de elementele unui profil desenat
cote liniare, având o origine comună, (Angular Coordinate Dimension)
stabileşte un lanţ de cote unghiulare, având ca origine o axă comună,
(Symmetric Diameter), stabileşte o cotă de tip diametru, în raport cu axa de
simetrie, (Dimension Axis), generează o cotă ataşată unei axe de
simetrie.
Aceste comenzi, sunt întâlnite şi în mediul DRAFT, unde sunt
folosite pentru definitivarea desenelor tehnice.
Următoarele comenzi definesc relaţii geometrice între elementele
profilului sau schiţei.
Comanda - (Connect), asigură conectarea unor elemente
geometrice. Una dintre condiţiile de realizare a profilurilor corecte este
aceea a conectării elementelor desenate. Câteva exemple de elemente
conectate sunt prezentate în fig. 6.15.
Fig. 6.15 prezintă restricţiile necesare pentru realizarea unui pătrat.
Etapele de lucru sunt următoarele: se desenează iniţial un dreptunghi; se
conectează apoi mijloacele laturilor stânga – jos cu axele de referinţă. Pe
lângă marcajul „+” care arată mijlocul segmentului, pe axele de referinţă
apar marcaje de conexiune “ ”. Pentru a obţine un pătrat, se introduce
restricţia de egalitate între două laturi adiacente. În fig. 6.15 s-a introdus
această restricţie între laturile de sus şi cea din dreapta, iar relaţia restrictivă

este reprezentată prin marcajul “ ”. În continuare, prin introducerea unei

cote pe o latură se poate stabili dimensiunea dorită a pătratului. Pentru a
avea un profil valid, laturile pătratului trebuie să fie conectate, conexiunea
fiind reprezentată prin marcajul „ ”, reprezentat la capetele segmentelor
desenate. Pentru ştergerea unei relaţii se procedează la selectarea marcajului
şi apăsarea tastei Delete. Dacă se doreşte modificarea unui element al
profilului se începe prin selectarea acestuia cu mouse-ul. Se observă
schimbarea culorii de afişare şi umplerea marcajelor de conexiune de tip
pătrat. Dacă un profil nu respectă cerinţele comenzii de generare a entităţii
solid, la încercarea de a părăsi mediul de desenare a profilului apare un
mesaj eroare care permite corectarea desenului sau salvarea acestuia ca
schiţă, care nu necesită verificarea profilului, fig. 6.16. Ulterior schiţa poate
fi corectată, modificată pentru a fi validă în etapa de generare a entităţii
solid.
Fig.6.17 prezintă
grupul de comenzi
Relate, care asigură
relaţionarea elementelor
desenate dintr-o schiţă.
Comanda -
(Concentric), se
foloseşte pentru
definirea unei relaţii de Fig. 6.16. Mesaj de semnalare a unor erori la
concentricitate, între desenarea unui profil
două cercuri sau arce.
Comanda - (Horizontal/Vertical), asigură dispunerea pe
orizontală sau verticală, pentru o dreaptă sau pentru două puncte.
Comanda - (Coliniar), permite stabilirea unei relaţii de
colinearitate între două linii sau între un punct şi o linie.
Comanda - (Parallel) stabileşte o relaţie de paralelism între
două linii. În mod asemănător, comanda - (Perpendicular), se
foloseşte pentru stabilirea unei relaţii de perpendicularitate între elemente de
tip linie sau arc de cerc.

