Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

MODULUL
4

RISCURILE ÎN MANAGEMENTUL DE
PROIECT

CUPRINS
INTRODUCERE 2
Obiective 2
Organizarea sarcinilor de lucru 2
Recomandări bibliografice suplimentare 2
Lecţia 1 RISCURILE ÎN PROIECTE 3
Exemplu ilustrativ 1 4
Exemplu ilustrativ 2 9
Activitatea 1 9
RISCURILE ÎN FAZA DE ELABORARE A
Lecţia 2 11
PROIECTULUI
Exemplu ilustrativ 3 16
Activitatea 2 16
Lecţia 3 RISCURILE ÎN FAZA EXECUTĂRII PROIECTULUI 18
Activitatea 3 20
REZUMAT 21
Rezultate aşteptate 21
Puncte cheie 22
TEST DE AUTOEVALUARE 24

Pagina 1
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

INTRODUCERE

Riscul reprezintă posibilitatea producerii unui eveniment, în general defavorabil,

cu consecinţe asupra performanţelor, costurilor sau a termenelor proiectului. Riscul poate
fi definit matematic printr-o probabilitate sau o dispersie în jurul unei valori probabile
cuantificabile. Modulul prezent descrie categoriile de riscuri în managementul de proiect
şi detaliază conţinutul principalelor instrumente utilizate în reducerea sau eliminarea
riscurilor: analizele cantitative şi calitative. Categoric, fiind un demers creativ inovativ
proiectul are elemente de risc pe care managerul trebuie să şi le asume dar să creeze un
echilibru între rezultatele obţinute şi riscurile asumate. Prevenirea şi eliminarea riscurilor
reprezintă performanţe calitative ale capacităţii şi inteligenţei manageriale.
Obiective
Obiectivele prezentului modul sunt:
 Să expliciteze noţiunea de risc în proiecte;
 Să nominalizeze principalele categorii de riscuri în proiecte;
 Să descrie tehnica de lucru în analizele cantitative şi calitative ale riscului;
 Să identifice principalele consecinţe ale unor evenimente cu risc;
 Să pregătească viitorii creatori de proiecte în tehnica identificării factorilor de risc.
Organizarea sarcinilor de lucru
 Parcurgeţi cele 3 lecţii ale modulului.
 Exemplele ilustrative ale lecţiei vă creează posibilitatea aplicării
elementelor teoretice în spaţiul real.
 Efectuaţi activităţile practice.
 Reţineţi şi fixaţi principalele idei ale modulului.
 Completaţi testul de evaluare.
 Pentru fiecare sarcină aveţi indicat timpul de lucru:
- asimilare – 120 de minute;
- parcurgerea activităţilor – 90 de minute;
- test – 30 de minute.
Recomandări bibliografice suplimentare
[1] Marian Liviu, Managementul proiectelor, Editura EFI-ROM, 2001,
ISBN 973-85006-1-3, pag. 132.
[2] Denis Lock, Management de proiect, Editura Codecs, 2000, ISBN 973-
8060-25-7, pag. 504.
[3] Richard Newton, Managementul de proiect. Pas cu pas, Editura Meteor
Press, 2007, ISBN 978-973-728-206-4, pag. 184.
[4] Michael Amstrong, A handbook of management techniques, Kogan Page, 1993.
[5] R. Turner, S. Simister, Manualul Gower în management de proiect,
Editura Codecs, pag. 762.
Pagina 2
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

LECŢIA 1

RISCURILE ÎN PROIECTE

RISCURILE ŞI FAZELE PRINCIPALE ALE PROIECTULUI

Se defineşte riscul ca posibilitatea de apariţie a unui eveniment ce prejudiciază

realizarea obiectivelor tehnice, de cost sau de termene de realizare a proiectului. Riscul
are manifestare aleatorie de natură imprevizibilă, favorabilă dar mai ales defavorabilă
şi în aceste condiţii analiza şi prevederea riscurilor trebuie să reprezinte o preocupare
primordială pentru managerii de proiecte.
În faza de elaborare a proiectului analiza de risc se realizează cu titlu preventiv
asupra mijloacelor şi ipotezelor de orientare a proiectului. În curs de execuţie, prin
mijloace tehnice de pilotaj se detectează şi se măsoară abaterile realizând o analiză
aposteori a cauzelor evenimentului într-o viziune corectivă ce va putea fi utilizată
pentru proiectele viitoare.
În această lucrare vom căuta să prezentăm riscurile corespunzător celor trei faze
principale ale unui proiect: analiza nevoilor, prepararea (pregătirea) proiectului,
execuţia proiectului precum şi un studiu asupra tuturor tipurilor de riscuri din
managementul proiectelor.

Pagina 3
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

Faza I. Analiza nevoilor

Sunt patru categorii de risc care trebuie luate în considerare înainte de lansarea
proiectului:
- riscul de concurenţă (bariere de intrare, concurenţa, etc.)
- riscul de piaţă (conjunctura comercială, obiceiuri)
- riscuri comerciale (fabricaţia produsului, la termen, raportul cost / calitate)
- riscuri tehnologice (norme, competenţe)
Proiectantul doreşte să posede informaţii precise şi de durată asupra naturii
nevoilor de satisfăcut iar în acest stadiu riscurile sunt de obicei de natură
informaţională.
Factorii care pot mări riscul pot fi:
- inexistenţa sau incompleta cercetare anterioară în domeniul proiectului
- nevoie greşit formulată
- funcţiuni sau restricţii nespecificate de către utilizator
- funcţiuni a căror complexitate este greşit evaluată la momentul analizei
nevoilor, existând o subestimare a nivelului de dificultate care necesită a
face apel la resurse costisitoare
- funcţiuni ne-negociabile, impunând obiective foarte restrictive pe plan
tehnic, de preţ sau termene
- alegerea unor performanţe funcţionale fără a fi impuse de nevoile manifestate
- necunoaşterea normelor şi legilor impuse anumitor produse

