Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Fişă de lucru 1-operaţii cu numere naturale
1. Calculaţi:
a. 24⋅712⋅2
b. 34−5⋅4
c. 25⋅25
d. 123⋅8
e. 65⋅65−45⋅45 f. 12⋅123−23−74
g. 122328981117
h. 321 :342: 642: 7
i. 576 :24−24
j. 6754⋅100−6754⋅10
2. Calculaţi:
a. 2 232−23
b. 43 24 −4 2
c. 52 :5
d. 53⋅51 :5 4
e. 232⋅2 23
3. Calculaţi:
a. 123⋅1050 −1230
b. 576:576625: 25
c. 972 :945⋅15−35⋅1211−4−5
d. 237 :236⋅23
6. Aflaţi:
a. numărul cu 9 mai mic decât 100
b. numărul de 9 ori mai mare decât 100.
c. numărul cu 9 mai mare decât 100.
d. numărul de 9 ori mai mic decât 99.
2
9. Calculaţi:
a. [2 ; 6]
b. [12 ; 8]
c. [20 ; 30]
d. [120 ; 25]
10. 4 kg de mere costă 12lei. Aflaţi cât costă 7kg. Dar 10kg?
12. a. Dacă împărţitorul unui număr este 12 iar deîmpărţitul este 48, aflaţi câtul
şi restul.
b. Dacă împărţitorul unui număr este 12, câtul este 3, iar restul este 4 aflaţi
deîmpărţitul.
c.Dacă deîmpărţitul unui număr este 16, câtul este 2 iar restul este 0, aflaţi
împărţitorul.
14.Calculaţi:
a. 2+ [(25⋅3)+ 4 ]
b. 2⋅(60⋅15): 2
c. (60⋅15)−(800 :25)
d. [124−(47+ 33)]
e. (81+ 12)⋅(5⋅2)
f. 27−[(10+ 7)−(15 :3)]+ 28
3
Fişă de lucru 2-operaţii cu numere raţionale
21.Calculaţi:
5 25 9 4
a. −
7 7 7 7
87 67 3
b. − −
11 11 11
12 5
c. ⋅
24 6
45 25
d. ⋅
10 10
12 6
e. :
6 3
22.Calculaţi:
a. [12 ; 4]
b. [2 ; 3 ; 4]
c. [20 ; 10 ; 30]
d. [5 ; 25 ; 10]
23.Calculaţi:
a. 123⋅16
b. 12315−4⋅775⋅10
c. 15176125764−1000
d. 421⋅100 :100
24.Calculaţi:
a. 53−432 4
b. 12011−20110
c. 12 2212 4
d. 710 : 77
4
25. Amplificaţi cu 7 următoarele fracţii:
42 65 15 100
a. b. c. d.
11 75 24 121
5
37.Calculaţi:
1 3
a. +
2 4
5 4
b. −
3 6
7 8 9
c. − +
10 12 20
5 4 2 8
d. ⋅ + :
3 9 3 12
12 3 5 1
e. − ⋅ −
6 4 2 2
5 3 8 3
f. − : + + 23+ 3 2−1 4
4 4 12 4
2 3 2
g. () () ()
1
2
+
2
2
−
1
2
41. Efectuaţi:
a. 32 :16 {76−2⋅[ 204⋅5:5]−3⋅4 }
b. 333−2222222⋅3:110
6
43.Introduceţi întregii în fracţiile:
2 5 9
a. 1 ; 4 ; 2
3 7 12
7 2 5
b. 6 ; 4 ; 8
5 5 20
44.Calculaţi:
1 5
a.
2 2
7 4 12
b.
12 6 24
4
5 14 20 28 3
c. 2 ⋅ 2 ⋅ − :1
20 63 30 25
45. Scrieţi condiţiile de divizibilitate cu :
a. 2 ; 5 ; 10
b. 3 si 9
si dati câte trei exemple pentru fiecare.
