Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DPC Tema IV Actiunea Civila
DPC Tema IV Actiunea Civila
***
1
Referirile la CPC au în vedere textul Legii nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă, text în vigoare de la data
de 15 februarie 2013, republicat în 2015 și cu modificări ulterioare (cea mai recentă fiind Legea nr. 17/2017 privind
aprobarea O.U.G. nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a
unor acte normative conexe, publicată în M. Of. nr. 196 din 21 martie 2017).
2
Denominații pentru pozițiile procesuale în cadrul acțiunii civile. Detalii la pct. II din temă - Elementele acțiunii
civile (II1.Părțile).
1
TEMA IV Drept procesual civil. Fișe de studiu pentru seminar (2017-2018)
ACȚIUNEA CIVILĂ Lect.univ.dr. Steluța Ionescu
acțiunea civilă are un caracter uniform, indiferent de dreptul care se valorifică sau de
situația a cărei ocrotire se cere; ea se individualizează atunci când se inițiază, devenind
proces;
acțiunea civilă este o acțiune în esență facultativă, disponibilă, revocabilă și divizibilă (ca
efect al disponibilității), ceea ce o deosebește fundamental de acțiunea penală care este
obligatorie, oficială, irevocabilă, indivizibilă (ca efect al oficialității).
***
2
TEMA IV Drept procesual civil. Fișe de studiu pentru seminar (2017-2018)
ACȚIUNEA CIVILĂ Lect.univ.dr. Steluța Ionescu
alin. 1 CPC – nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul
aceleiași cauze și pentru același obiect).
II.1. Părțile
Până la apariția Noului cod de procedură civilă, părțile din procesul civil nu erau
nominalizate, ceea ce se lăsa a se înțelege fiind doar o dublă poziție procesuală evocată. Astfel,
într-o acțiune civilă trebuiau să existe cel puțin două poziții: una care acționează, care reclamă,
care alegă sesizând instanța și alta care se opune sau care se apără față de cel care a sesizat
instanța.
Noul text oferă reglementare expresă și califică drept părți ”...reclamantul și pârâtul,
precum și, în condițiile legii, terțele persoane care intervin voluntar sau forțat în proces” – art. 55
CPC. Reclamantul și pârâtul sunt în realitate denumiri generice, care evocă cele două poziții
procesuale. În funcție de calea procesuală aleasă sau de gradul de jurisdicție, calificarea lor se
particularizează astfel:
în judecata de primă instanță, părțile sunt evocate cu denumirea
generică: reclamant și pârât;
în căile de atac, calificarea pentru reclamant este, după caz:
apelant (în apel), recurent (în recurs), contestator (în contestația în
anulare), revizuent (în revizuire) iar pentru pârât este intimat (indiferent de
calea de atac);
în executarea silită, calificarea pentru reclamant este creditor iar
calificarea pentru pârât este debitor.
Prin definiție, părțile sunt persoane, fizice sau juridice, cu subiectivitate juridică proprie,
astfel cum aceasta este concepută de lege și care au capacitatea de a sta sau de a compărea în
proces (aceasta fiind și prima condiție de exercitare a acțiunii civile).
În principiu, referirea la părți are în vedere doar persoanele între care există raportul
juridic dedus judecății, ca titulari ai drepturilor și nu reprezentanții lor din proces (aceștia din
urmă stau fizic în proces). Din punct de vedere juridic însă, deși nu fac parte din raportul juridic
litigios, legea le recunoaște acestora din urmă legitimare procesuală, însă calitatea de părți o au
în mod veritabil doar aceia față de care hotărârea judecătorească produce efecte.
3
TEMA IV Drept procesual civil. Fișe de studiu pentru seminar (2017-2018)
ACȚIUNEA CIVILĂ Lect.univ.dr. Steluța Ionescu
3
Ceea ce conferă și calității procesuale atributul corespunzător poziției în proces: calitate procesuală activă, după
caz, calitate procesuală pasivă.
4
TEMA IV Drept procesual civil. Fișe de studiu pentru seminar (2017-2018)
ACȚIUNEA CIVILĂ Lect.univ.dr. Steluța Ionescu
jurisdicțional). Pentru acțiunile nenominalizate (nenumite), cauza este faptul valorificat de lege
sau ceea ce legea a considerat că poate produce consecințe juridice (în sensul de ratio legis).