Comanda - (Lock), stabileşte o poziţie fixă

pentru un punct.
Relaţia de tangenţă între elemente de tip arc de
cerc, cerc, sau între o dreaptă şi un arc de cerc sau un
cerc, se defineşte cu ajutorul comenzii -
(Tangent).
Următoarele comenzi se folosesc pentru Fig.6.17. Relaţii
stabilirea unor relaţii de egalitate sau simetrie între geometrice
două elemente.
- (Equal), stabileşte o relaţie de egalitate între două elemente iar
comenzile - (Symmetric relationship) şi (Set symmetry axis)
stabilesc relaţii de simetrie în raport cu una sau cu două axe.
Fig.6.18 prezintă grupul
Feature care cuprinde comenzi ce
realizează copii ordonate ale
elementelor desenate, în structură
tabelară şi, respectiv, circulară
Fig.6.18. Grupul de comenzi Feature
:
- Rectangular pattern, pentru copiere multiplă în structură tabelară
iar
- Circular pattern, pentru copiere multiplă pe un arc sau cerc.
Copierile multiple se pot realiza în profiluri sau schiţe dar, în etapa
de desenare, nu se recomandă folosirea acestor proceduri. Astfel, dacă o
anumită entitate, spre exemplu o gaură, trebuie copiată într-o structură
ordonată, se recomandă realizarea separată a entităţii, cu o comandă de tip
Hole (Gaură) sau Cutout (eliminare de material), după care se procedează
la copierea multiplă a acelei entităţi. Modelele astfel create sunt mai simplu
de realizat şi se pot modifica mai uşor.
Bara de comenzi Ribbon Bar, îşi schimbă conţinutul de la o
comandă la alta. Configurarea acestei bare de comenzi ghidează utilizatorul
prin mesaje şi solicită, pas cu pas, modul de selectare sau introducere a
datelor, secvenţele de lucru fiind documentate prin mesaje afişate în bara de
mesaje. În timpul elaborării profilurilor sau schiţelor, comanda IntelliSketch,
accesată din meniul Tools→Assistants, recunoaşte şi aplică în mod automat
relaţii care controlează mărimea, forma şi poziţia elementelor desenate,
fig.6.19. Dacă se fac modificări asupra elementelor desenate, relaţiile
existente permit păstrarea caracteristicilor desenului. Folosind comanda
această comandă se pot impune relaţiile dorite.
Dacă sunt selectate relaţiile între elemente, IntelliSketch afişează
relaţia corespunzătoare printr-un marcaj aflat în apropierea cursorului
mouse-ului. Când IntelliSketch recunoaşte două relaţii, afişează ambii
indicatori de relaţie lângă cursorul mouse.
Când în timpul desenării unui profil este afişat un indicator dinamic
de relaţie, în imediata apropiere a cursorului de mouse, apăsarea butonului
stânga al mouse-lui permite aplicarea acelei relaţii elementelor în
lucru. De exemplu, dacă apare indicatorul de relaţie orizontală (care
a) b)
c)
Fig.6.19. Fereastra IntelliSketch;
a) dimensionarea automată a profilurilor; b) simbolurile relaţiilor între
elementele schiţei; c) cursorul şi zona de intenţie
înseamnă impunerea orizontalităţii) când se selectează capătul unei linii,
acea linie va fi orizontală.

Se pot anula oricare dintre relaţii, selectând şi apoi ştergând din
desen simbolul aferent relaţiei. Pentru a asigura afişarea sau ascunderea
simbolurilor de relaţii se foloseşte comanda Relationship Handles ( ) din
meniul View→Show.
Menţinerea relaţiilor dintre elementele unui desen determină
asociativitatea lor. Când se modifică un element relaţionat cu altul, ultimul
se actualizează automat. Spre exemplu, dacă se mută un cerc care are o
relaţie de tangenţă cu o linie, linia se va muta şi ea, astfel încât elementele
să rămână tangente.
Există şi posibilitatea de a desena liber elementele, adică non-
asociativ (fără relaţii). Când se modifică o porţiune non-asociativă a unui
desen, elementele modificate se mişcă liber, fără a modifica alte porţiuni ale
desenului. De exemplu, dacă se mută un cerc tangent unei linii (dar care nu
are o relaţie de tangenţă cu aceasta) linia nu se va muta odată cu cercul.
Dacă o linie şi un arc au în comun o relaţie de conectare, atunci ele rămân
conectate când se modifică poziţia sau dimensiunea unuia dintre ele.
Elementele desenate în profilurile folosite pentru generarea
entităţilor de modelare solidă şi în generarea ansamblurilor pot fi elemente
de profil sau elemente de construcţie. Elementele de profil sunt componente
ale entităţii construite, pe când elementele de construcţie sunt utilizate ca
elemente ajutătoare în desenare. Aceste tipuri de elemente se disting prin
faptul că elementele de profil sunt reprezentate cu linii pline, iar elementele
de construcţie cu linii întrerupte (linie-două-puncte).
Instrumentele FreeSketch permit schiţarea unei figuri şi determină
Solid Edge să o convertească într-un desen.
Menţinând apăsat butonul mouse-ului şi trăgând cursorul pe
suprafaţa de desenare, apare o schiţă neregulată a proiectului. La eliberarea
butonului mouse-ului, software-ul recunoaşte formele din schiţă şi
transformă schiţa desenată liber, într-un desen precis. Se poate controla
precizia de recunoaştere a formelor utilizând opţiunile din bara de asistenţă.
Folosind dimensionările sau cotările se pot adăuga valori geometriei
de proiect prin măsurarea unor caracteristici, precum mărime, localizare şi
orientare (lungimea unei linii, distanţa dintre puncte, unghiul dintre o linie şi
direcţiile orizontală sau verticală etc.).
Dimensionările (cotările) sunt asociative elementelor la care se
referă, astfel că uşurează eventualele modificări ale proiectului. Solid Edge

