Sunteți pe pagina 1din 6

n perioada interbelic (1918-1940), literatura romn atinge apogeul i

reuete s se sinconizeze cu literaturile din vestul Europei. Printre marii scriitori


romni interbeleici i regsim pe: Liviu Rebreanu - "Ion"-, George Clinescu "Enigma Otiliei"-, Camil Petrescu -"Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de
rzboi".
Realismul este un curent literar aprut n Frana, n secolul al XIX-lea, ca reacie mpotriva
romantismului i ca o apropiere a literaturii de concepiile materialiste, poyitiviste, scientiste.
n literatura romn, Titu Maiorescu susine un concept de realism de factur clasic i de specific
raional.
Valoarea textului literar este dat de spiritul critic, ca trstur fundamental a realismului.
Naratorul este obiectiv i omniscient, abordnd un stil impersonal i sobru. Apar eroi tipici n mprejurri
tipice, eroul reprezentnd o categorie social, iar mprejuarea, ''o felie de via'' (avaristul, inadaptabilul,
demagogul, lupttorul). Totodat, tema, eroii, subiectul, conflictul sunt luate din realitatea social, istoric
(satul i ranul, rzboiul, trecutul istoric etc.)
George Clinescu (1899-1965) este tipul scriitorului total. Opera sa este
extrem de variat, de la poezie la cea mai complet i mai complex istorie a
literaturii romne. Prin romanele sale, George Clinescu se nscrie n literatura
realist a secolului al XIX lea,cu influene balzaciene.
Opera literar ''Enigma Otiliei'' apare n anul 1938. Aceasta aparine genului
epic, deoarece autorul i exprim n mod indirect tririle, gndurile i sentimentele,
prin intermediul personajelor i al aciunii ., iar principalul mod de expunere este
naraiunea, ce se mpletete cu dialogul, descrierea i cu monologul interior.
Totodat, este un roman realist, de tip balzacian, dar si obiectiv: naratiunea este
relaizata la persoana a III-a, de catre un narator omniscinet, omniprezent si
heterodiegetic.
Romanul este specia literar a genului epic, n proz, de mare ntindere, cu
personaje numeroase, complexe i amplu caracterizate, cu o intrig complicat i o
aciune ampl.
Balzacianismul este prezent n "Enigma Otiliei" prin tema romanului, care
ilustreaz viaa burgheziei bucuretene de la nceputul secolului al XX-lea, societate
degradat sub puterea mistificatoare a banului, ntreaga aciune a romanului
construindu-se n jurul averii lui mo Costache Giurgiuveanu, care concentreaz
faptele i reaciile tuturor celorlalte personaje, interesate mai mult sau mai puin de
motenire. De altfel, Balzac a concentrat ideea c banii au putere distrugtoare
asupra eticii unei societi,afirmnd: "Zeul la care se nchin toi este banul". Tot
aici se nscrie i motivul literar almotenirii, majoritatea personajelor pzind cu
strnicie integritatea averii lui CostacheGiurgiuveanu.
Ideea paternitaii este nucleul epic al romanului, fapt confirmat de Clinescu
nsui, care-i intitulase iniial romanul ''Prinii Otliliei''. Ideea paternitii este, de
asemenea, de influen balzacian, preluat, probabil, din romanul ''Mo Goriot'', n
care degradarea relaiilor din cadrul familiei duce, fr putin de tgad, la
degradarea ntregii societi.
Titlul sintetizeaz i ajut la descifrarea ntregului text. Acesta este alctuit
din dou substantive, unul comun, ''Enigma'', iar cellalt propriu, ''Otiliei'' i pune in