EXEMPLU ILUSTRATIV 1:
Petre G., patronul fabricii de pâine S.C. “Spicul” S.R.L. a luat o
decizie îndrăzneaţă; să investească capitalul strâns din afacerile din
panificaţie, care nu mai merge prea bine, într-o nouă afacere cu băuturi
alcoolice tari. Motivaţiile sunt multiple: rata de creştere a pieţei în alcool
este cu 10 % mai mare decât în panificaţie, profitul brut este cu 25 % mai
mare, consumul de alcool pe cap de locuitor creşte promiţător, tehnologia de
lucru nu este complicată, iar reţeaua de distribuţie este foarte dezvoltată,
fiind permisivă şi la afacerile “la negru”. A invitat la discuţii o firmă de
proiectare din domeniu care a înţeles solicitarea clientului şi ia făcut o
ofertă surprinzătoare: pentru analiza nevoilor a solicitat 20.000 Euro,
pentru pregătirea proiectului (studiu de fezabilitate, obţinerea de autorizaţii
şi aprobări) încă 50.000 Euro, iar pentru proiectul propriu zis 5 % din
valoarea investiţiei totale. Petre G. a replicat rapid: “Cu 5 % pentru proiect
sunt de acord, dar nu vedeţi nici un ban pentru celelalte două lucrări. Nu am
nevoie de ele”. Multe argumente ar trebui să fie aduse pentru a fi convins de
necesitatea celor două etape: prima, analiza nevoilor pentru a elimina sau
atenua o serie de riscuri de piaţă, de concurenţă, comerciale sau tehnologice
şi a doua pentru a elabora proiectul final având deja avizele, aprobările şi
observaţiile de la organele în drept (primărie, AQUASERV, RENEL, GAZ,
ALA, Autoritatea în Construcţii, Inspectoratul de Mediu, etc.). Apoi
Pagina 4
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

categoria de produse finite: ce oferă nou pe piaţă, care este raportul

cost/calitate la care se va poziţiona, care sunt performanţele funcţionale ale
viitoarei investiţii. Toate aceste date influenţează direct investiţia iar etapele
nu pot fi eliminate, eventual diminuate dar riscurile sunt mai mari.

Faza a – II – a. Pregătirea proiectului

Consideraţiile din faza de analiză şi concepţie au un efect important în faza de
execuţie a proiectului. În cea de a doua fază se pot nominaliza următoarele riscuri:
- numeroase slăbiciuni şi ezitări constatate în prima versiune de proiect;
acestea sunt agravate de o documentaţie tehnică incompletă şi mai puţin
competentă.
- subestimarea complexităţii metodelor şi a procedeelor de concepţie
(programe, microcontrolere de automatizare) şi deci acordarea unui timp
prea scurt pentru învăţarea şi stăpânirea tehnicilor de lucru.
- dificultăţi în definirea şi planificarea etapelor prevăzute în program.
- greşită apreciere asupra disponibilităţii şi performanţelor resurselor utilizate;
în general există tendinţa de supraestimare a performanţelor şi de
subdimensionare a costurilor şi de a fi prea optimişti cu privire la termene.
- dacă luăm în considerare şi subcontractarea anumitor faze către firme
specializate dimensionarea performanţelor resurselor reprezintă o acţiune
deosebit de laborioasă şi riscantă.
- generarea unor conflicte în utilizarea resurselor disponibile; resursele sunt
limitate şi de multe ori trebuie utilizate simultan la mai multe activităţi; în
aceste condiţii neglijarea unor activităţi critice poate conduce la întârziere.
Faza a III – a. Execuţia proiectului
În faza de execuţie a proiectului, riscurile sunt legate de diverse slăbiciuni în
detectarea şi analiza informaţiilor critice (diagnostic întârziat, diagnostic eronat,
răspunsuri improprii).
Conform metodei AMDEC (Analiza modurilor de defectare şi efectele
acestora) o percepţie raţională a riscului se realizează după următoarea tipologie:
- detectarea slăbiciunilor înainte ca ele să se producă poate fi mai mult sau
mai puţin precisă şi mai mult sau mai puţin tardivă, după caz. O procedură
controlată , într-un context organizaţional favorabil, poate da rezultate bune.
Concret o informaţie bună circulă la un moment favorabil către un actor
responsabil.
- diagnosticul cauzei – există metode statistice care pot furniza date care pot
decide măsuri asiguratorii contra erorilor de diagnostic.
- analiza prognosticată a efectului – acest tip de analiză intervine când efectul
încă nu este evident sau va fi realizat în termen lung care nu poate fi
precizat.
În concluzie, complexitatea tehnică şi tehnologică în cazul proiectelor tehnice
este în principal o rezultantă din acţiunea factorilor susceptibili de a perturba crearea
de modele sistemice (tehnice, organizaţionale). În acest sens, fără a detalia
problematica se disting mai mulţi factori de complexitate:
- numărul de elemente din sistemul în interacţiune;
- absenţa de informaţii cheie necesare pentru stăpânirea sistemului dat;
Pagina 5
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

- efectul de “domino” provocat de o unitate necontrolată din sistem;

- necunoaşterea metodologiilor necesare pentru crearea de modele sistemice
şi de evitare a efectului “domino”.