Exemple:
- acțiunea în executarea unui contract are drept cauză calificarea angajamentului
contractual ca având forța juridică a unui angajament dictat de lege;
- acțiunea în răspundere civilă delictuală, are drept cauză îndatorirea autorului delictului
de a repara prejudiciul pe care delictul l-a ocazionat, și, în acord cu acesta, dreptul
reclamantului de a fi dezdăunat;
- acțiunea în revendicare are drept cauză îndreptățirea proprietarului deposedat la
exercitarea nestingherită a tuturor prerogativelor dreptului său de proprietate.
Împreună cu părțile și obiectul, cauza formează raportul juridic litigios, chestiunea
litigioasă („eadem questio”) sau „materia instanței”; pentru anumite acțiuni, obiectul și cauza
sunt dificil sau imposibil de separat, întrucât cu privire la acelaşi obiect pot exista mai multe
acţiuni întemeiate pe cauze diferite.
Exemple:
- se va putea pretinde de la același debitor același obiect, o dată invocându-se ca temei
contractul de schimb, iar ulterior, un contract de vânzare - cumpărare;
- acțiunea în nulitatea unui act juridic se poate admite pentru oricare dintre viciile de
consimțământ, pentru lipsa obiectului sau cauzei actului, pentru un act care emană de
la o persoană lipsită de capacitate ori încheiat cu nerespectarea formei solemne
prevăzute de lege.
Spre deosebire de obiectul acțiunii, care nu poate fi schimbat, și nici depășit, cauza nu
leagă instanța, care este îndreptățită și chiar obligată, în exercitarea rolului său în aflarea
adevărului și pentru a ajuta efectiv părțile în ocrotirea drepturilor și intereselor lor legitime, să
dea acțiunii calificarea juridică exactă, alta decât cea dată de reclamant prin cererea sa de
chemare în judecată.
Înțelegerea cauzei în acțiunea civilă este esențială pentru apărarea autorității de lucru
judecat, în verificarea litispendenței sau conexității4, cauza acțiunii putând fi comună în mai
multe cereri de chemare în judecată, pentru că mai multe cereri pot fi mijloace de exercitare a
aceleiași acțiuni.
Exemple:
- pentru protecția/apărarea dreptului de proprietate, partea poate formula fie o acțiune în
revendicare, fie o acțiune mixtă în care să solicite atât predarea bunului cât și acțiunea ex
contractu.
4
Instituții de procedură care vor face obiectul de studiu al Temei VI – Competența Instanțelor judecătorești.
5
TEMA IV Drept procesual civil. Fișe de studiu pentru seminar (2017-2018)
ACȚIUNEA CIVILĂ Lect.univ.dr. Steluța Ionescu
***
6
TEMA IV Drept procesual civil. Fișe de studiu pentru seminar (2017-2018)
ACȚIUNEA CIVILĂ Lect.univ.dr. Steluța Ionescu
(a se vedea dispozițiile art. 58 CPC și Fișa de studiu la Tema V – Participanții la procesul civil). Curatorul judiciar nu
se confundă cu curatorul din dreptul civil; cel dintâi asigurând doar oficiile de reprezentare în proces.
6
Problema reprezentării și a curatelei speciale va fi reluată cu dezvoltări necesare în Fișa de studiu la Temei V –
Participanții la procesul civil.
7
A se vedea dispozițiile art. 58 CPC și Fișa de studiu la Tema V – Participanții la procesul civil.
7
TEMA IV Drept procesual civil. Fișe de studiu pentru seminar (2017-2018)
ACȚIUNEA CIVILĂ Lect.univ.dr. Steluța Ionescu
8
Entitățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată, pe oricare dintre pozițiile procesuale consacrate,
dacă sunt constitute potrivit legii.
8
TEMA IV Drept procesual civil. Fișe de studiu pentru seminar (2017-2018)
ACȚIUNEA CIVILĂ Lect.univ.dr. Steluța Ionescu
9
În cazul decesului părții, cauza se suspendă până la introducerea în cauza a moștenitorilor.
9
TEMA IV Drept procesual civil. Fișe de studiu pentru seminar (2017-2018)
ACȚIUNEA CIVILĂ Lect.univ.dr. Steluța Ionescu
procesuală activă sau împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă; în acest
caz, nu există autoritate de lucru judecat în ce privește fondul, dar există asupra problemei
calității procesuale.
10
Sunt doctrinari care plasează condiția formulării unei pretenții în debutul analizei condițiilor de exercitare,
urmată în mod previzibil de aceea a interesului. Opțiunea noastră de tratare este însă fidelă ordinii de evocare din
CPC, care dă preferință capacității procesuale și calității procesuale.
