19.

Episodul maniacal – are urmatoarele caracteristici :

A. perioadă de dispoziţie anormală şi persistent elevată, expansivă sau de dispoziţie iritabilă cu
durata de cel puţin 1 săptămână (sau mai puţin dacă este internat).
B. în această perioadă, cel puţin 3 (4 în cazul în care dispoziţia este doar iritabilă) simptome:
 a crescut respectul de sine sau grandoare
 nevoie scăzută pentru somn (a se diferenţia de insomnie)
 logoree
 fugă de idei
 distractibilitate
 creşterea activităţii nedirecţionate spre un scop, agitaţie psihomoto-rie
 activitate nechibzuită (sexuală, cheltuieli, consum de substanţe, ex-cesul de viteză la
volan, vorbire necorespunzătoare), cu potenţial ridicat de consecinţe neplăcute.
C. simptomele nu îndeplinesc criteriile pentru un episod mixt (episode mixt = sunt îndeplinite
criteriile pentru episodul maniacal şi depresiv sever aproape în fiecare zi până la o săptămână)
D. perturbarea de dispozitie este suficient de severă pentru a provoca simptome psihotice,
insuficienţă marcată în funcţionarea socială/la locul de muncă sau necesită spitalizare
E. simptome nu sunt induse de substanţe sau din cauza unei boli somatice generală
Formulă diagnostică pentru manie:
 Grandiozitate
 Creşterea activitatăţii/agitaţie psihomotorie
 Scăderea capacităţii de judecată (sex, droguri, bani)
 Distractibilitatea
 Dispozitie iritabilă
 Nevoia de somn scăzută
 Expansiv sau euforic
 Fuga de idei
 Logoree.
20. Episodul depresiv sever – are urmatoarele caracteristici :
A. cel puţin 5 din următoarele simptome prezente timp de 2 săptămâni, dintre care unul trebuie
să fie dispozitie depresivă sau pierderea interesului şi a plăcerii
 dispoziţie – deprimată
 somn - crescut sau scăzut (în cazul în care a scăzut, de multe ori se trezeşte devreme)
 interes - scăzut
 vinovăţie/inutilitate
 energie - scăzută sau oboseală
 puterea de concentrare, de luare a deciziilor, de gândire - scăzute
 pofta de mâncare şi/sau greutate în creştere sau scădere
 activitatea psihomotorie - a crescut sau a scăzut
 ideaţie suicidară
B. simptomele nu îndeplinesc criteriile pentru episodul mixt
C. simptomele determină o reducere semnificativă a funcţionării sociale sau profesionale
D. excluse dacă sunt produse de consumul de substanţe sau din cauza unei boli somatice generală
E. simptomele nu sunt mai bine reprezentate de doliu (o constelaţie de simptome depresive care
întrunesc criteriile pentru un episod depre-siv sever care apare în termen de 2 luni de la moartea
unei rude apropiate).
• Criterii de diagnostic pentru episodul depresiv major
1. indispoziţie depresivă (la copii şi adolescenţi, ea poate fi iritabilă) cea mai mare parte a zilei
aproape în fiecare zi, relevată, fie de relatarea subiectivă, fie de observarea altora;
2. diminuarea evidentă a interesului sau plăcerii pentru toate, sau aproape toate activităţile, în cea
mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi (exprimată subiectiv sau observarea apatiei de către
alţii, în majoritatea timpului);
3. pierderea sau creşterea ponderală în absenţa unei diete (de exemplu, peste 5% din greutate
într-o lună), ori scăderea sau creşterea apetitului, aproape în fiecare zi, la copii se consideră
incapacitatea de a câştiga în greutate plusul expectat;
4. insomnie sau hipersomnie, aproape în fiecare zi;
5. agitaţie sau lentoare psiho-motorie, aproape zilnic, observată de alţii şi nu simplul sentiment
subiectiv de nelinişte sau lentoare;
6. oboseală sau pierderea energiei, aproape zilnic;
7. sentimente de devalorizare sau de culpă excesivă sau inadecvată (ce poate fi delirantă) aproape
zilnic (nu numai autoreproşul sau culpa de a fi bolnav);
8. diminuarea capacităţii de a gândi, de a se concentra şi indecizia aproape în fiecare zi
(exprimată subiectiv sau observată de alţii);
9. idei recurente de moarte (nu frica de a muri), idei sau preocupări suicidare recurente fără un
plan anume, sau o tentativă de suicid ori un plan anume pentru realizarea suicidului.
 Simptomele nu îndeplinesc criteriile pentru episodul mixt
 Simptomele produc tulburări semnificative clinice, sociale, ocupaţionale
 Nu sunt efectele directe psihologice ale substanţelor (drog, abuz de
medicamente) sau condiţii medicale generale (ex. hipotiroidism)
 Nu se datorează unor pierderi mari (pierderea unei persoane iubite)
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
 Tristeţea normală
 Doliul
 Anxietatea şi panica
 Schizofrenia
 Tulb somatoformă
 Tulb legate de stress
 Boli neurologice – epilepsie, AVC, Parkinson, scleroza multiplă
 Boli cardiovasculare
 Cancer
  Boli endocrine
 Admin. De : Rezerpina, Alfa-metildopa, Sevraj amfetamine, Betablocante,
Fenobarbital, Contraceptive orale, Steroizi, Tamoxifen, Cimetidină,
Acetazolamidă,
Obstacole în recunoaşterea depresiei
• depresie mascată
• comorbiditatea cu alte boli
• vârstnici
• „alianţă” între pacient şi medic împotriva depresiei (tacit collusion)
Tratamentul depresiei - ANTIDEPRESIVE
Remisiunea este scopul tratamentului
Riscurile în cazul în care nu se obţine remisiunea
• Risc crescut de recădere sau recurenţă
• Episoate mai frecvente şi de mai lungă durată
• Scurtarea perioadelor dintre episoade
• Afectare continuă socio-profesională
Antidepresive triciclice