EVIDENŢIEREA RISCULUI ÎN GESTIUNEA UNUI PROIECT

Tema riscului în proiecte este simultan veche şi nouă: veche deoarece tehnicile
folosite aveau în vedere stabilirea unei programări coerente a proiectului precum şi
gestiunea derivaţiilor în timpul executării ; relativ nouă deoarece până acum
demersurile s-au direcţionat mai mult pe gestiunea acţiunilor de prevenire sau de
corectare decât pe identificarea, definirea şi coerenţa sau complementaritatea
acţiunilor. Gestiunea proiectelor este o problematică particulară a conducerii şi
constituie un câmp disciplinar bogat pentru numeroasele reflexii epistemologice şi
proxiologice de peste două secole. Adaptarea acestor materiale la problema specifică a
riscului în proiecte se efectuează bine prin dispunerea instrumentelor de gestiune a
riscului, care completează “panoplia“ uneltelor şefilor de proiect şi a celor care
controlează proiectul. Dar, în prealabil, trebuie definit riscul, aşa cum este statutat în
documentele oficiale.
L’ AFITEP (Asociaţia Franceză a Inginerilor şi Tehnicienilor de Estimare,
Planificare şi Proiecte) şi AFNOR (Asociaţia Franceză de Normalizare) defineau riscul
ca fiind “posibilitatea de a se produce un eveniment, în general defavorabil, având
consecinţe asupra preţului sau desfăşurării unei operaţii şi care se traduce matematic
printr-un grad de dispersie a valorilor finale posibile în jurul valorii probabile,
cuantificându-se evenimentul şi probabilitatea ca valoarea finală să rămână în limite
acceptabile“.
Această definiţie este restrictivă pentru că riscul nu este întotdeauna doar
probabil şi că producerea unui ansamblu de evenimente, aparent fără gravitate, pot
deveni catastrofale. Vom defini riscul, fără a exclude evenimentul dăunător,
defavorabil, ca o abordare probabilistică asupra posibilităţii ca un proiect să nu fie
executat conform prevederilor privind data finalizării, a preţului sau a specificaţiilor
tehnice, aceste abateri în raport cu prevederile fiind considerate ca dificile de acceptat
sau chiar neacceptabile.
Un proiect se defineşte prin obiective de preţ, obiective de performanţă şi de
termene. Fiecare categorie de obiective cunoaşte propriile ei probleme de risc care,
toate fiind interdependente, formează obiectul unor cercetări specifice:
- Analiza riscului de depăşire a costului proiectului se efectuează în mod
obişnuit în cursul executării acestuia făcându-se apel la tehnicile de control contabil-
financiare; analiza acestei clase de riscuri poate fi făcută de asemenea în perioada de
definire a proiectului făcându-se apel la grilele de analiză calitativă a riscului.
- Analiza riscului de nerespectare a performanţelor este o problemă pentru
tehnicieni şi abordarea sa foarte variată ţine cont de domeniile tehnice la care se
raportează. Astfel prezentându-se situaţia, conştientizarea anumitor riscuri tehnice
poate fi facilitată prin analiza calitativă a riscului.
- Analiza riscului de nerespectare a termenelor este deja o problemă clasică
abordată într-o manieră cantitativă; insuficienţele acesteia conduce la completarea ei
prin abordarea calitativă a riscului. Ne situăm în prezenţa a două tipuri de abordări
Pagina 6
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

utilizate pentru a se încerca reducerea şi stăpânirea riscurilor existente într-un demers

de acest tip.
- Abordarea cantitativă este mai veche decât tehnicile moderne de gestiune a
unui proiect şi este clădită pe o viziune stohastică a problemei. Această abordare, deşi
interesantă, nu furnizează decidentului practic informaţii pentru îndrumarea în acţiune,
este orientată spre cuantificarea dispersiei rezultatelor pentru un obiectiv ca durată sau
preţ.
- Abordarea calitativă este mai nouă, în acest sens intuiţia conducătorului şi
cunoaşterea întreprinderii şi a mediului acesteia au jucat mereu un rol esenţial.
Abordarea formală încearcă să structureze raţionamentul cu ajutorul listelor de control
care permit un diagnostic rapid şi destul de semnificativ.
Trebuie adăugat că această evidenţiere a riscului poate fi efectuată fie la
definirea proiectului (sau reexaminarea periodică aprofundată a proiectului) cât şi în
cursul executării proiectului chiar dacă nu vor fi utilizate aceleaşi practici şi metode de
exemplu, abordarea stohastică va fi utilizată în special în faza de definire.

ANALIZA CANTITATIVĂ A RISCULUI

Riscul specific acestei categorii este acela de a nu respecta termenele şi de a

depăşi bugetul alocat proiectului.
Într-o catalogare succintă a celor mai cunoscute metode de imensa majoritate a
conducătorilor, considerate clasice, nu pot fi neglijate distribuţiile statistice înaintea
prezentării metodelor de simulare recente mai bogate în posibilităţi şi informaţii. Deci
înainte de orice, este necesar să menţionăm metodele distribuţiei statistice a timpului
de lucru, tehnică utilizată de conducători în gestiunea riscului:
- distribuţia statistică empirică
- distribuţia statistică teoretică (beta, normală, triunghiulară).
Utilizarea metodei distributive este bazată pe următoarele principii:
- durata fiecărei sarcini într-un proiect este considerată aleatorie şi distribuţia
statistică Beta este sistematic utilizată; parametrii acestei legi sunt determinaţi plecând
de la valorile extreme A şi B pe care durata execuţiei le poate lua, şi de valoarea cea
mai probabilă M0. Se ajunge la răspunsul următoarelor trei întrebări:
- Care este durata (timpul) minimal ? – parametrul A
- Care este durata (timpul) maximal? – parametrul B
- Care este durata (timpul) cel mai probabil? – parametrul M0
pentru a obţine respectiv parametrii A, B, şi M0, care permit imediat calcularea mediei
şi variaţiei acestei durate (timp) aleatorii:
A  B  4M 0  B  A
2

E t   ;V t    
6  6 
- se determină traseul critic al proiectului, plasat într-un univers sigur (concret)
şi utilizând timpii de mijloc (medii) evidenţiem etapele critice care nu pot fi întârziate.
- ne situăm apoi într-un univers aleatoriu, în care durata proiectului este
considerată ca suma duratelor (timpilor) sarcinilor traseului critic identificat anterior,
ceea ce constituie o ipoteză puternic simplificatoare.

Pagina 7
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

- folosim teorema limitei centrale pentru a aproxima legea de distribuţie a

probabilităţii timpului de executare a proiectului; această teoremă sub forma sa redusă,
evidenţiază că legea urmată de un mare număr de variabile aleatorii independente
corespunde unei legi normale, prin condiţiile care sunt respectate cu utilizarea legii
Beta:
 k  k  k  k
E   X i    E  X i siV   X i    V  X i 
 i 1  i 1  i 1  i 1
- cunoaşterea duratei unui proiect permite calcularea intervalelor cu încredere
sau probabilitatea ca un timp dat să fie depăşit.

