Universitatea Danubius

Facultatea de Științe Economice

REFERAT
Impozitul pe profit

Masterand : Vizinteanu Georgiana Coord: Conf. Univ. Crețu Carmen

MFPP, AN II.

Galați
2018
 Cuprins
1. Impozite – notiuni generale ............................................................................................. 3
1.1 Continutul si rolul impozitelor ......................................................................................... 3
1.2 Principiile de impozitare .................................................................................................. 3
1.3 Clasificarea impozitelor ................................................................................................... 4
2. Impozitul pe profit ............................................................................................................ 5
2.1 Instituire si evolutie.......................................................................................................... 5
2.2 Facilitatile economice au cuprins: ................................................................................... 6
2.3 Baza legala, platitori ........................................................................................................ 8
2.4 Determinarea profitului impozabil ................................................................................... 9
2.5 Determinarea veniturilor persoanelor nerezidente ......................................................... 10
2.6 Noutăți în evidența contabilă a impozitului pe profit .................................................... 10
2.7 Calculul impozitului pe profit ........................................................................................ 12
3.Studiu de caz........................................................................................................................ 15
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 20
 1. Impozite – notiuni generale

1.1 Continutul si rolul impozitelor

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile persoanelor fizice sau
juridice, cu caracter obligatoriu si cu titlu nerambursabil, la dispozitia statului si care nu
presupune o contraprestatie din partea acestuia.
Potrivit art. 138 alin. 1 din Constitutia Romaniei, impozitele datorate bugetului de stat se
stabilesc numai prin lege.
Caracterul obligatoriu presupune ca plata impozitelor catre stat este o sarcina impusa tuturor
persoanelor fizice si juridice care realizeaza venituri din: salarii, profit, veniturile realizate de
liber profesionisti, etc.
Rolul principal al impozitelor datorate statului este acela de procurare a resurselor
financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice.
Pe plan social, rolul impozitelor este de redistribuire a unei parti din produsul intern brut intre
clasele si paturile sociale, intre persoanele fizice si cele juridice.
Limita impozitelor este influentata de factori externi si interni, printre care pot fi
mentionati:
a) din categoria factorilor externi mentionam: nivelul produsului intern brut pe locuitor;
nivelul mediu al impozitului si progresivitatea impunerii; prioritatile stabilite de catre stat in
ce priveste destinatia resurselor financiare concentrate la dispozitia sa; natura institutiilor
politice.
b) in cadrul factorilor interni care influenteaza limita impozitelor locul cel mai important il
ocupa progresivitatea cotelor de impunere, precum si modul de determinare a materiei
impozabile.

1.2 Principiile de impozitare

Impunerea reprezinta un complex de masuri si operatii ce au ca scop stabilirea impozitului

datorat statului. Aceasta are atat o latura de natura politica, cat si una de ordin tehnic
(concretizata in metodele si tehnicile utilizate pentru stabilirea marimii obiectului impozabil
si a cuantumului impozabil).
Prin latura politica se urmareste ca fiecare impozit sa raspunda unor anumite cerinte si sa fie
in concordanta cu anumite principii.
Potrivit lui Adam Smith, reprezentant de seama al economiei politice clasice din sec. XVIII-
XIX, la baza politicii fiscale a statului ar trebui sa stea mai multe principii si anume:
a) principii de echitate fiscala, presupun impunerea diferentiata a veniturilor si scutirea de
plata impozitelor persoanelor cu venituri mici, adica stabilirea unui minim impozabil.
Un rol deosebit in respectarea echitatii fiscale il are felul impunerii utilizate: impunere in
suma fixa sau impunere in cota procentuala (care poate fi in cote proportionale, progresive si
regresive).
Cea mai des intalnita forma de impunere este cea in cote procentuale, aceasta utilizandu-se
atat in cazul impozitelor directe, cat si in cazul impozitelor indirecte;
b) principiile certitudinii impunerii, presupun ca marimea impozitelor datorate de fiecare
persoana fizica sau juridica sa fie certa si nu arbitrara, iar termenele si modalitatea de plata sa
fie clare pentru toti contribuabilii;
c) principii de politica fiscala, presupun realizarea incasarii impozitelor cu minimum de
cheltuieli.
Introducerea unui impozit impune ca acesta sa aiba un randament fiscal ridicat, sa fie stabil si
elastic.
Pentru ca un impozit sa aiba un randament fiscal ridicat, trebuie indeplinite anumite
conditii si anume:
- impozitul sa aiba caracter universal, adica sa fie platit de toate persoanele fizice si juridice,
care obtin venituri;
- sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere a unei parti din baza impozabila;
- volumul cheltuielilor privind stabilirea bazei impozabile, calcularea si perceperea
impozitelor sa fie cat mai redus.
Un impozit este considerat stabil atunci cand randamentul ramane constant de-a lungul
ciclului economic, adica atunci cand nu este influentat de volumul productiei si al veniturilor
atat in perioadele de crestere economica, cat si in cele de criza.
Elasticitatea impozitului se refera la adaptarea acestuia la necesitatile de venituri ale statului.
d) principii de politica economica
Prin introducerea unui impozit statul nu urmareste numai procurarea de venituri necesare
acoperirii cheltuielilor publice, ci si folosirea acestuia ca mijloc de stimulare sau de reducere
a productiei sau consumului unor marfuri, precum si de restrangere sau extindere a relatiilor
comerciale cu alte tari.
e) principii social-politice
Prin politica fiscala promovata de unele state se urmareste realizarea unor obiective de ordin
social-politic, ca de exemplu mentinerea influentei partidului de guvernamant in mijlocul
unor categorii sociale.