47.Scrieţi care dintre următoarele fracţii sunt zecimale şi care sunt ordinare:
4 1 7 3
a. 2,3 ; ; 6,7 ; 8,1 ; ; ;
8 2 9 4
4 9
b. 5,7 ; ; ;
5 10
7
50. Rezolvaţi următoarele ecuaţii:
1 4
a. + x=
2 6
8 8
b. + x=
5 10
1 4
c. ⋅x=
2 8
1 1
d. x: =
2 3
5 8
e. x− =
6 9
52.Simplificaţi fracţiile:
4 16 30
a. ; ; ;
10 160 25
12 40 15
b. ; ;
48 120 75
53.Calculaţi:
4 5 1
a. + :
8 6 2
90 35 5
b. + −
100 75 150
54.Calculaţi:
7 5
a.
2 2
7 4 6
b. −
12 6 12
c.
14
5 2 10 28 3
⋅ 2 ⋅ − :1
10 9 30 25
55.Scrieţi toate pătratele perfecte până la 100.
8
Fişă de lucru 3-operaţii cu fracţii zecimale
59. Calculaţi:
a. 1,2+ 5,6
b. 7,8+ 9,21
c. 123,2+ 0,02
d. 3−2,9
e. 5,67+ 4,33−5
f. 4+ 4,5+ 5,5
61.Calculaţi:
a. 2,2 :2
b. 6,3:0,3
c. 3 :2+ 2
d. 2 :3
e. 1,44 :1,2+ 169 :1,3−1,2
f. 6,25:0,25+ 0,3:3
9
Fişă de lucru 4-operaţii cu numere întregi
68.Calculaţi:
a. 12+ 15−12
b. 12−15
c. 15−12
d. 7−8+ 8
e. −1−2−3−4
f. 7+ 8+ 9+ 10+ 3+ 2+ 1
g. 4−5+ 8−9+ 10−11
h. 6−7+ 8
i. 12−14−16
j. 124−126+ 100−90
k. −2+ 2−5+ 5−7+ 7
l. −4−5−10−6−5
70. Calculaţi:
a. (−12)⋅(−3)
b. 6⋅8
c. (−3)⋅2
d. 12⋅(−10)
e. 5+ 7⋅(−1)
f. 12 :3
g. (−12):(−3)
h. (−12):3
i. 12: (−6)
10
72.Calculaţi respectând ordinea efectuării operaţiilor:
a. 23⋅−3
b. 12−144 :−12
c. 45 :−524 :−42
d. 240−26020⋅−3⋅−13
e. −1⋅−1212⋅−110
73. Calculaţi:
a. −−2−32
b. 4−−52⋅−3
c. 12−3⋅−23
d. 120 :−3−−52⋅−3
74.Calculaţi:
a. 2−510−6
b. −21−−1−6
c. 5−712−4−5
d. ∣−3∣∣7∣−∣−2−36∣
75.Calculaţi:
a. −2011−303525−1610−2−1
b. 100−504−15−36
c. ∣−4−3−1∣∣325−6∣
76.Completaţi propoziţiile:
a) Suma a două numere întregi pozitive este un număr întreg ...........
b)Suma dintre un număr întreg pozitiv şi un număr întreg negativ este
negativă dacă............
77. Calculaţi:
a. 1−37−12
b. −20−−11−5
c. 6−811−3−5
d. ∣−4∣∣6∣−∣−1−37∣
78. Rezolvaţi ecuaţiile:
a. x+ 12=24
b. x−10=20
c. x⋅(−2)=(−12)
d. x :(−3)=(−2)⋅(−4)
11
Fişa de lucru numărul 5- elemente de geometrie
12
87. Care este condiţia de congruenţă a două segmente? Dar a două unghiuri?
88. Scrieţi care sunt liniile importante dintr-un triunghi şi scrieţi definiţia lor.
89. Desenaţi într-un triunghi o mediană, o bisectoare, o înălţime şi o
mediatoare.