furnizează o gamă completă de unelte de dimensionare (cotare) astfel încât
utilizatorul poate să documenteze piesele, ansamblurile şi desenele.
Mărimea, poziţia sau orientarea unui element 2D se pot
modifica cu ajutorul mouse-ului prin manevre drag-and-drop
(selectare şi apoi tragere cu mouse-ul). Când utilizatorul foloseşte
comanda (Select), în poziţiile cheie ale acestuia sunt afişate nişte
simboluri grafice interactive numite mânere (handles).
Selectând anumite elemente precum linii, arce, cote, planuri sau axe
de referinţă, se creează premizele pentru executarea unor comenzi de
editare/modificare a acelor elemente. La selectarea unui element se schimbă
culoarea acestuia (conform culorii de selecţie prestabilite, controlată din
meniul View→ Style→Color Manager), iar la capetele elementului apar
puncte marcate ce pot fi folosite pentru modificare prin tragere directă cu
mouse-ul.
Caracteristicile elementului selectat sunt afişate în bara de
asistenţă şi pot fi modificate cu uşurinţă. Comanda Select asigură mai multe
modalităţi de selectare a elementelor.
După ce se selectează butonul Select cursorul mouse-ului se
transformă într-o săgeată şi se pot selecta elementele dorite.
Forma unui element selectat se modifică trăgând cu mouse-ul de
"mânerele" sale. Folosind mouse-ul se poate trage un element selectat
pentru a-1 muta, fără a-i modifica forma.
La deschiderea unui model în Solid Edge, entităţile de modelare nu
sunt recalculate (actualizate) automat dar, la editarea unei entităţi de
modelare, aceasta se recalculează automat, conform noilor valori
dimensionale sau poziţionale. Entităţile de modelare care depind de entitatea
modificată sunt, de asemenea, recalculate asigurându-se menţinerea
integrităţii modelului.
În cele ce urmează sunt prezentate câteva exemple pentru a ilustra
performanţele şi uşurinţa de realizare a profilurilor sau schiţelor în Solid
Edge.

Tabelul 6.1 . Semnificaţia indicatorului dinamic al

mouse-lui
Indicator
Relaţie [semnificaţie]
dinamic
Endpoint Capăt segment
Midpoint Mijloc segment
Intersection Intersecţie elemente
Horizontal Poziţie orizontală
Vertical Poziţie verticală
Point On Element Punct pe element
Perpendicular Perpendicularitate
Parallel Paralelism
Tangent Tangenţă
Center Centru arc/cerc

Colinear Coliniaritate
Connect Conectare
Concentric Concentricitate
Equal Egalitate
Horizontal/Vertical Orizontal/vertical
Tangent Tangenţă
Symmetric Simetrie
Parallel Paralelism
Perpendicular Perpendicularitate
link to Layout Legătură compoziţie

Exemplul 6.1. Desenarea unei schiţe
Acest exemplu prezintă o modalitate de desenare a unei pentagrame
regulate, având vârfurile racordate cu raze de 10 mm şi distanţa între
centrele a două cercuri de racordare succesive de 100 mm. Algoritmul de
lucru presupune parcurgerea următorilor paşi:
1. Se accesează comanda Sketch selectând planul (xy) pentru
desenare, fig.6.20.
2. Se desenează o dreaptă verticală, la distanţa de 50 mm faţă de
Fig. 6.20. Accesarea comenzii Sketch şi selectarea planului (xy) pentru

desenarea schiţei
originea planului de referinţă (xy).

