Sunteți pe pagina 1din 7

Nuvela psihologica

“Moara cu noroc”

apare in vol. “Novele din popor” 1881 si se bucura de o larga apreciere critica.
TEMA este rurala si surprinde consecintele nefaste ale dorintei de inavutire cu orice prêt,
dezumanizarea prin avere, tema prezenta si in alte nuvele ale scriitorului : „O viata
pierduta „ , „ Vatra parasita „ , „ Comoara „ , „ O jertfa a vietii „

COMPOZITIE
1) nuvela este construita riguros, fiecare episod aduce date esentiale pentru demersul
epic, are 17 capitole care urmaresc ordinea cronologica a desfasurarii
evenimentelor; relatarea evenimentelor se face prin inlantuirea episoadelor
subiectului
2) Urmeaza momentele clasice ale subiectului

Expozitiune : Ghita, cizmar sarac, hotaraste sa ia in arenda carciuma de la moara cu


noroc.
Intriga : Aparitia, la han , a lui Lica Samadaul
Desfasurarea actiunii : Ghita intra in mecanismul afacerilor necurate ale lui Lica. Se
instraineaza de familie, de sine.
Punctul culminant : Ghita devine gelos pe Ana, sotia sa, pe care o ucide
Deznodamant : Omorarea lui Ghita, incendierea morii.

3) CONFLICTUL este liniar, ascendant, concentrat, complex, de natura sociala,


psihologica ,morala . Conflictul exterior, social rezida in dorinta lui Ghita de-a-si
schimba statutul social. Conflictul interior, trait de personaj, psihologic si moral,
este sustinut de dorintele contradictorii ale personajelor : aceea de a ramane om
cinstit siaceea de a se imbogati, alaturi de Lica prin orice mijloace

4) SIMETRIE COMPOZITIONALA Nuvela este construita compozitional simetric.


Incepe si se termina cu vorbele batranei, instanta morala a operei si prin
descrierea drumului se completeaza cu sugestia drumului vietii care continua si
dupa tragedia de la Moara cu Noroc.

5) RELATII TEMPORALE SI SPATIALE  actiunea plasata intr-un spatiu


geografic precis, zona Aradului, in apropiere de Ineu, la Moara cu Noroc, asezata
intre cele doua drumuri. Timpul este epoca formarii micii burghezii rurale.
Actiunea se petrece intre 2 repere temporale precise, cu valoare religioasa
( Sf.Gheorghe – de Paste)
6) ARTA NARATIVA -Naratiunea este realista, obiectiva, persoana a III-a , narator
omniscient si ubicuu; perspectiva „dindarat”. Pe langa perspectiva obiectiva
intervine si tehnica punctului de vedere in interventiile simetrice ale batranei,
personaj episodic, dar care transmite mesajul moralizator al operei.
-Modurile de expunere alterneaza: naratiunea conduce actiunea spre deznodamant,
descrierea fixeaza cadrul spatio-temporar iar dialogul contureaza , caracterizeaza
personajele,sporeste tensiunea- monologul interior si stilul indirect liber- pers 1
alterneaza cu 3, nuanteaza discursul, naratorul se distanteaza de pers
7) TITLU –indice spatial
-locul intamplarii
-hanul numit „Moara cu noroc”, Ardeal, intre Ineu si Fundureni
-motivul „hanului”,topos literar, spatiu al intamplarilor sangeroase
-antifraza intrucat se dovedeste hanul cu ghinion
9)INCIPIT - vorbele batranei
-instanta morala a operei
-tehnica „punctului de vedere”
-rol anticipativ, sugerand evolutia si drama personajelor
-anunta tema etica- consecintele dramatice ale setei de imbogatire cu orice
pret

10)FINAL - vorbele batranei


- simetrie compozitionala
-pune actiunea sub semnul inui „fatum”, destin nemilos
-sanctiune pentru personaje, pentru faptele lor nelegiuite

SUBIECT

E : Nuvela debuteaza cu un precept moral rostit de batrana : „omul sa fie multumit cu


saracia lui, caci daca-i vorba, nu bogatia , ci linistea colibei tale te face fericit”. Cizmar
sarac, onest, harnic, Ghita, ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc situata la o
rascruce de drumuri in apropiere de Ineu. Aici se va muta imperuna cu sotia sa Ana, cu
soacra si cei 2 copii. Viata va decurge linistita si prospera, va munci energic si cinstit.

I : La carciuma soseste Lica Samadaul , stapan temut al acelor locuri, hot si ucigas, seful
porcarilor si al turmelor din imprejurimi. Acesta tulbura echilibrul familiei , impunandu-i
carciumarului sa devina complicele sau. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un
pericol pentru el si familia lui, Ghita nu se poate sustrage influentei malefice a acestuia si
nici tentatiei imbogatirii.