90. Scrieţi cazurile de congruenţă ale triunghiurilor oarecare. Ce alte cazuri de
congruenţă cunoaşteţi?
91. Construiţi din carton perechi de triunghiuri pentru fiecare din cazurile
triunghiurilor oarecare.
92. Cum se numeşte intrumentul geometric de măsurare a unghiurilor.
93. Construiţi trei unghiuri şi măsuraţi-le cu ajutorul raportorului.
94. Scrieţi definiţia liniei mijlocii dintr-un triunghi.
95. Dacă într-un triunghi echilateral linia mijlocie este de 5 cm, calculaţi
perimetrul acestuia.
96. Dacă într-un triunghi oarecare ABC ştiţi că AB=4cm, AC= 3cm şi
MN// BC, MN linie mijlocie, MN=2,5 cm, calculaţi perimetrul triunghiului.
97. Într-un triunghi echilateral ABC, AB=4cm, iar M, N şi P mijloacele
laturilor sale. Calculaţi perimetrul triunghiului MNP.
98.Cum se numeşte intrumentul geometric de măsurare a unghiurilor.
99. Construiţi trei unghiuri şi măsuraţi-le cu ajutorul raportorului.
100. Care este principala unitate de măsură pentru:
a. lungime
b. arie
c. volum
d. capacitate
e. masă
13
101. Scrieţi multipli şi submultipli
a. litrului
b. kilogramului
c. metrului
d. metrului pătrat
e. metrului cub.
102. Desenaţi un paraleliped dreptunghic. Notaţi-l şi calculaţi v+f-m, unde v
reprezintă numărul de vârfuri, f numărul de feţe şi m numărul de muchii.
14
INDICAţII
Ex1. -Indicaţii:
Mai întâi efectuăm înmulţirea şi apoi adunarea şi scaderea.
Pentru a efectua înmulţirile, înmulţim fiecare cifră a numărului de jos cu fiecare cifră a
numărului de sus. În cazul în care fiecare număr are mai multe cifre înmulţirea se
desfăşoară pe mai multe linii lăsându-se spaţiu liber sub ultima cifră. În final aduăm
rezultatele înmulţirii.
Exemplu:
123
7
86 1 am înmulţit 7 cu fiecare cifră a lui 123
123
17
861 am înmulţit 7 cu fiecare cifră a lui 123
123 am înmulţit 1 cu fiecare cifră a lui 123 şi am lăsat spaţiu sub ultima cifră
2 0 9 1 am adunat rezultatele.
Ex2. -Indicaţii:
-Mai întâi efectuăm înmulţirea şi împărţirea şi apoi adunarea şi scăderea.
-Împărţirea ne arată de câte ori este cuprins un număr în alt număr.
-Pentru a verifica împărţirea se poate face o înmulţire şi invers.
-Înmulţirea cu 10, 100,1000... adaugă vechiului număr un 0, doi de 0, trei de 0...
Exemplu: 231⋅10=2310 43⋅100=4300 17⋅1000=17000
Ex3. -Indicaţii:
-Ridicarea la putere înseamnă o înmulţire repetată
2 3=2⋅2⋅2
Exemplu: 32=3⋅3
53=5⋅5⋅5=25⋅5=125
REGULI DE CALCUL CU PUTERI:
-Când avem de efectuat o înmulţire cu aceeaşi bază, adunăm puterile.
Exemplu: 4 3⋅4 2=4 32=45 63⋅6 4=63 4=67
-Când avem de efectuat o împărţire cu aceeaşi bază, scădem puterile.
