34567

O CTO M BRIE 2 0 1 7

ARTICOLE DE STUDIU PENTRU PERIOADA:

27 NOIEMBRIE – 24 DECEMBRIE 2017
 ˘
IMAGINEA DE PE COPERTA: VESTITORI
NIGERIA 370 336
˘ ˘ ˆ
Marturie metropolitana ın Lagos, orasul cu cea mai STUDII BIBLICE
ˆ
mare populatie
 din Africa. In acest loc sunt solicitate
ˆ
lunar ın medie sase
 studii biblice.
870 185
ASISTEN TA
 LA
COMEMORARE ( 2016)
774 874

CUPRINS

˘ ˘ ˘ ˆ
3 RELATARE AUTOBIOGRAFICA
ˆ 21 SAPTAMANA 11-17 DECEMBRIE
Cand facem ce ne cere Iehova, Viziunile lui Zaharia
ˆ ˘ ˆ ˘
avem parte de binecuvantari! – Ce ınsemnatate au pentru noi?
˘ ˘ ˆ

26 SAPTAMANA 18-24 DECEMBRIE
˘
˘ ˘ ˆ Patru care si o coroana pentru
7 SAPTAMANA 27 NOIEMBRIE – 3 DECEMBRIE
˘ ˘ ocrotirea noastra
˘
„Sa iubim . . . cu fapta si cu adevarul!”
ˆ
˘ ˘ In aceste articole vom analiza a sasea,
 a saptea
 si a
Iubirea sincera este semnul de identificare al adeva-
ˆ ˘ opta viziune a lui Zaharia. A sasea
 si a saptea
 viziu-
ratilor
 crestini.
 In acest articol se vor analiza noua ˘
˘ ˘ ˘ ˘ ne ne vor ajuta sa apreciem mai mult privilegiul de a
modalitati prin care putem arata „iubire fara ipocri- ˆ ˘
sluji ın organizatia
 curata a lui Dumnezeu. A opta vi-
zie”. (2 Cor. 6:6) ˘ ˆ
ziune arata cum ısi ocroteste Iehova slujitorii pentru
˘ ˘ ˆ ˘
ca acestia
 sa-i aduca ınchinare curata.
˘ ˘ ˆ
12 SAPTAMANA 4-10 DECEMBRIE
˘

Adevarul nu aduce „pace, ci sabie” ˘ ˘

31 Un gest de bunatate crestin
 a
Pentru multi slujitori ai lui Iehova, opozitia din
ˆ ˘ ˘
partea rudelor care nu le ımpartasesc  convingerile
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
religioase este o adevarata ıncercare. In acest
˘
articol vom vedea cum putem face fat a unei astfel
32 V-ATI
 INTREBAT?
de situatii.


17 Iosif din Arimateea ia pozitie


de partea lui Isus

˘
Aceasta publicatie  nu
se comercializeaza. Ea
˘ 34567 October 2017
Vol. 138, No. 15 ROMANIAN
˘ ˆ
este distribuita ın cadrul
˘ ˘ ˘ ˘ The Watchtower (ISSN 0043-1087) Issue 15 October 2017 is published monthly with an addi-
unei lucrari mondiale Daca nu exista alta
˘ indicatie,
 citatele tional issue published in January, March, May, July, September, and November by Watchtower
de instruire biblica, Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-
biblice sunt din
sustinute
 prin donatii.  Treasurer; 1000 Red Mills Road, Wallkill, NY 12589-3299, and by Watch Tower Bible and Tract
Sfintele Scripturi Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2017 Watch Tower Bible and
Pentru a face o donatie,
 – Traducerea lumii noi. Tract Society of Pennsylvania. Printed in Germany. 5 Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und
˘ ˘ ˘ Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts., V. i. S. d. P. Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.
va rugam sa accesati
www.jw.org.
 ˘
RELATARE AUTOBIOGRAFIC A

ˆ
Cand facem
ce ne cere Iehova,
avem parte de
ˆ ari!
binecuvant ˘
RELATARE DE OLIVE MATTHEWS
ˆ ˆ
In Hemsworth, ın 1949,
˘ ˘
la scurt timp dupa nunta noastra

˘ frate, la caˆ tiva  kilometri distant a˘ de casa noastra. ˘

„Mergem noi!” Asa  am raspuns eu, ˆ ˆ
Asistand cu regularitate la ıntruniri, am progresat
sotul
 meu, fratele meu si sotia
 lui repede. Nu dupa˘ mult timp, ın ˆ Hemsworth s-a for-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ sa˘
la invitatia
 de a merge ıntr-o noua mat o mica congregatie.
˘ ˘
 Mai tarziu
˘ ˆ
am ınceput
cazam la noi acasa servii de zona (ın prezent, supra-
repartitie.
 De ce am acceptat veghetorii de circumscriptie)  si
 sa-i
˘ invitam ˘ la masa˘
acea repartitie
 si cum ne-a ˆ
pe pionierii care slujeau ın apropiere. Acei frati si 
ˆ ˆ ˆ surori au avut o influent a˘ buna˘ asupra mea.
binecuvantat Iehova? Mai ıntai,
˘ ˘ ˆ Familia noastra˘ ıncepuse ˆ o mica˘ afacere, ıns ˆ a˘ ta-
sa va spun cate ceva despre mine. ta i-a spus fratelui meu: „Daca vrei sa faci pionie- ˘ ˘
rat, trebuie sa˘ renunt am ˘ la afacere”. Bob a fost de
M-AM nascut ˘ ˆ 1923, ın
ın ˆ Hemsworth, un oras din acord. La varsta de 21 de ani a plecat de acasa˘ pen-
ˆ
tru a face pionierat. Doi ani mai tarziu, ˆ cand ˆ aveam
Yorkshire (Anglia). Am avut un singur frate, Bob,
ˆ mine. Cand ˆ ˆ jur de 9 ani, ta- 16 ani, am ınceput si ˆ
mai mare decat aveam ın  eu pionieratul. Cu exceptia 
ˆ ˘ ˆ
ta a primit cateva carti ın care erau demascate ınv ˆ a- ˘ weekendurilor, predicam, de cele mai multe ori, sin-
˘ gura,˘ folosind o fis a˘ de marturie ˘ si
 un fonograf. Dar
t aturi religioase false. Dezgustat de ipocrizia capi-
lor religiosi,  el a fost foarte impresionat de cele Iehova m-a binecuvantat, astfel ca˘ am ınceput
ˆ ˆ un
˘ ˆ ˘
citite. Dupa˘ caˆ tiva  ani, am fost vizitati de Bob At- studiu biblic cu o persoana care, ın cele din urma,
kinson, care predica din casa˘ ın ˆ casa. ˘ El ne-a pus la s-a botezat. Cu timpul, multi membri ai familiei ei
ˆ
ˆ au acceptat adevarul. ˘ In anul urmator ˘ am fost numi-
fonograf o cuvantare a fratelui Rutherford. Ne-am ˆ
˘ ˘ ˘ ˘
dat seama imediat ca˘ acea cuvantare ˆ provenea de la ta pioniera speciala. Impreuna cu partenera mea,
acelasi grup care publicase cartile ˘ ˘
 citite de tata. Pa- Mary Henshall, am fost trimisa˘ ıntr-un ˆ teritoriu ne-
˘ ˆ
repartizat, ın comitatul Cheshire.
rintii  mei i-au propus fratelui Atkinson sa ia cina cu
noi ın ˆ fiecare seara˘ ca sa˘ ne raspund ˘ a˘ la numeroase- Pe la jumatatea ˘ celui de-al Doilea Razboi ˘ Mon-
ˆ ˘
le ıntrebari biblice pe care le aveam. El ne-a invitat dial, li s-a cerut si ˘
 femeilor sa contribuie la efortul
sa˘ participam ˘ la ıntrunirile
ˆ tinute
 ˆ locuinta unui
ın 
˘
de razboi. Slujitorii cu timp integral se asteptau  sa˘

3
 Cu alti pionieri pe
˘
o motocicleta cu atas

Masina
 si
˘
rulota noastra

fie scutiti de aceasta˘ ındatorire, ˆ la fel ca alti mi- Dupa˘ aproximativ un an, am fost repartizati ın ˆ Ir-
ˆ ˆ ˆ
landa de Nord, mai ıntai ın Armagh, iar apoi ın ˆ
nistri  religiosi.
 Dar tribunalele nu ne-au acordat
ˆ
acest drept, prin urmare, am fost condamnata˘ la o Newry, ambele orase
ˆ
 avand o populatie  predomi-
ˆ ˘ Intruc ˆ prejudeca˘ tile religioase erau
luna˘ de ınchisoare.
ˆ In anul urmator, ˘ ˆ
cand ˆ
am ımpli- nant catolica. at 
nit 19 ani, desi ˆ
 m-am ınregistrat ca obiector de con- foarte mari, a trebuit sa˘ fim extrem de prudenti si  sa
˘
˘ am fost adusa˘ ın ˆ fata ˘ ˆ ˆ
stiin
 t a,  a doua˘ tribunale. Cazul ne folosim discernamantul cand le vorbeam oame-
ˆ
nilor. Intrunirile se tineau ˆ casa unui cuplu de
ın
meu a fost respins de ambele instante.  Pe parcursul 
acestei experiente  am simtit  ca˘ spiritul sfant
ˆ ma˘ ın-ˆ Martori, la 16 kilometri distant a˘ de locul unde sta- ˘
˘ ˘ ˘ ˆ
tareste  si  ca Iehova ma tine  de mana, ajutandu-ma˘
ˆ ˘ ˆ team. De obicei, la ıntruniri eram cam opt persoane.
˘
sa fiu puternica si ˘ ˘
 ferma. (Is. 41:10, 13) Uneori eram invitati sa˘ ram ˘ anem
ˆ peste noapte. Dor-
meam pe podea, iar a doua zi luam ımpreun ˆ a˘ un mic
˘
UN PARTENER DE VIAT A dejun copios. Ce bucurie este sa stiu ˘ ˘ ˘
ca astazi, ˆ
ın

ˆ ˆ alnit ˆ ˘
In 1946 l-am ınt pe Arthur Matthews. Imediat zona aceea, exista multi Martori!
˘
dupa ce si-a  ispasit ˘  pedeapsa de trei luni de ınchi- ˆ
˘ ˘ „MERGEM NOI!”
soare ca obiector de constiin  t a, Arthur i s-a alaturat
fratelui sau ˘ Dennis, care slujea ca pionier special ın ˆ Fratele meu si  sotia
 lui, Lottie, slujeau deja ca pio-
ˆ ˘ ˘ ˘ nieri speciali ınˆ Irlanda de Nord, iar ın ˆ 1952 am par-
Hemsworth. Ei ınvataser  a de mici adevarul de la ta-
˘ lor si
 se botezasera˘ ın
tal ˆ adolescent a. ˘ Dupa˘ putin ticipat cu totii la un congres de district tinut  la Bel-

timp, Dennis a fost repartizat ın Irlanda, astfel ca˘ ˆ fast. Un frate ospitalier ne-a cazat pe noi patru,
Arthur a ramas ˘ far ˘ a˘ partener. Impresionati de con- precum si  pe fratele Pryce Hughes, care era atunci
ˆ
˘ tii serv de filiala˘ ın
ˆ Marea Britanie. Intr-o seara˘ am dis-
duita si  de zelul lui, parin  mei l-au invitat sa˘ stea la ˘
ˆ ˆ vizita˘ la parin ˘ ti, cutat despre lansarea cartii  brosate
 Calea lui Dumne-
ei. Cand mergeam ın  eu si  Arthur ne ˆ special irlandezilor.
˘ ˘ ˘ ˘ zeu este iubire, care se adresa ın
ofeream sa spalam vasele dupa ce luam masa. A mai ˆ de dificil era
ˆ Fratele Hughes ne-a vorbit despre cat
trecut un timp si  am ınceput sa˘ ne scriem. Apoi, ˘
ˆın 1948, Arthur a fost condamnat din nou la trei sa le predici catolicilor din Republica Irlanda. Fratii 
ˆ ˘ atorit
˘ ˆ ianuarie 1949, erau dati afara˘ din casele ın ˆ care erau cazati si  ata-
luni de ınchisoare. Ne-am cas ın
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ cati de gloate violente instigate de preoti.  „E nevoie
avand ca obiectiv sa ramanem cat mai mult posibil
ˆ serviciul cu timp integral. A fost necesar sa˘ ne ad- de cupluri care sa˘ mearga˘ cu masina  personal a˘ ınˆ
ın ˘ ˆ
˘ cu grija˘ banii, iar ca sa˘ caˆ stigam ˘ ceva ın ˆ toata tara
 ıntr-o campanie de distribuire a brosurii”, 
ministram  ˘ ˘ a˘ ezi-
ˆ ˘ a spus fratele Hughes.1 Atunci am raspuns far
plus mergeam ın zilele mele de vacant a la cules de
tare: „Mergem noi!”.
fructe. Astfel, cu ajutorul lui Iehova, am putut con-
tinua pionieratul. 1 Vezi Anuarul Martorilor lui Iehova pe 1988, p. 101, 102 (engl.).

4 TURNUL DE VEGHE
 ˆ ˆ ˆ ˘
Arthur ıl ıntampina
pe Nathan Knorr cu ocazia
congresului din 1965

ˆ
Arthur lansand
˘
Cartea mea cu relatari
ˆ ˘
biblice ın gaelica (1983)

ˆ ˆ ˆ acea zona˘ sunt sute de

In Dublin, pionierii puteau locui la „Mama” Rut- interesati.
 In prezent, ın
land, o sora˘ fidela, ˘ care era de multi ani la adevar. ˘ ˆ
Martori! Ce binecuvantare!
˘
Dupa ce am stat o vreme la ea si ˆ ˆ ˆ
 ne-am vandut une-
ˆ motocicleta cu NE INTOARCEM IN ANGLIA,
le bunuri, toti patru ne-am suit ın ˆ
˘ ˘ ˘ un automobil. APOI MERGEM IN SCOTIA 
atas a lui Bob si  am plecat sa cautam
˘
Am gasit o masin ˘ ˆ
 a la mana a doua, bine ıntre ˆ tinu-
 Dupa˘ un timp am fost repartizati ın ˆ sudul Lon-

ta, si i-am cerut vanzatorului sa ne-o aduca˘ acasa,

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ drei. La cateva saptamani de la sosirea noastra˘ ın
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
deoarece niciunul dintre noi nu stia  sa sofeze.  Toata˘ Londra, Arthur a primit un telefon de la filiala. Era
seara, Arthur a stat pe pat imaginandu-si ˆ  ca era la˘ invitat sa˘ ınceap ˆ a˘ lucrarea de circumscriptie  chiar a
˘ ˘ am ˘ an ˆ a˘ de instruire, am plecat
volan si  ca˘ schimba vitezele. A doua zi dimineat a, ˘ ın ˆ doua zi. Dupa o sapt
ˆ Scotia. Arthur n-a mai avut timp sa- ˘ si pregateas-
˘
timp ce Arthur ıncerca sa scoata masina ˆ ˘ ˘  din garaj, a ın  
˘ ˆ ˘
ca cuvantarile. Dar el era mereu dispus sa ındepli- ˘ ˆ
trecut pe la noi o misionara, ˘ Mildred Willett (care
˘ atorit
˘ ˆ neasca˘ orice ıns ˆ arcinare
˘ ˆ serviciul lui Iehova, ori-
ın
s-a cas mai tarziu cu John Barr). Mildred avea ˆ ˘ ˆ ˘
cat de dificila ar fi fost. Atitudinea lui ımi dadea
 ca˘ ne-a dat cateva
permis de conducere, asa ˆ lectii  de
si mie curaj. Ne-am bucurat din plin de repartitia 
sofat.
 Cu putin  exercitiu,  am fost gata de drum.
˘ noastra˘ ın ˆ lucrarea itineranta! ˘ Dupa˘ anii petrecuti

Urmatoarea problema˘ care trebuia rezolvata˘ era ˆ teritorii nerepartizate, ne simteam binecuvanta ˆ
ın  ti
cazarea. Am fost preveniti sa˘ nu locuim ıntr-o ˆ rulo-
˘ ˆ ˆ sa˘ colaboram ˘ cu ataˆ tia frati si surori.
  