1.3 Clasificarea impozitelor

In practica financiara se intalneste o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca

forma, ci si in ceea ce priveste continutul.
a) dupa trasaturile de fond si forma, deosebim:
1.impozite directe, care la randul lor pot fi:
reale (impozitul pe cladiri, impozitul pe venitul agricol, etc.)
personale – impozitul pe venit
2.impozite indirecte: accize, taxa pe valoarea adaugata, taxe vamale, taxe de timbru si
inregistrare, etc.
b) dupa obiect, deosebim:
1.impozite pe venit
2.impozite pe cheltuieli
c) dupa scopul urmarit:
1.impozite financiare
2.impozite de ordine
d) dupa frecventa care se realizeaza:
1.impozite permanente
2.impozite incidentale
e) dupa institutia care le administreaza:
1.impozite ale administratiei publice centrale
2.impozite ale administratiei publice locale
 2. Impozitul pe profit
Profitul este o forma de venit obtinut prin intermediul unei activitati economice, ca urmare
a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat sa poata fi calificat profit, este necesar ca
activitatea economica sa fie desfasurata cu scopul obtinerii de beneficiu.
Aceasta subliniere este foarte importanta, intrucat, in practica, exista situatia in care o
entitate desfasoara o activitate producatoare de venit ce nu este calificata drept profit, pentru
ca nu exista intentia obtinerii unui beneficiu, ci veniturile sunt destinate sustinerii unei alte
activitatii proprie entitatii respective. Este cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ.
Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplica beneficiului obtinut din
desfasurarea unei activitati economice. El reprezinta una din principalele surse de venituri ale
bugetului de stat.

2.1 Instituire si evolutie

Redefinirea dreptului de proprietate, aparitia agentilor economici cu capital de stat privat si

mixt, reconversia proprietatii publice in proprietate privata, a necesitat eliminarea
transferuluii subiectiv si automat a beneficiilor catre bugetul de stat.
Odata cu crearea cadrului legal pentru desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei
initiative in industrie, comert, servicii, conform Decretului Lege nr 54/1990, impunerea
prifiturilor obtinute de intreprinderile mici si mijlocii cu scop lucrativ, s-a facut prin aplicarea
unor cote progresive (intre 1% si 50%) pe transe de profit, transa pana la 50000 lei fiind
scutita.
Dupa aparitia Legii 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii
autonome si societati comerciale si a Legii 31/1990 privind societatile comerciale, prelevarile
pentru societate din valoarea productiei nete si varsamintele din beneficii au fost inlocuite
prin introducerea incepand cu anul 1991 a impozitului pe profit.
Tehnica de impunere s-a caracterizat prin instabilitate. Aceasta a fost generata de
modificarile stabilite in mod succesiv printr-un ansamblu de acte normative : Legea 12/1991,
Legea 55/1991, Legea 35/1991, HG 804/1991, HG 127/1991, OG 70/1994 modificata prin
OG 34/1995 si OG 23/1996.
Studierea ajustarilor aduse tehnicii de impunere a profitului permite evidentierea mai
multor etape:
Prima etapa (anul 1991) s-a caracterizat prin impunerea pe cote progresive pe transe de profit,
transa pana la 25000 lei fiind exonerata. Pentru restul de 66 transe cotele au fost cuprinse
intre 2,5% si 77%. Concomitent s-au acordat o seama de facilitati fiscale. Numarul mare de
cote si transe nu a asigurat o previzionare optima a cuantului monetar al fluxurilor fiscale si a
incidentei acestora asupra gestiunii financiare a intreprinderilor
In a doua etapa (1991-1994 inclusiv) s-a aplicat impunerea prin cote proportionale pe 2 transe
de profit;
Pana la 1000000 lei 30%
Peste 1000000 lei 45%
Aceasta decizie desi a contribuit la simplificarea administrarii impozitului, si a prognozarii
dimensiunii prelevarii, nua fost corelata cu dimensiunea si potentialul financiar real al
agentilor economici . Practic s-a urmarit cresterea neutralitatii impozitului. Totusi principiul
neutralitatii a fost denaturat de ansamblul facilitatilor fiscale stabilite, prin care nu s-a reusit
atingerea finalitatilor dorite. Acestea au ramas simple costuri fiscale, care in loc sa genereze
crestera capitalului productiv si a materiei impozabile, au facilitat evaziunea fiscala.
 Prin acordarea unor facilitati fiscale, s-a dorit stimularea aparitiei unui sector privat viabil si
atragerea capitalului strain. In practica aceasta finalitate a fost distorsionata. Exonerarile,
deducerile, reducerile de natura fiscala au urmarit obtinerea unor finalitati fie sociale,fie
ecologice, fie economice.
Decizia de reducere cu 50% a impozitului aferent profitului utilizat pentru tehnologii si
investitii destinate protejarii mediului a urmarit obtinerea unei finalitati ecologice. Totusi
aceasta a fost insuficienta pentru eliminarea efectelor fluidelor si produselor poluante, sau
pentru a induce comportamente responsabile.