ANALIZA CALITATIVĂ A RISCULUI

Limitele analizei cantitative conduc la propunerea efectuării şi a unor abordări

calitative, facilitând înţelegerea cauzelor producerii întârzierilor şi deci mai buna
prevenire sau ripostare. Înainte de a prezenta această analiză vizând clarificarea
problematicii riscului redate sub o formă sinoptică globală, trebuie precizat că această
prezentare tipologică:
- nu se pretinde a fi originală, în sensul că temele şi conceptele se utilizează în
literatura gestiunii proceselor de câteva decenii;
- este anostă şi respingătoare, cum pot fi toate listele, dar propria sa structură
poate facilita reflecţia asupra unor clase de probleme interesante şi poate avea câteva
virtuţi pedagogice;
- este orientată spre manipularea problemelor calitative; ea provoacă neapărat o
reticenţă din partea celor pentru care cuantificarea este garantul serios al argumentării
(vezi Pitagora pentru care ,,totul este număr”);
- conţin câteva idei justificate doar de utilizarea lor în industria productivă;
- nu se pretinde a fi nici completă nici obiectivă; lacunele sale trebuie să fie
relativ uşor de acoperit şi posibilă adaptarea sa la o întreprindere dată;
- este la originea grilelor de analiză testate cu succes de gestionarii proiectului
ceea ce le conferă o anumită valoare. Aceste grile conduc profesioniştii care le
utilizează la stabilirea unui ansamblu coerent de întrebări permiţându-le efectuarea
unui diagnostic imediat. Folosirea unor astfel de grile permite abordarea problemelor
de complexitate ridicată.
Cronologic, gestiunea unui proiect trece printr-o fază de preparare, în cursul
căreia munca ce trebuie făcută este definită tehnic, pe baza unui anumit număr de
ipoteze de lucru, şi o ordonanţare simplă printr-o fază de realizare în cursul căreia
programarea este pusă în aplicare. Problemele întâlnite în cursul execuţiei conduc
destul de des la o revizie a analizei proiectului şi deci la întoarcere spre faza de
pregătire. Acest tip de analiză poate fi aplicată cu succes în următoarele categorii de
riscuri: riscurile din faza de elaborare a proiectului, riscurile tehnice şi de
industrializare, riscurile externe la definirea specificaţiilor, riscurile legate de definirea
resurselor cerute, riscurile privitoare la disponibilitatea resurselor cerute, riscurile în
faza executării proiectului, riscul detectării târzii, riscul diagnosticului greşit, riscul
răspunsurilor neadecvate.

Pagina 8
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

EXEMPLU ILUSTRATIV 2:
Cele două metode de analiză aparţin fiecare unei filozofii bine
definite:
- analiza cantitativă reprezintă o viziune stohastică a problemei în
cauză şi are o origine în afirmaţiile lui Pitagora: ”Ce nu poate fi exprimat
în cifre nu există”. De obicei analiza cantitativă este mai des utilizată
datorită instrumentelor matematice, tehnice sau economice elaborate şi
folosite ca argumente realiste în teoria decizională.
- analiza calitativă se bazează pe o viziune constructivă globală şi
normativă prin cuantificarea unor rezultate care nu pot fi exprimate
stohastic. În această categorie regăsim comportamentul angajaţilor, cultura
organizaţională, elemente de comportament al mediului exterior imposibil de
cuantificat numeric. Cele mai cunoscute metode de analiză calitativă sunt
analiza diagnostic, listele de control, diagrama cauză – efect, etc.
Ambele analize facilitează înţelegerea cauzelor şi oferă soluţii de
ripostă şi prevenire a riscului.

Activitatea 1
Timp de lucru: 30 minute
În cadrul organizaţiei D-voastră identificaţi un proiect în derulare şi analizaţi
dacă au fost respectate cele trei faze ale proiectului şi care riscuri au fost
identificate la fiecare fază. Dacă nu aveţi un proiect în derulare imaginaţi-vă un
proiect de investiţie care să dubleze capacitatea de producţie existentă şi
justificaţi raţionalitatea celor trei faze prin riscurile pe care le eliminaţi.
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------

Pagina 9
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

CONCLUZIE

Instrumentele de gestiune a riscurilor în proiecte caută să identifice potenţialele

evenimente care au consecinţe negative la nivelul rezultatelor finale (performanţe
tehnice, termene, costuri). În general riscurile se datorează unor slăbiciuni interne sau
a unor performanţe imprevizibile la nivelul factorilor de influenţă din mediul extern.

Pagina 10
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

LECŢIA 2

RISCURILE ÎN FAZA DE ELABORARE A

PROIECTULUI

RISCURILE DIN FAZA DE ELABORARE A PROIECTULUI

În acest moment al fazei responsabilul proiectului şi echipa sa defineşte,

activităţile de executa condiţionate de factorii interni şi externi din întreprindere şi de
resursele puse în aplicare pentru acest scop.
Aceste riscuri pot fi regrupate în patru categorii.

IMPRECIZIA SARCINILOR

În studiile preliminare proiectului informaţiile manipulate nu pot fi întotdeauna

foarte exacte, definind aproximativ un anumit apreciabil număr de caracteristici
fundamentale (lista de sarcini ce trebuie realizate, duratele asociate diferitelor sarcini,
consumul resurselor umane şi materiale asociate fiecărei sarcini, criterii de calitate)
etc.
Motivele acestei relative imprecizii sunt multiple dintre care amintim:
- existenţa unor sarcini viitoare a căror conţinut exact depinde de deciziile
care sunt luate în cadrul activităţilor anterioare care nu sunt încă executate;

Pagina 11
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

- analiza incompletă a sarcinilor, datorată crizei de timp, de informaţii parţiale

sau apelarea la o logică de temporizare (cutia neagră);
- existenţa mai multor scenarii tehnice posibile pe care analiza nu şi-a propus
să le abordeze în cercetarea făcută;
- o subapreciere a activităţilor şi a ceea ce trebuie executat, absenţa
experienţei anterioare pentru anumite tipuri de sarcini (inexistenţa seriilor de
fabricaţie, de asamblare sau de control); o subapreciere legată de
dificultăţile noi determinate de suprapunerea în execuţie a mai multor
sarcini;
- amânarea desemnării responsabililor cu execuţia anumitor sarcini;
- imprecizii în definirea unor obiective ale proiectului (calitate, cantitate,
toleranţă, durabilitate, fiabilitate, mentenanţă);
- modificarea conţinutului proiectului în funcţie de resursele umane sau
materiale realmente disponibile;
- modificarea în conţinutul proiectului şi a responsabililor în cursul execuţiei
unei sarcini sau a unui proiect (de exemplu ştafeta Comercial/Producţie).
Această listă nu este limitativă şi prezentarea sa nu implică nicidecum doar
conţinutul sarcinilor unui proiect, ea trebuie să fie completată înainte de demararea
proiectului. Acest demers nu este întotdeauna posibil, chiar poate fi nedorit din pricina
întârzierii excesive datorită căutării informaţiilor complementare.