ta deoarece ımpotrivitorii ıi puteau da foc. De ace- ˆ
ˆ ˆ In 1962, Arthur a fost invitat sa˘ participe la Scoa- 
ea, am ınceput sa˘ caut ˘ am ˘ o casa, ˘ dar ın ˆ zadar. In
˘
ˆ masin ˘ A la Galaad. Aveam de luat o decizie importanta,
noaptea aceea am dormit toti patru ın  a. ˆ ˆ ˘
avand ın vedere ca acest curs dura 10 luni. Desi 
doua zi, tot ce am putut gasi a fost o rulota cu doua˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
˘ In ˆ nu-mi era usor  sa raman singura, am considerat ca
paturi mici. Rulota a devenit casa noastra. mod ˘ ˘
˘ ˆ alnit
ˆ cea mai buna decizie era ca Arthur sa accepte acest
surprinzator, am ınt peste tot fermieri binevoi- ˆ ˆ nu mai aveam partener de lucra-
˘ privilegiu. Intrucat
tori pe proprietatea carora am putut sa˘ parcam ˘ ru-
re, am fost trimisa˘ ınapoi ˆ ˆ Hemsworth ca pionie-
ın
ˆ
lota. Predicam ın teritorii aflate la 16 pana la 24 de ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ra speciala. Dupa ıntoarcerea lui Arthur, un an mai
kilometri distant a˘ de rulota. ˘ Dupa˘ ce ne mutam ın ˆ ˆ
tarziu, am fost repartizati ın ˆ lucrarea de district, te-
˘ ˘ ˆ
alta zona, ne ıntorceam sa le predicam proprietari- ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ rulota. ritoriul nostru incluzand Scotia,  partea de nord a
lor pe al caror teren parcaseram Angliei si  Irlanda de Nord.
Am vizitat toate casele din sud-estul Republicii ˘ ˆ
far˘ a˘ sa˘ ınt ˆ ampin ˆ ˘ prea multa˘ opozitie. Am distri-
am O NOUA REPARTITIE  IN IRLANDA

˘ ti brosate ˆ
buit peste 20 000 de car  si am trimis la In 1964, Arthur a fost numit serv de filiala˘ ın
ˆ
filiala din Marea Britanie o lista˘ cu numele celor ˘
Republica Irlanda. Ne placea foarte mult lucrarea

OCTOMBRIE 2017 5
itineranta, ˘ de aceea, la ınceput,
ˆ m-a speriat gandul ˆ De atunci ıncoace, ˆ inima mea plange ˆ de durere.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
de a merge la Betel. Privind ın urma ınsa, sunt foar- Trec prin momente de mahnire si  descurajare. Ina-
˘
te recunoscatoare pentru privilegiul de a sluji la Be- inte, Arthur era ıntotdeauna langa mine, gata sa ma˘
ˆ ˆ ˘ ˘
˘
tel. Cred ca, atunci cand ˆ accepti o repartitie,  chiar ˆ
ıncurajeze. Cat ˆ de mult ımi ˆ lipseste! Dar, cand ˆ treci

˘ ˆ
daca nu e ceea ce ıti doresti,  esti  mereu binecuvan- ˆ ˆ ˘ ˆ
prin ıncercari atat de grele, te apropii si  mai mult de
˘
tat de Iehova. La Betel faceam munca de birou, lu- ˘ ˘ multa˘ alinare vaz ˘ and ˆ
Iehova. De asemenea, am gasit
cram la ambalarea publicatiilor,  la bucat ˘ arie
˘ si
 la ˆ
cat de iubit a fost Arthur de frati.  Am primit scrisori
˘
curatenie.
 Pentru un timp am mers si ˆ
 ın lucrarea de de la prieteni din Irlanda, din Marea Britanie si chiar
district, astfel ca˘ am putut cunoaste  frati din toata˘ din Statele Unite. Aceste scrisori, ımpreun ˆ a˘ cu ıncu-
ˆ
tara.
 Lucrarea de district, precum si  faptul de a ve- ˘
rajarea primita de la fratele lui Arthur, Dennis, de la
dea progresul persoanelor cu care am studiat Biblia sotia ˘
 lui, Mavis, precum si  de la cele doua nepoate
ne-au apropiat foarte mult de familia noastra˘ spiri- ale mele, Ruth si  Judy, m-au ajutat mai mult decat ˆ
tuala˘ din Irlanda. Ce binecuvantare! ˆ
pot exprima ın cuvinte. ˆ
˘ Un verset care mi-a dat multa˘ fort a˘ este Isaia
UN PUNCT DE COTITURA
ˆ ˘ 30:18. Aici se spune: „De aceea va astepta  Iehova, ca
IN ISTORIA TEOCRATICA A IRLANDEI
sa˘ va˘ arate bunavoin ˘ ˘ si de aceea se va ridica el,
t a, 
Primul congres international  din Irlanda s-a tinut
 ca sa˘ va˘ arate ındurare. ˆ Caci ˘ Iehova este un Dumne-
ˆ 1965.1 In ˆ ˆ ampinate
ˆ
la Dublin, ın pofida opozitiei  ınt ˘
zeu al judecatii.  Fericiti sunt toti cei ce ılˆ asteapt  ˘
a!”.
pe toate fronturile, congresul a fost un mare succes. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Gandul ca Iehova asteapt  a sa ındrepte lucrurile si  sa˘
Asistenta  totala˘ a fost de 3 948 de persoane, dintre ˆ
ne ıncredinteze  sarcini noi si  interesante ın lumea ˆ
care 65 s-au botezat. Toti cei care le-au oferit caza-
˘ noua˘ ma˘ ıncurajeaz
ˆ a˘ mult.
re celor 3 500 de delegati veniti din diferite t ari ˆ urma˘ la viata ˘ vad ˘ clar cum a ın- ˆ
˘ Privind ın  noastra,
au primit scrisori de apreciere. Gazdele i-au laudat ˆ ˆ
drumat si  a binecuvantat Iehova lucrarea ın Irlanda!
pe delegati pentru conduita lor. Acest eveniment a
ˆ ˘ un punct de cotitura˘ pentru Ir- Ma˘ simt onorata˘ ca˘ am putut contribui si eu putin  la
fost, ıntr-adev ar,
progresul spiritual din Irlanda. Categoric, faptul de
landa!
ˆ ˆ a face ceea ce ne cere Iehova aduce mereu binecu-
Incepand din 1966, filiala din Dublin a suprave- ˆ ari!˘
ˆ ˘ atat ˆ a vant
gheat activitatea fratilor  de pe ıntreaga insula,
celor din nord, cat si ˆ  a celor din sud. Aceasta unita- ˘
te era remarcabila˘ avand ˆ ınˆ vedere dezbinarea poli-
˘
tica si ˘
 religioasa existenta ıntre ˘ ˆ nordul si sudul insu-
ˆ ˆ
lei. Am fost ıncantati sa vedem atat ˘ ˆ de multi catolici
ˆ
acceptand adevarul si ˘ ˘
 slujind alaturi de frati care fu-
sesera˘ ınainte
ˆ protestanti. 
˘
O SCHIMBARE RADICALA DE REPARTITIE

Viata noastra˘ s-a schimbat radical ın ˆ 2011, cand
ˆ
filiala din Marea Britanie si  cea din Irlanda au fuzio-
nat, iar noi am fost repartizati sa˘ slujim la Betelul
din Londra. Am primit aceasta˘ veste ıntr-o
ˆ perioada˘
ˆın care ıncepusem
ˆ ˘
sa-mi fac griji din cauza proble-
melor de san˘ atate
˘ ale lui Arthur. El a fost diagnosti-
ˆ
cat cu boala Parkinson. In 20 mai 2015, cel care mi-a
fost partener timp de 66 de ani a adormit ın ˆ moarte.

1 Vezi Anuarul pe 1988, p. 109-112 (engl.).

6 TURNUL DE VEGHE
 ˘
„Sa iubim . . .
˘
cu fapta si cu adevarul!”
„Sa˘ iubim nu cu vorba, nici cu limba,
˘
ci cu fapta si cu adevarul!” (1 IOAN 3:18)

IEHOVA este Sursa iubirii. (1 Ioan 4:7) Iubirea bazata˘ pe prin- ˆ ˘

CANTARILE: 72, 124
cipii drepte este cea mai ınalt ˆ a˘ forma˘ de iubire. Cand ˆ se refera˘
la ea, Biblia foloseste ˆ ´ ¯
 cuvantul grecesc agape. Desi nu exclude ˘
VA AMINTITI?

afectiunea
 si atasamentul,
 aceasta˘ iubire se caracterizeaza˘ ın ˆ
ˆ
primul rand prin actiuni  ˘
neegoiste, care urmaresc binele alto-

ˆ ˆ ˘
Care este cea mai ınalta
ra. Intr-o lucrare de referint a˘ se spune ca˘ agap ´ e¯ „poate fi per-
˘
forma de iubire?
˘
ceputa numai din actiunile pe care le determina”. ˘ Aceasta˘ for-

˘ ˘ ˘
ma de iubire ne motiveaza sa le facem bine altora. Ea ne aduce
bucurie si da˘ sens vietii  noastre.
2 Iehova i-a iubit pe oameni chiar ınainte ˆ de a-i crea pe Adam

ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
si
 pe Eva. Cand a creat pamantul, el a vrut ca acesta sa fie lo- Ce este „iubirea fara
cuinta  vesnic  ˘
a a familiei umane, un loc unde oamenii nu doar ipocrizie”?
sa˘ traiasc ˘ a,˘ ci si sa˘ se bucure din plin de viata.

˘
 Iehova a facut
˘
toate acestea spre folosul nostru, nu al sau. Mai mult decat ˘ ˆ
ˆ
atat, el a manifestat iubire neegoista binecuvantandu-si copiii ˘ ˆ ˆ

pam˘ ante ˆ sti ˆ Paradisul pe care ılˆ ˘

 cu perspectiva vietii  vesnice
 ın Cum putem fi siguri ca
˘
pregatise pentru ei. ˘ ˘
iubirea noastra este sincera?
ˆ ˘ ˘
1. Care este cea mai ınalta forma de iubire si de ce? (Vezi imaginea de
ˆ
la ınceputul articolului.)
˘ ˘
2, 3. Cum a manifestat Iehova iubire neegoista fat a de omenire?

7
 3 Dupa˘ ce Adam si Eva au pac ˘ atuit,˘ Ie- iubirea prin cuvinte? Catu ˆ si  de putin! 
˘ ˘ ˘
hova a luat masuri pentru a-i rascumpa- (1 Tes. 4:18) Mai degraba, ınseamna˘ ca˘ ˘ ˆ
ra pe viitorii urmasi ai celor doi oameni iubirea noastra˘ nu trebuie sa˘ se limiteze
neascultatori, ˘ convins fiind ca˘ unii din- ˆ ˆ
la cuvinte, ındeosebi cand situatia pretin-
tre descendentii  lor vor fi misca  ti de iubi- ˘
de sa facem ceva concret. De exemplu,
˘
rea pe care le-a aratat-o. Aceasta a fost daca˘ unui frate de credint a˘ ıiˆ lipsesc lu-
expresia suprema˘ a iubirii sale neegoiste crurile de stricta˘ necesitate, nu este sufi-
fat a˘ de omenire. (Gen. 3:15; 1 Ioan 4:10) cient sa-i ˘ adresam ˘ cateva ˆ cuvinte de ıncu- ˆ
ˆ ˆ
De fapt, cand Dumnezeu a promis ca˘ va rajare. (Iac. 2:15, 16) In mod asemanator, ˘ ˘
trimite un Salvator, rascump ˘ ˘
ararea era iubirea pentru Iehova si pentru semeni
˘ ˘
ca si platita. Aproape 4 000 de ani mai ne impulsioneaza˘ nu numai sa-l ˘ rugam ˘ pe
ˆ
tarziu, Iehova a facut ˘ marele sacrificiu ˘ ˘ ˘
Dumnezeu ‘sa scoata lucratori la seceris’, 
˘ unic-nascut ˘
de a-l oferi pe Fiul sau drept ci si sa˘ luam ˘ parte din plin la lucrarea de
jertfa˘ ın ˆ folosul omenirii. (Ioan 3:16) Iiˆ
predicare. (Mat. 9:38)
˘
suntem profund recunoscatori lui Iehova 6 Apostolul Ioan a scris ca˘ trebuie sa˘
pentru iubirea sa! iubim „cu fapta si cu adevarul”. ˘ Prin ur-
4 Si noi putem manifesta iubire nee- mare, iubirea noastra trebuie sa˘ fie „far ˘ ˘ a˘
goist a˘ deoarece Dumnezeu ne-a creat ipocrizie”. (Rom. 12:9; 2 Cor. 6:6) Aceas-
„dupa˘ chipul sau”. ˘ Cu toate ca˘ uneori ne ˆ
ta ınseamn a˘ sa˘ nu ıncerc ˆ ˘ sa˘ parem
am ˘ alt-
este greu sa manifestam ˘ ˘ iubire din cau- ˆ ˆ
˘ ˆ ceva decat suntem ın realitate, ca si cum
za pacatului mostenit,  nu ınseamn a˘ ca˘ am purta o masca. ˘ Dar poate ca˘ ne ın- ˆ
este imposibil. Abel a aratat ˘ ca˘ ılˆ iubea ˘ ˘ ˘
ˆ trebam: Exista si iubire ipocrita? Nu, nu
pe Dumnezeu oferindu-i ın mod dezinte- exista. ˘ Aceasta nu poate fi numita˘ iubire,
resat ce avea mai bun. (Gen. 4:3, 4) Noe ci este o imitatie  far ˘ a˘ valoare.
a manifestat iubire neegoista˘ fat a˘ de se- ˘ ˘
7 Sa analizam cateva exemple de iubire ˆ
menii sai ˘ predicand ˆ zeci de ani mesajul ˘ In ˆ ˘
falsa. gradina Edenului, Satan a pre-
lui Dumnezeu chiar daca˘ niciun om nu a ˘
tins ca era interesat de binele Evei. Dar
reactionat
 favorabil. (2 Pet. 2:5) Avraam actiunile sale au fost egoiste si ipocri-

a pus iubirea pentru Dumnezeu mai pre- ˘ pe
ˆ te. (Gen. 3:4, 5) Ahitofel, care a trait
sus de propriile sentimente cand i s-a
˘ ˘ timpul regelui David, a dovedit ca˘ era
poruncit sa-si jertfeasca fiul. (Iac. 2:21) ˆ
˘ prieten cu acesta doar din interes. Cand
Asemenea acestor barba ti fideli, vrem sa˘ ˘ ˘ ˘
˘ s-a ivit ocazia sa obtin  a ceva, el l-a tra-
manifestam iubire, indiferent de dificul- ˆ
dat pe rege. (2 Sam. 15:31) In mod ase-
ta˘ tile
 cu care ne confruntam. ˘
˘ ator ˘ ˘
man astazi, apostatii  si alte persoane
˘ ˘
IUBIREA SINCERA SI
 IUBIREA IPOCRITA care provoaca˘ dezbinare ın ˆ congregatie 
˘
5Potrivit Bibliei, iubirea sincera˘ se ma- folosesc „cuvinte mieroase si vorbiri ma-
˘ impresia ca˘ vor
nifesta˘ „cu fapta si cu adevarul”,
˘ nu cu gulitoare” pentru a lasa
ˆ ˘ ˆ
ˆ binele altora, ınsa, ın realitate, ei au o
vorba, sau cu limba. (1 Ioan 3:18) In- ˘ (Rom. 16:17, 18)
seamna˘ aceasta ca˘ nu ne putem exprima motivatie  egoista.
8 Iubirea ipocrita˘ este o denaturare a
˘
4. De ce putem spune ca oamenii imperfecti
˘ ˘ ˘
pot manifesta iubire neegoista? 6, 7. a) Ce este iubirea „fara ipocrizie”? b) Dati
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
5. Cum putem arata ca iubirea noastra este cateva exemple de iubire falsa.
˘ ˆ ˘
sincera? 8. Ce ıntrebare ar trebui sa ne punem?