DA : Ghita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica : merge la Arad sa-si
cumpere 2 pistoale, isi ia 2 caini, isi angajeaza inca o sluga, pe Marti, „un ungur inalt cat
un brad”
Din cauza Samadaului, Ghita devine mohorat si violent cu Ana si cei doi copii. Ajunge
chiar sa regrete ca are familie, pentru ca nu si poate asuma total riscul imbogatirii.
Starea lui materiala devine tot mai infloritoare. Ca sa-i castige increderea, isi arunca sotia
in bratele lui Lica, ajunge sa fie implicat in furtul de la arendas si in uciderea unei femei
si a unui copil. Jura stramb la proces, devenind complice la crima. Hotaraste totusi sa il
dea in vileag pe Lica, cu ajutorul lui Pintea. Ii ofera dovezi jandarmului despre vinovatia
lui Lica numai dupa ce isi va putea opri jumatate din sumele aduse de acesta.

PC : De Paste, batrana si cei doi copii merg la rude, iar Ghita, manat de gelozie pleaca
spre jandarmul Pintea pentru a-i spune tot adevarul, lasandu-si sotia drept momeala in
cursa in care voia sa-l prinda pe Samadau. Dandu-si seama ca Ana l-a inselat, o omoara.
La randul sau , Ghita e ucis de Raut din ordinul lui Lica. Acesta , pentru a nu cadea in
mainile autoritatilor , se sinucide izbindu-se cu capul de un copac.

D : Un incendiu mistuie carciuma de la moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele


personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii. Nuvela se incheie simetric cu vorbele
batranei „Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost scris”

PERSONAJE

Proza lui Slavici se deosebeste de cea anterioara mai ales prin arta constructiei
personajului care are cateva caracteristici :
1) nu impune personajelor o comportare rigida dictata de prejudecati morale; nu sunt
caractere gata formate ci rezultate din influentele suferite : predispozitii psihice,
inascute, conditii sociale, mediu familial, intamplarile vietii. Scriitorul pune
accent pe evolutia lor artistica.
2) Nu infrumuseteaza viata personajelor ci o observa fara partinire cu spirit realist
desavarsit
3) Viata fiecarui personaj e ca un destin propriu care se va implini, de aceea
prozatorul nu explica nimic ci numai il lasa pe erou sa actioneze, reda firul
intamplarilor ce impinge pe fiecare personaj pe drumul destinului sau. Eroul
insusi e convins ca trebuie sa implineasca un destin „care poate sa scape de soarta
ce i-a fost scrisa”
4) Arta constructiei personajului rezida in marea putere de interiorizare, de
surprindere a zbuciumului launtric
5) Portretistica literara = portret fizic concis , redus la esential, iar portretul moral e
amplu; eroii au insusiri pozitive si negative, calitati si defecte, vointa si slabiciuni,
atitudini ferme si ezitari

In nuvela „moara cu noroc”, accentul nu cade pe arta povestirii, ci pe complexitatea


personajelor.

Ghita

Este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici. Personaj principal

E un personaj rotund , care evolueaza de la tipicitate sub determinarea sociala


( carciumarul dornic de avere) la individualizare sub determinarea psihologica si morala.

El parcurge un traseu sinuos al dezumanizarii, cu framantari sufletesti si ezitari intre cele