2.2 Facilitatile economice au cuprins:

-deducerea din baza impozabila a veniturilor realizate in scopul cresterii calitatii produselor,
precum si cele destinate reclamei si publicitatii;
-reducerea cu 50% a impozitului aferent prfitului reinvestit in scopul dezvoltarii, modernizarii
si obtinerii de profit suplimentar
-reducerea cu 25% a impozitului pe profitul realizat de agentii economici cu capital strain ce
realizau o seama de investitii, creau un anumit numar de locuri de munca, intermediau
furnizarea unor materii prime necesare Romaniei,etc.
Principala cauza a cresterii numarului de agentii economici inmatriculati la sfarsitul anului
1994 a constituit-o modificarea regimului de impozitare a profitului incepand cu 1 ianuarie
1995, prin care exonerarile temporare erau eliminate. Acestea au fost utlizate in scopul
sustragerii de la plata impozitului, prin infiintarea de noi societati comerciale principalul scop
fiind de a beneficia de scutirile legale. Toate aceastea au contribuit la cresterea costurilor de
gestiune a impozitelor la nivel administratiei fiscale, care s-au adaugat la costurile
determinate de acordarea facilitatilor.
Facilitatile acordate investitorilor straini au dus la distorsionarea relatiilor concurentiale
intre capitalul autohton si cel strain. Evaziunea fiscala si acordarea de facilitati suplimentare
investitorilor au influentat asupra incasarilor cuvenite la bugetul de stat avand ca rezultat
stricarea relatiilor de piata intre agentii economici pe cale legistlativa.
In a treia etapa (1995-1996) s-a urmarit cresterea neutralitatii impozitului pe profit, prin
stabilirea unei cote normale de 38% si eliminarea exonerarilor temporare acordate agentilor
economici nou infiintati. In acelasi timp, prin intermediul cotei, amortizarii deductibile fiscal,
creditului fiscal, tehnicii de actualizare la inflatie si de plata s-a urmarit obtinerea unor
facilitati de natura economica.
Deoarece profitul brut al persoanelor juridice romane era lovit de impozitarea dubla, intai cu
38%, iar apoi 10% pentru cel distribuit actionarilor sau asociatilor, iar persoanele juridice
straine erau impozitate doar cu 38%, s-a aplicat o cota suplimentara de 6,2% pentru
impunerea profitului acestora diu urma .In acest mod s-a influentat decizia investitorilor de
capital, alegerea de catre acestia a persoanelor juridice romane sau straine pornind de la baze
realtiv egale din punctul de vedere fiscal legat de impozitarea profitului.
Profitul BNR, obtinut dupa deducerea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezerva
legal, a fost supus impozitarii cu o cota de 80%, partea lasata la dispozitia Bancii Nationale
fiind destinata realizarii si functionarii sistemului de decontari interbamcare.
Persoanele juridice cu scop lucrativ ce obtin cel putin 80% din venituri din agricultura, sunt
supuse unei cote de impozitare de 25%. Persoanele juridice ce obtin peste 50% din venituri
din organizarea de jocuri de noroc sau baruri sau cluburi de noapte, suporta o cota aditonala
de 22%.
Initial tehnica de impunere a profitului, determinarea profitului impozabil, acordarea de
facilitati fiscale si modul de plata a obligatiilor fiscale, a cuprins unele reglementari specifice
pentru contribuabilii mici, mari si respectiv persoanele juridice straine. Concomitent s-au
stabilit conditii cumulative pe care trebuiau sa le indeplineasca contribuabilii pentru a fi
incadrati in una din cele doua categorii.
Determinarea profitului impozabil realizat de contribuabilii mari si de persoanele juridice
straine printr-un sediu permanent, s-a calculat ca diferenta intre patrimoniul net de la sfarsitul
anului fiscal si cel de la inceputul aceluiasi an, minus aportul efectuat la capitalul social in
cursul anului si veniturile neimpozabile, plus cheltuielile nedeductibile.
Pe baza profitului impozabil de al sfarsitul anului fiscal se determina impozitul pe profit de
la sfrsitul si platile anticipate in contul impozitului pe profit pe tot parcursul anului fiscal
urmator.
Pentru contribuabilii mici, profitul impozabil se calculeaza lunar, cumulat de al inceputul
anului fiscal, stabilindu-se ca diferenta intre venituri si cheltuielile aferente veniturilor
realizate, cu exceptia cheltuielilor nedeductibile.
Contribuabilii mari si persoanele juridice straine au beneficiat de dreptul de a raporta si
recupera pierdrerile in urmatorii cinci ani fiscali din profitul impozabil datorat, pe cand, cei
mici raportau pierderea lunar pana la recuperarea acesteia, dar fara a depasi 36 luni de la
inregistrare.
In a patra etapa (inceputa in 1997) tehnica de impozitare a profitului s-a simplificat. A
disparut distinctia dintre contribuabilii mici si mari. Cu unele exceptii tehnica impunerii
profitului, a devenit aproape identica cu cea aplicata anterior contribuabililor mici.
Cota normala de impunere de 38%, diminuarile si majorarile de cota, precum si tehnica de
aplicare a acestora s-au mentinut cu o singura exceptie: cota aditionala de 22% aplicata
societatilor care obtineau peste 50% din venituri din organizarea de jocuri de noroc, sau care
dispuneau de baruri si cluburi de noapte, se aplica, in prezent, numai acelei parti din profitul
impozabil aferente ponderii veniturilor provenite din activitatile mentionate mai sus in totalul
ventiturilor obtinute de firme.
Exonerarile de la plata impozitului au fost extinse, in scopul obtinerii unor facilitati sociale.
Astfel s-au acordat exonerari pentru asociatiile de binefacere, cooperativele care functioneaza
ca unit protejate, organizatiile de nevazatori si invalizi, asociatiile persoanelor cu handicap
fizic si intelectual si unitatile economice ale acestora, unitatile apartinand diferitelor culte
religioase.
Prin reducerile de impozit s-au urmarit finalitati de natura sociala, economica si ecologica.
Totusi suma reducerilor acordate a fost limitata la 50% din impozitul pe profit determinat
inainte de aplicarea reducerilor. S-a stabilit si o prioritate pentru aplicarea reducerilor.
S-au mentinut si/sau modificat reduceri la impozitul pe profit pentru agentii economici care
angajeaza persoane cu deficiente fizice si intelectuale ,agentii economici care produc bunuri
de export, agentii economici care reinvestesc in modernizare si dezvoltare.
Decizia de limitare a sumei totale a reducerilor a urmarit mentinerea unei relatii directe
intre facilitatile fiscale acordate si asumarea unor obligatii de catre agentii economici,
concomitent cu asigurarea unui anumit grad de protectie a finantarii bugetului statului.
Ordinea de prioritate a reducerilor reflecta importanta acordata sustinerii procesului de
privatizare, integrarii intr-o activitate economica a persoanelor cu handicap si corectarii
balantei comerciale, concomitent cu stimularea unor investitii.
Fluxurile de trezorerie legate de plata impozitului pe profit de la nivelul agentilor
economici de stat si repectiv cele de incasare de la nivelul bugetului de stat sau bugetelor
locale, sunt influentate de tehnica evaluarii prin echivalenta pentru ultima luna din an si de
sfera aplicarii tehnicii decalajului.
Prin lege se stabileste ca BNR si societatile bancare de rang doi sa plateasca impozitul in
luna urmatoare realizarii profitului. Pentru ultima luna din an bancile platesc un impozit egal
cu cel din luna noiembrie urmand ca regularizarea sa se faca pana la termenul stabilit pentru
depunerea bilantului.
Pentru restul agentilor economici s-a stabilit aplicarea tehnicii decalajului. Acestia sunt
obligati sa plateasca impozitul trimestrial, in prima luna a trimestrului urmator celui in care s-
a realizat profitul. Pentru ultimul trimestru, impozitul pe profit se calculeaza insumand
impozitul pe octombrie si de 2 ori impozitul pe noiembrie (pentru decembrie considerandu-se
un impozit egal cu cel pe noiembrie). In 1997 tehnica decalajului nu s-a aplicat, toate
societatile calculand impozitul dupa metoda aplicata bancilor.
Modificarile aduse tehnicii de impozitare a profitului s-au produs in conditiile liberalizarii
treptate a preturilor factorilor de productie, ale renuntarii in etape la alocarea directionata a
resurselor bugetare catre unii agenti economici din unele sectoare de activitate prin subventii
si credite bancare.
Existenta in economie a preturilor administrate alaturi de cele liberalizate a distorsionat
semnalele pietei, si a influentat alaturi de alocarea directionata ,a resurselor in mod diferentiat
asupra veniturilor, cheltuielior si rezultatelor agentilor economici.
Pentru eliminarea evaziunii fiscale legale eliminarea multiplelor cote de impunere costituea o
necesitate. Politica economica si tehnica de impunere a profitului nu au cotribuit la aparitia,
dezvoltarea si consolidarea unui actionariat energic si dinamic.
1.Baza legala, platitori
2.Facilitati fiscale
3.Determinarea profitului impozabil
4.Determinarea veniturilor persoanelor nerezidente
5.Termen de plata si majorari de intarziere
6.Obligatiile platitorilor
7.Controlul impozitului pe profit si sanctiunile aplicate