8 TURNUL DE VEGHE
iubirii divine, caracterizate prin sacrifi- plin gestul lui Isus ınainte ˆ de a primi spi-
ciu de sine. Chiar daca˘ oamenii pot fi ın- ˆ ˆ
rit sfant. (Ioan 13:7) Demonstram ˘ ca˘ ıiˆ
sela ˘
 ti de aceasta manifestare dezgusta- ˘ onoram pe altii˘ ˘
 daca nu ne consideram ˘
ˆ superiori datorita instruirii, posibilitati- ˘ ˘
toare, Iehova nu poate fi ınselat.  De fapt, 
ˆ
Isus a spus ca˘ ipocritii  vor fi pedepsiti lor materiale sau privilegiilor primite ın
ˆ
„cu toata˘ asprimea”. (Mat. 24:51) Bineın- ˆ serviciul lui Iehova. (Rom. 12:3) Si,  ın loc
sa-i ˘ invidiem pe cei ce primesc laude pen-
teles,
 ca slujitori ai lui Iehova nu vrem
ca iubirea noastra˘ sa˘ fie ipocrita. ˘ Totusi,
 tru un anumit lucru, este mai bine sa˘ ne
˘ ˆ ˘ ˆ bucuram ˘ cu ei, chiar daca˘ consideram ˘ ca˘
este bine sa ne ıntrebam: Manifest ın-
˘ far˘ a˘ nicio ˘ ˘
meritam sa ni se arate aceeasi onoare sau
totdeauna o iubire autentica,
ˆ
˘
urma de egoism sau ınselˆ ˘
 atorie? In conti- chiar daca˘ am contribuit si  noi la realiza-
nuare vom analiza noua modalita˘ ti prin
˘ rea acelui lucru.
care putem manifesta iubire „far ˘ a˘ ipocri- 11 Sa-i ˘ laud ˘ am ˘ pe fratii  no stri cu sincerita-
zie”. te. Trebuie sa caut ˘ ˘ am ˘ ocazii de a ne lauda ˘
ˆ ˘ unii pe altii  deoarece cuvintele de lauda˘
CE INSEAMNA A IUBI
˘ sunt bune „pentru zidire”. (Ef. 4:29) To-
„CU FAPTA SI
 CU ADEVARUL”? ˆ aceasta˘ privint a˘ este nevoie de
tusi,  si ın
9 Sa˘ slujim cu bucurie cand ˆ nu suntem va-˘ ˆ
sinceritate. In caz contrar, am putea sa-i ˘
zuti de altii.  Trebuie sa fim dispusi sa˘ le fa-
˘ ˘
magulim pe unii sau sa ne eschivam cand ˘ ˘ ˆ
ˆ ascuns”, adi-
cem bine fratilor
˘ ˘ ˘

˘
nostri
 „ın
˘ (Citeste ar trebui sa˘ le dam ˘ sfaturi. (Prov. 29:5) A
ca fara ca altii  sa afle vreodata.  ˘
lauda pe cineva cand ˆ este de fat a, ˘ dar
Matei 6:1-4.) Anania si  Safira n-au pro- a-l critica apoi pe la spate este o dovada˘
cedat asa.  Deoarece au vrut sa˘ atraga˘ de ipocrizie. Apostolul Pavel nu a cazut ˘
atentia  asupra lor, ei au spus cu nerusina-  ˆın aceasta˘ capcana, ˘ ci a dat un excelent
re ca˘ au donat o suma˘ mai mare si  au exemplu ın ˆ ce priveste manifestarea iubi-

fost aspru pedepsiti pentru ipocrizia lor. rii sincere. De exemplu, el i-a laudat ˘ cu
(Fap. 5:1-10) Dar, daca˘ ne iubim sincer sinceritate pe crestinii  din Corint cu pri-
fratii, ˘
 vom face cu bucurie fapte de buna- vire la unele aspecte legate de conduita
tate fat a˘ de ei far ˘ a˘ a ne dori ca altii  sa˘ afle lor. (1 Cor. 11:2) Dar, cand ˆ actiunile
 lor
˘ ˆ ˆ
sau sa ne laude. In acest sens, putem ın- ˘
au lasat de dorit, el le-a explicat cu blan- ˆ
˘
vata ˘ ˆ
 de la fratii  care ajuta Corpul de Gu- dete  si ın mod clar unde greseau.  (1 Cor.
vernare sa˘ pregateasc ˘ a˘ hrana spirituala. ˘
11:20-22)
˘
Deoarece vor sa ramana anonimi, ei nu ˘ ˆ ˘
12 Sa˘ fim ospitalieri. Iehova ne porunces- 
atrag atentia  asupra lor si nu le spun alto-
te sa˘ fim generosi cu fratii  si cu surorile
ra la ce materiale au lucrat.
noastre. (Citeste  1 Ioan 3:17.) Totusi, 
10 Sa˘ ne arat ˘ am ˘ onoare unii altora. (Ci-
˘ trebuie sa˘ facem aceasta cu o motivatie 
teste Romani 12:10.) Isus le-a aratat corecta, ˘ nu din interes. Este bine sa˘ ne
onoare apostolilor fac ˘ and ˆ cel mai umil ˆ ˘
ıntreb am: Sunt ospitalier doar cu priete-
serviciu pentru ei. (Ioan 13:3-5, 12-15) nii apropiati, ˆ
 cu cei ce au privilegii ın
Poate ca˘ trebuie sa˘ facem eforturi pentru congregatie  sau cu cei care ar putea sa se
˘
a manifesta umilinta  de care a dat dova-
da˘ Isus. Nici apostolii n-au ın ˆ teles
 pe de- ˘
11. De ce laudele pe care le adresam altora tre-
˘
buie sa fie sincere?
ˆ ˘ ˘ ˘
9. Ce ne va ındemna iubirea sincera sa facem? 12. Cum putem manifesta o iubire sincera
˘ ˘ ˘ ˆ
10. Cum putem sa le aratam onoare altora? cand suntem ospitalieri?

OCTOMBRIE 2017 9
 revanseze ınˆ vreun fel fata˘ de mine? Sau,
 
˘
dimpotriva, caut ocazii de a fi generos
fat a˘ de fratii  si  de surorile pe care nu le
cunosc bine sau care n-au cu ce sa˘ ma˘
˘ ateasc
raspl ˘ ˘ (Luca 14:12-14) De aseme-
a?
nea, sa presupunem ca˘ un colaborator
˘
crestin  ajunge sa˘ se confrunte cu lipsuri
din cauza unor decizii neın ˆ telepte
 sau nu
este recunoscator pentru ospitalitatea pe ˘
˘ ˆ
care i-am aratat-o. Intr-o asemenea situa-
tie ˘ ˘
 este bine sa aplicam sfatul: „Fiti ospi-
talieri unii cu altii,  far ˘ a˘ sa˘ murmurati”. 
(1 Pet. 4:9) Daca urmam acest sfat, vom ˘ ˘
Putem manifesta iubire si generozitate
fi fericiti deoarece am oferit cu o motiva- ˆ
ajutandu-i pe fratii nostri
 care
tie corecta. ˘ (Fap. 20:35) ˘
trec prin greutati
13 Sa-i ˘ sprijinim pe cei slabi. Sinceritatea (Vezi paragraful 12)

iubirii noastre poate fi pusa˘ la ıncercare ˆ

de porunca biblica de ‘a-i sprijini pe cei ˘
slabi si  de a fi ındelung ˆ rabd˘ atori ˘ fat a˘ de
toti’.  (1 Tes. 5:14) Desi,  cu timpul, majo- mani 12:17, 18.) Daca˘ ne cerem scuze ın ˆ

ritatea celor slabi devin tari ın ˆ credin- mod sincer, putem vindeca sentimente-
˘ ˆ loc sa˘ zicem:
t a, unii au nevoie de mai multa˘ rabdare
˘ ˘ le ranite.
ˆ
De exemplu, ın
˘ ca˘ te simti asa”,
si de sprijin. Aceasta ar putea presupu- „Imi pare rau  ne-am pu-
ne sa˘ le ımp ˆ ˘ a˘ sim unele idei ıncuraja-
art 
ˆ tea recunoaste  partea de vina˘ spunand: ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘
toare din Biblie, sa ne programam ˘ ˘ cu ei „Imi pare rau ca vorbele mele te-au ra-
ˆın lucrarea de predicare sau sa˘ ne fa- nit”. Este deosebit de important sa pas- ˘ ˘
˘ ascultam. ˘ ˆ loc sa˘ tram ˘ pacea ın ˆ casnicie. ˘ Un sot si o sotie 
cem timp sa-i Astfel, ın ˆ ˆ public,
consideram ca un frate de credint a˘ este
˘ ˘ n-ar trebui ca, atunci cand sunt ın
„tare” sau „slab”, trebuie sa˘ recunoastem  sa˘ lase impresia ca˘ se iubesc, iar ın ˆ parti-
˘ ˘ ˘ ˆ
ca˘ toti avem si  puncte tari, si  puncte sla- cular sa se raneasca recurgand la trata-
˘ ˘
ˆ mentul tacerii, la cuvinte taioase sau la
be. Insusi  apostolul Pavel a recunoscut ˘ ˘
˘
ca avea puncte slabe. (2 Cor. 12:9, 10) De violent a fizica.
15 Sa˘ ne iertam ˘ cu marinimie. ˘ Iertam ˘ da-
aceea, cu totii  avem nevoie de sprijinul ˘
fratilor  nostri.  ca trecem cu vederea o jignire si nu nu-
ˆ
14 Sa˘ facem pace. Noi facem tot ce de- trim resentimente. ‘Suportandu-ne unii
˘ pe altii ˆ ˘ ˘ ˘
pinde de noi pentru a pastra pacea cu  ın iubire’ si straduindu-ne ‘sa pas-
ˆ tram ˘ unitatea spiritului ın ˆ legatura ˘ ˘
pacii’,
fratii  nostri,  chiar si atunci cand consi- ˆıi putem ierta cu marinimie ˘
deram ˘ ca˘ am fost gresit ın ˆ telesi sau ca˘ pe cei care,
  
ni s-a facut ˘ o nedreptate. (Citeste  Ro- probabil, nu si-au  dat seama ca˘ ne-au
jignit. (Ef. 4:2, 3) Ca sa˘ iertam ˘ cu ade-
ˆ ˘ ˘
13. a) Cand ar putea fi dificil sa-i ajutam pe cei
˘
varat, trebuie sa ne controlam gandirea˘ ˘ ˆ
ˆ ˘
slabi? b) Ce putem face ın mod concret pentru pentru a „nu tine  cont de raul suferit”.
a-i ajuta?
˘ ˘ ˘
14. Ce trebuie sa fim dispusi sa facem pentru 15. Cum putem demonstra ca am iertat cu
˘ ˘
a pastra pacea cu fratii
 nostri?
 adevarat?

10 TURNUL DE VEGHE
(1 Cor. 13:4, 5) Daca˘ am nutri resentimen- 17 Sa˘ marturisim
˘ ˘
pacatele ascunse si sa˘ re-
ˆ pericol relatiile ˘
nun tam la ele. Unii crestini care au comis un
te, ne-am pune ın  nu doar 
pacat ˘ ˆ
grav ıncearc a˘ sa-l ˘ ascunda˘ pentru a
cu fratii si surorile noastre, ci si cu Iehova.
(Mat. 6:14, 15) De asemenea, putem de- evita situatiile  ˆ
stanjenitoare sau pentru a
monstra ca˘ i-am iertat cu sinceritate pe nu-i dezamagi ˘ pe altii.  (Prov. 28:13) Totusi, 
cei ce ne-au gresit, ˆ
 rugandu-ne pentru ei. o asemenea conduita˘ tradeaz ˘ a˘ lipsa˘ de iu-
bire, daun ˘ andu-le
ˆ atat ˆ celui ce a pac ˘ atuit,
˘
(Luca 6:27, 28)
16 Sa˘ renunt am
˘ la avantajele personale. ˆ
cat si altora. Ea poate sa ımpiedice ac- ˘ ˆ
ˆ
Cand primim o responsabilitate ın ˆ servi- tiunea
 spiritului lui Dumnezeu si sa˘ puna˘
ˆın pericol pacea ıntregii ˆ
ciul lui Iehova, putem demonstra ca˘ iubi- congregatii.  (Ef.
rea noastra˘ este sincera˘ daca˘ ‘nu caut ˘ am
˘ 4:30) Iubirea sincera˘ ıiˆ ındeamn ˆ a˘ pe cresti-

nii care au comis pacate ˘ grave sa˘ le vorbeas-
folosul personal, ci folosul altuia’. (1 Cor.
10:24) De exemplu, la congresele noas- ca˘ batr ˘ anilor
ˆ pentru ca acestia  sa˘ le ofere
tre, oamenii de ordine au acces ın ˆ sala˘ ajutorul de care au nevoie. (Iac. 5:14, 15)
ˆınainte de ora la care poate sa˘ intre publi- 18 Iubirea este cea mai importanta˘ calita-
ˆ
cul. In loc sa˘ ocupe cele mai bune locuri te. (1 Cor. 13:13) Cei ce o manifesta˘ se iden-
pentru ei si pentru membrii familiei lor, tifica˘ drept continuatori ai lui Isus si ılˆ imi-
multi dintre acesti  frati aleg sa˘ stea ın ˆ ta˘ pe Iehova, Sursa iubirii. (Ef. 5:1, 2) Pavel
locuri mai putin  convenabile din sectorul a scris: „Daca˘ . . . n-as avea iubire, nu sunt
repartizat lor. Renunt and ˆ la unele avan- nimic”. (1 Cor. 13:2) Sa˘ continuam ˘ deci sa˘
˘ ˘
taje personale, ei demonstreaza˘ ca˘ au o aratam iubire, nu numai „cu vorba”, ci si
˘ Cum poti imita exem- „cu fapta si cu adevarul”! ˘
iubire neegoista. 
plul lor? ˘ ˘ ˆ
17. Daca cineva a comis un pacat grav, ce ıl va
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
16. Cum trebuie sa consideram responsabilita- ındemna iubirea sincera sa faca?
ˆ ˆ ˘ ˘
tile
 primite ın serviciul lui Iehova? 18. Cat de importanta este iubirea sincera?

OCTOMBRIE 2017 11
 ˘
Adevarul nu aduce
„pace, ci sabie”
„Sa˘ nu credeti ca˘ am venit sa˘ aduc pacea pe pam˘ ant;
ˆ
n-am venit sa˘ aduc pace, ci sabie.” (MAT. 10:34)

ˆ ˘ CU TOTII  vrem sa˘ ducem o viat a˘ linistit  a˘ si far˘ a˘ griji. Iiˆ suntem
CANTARILE: 125, 135 ˘
foarte recunoscatori lui Iehova ca˘ ne da˘ „pacea” sa, acea liniste 
˘ ˘
interioara care ne ocroteste ˆ
 de ganduri si sentimente tulbura- ˘
CUM ATI
 RASPUNDE? ˆ ˆ
toare! (Filip. 4:6, 7) Intrucat ne-am dedicat lui Iehova, ne bucu-

˘ si de „pace cu Dumnezeu”, adica˘ de o relatie
ram ˆ a˘ cu el.
 strans
Ce este „sabia” la care a
˘ (Rom. 5:1)
facut referire Isus? ˆ a˘ nu a sosit timpul ca Dumnezeu sa˘ aduca˘ pace
2 Totusi,
 ınc
deplina.˘ Zilele din urma˘ ın ˆ care traim ˘ sunt pline de probleme

˘
care ne cauzeaza neliniste,  iar multi oameni au un comporta-
ˆ ˘ ˆ ˆ
Cum ıi poti ramane loial lui
˘ ment agresiv. (2 Tim. 3:1-4) In plus, ca slujitori ai lui Iehova,
Iehova daca rudele tale se
ˆ ˘ ˘ avem de dus o lupta˘ spirituala˘ ımpotrivaˆ lui Satan si a ınv ˆ a˘ t atu-
˘
opun ınchinarii adevarate?
rilor sale false. (2 Cor. 10:4, 5) Totusi,  opozitia  din partea rude-
lor care nu ıiˆ slujesc lui Iehova ne poate tulbura cel mai mult

pacea. S-ar putea ca unele dintre ele sa- ˘ si bata˘ joc de convinge-
˘
Ce te poate ajuta sa faci
˘ ˘ rile noastre, sa ne acuze ca dezbinam familia sau sa˘ ne amenin-
˘ ˘ ˘
fat a situatiei
 daca un mem-
ˆ ˘ ˘  ca˘ ne vor renega daca˘ nu renunt am
te ˘ la credint a. ˘ Cum ar tre-
bru al familiei ıl paraseste

pe Iehova? ˆ ˘ ˆ
1, 2. a) In ce privinte
 ne bucuram de pace ın prezent? b) De ce nu ne pu-
ˆ ˘ ˘ ˆ
tem bucura ınca de pace deplina? (Vezi imaginea de la ınceputul artico-
lului.)

