BCE curs 10 11.11.

2009

Metode si mijloace de masurare a vitezelor si turatiilor

Vitezele se pot masura prin mijloace directe cu captori formati din traductori de viteze sau prin derivarea
relatiilor de dependenta a deplasarii cu timpul. Se pot masura atat viteze corespunzatoare deplasarilor
rectilinii cat si viteze unghiulare corespunzatoare vitezei de rotatie. Viteza poate fi masurata ca viteza
instantanee sau se pot masura viteze medii corespunzatoare deplasarilor intr-un interval de timp
cunoscut.
dl
v= ;
dt
Dl
Vmed = ;
Dt

Masurarea vitezei de translatie.

Cele mai folosite metode utilizeaza traductoare bazate pe fenomenul inductiei magnetice. Un
df
conductor care se deplaseaza in interiorul unui flux magnetic variabil induce in el o tensiune U = - N ,
dt
N – numarul de spire din interiorul unei bobine.
dx
Fluxul f = B � l� x , atunci U= - N �
B� l = k�
v.
dt
Pentru cresterea sensibilitatii o solutie este cresterea numarului de spire, rezulta ca traductorii se
construiesc sub forma unor bobine. Numarul de spire este limitat de cresterea corespunzatoare a
rezistentei bobinei. Din aceasta cauza se prefera o constructie cu 2 bobine montate pe aceeasi carcasa cu
sensuri diferite, in montaj diferential.

Rezistentele sunt cuprinse intre 0.5-30 k W . Fluxul magnetic este generat cu ajutorul unor magneti
permanenti. Se masoara viteza corespunzatoare unor deplasari cuprinse intre 2-200 mm. Pentru
masurarea vitezelor de translatii medii se masoara timpul in care are loc o deplasare de marime
cunoscuta.

1
 De piesa a carei deplasare se masoara se solidarizeaza o tija care are dispuse la intervale egale Dl
materiale feromagentice. La trecerea acestora prin dreptul unei bobine se produce o variatie importanta a
inductiei acesteia. Daca se masoara pe un oscilograf variatia inductantei, se poate determina intervalul
de timp intre 2 impulsuri succesive.
In cazul b) impulsul este generat de un fascicul de lumina care actioneaza asupra unei celule
fotoelectrice.
In locul gaurilor pe tija se poate monta si oglinzi reflectorizante.

Masurarea vitezei in miscarea de rotatie.

Este una din cele mai utilizate masurari in constructia de masini. Rezultatul se exprima in rot/min, atunci
cand se masoara turatia.
Traductoarele care masoara viteza de turatie se numesc tahometre. Cele mai intalnite sunt:
- tahometrele generatoare;
- tahometrele de impulsuri;
- tahometrele de inductie;
- tahometrele mecanice;
- tahometrele stroboscopice;
Tahometrele generatoare de curent continuu – este construit sub forma unui
microgenerator de curent continuu cu magneti permanenti. Functionarea se bazeaza pe principiul
electromagnetic, astfel ca semnalul generat este proportional cu viteza unghiulara a piesei. Semnalul
rezultat este liniar pe toata gama de turatii. Se permite masurarea sensului de rotatie.
Tahometre generatoare de curent alternativ - isi bazeaza constructia tot pe
fenomenul inductiei electromagnetice; din punct de vedere structural tahometrul este o masina electrica
de curent bifazic si rotor in scurtcircuit. Una din faze este alimentata cu curent alternativ, iar la bornele
celelalte se obtine o tensiune electromotoare indusa cu aceeasi frecventa cu tensiunea de alimentare, dar
a carei amplitudine este proportionala cu viteza de rotatie a arborelui. Domeniul maxim de utilizare este
limitat de rezistenta tensiunii de alimentare.
Tahometru cu curenti turbionari – are rotorul construit dintr-un magnet permanent
care se misca in interiorul unei carcase masive, inducand in aceasta curenti turbionari. Acesti curenti
interactioneaza cu campul magnetic producand un cuplu de rotatie proportional cu viteza relativa camp-

2
carcasa. Acest tahometru are avantajul ca nu necesita sursa de energie auxiliara. Se utilizeaza frecvent
pentru masurarea turatiei la autovehicule.

Miscarea de rotatie care trebuie masurata este transmisa unui ax, care are dispusi
magnetii 1 in interiorul unui clopot 2 solidar cu axul 5 si acul indicator 6. Campul magnetic creat de
magnetii 1, induce curenti turbionari in clopotul 2. Acesti curenti interactioneaza cu campul magnetic
reflectat de inelul 3, conducand un cuplu de forte proportional cu turatia arborelui. Corpul fix 4 are la
partea superioara o scara gradata 7 in fata careia se deplaseaza acul indicator 6. Scara este gradata direct
in unitati de masura ale turatiei. Precizia este de 1-2%.
Tahometre cu impulsuri. – se bazeaza pe principiul numararii impulsurilor.
Numararea se realizeaza cu traductoare de proximitate. Astfel de tahohometru este construit dintr-un
disc solidar a carei turatii se masoara. Frecvent acest disc poate fi o roata dintata sau o alta piesa cu o
utilitate practica montata solidar cu arborele. La fiecare trecere a unui reper pe acel disc se furnizeaza un
impuls detectorului de proximitate. Frecventa acesor impulsuri este data de relatia: f = z �, n
n – numarul de turatii;
z - numarul de repere.
Tahometru mecanic – isi bazeaza constructia pe o legatura dintre forta de inertie
la miscarea circulara si viteza.
v2
Fcentrifuga = m � = m ��
v w2
V

3
 Corpul 1 este solidar cu miscarea de turatie a carei turatie se masoara. De acest
corp se ataseaza masele 2 prin intermediul parghiilor 3. Cresterea fortei centrifuge implica comprimarea
arcului si deplasarea tijei 9 in sus. De tija este atasat acul indicator 7 care se deplaseaza in fata unei scari
gradate 8. Amortizorul 6 are rol de a atenua miscarile de deplasare ale tijei 9. Pentru ca aceasta
caracteristica a acestui aparat sa fie liniara este necesar ca sa folosim un arc 4 cu caracteristica similiara
(paraconica) cu o variatie a fortei centrifuge.
Tahometre stroboscopice – isi bazeaza functionarea pe fenomenul stroboscopic care consta in
imobilizarea aparenta a miscarii prin iluminarea cu o lampa stroboscopica. Atunci cand frecventa de
iluminare corespunzatoare cu frecventa de rotatie a arborelui, rezulta o senzatie de imobilizare a
arborelui, deoarece ochiul uman percepe in permanenta aceeasi pozitie a arborelui. Pentru usurinta
masurarii, pe arbore se marcheaza o generatoare. Pentru masuratori se utilizeaza o lampa stroboscopica
cu frecventa de iluminare variabila si masurabila. Pentru masurare se modifica frecventa lampii pana
cand apare senzatia de imobilitate a arborelui. In acest moment n = 60 � fstroboscopic .
Daca turatia n a arborelui este mare si necesita o frecventa de iluminare a lampii mare, ochiul percepe o
imagine continua, si in acest caz este posibila masurarea. Mentine frecventa de iluminare sub zona de
aparitie a miscarii si o reglam pana apare senzatia de imobilitate. In acest timp arborele a facut N rotatii.
f1 �
f2
Turatia se masoara cu relatia: n = 60 .
f1 - f 2
Cu ajutorul lampii se poate masura doar turatia constanta.