INCOERENŢA CAIETELOR DE SARCINI FUNCŢIONALE ALE

PROIECTULUI

Caietul de sarcini al proiectului specifică obiectivele principale şi mijloacele

care-i sunt atribuite, însă nimic nu garantează coerenţa între obiectivele propuse şi
mijloacele care nu pot rezulta decât din evoluţia iterativă între diferitele părţi
componente ale proiectului. În această fază dificilă se procedează în aşa fel încât
competenţa şi onestitatea să prevaleze. Incompetenţa anumitor actori trebuie ocolită şi
eliminată negocierea în furnizarea de date eronate. Onestitatea intelectuală este mai
dificil de asigurat decât incompetenţa: comanditarii proiectului sunt tentaţi să abuzeze
de poziţia lor pentru a limita excesiv mijloacele în raport cu obiectivele alocate, în
schimb responsabilii cu execuţia sarcinilor ar vrea să-şi păstreze o rezervă de manevră
pentru a se înarma contra eventualelor dificultăţi în execuţie şi pentru a-şi putea
respecta angajamentele pentru care vor fi judecaţi. Rezultă că schimburile de
informaţii au toate şansele să fie ,,deformate” din ambele părţi; obiectivul transparenţei
fiind în mod sigur în afara puterii de percepţie şi informaţiile nu au decât un rol tehnic
iar efectele denaturate ale acestei tranzacţii informaţionale ar putea fi doar limitate,
fiindcă este iluzoriu să ne gândim că ar putea fi eliminate.
Suntem în faţa unui fel de ,,poker tranzacţional” în care eliminarea tuturor
inadvertenţelor care ar conduce la un cost prea ridicat. Printre cauzele posibile de
incoerenţă informaţională în caietele de sarcini putem cita:
- data terminării unui proiect este prea optimistă (cu alte cuvinte prea
apropiată);
- bugetul afectat proiectului este insuficient;
- specificaţiile calităţii dorite sunt prea ambiţioase;
Pagina 12
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

- performanţele tehnice ale resurselor sunt supraestimate, ceea ce se traduce

printr-o succesiune nerealistă.

RISCURILE TEHNICE ŞI DE INDUSTRIALIZARE

Riscurile tehnice şi de industrializare joacă un rol particular pentru anumite

sarcini ale proiectelor, în particular ele privesc întreprinderile compact organizate pe
gestiuni de proiecte. În acest context pot fi evidenţiate următoarele cazuri :
- subestimarea complexităţii produsului sau a caracterului său inovator poate
conduce la o greşită percepţie a dificultăţilor la nivelul coordonării proiectului;
- alegerea unui nou procedeu de fabricare se sprijină pe ipotezele privitoare la
timpul de desfăşurare şi la performanţa procedeului, care condiţionează obiectivele de
preţ (cost), termene şi calitate; aceste performanţe pot să nu fie atinse decât mobilizând
mai multe resurse;
- posibila apariţie a unui nou procedeu de fabricaţie sau a unei noi tehnici în
cursul executării unui proiect ar putea duce la abandonarea unei soluţii tehnice
cunoscute, eventual realizată parţial, dacă noul procedeu diminuează costul, creşte
fiabilitatea sau îmbunătăţeşte alte performanţe;
- relaţiile de anterioritate între sarcini pot să-şi dubleze legăturile tehnice:
specificaţiile unei sarcini se traduc, de exemplu, prin fabricarea unui produs cu
caracteristici tehnice precise probabil realizat prin descendenţii săi; dacă nu este aşa,
conţinutul însăşi al sarcinii garanţie pentru utilizarea produsului ar trebui să fie
revizuit cu preţul cheltuielilor şi al întârzierii suplimentare.
- combinarea mai multor soluţii verificate poate determina probleme dificil de
prevăzut. În fabricarea unui prototip de vehicul nou pornind de la componente
verificate pot surveni probleme de asamblare greu surmontabile.

LIPSA DE STĂPÂNIRE A PROCESELOR DE DESFĂŞURARE ŞI DE

URMĂRIRE A PROIECTELOR

Contextul organizaţional al proiectului favorizează sau nu apariţia ipotezelor

realiste şi condiţionează eficacitatea continuării execuţiei. El constituie aşadar un
factor de creştere sau de reducere a riscurilor expuse. Abordarea organizării unui
proiect se justifică printr-un anumit număr de avantaje datorită cărora se realizează o
mai bună stăpânire a timpului şi a costurilor dar bineînţeles se constată şi efectele
benefice la nivelul cunoştinţelor acumulate. Aceasta presupune o căutare de variante
din clasa de probleme specifice şi transcrierea sa sub o formă transmisibilă potrivită
pentru limitarea apariţiei anumitor erori. În absenţa tuturor reflecţiilor colective asupra
acestui domeniu, capitalizarea este individuală şi relevă experienţa cadrelor
responsabile, iar transmiterea îndemânării este dificilă şi tributară individului şi
circumstanţelor. O rotaţie prea rapidă a personalului constituie un obstacol major în
calea acumulării de experienţă. Pe de altă parte, procedurile de elaborare a proiectului
pot conduce la evidenţierea unor lipsuri sau din contră la explicitarea lor, în special cu
ajutorul grilelor. Analiza riscurilor poate părea inutilă celor care, urmărind rezultatele
imediate, preferă propunerea unui plan de acţiune fără a se întreba despre fundamentul
lui. Procedurile utilizate pentru elaborarea proiectului pot limita schimburile de
Pagina 13
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

informaţii şi angajamentele luate, astfel la stabilirea unei ordonanţări cu capacitate

infinită presupunând că toate resursele sunt disponibile, diferă evidenţierea
eventualelor conflicte care ar apărea la cererea utilizării aceloraşi resurse în acelaşi
moment provenind de la mai multe sarcini ale proiectului sau de la alte
proiecte. ,,Politica de struţ”, este prin construcţie, generatoarea riscurilor şi duce
inevitabil la soluţii mai costisitoare şi la o mare pierdere de energie. Putem adăuga că
şi calitatea decupajului prin obiective de ,,calitate, cost şi termene” şi traducerea sa în
definiţia sarcinilor şi relaţiilor de anterioritate este tributară structurilor organizatorice
fixate. Procedurile de continuare a execuţiei proiectului pot creşte sau pot scădea
efectele anumitor riscuri. Absenţa procedurilor formale duce la o detectare tardivă a
problemelor sau a devierilor, iar acţiunile de corectare abordate sub presiunea urgenţei
pot să nu fie cele mai bune (de exemplu compromisurile din validările tehnice ale
componentelor transferă riscul spre caracteristicile finale ale produsului). O activitate
continuă este clădită pe reactualizarea periodică a ipotezelor de lucru deoarece
controlul progresului proiectului s-ar putea face în comparaţie cu o recomandare
tehnică realistă şi nu cu o recomandare iniţială lipsită de semnificaţie, susţinută de
informaţii şi date depăşite.
Rigoarea pe care aceste aduceri la zi o implică, reprezintă preţul plătit pentru a
putea stăpâni eventualele devieri tehnice şi financiare. Conflictele dintre
compartimentele implicate în proiect apar inevitabil; procedurile de rezolvare utilizate
în atenuarea conflictelor pot fi inexistente sau neadaptate situaţiei, ceea ce sporesc
anumite riscuri specifice.