12
bui sa˘ privim opozitia
 din partea familiei?
ˆ
ele se ımpotrivesc deciziei noastre de a-i
˘ pacea daca˘ ne
Si
 cum ne putem pastra sluji lui Iehova. Totusi,  nu trebuie sa˘ ui-
˘ ˆ
aflam ıntr-o astfel de situatie? ˘ ˘
 tam ca iubirea pentru Dumnezeu si pentru
Cristos trebuie sa˘ fie mai puternica˘ de-
CUM AR TREBUI ˆ iubirea pentru membrii familiei. (Mat.
˘ cat
SA PRIVIM OPOZITIA 
10:37) De asemenea, trebuie sa˘ fim con-
DIN PARTEA FAMILIEI
stien
 ti ca˘ Satan va ıncercaˆ sa˘ profite de
3 Isus a stiut  ca˘ ınv
ˆ a˘ taturile

˘ sale vor du- sentimentele pe care le avem fat a˘ de rude-
ce la dezbinare si ca cei ce ılˆ vor urma ˘
le noastre ca sa˘ ne stirbeasc  a˘ integritatea.
ˆ ampina
vor ınt ˆ opozitie, ˘ ˘ ˆ
 motiv pentru care Sa analizam cateva situatii  cu care ne-am
vor avea nevoie de curaj. Aceasta˘ opozitie  putea confrunta si modul ın ˆ care le putem
poate afecta pacea familiei. Isus a spus: face fat a. ˘
„Sa˘ nu credeti ca˘ am venit sa˘ aduc pacea ˆ ˘ ˘
pe pam ˘ ant; ˆ n-am venit sa˘ aduc pace, ci sa- CAND PARTENERUL DE CASATORIE
bie. Caci am venit sa˘ fac dezbinare: fiul
˘ NU ESTE MARTOR
ˆ
ımpotriva tatalui, ˘ fiica ımpotriva ˆ mamei si 7 Biblia avertizeaza˘ ca˘ cei ce se cas ˘ ato-
˘
ˆ
nora ımpotriva soacrei. Dusmanii omului ˆ
 resc „vor avea necazuri ın carne”. (1 Cor.
vor fi cei din casa lui”. (Mat. 10:34-36) 7:28) Iar daca˘ partenerul tau ˘ de cas ˘ atorie
˘
ˆ „sa˘ nu credeti ca˘ am venit sa˘
4 Spunand nu-i slujeste  lui Iehova, s-ar putea sa˘ ai
aduc pacea”, Isus a lasat ˘ sa˘ se ın ˆ teleag a˘ ca˘ ˆ ˘ si mai mult stres ın ˆ
 mai multe ıngrijor ari
cei ce deveneau discipoli ai sai aveau sa˘ ˘ ˘
casnicie. Totusi, ˘
 este important sa privesti 
suporte anumite consecinte. ˆ teles,
 Bineın  lucrurile asa  cum le priveste  Iehova. Fap-
scopul lui Isus nu a fost acela de a dezbi- tul ca˘ partenerul de cas ˘ atorie
˘ nu-i slujeste

na, ci de a face cunoscut adevarul ˘ despre ˆ
lui Iehova nu este un motiv ıntemeiat de
ˆ ˘ ˘
Dumnezeu. (Ioan 18:37) Insa discipolii sai separare sau divort. (1 Cor. 7:12-16) Chiar
˘ ˘ ˘ ˆ
trebuiau sa stie  ca nu avea sa le fie ıntot- daca˘ sotul  tau˘ nu este Martor si nu se ın- ˆ
deauna usor sa-l˘ urmeze, mai ales daca˘
 grijeste  de spiritualitatea familiei, trebuie
membrii familiei sau prietenii apropiati nu sa-l ˘ respecti deoarece este capul familiei.
˘ ˆ ˘ ator,
˘
acceptau adevarul. In mod aseman chiar daca˘ sotia  ta nu
5 Isus a spus ca˘ opozitia  din partea fami- este Martora, trebuie sa˘ o iubesti
˘  si sa˘ ıiˆ
ˆ ˘ porti de grija. ˘ (Ef. 5:22, 23, 28, 29)
liei este una dintre ıncerc arile pe care con-
tinuatorii sai trebuie sa fie dispusi sa˘ le su-
˘ ˘ 8 Ce poti
 face ıns
ˆ a˘ daca˘ partenerul tau ˘
ˆ ˆ au dorit sa-i ˘ ˆıti impune anumite limite ın ˆ ce priveste ˆ
porte. (Mat. 10:38) Intrucat  ın-
˘
fie placuti lui Cristos, discipolii sai au fost ˘
chinarea pe care i-o aduci lui Iehova? De
batjocoriti ın ˆ toate timpurile si,  uneori, exemplu, sotul  unei surori i-a spus aces-
chiar au fost renegati de familiile lor. To- teia ca˘ ıiˆ permite sa˘ iasa˘ ın ˆ lucrare doar
 ei au caˆ stigat
tusi,  mult mai mult decat ˆ au ˆın anumite zile ale sapt ˘ am ˘ anii.
ˆ Daca˘ esti 
pierdut. (Citeste  Marcu 10:29, 30.) ˆıntr-o situatie ˘ ˘
 asemanatoare, ıntreaba-te: ˆ ˘
ˆ
6 Noi ne iubim rudele chiar si  atunci cand ˆ Imi cere partenerul meu sa˘ nu-i mai slu-
ˆ ˘ ˘ ˆ jesc lui Iehova? Daca˘ nu, pot sa-i ˘ respect
3, 4. a) Ce efect au ınvat aturile lui Isus? b) In
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ce situatii
 ar putea fi dificil sa-l urmam pe Isus? 7. Cum trebuie sa-si priveasca situatia
 cei al ca-
5. Cu ce situatii s-au confruntat continuatorii ror partener conjugal nu este Martor?
lui Isus? ˆ ˘ ˘ ˘
8. Ce ıntrebari ai putea sa-ti pui daca partene-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
6. Ce nu trebuie sa uitam daca rudele ni se ım- rul conjugal ıti impune anumite limite ın ce pri-
ˆ
potrivesc? veste
 ınchinarea?

OCTOMBRIE 2017 13
dorinta? ˆ ˘ ˘ pe parintele
˘
 Dand dovada de rezonabilitate, atrage la adevar care nu este
poti evita conflictele conjugale inutile. Martor.
(Filip. 4:5) 10 Uneori s-ar putea ca parintele ˘ care nu
9 Daca˘ partenerul tau ˘ nu este un sluji-
este Martor sa le ceara copiilor sa˘ ia par-
˘ ˘
tor al lui Iehova, instruirea spirituala˘ a te la sarb˘ atori
˘ de origine pag ˘ an ˆ a˘ sau sa˘ ın- ˆ
copiilor tai ˘ ar putea fi o provocare. Ce
vete idei religioase false. Unii soti le inter-
poti face daca, ˘ de exemplu, ıiˆ ınve ˆ ti pe ˘ ınveˆ
zic sotiilor
 lor Martore sa-i te
 pe copii
copiii tai sa respecte porunca biblica˘ de
˘ ˘
din Biblie. Chiar si ın aceasta˘ situatie,
ˆ  o
‘a ne onora tatal ˘ si
 mama’, ıns ˆ a˘ partene- ˘ ˘ ˘ ˆ
sotie
 crestin  a se va stradui sa-i ınvete  pe
˘ ˘
rul tau nu respecta normele morale ınal- ˆ ˘
copii adevarul. (Fap. 16:1; 2 Tim. 3:14, 15)
te ale Bibliei? (Ef. 6:1-3) Fii tu ınsuti un ˆ
De exemplu, s-ar putea ca sotul  unei sotii 
ˆ ˘ a-
˘
exemplu, onorandu- ti partenerul de cas Martore sa˘ nu-i permita˘ acesteia sa˘ studie-
˘
torie. Concentreaza-te asupra calitatilor ˘  ˘ ia
ze din Biblie cu copiii lor minori sau sa-i
 spune-i ca˘ apreciezi lucrurile bune
lui si ˆ ˘
la ıntruniri. Desi respecta deciziile sotu- 
pe care le face. Nu vorbi negativ despre el lui, ea le poate vorbi copiilor ei din Biblie
ˆ fata ˘ ca˘ fiecare tre- ˆ ori are ocazia, ajutandu-i ˆ
ın  copiilor si  explica-le ori de cate sa˘ ın-ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ
buie sa aleaga daca ıi va sluji sau nu lui Ie- vete despre Iehova si despre normele sale
hova. Conduita buna˘ a copiilor l-ar putea
˘ ˘
10. Cum poate un parinte crestin  al carui par-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
9. Cum pot crestinii
 sa-si ınvete
 copiii sa-si tener nu-i ımpartase  ste
 convingerile religioase
˘ ˘ ˆ
onoreze parintele care nu este Martor? sa-si ınvete
 copiii din Biblie?

ˆ ˘
Invat a-i pe copii
˘
adevarul biblic ori de
ˆ
cate ori este posibil
(Vezi paragraful 10)
 ˆ
morale ınalte. (Fap. 4:19, 20) Bineınˆ teles, 13 ˆ
 Vorbeste  cu blandete.  Biblia spune:
copiii vor trebui sa decida ın cele din urma˘
˘ ˘ ˆ „Vorbirea voastra sa˘ fie ıntotdeauna ˘ ˆ pla- ˘
daca˘ ıiˆ vor sluji sau nu lui Iehova. (Deut. ˘
cuta”. (Col. 4:6) Pentru a manifesta rodul
spiritului sfant ˆ cand ˆ vorbesti  cu rudele,
30:19, 20)1
ˆ ˘ ˆ
ˆ cere-i ın rugaciune lui Iehova spirit sfant.
CAND RUDELE
ˆ ˘ ˘ Nu le contrazice cu privire la toate con-
SE OPUN INCHINARII ADEVARATE
ˆ ˆ vingerile lor religioase false. Daca˘ spun
11 Cand ai ınceput sa˘ studiezi cu Marto- sau fac lucruri care te ranesc, ˘ este bine sa˘
rii lui Iehova, probabil ca˘ nu le-ai spus urmezi exemplul apostolilor. Pavel a scris:
imediat lucrul acesta rudelor tale care nu „Cand ˆ suntem insultati, ˆ ˘
 binecuvant am;
sunt Martore. Totusi, ˆ ˆ ˘ ˆ
 mai tarziu, credinta  cand suntem persecutati,  suportam; cand
ˆ
te-a ındemnat sa le spui deschis ca˘ vrei ˘
suntem defaimati, ˘
 imploram [raspundem]
˘ ˘
sa-i˘ slujesti lui Iehova. (Mar. 8:38) Este ˆ
 cu blande te”.
 (1 Cor. 4:12, 13)
ˆ urma acestei discutii, sa˘ fi ˘
posibil ca, ın
˘ ˆ
 14 Straduie ste-te
 sa˘ ai o conduita˘ exempla-
aparut probleme ıntre tine si rudele tale. ˘
ra. Desi o vorbire bland ˆ a˘ ne ajuta˘ sa˘ pas- ˘
ˆ ˆ ˘ ˆ
In continuare vom analiza cateva lucruri tram pacea cu rudele ımpotrivitoare, con-
˘ ane ˆ ˆ re-
pe care le poti face pentru a ram ın duita noastra˘ exemplara˘ poate avea un
latii  pasnice  cu ele, pastrandu-ti totodata˘
˘ ˆ
efect mult mai profund. (Citeste  1 Petru
loialitatea fat a˘ de Iehova. 3:1, 2, 16.) Prin exemplul tau, ˘ arata-le ˘ ru-
ˆ
12 Incearc a˘ s a˘ le ın ˆ telegi sentimentele. ˘ ˘
 delor ca Martorii lui Iehova au casnicii fe-
˘
Chiar daca esti  foarte entuziasmat dato- ricite, le poarta˘ de grija˘ copiilor lor si duc
rita˘ adevarurilor ˘ biblice pe care le-ai ın- ˆ
o viat a˘ morala˘ si plina˘ de satisfactii.  Chiar
vatat,˘ s-ar putea ca rudele sa creada ca˘ ˘ ˘ daca˘ rudele noastre nu vor accepta nicio-

esti  victima unei ınsel
ˆ ˘
 atorii sau ca ai intrat
˘ data˘ adevarul, ˘ avem satisfactia  ca, ˘ prin
ˆıntr-o secta˘ periculoasa. ˘ De asemenea, ın- ˆ conduita noastra, ıi suntem placuti lui Ie- ˘ ˆ ˘
ˆ
trucat nu mai iei parte ımpreuna cu ele la ˆ ˘ hova.
sarb˘ atori, ˘ s-ar putea gandi ˆ ca˘ nu le mai iu- 15 Anticipeaza˘ situatiile  care pot genera
besti. ˘ ˆ
 Sau s-ar putea teme ca vei fi pedep- conflicte. Gande ste-te
 ce situatii  ar putea
˘ ˆ ˘
sit dupa moarte. In aceasta situatie,  trebu- duce la conflicte cu rudele tale si  cum ai pu-
ie sa manifesti ˘
 empatie, ascultandu-le cu
ˆ tea sa˘ le faci fat a. ˘ (Prov. 29:11) O sora˘ din
ˆ ˆ ˘ ˆ Australia spune: „Socrul meu se ımpotri- ˆ
atentie  si ıncercand sa le ıntelegi  senti- ˆ
vea cu ınversunare ˆ  ˘
adevarului. Inainte de
mentele. (Prov. 20:5) Apostolul Pavel s-a
straduit ˘ sa˘ ın ˆ teleaga˘ „oameni de orice fel”, a-l suna pentru a vedea ce face, eu si  sotul 

˘ ˘ ˘
ca sa˘ le poata˘ ımp ˆ art ˘ a˘ si vestea buna.

˘ Pro- meu ne rugam ca sa nu-i raspundem taios.
ˆ
cedand la fel, vom sti ˘ ˘ De asemenea, alegeam anumite subiecte
 cum sa le abordam
 ca sa˘ putem pastra
de discutie ˘ pe tot par-
pe rudele noastre. (1 Cor. 9:19-23)
cursul conversatiei  un ton prietenos. Pen-
1 Pentru mai multe informatii  despre instruirea spi- tru a evita conversatiile  lungi, care, de re-
˘ ˆ ˘
rituala a copiilor ıntr-un
ˆ camin divizat pe plan reli-
˘ ˘ ˆ gula, ˘ degenerau ın ˆ discutii  aprinse pe tema
gios, vezi articolul „Intrebari de la cititori”, aparut ın
Turnul de veghe din 15 august 2002. ˘
13. Cum ar trebui sa vorbim cu rudele care nu
˘ ˘ ˆ sunt Martore?
11. Din ce cauza ar putea aparea probleme ıntre
tine si rudele care nu sunt Martore? 14. Care sunt foloasele unei conduite exem-
12. De ce este posibil ca rudele care nu sunt plare?
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Martore sa ni se ımpotriveasca si cum putem 15. Ce putem face daca stim
 ca o anumita si-
˘ ˘ ˆ
arata ca le ıntelegem
 sentimentele? tuatie
 poate duce la conflicte cu rudele?