Exemplu: 4 3 : 42=43−2 =4 1=4 4 2 4−2 2
6 ⋅6 =6 =6 =6⋅6=36
15
-Când ridicăm o putere totul la o putere, înmulţim puterile:
Exemplu: 32 4=32⋅4 =38 23 5=23⋅5=2 15
Ex4. -Indicaţie:
-Orice număr ridicat la puterea 0 este egal cu 1. Exemplu: 120=1 ; 20110=1 ; 70=1
Ex5. -Indicaţie:
-Numerele prime sunt numerele care se împart exact doar la ele însele şi la 1.
Exemplu: Numere prime : 2,3 ,17,31 ,37...
Ex 7. Indicaţii:
-cu ......mai mare înseamnă adunare
-cu ......mai mic înseamnă scădere
-de ...... ori mai mare înseamnă înmulţire
-de ......ori mai mic înseamnă împărţire.
Ex10. -Indicaţii:
-c.m.m.m.m.c se notează cu [;] şi se calculează astfel:
P1-Descompunem numerele în factori primi.
P2-C.m.m.m.c va fi egal cu produsul dintre factori comuni la puterea cea mai mare şi
factorii necomuni.
Exemplu: Calculaţi: a)[12;6], b)[8,10,20]
a)P1-Descompunem numerele în factori primi (vezi exerciţiul 6)
12=22⋅3
6=2⋅3
P2-Înmulţim factorii comun la puterea cea mai mare cu factorii necomuni
[12 ; 6]=22⋅3
16
b)P1-Descompunem numerele în factori primi (vezi exerciţiul 6)
8=23
10=2⋅5
20=2 2⋅5
P2-Înmulţim factorii comun la puterea cea mai mare cu factorii necomuni
[8 ; 10 ; 20]=23⋅5=8⋅5=40
Ex11-vezi indicaţie 9
Ex12-vezi indicaţie 9
Ex13. -Indicaţii:
-se foloseşte teorema împărţirii cu rest:
D : Î =C , R Exemplu 1 : Exemplu 2 : Exemplu 3 :
D=C⋅Î + R 25 :3=8, r=2 x :6=3, r=5 22 : x=4, r =2
R< Î 25=8⋅3+ 2 x=6⋅3+ 5 x⋅4+ 2=23 → x=(22−2): 4
Ex16. -Indicaţii:
-prima modalitate este să se efectueze mai întâi calculul din paranteză.
-a doua modalitate după formula:
a⋅(b+ c)=a⋅b+ a⋅c
sau adică se foloseşte distributivitatea înmulţirii faţă de adunare şi faţă de scădere.
a⋅(b−c)=a⋅b−a⋅c
exemplu : 3⋅(17+ 10)=3⋅17+ 3⋅10
Ex19-Indicaţii:
A amplifica o fracţie cu un număr înseamnă a înmulţi şi numărătorul şi numitorul
cu acel număr.
4⋰ 7⋰
2 2⋅4 8 5 5⋅7 35
Exemplu: = = = =
3 3⋅4 12 10 10⋅7 70
Ex20. -Indicaţii:
A simplifica o fracţie cu un număr înseamnă a împărţi şi numărătorul şi numitorul
cu acel număr.
4 ⋱2 4 : 2 2 4 ⋱ 4 4: 4 1
Exemplu: = = = =
8 8: 2 4 8 8 :4 2
17
Ex21. -Indicaţii:
O fracţie echivalentă(egală) cu o altă fracţie se obţine amplificând sau după caz
simplificând prima fracţie printr-un număr. Verificarea egalităţii celor două fracţii se
face înmulţind mezii cu extremii.
4⋰
2 8 ⋱2 3⋰4 12 2 8 4
; ; și
12
Exemplu: = = = . Fracţiile
3 12 6 18
sunt echivalente.
3 12 6 18
Ex22. -Indicaţii: Pentru a înmulţi două fracţii înmulţim numărătorii între ei şi numitorii
între ei.
Pentru a împărţi două fracţii înmulţim prima fracţie cu inversul celei de a doua.
18
-Pentru a înmulţi două fracţii înmulţim numărătorii între ei şi numitorii între ei.