RISCURILE EXTERNE LA DEFINIREA SPECIFICAŢIILOR

Anticiparea cererii se impune ca un demers obligatoriu pentru toate lansările de

produs nou. Ea conţine prognoze şi implică o doză de risc: cererea poate fi predispusă
la o anumită obsolescenţă comercială pe când normele care trebuie să respecte
produsul se pot schimba şi pot conduce la riscuri reglementate. Astfel de erori pot avea
grave consecinţe dimensionale în specificarea resurselor cerute cu implicaţii în
întârzieri şi acţiuni corective costisitoare.
Obsolenţa comercială poate fi datorată:
- unei erori de apreciere privitoare la aşteptările pieţei: definim un produs ale
cărei specificaţii nu interesează pe nici un client potenţial la preţul propus prevăzut
(absenţa sau insuficienţa analizei valorii);
- modificarea aşteptărilor pieţei legate de transformarea rapidă a ofertei
concurenţei (introducerea produselor de substituţie, mai atractive decât era prevăzut)
sau de schimbarea considerabilă a anumitor factori apreciaţi ca stabili (regim politic,
gama de materii prime utilizate). Riscurile reglementate privitoare la specificaţii sunt
legate de modificările reglementărilor necesitând modificări neprevăzute ale
specificaţiilor tehnice ale produsului (destinat unei pieţe date). Schimbarea
imprevizibilă a mediului înconjurător reglementat este destul de rară şi avem mai
degrabă de-a face cu următoarele două riscuri:
- punerea în aplicare a unui regulament într-un domeniu deschis poate fi
nesigură; o nouă reglementare (de exemplu, norme de poluare) ar trebui să intre în
vigoare, dar data sa de aplicare nu este încă cunoscută;

Pagina 14
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

- relativa ignorare a conţinutului exact al viitoarei reglementări (definiţia

normei mai mult sau mai puţin restrictivă) este jenantă;
Este de notat că, pentru limitarea acestor tipuri de riscuri, am putea prefera
reţinerea unor soluţii tehnice costisitoare dar care oferă o mai bună reactivitate sau
păstrarea specificaţiilor restrictive pentru produse.

RISCURILE LEGATE DE PREVEDEREA FOLOSIRII RESURSELOR

Riscurile legate de prevederea utilizării resurselor au în vedere definirea

resurselor cerute şi a disponibilităţii lor prevăzute.

RISCURILE LEGATE DE DEFINIREA RESURSELOR CERUTE

Mediul juridic şi reglementat nu condiţionează numai specificaţiile produselor,

el condiţionează folosirea resurselor de personal şi echipamente şi duce la riscuri
reglementate privitoare la resurse, variabile şi în funcţie de ţara unde producţia este
efectuată. Aceste restricţii pot fi de origine internă (regulamente interne, dispoziţii,...)
destul de previzibile, şi cele de origine externă (legi, circulare...) mai puţin previzibile,
care sunt impuse întreprinderii:
- în ceea ce priveşte personalul, ipotezele privitoare la mediul reglementat
susceptibil de a fi modificat, pot provoca o modificare a registrelor de evidenţă a
personalului referindu-se la: textele care impun durata lucrului (concedii plătite, durata
săptămânală, echipa permanentă), acordurile colective, regulamentul interior;
- în ceea ce priveşte echipamentele, un anumit număr de restricţii sunt de luat în
considerare la nivelul organizării (respectarea normelor de securitate) şi la nivelul
impactului utilizării lor asupra mediului (limitarea poluărilor chimice, termice, sonore).
În consecinţă prin specificaţiile tehnice ale sarcinilor ce trebuie executate
definim munca de execuţie sub formă de gamă sau de caiet de sarcini, precum şi
resursele care sunt mobilizate în echipamente şi personal (calificare, efectiv, timpul
utilizării). La acest nivel, ipotezele privitoare la definirea resurselor cerute se pot
dovedi nefondate prin:
- ignorarea resurselor exacte, atât umane cât şi materiale, ignorarea mobilizării
lor şi a capacităţii de executare a muncii cerute în intervalul de timp determinat. O
subestimare a complexităţii unei sarcini poate necesita resurse mai sofisticate decât
cele prevăzute.
- incoerenţă dintre resurse: introducerea unei noi maşini poate avea ca
consecinţe o formare prealabilă (sau o recrutare) de operatori precum o adoptare a
tehnologiei şi întreţinerii; problemele vor surveni dacă aceste incidente nu au fost
minimalizate.

RISCURILE PRIVITOARE LA DISPONIBILITATEA RESURSELOR

CERUTE

Programarea proiectului impune o atenţie deosebită asupra diverselor resurse

mobilizate, potenţialul productiv disponibil şi modul de rezolvare a eventualelor
conflicte.
Pagina 15
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

O definire greşită a potenţialului productiv prevăzut poate fi determinată de:

- ignorarea performanţelor anumitor resurse (maşini abia cumpărate, operatori
noi) sau a fiabilităţii acestora;
- proasta evidenţiere a ameliorării continue în utilizarea resurselor (celebra
abordare Kaizen în managementul japonez);
- subestimarea perioadei de cunoaştere a noilor resurse (angajarea unui operator
sau unei maşini noi nu poate fi operaţională imediat);
- proasta evidenţiere a problemelor organizaţionale (probleme de coordonare în
mobilizarea resurselor).