 efecte anticolinergice - uscăciunea gurii, constipaţie, retenţie urinară, tulburări de vedere,

palpitaţii şi tahicardie; precauţie la pacienţi cu glaucom, retenţie urinară, stenoză pilorică
sau hipertrofie de prostată
 toxicitatea cardiacă severă, cu tulburări de conducere sau aritmii
 modificări în greutate
 hipotensiune arterială
 efect iritativ gastric
 reacţii alergice cutanate
 modificări ale libido-ului, impotenţă, ginecomastie şi galactoree
 Contraindicaţiile triciclicelor sunt: infarct miocardic acut, tulburări de ritm şi conducere,
insuficienţă coronariană, hepatopatie severă, manie, graviditate, alăptare
 Antidepresivele triciclice sunt letale în supradozare

21. Tulburarea bipolara – tablou clinic, evolutie

Tulburarea afectivă bipolară cuprinde în realitate un grup heterogen de tulburări

caracterizate prin modificări ciclice ale dispoziţiei, cogniţiei şi comportamentului.
Depresia majoră, criterii diagnostic:
 dispoziţie depresivă sau pierderea interesului şi a plăcerii
 cel puţin 2 săptămâni
 cel puţin 5 simptome depresive
 afectare subiectivă şi funcţională
 nu este cauzat de consum de substanţe sau o afecţiune somatică
Mania, criterii diagnostice:
• dispoziţie euforică, expansivă sau iritabilă
• cel puţin 7 zile
• cel puţin 3 simptome maniacale
• episodul se asociază cu oricare dintre următoarele:
– afectare funcţională marcată
– spitalizare
– simptome psihotice
• nu este cauzat de consumul de substanţe sau o boală somatică
Tablou clinic, simptome depresive :
• dispoziţie depresivă
• pierderea interesului şi a plăcerii
• scădere / creştere ponderală semnificativă
• insomnie / hipersomnie
• agitaţie / inhibiţie psihomotorie
• oboseală / pierderea energiei
 • sentimente de inutilitate sau vinovăţie excesivă
• dificultăţi de concentrare
• idei suicidare
Semne vegetative în depresie
• pierderea libidoului
• tulburări menstruale
• treziri matinale
• variaţia diurnă a dispoziţiei (dimineaţa)
• constipaţie
• uscăciunea gurii
• cefalee
Aspecte clinice particulare
Trăsături melancolice
• dispoziţia = “durere morală”
• depresia este mai intensă dimineaţa
• treziri matinale
• inhibiţie până la stupor sau agitaţie
• pierdere în greutate semnificativă
• culpabilizare excesivă sau inadecvată
• cronicizarea (min. 2 ani)
• formele rezistente
• pattern sezonier
• debut post-partum
• pseudodemenţa
• dubla depresie
Evoluţie şi prognostic – Depresia
• 15% dintre depresivi se sinucid
• recurenţa depresiei - 75%
• depresia durează aprox. 10 luni
• 50% remisiune, 30% remisiune parţială, 20% cronicizare
Evoluţie şi prognostic – Mania
• recurenţa maniei - 45%
• mania durează 3 – 6 luni
• 15% remisiune, 50 – 60% remisiune parţială, 25 – 30% cronicizare
22. Fobia sociala si alte fobii