3. Se desenează o dreaptă verticală, din origine, care se roteşte apoi
folosind comanda Rotate ( ) cu un unghi de 360°/5, fig.6.21.
4. Se desenează un cerc cu raza de 10 mm, la intersecţia dintre
dreapta verticală desenată la punctul (1) şi una dintre dreptele
Fig. 6.21. Folosirea comenzii Rotate
Fig. 6.22. Identificarea colţului stânga jos al pentagramei

obţinute la punctul (4), fig.6.23.
Poziţia centrului cercului este corectă când în apropierea
cursorului de mouse apare identificatorul Intellisketch de inter-
secţie. Pentru afişarea acestui identificator, se verifică dacă opţiunea
Fig. 6.23. Definitivarea schiţei Fig. 6.24. Finalizarea schiţei

este selectată şi dacă se
plasează cursorul în apropierea punctului de intersecţie.
5. Se copie acest cerc într-o structură circulară, cu centrul în
origine, în cinci puncte echidistante, folosind comanda Rotate
( ).
6. Se trasează dreptele tangente acestor cercuri conform fig. 6.25.
La selectarea comenzii Line , se
punctează un punct de pe un cerc de
plecare, evitându-se alegerea unui punct
relaţionat, recunoscut prin marcajul de
intenţie reprezentat punctat din fig. 6.25.
Dacă se punctează într-o astfel de situaţie,
dreapta desenată are punctul iniţial Fig. 6.25. Marcaj
relaţionat cu punctul final al dreptei deja de intenţie
desenate tangente la cerc, ceea ce conduce
la dificultăţi în cazul modificării poziţiei sau dimensiunii dreptei
desenate. O astfel de situaţie apare în cazul schiţelor complexe,
cu multe elemente desenate când apar marcaje de intenţie

multiple, relaţionate cu puncte de început, de sfârşit sau de
mijloc a unor elemente anterior desenate.
7. Cu ajutorul comenzii Trim ( ) se şterg elementele care nu sunt

utilizate în generarea entităţilor viitoare şi se transformă în
elemente de construcţie secţiunile utilizate la construcţia schiţei,
obţinându-se schiţa finală, fig.6.26.
Exemplul 6.2. Desenarea unui poligon regulat

Exemplul prezintă modul de desenare a unui poligon regulat, cu 7
laturi, circumscris unui cerc cu diametrul de 80 mm. Desenarea schiţei
trebuie să respecte cerinţele de restricţionare şi relaţionare care să menţină
poligonul regulat la valori diferite ale diametrului cercului înscris. În
continuare se vor prezenta două soluţii pentru rezolvarea exerciţiului.
1. În planul de desenare selectat, se trasează un cerc, cu raza de 40 mm,
având centrul în origine.
2. Se desenează apoi o dreaptă orizontală, tangentă la cerc în punctul
de jos.
3. Folosind comanda (Rotate) se copie de şapte ori dreapta

realizată la punctul precedent, la un unghi de 360°/7, conform
setărilor din bara de stare (fig.6.26). Din bara de stare se observă că
sunt solicitate, în ordine, următoarele elemente:
a. Selectarea elementului de modificat (de rotit), a dreptei în
cazul exemplului;
b. Selectarea punctului central, în raport cu care se realizează
rotirea multiplă;
c. Introducerea unghiului de rotire (Smart Step);
d. Introducerea unghiului de rotire 72°;
e. Precizarea unghiului de poziţie a cursorului, în raport cu
centrul de rotaţie, pentru punctare în vederea realizării
copierii;

Fig. 6.26. Rotirea unui element

4. Se şterg capetele ce depăşesc punctele de intersecţie dintre dreptele
obţinute la pasul precedent. Dacă aceste drepte nu se intersectează se
foloseşte comanda (Extend) pentru a realiza prelungirea şi

conexiunea elementelor adiacente.
5. Pentru menţinerea poligonului regulat, la modificarea razei cercului
de construcţie, se construiesc relaţii de tangenţă între laturile
acestuia şi cercul iniţial, iar apoi se fixează prin cotare ( )
unghiurile dintre laturi, la valoarea 360°/7.