evidenta eternul mister feminin, dar si misterul unei varste: ''aceasta criza a
tineretii lui Felix, pus pentru a intaia oara in fata cu absurditatea sufletului unei
fete , aceasta este enigma'', afirma scriitorul insusi
Romanul ''Enigma Otiliei'' nu are fir epic, fiind structurat pe doua planuri care
se intrepatrund si se determina reciproc. Primul plan priveste destinul tanarului Felix
Sima, care, inainte de a-si face o cariera stralucita de medic, parcurge criza erotica
iminenta la varsta adolescentei. Celalalt plan ilustreaza istoria unei mosteniri.
Romanul ncepe cu precizarea timpului si a spaiului desfurrii aciunii,
realizat prin tehnica detaliului, care constituie incipitul romanului: ntr-o sear de la
nceputul lui iulie 1909, cu puin nainte de orele zece'', Felix Sima, un tnr de vreo
optsprezece ani, absolvent al Liceului Internat, sosete de la Iai, pe strada Antim
din Bucureti, acas la unchiul su, Costache Giurgiuveanu. Felix crescuse la
internat, fiind orfan de mam, i este nevoit s vin n casa unchiului su, tutorele
su legal, pentru a-i continua studiile de medicin.
Portretul fizic ilustreaz, prin detaliile descrierii directe, trsturile morale ale
tnrului care reies n mod indirect:" faa i era juvenil i prelung, aproape
feminin " - sugereaz delicateea
sufleteasc, nasul "de o tietur elenic " i ddea o"not voluntar", iar
mbrcmintea, dei o uniform de licean", i ddea un aer brbtesc i elegant.
Comportamentul, gesturile, atitudinile, faptele contureaza indirect, inca de la
primele pagini ale romanului, o fire rationala, lucida, cu o mare nevoie de
certitudini, o fire analitica si un spirit de observatie foarte dezvoltat.
Ii deschide ua chiar btrnelul ''subire i puin ncovoiat'', care se blbie si
este pe punctul sa nu-l primeasc: ''Nu-nu-nu tiu... nu-nu st nimeni aici, nu
cunosc...''. Spre norocul lui, Felix este ntmpinat cu bucurie de Otilia, fiica celei dea doua soii a btrnului.
Otilia Mrculescu este cel mai modern personaj al romanului, att prin
tehnicile de realizare, cat i prin problematica sa existenial.
Ea este o tnr de optsprezece ani, fiica celei de-a doua soii a lui Costache
Giurgiuveanu, o femeie frumoas i bogat, care murise ''de suprare'' i-i lsase lui
tot averea, laolalt cu ndatorirea creterii Otiliei. rmas de mic fr mam.
Costeche o crete ca pe fiica lui, dar avariia l mpiedic s-o nfieze oficial sau s-i
asigure, n mod concret, un viitor.
Fasicinant i imprevizibil, Otilia se difereniaz de celelealte personaje
feminine din literatura romn, prin aceea c ea se afl permanent ntr-un proces
dinamic, n continu devenire.
Portretul fizic, relatat direct, prin ochii lui Felix, sugereaza indirect, trasaturile
sale morale dedelicatete, tinerete, farmec, cochetarie, distinctie, inocenta si
maturitate : un cap prelung si tanar defata, incarcat de bucle, cazand pana la
umeri. Fata, subtirica, imbracata intr-o rochie foarte larga pe poale, dar stransa tare
al mijloc si cu o mare colereta de dantela pe umeri, ii intinse cu franchete un brat
gol si delicat....
Autorul ii prezint pe rnd cititorului pe fiecare, cu trstura de caracter
dominanta, realiznd tipologii de personaje. Costache Giurgiuveanu este personajul

central al romanului i ntruchipeaz avarul. Otilia reprezint tipul feminitii. Lui


Felix i atribuie observarea obiectiva a personajelor , acesta fiind numit chiar de
Clinescu '' martor i actor''. Sunt realizate portretele fizice ale personajelor,cu
detalii vestimentare si fiziologice care sugereaz,in maniera clasica,trasaturi de
familie,elemente de biografie. Toate acestea configureaz atmosfera neprimitoare si
prefigureaz cele doua planuri narative si conflictul. Aglae Tulea, sora lui mai mica a
lui Costache, este ''baba absolut, fr cusur n ru, lacom i obsedat de averea
fratelui su. Este mam a trei copii, Olimpia, Titi i Aurica i soia lui Simion Tulea.
Aurica este nemritata, rea ca si mama ei si reprezint tipul femeii btrne. Simion
Tulea da dovada de o nebunie incipienta, iar Titi este un ins fara prea multa minte,
ilustrnd tipul retardatului.
A doua zi, Otilia i arat locuina, iar el remarc felul jucu al fetei . Este
surprins cand gasete o scrisoare adresat acesteia, pe numele Otilia Marculescu.
Felix, curios de enigma numelui Mrculescu descoper soarta Otiliei care nu este cu
mult diferit de a sa.
Fata este ravnit de Leonida Pascalopol, un moier i burghez rafinat, care a
cunoscut-o pe mama Otiliei i de atunci i-a ajutat foarte mult, Otilia purtandu-i o
stim deosebit.
Caracterizarea este aparent facuta de autor, caci in realitate Pascalopol este
privit de Felix, iar cititorul retine amanuntele pe care Felix, el insusi, le retinuse. Se
insista de la inceput asupra chipului, iar elementele care compun intregul sunt nu
rareori contraste: Era un om cam de vreo cincizeci de ani, oarecum voluminos,
totusi evitand impresia de exces, carnos la fata si rumen ca un negustor, insa
elegant prin finetea pielii si taietura englezeasca a mustatii carunte..
Se adauga imediat o alta modalitate de caracterizare directa, frecvent
folosita in romanul realist obiectiv: comentariul auctorial, ce insoteste replica
personajului pentru a sublinia trasatura caracteriala dominanta: - Pascalopol, se
recomanda el cu o ceremoniecare trada cresterea lui aleasa, retinand ceva mai mult
mana tanarului intr-a sa, spre a-l examina. Il privi fara excesiva cordialitate,chiar cu
oarecare umbra de ironie indepartata, cu o politete grabnica si respectuoasa.".
Astfel, se instaleaz conflictul dintre cei doi, ce are la baz dragostea Otiliei.
Rugat de Aglae,Felix l mediteaze pe Titi care a rmas corigent,i, in aceste
imprejurari, sora sa, Aurica, se ataseaza de tanar. El,ns, se simte tot mai atras de
Otilia, pe care o admir i cu care petrece din ce n ce mai mult timp.Vede, ns, n
Pascalopol un rival.
La nceputul lunii august, Olimpia, cel mai mare copil al Aglaei i face apariia
acas mpreun cu Stnic, soul ei, tipul parvenitului, al avaristului, cu care are un
copil
La invitatia lui Pascalopol,Felix si Otilia se duc la moia acestuia,unde tinerii
profita de timpul petrecut impreuna,iar dup dou sptmni revin acas. ntre
timp, fiul Olimpiei i al lui Stnic, Aurel Raiu, moare, iar tatl nduioat i public n
ziar decesul, amintind toate rudele, n sperana de a obinect mai mult sprijin
financiar.

