Test recapitulativ 4

Evaluare

Subiectul I 30 puncte

Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:

A. „Intrarea României în război a adus liderilor Antantei constatarea amară că recrutarea de

noi aliaţi îi obligase […] la distrugerea Austro-Ungariei. Mai târziu, aceste angajamente […] au
devenit o obligaţie când au început tratativele de pace de la Paris. Astfel, campania României din
1916, deşi terminată cu o înfrângere, a pecetluit soarta Austro-Ungariei şi a făcut posibilă uni-
tatea naţională a românilor. ”
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

B. „Rusia, Franţa şi Italia garantează integritatea teritorială a Regatului României în toată întin-
derea fruntaliilor sale actuale. România se obligă să atace Austro-Ungaria în condiţiile stabilite prin
convenţia militară.”
(din Tratatul de alianţă încheiat între Antanta şi România, 4 august 1916)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi secolul la care se referă ambele surse istorice. 2 puncte

2. Precizaţi, pe baza sursei B, obligaţia asumată de Regatul român. 2 puncte
3. Numiţi două state amintite în sursa B. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la garanţiile oferite de Antanta statului
român, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte
5. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine ideea conform căreia campania din 1916 a
avut o consecinţă benefică pentru România, selectând o informaţie în acest sens. 5 puncte
6. Prezentaţi o acţiune diplomatică a României în perioada interbelică. 6 puncte
7. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România s-a implicat
în „criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 4 puncte

(Se punctează coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric rele-
vant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia).

1
Subiectul al II-lea 30 puncte

Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:

A. „În Germania nazistă a lui Hitler se dau multe ordine, care sunt executate cu o disciplină absolută.
«Führerul* are întotdeauna dreptate». Nimeni nu discută, nimeni nu crâcneşte. Pentru cei care nu sunt
de acord – stâlpul de execuţie sau lagărul de concentrare. Aceasta este regula în ţările de dictatură:
un şef care comandă şi un popor care se supune. Nu este întotdeauna amuzant, admit adepţii unui
asemenea regim, dar este un mod cert mai eficace decât democraţia, unde fiecare discută, contestă,
protestează, manifestează, reclamă, proclamă şi se înflăcărează pentru un da sau nu. ”
(G. Perrault, Ziua cea mare. 6 iunie 1944)

B. „Regimul democraţiei liberale (...) presupune (...) garanţia tuturor formelor de libertate. (...)
Regimul democraţiei liberale este, în primul rând, un regim democratic, ceea ce înseamnă că cetăţenii
participă, direct sau indirect, la putere. (...). Acest tip de democraţie se vrea şi liberală, pentru că ea
are drept scop menţinerea şi apărarea libertăţilor individuale. (...) Libertăţile politice [vizează] li-
bertatea presei, a întrunirilor, libertatea de conştiinţă, dreptul de a-şi exprima în libertate opiniile,
siguranţa de a nu fi arestat fără motiv. Libertatea economică e fondată pe ideea că economia se su-
pune unor legi naturale şi că statul nu trebuie să le perturbe pe acestea prin intervenţii care ar risca
să le denatureze funcţionarea. (...) Libertatea socială, strâns legată de libertatea economică, presu-
pune că statul nu trebuie să intervină în raporturile dintre patroni şi salariaţi.”
(S. Bernstein, P. Milza, Istoria secolului XX)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi spaţiul istoric la care se referă sursa A. 2 puncte

2. Precizaţi tipul democraţiei menţionate în sursa B. 2 puncte
3. Precizaţi, pe baza sursei A şi a sursei B, câte o informaţie referitoare la rolul conducătorului, respec-
tiv al statului. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa A, un punct de vedere referitor la democraţie, susţinându-l cu o explicaţie
din text. 5 puncte
5. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la democraţie, susţinându-l cu o explicaţie
din text. 5 puncte
6. Prezentaţi două caracteristici ale democraţiei în Europa secolului al XX-lea. 6 puncte
7. Prezentaţi o ideologie totalitară din secolul XX, numind statul european în care este aplicată. 4 puncte

Subiectul al III-lea 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre modelul stalinist în România având în vedere:
- precizarea epocii istorice în care se consolidează regimul stalinist în România;
- menţionarea unei cauze care a dus la impunerea modelului stalinist şi prezentarea unei
consecinţe a acestuia pentru România;
- menţionarea a două acţiuni întreprinse de România pe plan extern, în timpul regimului stali-
nist şi a unei consecinţe a uneia dintre aceste acţiuni;
- formularea unui punct de vedere referitor la aplicarea modelului stalinist în România şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei
cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elabo-
rate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respec-
tarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.