6. Se transformă cercul desenat la punctul 1, în element de construcţie
; un astfel de element nu participă la analiza realizată de o
eventuală comandă de generare a entităţilor solid. Aplicarea acestei
Fig. 6.27. Relaţii între elementele poligonului regulat: tangenţă,

conexiune între laturi, egalitatea unghiurilor dintre laturi
comenzi face ca elementul selectat (cercul) să apară în schiţă, cu
linie punct, fig. 6.27.
7. Se modifică valoarea razei cercului de construcţie, obţinându-se
rezultatul din fig. 6.27. Poligonul îşi păstrează forma la modificarea
razei cercului înscris. Se face menţiunea că algoritmul prezentat
anterior nu permite modificarea numărului de laturi a poligonului
regulat.
Pentru cea de-a doua soluţie, din meniul Sketch, (fig.6.28) folosind

Fig. 6.28. Realizarea unei structuri de 7 puncte echidistante pe un cerc de

rază dată
Comanda Circular Pattern se defineşte o structură de puncte echidistante pe
un cerc de rază dată (în exemplu avem 7 puncte plasate pe un cerc de rază
60 mm). Etape de lucru sunt următoarele:
1. Se construieşte o poli-linie (un poligon închis) pornind din punctul
iniţial (superior) al structurii, parcurgând punctele din figura
precedentă.
2. Din grupul Relate se stabileşte relaţia de egalitate între laturile
poligonului, folosind comanda ( ). Se menţionează faptul că în
acest mod se obţine un poligon regulat, construcţia având laturi
egale.
3. Se desenează cercul înscris în poligon, şi se transformă acest cerc în
element de construcţie ( ), acesta fiind reprezentat prin linie-
punct.

4. Se stabilesc relaţii de tangenţă între cercul înscris şi laturile
poligonului, ( ).
5. Modificând diametrul cercului înscris se obţine poligonul fin fig.
6.29.
Fig. 6.29. Realizarea unui poligon regulat (soluţia 2)
Exemplul 6.3. Desenarea unui hexagon regulat,

modificat cu ajutorul tabelei de
variabile
Acest exemplu prezintă modul de realizare a unui hexagon regulat,
care foloseşte tabela de variabile pentru modificarea dimensiunilor şi
menţinerea formei. Algoritmul prezentat în continuare realizează un
hexagon regulat, care să poată fi modificat în funcţie de deschiderea la cheie
K, pentru orice valoare precizată ulterior. Pentru realizarea acestor cerinţe,
selectăm comanda Sketch, şi planul (xz) pentru lucru şi se parcurg
următoarele etape:
1. Se desenează o dreaptă orizontală, la o distanţă oarecare
(stabilind o cotă de tip Distance Between ( ) faţă de originea
sistemului de referinţă), dreaptă al cărei mijloc se conectează
( ) la axa de referinţă verticală.
2. Se copie de şase ori această dreaptă, folosind comanda

(Rotate), la un unghi de referinţă de 60°, fig. 6.30. Folosind
comanda Trim ( ) se şterg porţiunile care depăşesc punctele de
intersecţie şi rezultă astfel o schiţă formată din segmente
conectate ( ). Dacă segmentele obţinute nu sunt conectate se
vor prelungi şi conecta cu ajutorul uneia dintre comenzile
(Trim Corner) sau (Extend to Next).
3. Se restricţionează prin cote distanţa dintre originea sistemului de
referinţă şi laturile hexagonului obţinute la punctul precedent.
Pentru a preveni erorile care pot să apară în cazul modificării
cotelor, acestea trebuie să fie definite între originea planului de
referinţă şi laturile hexagonului; dacă se alege un punct
particular aparţinând dreptei (spre exemplu mijlocul sau unul
dintre capete), la modificarea cotei se deplasează punctul selectat
şi nu dreapta, denaturându-se hexagonul.

4. Se apelează tabela de variabile din meniul Tools→Variables şi
se operează în fereastra de referinţă a variabilelor modelului, fig.
6.31. În această fereastră se impun restricţii privind distanţa
dintre laturile poligonului şi originea sistemului de referinţă.
Dacă s-au înscris cotele de la punctul 3, acestea vor apare în
tabela de parametri. Întrucât schiţa depinde de un parametru
important, care este deschiderea la cheie, sau distanţa dintre două
laturi opuse ale hexagonului, se introduce parametrul K în tabela
de variabile şi i se atribuie valoarea 40 mm. Apoi, în coloana
Formula a tabelei de variabile se introduce relaţia K/2 pentru
Fig. 6.30. Restricţionarea prin cote

parametrii definiţi prin cote, corespunzători distanţelor dintre
originea sistemului de referinţă şi laturile hexagonului, fig. 6.31.
Prin modificarea valorii parametrului K se obţin hexagoane
diferite.