TULBURAREA DE ANXIETATE GENERALIZATĂ

(include tulburarea anxioasă dezvoltată din copilărie)

Epidemiologie

 cel mai frecvent prezentă la adultul tânăt

 bărbaţi:femei = 1:2; în cazul în care iau în considerare numai cazurile care primesc
tratament de menţinere, raportul este de 1:1

Diagnostic

 Anxietate excesivă şi îngrijorare timp de cel puţin 6 luni (cronică), pentru o serie de
evenimente şi activităţi (ex. bani, siguranţa locului de muncă, căsătorie, sănătate)
 Dificultăţi în controlul îngrijorărilor
 Trei sau mai multe din următoarele 6 simptome (doar una pentru copii)
o senzaţie de nelinişte sau agitaţie
o uşoară oboseală
o dificultăţi de concentrare sau senzaţia că mintea merge în gol
o iritabilitate
o tensiunii musculare
o tulburări de somn
 Insuficienţă semnificativă de funcţionare în domeniile social, la locul de muncă sau altele
 Nu este din cauza unei boli medicale generale sau cauzată de utilizarea drogurilor

Tratament

 Psihoterapie, relaxare şi terapie cognitiv comportamentală

 Evitarea cafeinei şi alcoolului, igiena somnului
 Farmacoterapie
 benzodiazepine (alprazolam)
 buspironă
 altele: SSRI, beta-blocante
 combinaţii între medicamentele de mai sus

Prognostic

 Adulţii anxioşi cronici devin mai puţin anxioşi cu vârsta

 Depinde de funcţionarea pre-morbidă a personalităţii, stabilitatea re-laţiilor de muncă şi
severitatea stresului de mediu
TULBURĂRI FOBICE

 Fobia specifică

- frică marcată şi persistentă determinată de prezenţa sau anticiparea unui lucru, fenomen sau
situaţie specifică (stimul fobogen)

- tipuri: animale, mediu natural (înălţimi, furtuni), sânge/injecţie, prejudi-ciu, situaţională (avion,
spaţii închise), altele (zgomot puternic, clovni)

 Fobia socială

- frică marcată şi persistentă de situaţii sociale sau de performanţă când persoana este expusă
unor necunoscuţi, unui auditoriu larg sau la posibila examinare de către alţii; temerile personale
îl vor determina să acţioneze într-un fel (sau prezintă simptome anxietate), care poate fi umili-
tor/jenant (ex. vorbitul in public, servirea mesei într-un restaurant)
- expunerea la stimuli provoacă aproape invariabil ca răspuns o anxietate imediată
- poate lua forma unui atac de panică
- persoana recunoaşte teama ca fiind excesivă sau nepotrivită
- situaţii sunt evitate sau îndurate cu anxietate/suferinţă
- interferenţa semnificativă cu rutina de zi cu zi, funcţionarea la locul de muncă/socială sau există
o marcată suferinţă
- în cazul în care pacientul are vârsta sub 18 ani, durata este de cel puţin 6 luni