OCTOMBRIE 2017 15
 religiei, alocam un anumit timp convorbi- gresit ˘
 a asupra lucrurilor si s-a simtit  foar-
rilor noastre”. te tulburat. Totusi,  cand ˆ a intrat ın ˆ sanc-
16 Bineın ˆ teles, nu te poti astepta sa˘ eviti tuarul lui Dumnezeu, el si-a  corectat mo-
   
ˆ dul de gandire. ˆ (Ps. 73:16, 17) Daca˘ vei
toate neıntelegerile  cu rudele care nu sunt
ˆ ˆ ıˆ ti iubesti ˘ slujesti
Martore. Intrucat  rudele si vrei continua sa-i  cu fidelitate lui Ieho-
˘ ˆ ˆ va, vei reusi sa- ˘ ti tii  sub control gandurile ˆ
sa fii ın relatii  bune cu ele, cand apar ast-
fel de conflicte s-ar putea sa te simti vino- ˘ si sentimentele.
ˆ 19 Respecta˘ modul ın ˆ care disciplineaza˘ Ie-
vat. Insa˘ nu uita ca˘ loialitatea fat a˘ de Ie-
˘
hova trebuie sa˘ fie mai puternica˘ decat ˆ hova. Chiar daca, pe moment, disciplina-
˘
iubirea fat a de membrii familiei. Cand ru- ˆ rea din partea lui Iehova produce durere,
dele tale vor observa lucrul acesta, vor ın- ˆ ea este spre binele de durata˘ al celui care a
˘ ˘ atuit,
˘
telege
 ca respectarea Bibliei este foarte pac precum si  al celorlalti.  (Cites- 
importanta˘ pentru tine. De asemenea, nu te Evrei 12:11.) De exemplu, Dumnezeu
uita ca˘ nu ıiˆ poti obliga pe altii  sa˘ accepte ne cere ‘sa˘ nu avem legaturi’ ˘ cu pac ˘ ato˘ sii

ˆ ˘
adevarul. In schimb, lasa-i sa˘ observe ce
˘ ˘ care nu se caiesc. (1 Cor. 5:11-13) Prin ur-
foloase ti-a  adus faptul ca urmezi caile lui
˘ ˘ mare, trebuie sa˘ evitam ˘ sa˘ luam ˘ ˘
legatu-
Iehova. Dumnezeul nostru iubitor le ofe- ra prin telefon, mesaje, scrisori, e-mailuri
ra˘ tuturor posibilitatea de a alege sa-i ˘ slu- sau retele  de socializare cu un membru al
˘
jeasca. (Is. 48:17, 18) familiei care a fost exclus, chiar daca˘ lu-
ˆ crul acesta nu este deloc usor. 
˘ ˆ ˆ
CAND UN MEMBRU AL FAMILIEI
ˆ ˘ ˘
20 Pastreaz a-˘ ti vie speranta.  Intrucat iu-
IL PARASESTE  PE IEHOVA ˘
birea „spera totul”, continuam sa speram ˘ ˘ ˘
17 Cand ˆ un membru al familiei este exclus ˘
ca cei dragi care l-au parasit pe Iehova se ˘ ˘
˘ durerea vor ıntoarce ˆ la el. (1 Cor. 13:7) Daca˘ ob-
din congregatie  sau se dezasociaza,
˘ ˘
servi ca un membru apropiat al familiei
pe care o simtim  este ca strapungerea unei
˘
sabii. Cum poti face fat a˘ durerii? ıˆ si schimba˘ ın ˆ bine atitudinea, te-ai putea
18 Pastreaz ˘ a-˘ ti bunele obiceiuri spirituale. ruga ca el sa primeasca˘ putere din Biblie si
˘
ˆ
Este important sa˘ citesti  cu regularitate sa˘ raspund ˘ a˘ invitatiei  lui Iehova: „Intoar-
din Biblie, sa˘ te pregate ˘ sti
 pentru ıntruniri
ˆ ce-te la mine”. (Is. 44:22)
˘ ˘ ˆ 21 Isus a spus ca, ˘ daca˘ l-am iubi pe un
si sa iei parte la ele, sa mergi ın lucrarea de
ˆ
predicare si sa˘ te rogi pentru a primi taria ˘ om mai mult decat pe el, nu am fi demni
de el. Totusi, ˘
de a persevera. Toate acestea te vor ajuta  a fost convins ca discipolii
˘ ˆ ˘
sa˘ ai o credint a˘ puternica.˘ (Iuda 20, 21) sai vor fi curajosi si ısi vor pastra loialita-
ˆ pofida opozitiei din partea rudelor.
Dar ce poti face daca˘ durerea nu dispare? tea, ın 
˘ ˘ ˆ familia
 Daca˘ ıˆ ti pastrezi
Nu renunta! ˘ bunele obi- Daca adevarul a adus „o sabie” ın
ceiuri spirituale, vei putea sa- ˘ ti tii
 sub con- ta, bizuie-te pe Iehova, fiind ferm convins
ˆ
trol gandurile si sentimentele. Asa ˆ
 s-a ın- ca˘ el te va ajuta sa˘ faci fat a˘ situatiilor  di-
ˆ ˆ
tamplat ın cazul scriitorului Psalmului 73. ficile. (Is. 41:10, 13) Fii bucuros ca˘ Iehova
La un moment dat, el a avut o perspectiva˘ si Isus te aproba˘ si  te vor rasplati pentru
˘ ˘
conduita ta fidela! ˘
ˆ ˆ ˘
16. Cum ıti poti ınvinge sentimentele de vinova- ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ 19. Cum poti arata respect fat a de modul ın
tie
 aparute ın urma relatiilor
 tensionate cu ru- ˘
dele? care disciplineaza Iehova?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
17, 18. Ce te poate ajuta sa faci fat a situatiei 20. Ce trebuie sa continuam sa speram?
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
daca un membru al familiei ıl paraseste  pe Ie- 21. Ce ar trebui sa faci daca ıntampini proble-
ˆ ˆ
hova? me ın familie deoarece ıl urmezi pe Isus?

16 TURNUL DE VEGHE
IOSIF DIN ARIMATEEA
ia pozitie
 de partea lui Isus

˘ ˘
LUI IOSIF nu-i venea sa creada
˘ ˘ ˘
ca avusese curaj sa-i vorbeasca
lui Pontiu  Pilat, guvernatorul ro-
man, care era cunoscut drept o
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
persoana foarte ıncapat anata.
˘ ˆ
Dar, pentru ca Isus sa fie ınmor-
ˆ ˆ
mantat ıntr-un mod demn, cineva
˘ ˘
trebuia sa-i ceara lui Pilat per-
misiunea de a lua trupul de pe
ˆ
stalp. Spre surprinderea lui Iosif,
ˆ ˆ ˆ
ıntalnirea cu Pilat nu a fost atat
˘ ˆ ˆ
de dificila pe cat ısi imaginase.
˘
Pilat a dat curs cererii dupa ce un
˘
ofiter  i-a confirmat ca Isus muri-
ˆ ˘
se. Apoi, desi avea inima franta
ˆ
de durere, Iosif s-a ıntors imediat
la locul unde fusese executat
Isus. (Mar. 15:42-45)

 Cine a fost Iosif din Arimateea?

ˆ
 In ce relatii
 s-a aflat el cu Isus?
˘ ˘
 De ce ar trebui sa acordam atentie 
˘ ˆ
relatarii ın care se vorbeste  despre
Iosif din Arimateea?

OCTOMBRIE 2017 17
 deilor”. Dar de ce se temea de ei? Iosif stia 
ˆ de mult ılˆ dispretuiau
˘ cat  iudeii pe Isus, pre-
Ai curaj sa declari cum si ca˘ acestia  hotar ˘ aser
ˆ a˘ sa˘ dea afara˘ din
˘ ˘
sinagoga pe oricine ısi marturisea ˆ ˘ credinta 
ca Isus este Rege? ˆın el. (Ioan 7:45-49; 9:22) O persoana˘ exclu-
sa˘ din sinagoga˘ era tratata˘ cu dispret si mar-
ginalizata˘ de ceilalti iudei. De aceea, Iosif a
ezitat la ınceput ˆ sa˘ declare public ca˘ era un
˘
FACEA PARTE DIN SANHEDRIN discipol al lui Isus. Daca˘ ar fi procedat ast-
ˆ fel, si-ar fi distrus reputatia  si si-ar fi pierdut
In Evanghelia lui Marcu, Iosif este nu-
mit „un membru respectat al Consiliului”. pozitia. 
ˆ Iosif nu a fost singurul care s-a aflat ın ˆ
In acest context, Consiliul nu putea fi de- ˘
cat ˆ Sanhedrinul, curtea suprema˘ a evreilor aceasta situatie.  Potrivit cu Ioan 12:42,
˘
si autoritatea administrativa˘ centrala. ˘ (Mar. „chiar si dintre conducatori,
ˆın el, dar din cauza fariseilor nu-l marturi-
multi au crezut
˘
15:1, 43) Prin urmare, Iosif era o persoana˘ ˘ ˘ ˘ O
proeminenta, ˘ ceea ce explica˘ faptul ca˘ el a seau, ca sa nu fie dati afara din sinagoga”.
obtinut  o audient a˘ la guvernatorul roman. astfel de persoana˘ a fost Nicodim, care fa- ˘

De asemenea, nu este deloc surprinzator ˘ ca˘ cea si el parte din Sanhedrin. (Ioan 3:1-10;
Iosif era bogat. (Mat. 27:57) 7:50-52)
Ca grup, Sanhedrinul avea o atitudine os- Desi era un discipol al lui Isus, Iosif nu
˘ si declare public convingerile.
tila˘ fat a˘ de Isus, membrii acestuia fiind cei avea curaj sa-
˘
care au pus la cale uciderea lui. Totusi,  de- Lucrul acesta nu era lipsit de important a,
ˆ ˆ ˘
spre Iosif se spune ca˘ era „un om bun si avand ın vedere cuvintele lui Isus: „Daca ci-
˘ ˆ fata
drept”. (Luca 23:50) Spre deosebire de ma- neva marturise ste
 ın  oamenilor ca˘ es-
ˆ
te ın unitate cu mine, voi marturisi ˘ si eu ın ˆ
joritatea membrilor Sanhedrinului, el se ˘ ˆ ceruri ca˘ sunt
straduia ˘ sa˘ respecte poruncile lui Dumne- fata Tatalui meu care este ın
ˆın unitate cu el. Dar, daca˘ cineva ma˘ renea-
zeu. De asemenea, Iosif „astepta  . . . regatul
lui Dumnezeu”, motiv pentru care a si deve- ga˘ ın ˆ fata  oamenilor, ılˆ voi renega si eu ın ˆ
fata ˘
 Tatalui meu care este ın ceruri”. (Mat. ˆ
nit un discipol al lui Isus. (Mar. 15:43; Mat.
27:57) Din cate ˆ se pare, el s-a simtit
 atras de 10:32, 33) Chiar daca˘ nu-l renega pe Isus,
˘ marturiseasc
˘ ˘ Tu ai
mesajul lui Isus pentru ca˘ iubea adevarul ˘ si Iosif nu avea curaj sa-l a.
dreptatea. acest curaj?
Totusi,  Biblia spune despre Iosif ca˘ nu a
DISCIPOL AL LUI ISUS, DAR PE ASCUNS sprijinit complotul pus la cale de Sanhedrin
ˆ ˆ ˘
In Ioan 19:38 se spune ca˘ Iosif „era disci- pentru uciderea lui Isus. (Luca 23:51) Insa,
pol al lui Isus – dar pe ascuns, de teama iu- dupa˘ cum sugereaza˘ unii, este posibil ca Io-

18 TURNUL DE VEGHE
sif sa˘ nu fi fost prezent la procesul lui Isus.
Indiferent cum au stat lucrurile, mai mult ca
sigur ca˘ Iosif a fost revoltat de modul groso-
ˆ care a fost denaturata˘ justitia,
lan ın  dar n-a
ˆ
putut face nimic pentru a ımpiedica ucide-
rea lui Isus.
ˆ
SI-A
 INVINS TEAMA
Din cate ˆ se pare, momentele din preajma
mortii  lui Isus au fost decisive pentru Iosif.
El a reusit  sa- ˘ si ınving
ˆ a˘ teama si a hotar ˘ at
ˆ sa˘
ia pozitie  de partea lui Isus. Cuvintele din
Marcu 15:43 sugereaza˘ lucrul acesta: „El si-a
˘
facut curaj si, intrand ˆ la Pilat, a cerut corpul
lui Isus”.
Se pare ca˘ Iosif a fost de fat a˘ cand ˆ a murit
Isus. El a stiut  ınaintea lui Pilat ca˘ Isus mu-
ˆ
rise. Iata˘ de ce, cand ˆ a mers sa˘ ceara˘ trupul
lui Isus, guvernatorul „a vrut sa˘ stie  daca˘
[Isus] era deja mort”. (Mar. 15:44) Daca˘ Io-
sif a fost prezent cand ˆ Isus era ınˆ agonie pe
stalpul de tortura, probabil ca acea scena˘
ˆ ˘ ˘
ˆ
ıngrozitoare l-a determinat sa- ˘ si analizeze
constiin ta ˘ ˘
  si sa ia pozitie  de partea adevaru-
lui. Iosif a trecut la actiune!  El n-a mai vrut
sa˘ ascunda˘ ca˘ era un discipol al lui Isus.
ˆ ˆ ˆ ˘
IOSIF IL INMORMANTEAZ A PE ISUS
Potrivit Legii mozaice, trupurile condam-
natilor
 ˆ
la moarte trebuiau ınmorm ˆ
antate
ˆınainte de apusul soarelui. (Deut. 21:22, 23)
Romanii ıns ˆ a˘ lasau
˘ trupurile criminalilor
executati s a putrezeasc a˘ pe st alp
˘ ˆ sau le
ˆ ˘ ˘
aruncau ıntr-o groapa comuna. Dar Iosif
nu a vrut ca trupul lui Isus sa˘ fie dezono-
rat. Aproape de locul executiei,
 el avea un

OCTOMBRIE 2017 19
 ˆ ˘ ˆ piatra. ˘ In ˆ
mormant nou, sapat ın aceasta˘ trupul lui Isus. Este posibil ca ei sa˘ fi ape-
˘ ˆ ˘ ˆ
grota nu era ınca nimeni ınmormantat, ceea ˆ lat la ajutorul unor servitori pentru a duce
ce sugereaza˘ ca˘ Iosif se mutase de putin  trupul la mormant. ˆ Indiferent cum au stat
timp din Arimateea1 la Ierusalim si ca achi- ˘ lucrurile, misiunea celor doi n-a fost deloc
zitionase
 ˆ
acest loc de ınmorm ˆ
antare pentru usoar
 a.˘ Cei ce atingeau trupul unui mort
el si familia lui. (Luca 23:53; Ioan 19:41) erau necurati sapte
 zile si tot ce atingeau de-
ˆ
Gestul lui Iosif de a-l ınmorm ˆ
anta pe Isus ınˆ venea necurat. (Num. 19:11; Hag. 2:13) Prin
˘ ˆ
locul unde urma sa fie ınmormantat el a fost ˆ urmare, ei nu puteau lua parte la ceremonia-
o dovada˘ de generozitate si a ımplinit
ˆ profe- lurile si obiceiurile din sapt ˘ am
˘ ana
ˆ Pastelui.

 potrivit careia Mesia urma sa˘ fie ınmor-
tia ˘ ˆ (Num. 9:6) De asemenea, ocupandu-se ˆ de
ˆ
mantat „cu cei bogati”.
 (Is. 53:5, 8, 9) ˆ
ınmorm ˆ
antarea lui Isus, Iosif risca sa˘ fie
batjocorit de ceilalti membri ai Sanhedrinu-
lui. Dar acum, el era dispus sa˘ suporte con-
secintele
 faptului ca˘ l-a ınmorm
ˆ ˆ
antat pe Isus
˘ si sa˘ declare public ca˘ era un discipol al lui
Exista ceva mai important Cristos.
ˆ ˆ
decat relatia
 ta cu Iehova? CUM SE INCHEIE
RELATAREA DESPRE IOSIF?
ˆ
In afara˘ de relatarea despre ınmorm ˆ ˆ
anta-
˘ ˆ
rea lui Isus consemnata ın evanghelii, Biblia
Toate cele patru evanghelii consemnea- nu mai spune nimic despre Iosif din Arima-
ˆ mod firesc ıntre-
ˆ
za˘ faptul ca, ˘ dupa˘ ce trupul lui Isus a fost teea. De aceea, se naste
ˆ ˆ
 ın
˘
luat de pe stalp, ˆ ˆ a˘ surat
Iosif l-a ınf  ˆ
ıntr-o barea: Ce s-a ıntamplat cu el dupa aceea? Nu
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ stim.
 Totusi, avand ˆ ˆ vedere cele mentiona-
ın 
panza fina de in si l-a asezat  ın mormantul
˘
sau. (Mat. 27:59-61; Mar. 15:46, 47; Luca te mai ınainte, putem crede ca˘ el si-a
ˆ  martu- ˘
ˆ
23:53, 55; Ioan 19:38-40) Singura persoana˘ risit public credinta
ˆ
 ın Cristos. La urma ur-
˘
mentionat
 a˘ cu numele, despre care se spu- mei, cand situatia  a fost tensionata, el nu a
˘
ne ca l-a ajutat pe Iosif este Nicodim. El a renuntat,  ci a dat dovada de mai multa˘ cre-
˘

adus mirodenii pentru pregatirea ˘ trupului dint a˘ si curaj.