2 cai, simbolizate de : Ana-iubirea, valorile familiei, linistea colibei si Lica- bogatia,
atractia malefica a banilor.
La inceput , carciumarul este un ins energic, harnic si cinstit, bun meserias, bland si
cumsecade, trudind pt binele familiei sale. Este capul familiei pe care incearca sa o
conduca spre bunastare, carciuma aduce profit , iar familia traieste in armonie. Ghita
doreste sa agoniseasca atatia bani cat sa si angajeze 10 calfe carora sa le dea de carpit
cizmele oamenilor. Aspiratia lui e fireasca si nu i depaseste puterile .
Aparitia lui Lica tulbura echilibrul familiei si pe cel interior al lui Ghita . Isi da seama ca
Lica reprezitna un pericol, dar tentatia imbogatirii e prea mare. Incepe procesul de
instrainare iremediabila de familie. Gesturile, gandurile si faptele personajului tradeaza
conflictul interior si se constituie intr-o magistrala caracterizare indirecta
Ca orice narator obiectiv, Slavici isi lasa personajul sa si dezvaluie trasaturile , in
momentele de incordare, consemnand felul de a fi, gesturile , limbajul. Sub pretextul ca o
vointa superioara ii coordoneaza gandurile si actiunile, Ghita devine las, fricos,
subordonat in totalitate Samadaului. Perfect constient de pericolul pe care il reprezinta
Lica, se lasa atras de acesta si in felul acesta coboara pe ultima treapta a degradarii
morale, are o atitudine duplicitara „sa te faci frate cu dracu’ pana treci puntea”. Toata
energia pe care o dezvolta ca sa anihileze incercarea lui Lica de a-l transforma in sluga a
sa se dovedeste distructiva : devine taciturn, se face partas la crimele si jafurile
Samadaului, desi il considera malefic. Treptat , umilinta lui se converteste in dorinta de
razbunare.
Este , asadar, ca orice personaj realist, complex si puternic individualizat. E urmarita
devenirea lui psihologica in cele mai intense trairi. Naratorul patrunde in zonele adanci
ale constiintei eroului, dezvaluie un personaj dominat de teama, suspiciune, incertitudine,
sfasiat de conflicte interioare, plin de remuscari.
Prozatorul urmareste dezumanizarea eroului sau la ezitare prin frica si lasitate pana la
complicitate. Este un erou tragic, tragismul rezida in neputinta de a rezista ispitei banului
si puterii. Isi poarta cu consecventa povara propriilor slabiciuni, care ii determina
destinului.
Sfarsitul lui e tragic, perfect motivat etic si estetic.

Caracterizarea directa nu ocupa un loc important. Detaliile fizice sunt putine , releva
trasaturi morale, naratorul insistand pe portretul moral sau statutul social. Naratorul
surprinde direct transformarile personajului „ de tot ursuz” sau „se aprindea pentru orisice
lucru de nimic” sau „nu mai zambea ca mai inainte ci radea cu hohot , incat iti venea sa te
sperii de dansul”.

Prin monologul interior sunt redate gandurile si framantarile personajului realizandu-se in


felul acesta autocaracterizarea : „Asa m-a lasat Dumnezeu, ce sa fac daca e in mine ceva
mai mare decat vointa mea.”

Caracterizarea facuta de celalalte personaje este si ea sugestiva pentru caracterul eroului,


de exemplu , Lica , cand realizeaza ca Ghita e un om de nadejde pe care se poate baza, ii
spune „tu esti om Ghita, om cu minte. Ma simt chiar eu mai vrednic cand ma stiu alaturea
de un om ca tine”

Personaj, complex, Ghita depaseste limita celui care aspira firesc la o situatie materiala
prospera , de aceea ajunge pe ultima treapta a degradarii morale.

Ana
Portretul fizic e realizat direct de narator „ era frageda si subtirica, sprintena si
mladioasa”
Ea intruchipeaza familia, candoarea, duiosia, dragostea, in antiteza cu Lica
 e un personaj rotund in evolutie, care sufera transformari interioare ce ii ofera
scriitorului posibilitatea unei fine analize a psihologiei feminine
 transformarea ei incepe odata cu venirea la moara a lui Lica Samadaul. La inceput se
infioara „de barbatia infatisarii lui”. Inteligenta si intuitiva, intelege pericolul pe care il
reprezinta Lica si este prima care il avertizeaza pe Ghita „Lica e om rau si primejdios”
cand se simte din ce in ce mai parasita de sotul ei , incearca sa i patrunda gandurile , sa
l inteleaga , sa l ajute, dar Ghita se instraineaza de ea si vrea sa o arunce in bratele
Samadaului. Intai o indeamna sa danseze cu el, dar apoi devine gelos. Femeia se simte
jignita de lipsa de incredere a barbatului, dar spera ca facandu-l gelos o sa-l recastige.
Incepe sa i acorde o importanta din ce in ce mai mare lui Lica, este atrasa de el si
„aluneca spre prapastia pacatului”. Dezgustata de lipsa de fermitate si de barbatie a
sotului ei, i se daruieste lui Lica intr-un gest de razbunare. Dispretul ei e sintetizat in
vorbele adresate Samadaului : „Tu esti om, Lica , iar Ghita nu e decat o muiere imbracata
in haine barbatesti”
in mod inevitabil , Ana sfarseste tragic injunghiata de sotul ei
predomina , in conturarea eroinei caracterizarea indirecta, prin fapte , gesturi, vorbe