Stnic este interesat de averea lui mo Costache i n acest scop l aduce pe


un oarecare doctor Vasiliade pentru a-i pune diagnosticul c este bolnav.Singurul
care descoper planul este Pascalopol, i-l avertizeaza pe btrn.
ntre Felix i Otilia se cldete o relaie de profund prietenie i ataament.
Felix i mrturisete iubirea, iar Otilia pare i ea nduioat,ns privete totul n mod
copilresc.Grija sa pentru Felix pare mai mult a uneisurori.Ruinat, Felix i pune pe
hrtie toate sentimentele sale, trimitandu-iOtilei scrisoarea, ns ea nu-i d nici un
rspuns.ntr-un moment de gelozie, Felix o roag pe Otilia s nu se mai ntlneasc
cu Pascalopol, ns tot el, invitat de acesta la el acas, i d seama de greeala
fcut fa de Otilia.
n cas discuiile despre adopia Otiliei de ctre mo Costache declaneaz
un nou val cu scandaluri din partea Aglaei. n cele din urm, fata icere lui mo
Costache s nu ntocmeasc formalitatile de adoptie si pleac cuPascalopol la
moie, spre surprinderea lui Felix, care rmne dezamgit. El serefugiaz n braele
unei curtezane Georgeta. De altfel cele dou femei, Otilia i Georgeta, contribuie n
egal msur la maturizarea lui Felix, reprezentnd dou ipostaze ale iubirii spiritual i fizic.
Din cauza unei uoare insolaii i a efortului, mo Costache are un atac, n
urma cruia toat familia Tulea i petrece dou zile n casa btrnului, ignornd
boala acestuia. Pascalopol aduce un doctor avizat, profesor la universitate, carer
ecomand mult linite i odihn bolnavului.
Mo Costache se nsntoete i i alung din cas pe toi cei din
familiaTulea, fiind de acord cu propunerea lui Pascalopol de a deschide un cont n
banc pe numele Otiliei cu suma de 300000 lei, vznd banii, decide, tipic pentru
un avar, s ascund i ascund sub saltea, dandu-i lui Pascalopol doar 100000
pentru tnr.
Dup infarct mo Costache devine din ce n ce mai speriat de moarte, la
aceasta contribuind i Stnic care i povestea tot felul de nenorociri.Consult
diferii doctori, urmeaz chiar un tratament chetuind bani pe medicamente i invit
i preoii s-i sfineasc casa. Vinde apoi anumite imobilei aduce n cas o
menajer pe nume Paulina, dar care nu st mult pentru c btrnul i descoper
interesul fa de averea sa.
Stnic, dup indelungi cautari, afl locul unde sunt ascuni banii i-l
jefuiete. Mo Costache este surprins de atac i, n urma efortului, moare. Stnic
divoreaz de Olimpia i se cstorete cu Georgeta, iar apoi intr n politic. Aglae
isi vede nruite speranele de a o mrita pe Aurica. Cu multa rutate, Aglae si
Aurica o alunga pe Otilia din casa.
Otilia se cstorete cu Pascalopol si pleac impreuna la Paris. Ultima
ntlnire dintre Felix i Otilia, naintea plecrii ei din ar este esenial pentru
ilustrarea concepiei diferitedespre via i despre iubire a celor doi tineri. Dac
Felix este intelectualul ambiios, care nu suport ideea de a nu realiza nimic n via
i pentru caref emeia reprezint un sprijin n carier, Otilia este cocheta, care crede
c rostul femeii este s plac, n afar de asta neputnd exista fericire."

