Politica Uniunii Europene in domeniul energiei

Cuprins

Introducere

Conceptul de Politică energetică a Uniunii Europene

Provocările-cheie ale Politicii Uniunii Europene în domeniul energiei

Obiective strategice ale politicii Uniunii Europene în domeniul energetic

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Politica Uniunii Europene în domeniul energiei este un subiect

caruia,după părerea mea,ar trebui să i se ofere prim-planul dezbaterilor în
cadrul instituţiilor europene şi nu numai. Vorbim aici de un element
primordial al desfăşurării vieţii pe pământ.

2
 Pentru a sublinia importanţa energiei electrice în viaţa fiecărui om
şi mai ales la dezvoltarea normală a acestuia în viaţa de zi cu zi,vom face un
scurt exerciţiu de imaginaţie:ne vom gândi la lipsa tuturor instrumentelor şi
a facilităţiilor de care dispunem pentru activităţiile cotidiene ,cum ar fi :
lipsa tehnologiei (telefoane mobile, televizoare, laptop-uri,electrocanice
etc.) ,lipsa elementelor care stau la baza unei bune desfăşurări ale vieţii
(lumina artificială,mijloace de transport), un regres în domeniul
industriei,sau mai bine zis dispariţia industriei şi a principalelor ramuri
economice de dezvoltare ale societăţii actuale.Scenariul nu este deloc
agreabil.
Vedem astfel,că lipsa energiei electrice ar duce la un regres al
omenirii ,dar şi la o înrăutăţire a condiţiilor de trai.Un astfel de exerciţiu
este foarte greu de imaginat într-o societate de consum, care depinde 100%
de existenţa energiei electrice. Sectorul energetic are o importanţă vitală
pentru dezvoltarea economică şi socială şi pentru îmbunătăţirea calităţii
vieţii populaţiei. Asigurarea alimentării cu energie în volum suficient şi
accesul larg la serviciile energetice este o exigenţă de bază în numeroase
ţări. Obiectivul strategic general al ramurii energiei electrice şi termice este
satisfacerea imediată şi pe termen lung a cererii de energie electrică şi
termică, la un preţ cât mai scăzut, în condiţii de calitate şi siguranţă, cu
limitarea impactului instalaţiilor energetice asupra mediului.
Aşadar, am încercat ,pe scurt, să explic importanţa acestui fenomen
in viaţa cotidiană a omului. În cele ce urmează voi tratata subiectul conform
politicilor Uniunii Europene in domeniul energiei ,a legislaţiei existente şi a
datelor oficiale.Obiectivul propus în această lucrare constă în reliefarea
provocăriilor existente precum şi prezentarea unor soluţii privind stocarea
energiei şi utilizarea acesteia pe o perioadă mult mai îndelungată.

3
 1. Conceptul de Politică energetică a Uniunii Europene
Ştim foarte bine faptul că energia este un factor strategic în politica globală, o
componentă vitală şi un factor de cost pentru dezvoltarea economică şi progresul
societăţii în ansamblu, generând o serie de preocupări majore la nivel mondial. Vorbim de
consumul căt mai eficient al energiei ,mult mai eficient decât până acum. Dacă nu sunt
realizate schimbări în privinţa producerii, transportului şi consumului energiei, omenirea
s-ar putea confrunta cu o criză energetică majoră în următoarele decenii.1
Uniunea Europeană este cel mai mare importator de energie din lume; importă
circa 50% din necesarul de energie, iar proiecţia este de 70% la orizontul 2030.
Asigurarea securităţii energetice este un obiectiv prioritar al Uniunii Europene, accentuat
mai ales după „crizele gazului” determinate de conflictul comercial dintre Federaţia Rusă

1
Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011-2035,Direcţii şi obiective strategice în sectorul energiei
electrice ,Draft I , http://www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/strategia_energetica_20112035_20042011.pdf