Lica

 e caracterizat in mod direct de narator inca de la prima aparitie „un om de 36 de ani,


inalt , uscativ si supt la fata, cu mustata lunga , cu ochii mici si verzi si cu sprancenele
dese si impreunate la mijloc.
El intruchipeaza setea de avutie, patima pentru bani , avere
 E un personaj plat, ramane egal cu sine
 prin caracterizare indirecta se contureaza portretul moral al eroului : e stapanul
tinutului, seful porcarilor si al turmelor din zona, om rau si primejdios
 exercita asupra celorlalti o fascinatie diabolica
le marcheaza nefast destinele. Isi impune de la inceput regulile si isi enunta pretentiile :
„Voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum , cine trece pe aici, cine ce zice , ce face”
Bun cunoscator al oamenilor, stie sa se foloseasca de slabiciunile lor. Astfel se foloseste
de patima lui Ghita pentru bani, il atrage in afacerile necurate, ii dezbina familia, ii
necinsteste nevasta.
 trasaturile reies din ceea ce spun celalalte personaje. Ghita spune „ tu nu esti om Lica,
ci diavol” sau Pintea „ el are o singura slabiciune, sa rada si de dracu si de muma-sa si de
noi”
prin autocaracterizare, Lica marturiseste despre sine „sangele cald e un fel de boala
care ma apuca din cand in cand”
caracterul demonic al personajului reiese din fapte: traieste in afara legilor, insala, fura,
omoara
 construit din lumini si umbre are in structura sa elemente de factura romantica, de pers
exceptional, cu trasaturi contradictorii : generos cu cei devotati lui , vesel la petreceri,
crud si neiertator cu tradatorii
 sfarsitul lui e pe masura faptelor, isi va zdrobi capul de un copac , pentru a nu cadea in
mainile autoritatilor.

Batrana si copiii

 personaje episodice , supravietuiesc incendiului de la moara , pentru ca sunt singurele


fiinte inocente si morale. Toate celalalte personaje au destinul pe care il merita si sunt
sanctionate etic de scriitor.

RELATIA ANA –GHITA ,FAMILIA

-sat ardelenesc,sec 19-20,determinare sociala si itorica precisa


-familia traditionala; parinti ,copii, bunici
-viata de familie parcurge 2 etape 1)Ghita isi iubeste familia, vrea sa o stie pe Ana
fericita,in fam e dragoste , armonie; pt a asigura bunastarea fam ia in arenda
carciuma;chiar Pintea recunoaste ca venirea lui Ghita a sfintit locul
2)viata de fam se schimba la venirea lui Lica; acesta
ii cere sa il informeze despre tot ce misca la han, ii cere cheile de la toate usile si
dulapurile, bani imprumut , oferindu-i camata; Ghita devine partas, incepe sa se ascunda
de Ana,isi schimba atitudinea fata de ea, devine ursuz, inchis , artagos; uneori se
amageste gandind ca face toate nelegiuirile de dragul ei si al familiei. Ana,
inteligenta,intelege ce se petrece cu sotul ei: in noaptea calcarii arendasului,il vede pe
Lica revenind la han spre dimineata si isi da seama ca Ghita i-a oferit un alibi; va observa
banii insemnati etc..Trptat insa se apropie de Lica, atrasa de autoritatea si barbatia lui;
descopera in el chiar urme de umanitate atunci cand ii impleteste un bici copilului; pe
Ghita il vede acum slab si vulnerabil; devine sotia adulterina, victima a propriei slabiciuni
si sfarseste tragic ucisa de sot

Scene semnificative 1) cap 11-revenirea lui Ghita de la proces cand, mustrat de sperjur,ii
cere iertare Anei, convins de gravitatea faptului „Iarta-ma macar tu , caci eu n-am sa ma
pot ierta cat voi trai pe fata pamantului”
2)cap 14-Lica stabileste planul de seducere a Anei pe care i-o cere lui
Ghita. Acesta accepta cu lasitate, se invoieste sa i-o dea cu conditia sa nu afle ceilalti „Fa
ce faci insa nu ma face de rusinea lumii: cauta sa nu afle ceilalti”

DEMONSTRATIA SPECIEI - Nuvela realista de analiza psihologica

1) teme-sociala-are in vedere incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social


-etica-urmareste consecintele dramatice ale dorintei de imbogatire cu orice
pret
-psihologica-conflictul interior al eroului

2)actiunea e centrata pe tensiunea desfasurarii unor intamplari , pe conflicte


Exterioare- Ghita-Lica,Ana –Ghita, Pintea –Lica
Interioare- Ghita, patima pentru bani si fondul moral, Ana ,

3)accentul cade pe complexitatea personajului :tensiuni, trairi sufletesti,morale; este


urmarita dezumanizarea pers. cauzata de factori interni (procese psihice, de
constiinta) si externi (mediu social, profesie, relatii intrafamiliale)

4) mijloace diverse de analiza psihologica :notatia fiziologiei, mimica ,ton ,


gestica,scene dialogate, monolog interior