Dup mai muli ani, Felix devenit un medic celebru, l intalneste intr-un tren
care mergea la Constanta pe Pascalopol. Acesta ii povestete ca dup cativa ani, el
ii redase Otiliei libertatea si ea se mritase cu un tanar bogat din America de Sud.
Pascalopol i-a mai artat lui Felix o poza cu Otilia si spre dezamgirea lui, Felix a
vzut o femeie frumoasa, dar care nu mai avea nimic din farmecul si misterul Otiliei
de alta data.
Finalul este nchis prin rezolvarea conflictului si este urmat de un epilog.
Simetria incipitului cu finalul se realizeaz prin descrierea strzii si a casei lui Mo
Costache, din perspectiva lui Felix, intrusul/strinul din familia Giurgiuveanu, in
momente diferite ale existentei sale (adolescenta si aproximativ zece ani mai
trziu,"dup rzboi"). Felix renvie n memorie cuvintele acestuia: Aici nu st
nimeni Definita indirect, de fapte, actiuni, gesturi, vorbe si ganduri, Otilia este un
personaj complex, cu un comportament derutant, fiind capabila de emotii puternice,
pentru a trece apoi cu o usurinta debordanta de al o stare la alta, imprastiata si
visatoare uneori, dovedind alteori, in mod surprinzator, luciditate si tact. Este un
amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in acelasitimp; alearga desculta
prin iarba din curte, se urca pe stoguri, sta ca un copil pe genunchii luiPascalopol,
dar este extrem de serioasa si lucida cand ii explica lui Felix motivele pentru care
ceidoi nu se pot casatori, dovedind o autocunoastere desavartita a propriei firi: Eu
am un temperamentnefericit: ma plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata.
Celelalte personaje o privesc pe Otilia in mod diferit , chiar contradictoriu .
Mos Costache o iubeste pe "fe-fetita mea" . La simpla prezenta a fetei , aceasta "o
soarbe din ochi si rade din toata fata lui spana" . Pentru Felix , Otilia este o fata
deosebita , admirabila , superioara celorlarte , dar al carei comportament mergea
dincolo de puterea lui de intelegere. Pascalopol vede in Otilia "o mare strengarita" ,
"un temperament de artista" , "o fiinta gingasa caremerita ocrotirea mea". Pentru
Aglae , Otilia este o amenintare la averea lui Mos Costache , dar si o "dezmatata" si
o"usuratica, care suceste mintile baietilor de familie" .In relatiile cu celelalte
personaje, eroina da dovada de multa intelegere. Ea il iubeste pe Felix , fiind pentru
acesta prima experienta erotica , dezvaluindu-si sentimentele fata de el "eu te
iubesc in atatea feluri" . Din sentimente de dragoste si datorie , Otilia oscileaza intre
Felix si Pascalopol , fiind pentru o perioada a amandurora . Aceasta alege sa ramana
cu monsierul bogat . Alegerea aceasta poate ficonsiderata ca un act de sacrificiu
pentru Felix (pentru ca acesta sa se realizeze profesional), dar putem spune ca a
facut alegerea pentru criterii materiale , Pascalopol fiind singurul in stare sa-i
satisfaca nevoile burgheze.
Otilia reprezint pentru Felix o imagine a eternului feminin, iar pentru
Pascalopol o enigm. Misterul personajului pare a se ascunde n replica prnd de
neneles la nceputul romanului:
Noi nu trim dect patru-cinciani". Romancierul insusi a acordat un loc aparte
acestui personaj feminin, incare marturiseste ca regaseste o parte din sine.
Din punct de vedere structural, opera este mprit n douzeci i patru de
capitole.

Consider c romanul ''Enigma Otiliei ilustreaza stralucit formula romanului


realist, de factura balzaciana, imbogatit, insa, considerabil cu elemente
estetice clasice, romantice si moderniste, oferind, asadar, un roman de sinteza
estetica.
n concluzie, George Clinescu este, aa cum spunea i Geo Bogza, o
"psalmuire de geniu a cestor pamanturi si a acestui popor, una dintre cele mai
fertile si inspirate minti de carturar de la Dimitrie Cantemir pana in zilele noastre".