EXEMPLU ILUSTRATIV 3:
Un tablou sinaptic al categoriilor de riscuri în managementul de
proiect se prezintă astfel:

MANAGEMENTUL RISCURILOR

ELABORARE EXECUŢIE
PROIECT PROIECT

PREVIZIUNI PREVIZIUNI
ASUPRA ASUPRA
SPECIFICAŢIILOR RESURSELOR

RISCURI RISCURI DEFINIRE DISPONIBI- DETECTAREA DIAGNOSTIC RĂSPUNSURI

INTERNE EXTERNE RESURSE LITATE DEFECTUOASĂ A GREŞIT ERONATE
RESURSE INFORMAŢIILOR

Activitatea 2
Timp de lucru: 30 minute
Pentru un proiect din organizaţia D-voastră definiţi principalele riscuri din
faza de elaborare a proiectului.
--------------------------------------------------------------------------------------------------

Pagina 16
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------

CONCLUZIE

Riscurile interne au multiple cauze multe datorate lipsei de informaţii relevante

pentru problema în cauză. Contextul organizaţional al proiectului favorizează apariţia
unor distorsiuni care condiţionează eficienţa elaborării proiectului. O mare atenţie
trebuie acordată dimensionării resurselor necesare îndeplinirii obiectivelor propuse.

Pagina 17
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

LECŢIA 3

RISCURILE ÎN FAZA EXECUTĂRII PROIECTULUI

RISCURILE ATRASE ÎN FAZA EXECUTĂRII PROIECTULUI

În cursul executării proiectului, evenimentele nefavorabile (prevăzute sau nu)

pot să compromită obiectivele proiectului, iar noţiunea de risc are un sens specific.
Într-adevăr, reacţia celor care răspund de adaptarea la o situaţie nouă poate să fie mai
mult sau mai puţin potrivită, în orice caz ea schimbă ipotezele muncii programării şi
deci riscurile atrase continuă ulterior. Riscurile atrase în faza executării proiectului ţin
de: detectarea târzie a problemei, diagnostic greşit şi reacţie nepotrivită.

RISCUL DETECTĂRII TÂRZII

Pentru a realiza un bun diagnostic, trebuie pe de o parte, ca operatorul să

dispună în mod rapid de informaţii bune şi pe de altă parte, să se protejeze corect şi în
timp util faţă de abateri. Punerea la dispoziţie de informaţii necesare variază după risc:
informaţia externă referitoare la mediul tehnico-economic înconjurător este relativ
Pagina 18
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

comodă dar adesea costisitoare; informaţia internă necesară este în general disponibilă
dar rareori în formă corespunzătoare, pe suport bun şi în locul potrivit. O atitudine
activă şi nonpasivă vizavi de informaţie este deci o condiţie obligatorie, premiză a unei
bune reactivităţi. Altfel spus, problema definirii datelor de urmat şi a calităţii
informaţiei disponibile este funcţie de regularitatea verificărilor zilnice, iar urgenţa
altor obligaţii este deseori invocată pentru a diferenţia anumite verificări zilnice; acest
comportament stă la originea întârzierii în detectarea problemelor care, la rândul lor
întreţin ,,presiunea” asupra operaţionalizării proiectului.

RISCUL DIAGNOSTICULUI GREŞIT

Analiza informaţiilor parţiale poate duce la supraestimarea sau la subestimarea

unei probleme. Un diagnostic poate fi greşit pentru că fenomenul de care ne temem nu
are amploarea percepută, dar eroarea diagnosticului duce la interpretarea faptelor de
timp:
- mai multe cauze posibile pot avea un acelaşi efect, iar cauza reţinută să nu fie
corectă;
- putem să ne oprim asupra unei cauze aparente fără să căutăm să aducem un
remediu cauzelor profunde;
- reprezentarea mentală a realităţii de către actori (folosirea nepotrivită a
modelului costurilor complete, de exemplu) are întotdeauna devieri şi poate conduce la
ipoteze eronate ale relaţiilor cauzale şi în consecinţă la un diagnostic fals faţă de
originea sau consecinţele problemei detectate.
Este evident că un diagnostic greşit are toate şansele să conducă la un răspuns
neadecvat, dar un diagnostic bun nu cere neapărat răspunsuri adecvate.

RISCUL RĂSPUNSURILOR NEADECVATE

Odată diagnosticul formulat, răspunsul reţinut poate fi neadecvat. Acest

fenomen este realizat dacă diagnosticul rămâne justificat de o logică locală pentru că
aceasta abordează parţial problema (preponderenţa forte din punct de vedere al
serviciului prestat sau din contră, a gestionării proiectelor) sau nu face decât să
temporizeze (preponderenţa unui argument de buget sau de termen scurt) lăsând pe
mai târziu soluţiile care se impun, dar care generează conflicte.
Un alt răspuns criticabil la problema detectată este ,,crearea de noi reguli”
(proceduri, emisii de stări) care vizează prevenirea reapariţiei unei probleme care are o
mică şansă de a se repeta şi care construibilă conduce la ,,asfixierea progresivă a
sistemului”.

Pagina 19
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

Activitatea 3
Timp de lucru: 30 minute
Realizaţi o analiză specializată pentru a detecta cauzele unor riscuri de
execuţie datorate detectării târzii a problemelor şi a gestiunii defectuoase a
informaţiilor.
Axaţi analiza pe:
A. Informaţii întârziate din mediul extern
B. Informaţii tardive din mediul intern
C. Modul în care sunt primite, prelucrate, tratate şi exploatate informaţiile
-------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------

CONCLUZIE

În implementarea proiectului intervin mai mulţi factori favorizanţi de

evenimente nedorite datorită multiplicării actorilor implicaţi şi datorită incertitudinii
legată de disponibilitatea resurselor necesare executării activităţilor. Un risc major în
faza de implementare îl reprezintă tratamentul informaţiilor şi valorificarea acestora.

Pagina 20
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

REZUMAT

► în LECŢIA 1 a fost definit riscul ca eveniment perturbator ce poate vicia

rezultatele parţiale sau totale ale proiectului şi au fost nominalizate principalele
elemente de risc în diferitele faze de analiză, elaborare şi execuţie a proiectului. Dacă
unele analize de risc se realizează cu titlu preventiv alte analize post factum identifică
o serie de cauze care trebuie inventariate şi eliminate în alte situaţii similare.

► în LECŢIA 2 sunt prezentate principalele cauze de risc în faza de elaborare a

proiectului: imprecizia sarcinilor, incoerenţa caietelor funcţionale, riscurile tehnice şi
de industrializare, riscurile legate de definirea şi dimensionarea resurselor. Calitatea şi
conformitatea obiectivelor este îndeplinită doar dacă în procedurile de elaborare a
proiectului sunt introduse elemente de detectare şi dimensionare a riscurilor, iar
ipotezele de lucru sunt viabile, realiste, transparente, comensurabile şi uşor
controlabile.