4
şi Ucraina din 2006 şi 2009.2 O abordare comună pentru energie a apărut, embrionar, în
1996/1997 (primul Pachet Energie-Piaţa Internă). Paşii determinanţi în consolidarea
unei politici energetice comune a UE au fost făcuţi mai ales după anul 2007, respectiv3:
 Adoptarea pachetului de ţinte 20-20-20 la Consiliul European din 2007 (creşterea
cu 20% a eficienţei energetice, reducerea cu 20% a emisiilor de gaz cu efect de
seră şi creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile);
 Adoptarea celui de-al treilea pachet energie-piaţa internă în 2009;
 Înscrierea în Tratatul Lisabona, pentru prima dată, a unei baze juridice pentru
politica energetică comună, în articolul 194. Obiectivele politicii energetice
comune sunt: competitivitate, securitatea aprovizionării şi sustenabilitate;
 Organizarea primului Consiliu European dedicat Energiei (şi inovării), la 4
februarie 2011;
 Lansarea propunerii unui instrument financiar dedicat infrastructurii energetice în
cadrul financiar 2014-2020 (Connecting Europe Facility), în octombrie 2011;
 Lansarea în 2011 a unui exerciţiu vizionar pentru energia Uniunii la orizontul
2050 (Foaia de Parcurs pentru Energie 2050), cu intenţia stabilirii de repere
intermediare pentru anul 2030.

Una din provocările majore pentru Uniunea Europeană se referă la modul în care
se poate asigura securitatea energetică cu energie competitivă şi „curată”, ţinând cont de
limitarea schimbărilor climatice, escaladarea cererii globale de energie şi de viitorul
nesigur al accesului la resursele energetice.Viziunea politicii energetice europene de
astăzi corespunde conceptului de dezvoltare durabilă şi se referă la următoarele aspecte
importante: accesul consumatorilor la sursele de energie la preţuri accesibile şi
stabile, dezvoltarea durabilă a producţiei, transportului şi consumului de energie,
siguranţa în aprovizionarea cu energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră. UE elaborează o politică energetică ambiţioasă, care acoperă toate sursele de
energie, de la combustibili fosili (ţiţei, gaz şi cărbune) până la energia nucleară şi cea
regenerabilă (solară, eoliană, geotermală, hidroelectrică etc.), în încercarea de a declanşa
o nouă revoluţie industrială, care să ducă la o economie cu consum redus de energie şi
limitarea schimbărilor climatice asigurând că energia pe care o consumăm va fi mai
curată, mai sigură, mai competitivă şi durabilă.Uniunea Europeană este în pragul unei
perioade fără precedent pentru domeniul energetic. 4

2.Provocările-cheie ale Politicii Uniunii Europene în domeniul energiei

Viziunea politicii energetice europene de astăzi corespunde conceptului de

dezvoltare durabilă şi se referă la următoarele aspecte importante: accesul consumatorilor
la sursele de energie la preţuri accesibile şi stabile, dezvoltarea durabilă a producţiei,
transportului şi consumului de energie, siguranţa în aprovizionarea cu energie şi
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.Vedem,însă o serie de provocări la adresa
politicii energetice,care cer o rezolvare şi soluţii pe timp îndelungat:5
2
Politica energetică a Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Externe, http://www.mae.ro/node/1624
3
Ibidem
4
Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011-2035,Direcţii şi obiective strategice în sectorul energiei
electrice ,Draft I , http://www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/strategia_energetica_20112035_20042011.pdf
5
Ibidem