2.3 Baza legala, platitori

Impozitul pe profit este reglementat de Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 republicata, cu

modificarile ulterioare.

Sunt obligate la plata impozitului pe profit:

- persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din
Romania, cat si din strainatate;
- persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania,
pentru profitul impozabil aferent acelui sediu;
- asocierile dintre persoanele fizice romane si persoanele juridice romane, care nu dau nastere
unei persoane juridice pentru veniturile realizate, impozitul calculandu-se si varsandu-se de
catre persoana juridica.

Sunt exceptati de la plata impozitului pe profit:

- trezoreria statului, pentru operatiunile din fondurile publice derulate prin contul general al
trezoreriei;
- institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile
extrabugetare si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii privind finantele publice,
daca legea nu prevede altfel;
- organizatiile de nevazatori si de invalizi, asociatiile persoanelor handicapate si unitatile
economice ale acestora, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 21/1994 pentru persoanele
juridice;
- asociatiile si fundatiile, atunci cand utilizeaza cel putin 80% din veniturile obtinute din orice
surse, in scopul realizarii obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv cheltuielile
pentru investitii si dotari, precum si cheltuielile de functionare;
- cooperativele care functioneaza ca unitati protejate, special organizate potrivit legii;
- unitatile apartinand cultelor religioase;
- institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate pentru veniturile
realizate din activitatea de invatamant, cu conditia utilizarii acestora, pentru baza tehnico-
materiala;
- asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice potrivit Legii nr. 114/1996, pentru
veniturile obtinute din activitati economice si care servesc pentru imbunatatirea confortului si
a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune.

2.4 Determinarea profitului impozabil

Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotelor de impozit asupra profitului

impozabil.
In Romania, cota de impozit pe profit este de 38%, cu urmatoarele exceptii:
- pentru Banca Nationala a Romaniei, cota de impozit este de 80%;
- contribuabilii avizati si atestati de Ministerul Finantelor, care obtin venituri si in domeniul
jocurilor de noroc sau din activitatea barurilor si cluburilor de noapte, platesc o cota
aditionala de impozit de 22%, asupra partii din profitul impozabil care corespunde ponderii
veniturilor din aceste activitati;
- cota de impozit pentru contribuabilii care realizeaza anual cel putin 80% din venituri din
agricultura, este de 25%.
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile din livrarea bunurilor mobile,
a celor imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate si lucrari
executate, inclusiv veniturile obtinute din livrarile de bunuri mobile si imobile vandute in rate
sau in leasing, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, la care se
adauga cheltuielile nedeductibile.