5. Pentru a menţine o schiţă de tip poligon regulat sunt necesare şi
nişte restricţii suplimentare cum sunt: colţurile de pe orizontală
Fig. 6.31. Modificarea schiţei cu ajutorul tabelei de variabile

ale hexagonului se conectează la axa orizontală iar mijloacele
laturilor verticale se conectează axei verticale sau se stabilesc
prin cote unghiurile poligonului regulat.
Dacă relaţionările sunt corecte iar parametrii din tabela de variabile
sunt bine condiţionaţi, forma hexagonului se păstrează la modificarea valorii
parametrului K din tabelă.
În concluzie, definirea unui profil sau a unei schiţe este posibilă prin:
• Conectarea elementelor ce compun profilul sau schiţa;
• Relaţionarea elementelor cuprinse în profil/schiţă, (paralelism,
coliniaitate, concentricitate, perpendicularitate);
• Parametrizarea profilului prin stabilirea cotelor necesare.
Se menţionează că definirea profilului sau schiţei prin cote nu
utilizează strict principiile desenului tehnic. În cele mai frecvente cazuri
prin cotare se realizează dimensionarea modelului. Adăugarea unei cote
determină apariţia unui parametru în tabela de variabile, ceea ce facilitează
modificarea modelului.

Exerciţii propuse
Schiţa Ex. 6.1)

Schiţa Ex. 6.2)
Schiţa Ex. 6.3)

Schiţa Ex. 6.4)
Schiţa Ex. 6.5)

Schiţa Ex. 6.6)
Schiţa Ex. 6.7)

Schiţa Ex. 6.8)
Schiţa Ex. 6.9)

Schiţa Ex. 6.10)
Schiţa Ex. 6.11)

Schiţa Ex. 6.12)

Curs6 17

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs6 17

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS 6 Gavril MUSCĂ 1

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

6.1. Desenarea schiţelor

), din a cărei casetă de comandă (fig.6.2) se pot selecta atributele de

Fig. 6.3. Comanda Include

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

6.2. Planurile de referinţă

6.3. Folosirea profilurilor şi schiţelor

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

6.4. Interfaţa de realizare a schiţelor

Fig. 6.5. Barele de instrumente Draw, Relate, Dimension, Annotation

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

Tabelul 6.1. Comenzile meniului Sketch

Line Desenează o linie

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

Circle by Center Desenează un cerc plecând de la centrul

Tangent Circle Construieşte un cerc tangent la o dreaptă

Connect Conecteză puncte la entităţi desenate

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

Stabileşte dimensiunea unui element

Callout Adnotare sub forma unui text

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

- Elipse by center, permite desenarea unei elipse prin indicarea

Fig.6.11. Opţiunile comenzii Symmetric Offset

- Extend to next, permite conectarea a două elemente, prin

Fig.6.12. Comanda Include

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

este reprezentată prin marcajul “ ”. În continuare, prin introducerea unei

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

Comanda - (Lock), stabileşte o poziţie fixă

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

Tabelul 6.1 . Semnificaţia indicatorului dinamic al

Horizontal Poziţie orizontală

Vertical Poziţie verticală

Point On Element Punct pe element

Center Centru arc/cerc

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

Fig. 6.20. Accesarea comenzii Sketch şi selectarea planului (xy) pentru

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

Fig. 6.21. Folosirea comenzii Rotate

Fig. 6.22. Identificarea colţului stânga jos al pentagramei

Fig. 6.23. Definitivarea schiţei Fig. 6.24. Finalizarea schiţei

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

7. Cu ajutorul comenzii Trim ( ) se şterg elementele care nu sunt

Exemplul 6.2. Desenarea unui poligon regulat

3. Folosind comanda (Rotate) se copie de şapte ori dreapta

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

Fig. 6.26. Rotirea unui element

foloseşte comanda (Extend) pentru a realiza prelungirea şi

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

Fig. 6.27. Relaţii între elementele poligonului regulat: tangenţă,

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

Fig. 6.28. Realizarea unei structuri de 7 puncte echidistante pe un cerc de

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

Fig. 6.29. Realizarea unui poligon regulat (soluţia 2)

Exemplul 6.3. Desenarea unui hexagon regulat,

2. Se copie de şase ori această dreaptă, folosind comanda

CURS 6 Gavril MUSCĂ PTAC 2017-2018

Fig. 6.30. Restricţionarea prin cote