5
  Europa - dependentă de importul de energie din țările terțe
În prezent, suntem departe de a produce cantitatea de energie necesară pentru a
acoperi cererea de la nivelul UE. Dependența Europei de importuri a crescut în ultimele
două decenii și se prevede că până în 2035 va crește la peste 80% în ceea ce privește
petrolul și gazul. Unele state membre se bazează pe un singur furnizor rus și adesea pe o
singură rută de aprovizionare pentru 80-100% din consumul lor de gaz. Astfel, depind de
puterea de piață a singurului lor furnizor, a cărui strategie de stabilire a prețurilor este
posibil să nu urmeze întotdeauna o logică a pieței. Europa participă la cursa mondială
pentru surse de energie. Conform previziunilor Agenției Internaționale a Energiei (AIE),
cererea de energie la nivel mondial va crește cu peste o treime până în anul 2035, China,
India și Orientul Mijlociu reprezentând 60% din această creștere. Creșterea cererii de
energie în alte părți ale lumii ar putea avea impact direct asupra Europei. De exemplu, din
cauza prețurilor ridicate plătite de Japonia și de Coreea pentru gazele naturale lichefiate
(GNL) – care în februarie 2013 erau cu aproximativ 60% mai mari decât prețul mediu al
importurilor de GNL în UE– importurile de GNL în UE au scăzut cu 30% în comparație
cu 2011. Statele membre care au un portofoliu diversificat de furnizori de gaz și de rute
de aprovizionare și ale căror piețe ale gazului sunt bine dezvoltate beneficiază de aceste
aspecte prin faptul că plătesc mai puțin pentru importuri. În medie, prețurile estimate la
frontieră pentru importurile de gaz în Regatul Unit, Germania și Belgia sunt mult mai
mici (cu aproximativ 35%) decât prețurile estimate la frontieră pentru importurile de gaz
în țări care se bazează pe un număr limitat de furnizori, precum Bulgaria și Lituania.6
În timp ce dependența Europei de importurile de combustibili fosili este în
creștere, SUA este pe cale să devină din importator de gaz exportator net de gaz.
Diferențele dintre prețurile la energie electrică sunt cauzate în mare măsură de prețul
combustibililor fosili, iar relansarea recentă a producției proprii de petrol și gaz în SUA,
în special de gaze de șist, duce la un decalaj tot mai mare între prețurile energiei
industriale ale UE și SUA. În 2012, prețurile gazelor pentru industrie au fost de peste
patru ori mai mici în SUA decât în Europa. Acest fapt erodează competitivitatea
întreprinderilor europene. Această evoluție are, de asemenea, un impact asupra restului
lumii. Conform indicelui AIE al prețurilor industriale, prețul real al energiei electrice a
crescut cu 37% în statele europene care sunt membre ale OCDE în decurs de numai 7 ani
(între 2005 și 2012), în timp ce în SUA a scăzut cu 4%. Indicele prețului pentru
gospodării a crescut mai puțin în Europa (+ 22%), dar este încă semnificativ mai mare
decât în SUA (+ 8%).7

 Majorări ale preţurilor din UE cauzate de alegerile efectuate în materie

de politică naţională

6
Provocările și politica în domeniul energiei, Contribuţia Comisiei la reuniunea Consiliului European din
data de 22 mai 2013, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/energy2_ro.pdf
7
Provocările și politica în domeniul energiei, Contribuţia Comisiei la reuniunea Consiliului European din
data de 22 mai 2013, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/energy2_ro.pdf

6
 Facturile la energie ale consumatorilor sunt tot mai mari și reprezintă un procent
tot mai mare din media cheltuielile gospodăriilor, variind între 7% și 17%, fiind inclus
transportul personal, de la un stat membru la altul. În unele state membre, segmentele mai
sărace ale populației se confruntă cu cheltuieli aferente energiei de 22% din cheltuielile
totale. Se preconizează o creștere suplimentară a cheltuielilor gospodăriilor aferente
energiei, care includ taxele și accizele aferente, chiar dacă se iau în calcul toate posibilele
câștiguri obținute din finalizarea pieței interne a energiei. Acest lucru rezultă, în parte,
din presiunea exercitată asupra resurselor ca urmare a cererii tot mai mari la nivel
mondial, precum și din costurile legate de infrastructura tot mai veche și mai greu de
întreținut.Cu toate acestea, prețurile la energie sunt, de asemenea, în mare măsură
rezultatul deciziilor statelor membre privind tarifele, accizele (inclusiv contribuții la
schemele de sprijin) și taxele. Pentru UE 15 (nu sunt disponibile date pentru UE 27),
acestea au reprezentat 28% din prețul final pentru gospodării în 2010, față de 22% în
1998. Cifrele aferente utilizatorilor industriali au fost de 19% în 1998 și de 27% în 2010.
În unele state membre, precum Danemarca, taxele și accizele pentru anumite categorii de
consumatori de energie electrică și de gaz reprezintă până la 50% din factura finală la
energie.8