Sunt considerate cheltuieli deductibile:

- contributiile pentru constituirea de fonduri cu destinatie speciala, reglementate de legislatia
in vigoare;
- cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor mobile livrate si a bunurilor imobile
vandute in baza unui contract de vanzare cu plata in rate sau in leasing;
- cheltuielile, rezultate din anularea datoriilor ca urmare a transferului de actiuni sau de parti
sociale de la FPS, conform conventiei;
- alte cheltuieli numai daca sunt aferente realizarii veniturilor. Daca o cheltuiala este aferenta
mai multor activitati, ea se repartizeaza pe activitatile respective.

Cheltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt:

- impozitul pe profit datorat;
- amenzile si penalitatile datorate catre autoritati;
- cheltuieli pentru protocol, reclama si publicitate, sponsorizare peste limitele legale;
- sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si provizioanelor, peste limita
legala;
- sumele care depasesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legilor
bugetare;
- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate
si neimputabile, TVA aferent acestora, TVA colectat aferent bunurilor si serviciilor folosite
in scop personal sau predate cu titlu gratuit, TVA aferent bunurilor acordate salariatilor sub
forma avantajelor in natura, precum si TVA nedeductibil aferent cheltuielilor de protocol ce
depasesc cota prevazuta de legislatia in vigoare;
- cheltuielile de delegare, de detasare si de deplasare in interesul serviciului care depasesc
plafoanele prevazute pentru salariatii institutiilor publice si a regiilor autonome cu specific
deosebit;
cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale si circulante;
- discounturile, remizele sau alte reduceri de pret acordate clientilor, in cazul in care acestea
nu sunt evidentiate distinct in documentele de vanzare;
cheltuielile cu perisabilitatile peste limitele legale;
orice alte cheltuieli care nu sunt aferente realizarii veniturilor.

2.5 Determinarea veniturilor persoanelor nerezidente

Persoanele juridice straine, care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in

Romania, datoreaza impozit pentru profitul aferent activitatilor respective.
La cota de impozit de 38%, se adauga o cota aditionala de 6,2%.

Se considera venit aferent unei activitati desfasurate in Romania, daca este :

atribuibil unui sediu permanent din Romania al unei persoane juridice nerezidente;
platit persoanelor juridice sau fizice nerezidente pentru serviciile prestate in Romania;
- obtinut din sau in legatura cu proprietatile imobiliare in Romania ( inchiriere sau instrainare
);
- obtinut din instrainarea de catre un rezident roman, persoana juridica, a unei proprietati
situate in strainatate, alta decat activele aferente desfasurarii unei activitati in afara teritoriului
Romaniei.

Prin sediu permanent se intelege locul prin intermediul caruia o activitate este condusa
direct sau prin intermediul unui agent dependent si include : un birou, o sucursala, o agentie,
o fabrica, un magazin, o mina, un loc de extractie al gazului si petrolului, un santier de
constructii, etc.
Un sediu permanent nu include : folosirea de spatii de depozitare sau distribuire de marfuri,
mentinerea unor stocuri de marfuri si bunuri apartinand unei activitati doar pentru stocarea,
distribuirea acestora, etc.
Pentru reflectarea reala a profitului impozabil ala sediului permanent se scad numai
cheltuielile aferente realizarii veniturilor acestuia.
Cheltuielile de conducere si cheltuielile de administrare care depasesc 3% din veniturile
totale realizate in Romania sunt cheltuieli nedeductibile fiscal.

2.6 Noutăți în evidența contabilă a impozitului pe profit

Conţinutul economic, funcţia contabilă şi corespondenţele conturilor din planul de

conturi general aprobat prin OMFP Nr. 3055/2009
În planul de conturi aprobat prin OMFP 3055/2009, impozitul pe profit se situează pe poziţia
4411”Impozitul pe profit” şi face parte din clasa 4 „Conturi cu terţii”. Contabilitatea terţilor
asigură evidenţa datoriilor şi a creanţelor unităţii patrimoniale în relaţiile acesteia cu
furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, unităţile afiliate din cadrul
grupului, asociaţi, acţionari, diverşi debitori şi alte persoane fizice sau juridice.
Contul 441 ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul pe
profit. Este cont bifuncţional. Soldul creditor reprezintă sumele datorate de unitate, iar soldul
debitor, sumele vărsate în plus.

La acest cont se asociază, când se crediteazâ, contul corespondent debitor 691”Cheltuieli cu

impozitul pe profit” şi 698”Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în
elementele de mai sus” (adică nespecificată expres) care se tratează în ordinea cronologică a
conturilor la clasa 6 din Planul de Conturi General1.

În Planul General de Conturi, aprobat prin OMFP 3055/2009, contul 441”Impozitul pe

profit” se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:
Contul 4411”Impozitul pe profit curent”
Contul 4412 „Impozitul pe profit amânat ”
Contul 4411 „impozitul pe profit curent” ţine evidenţa impozitului pe profit calculat conform
cu legislaţia fiscală privind impozitul pe profit. Este cont de Pasiv. Soldul creditor reprezintă
sumele datorate, bugetul pentru impozite pe profit. I se asociază la creditare, contul
9611”Cheltuieli cu impozitul pe profit”

Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei
criterii (denumite în continuare criterii de mărime):
- total active: 3.650.000 euro,
- cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro,
- număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50 întocmesc situaţii financiare
anuale care cuprind:
- bilanţ,
- cont de profit şi pierdere,
- situaţia modificărilor capitalului propriu,
- situaţia fluxurilor de numerar,
- notele explicative la situaţiile financiare anuale.

Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de
mărime prevăzute mai sus, întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind:
- bilanţ prescurtat,
- cont de profit şi pierdere,
- note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.
Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor
de numerar. Situaţiile financiare anuale, respectiv situaţiile financiare anuale simplificate
constituie un tot unitar.
Potrivit legii contabilităţii, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă
de asumare a răspunderii conducerii entităţii pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale
potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice
Europene.

1
OMFP 3055/2009 Reglementări contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene
privind impozitul pe profit
2.7 Calculul impozitului pe profit

Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea că nu în toate cazurile

principiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente în totalitate cu principiile
impunerii fiscale. De aceea, trebuie făcut disctincţie între rezultatul contabil şi rezultatul
fiscal.
Rezultatul contabil reprezintă suma globală a profitului sau pierderii exerciţiului financiar
ce figurează în contul 121 ”Profit şi pierdere” înainte de impozitare.
Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a exerciţiului, stabilit
potrivit regulilor fiscale şi în funcţie de care se calculează volumul impozitelor exigibile (sau
rambursabile)2.

În sistemul de contabilitate din România, potrivit legislaţiei şi reglementărilor fiscale se

utilizează numai metoda impozitelor curente. În aceste condiţii masa profitului impozabil se
determină pe baza relaţiei:
Dacă se face recurs din orice la Legea impozitului pe profit, profitul impozabil se

Profitului = Veniturile - Cheltuieli corespondente + Reintegrările – Deducerile

impozabil realizate veniturilor realizate fiscale fiscale
calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate pentru
realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adună
cheltuielile nedeductibile. Cota generală de impozitare este 25 % cu excepţiile prezentate prin
lege. Exemplu, contribuabilii care obţin venituri din activităţile desfăşurate pe bază de licenţă
în zona liberă plătesc o cotă de impozit pe profit de 5% pentru profitul impozabil care
corespunde acestor venituri, până la 31 decembrie 2004.

Potrivit normelor fiscale, cheluielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente realizării
veniturilor şi cele considerate deductibile conform prevederilor legale în vigoare.
Cheltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt:
a) Impozitul pe profit datorat şi impozitul pe venitul realizat din străinătate;
b) Amenzile şi penalităţile datorate către autorităţile române sau străine;
c) Cheltuielile pentru protocol, reclamă şi publicitate care depăşesc limitele prevăzute de
legea bugetară anuală;
d) Sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi provizioanelor peste
limitele legale. În cazul rezervelor legale în limita a 5% din profitul contabil anual
până ce acesta va atinge 20% din capitalul social;
e) Cheltuielile de sponsorizare care depăşesc limitele cotei prevăzute în Legea nr.
571/2003;
f) Sumele care depăşesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform Legii
571/2003;
g) Alte cheltuieli stabilite prin Legea 571/2003.

O structură componentă a calculării masei profitului impozabil este cea destinată

deducerilor fiscale, cum sunt: dividendele primite de la altă persoană juridică română, sumele
utilizate pentru contituirea sau majorarea fondului de rezervă în limita a 5% din profitul
contabil anual, până când acesta va atinge 20% din capitalul social, veniturile din anularea

2
Mihai Ristea, Corina G. Dumitru, Contabilitate financiară, Editura Mărgăritar, Bucureşti, 2003
cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea
provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere.
Profitul impozabil stabilit potrivit prevederilor prezentate mai înainte se calculează şi se
evidenţiază trimestrial, cumulat de la începutul anului.

Impozitul datorat pentru trimestrul în curs, se determină pe baza relaţiei:

Impozitul datorat = Impozitul pe profit calculat asupra - Impozitul aferent profitului
pe trimestrul în curs profitului impozabil cumulat de la impozabil cumulate până la
începutul
Exemplu: Dacă profitul impozabil anului de la sfârşitul lunii iuniesfârşitul
cumulat trimestrului
este de 3000 lei,
impozitul
precedentaferent este de 3000 lei * 16%= 480 lei. Impozitul pe profit datorat până la 31
martie este de 150.000 lei. Impozitul datorat pe trimestrul IV este de 480 lei – 150 lei = 330
lei.
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a
primei luni din trimestrul următor.

Calculul impozitului pe profit se face pe baza Declaraţiei privind impozitul pe profit,

depusă la organele fiscale până la data menţionată mai înainte, acesta fiind şi termenul de
plată a impozitului.
Calculul impozitului pe profit se face pe baza Declaraţiei privind impozitul pe profit, depusă
la organele fiscale până la data menţionată mai înainte, acesta fiind şi termenul de plată a
impozitului.
Modelul simplificat de calcul a rezultatului fiscal, implicit impozitarea profitului ce
stă la baza declaraţiei de impunere se prezintă astfel3 :
Venituri din exploatare, financiare şi extraordinare
- Cheltuieli aferente veniturilor din exploatare (inclusiv cheltuielile privind impozitul
pe profit), financiare şi extraordinare
= Total profit (pierdere contabilă)
- Deduceri fiscale
 Amortizarea deductibilă fiscal
 Cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar deductibile fiscal, care
sunt reportate din perioada precedentă
- Sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezervă în limita a 5%
din profitul contabil anual până ce acesta va atinge 20% din capital
 Alte sume deductibile în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare
- Alte venituri neimpozabile
+ Cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal:
 Cheltuieli cu impozitul pe profit, inclusiv pe venitul realizat în străinătate
 Amenzile, dobânzile şi penalităţile datorate către autorităţile române sau străine,
altele decât cele prevăzute în contractele comerciale încheiate între persoane
rezidente
 Cheltuieli pentru protocol şi sponsorizare care depăşesc limitele prevăzute de lege
 Sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor, a rezervelor
peste limitele prevăzute de lege
 Cheltuielil cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar nedeductibile fiscal care sunt
reportate pentru perioada următoare