-Pentru a împărţi două fracţii înmulţim prima fracţie cu inversul celei de a doua.
Ex34.- Indicaţii
– o ecuaţie este o propoziţie matematică în care apare o singură dată semnul egal
– a rezolva o ecuaţie înseamnă a-i găsi mulţimea solouţiilor
Metodă de a rezolva o ecuaţie de gradul I:
– în cazul în care avem o ecuaţie de gradul I separăm cunoscutele de necunoscute
( de obicei necunoscutele se mută în stânga egalului iar cunoscutele se mută în
dreapta egalului).
– Atunci când mutăm un termen de cealaltă parte a egalului îi schimbăm semnul.
Exde rezolvare:
2x+1=11
Pentru a rezolva ecuaţia trebuie să aflăm valoarea necunoscutei x.
Mai întâi mutăm în dreapta egalului vecinul cel mai îndepărtat de x, adică pe 1.
Observăm că în stânga are semnul +, aşadar în dreapta egalului va avea semnul -.
2x=11-1, adică 2x=10.
Apoi îl mutăm şi pe 2 în dreapta cu semn schimbat- înmulţirea se va transforma în
împărţire.
x=10:2 adică x=5. Am rezolvat ecuaţia fiindcă am aflat valoarea necunoscutei x.
19
P2-Înmulţim factorii comuni la puterea cea mai mică.
(12,6)=2⋅3=6
b)P1-Descompunem numerele în factori primi
3
8=2
20=2 2⋅5
36=22⋅32
P2-Înmulţim factorii comuni la puterea cea mai mare cu factorii necomuni
(8,20,36)=2 2=4
Ex43. -Indicaţie:
-pentru a introduce întregii într-o fracţie înmulţim întregul cu numitorul şi adunăm la
rezultat numărătorul.
-se foloseşte formula:
b a⋅c+ b 4 2⋅5+ 4
a = exemplu : 2 =
c c 5 5
sau
b b 4 4
a =a+ exemplu : 2 =2+
c c 5 5
Ex45. -Indicaţie:
-un număr este divizibil cu 2 dacă este număr par
-un număr este divizibil cu 5 dacă se termină în 0 sau în 5
-un număr este divizibil cu 3 respectiv 9 dacă suma cifrelor sale este un număr divizibil
cu 3 respectiv 9.
Ex48. -Indicaţie:
- o fracţie zecimală poate fi scrisă ca fracţie ordinară, având numărătorul egal cu
numărul obţinut prin eliminarea virgulei şi numitorul o putere al lui zece cu exponentul
egal cu numărul de zecimale.
23 341 127 5674
– EX: 2,3=10 ; 3,41=100 ; 12,7=10 ; 5,674=1000
Ex49. -Indicaţie:
– o fracţie ordinară cu numitorul 10, 100, 1000, etc... se scrie ca fracţie zecimală,
punând virgula la numărul de la numărător, de la dreapta la stânga , după un
număr de cifre egal cu numărul zerourilor de la numitor (1 pt 10, 2 pt 100, 3 pt
1000 etc...).
20
Ex55. -Indicaţie:
-un număr este pătrat perfect dacă se poate scrie ca alt număr la puterea a doua.
EX: 9, 36, 121, 144 sunt pătrate perfecte pentru că:
9=32 ; 36=62 ; 121=112 ; 144=12 2
Ex56. -Indicaţie:
-un număr este cub perfect dacă se poate scrie ca alt număr la puterea a treia.
EX: 9, 36, 121, 144 sunt pătrate perfecte pentru că:
9=32 ; 36=62 ; 121=112 ; 144=12 2
Ex60. -Indicaţie:
-a. Două fracţii zecimale le înmulţim ca două numere naturale (nu ţinem cont de
virgulă), iar produsul obţinut are atâtea zecimale câte au împreună cele două fracţii
zecimale
-b. Pentru a împărţi o fracţie zecimală la un număr natural, parcurgem următorii paşi:
pas1.- împărţim partea întreagă la numărul dat şi scriem virgula la cât;
pas2.- continuăm împărţirea ca la numerele naturale fără a ţine cont de virgulă.