 Nivelul investițiilor din sectorul energetic atinge un minim istoric

Unele state membre se află încă pe o „insulă energetică” ca urmare a conexiunilor

insuficiente ale infrastructurilor acestora cu restul UE. Unele state membre din nordul și
estul Europei continuă să fie dependente de importuri de gaz dintr-o singură sursă. În
anumite regiuni din Europa, cantitățile tot mai mari de energie regenerabilă intermitentă
nu pot fi transportate către consumatori din cauză că nu există o infrastructură
corespunzătoare. Pentru a remedia aceste deficiențe, este nevoie de noi investiții (de
aproximativ 200 de miliarde EUR) în linii de transmisie, interconectoare, incinte de
stocare etc. până în 2020. Acest lucru necesită o creștere a investițiilor de peste 50%
pentru energia electrică și de aproximativ 30% pentru gaz în perioada 2010-2020 față de
perioada 2000-2010. Cu toate acestea, se preconizează că impactul asupra costurilor
pentru consumatori va rămâne foarte limitat (aproximativ 1% în ceea ce privește energia
electrică) și va fi în mare măsură compensat de beneficiile rezultate în urma convergenței
prețurilor, a creșterii securității aprovizionării și a faptului că va fi mai puțină nevoie de
rezerve, precum și a unei utilizări sporite a energiei din surse regenerabile.9
Până în 2020, aproape o cincime din totalul capacității UE de producție de
cărbune, o valoare comparabilă cu capacitatea totală de producere a energiei electrice
instalată în Polonia, trebuie retrasă din exploatare. Un procentaj de 11% din capacitatea
națională a Regatului Unit de generare a energiei electrice va fi deconectat de la rețea. În
UE, în Elveția și în Norvegia, retragerile din exploatare de centrale electrice prevăzute
sunt cu 70% mai multe decât în ultimii cinci ani. Ca urmare a scăderii cererii de energie
și a creșterii producției de energie din surse de energie regenerabile, au fost amânate sau
8
Ibidem
9
Provocările și politica în domeniul energiei, Contribuţia Comisiei la reuniunea Consiliului European din
data de 22 mai 2013, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/energy2_ro.pdf

7
anulate în ultimii trei ani proiecte de centrale electrice care funcționează pe bază de gaz
cu capacitate de generare de aproximativ 40 GW și de centrale electrice care
funcționează pe bază de cărbune cu capacitate de generare de 25 GW . Aceasta
corespunde, în linii mari, capacității combinate a Țărilor de Jos, Belgiei și Danemarcei.
Investițiile în surse regenerabile de energie au scăzut în primul trimestru al anului 2013
cu 25% în Europa, înregistrându-se o stagnare aproape totală în țări precum Spania (-
96%), Italia și Franța.10

3. Obiective strategice ale politicii Uniunii Europene în domeniul energetic

UE doreşte să pună în aplicare o politică ambițioasă în domeniul energiei - care

acoperă întreaga gamă de surse de energie plecând de la combustibili fosili (petrol, gaze
naturale și cărbune) până la energia nucleară și energiile regenerabile (solară, eoliană,
biomasă, geotermală, hidro-electrică și energia obţinută în urma producerii mareelor) - în
încercarea de a declanșa o nouă revoluție industrială, care va oferi o economie bazată pe
un consum redus de energie.11În următoarea declaraţie a Consiliului European din 23
mai, 2013 aflăm care ar fi obiectivele strategice ale UE în domeniul energetic ,în viitorul
apropiat::

În contextul economic actual, trebuie să ne mobilizăm toate politicile în sprijinul

competitivității, al locurilor de muncă și al creșterii economice. În acest sens,
aprovizionarea economiilor noastre cu energie durabilă și accesibilă din punctul de
vedere al costurilor este crucială. De aceea, Consiliul European a convenit astăzi asupra
unei serii de orientări în patru domenii care, împreună, ar trebui să permită Uniunii
Europene să își stimuleze competitivitatea și să răspundă provocărilor reprezentate de
prețurile și costurile ridicate: finalizarea de urgență a unei piețe interne a energiei
interconectate și pe deplin funcționale, facilitarea investițiilor necesare în domeniul
energiei, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Europei și eficiența
energetică sporită. Frauda fiscală și evaziunea fiscală limitează capacitatea țărilor de a
realiza venituri și de a-și desfășura politicile economice. Într-o perioadă de constrângeri
bugetare importante, combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale reprezintă mai mult
decât o chestiune de echitate fiscală - devine un element esen țial pentru acceptabilitatea
socială și politică a consolidării fiscale. Consiliul European a convenit să accelereze
lucrările în ceea ce privește combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a
planificării fiscale agresive. În special, se va avansa cu prioritate în cadrul lucrărilor de