3
Ghid pentru inţelegerea şi aplicarea IAS 12 : Impozitul pe profit , A.Morariu, I. Jianu, Ed. CECCAR 2004
  Cheltuieli cu dobânzile nedeductibile fiscal, care nu sunt reportate pentru perioada
următoare
 Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile
 Pierderile din surse externe, calculate pe fiecare sursă de venit
 Alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal
= Profitul impozabil (pierderi) înainte de reportarea pierderii
-Pierderea fiscală de recuperat din anii precedenţi
= Profitul impozabil (pierderi)
 Impozitul pe profit= Profitul impozabil * 16% ( la contribuabilii ale căror
venituri
se impun cu cota normală); 5% pe venit în cazul contribuabililor de tipul băncilor, cluburi de
noapte, discoteci, cazinouri şi cluburi sportive)
- Creditul fiscal din care:
 Creditul fiscal extern
 Impozitul pe profit scutit
 Reduceri de impozit pe profit calculate potrivit legislaţiei în vigoare
= Impozitul pe profit datorat (a)
- Impozitul pe profit pe anul curent, plătit cumulat de la începutul anului (b)
= Impozitul pe profit de plată (a-b) sau impozitul pe profit de recuperat (b-a)
Înregistrările care se fac în acest sens sunt:
691 = 441
Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit/venit
şi:
441 = 512
Impozitul pe profit/venit Conturi curente la bănci
Operaţiunile de compensare sau de restituire pentru contribuabilii mici se efectuează
trimestru de trimestru, cumulat de la începutul anului.
 3.Studiu de caz

Societatea S.C SYSCAM S.A prezintă la 31.12.17 următoarele informaţii referitoare la

cheltuielile şi veniturile anului curent:
Solduri finale
Element
D C
0 1 2
TOTAL CHELTUIELI din care: 3.383.100
601 Cheltuieli cu materiile prime 700.000 -
602 Cheltuieli cu materialele consumabile 300.000 -
605 Cheltuieli privind energia şi apa 75.000 -
607 Cheltuieli privind mărfurile 400.000 -
613.1 Cheltuieli cu primele de asigurare – asigurare clădire 15.000 -
firmă
613.2 Cheltuieli cu primele de asigurare – asigurare viaţă 45.000 -
asociat
623.1 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate – 105.000 -
publicitate contract
623.2 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate - protocol 40.000 -
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane 87.000 -
625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări 35.000 -
100 zile diurnă* 35RON/zi
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 14.000 -
635.1 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte 11.900 -
asimilate – nedeductibile
635.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte 40.000 -
asimilate - deductibile
641 Cheltuieli cu remuneraţiile personalului 155.000 -
645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 54.200 -
6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi – plătite organelor de 23.000 -
control
6588 Alte cheltuieli de exploatare – fără documente 18.000 -
justificative
663 Pierderi din creanţe legate de participaţii 180.000 -
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 18.000 -
666 Cheltuieli privind dobânzile 600.000 -
6811.1 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 70.000 -
imobilizărilor – clădire firmă -
6811.2 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 60.000 -
imobilizărilor – maşina administrator neinclusă pe
statul de salarii
6812.1 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru 45.000 -
riscuri şi cheltuieli-garanţii comerciale
6812.2 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru 18.000 -
riscuri şi cheltuieli – altele nedeductibile
6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru 180.000 -
deprecierea imobilizărilor
6814 40.000 -
 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru
6863 deprecierea activelor circulante 18.000 -
Cheltuieli financiare privind provizioane pentru
6868 deprecierea imobilizărilor financiare 21.000 -
Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
691 rambursare a obligaţiunilor 15.000 -
Cheltuieli cu impozitul pe profit
4.806.000
701.1 TOTAL VENITURI din care: - 1.450.000
701.2 Venituri din vânzarea produselor finite - export încasat - 850.000
704 Venituri din vânzarea produselor finite – intern - 300.000
Venituri din lucrări executate şi servicii prestate –
707 export încasat - 600.000
708 Venituri din vânzarea mărfurilor - 150.000
7581 Venituri din activităţi diverse - 45.000
Venituri din despăgubiri, amenzi, penalităţi -
761 comerciale - 1.200.000
763 Venituri din imobilizări financiare - 70.000
766 Venituri din creanţe imobilizate - 40.000
768 Venituri din dobânzi - 15.000
7812 Alte venituri financiare - 27.000
Venituri din provizioane – altele
7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor - 34.000
circulante
7863 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor - 25.000
financiare
Se mai cunosc următoarele informaţii :
Capital social = 480.000 lei ;
Capital împrumutat = 1.000.000 lei ;
Capital propriu = 850.000 lei ;
Rezervă legală înregistrată = 10.000 lei.

Înainte de a stabili rezultatul contabil trebuie închise toate cheltuielile şi veniturile după cum
urmează :
1) Inchiderea cheltuielilor din exploatare:
121.01 % 2.546.100
601 700.000
602 300.000
605 75.000
607 400.000
613 60.000
623 145.000
624 87.000
625 35.000
626 14.000
635 51.900
641 155.000
645 54.200
6581 23.000
6588 18.000
 6811 130.000
6812 63.000
6813 180.000
6814 40.000
691 15.000

2) Inchiderea veniturilor din exploatare.