Obs. La unele împărţiri trebuie să adăugăm zerouri la deîmpărţit.
-c. Pentru a împărţi un număr natural la o fracţie zecimală finită şi pentru a
împărţi două fracţii zecimale care au un număr finit de zecimale nenule, efectuăm
următorii paşi:
pas1. - înmulţim atât deîmpărţitul , cât şi împărţitorul cu o putere al lui 10, pentru ca
împărţitorul să devină un număr natural;
pas2. - împărţim deîmpărţitul obţinut la noul împărţitor după regula de împărţire a
unei fracţii zecimale la un număr natural.
21
Fişă de lucru 4-operaţii cu numere întregi-indicaţii
ex 64. -Indicaţie:
-în cazul adunării şi scăderii numerelor întregi, procedăm astfel:
-dacă numerele au acelaşi semn, le adunăm şi la rezultat copiem semnul.
EX: +3+4=+7; 7+11=18
-3-4=-7; -7-11=-18
-dacă numerele au semne diferite le scădem şi rezultatului îi punem semnul celui mai
mare.
EX: +3-4=-1; -7+11=+4; -3+4=+1; 7-11=-4.
-obs: dacă un număr nu are nici un semn în faţă înseamnă că el are semnul +.
Ex: 7 are semnul + în faţă, chiar dacă nu apare.
ex 65. -Indicaţie:
-pentru înmulţirea şi împărţirea numerelor zecimale se aplică regula semnelor.
Regula semnelor:
+ ⋅+ = + + : + =+
−⋅− = + − : − =+
la fel şi la împărţire
+ ⋅− = − + : − =−
−⋅+ = − − : + =−
Regula semnelor ne arată că dacă două numere au acelaşi semn, în cazul înmulţirii sau al
împărţirii rezultatul este pozitiv, iar dacă au semne diferite, rezultatul este negativ.
ex 66. -Indicaţie:
-opusul unui număr întreg diferit de zero este acel număr cu semn schimbat.
EX: Opusul lui 3 este -3.
Opusul lui -12 este +12.
1 1
Opusul lui 2 este −2
ex 67. -Indicaţie:
-modulul unui număr întreg pozitiv este acel număr; modulul numărului întreg 0 este 0.
-modulul unui număr întreg negativ este opusul acelui număr.
EX: |-3|=+3; |12|=12; |-120|=120; |5|=5.
Ex69. - vezi indicaţie 65
ex 71. -Indicaţie:
-ordinea efectuării operaţiilor pentru numrele întregi este aceeaşi ca şi pentru numere
naturale:
-mai întâi efectuăm ridicarea la putere, apoi înmulţirea şi împărţirea iar la sfârşit
adunare şi scăderea.
22
Ex 72- Indicaţie:
Obs: Orice număr negativ ridicat la o putere pară ne dă un număr pozitiv:
EX: (−2)2=+ 4 ; (−3)2=+ 9 ; (−1)10=+ 1 ; (−2)4=16 ; (+ 1)2 =+ 1
Obs: Orice număr negativ ridicat la o putere impară ne dă un număr negativ:
EX: (−2)3=−8 ; (−3)3=−27 ; (−1)13=−1 ; (−2)5=−32 ; (+ 1)5=+ 1
Obs: Numărul pozitiv ridicat la orice putere îşi tot pozitiv va fi.
Ex79. -Indicaţie:
a.-Triunghiul isoscel este triunghiul cu două laturi congruente.
b.-Triunghiul echilateral este triunghiul cu toate laturile congruente.
c.-Triunghiul dreptunghic este triunghiul cu un unghi drept.