10
Ibidem
11
Europa,Summaries of EU legislation, Energy,
http://europa.eu/legislation_summaries/energy/index_en.htm

8
promovare și lărgire a domeniului de aplicare al schimbului automat de informa ții la
toate nivelurile.12

Aşadar,ce ne propune Consiliul European sunt următoarele:

 Costuri accesibile şi competitive. Politica energetică a UE trebuie să asigure

securitatea aprovizionării gospodăriilor și a întreprinderilor la prețuri și
costuri accesibile și competitive, într-un mod durabil și în condiții de
siguranță. Acest lucru este deosebit de important pentru competitivitatea
Europei, în contextul creșterii cererii de energie din partea marilor economii și
al nivelului ridicat al prețurilor energiei și al costurilor aferente.13

 Formarea de interconexiuni. Reafirmând obiectivul de a finaliza piața

internă a energiei până în 2014 și de a dezvolta interconexiuni pentru a
pune capăt oricărei forme de izolare a statelor membre de rețelele de gaze și
energie electrică europene până în 2015.14

 Raportarea progreselor inregistrate:Comisia intenționează să raporteze cu

privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a pieței interne a
energiei la începutul anului 2014. Statele membre vor schimba periodic
informații cu privire la deciziile majore din domeniul energiei luate la nivel
național, care au un posibil impact asupra altor state membre, respectând
totodată în totalitate alegerile naționale în materie de mix energetic.15

 Investiţii într-o nouă infrastructură energetică. Este nevoie de investiții

semnificative într-o nouă infrastructură energetică, inteligentă, pentru a
asigura aprovizionarea neîntreruptă cu energie la prețuri accesibile. Aceste
investiții sunt vitale pentru creșterea economică durabilă și pentru locurile de
muncă și vor ajuta la consolidarea competitivității. Finanțarea lor ar trebui să
provină în primul rând de pe piață.Acest aspect crește și mai mult importanța
unei piețe a carbonului care să funcționeze bine, precum și a unui cadru
previzibil pentru politicile din domeniul climei și al energiei pentru perioada
de după 2020, care să ducă la mobilizarea capitalului privat și la diminuarea
costurilor pentru investițiile în domeniul energiei.16

12
Consiliul European-Concluzii, 23 mai 2013 ,
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/137207.pdf
13
Ibidem
14
Ibidem
15
Consiliul European-Concluzii, 23 mai 2013 ,
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/137207.pdf
16
Ibidem

9
  Diversificarea aprovizionării cu energie a Europei. Rămân esențiale
intensificarea în continuare a diversificării aprovizionării cu energie a
Europei și dezvoltarea resurselor energetice indigene în vederea asigurării
securității aprovizionării, a reducerii dependenței energetice externe a UE și
a stimulării creșterii economice.17

 Măsuri privind eficienţa energetică. Măsurile privind eficiența

energetică pot contribui în mod semnificativ la inversarea tendințelor
actuale de la nivelul prețurilor energiei și al costurilor aferente. Punerea în
aplicare a Directivei privind eficiența energetică și a Directivei privind
performanța energetică a clădirilor are o importanță majoră. Comisia va
revizui Directiva privind proiectarea ecologică și Directiva privind
etichetarea energetică înainte de sfârșitul anului 2014, în conformitate cu
evoluțiile tehnologice. Măsurile și programele referitoare la eficiența
energetică ar trebui promovate la toate nivelurile.18