Complicaţii: abuzul de substanţe (consumă alcool în scop anxiolitic), depre-sie

Tratament
• fobia specifică
o terapia de expunere/desensibilizare
o beta-blocante
• fobia socială

o psihoterapie comportamentală şi cognitivă

o farmacoterapie - beta-blocante (propanolol), IMAO (phenelzine), alprazolam,
clonazepam, SSRI (sertralina, paroxetina)
o formarea de abilităţi sociale
• altele - psihoterapia orientată pe insight, hipnoza, terapia suportivă, terapie familială

Prognostic: cronică
23. Reactia acuta la stress (Sinonime : reactive de criza, reactive la stress, soc psihic,
reactive de lupta )
• Tulburare tranzitorie – 2-3 zile (de obicei ore)
• Fără altă patologie psihiatrică aparentă
• > 1 lună
• Iniţial, uluire, perplexitate, îngustarea conştiinţei şi atenţiei, dezorientare
• Panică (tahicardie, transpiraţii etc.)
• Amnezie parţială sau completă
Dacă simptomele > 1 lună, se reconsideră dg.

24. Tulburarea de stress posttraumatic

• Reacţie întârziată (amânată) la un stres
• Eveniment catastrofic, extrem de ameninţător (ptr. oricine)
• Trăsături tipice:
– Retrăirea repetitivă a evenimentului ("flashbacks")
– coşmaruri
– Detaşarea de alte persoane
– Anhedonia
– Evitarea activităţilor sau a situaţiilor care au legătură cu trauma
– Hipervigilenţă
• +/-
– Insomnie
– Anxietate/depresie
– Ideaţie suicidară
• Durează săptămâni/luni
• Reversibilă de obicei

25. Sindromul de sevraj etanolic - In termen de 12 la 48 de ore de la consumul excesiv şi

prelungit de alcool :
Semne şi simptome de sevraj la alcool
Simptome vegetative
• tahicardie
• hipertensiune
• diaforeză
• tremor
• febră
• afectare respiratorie
Tulburări de somn
• latenţa somnului, insomnie
• creşterea perioadei REM
• scăderea somnului profund
Gastrointestinale
• anorexie
• greaţă
• vărsătură
Neurologice
• epilepsie generalizată
• nelinişte
 Psihice
• agitaţie
• anxietate
• iritabilitate
• distractibilitate
• concentrare slabă
• afectarea memoriei
• afectarea judecăţii
• halucinaţii

26. Tulburarea de somatizare si hipocondriaca

Tulburarea de somatizare, caracteristici :

• Simptome fizice, schimbătoare, recurente

• Durată de peste 2 ani
• Numeroase solicitări la medicul de familie sau specialist
• Orice organ sau sistem
• Cronică şi fluctuantă

Tulburarea hipocondriaca (Dismorfofia /Nevroza hipocondriacă / Hipocondria / Nozofobia):

• Preocupare persistentă – o boală gravă, progresivă

• Acuze somatice persistente
• Preocupare faţă de aspectul fizic
• Senzaţiile normale sunt interpretate
• Depresie şi anxietate

27. Tulburarea de conversie (nevroza isterica) – forme clinice

NEVROZA ISTERICĂ

Caracteristici Generale

 numită în trecut isterie

 caracterizată prin tulburări psihice, motorii şi senzitive
 sugestibilitate şi autosugestibilitate
 teatralism, tendinţa de a dramatiza

Simptomele pot fi grupate în două categorii: conversive şi disociative

Tulburarea de conversie

 unul sau mai multe simptome sau deficite care afectează funcţiona-rea motorie voluntară
sau funcţionarea senzorială, care sugerează o boală medicală generală sau neurologică
(ex. tulburări de coordona-re, paralizii locale, vedere dublă)
 factorii psihologici sunt consideraţi a fi etiologic legaţi de simptome, iar iniţierea
simptomelor este precedată de conflicte sau de alţi fac-tori de stres
 câştig primar: simptomele somatice reprezintă o rezolvare simbolică a unui conflict
psihologic inconştient; serveşte pentru a reduce anxi-etatea şi conflictul;
 câştig secundar: egocentrism; obţinerea de beneficii externe sau sus-tragerea de la
îndatoriri neplăcute (ex. locul de muncă)
 "La belle indifference" – pacientul are o atitudinea princiară, indife-rentă,
necorespunzătoare faţă de un simptom grav.