10
TEMA IV Drept procesual civil. Fișe de studiu pentru seminar (2017-2018)
ACȚIUNEA CIVILĂ Lect.univ.dr. Steluța Ionescu
- alte cereri pentru executarea unor obligații, dacă se va constata că acestea pot
preîntâmpina o pagubă însemnată pe care reclamantul ar încerca-o dacă ar aștepta
împlinirea termenului (Obs! Aceasta poate fi înțeleasă ca o generalizare care include și
celelalte două ipoteze, lăsată la aprecierea judecătorului, de la caz la caz);
11
TEMA IV Drept procesual civil. Fișe de studiu pentru seminar (2017-2018)
ACȚIUNEA CIVILĂ Lect.univ.dr. Steluța Ionescu
II. În funcție de natura dreptului valorificat în acțiune, se disting: acțiuni reale, acțiuni
personale și acțiuni mixte.
În funcție de natura bunului asupra căruia poartă dreptul, acțiunile reale pot fi: mobiliare
sau imobiliare.
Acțiunile personale vizează valorificarea unor drepturi de creanță.
Acțiunile mixte sunt acțiuni care preiau caractere juridice de la primele două (de exemplu -
o acțiune în exercitarea servituții care reclamă și despăgubiri; acțiune în anularea, rezolvarea
sau rezilierea unui contract translativ de drepturi reale).
III. În funcție de calea procedurală aleasă sunt: acțiuni principale, acțiuni accesorii, acțiuni
adiționale, acțiuni incidentale.
Acțiunile principale sunt cele prin care titularul dreptului, situației, interesului le exercită
direct. Cât privește mijloacele utilizate, acțiunea principală este întotdeauna promovată prin
cererea introductivă de instanță.
Acțiunile accesorii sunt cele a căror existență este dependentă de o acțiune principală și
care nu pot urma decât unei asemenea acțiuni. Pot avea acest caracter și unele capete de
cerere într-o acțiune principală.
Acșiunile adiționale sunt, de regulă, acțiuni modificatoare sau precizatoare.
Acțiunile incidentale sunt acelea care dau urmare acțiunii principale și care parvin
instanței fie prin cerere reconvențională, fie prin excepții, fie prin apărările pe care reclamantul
le face la o cerere reconvențională.
13
TEMA IV Drept procesual civil. Fișe de studiu pentru seminar (2017-2018)
ACȚIUNEA CIVILĂ Lect.univ.dr. Steluța Ionescu
1.1. Calificarea cererilor în justiție este pur convențională, ea nu are semnificații practice -
Apreciați enunțul ca adevărat (A) sau fals (F). Argumentați.
1.2. Corelat cu tema acțiunii civile, faceți analiza de text a art. 918 CPC și a art. 919 CPC.
Sintetizați concluziile.
2. Acțiunea civilă:
a) nu poate fi exercitată decât de un major;
b) nu poate fi exercitată personal de minorul cu vârsta de până la 14 ani;
14
TEMA IV Drept procesual civil. Fișe de studiu pentru seminar (2017-2018)
ACȚIUNEA CIVILĂ Lect.univ.dr. Steluța Ionescu
c) nu este admisibilă când este exercitată pentru un interes care nu este născut și actual, sub
motiv că servește preîntâmpinării unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara;
d) poate avea forma unei plângeri contravenționale.
3. Calitatea procesuală:
a) este identitatea dintre titularul dreptului subiectiv sau al situației juridice ocrotite și titularul
dreptului la acțiune;
b) este aptitudinea părții de a exercita drepturi și de a-și asuma obligații în proces;
c) de reclamant este atribuită celui care pretinde sau alegă o anumită conduită;
d) este o condiție facultativă de exercitare a acțiunii civile, absența sa fiind un viciu remediabil.
5. Obiectul:
a) este element al acțiunii civile, ca și capacitatea procesuală;
b) este o condiție de exercitare a acțiunii civile, ca și cauza;
c) reprezintă petitul cererii sau pretenția în judecată;
d) unei căii de atac reprezintă modificarea sau anularea hotărârii atacate.
6. Acțiunea:
a) civilă poate fi exercitată și în apărare;
b) în grănițuire este o acțiune reală;
c) în contencios administrativ are întotdeauna ca pârât o autoritate a administrației publice
locale;
d) în constatarea existenței sau inexistenței dreptului nu este admisibilă, dacă poate fi exercitată
o acțiune în realizarea dreptului.
15