Obiectivele prezentate sunt,după părerea mea,foarte bune şi au un nivel de

aplicabilitate foarte ridicat.Însă, trebuie gasite şi soluţii de jos în sus şi nu neapărat oo
strategie care merge de sus în jos ,cum este cazul de faţa.Este şi normal ca politicile UE
să fie destinate aplicabilităţii macrostatale,însă eu m-am gandit la nişte soluţii care ne-ar
putea ajuta să economisim energia electrică:
+Transportul in comun! Autobuzele si trenurile sunt de trei ori mai
eficiente din punct de vedere energetic decat masinile proprietate personala. Sistemele
urbane de transport sunt cele mai eficiente si vor fi mai putin poluante in viitor, cand vor
functiona pe baza de eco-energie.
+ Mersul pe jos ! Mersul pe jos iti mentine greutatea optima si nu
dauneaza mediului. Recucereste orasul la picior!
+ Zborul cu avionul doar atunci când e necesar! Traficul aerian este una
din cele mai mari amenintari la adresa climei. Ia in calcul alternativele, precum telefonul
sau video conferintele. Incearca sa reduci numarul de zboruri de lunga durata. Pe rutele
scurte, spre tari invecinate, trenul este mai rapid si mult mai ecologic.
+ "Micsoreaza-ti" masina! Cea mai importanta intrebare la care ar trebui
sa raspunzi atunci cand iti cumperi o masina trebuie sa fie: "Cat consuma?" Masinile ce
consuma 4 litri la 100 de km sunt deja pe piata. Si cat de curand se va ajunge la 2 litri.
Ajuta-ne sa-i facem pe proprietarii de limuzine, SUV-uri si alte masini care consuma
cantitati enorme de combustibil sa se rusineze ca intrebuinteaza aceste masini.
+ Foloseste bicicleta! Ocupa un spatiu foarte mic si nu utilizeaza
combustibil. Este silentioasa, ecologica si te mentine in forma. Asa ca foloseste orice
oportunitate de a-ti pune la treaba vechea bicicleta, atunci cand te duci la serviciu, la
cumparaturi sau in vacanta.
+ Uita-te la calitate atunci cand cumperi haine sau electronice. Calitatea
duce la o folosire mai indelungata. Cumparand produse de calitate protejam resursele
naturale si reducem cantitatea de CO2 emisa in urma transportului lor.
17
Ibidem
18
Ibidem

10
 + Alege produsele ecologice. Acestea cresc fara fertilizatori artificiali sau
pesticide si nu implica transportul furajelor peste mari si oceane. Intreg procesul de
productie genereaza mai putine emisii de gaze cu efect de sera.
+ Cumpara produse locale atunci cand este sezonul lor. Aceasta reduce
traficul rezultat din transportul lor.

Concluzii

Toate aceste soluţii sunt în beneficiul nostru ,chiar dacă la prima vedere par
nişte lucruri destul de greu de realizat.Dacă stăm să ne gandim,spre exemplu la mersul pe
jos sau mersul cu bicicleta, acestea nu par la îndemâna oricui,mai ales în societate de
consum în care trăim,iar cea mai bună scuză este că :NU AVEM TIMP! Vă spun eu că am
avea timp dacă ne-am opri puţin din alergătura de zi cu zi şi am realiza un lucru: suntem
oglinda sau produsul mediului în care trăim.Trăim într-un mediu sănătos şi nepoluat
,suntem oameni sănătoşi şi invers.Un mediu artificial ,creează oameni artificiali.
Din cadrul politicilor Uniunii Europene nu ar trebui sa lipsească
implementarea unor programe de informare a cetăţeniilor privind importanţa păstrării
unui mediu ecologic.Toate acestea însoţite de voinţa fiecărui cetăţean în parte vor duce la
rezultate benefice si pe termen îndelungat.

11
Bibliografie:

 Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011-2035,Direcţii şi obiective

strategice în sectorul energiei electrice, Draft I ,
http://www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/strategia_energetica_20112035_20042011.
pdf

 Politica energetică a Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Externe,

http://www.mae.ro/node/1624

 Provocările și politica în domeniul energiei, Contribuţia Comisiei la reuniunea

Consiliului European din data de 22 mai 2013,
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/energy2_ro.pdf

12
 Europa,Summaries of EU legislation, Energy,
http://europa.eu/legislation_summaries/energy/index_en.htm

 Consiliul European-Concluzii, 23 mai 2013 ,

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/137207.p
df

13