ˆ ˆ
lui Isus. Avand ın vedere statutul social al Citind aceasta˘ relatare, este bine sa˘ ne ın- ˆ
˘ ˘
celor doi, este putin  probabil ca ei sa˘ fi luat trebam: Exist a ceva mai important – de
˘ cariera, boga˘ tiile,
exemplu, pozitia  sociala, 
ˆ
1 Din cate se pare, Arimateea este una ˆ si aceeasi cu afectiunea
 pentru membrii familiei sau chiar
ˆ
Rama, ın zilele noastre Rentis (Rantis). In acest oras,
 si-
propria libertate – decat ˆ relatia noastra˘ cu
tuat la aproximativ 35 de kilometri nord-vest de Ierusa- 
˘ Iehova?
lim, s-a nascut profetul Samuel. (1 Sam. 1:19, 20)

20 TURNUL DE VEGHE
1 2 3

Viziunile lui Zaharia

ˆ ˘
– Ce ınsemnatate au pentru noi?
ˆ
 a˘ la mine . . . si eu ma˘ voi ıntoarce
„ Intoarceti-v ˆ la voi.” (ZAH. 1:3)

UN SUL care zboara, ˘ o femeie ınchis

ˆ a˘ ıntr-un
ˆ cos, ˘ ˆ ˘
 doua femei CANTARILE: 120, 117
˘ ˆ
cu aripi de barza. Acestea sunt cateva elemente impresionante
din viziunile profetului Zaharia. (Zah. 5:1, 7-9) Dar de ce i-a ˘
CUM ATI
 RASPUNDE?
dat Iehova aceste viziuni lui Zaharia? Care era situatia  israeli-
tilor la acea vreme? Si ˆ ˘

  ce ınsemnatate au pentru noi aceste vi-

Cum priveste
 Iehova furtul?
ziuni?
2 Anul 537 ı.e.n. ˆ a fost un an de mare bucurie pentru poporul
dedicat al lui Iehova. Dupa˘ 70 de ani de captivitate ın ˆ Babilon,

ˆınchinatorii
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
lui Iehova au fost eliberati.  Inflacarati de zel, ei Cum putem trai „zi de zi” la
˘ a˘ ıntˆ arziere
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
au trecut far la actiune
 pentru a restabili ınchina- ınaltimea
 dedicarii noastre?
˘ ˆ ˆ
rea curata la Ierusalim. In 536 ı.e.n. s-a pus temelia templu-
lui. De bucurie, „poporul scotea strigate ˘ puternice si sunetul

ˆ ˘ ˆ ˘

se auzea pana departe”. (Ezra 3:10-13) Insa, nu dupa˘ mult Ce putem face fiecare dintre
timp, lucrarile ˘ de constructie ˆ ˘ ˆ ˆ
 au ınceput sa ıntampine opozi- noi pentru a nu permite ca
tie ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
 apriga. Descurajati de numeroasele probleme si  obstacole, rautatea sa patrunda ın orga-
ˆ ˆ nizatia
 lui Iehova?
1-3. a) Care era situatia
 poporului lui Dumnezeu cand Zaharia a ınceput
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sa profeteasc
 a? b) De ce i-a cerut Iehova poporului sau ‘sa se ıntoarca
la el’?

21
 evreii au abandonat lucrarile ˘ de la templu far˘ a˘ ındoial ˆ ˘ ca˘ mesajul continut de el
a, 
si ˘
 s-au lasat absorbiti de obiective perso- este foarte important si  trebuie privit cu
nale, precum construirea propriilor case seriozitate.
˘ 5 Citeste
si
 cultivarea ogoarelor. Trecusera 16 ani  Zaharia 5:3, 4. Toti oame-
si ˆ ˘ ˘ dea socoteala˘ lui Dum-
 templul lui Iehova nu era ınca terminat. nii trebuie sa-i
Era nevoie deci ca cineva sa˘ le reamin- nezeu pentru faptele lor si  cu atat mai
ˆ
teasca˘ israelitilor  sa˘ se ıntoarc
ˆ a˘ la Dum- mult membrii poporului sau, care ıi poar- ˘ ˆ
ˆ ˆ
nezeu, punand pe primul plan ınchinarea ta˘ numele! Cei ce ılˆ iubesc pe Dumnezeu
la Iehova, nu interesele personale. Iehova sunt constien  ti ca˘ furtul, sub orice for-
dorea ca ei sa-i ˘ aduca˘ ınchinareˆ cu zel si ˘
 ma, aduce oprobriu asupra numelui lui
curaj. Dumnezeu. (Prov. 30:8, 9) Indiferent ce
3 Astfel, ınˆ 520 ı.e.n., ˆ Dumnezeu l-a tri- ˆ de scuzabila˘ ar
motiv ar invoca sau cat
mis pe profetul Zaharia ca sa˘ le aminteas- ˘
putea parea fapta lui ın lumina circum- ˆ
ca˘ evreilor motivul principal pentru care stantelor,  cel ce fura˘ arata˘ ca˘ acorda˘ mai
ˆ
fusesera˘ eliberati din Babilon. Insusi  nu- ˘
multa important a˘ lucrurilor materiale si 
mele profetului, „Zaharia”, care ınseam- ˆ ˆ legilor si nu-
dorintelor  lui lacome decat 
na˘ „Iah si-a adus aminte”, evoca un ade- melui lui Dumnezeu.
˘ important: Iehova ıˆ si aducea aminte
var  6 Sa˘ remarcam ˘ ca˘ ın ˆ Zaharia 5:3, 4 se
de poporul sau, ˘ chiar daca˘ acesta uitase ˘ ˆ casa ho-
spune ca blestemul „va intra ın
actele Sale de salvare. (Citeste  Zaharia tului

˘ ˆ
. . . , va ramane ın casa lui si ˆ
 o va
1:3, 4.) Plin de iubire, Iehova le-a promis distruge”. Asadar,  nu exista˘ loc ın ˆ care
evreilor ca˘ ıiˆ va ajuta sa˘ restabileasca˘ ın- ˆ
cineva sa˘ se poata˘ ascunde de judecata
˘
chinarea curata si  i-a avertizat cu fermi- lui Iehova. Dumnezeu va scoate la iveala˘
tate ca˘ nu va tolera sa˘ i se aduca˘ ınchina- ˆ
orice nelegiuire comisa˘ ın ˆ poporul sau. ˘
re cu o inima ımpartit˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
 a. Sa analizam ın Chiar daca o persoana care fura s-ar pu-
continuare viziunile a sasea  si
 a saptea  tea ascunde de autorita˘ ti,  de angajator,
primite de Zaharia. Vom vedea cum i-a ˘ ˆ
de batranii de congregatie ˘
 sau de parinti, 
motivat Iehova pe evrei sa˘ treaca˘ la actiu-  ea nu se poate ascunde de Dumnezeu,
ˆ ˘ ˘
ne, dar si
˘
 ce ınvat aminte putem trage noi care are grija˘ sa˘ dea pe fat a˘ orice astfel de
astazi. fapta. ˘ (Evr. 4:13) Cat ˆ de mult ne bucuram ˘
˘ ˘ ˘ ˆ
ca traim ın mijlocul unor oameni care se
PEDEAPSA DIVINA PENTRU FURT
ˆ straduiesc˘ sa˘ fie cinstiti „ın ˆ toate”. (Evr.
4 Capitolul 5 din cartea Zaharia ıncepe
˘
a. (Citeste 13:18)
cu o viziune neobisnuit
  Zaha-
7 Iehova dezaproba˘ orice furt. Consi-
ria 5:1, 2.) Zaharia vede un sul care zboa- ˘ o mare onoare sa˘ traim ˘ ˆ al
˘ ti-
ra,˘ lung de aproximativ 9 metri si lat de deram la ın 

aproximativ 4,5 metri. Sulul este desfa- ˘ mea normelor sale morale si,  de aceea, ne
straduim˘ sa˘ nu dezonoram ˘ ın ˆ niciun fel
surat
 pentru a putea fi citit. El contine
 un ˘ ˘ Astfel,
mesaj de judecata˘ si  este scris pe ambele numele sau prin conduita noastra.
˘
par ˘ ti. (Zah. 5:3) De regula, ˘ sulurile se vom evita judecata nefavorabila de care au
 ˆ
˘
scriau pe o singura parte, dar acest sul parte toti cei ce ıncalc a˘ ın ˆ mod deliberat
este scris pe ambele par ˘ ti, ceea ce indica, ˘ legile lui Iehova.

ˆ 5, 6. Cum priveste
 Iehova furtul?
4. Ce vede Zaharia ın a sasea
 viziune si ce indi-
˘ ˘ ˘ 7. Cum putem evita blestemul de pe sulul care
ca faptul ca sulul este scris pe ambele parti? 
ˆ ˘
(Vezi prima imagine de la ınceputul articolului.) zboara?

22 TURNUL DE VEGHE
 Pentru crestini,
 orice furt este inacceptabil
(Vezi paragrafele 5-7)

˘ ˘ ˆ ˘ antul
ˆ ˆ al-˘
SA NE RESPECTAM INTOTDEAUNA cel ce si-a  dispretuit  juram si a ınc
ˆ ˘ ˆ
CUVANTUL DAT cat legamantul”. (Ezec. 17:16)
ˆ
8 Sulul care zboara˘ contine  si
 un aver- 10 Regele Zedechia era dator ınaintea

tisment pentru cei ce fac „un juram ˘ ant

ˆ ˘
lui Iehova sa-si respecte juramantul facut ˘ ˆ ˘
ˆ
fals” ın numele lui Dumnezeu. (Zah. 5:4) ˆın numele lui Dumnezeu. (2 Cron. 36:13)
˘ ant
ˆ ˆ
Un juram este o declaratie  prin care Insa˘ el a cautat ˘ sa˘ scape de jugul babi-
cineva garanteaza˘ ca˘ un lucru este adeva- ˘
lonian ıncercand sa˘ ıncheie
ˆ ˆ ˆ o aliant a˘ cu
rat sau un angajament solemn de a face Egiptul, actiune  ˘
sortita esecului.
 (Ezec.
sau nu un anumit lucru. 17:11-15, 17, 18)
9 A face un juram ˘ ant
ˆ ın
ˆ numele lui Ieho- 11 Din relatarea despre Zedechia ın ˆ tele-

ˆ
va este o chestiune cat se poate de serioa- ˘ ˘
gem ca Iehova acorda atentie  promisiuni-
sa. ˘ Acest lucru reiese din ceea ce i s-a ın- ˆ
lor pe care le fac oamenii. Asadar,  pentru
ˆ
tamplat lui Zedechia, ultimul rege iudeu a avea aprobarea sa, trebuie sa˘ ne respec-
care a domnit la Ierusalim. Zedechia a ju- tam ˘ cuvantul ˆ dat. (Ps. 76:11) Cea mai im-
rat ın ˆ numele lui Iehova ca˘ va fi un supus ˘
ˆ portanta promisiune pe care o face un
loial al regelui Babilonului. Insa˘ el nu si-a  om este promisiunea solemna˘ prin care
ˆ
respectat cuvantul. Drept urmare, Iehova
˘ ıˆ si dedica˘ viata  lui Iehova Dumnezeu. Cu
i-a transmis urmatoarele:
˘
„Viu sunt eu,
ˆ Babi- aceasta ocazie, noi ıiˆ promitem lui Iehova
˘
. . . ca [Zedechia] va muri, chiar ın
lon, ın ˆ tinutul regelui care l-a pus rege pe ˘
 11, 12. a) Care este cea mai importanta promi-
˘ ˘
siune din viata
 noastra? b) Cum ar trebui sa ne
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
8-10. a) Ce este un juramant? b) Ce juramant a influenteze
 viata
 de zi cu zi promisiunea facuta
ˆ ˘ ˆ
ıncalcat regele Zedechia? cand ne-am dedicat?

OCTOMBRIE 2017 23
 ca˘ ıiˆ vom sluji neconditionat,  indiferent fi siguri ca˘ el ne va ajuta sa˘ ne respectam˘
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
de ce ni se va ıntampla ın viat a. si noi cuvantul dat. In plus, el ne ofera
˘ am ˘ ca˘ ne respectam ˘ promi- speranta ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
12 Cum arat  ca ın curand va pune capat rau-
siunea pe care am facut-o cand ne-am de- ˘ ˆ ta˘ tii ˘ ˆ ˘
 de pe tot pamantul. Urmatoarea vi-
dicat? Felul ın ˆ care reactionam ˘ la ıncerc ˆ a- ˘ ziune a lui Zaharia constituie o garantie 

ˆ acest sens.
ın
rile, mai mici sau mai mari, cu care ne
confruntam ˘ „zi de zi” arata˘ cu cat ˆ a˘ serio- ˘ ˘
RAUTATEA ESTE ASEZAT
 A
zitate ne privim angajamentul de a-i adu- „LA LOCUL POTRIVIT”
ce laude lui Iehova. (Ps. 61:8) De pilda, ˘
14
ˆ
ˆ ˘ In a saptea viziune, Zaharia vede un
cand cineva de la scoal  a sau de la serviciu ˘ (Citeste Zaharia 5:5-8.)
flirteaza˘ cu noi, ıiˆ respingem avansuri- cos numit „efa”. 
˘ and ˆ ˘
le arat astfel ca˘ ‘ne gasim ˘ placerea˘ Acest cos de marime medie are ‘un capac
ˆ
ˆın caile ˘ lui Iehova’? (Prov. 23:26) Daca˘ rotund de plumb’. Cand capacul este ri-
traim ıntr-o familie divizata˘ pe plan reli-
˘ ˆ dicat, Zaharia vede o femeie asezat  a˘ „ın ˆ
ˆ
gios, ılˆ rugam ˘ pe Iehova sa˘ ne ajute sa˘ mijlocul efei”, despre care ıngerul spune
continuam ˘ sa˘ manifestam ˘ calita˘ ti cresti-
  ca˘ reprezinta˘ „Rautatea”. ˘ Sa˘ ne imaginam ˘
ˆ cat ˆ de ıngrozit
ˆ a fost Zaharia cand ˆ a vazut ˘
ne chiar si  atunci cand cei din jurul nos- ˘ ˘ ˘ ˆ
tru nu fac lucrul acesta? Ne apropiem noi ca femeia voia sa iasa din cosul  ın care era
ˆ ˆ
˘ Ingerul ˆ a˘ reactioneaza˘ prompt
ˆ fiecare zi de Iehova ın
ın ˆ rugaciune, ˘ mul- ınchis a! ıns 
ˆ
si o ımpinge pe femeie ınapoi ˆ ın ˆ cos, pu-
tumindu-i
 pentru iubirea sa si pentru pri- ˆ
vilegiul de a face parte din organizatia  nand deasupra lui capacul de plumb. Ce
sa? Ne facem timp sa˘ citim zilnic din Bi- semnificatie  are aceasta˘ viziune?
ˆ evident a˘ faptul ca˘
blie? Oare n-am promis noi sa˘ facem toa-
15 Viziunea scoate ın

te acestea cand ˆ ne-am dedicat? Cand ˆ as- Iehova nu tolereaza nicio forma˘ de rauta-
˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˆ
te ın mijlocul poporului sau. El nu permi- ˘
cultam de Iehova si  facem tot ce ne sta ın ˘ sa˘ se extinda, ˘ ci ılˆ ınl ˆ atur ˘
putint a˘ ın ˆ serviciul sau, ˘ demonstram ˘ ca˘ ılˆ te ca raul a˘ cu
˘ ˆ ˘ promptitudine. (1 Cor. 5:13) Cat de bine ˆ
iubim si  ca ıi suntem cu adevarat dedicati.  ˆ
ˆ este ilustrat acest lucru de gestul ıngeru-
Inchinarea este pentru noi un mod de via-
t a, ˘ nu un ansamblu de ritualuri. Daca˘ ne lui de-a arunca acel capac de plumb pes-
respectam ˘ cu fidelitate promisiunea, vom te gura efei!
16 Zaharia vede apoi doua˘ femei care au
avea parte de foloase si  de un viitor sigur.
aripi puternice, ca de barza. ˘ (Citeste  Za-
(Deut. 10:12, 13)
13 A sasea
ˆ
haria 5:9-11.) Cat de diferite sunt aces-
 viziune a lui Zaharia ne-a aju-
˘ Ele ıˆ si folosesc ari-
tat sa˘ ın ˆ telegem ca,

˘ daca˘ ılˆ iubim pe Ieho- tea de femeia din efa! 
va, nu trebuie sa furam ˘ ˘ niciodata˘ si nu
 pile puternice pentru a coborıˆ deasupra
˘ ˘ ˘ efei ın ˆ care se gase ˘ ste „Rautatea” ˘ si a o
trebuie sa facem juraminte false. Am va- 
˘ ˘ ˆ
duce apoi ın zbor „ın tara ˆ  Sinear”,
 sau Ba-
zut, de asemenea, ca, desi  israelitii  au fa-
cut multe greseli,  Iehova nu a renuntat  la ˆ
ei. Dumnezeu a ınteles ˆ situatia ˆ 14, 15. a) Ce vede Zaharia ın a saptea
 viziune?
  grea ın ca- ˆ
(Vezi a doua imagine de la ınceputul articolului.)
re se aflau din cauza dusmanilor  lor. Prin ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
b) Ce simbolizeaza femeia ınchisa ın efa si de ce
faptul ca˘ ıˆ si  respecta ıntotdeauna promi-
˘ ˆ ˆ ˘
este ea ınchisa acolo?
siunile, Iehova ne ofera˘ un model. Putem ˆ ˆ ˘
16. a) Ce se ıntampla cu efa pe care Zaharia o
ˆ ˆ
vede ın viziune? (Vezi a treia imagine de la ınce-
ˆ ˘ ˘ ˆ
13. Ce ınvat am din a sasea
 viziune a lui Zaha- putul articolului.) b) Unde duc femeile ınaripate
ria? efa?