Ex82. -Indicaţie:
a.-În orice triunghi suma unghiurilor sale este de 180 grade.
b.-Suma unghiurilor în jurul unui punct este de 360 grade.
c.-Unitatea principală de măsură pentru unghiuri este gradul.
d.-Măsura unui unghi drept este de 90 grade.
Ex83. -Indicaţie:
a.-drepte paralele nu se intersectează niciodată.
b.-dreptele perpendiculare formează un unghi drept.
c.-dreptele secante au un singur punct comun
Ex84. -Indicaţie:
-pătratul are toate laturile egale
-paralelogramul are laturile opuse paralele şi congruente două câte două.
Ex85- Indicaţie:
-Perimetrul oricărei figuri geometrice este egal cu suma tuturor laturilor sale.
-Aria unui dreptunghi este egală cu produsul dintre lungimea şi lăţimea sa.
Ex86. -Indicaţie:
-Aria unui pătrat este egală cu pătartul laturii sale (latura la puterea a doua).
23
Ex87. -Indicaţie:
-Două segmente sunt congruente dacă au aceeaşi lungime.
-Două unghiuri sunt congruente dacă au aceeaşi măsură.
Ex92. -Indicaţie:
-Instrumentul geometric pentru măsurarea unghiurilor se numeşte raportor.
Ex100. -Indicaţie:
-Principala unitate de măsură pentru lungime este metrul.
-Principala unitate de măsură pentru arie este metrul pătrat.
-Principala unitate de măsură pentru volum este metrul cub.
-Principala unitate de măsură pentru capacitate este litrul.
-Principala unitate de măsură pentru masă este kilogramul.
24
Indicaţii geometrie
Proprietãtile triunghiului
- suma mãsurilor unghiurilor unui triunghi este egalã cu 1800
- într-un triunghi echilateral, mãsura unui unghi este 600
- într-un triunghi dreptunghic, unghiurile ascutite sunt complementare
- într-un triunghi dreptunghic isoscel, unghiurile ascutite au 450
- un triunghi isoscel în care mãsura unuia dintre unghiuri este 600 este echilateral
- se numeste unghi exterior al unui triunghi, un unghi care este adiacent si suplementar cu un unghi al
triunghiului
- mãsura unui unghi exterior al unui triunghi este egalã cu suma mãsurilor celor douã unghiuri ale
triunghiului neadiacente cu el
Triunghiul isoscel
- se numeste triunghi isoscel triunghiul care are douã laturi congruente
- proprietãtile triunghiului isoscel :
1. dacã un triunghi este isoscel, atunci unghiurile opuse laturilor congruente, sunt congruente si
reciproc
2. în orice triunghi isoscel, bisectoarea unghiului din vârf, mediana corespunzãtoare bazei, înãltimea
corespunzãtoare bazei si mediatoarea bazei coincid
Triunghiul echilateral
- se numeste triunghi echilateral triunghiul care are toate laturile congruente
- proprietãtile triunghiului echilateral :
1. unghiurile unui triunghi echilateral sunt congruente
2. triunghiul cu toate unghiurile congruente este echilateral
3. în orice triunghi echilateral bisctoarele unghiurilor coincid cu medianele, mediatoarele si înãltimile
triunghiului
Triunghiul dreptunghic
- se numeste triunghi dreptunghic triunghiul care are un unghi drept
- într-un triunghi dreptunghic cateta care se opune unui unghi cu mãsura de 30 o are lungimea egalã cu
jumãtate din lungimea ipotenuzei
- în orice triunghi dreptunghic lungimea medianei corespunzãtoare ipotenuzei este egalã cu jumãtate
din lungimea ipotenuzei
Relatiile între laturile si unghiurile unui triunghi
- într-un triunghi, unui unghi mai mare i se opune o laturã mai mare si reciproc
- într-un triunghi, lungimea oricãrei laturi este mai micã decât suma lungimilor celorlalte douã laturi si
mare decât valoarea absolutã a diferentei lor
25