% 121.01 3.456.000
701 Profit şi pierdere - exploatare 2.300.000
704 300.000
707 600.000
708 150.000
7581 45.000
7812 27.000
7814 34.000

3) Închiderea cheltuielilor financiare

121.02 % 837.000
Profit şi pierdere -financiare 663 180.000
665 18.000
666 600.000
6863 18.000
6868 21.000

4) Închiderea veniturilor financiare

% 121.02 1.350.000
761 Profit şi pierdere - financiare 1.200.000
763 70.000
766 40.000
768 15.000
7863 25.000

5) Rezultatul contabil = TOTAL VENITURI – TOTAL CHELTUIELI

Rezultatul contabil = (3.456.000 – 2.546.100) + (1.350.000 – 837.000) = 909.900 + 513.000
= 1.422.900 lei
Rezultatul fiscal = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile
= 1.422.900 – 1.286.000 + 492.312 = 629.212 lei

6) Venituri neimpozabile = 1.200.000 + 86.000 = 1.286.000 lei

Venituri din dividende – sunt neimpozabile deoarece sunt primite de la o persoană juridică
română. (ct 761) = 1.200.000 lei
Venituri din provizioane – sunt neimpozabile, conform prevederilor legale deoarece
reprezintă venituri relizate din provizioane pentru care nu s-a acordat drept de deducere în
anul anterior.(ct. 7812 +ct. 7814 + ct. 7863 ) = 27.000 + 34.000 + 25.000 = 86.000 lei.

7) Cheltuieli nedeductibile = 45.000 + 31.042 + 32.370 + 11.900 + 23.000 + 18.000 +

60.000 + 256.000 +15.000 = 492.312 lei
- Cheltuieli cu asigurările ce nu vizează bunurile societăţii – Toate sumele plătite în
favoarea acţionarilor respectiv asociaţi. (ct. 613.2) = 45.000 lei

- Cheltuieli de protocol peste limita legală de 2%.

Baza de calcul: Total venituri – Total cheltuieli +Chelt cu impozitul pe profit + Chelt de
protocol -Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile = 1.422.900 +
15.000 + 40.000 – (1.200.000 + 86.000) + (256.000 + 18.000 + 180.000 + 40.000 + 18.000) =
447.900 lei

Cheltuieli cu protocolul deductibile = 447.900 * 2% = 8.958 lei

Cheltuieli cu protocolul nedeductibile 40.000 – 8.985 = 31.042 lei.

- Cheltuieli cu diurna – deductibil de 2,5 ori diurna instituţiilor publice (presupunem că

pentru instituţiile publice cheltuiala deductibilă este de 10,52/zi)
Cheltuieli cu diurna deductibile: 100 zile * 26,3= 2.630 lei
Cheltuieli cu diurna nedeductibile 35.000– 2.630= 32.370 lei.

- Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate nedeductibile

(ct. 635.1) = 11.900 lei

- Cheltuieli cu amenzile şi penalităţile (ct. 6581) = 23.000 lei.

- Cheltuielile fără documente justificative (ct. 6588) = 18.000 lei.

- Cheltuielile cu amortizarea -maşina administratorului
(ct. 6811.2) = 60.000 lei.
- Cheltuieli cu dobânzile
Gradul de îndatorare = Capital împrumutat/ Capital proprii
= 1.000.000 /850.000 = 1,176
În această situaţie cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile integral.

- Cheltuieli cu provizioanele (ct. 6812.2 +ct.6813 + ct. 6814 + ct. 6863)

= 18.000 + 180.000 + 40.000 + 18.000 = 256.000 lei
- Cheltuiala cu impozitul pe profit (ct. 691) = 15.000 lei

8) Rezultatul impozabil = Rezultatul fiscal – Rezerva legală –Pierderea de repartizat

= 730.612 – 10.395 = 696.547 lei
- Rezervă legală 5% * (Total venituri – Total cheltuieli + Cheltuiala cu impozitul pe
profit – Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente cheltuielilor neimpozabile), maxim
20% din capitalul social.
Baza rezervă legală: 1.422.900 + 15.000 – 1.286.000 + 256.000 = 407.900 lei.
Rezervă legală= 5%*407.900 = 20.395 lei
Rezervă legală constituită 10.000 lei
Rezervă legală de constituit = 20.395 – 10.000 = 10.395 lei.

9) Impozit pe profit datorat = Rezultat impozabil * 16%=

= 629.212 * 16% = 100.673,92 lei

10) Înregistrarea impozitului pe profit de plătit la bugetul de stat:

 6911 = 4411 85.673,92 (100.673,92 -
15.000)
Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozit pe profit curent

11) Înregistrarea repartizării rezervei

129 = 1061 10.395 lei
 BIBLIOGRAFIE

1. Ghid pentru inţelegerea şi aplicarea IAS 12 : Impozitul pe profit , A.Morariu, I. Jianu,

Ed. CECCAR 2004
2. Mihai Ristea, Corina G. Dumitru, Contabilitate financiară, Editura Mărgăritar,
Bucureşti, 2003
3. OMFP 3055/2009 Reglementări contabile armonizate cu Directiva a IV-a a
Comunităţii Economice Europene privind impozitul pe profit
4. Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/ 2004 privind Codul Fiscal cu normele
metodologice de aplicare, 23.02.2011
5. www.codfiscal.net
6. www.contabilul.ro
7. www.fiscalitate.ro
8. www.mfinante.ro
9. www.anaf.ro
10. www.bnr.ro
11. www.insse.ro