24 TURNUL DE VEGHE
 SINEAR

Iehova a luat
˘
toate masurile
ˆ ˘ Ierusalim
ca ınchinarea adusa
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
lui sa ramana curata
(Vezi paragrafele 16-18)

bilon. Dar de ce duc femeile ınaripate ˆ efa paradisul nostru spiritual nu-si are locul
ˆın Babilon? nicio forma˘ de rautate.
˘
17 Pentru israelitii  din zilele lui Zaharia,
ˆ se UN POPOR CURAT
Sinearul,
 sau Babilonul, era un loc cat ˆ
ˆ care sa˘ fie dusa˘ „Rau- ˘ II ADUCE ONOARE LUI IEHOVA
poate de potrivit ın
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ 19 A sasea
 si a saptea
 viziune a lui Zaha-
tatea”. Intrucat traisera ın Babilon, Zaha-
ria si ˘ ria sunt un avertisment serios pentru cei
 compatriotii  sai puteau confirma
˘
ca acesta era un oras plin de idolatrie si  ce persista˘ ın ˆ necinste. Iehova nu tole-
˘
depravare. Ei stiau  ce lupta˘ dusesera˘ ın ˆ reaza nelegiuirea si,
˘ trebuie sa˘ urasca˘ cu adevarat
 de aceea, slujitorii
˘ ˘
fiecare zi pentru a se ımpotrivi ˆ spiritu- sai rauta-
ˆ ˘ ˘
˘
lui acelei lumi pagane. Viziunea era o ga- ˆ tea. Insa aceste viziuni sunt, totodata,
˘ ˘ ˘ o confirmare iubitoare din partea Tata- ˘
rantie  ca Iehova nu avea sa permita ca ˘ daca˘ ne straduim ˘
˘
vreun lucru rau sa contamineze ınchina- ˘ ˆ lui nostru ceresc ca, sa˘
˘ ˘
fim persoane placute lui, ne vom bucu-
rea curata.
18 Totusi,  viziunea le amintea evreilor ra de ocrotirea si de aprobarea sa si nu
ca˘ fiecare dintre ei avea responsabilitatea vom suporta consecintele 
˘ Iehova doreste
dezastruoase
de a pastra ˘ curata˘ ınchinarea ˆ adusa˘ lui ale blestemului sau.  sa˘ ne
˘
Dumnezeu. Rautatea nu poate fi si  nu va binecuvanteze! Chiar daca este greu sa˘
ˆ ˘
˘ am ˘ ˆ aceasta˘ lume rea,
fi tolerata˘ ın ˆ mijlocul poporului lui Ieho- ne pastr curati ın
ˆ ˘
va. Odata˘ ce am fost primiti ın ˆ organi- cu ajutorul lui Iehova vom reusi!  Insa de
zatia ˘
 curata a lui Dumnezeu, ın care ne
ˆ unde stim  ca˘ ınchinarea
ˆ curata˘ va trium-
˘ de ocrotirea si grija sa iubitoa- ˆ
fa ın lumea nelegiuita ın care traim? ˘ ˆ ˘ Dat
bucuram  ˘
re, avem responsabilitatea de-a o pastra ˘ fiind ca se apropie necazul cel mare, ce
curata. Fiecare trebuie sa se asigure ca˘ ıˆ si
˘ ˘
 garantie  avem ca˘ Iehova ıˆ si va ocroti or-
ˆ ˘ ˆ ganizatia?  La aceste ıntreb ˆ ˘ se va ras-
ari ˘
ındepline ste aceasta responsabilitate! In ˆ
punde ın articolul urmator. ˘
17, 18. a) De ce este Sinearul
 „locul potrivit”
˘ ˘ ˘ ˆ 19. Ce semnificatie
 au pentru noi viziunile im-
pentru „Rautate”? b) Care trebuie sa fie hotara-
˘ ˆ ˘
rea noastra ın ce priveste
 rautatea? presionante ale lui Zaharia?

OCTOMBRIE 2017 25
 ˘
Patru care si o coroana
˘
pentru ocrotirea noastra
„Asa ˆ ampla
 se va ınt ˆ daca˘ veti asculta de glasul lui Iehova,
Dumnezeul vostru.” (ZAH. 6:15)

ˆ ˘ ˘
CANTARILE: 17, 136 DUPA a saptea
 viziune, profetul Zaharia a avut multe lucruri
la care sa˘ reflecteze. Far ˘ a˘ ındoial
ˆ ˘ el s-a simtit
a, ˆ
 ıncurajat de
˘ promisiunea lui Iehova de a-i pedepsi pe oamenii necinstiti. 
CUM ATI
 RASPUNDE?
Totusi,  nimic nu parea ˘ sa˘ se fi schimbat. Necinstea si  alte

practici rele erau la ordinea zilei, iar lucrarile ˘ de reconstrui-

Ce asigurare primesc slujitorii ˆ
lui Dumnezeu prin intermediul re a templului lui Iehova erau departe de a fi ıncheiate. Cum
ultimei viziuni a lui Zaharia? a fost posibil ca evreii sa˘ abandoneze atat ˆ de repede ıns ˆ arci-
˘
˘
narea primita de la Dumnezeu? Oare se ıntorsesera la Ierusa- ˆ ˘
lim doar ca sa- ˘ si vada˘ de viata  lor?

ˆ ˆ ˘ 2 Zaharia stia c ˘
a evreii care venisera˘ la Ierusalim aveau cre-
In ce fel ne ıncurajeaza viziu-
nea despre cei doi munti de dint a. Ei erau „cei al caror spirit ılˆ trezise adevaratul
˘ ˘ ˘ Dum-
˘
arama si cele patru care? nezeu”, ca sa- ˘ si lase ın ˆ urma˘ viata din Babilon, casele si afa-
  
cerile ce le confereau sigurant a. ˘ (Ezra 1:2, 3, 5) Au plecat
dintr-o tar ˘
 a pe care o cunosteau  ˆ
ıntr-o  a˘ pe care cei mai
tar
multi dintre ei nu o vazusera niciodata. Daca˘ n-ar fi conside-
˘ ˘ ˘
ˆ
Ce sentimente ıti trezeste
impresionanta lucrare de rat reconstruirea templului lui Iehova un lucru important, ei
˘ ˘
construire ce se desfasoar
ˆ
 a n-ar fi fost dispusi  sa˘ faca˘ acea cal ˘ atorie
˘ anevoioasa˘ de cir-
ın prezent?
˘
1, 2. Care era situatia
 evreilor din Ierusalim dupa ce Zaharia a primit a
saptea
 viziune?

26
ca 1 600 de kilometri prin tinuturi  neos- 5 Iehova stia  de ce anume avea nevoie
pitaliere. ˘
poporul sau. Astfel, i-a dat lui Zaharia
3 Sa˘ ne imaginam ˘ ce sentimente au ın- ˆ o ultima˘ viziune, pentru a-i asigura pe
cercat acei evrei care s-au ıntors la Ieru- ˆ evrei ca˘ ıiˆ iubea, ca˘ aprecia tot ce facuse-
˘
salim. Pe parcursul cal ˘ atoriei,
˘ ei au avut, ra pana atunci si ca avea sa-i ocroteasca˘
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ
fara ındoiala, mult timp sa˘ se gandeas-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ daca˘ reluau lucrarile
˘ ˘
la templu. In legatu-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ra cu reconstruirea templului, el le-a pro-
ca la noua lor tar  a. Auzisera cat de fru-
mos fusese Ierusalimul ın ˆ trecut. Cei mai mis: „Asa ˆ ampla
 se va ınt ˆ daca˘ veti asculta
varstnici dintre ei vazusera˘ impresionan-
ˆ ˘
de glasul lui Iehova, Dumnezeul vostru”.
tul templu de odinioara. ˘ (Ezra 3:12) Daca˘
(Zah. 6:15)
ai fi calatorit ımpreuna˘ cu ei, ce crezi
˘ ˘ ˆ
˘ ˆ
O ARMATA DE INGERI
ca˘ ai fi simtit  cand ˆ ai fi zarit ˘ pentru pri-
˘
ma data Ierusalimul, noua ta casa? ˘ Te-ai 6 Ultima dintre cele opt viziuni primite
ˆ
fi ıntristat la vederea ruinelor nap ˘ adite
˘ de Zaharia a fost, probabil, cea care le-a
ˆ arit
ınt ˘ cel mai mult credinta  evreilor. (Ci-
de buruieni? Ti-ai  fi amintit de zidurile
duble ale Babilonului cand ˆ ai fi vazut ˘ zi- teste  Zaharia 6:1-3.) Sa˘ ne imaginam ˘
˘ ˆ scena: „Dintre doi munti . . . de arama” ies ˘
durile daramate ale Ierusalimului, cu go-
ˆ locul portilor si al turnuri- patru care de razboi, ˘ echipate, se pare,
luri imense ın  
˘ ˘ Evreii nu s-au ˘ ˘
pentru batalie. Caii sunt de diferite cu-
lor de veghe de altadat a?
descurajat. Ei vazuser ˘ a˘ deja mana ˆ salva- lori, pentru a se putea distinge un car de
ˆ ˆ altul. „Ce sunt acestea?”, a ıntrebat ˆ Zaha-
toare a lui Iehova action  and ın folosul
lor pe parcursul cal ˘ atoriei.
˘ Primul lucru ria. (Zah. 6:4) Raspunsul ne intereseaza˘
˘
ˆ egala˘ masur ˘ ˘ deoarece viziunea ne pri-
pe care l-au facut cand au ajuns a fost sa˘ ˘ ˆ ın a,
construiasca˘ un altar pe locul unde fuse- veste  si pe noi.
˘ aduca˘ lui Iehova jertfe- ˆ
se templul ca sa-i 7 In Biblie, muntii  reprezinta˘ uneori
le zilnice. (Ezra 3:1, 2) Entuziasmul lor regate, sau guverne. Muntii  din viziunea
de la ınceput ˆ era atat ˆ de mare, ınc ˆ at ˆ pa- ˘ ˘ atori
˘
lui Zaharia sunt aseman celor doi
˘
rea ca nimic nu-i putea descuraja. munti din profetia  lui Daniel. Un munte
ˆ
4 In afara˘ de templu, israelitii  trebuiau reprezinta˘ conducerea eterna˘ si universa-
˘ si reconstruiasca˘ orasele, sa- ˘ si ridice
sa-    la˘ a lui Iehova. Celalalt ˘ munte reprezinta˘
case, sa semene ogoare si ˘ ˘ ˘ ˘
 sa-si  hraneasca Regatul mesianic, condus de Isus. (Dan.
ˆ ˘ ˘ ˆ
familiile. (Ezra 2:70) In fat a le statea o 2:35, 45) De la ıntronarea lui Isus, ce a
ˆ
munca˘ urias a! ˘ In scurt timp, ei s-au lo- ˆ
avut loc ın toamna anului 1914, acesti  doi
ˆ a˘ a dusmanilor,
vit de opozitia  ınver sunat  munti coexista˘ si au un rol special ın ˆ ın-ˆ
opozitie  care a continuat 15 ani. Cu toa- deplinirea vointei  lui Dumnezeu pe pa- ˘
te ca, ˘ la ınceput, ˆ evreii au ramas ˘ fermi pe ˆ
mant.
pozitie,  treptat, ei s-au descurajat. (Ezra
ˆ 522 ı.e.n., ˆ
8 Ce semnificatie  are faptul ca˘ muntii 
4:1-4) Mai mult, ın regele per- ˘
sunt facuti din arama? ˘ Arama este un
san a poruncit ca lucrarile de constructie ˘

din Ierusalim sa˘ fie sistate. Parea ˘ ca˘ ora-
˘
5. Ce asigurare i-a dat Iehova poporului sau?
sul ˘ ˘ ˆ
 n-avea sa fie reconstruit niciodata. 6. a) Cum ıncepe a opta viziune a lui Zaharia?
ˆ
(Ezra 4:21-24) (Vezi imaginea de la ınceputul articolului.) b) De
ce caii sunt de diferite culori?
ˆ ˘
3, 4. Ce obstacole au avut de ınfruntat evreii 7, 8. a) Ce reprezinta cei doi munti?
 b) Ce sem-
ˆ ˆ ˘ ˘
la ıntoarcerea ın Ierusalim? nificatie
 are faptul ca muntii sunt de arama?

OCTOMBRIE 2017 27
 berat din captivitatea spirituala˘ a Babilo-
ˆ ˘ a˘ a
ˆ ˆ nului cel Mare, ınchinarea adevarat
Iehova ısi foloseste si ın luat amploare, ın pofida opozitieiˆ ˆ
 ınver-
ˆ
ˆ sunate
 a dusmanilor. (Rev. 18:4) Intrucat ˆ
prezent ıngerii pentru a-si ˘
ne bucuram de ocrotirea ıngerilor, sun- ˆ
ˆ ˘ tem siguri ca˘ organizatia
ocroti si a-si ıntari poporul  lui Iehova nu va
mai fi niciodata˘ adusa˘ ın ˆ sclavia religiei
false. (Ps. 34:7) Slujitorii lui Dumnezeu
de pretutindeni vor continua sa˘ progre-
metal valoros. Iehova a dispus ca acest seze pe plan spiritual. Meditand ˆ la semni-
metal stralucitor ˘ sa˘ fie folosit la con- ficatia  viziunii lui Zaharia, nu avem nicio
ˆ ˆ
struirea tabernacolului si,  mai t arziu, ındoial a˘ ca, ˘ la adapostul ˘ celor doi munti, 
a templului din Ierusalim. (Ex. 27:1-3; vom fi mereu ın sigurant a. ˆ ˘
1 Regi 7:13-16) Prin urmare, faptul ca˘ cei 11 Foarte curand, ˆ puterile politice ale
doi munti simbolici sunt de arama˘ su- lumii lui Satan vor forma o coalitie  cu sco-
gereaza˘ calitatea superioara˘ a guvernarii ˘
pul de a distruge poporul lui Dumnezeu.
universale a lui Iehova si a Regatului me- (Ezec. 38:2, 10-12; Dan. 11:40, 44, 45;
sianic. Sub conducerea lui Iehova si a lui ˆ
Rev. 19:19) In profetia  lui Ezechiel, aceste
Isus, omenirea se va bucura de stabilita- puteri sunt descrise „ca niste  nori care
ˆ ari.
˘
te si de multe alte binecuvant
˘ ˆ ˘ acopera˘ tara”.  Pline de furie, ele vin „ca- ˘
9 Ce reprezinta ınsa carele si  cei ce le ˘
lare pe cai” ca sa atace poporul lui Dum-
conduc? Reprezinta˘ ıngeri, ˆ probabil gru- nezeu. (Ezec. 38:15, 16)1 Ar trebui sa˘ ne
puri de ıngeri. ˆ (Citeste  Zaharia 6:5-8.) ˘ Nicidecum! Avem de partea
˘ ˆ fie teama?
„Dupa ce s-au prezentat ınaintea Dom- ˘ ˆ
noastra armata lui Iehova! In acel mo-
nului ıntregului pamant”, ei pleaca˘ sa˘ ın-
ˆ ˘ ˆ ˆ
ment culminant al necazului celui mare,
˘
deplineasca o misiune speciala. Ei sunt ˘ ˆ
ˆ anumite locuri ca sa˘ ocroteasca˘ trupele de ıngeri se vor aduna pentru a
trimisi ın ocroti poporul lui Dumnezeu si pentru a-i
poporul lui Iehova ın ˆ special de Babilon, ˆ
˘ distruge pe cei ce se ımpotrivesc suvera-
sau „tara  de la nord”. Iehova le-a aratat nitatii˘  Sale. (2 Tes. 1:7, 8) Ce zi memora-
˘ ˘ ˘
astfel slujitorilor sai ca nu aveau sa ajun- bila˘ va fi! Dar cine va conduce armata ce-
ga˘ din nou ın ˆ sclavia Babilonului. Cat ˆ de
reasca˘ a lui Iehova?
ˆıncurajati trebuie sa˘ fi fost cei ce luau
ˆ zilele ˆ ˘
parte la construirea templului ın IEHOVA INCORONEAZA REGE
lui Zaharia! Acum erau siguri ca dusma- ˘  UN PREOT
nii nu-i puteau opri. 12 Cele opt viziuni ale lui Zaharia au
ˆ zilele lui Zaharia, Ieho- ˘ ˆ
10 La fel ca ın fost vazute doar de profet. Insa˘ ceea ce i
va al armatelor ıˆ si foloseste  si ınˆ pre-
ˆ
ˆ
zent ıngerii pentru a-si ocroti si a-si ın- ˆ 1 Pentru mai multe informatii,
 vezi articolul „Intre-
˘ ˘ ˆ
˘ bari de la cititori”, aparut ın Turnul de veghe din
tari poporul. (Mal. 3:6; Evr. 1:7, 14) Din 15 mai 2015, p. 29, 30.
1919, cand ˆ poporul lui Iehova a fost eli-
˘
11. De ce nu trebuie sa ne temem de atacul ce
˘ ˘ ˆ
9. Ce reprezinta carele si conducatorii lor si ce va avea loc ımpotriva poporului lui Dumnezeu?
ˆ ˘ ˘
misiune au de ındeplinit? 12, 13. a) Ce i s-a spus lui Zaharia sa faca?
˘ ˘ ˘ ˆ
10. Ce asigurare le ofera profetia lui Zaharia b) De ce se poate spune ca Vlastarul ıl repre-
˘
slujitorilor lui Dumnezeu din prezent? zinta pe Isus Cristos? Explicati.