► în LECŢIA 3 sunt tratate subiecte legate de riscurile din faza de execuţie a

proiectului. Riscurile din această etapă se manifestă datorită detectării întârziate a
problemelor diagnosticul greşit şi reacţia nepotrivită faţă de informaţiile şi datele
culese. De cele mai multe ori riscurile din faza de execuţie se datorează lipsei de
informaţii şi a unei comunicări necorespunzătoare. O serie de riscuri sunt generate şi
chiar amplificate de lipsa unui sistem de control operativ şi reactiv.

Studentul se va familiariza cu
noţiunea de risc şi condiţiile în care riscul
poate să se manifeste cu consecinţe
defavorabile pentru rezultatele finale sau
parţiale ale proiectului. Studentul poate
REZULTATE AŞTEPTATE asimila o serie de competenţe în
detectarea iminenţelor de risc şi în
evaluarea corespunzătoare a nivelului de
risc.

Pagina 21
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

 Risc - posibilitatea de apariţie a unui eveniment ce

prejudiciază realizarea obiectivelor tehnice, de cost sau
de termene de realizare a proiectului.
 În faza de elaborare a proiectului analiza de risc se
realizează cu titlu preventiv asupra mijloacelor şi
ipotezelor de orientare a proiectului. În curs de execuţie,
prin mijloace tehnice de pilotaj se detectează şi se
măsoară abaterile realizând o analiză aposteori a
cauzelor evenimentului într-o viziune corectivă ce va
putea fi utilizată pentru proiectele viitoare.
 Sunt patru categorii de risc care trebuie luate în
considerare înainte de lansarea proiectului: riscul de
concurenţă, riscul de piaţă, riscuri comerciale, riscuri
tehnologice.
 În faza de execuţie a proiectului, riscurile sunt legate de
diverse slăbiciuni în detectarea şi analiza informaţiilor
critice (diagnostic întârziat, diagnostic eronat, răspunsuri
improprii).
 AFNOR defineau riscul ca fiind “posibilitatea de a se
produce un eveniment, în general defavorabil, având
consecinţe asupra preţului sau desfăşurării unei operaţii
PUNCTE şi care se traduce matematic printr-un grad de dispersie a
valorilor finale posibile în jurul valorii probabile,
cuantificându-se evenimentul şi probabilitatea ca
valoarea finală să rămână în limite acceptabile“.
 Riscurile tehnice şi de industrializare joacă un rol
particular pentru anumite sarcini ale proiectelor, în
CHEIE particular ele privesc întreprinderile compact organizate
pe gestiuni de proiecte.
 Contextul organizaţional al proiectului favorizează sau
nu apariţia ipotezelor realiste şi condiţionează
eficacitatea continuării execuţiei. El constituie aşadar un
factor de creştere sau de reducere a riscurilor expuse.
 Anticiparea cererii se impune ca un demers obligatoriu
pentru toate lansările de produs nou. Ea conţine prognoze
şi implică o doză de risc.
 Mediul juridic şi reglementat duce la riscuri reglementate
privitoare la resurse, variabile.
 Programarea proiectului impune o atenţie deosebită
asupra diverselor resurse mobilizate, potenţialul
productiv disponibil şi modul de rezolvare a eventualelor
conflicte.
 În cursul executării proiectului, evenimentele
nefavorabile (prevăzute sau nu) pot să compromită
obiectivele proiectului.
Pagina 22
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

 Riscurile atrase în faza executării proiectului ţin de:

detectarea târzie a problemei, diagnostic greşit şi reacţie
nepotrivită.

PUNCTE

CHEIE

Pagina 23
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

TEST DE AUTOEVALUARE

Încercuiţi răspunsurile corecte la

întrebările următoare.

ATENŢIE: pot exista unul, niciunul sau

mai multe răspunsuri corecte la aceeaşi
întrebare.
Timp de lucru: 30 minute

1) Un risc este:
a) un eveniment. Da / Nu
b) o probabilitate de apariţie a unui eveniment. Da / Nu
c) un fapt dorit. Da / Nu

2) Există riscuri:
a) favorabile. Da / Nu
b) defavorabile. Da / Nu

3) În analiza riscului există:

a) abordare cantitativă. Da / Nu
b) abordare calitativă. Da / Nu
c) abordare lingvistică. Da / Nu
d) abordare holistică. Da / Nu

4) În faza de elaborare a proiectelor există riscuri:

a) imprecizia detectării sarcinilor. Da / Nu
b) utilizarea necorespunzătoare a resurselor. Da / Nu
c) greşita relaţionarea a activităţilor. Da / Nu
d) organizarea greşită a desfăşurării proiectelor. Da / Nu

5) Obsolenţa comercială se datorează:

a) aprecierii eronate a aşteptărilor pieţei. Da / Nu
b) transformarea rapidă a ofertei concurenţei. Da / Nu

Pagina 24
M4.MPT
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Managementul proiectelor tehnice”

6) Disponibilitatea resurselor poate genera riscuri dacă:

a) se ignoră fiabilitatea utilajelor. Da / Nu
b) nu se cunosc performanţele operatorilor. Da / Nu
c) nu sunt organizate corespunzător resursele. Da / Nu

7) Riscul de diagnosticare greşit se datorează:

a) investigării detaliate după metoda ştiinţifică a lui Descontes. Da / Nu
b) există o singură cauza pentru efectul constatat. Da / Nu
c) rezolvarea unei cauze aparente fără a remedia cauzele profunde. Da / Nu

8) Riscul de concurenţă este realizat de:

a) norme. Da / Nu
b) competenţe. Da / Nu
c) bariere de intrare. Da / Nu

9) Riscurile tehnologice sunt generate de:

a) obiceiuri. Da / Nu
b) conjunctura comercială. Da / Nu
c) competenţe şi capabilităţi. Da / Nu

10) Complexitatea tehnică şi tehnologică a unui produs este dată de:

a) numărul elementelor din sistem. Da / Nu
b) cunoştinţele necesare pentru stăpânirea sistemului. Da / Nu
c) efectul de "domino" în care destabilizarea sistemului. Da / Nu

Prin conectare la internet la adresa de site

www.mmsc.upm.ro, vă logaţi cu datele de
autentificare primite (user şi parolă) şi
completaţi în modulul TESTE răspunsurile
corecte la întrebări (pe care le-aţi încercuit
anterior).
ATENŢIE: Numai după transmiterea on-
line a testului v-aţi îndeplinit obligaţiile de
parcurgere a modulului.
Timp de lucru: 10 minute

Pagina 25
M4.MPT