28 TURNUL DE VEGHE
se spune lui Zaharia sa˘ faca˘ ın ˆ continuare CONSTRUIREA TEMPLULUI
˘ ˘
va fi vazut de toata lumea. Actiunea  lui 15 Isus nu numai ca˘ a fost numit Rege
are semnificatie  profetica˘ si constituie o si Mare Preot, dar si a fost ıns ˆ arcinat
˘
mare ıncurajare ˆ pentru cei ce iau parte la ˘ ˘
‘sa construiasca templul lui Iehova’. (Ci-
reconstruirea templului lui Dumnezeu. ˆ ˘
teste  Zaharia 6:13.) In epoca moderna,
(Citeste  Zaharia 6:9-12.) Profetul tre- ˘
aceasta lucrare de construire a inclus eli-
buie sa˘ ia aur si argint de la Heldai, To- berarea ınchin ˆ ˘
atorilor adevara ˘ ti din Ba-
biia si Iedaia, trei barba ˘ ˆ
ti ıntor si de putin  bilonul cel Mare si restabilirea congrega-
timp din Babilon, si sa faca˘ o „coroana˘ ˘
tiei
 crestine  ˆ 1919. De asemenea, Isus a
ın
marea ˘ t a”. ˘ (Zah. 6:11) Lui Zaharia i s-a ˘ ator”,
˘
numit „sclavul fidel si prevaz care
˘
spus sa puna˘ coroana nu pe capul guver- ˘
sa coordoneze lucrarea ın curtile ˆ  pam ˘ an-ˆ
natorului Zorobabel, care era un descen- testi  ale marelui templu spiritual. (Mat.
dent al lui David, din tribul lui Iuda, ci pe ˆ
ˆ de nedu- 24:45) In plus, el i-a purificat pe slujitorii
capul marelui preot Iosua. Cat lui Dumnezeu, ajutandu-i ˆ ˘ aduca˘ lui
sa-i
meriti trebuie sa fi fost cei care au asistat ˘ ˆ ˘ (Mal. 3:1-3)
Iehova o ınchinare curata.
la acest eveniment! 16 Pe parcursul Domniei de O Mie de
13 Dar ınsemna ˆ acest gest ca˘ marele
ˆ ˆ Ani, Isus si cei 144 000 de regi si pre-
preot Iosua devenea rege? Nu. Intrucat oti,  care vor guverna alaturi ˘ de el, ıiˆ vor
nu era descendent al lui David, Iosua nu aduce pe oamenii fideli la perfectiune. 
ˆ
putea fi rege. Incoronarea lui avea sem- Atunci, doar ınchin ˆ ˘
atorilor ˘ ti ai
adevara
˘ indicand ˆ
nificatie  profetica, spre un vii- lui Dumnezeu li se va permite sa˘ ram ˘ an ˆ a˘
tor rege si preot, care va fi etern. Marele ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
˘ pe pamantul curatat.  Inchinarea adeva-
preot ce devine rege este numit Vlasta- ˘
rata va fi, ın sfarsit, ˆ ˆ  complet restabilita! ˘
rul. Scripturile ne ajuta sa ıntelegem ˘ ˘ ˆ  ca˘
˘ ˘ ˘
Vlastarul este Isus Cristos. (Is. 11:1; Mat. SA LUAM PARTE
2:231) LA LUCRAREA DE CONSTRUIRE
ˆ
14 In calitate de Rege si 17
 Mare Preot, Isus Ce efect a avut mesajul lui Zaharia
˘ asupra evreilor din timpul sau? ˘ Iehova le
este conducatorul armatelor ceresti  ale
lui Iehova. El lucreaza˘ sustinut  pentru ca promisese acestora stabilitate si ocroti-
poporul lui Dumnezeu, ca ıntreg, ˆ sa˘ lo- re ca sa˘ poata˘ termina templul. Aceas-
˘ ˆ
cuiasca ın sigurant a ın mijlocul unei lumi ˘ ˆ t a˘ promisiune le-a dat sperant a. ˘ Dar
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ostile. (Ier. 23:5, 6) In viitorul apropiat, cum aveau ei sa ınfaptuiasca o lucrare
˘ ˆ atat ˆ de mare, avandˆ ˆ vedere ca˘ erau
ın
Cristos va conduce razboiul ımpotriva na-
˘ antului.
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
tiunilor
 pam In acest razboi, el va atat de putini
 la numar? Cuvintele rostite
ˆ continuare de Zaharia le-au spulberat
sustine  suveranitatea lui Dumnezeu si ıiˆ ın
˘
va apara poporul. (Rev. 17:12-14; 19:11, orice sentiment de teama˘ sau ındoial ˆ ˘
a.
ˆ ˘ ˆ ˘
14, 15) Insa, ınainte de a executa judecata Dumnezeu le-a transmis slujitorilor sai
divina, ˘ Vlastarul ˘ trebuie sa˘ duca˘ la bun
ˆ
sfarsit  o alta lucrare marea ˘ ˘ ˘
t a. 15, 16. a) Ce lucrare de restabilire si purificare
˘ ˆ
spirituala a avut loc ın timpurile noastre si cine
ˆ ˆ ˘
1 Termenul „nazarinean” provine, probabil,
s-a aflat ın fruntea ei? b) Ce se va realiza pana
ˆ ˘ ˘ ˆ
dintr-un termen ebraic care ınseamna „vlastar”. la sfarsitul
 Domniei de O Mie de Ani?
˘ ˆ
17. Ce asigurare le da Iehova evreilor ın conti-
ˆ ˆ ˘
14. Ce actiuni
 ıntreprinde Isus ın calitate de nuare si ce efect a avut mesajul sau asupra
Rege si Mare Preot? lor?

OCTOMBRIE 2017 29
ca, ˘ pe lang ˆ a˘ sprijinul unor barba ˘ ti fideli slujit drept „aducere-aminte” a contribu-
precum Heldai, Tobiia si Iedaia, ei aveau tiei
 lor la promovarea ınchin ˆ ˘ adevara-
arii ˘
ˆ
sa˘ beneficieze si de sprijinul altora, care te. (Zah. 6:14) In mod asemanator, Ieho- ˘ ˘
aveau ‘sa˘ vina˘ si sa˘ lucreze la construi- va nu va uita niciodata˘ lucrarea noastra˘ si
rea templului lui Iehova’. (Citeste  Zaha- iubirea pe care o arat ˘ am ˘ fat a˘ de el. (Evr.
ria 6:15.) Fiind siguri de sprijinul divin, 6:10)
evreii au trecut imediat la actiune,  re- 19 Tot ce s-a realizat ın ˆ legatur ˘ a˘ cu ın-
ˆ
ˆ ˘
luand lucrarile de construire a templu- chinarea adevarat a ın zilele din urma˘
˘ ˘ ˆ
ˆ pofida interdictiei. Nu dupa˘ mult
lui ın  este o dovada˘ a binecuvant ˆ arii˘ lui Iehova
ˆ
timp, Iehova a ınlaturat interdictia˘  ofi- si a conducerii lui Cristos. Facem parte
˘
ciala, un obstacol asemanator unui mun- ˘ ˘ ˘ stabila˘ si ves-
dintr-o organizatie  sigura, 
te, astfel ca˘ lucrarile ˘ la templu au fost ˘
nica. Scopul lui Iehova cu privire la ın- ˆ
ˆ 515 ı.e.n. ˆ
finalizate ın
ˆ
(Ezra 6:22; Zah. chinarea curata˘ se va ımplini. ˆ Sa˘ ne pre-
4:6, 7) Insa˘ cuvintele lui Iehova anunt a˘ tuim
 locul ın poporul lui Dumnezeu si ‘sa˘
ˆ
lucruri si mai mare ˘ te  pentru zilele noas- ˘
ascultam de glasul lui Iehova, Dumne-
tre! zeul nostru’! Astfel vom avea parte ın ˆ
ˆ
18 In prezent, milioane de oameni vin la continuare de ocrotirea Regelui si Mare-
ˆınchinarea adevarat ˘ a. ˘ Ei sustin  din toa- lui nostru Preot, precum si a conduca- ˘
˘
ta inima marele templu spiritual contri- torilor carelor ceresti.  ˘
Sa facem tot ce
buind cu ‘lucrurile lor de valoare’ – tim- putem pentru a sustine  ˆ
ınchinarea ade-
ˆ
pul, energia si resursele lor. (Prov. 3:9) varata! In felul acesta putem fi siguri ca˘
˘ ˘
De unde stim  ca˘ Iehova pretuie  ste  spri- Iehova al armatelor ne va asigura pro-
jinul lor loial? Sa˘ ne amintim ca˘ Heldai, tectia si siguranta  pe parcursul ultimelor
Tobiia si Iedaia au adus materialele pen- zile ale acestui sistem si pentru eterni-
tru coroana facut ˘ a˘ de Zaharia. Coroana a tate!
ˆ ˆ ˘ ˘
18. Cum se ımplineste
 Zaharia 6:15 ın zilele 19. Ce efect ar trebui sa aiba viziunile lui Zaha-
˘
noastre? ria asupra noastra?

˘ ˘ ˘ ˘
Iehova nu va uita niciodata iubirea pe care o aratam fat a de el!
(Vezi paragrafele 18, 19)
 PE LA sfar ˆ situl  anilor ’50 ai secolului trecut, tatal ˘ lui John
s-a botezat ca Martor al lui Iehova. John locuia ımpreun ˆ a˘
cu familia sa ıntr-un orasel ˆ ˘  din statul Gujarat (India). Ase-
menea mamei lor, John si cei cinci frati si surori ale lui
erau romano-catolici devotati si nu erau de acord cu con-
vingerile religioase ale tatalui ˘ lor.
˘ ˘
Odata, tatal lui John l-a rugat pe acesta sa-i ˘ duca˘ o scri-
ˆ ˘
soare unui prieten din congregatie.  In acea dimineat a,
˘
John s-a taiat foarte rau la un deget ın timp ce deschidea ˘ ˆ
o cutie mare de conserve. Vrand ˆ totusi sa˘ duca˘ scrisoarea,
John si-a  ˆ
ınfasurat ˘  degetul cu o carp ˆ a˘ si a plecat pe jos la
adresa indicata. ˘
Cand ˆ a ajuns la destinatie,  John a gasit-o ˘ pe sotia  frate-
lui, care era si ea Martora a lui Iehova. Ea a luat plicul si, ˘ 
ˆ ˘ ˘
observand ca baiatul era ranit la deget, s-a oferit sa-l ajute. ˘ ˘
A adus trusa de prim ajutor, i-a cura˘ tat  rana cu o solutie 
antiseptica, ˘ i-a bandajat degetul si apoi i-a pregatit ˘ un
ˆ
ceai. In tot acest timp, sora i-a vorbit din Biblie pe un ton

UN GEST
˘
prietenos.
Impresionat de gestul de bunatate
˘
ceput sa-si schimbe parerea despre Martorii lui Iehova. To- ˘
˘ al surorii, John a ın- ˆ

de bunatate tusi,  ıntruc ˆ atˆ nu era de acord cu unele convingeri ale tata- ˘

˘ ˘
lui sau, a vrut sa afle de la ea raspunsul la doua ıntrebari: ˘ ˘ ˘ ˆ ˘

crestin
 a „Este Isus Dumnezeu?” si „Trebuie crestinii
pe Maria?”. Fiindca ınvatase ˘ ˆ ˘ 

gujarati, limba materna˘ a lui
sa˘ o venereze

John, sora i-a raspuns ın limba lui. I-a aratat ˘ ˆ ˘ ce spune Bi-
˘ ˆ
blia si i-a oferit cartea brosat  a Aceasta veste buna˘ a Impar
˘ ˘ a- ˘
tiei.

ˆ
In timp ce citea cartea, John si-a  dat seama ca˘ gasise ˘
adevarul. ˘ Apoi a mers la preot si i-a pus ıntreb ˆ ˘
arile pe care
i le pusese si surorii. Preotul si-a  iesit  din fire, a aruncat cu
o Biblie ın ˆ el si a strigat: „A intrat Diavolul ın ˆ tine! Ara-
˘
ta-mi unde scrie ın Biblie ca Isus nu este Dumnezeu. Ara- ˆ ˘
˘
ta-mi unde se spune ca˘ nu trebuie sa˘ o veneram ˘ pe Maria.
˘ ˆ
Arata-mi!”. Socat  de reactia  preotului, John i-a spus: „In
˘
veci n-o sa mai pun piciorul ıntr-o biserica catolica!”. Si ˆ ˘ ˘ 
s-a tinut  de cuvant. ˆ
John a ınceput ˆ sa˘ studieze cu Martorii, si-a  ˆ
ınsu sit
 ade-
˘
varul si a devenit un slujitor al lui Iehova. Cu timpul, si alti
membri ai familiei sale i-au urmat exemplul. Astazi, ˘ dupa˘
aproximativ 60 de ani, cicatricea de la degetul mainii drep- ˆ
te ıiˆ aminteste  lui John de gestul de bunatate ˘ crestin  a˘ care
ˆ
l-a atras la ınchinarea adevarata. (2 Cor. 6:4, 6) ˘ ˘

OCTOMBRIE 2017 31
 ˆ
V-ATI
 INTREBAT?

De ce a condamnat Isus
faptul de a jura?

˘ ˘
DIN LEGEA mozaica reiese ca existau situatii 
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
cand era potrivit ca cineva sa jure. Insa, ın zi-
ˆ ˘ ˘ ˘
lele lui Isus, evreii ısi facusera obiceiul sa jure
aproape la fiecare afirmatie  pe care o rosteau,
cu scopul de a da credibilitate cuvintelor lor. Isus
˘ ˘ ˘
a condamnat de doua ori aceasta practica, ce
˘ ˆ ˘
trada superficialitate. El si-a  ınvatat  continuato-
ˆ ˘ ˘ ˆ
rii: „In vorbirea voastra, Da-ul vostru sa ınsemne
Da si Nu-ul vostru, Nu”. (Mat. 5:33-37; 23:16-22)
˘ ˆ
Asa
 cum se arata ın Theological Dictionary of
ˆ
the New Testament, ne putem da seama cat de
˘ ˆ ˆ ˘
puternica era „ınclinatia  evreilor de a-si ıntari ori-
˘ ˆ
ce afirmatie  prin juramant” din unele pasaje din
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Talmud, ın care gasim o lista detaliata cu jura-
ˆ ˘ ˘
mintele ce puteau fi ıncalcate si juramintele ce nu
ˆ ˘
puteau fi ıncalcate.
Isus nu a fost singurul care a condamnat aceas-
˘ ˘ ˘ ˘
ta practica gresit  a. Iata ce a scris istoricul evreu
˘ ˘
Josephus Flavius despre o secta iudaica: „Esenie-
˘
nii se abtin  de la juraminte, pe care le cred mai
ˆ
rele decat sperjurul. Cel ce nu este crezut pe cu-
ˆ ˘ ˘
vant si fara invocarea lui dumnezeu, acela este
˘
condamnat din capul locului”. (Istoria razboiului
ˆ
iudeilor ımpotriva romanilor, p. 160) O idee ase-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
manatoare gasim si ın scrierea apocrifa Cartea
ˆ
ın telepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
˘
(23:11): „Omul care se jura mult se umple de ne-
dreptate”. Isus a condamnat deci practica de a
˘
jura pentru chestiuni neimportante. Daca spu-
ˆ ˘ ˘
nem ıntotdeauna adevarul, nu este nevoie sa ju-
˘
ram pentru a da credibilitate cuvintelor noastre.

s
n Puteti descarca gratuit
˘ ˘
aceasta revista, precum
p Puteti citi online
Traducerea lumii noi
Accesati
www.jw.org
o
w17.10-M

si alte publicatii

 sau scanati
170614

acest cod