.

`o
:0:r 411)g
j
*
.
** 4

:* ** *
******

4..

-,
, ,
1C: :...
.0
Z'**
,

t,.

IS (S. 'S *1
4 A)0$
/ .

l'`r.' CLiw. 0:
0.

www.digibuc.ro
 CAIETE DE ARTA POPULARA

CORNEL IRIMIE

PORTUL POPULAR
DIN
ZONA PERSANILOR
TARA OLTULUI

EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA I ARTA

www.digibuc.ro
 Fotografii de Mircea Iuga
Coperta §i desenele de Iu liana Dancu

www.digibuc.ro
 CAIETE DE ARTA POPULARA

CORNEL IRIMIE

PORTUL POPULAR
DIN
ZONA PERSANILOR
TARA OLTULUI

ED1TURA DE STAT PENTRU LITERATURA SI ARTA

www.digibuc.ro
 'Am ollei
°Male/as
Ungra ogh
00opca
fintina Bogala Olteend
. ple:8\--\\........f.
Cr4Sa bona 4.1 iCacowilua

'-.
00
licusul-V
.

I.
'
.6.67.11- Sona
o Milmes411Prarou
Runk
ilou/Rornin
oGrif/
feldwara
0 0
NowarlIC/'11 tI
alimbeaca o Ca/un
Cir/a Istea
C./41
.4..*7.d....-.....'-i.
ih. , , 34
sidgon/l/em
P /
'''TodeFira
ifl" Ms/ 5o5P/OPi . Oh,'"
Sicidaleo oScOew 'd5i9 e.. sO . ba93Pgarla"...o
S'm scleLi2-4.'fi?0,,doacejr570570/Suerceil
p ce
oSirafa &P,':,u/-01-5 P/pea -d-S.
r fbrumbacue o \lielohig odotglda ilaYr inei
Bredu Cirftsoara
45 Oprea 10 -Aecea

8reZe Ociani
ollacowla
-d-5-
d--10

Porcesh

ZoNil FivRIGULUI
zONB F"" 5 10 1 Jim

www.digibuc.ro
 data cu prezentarea celui de al treilea s Caiet de arta
populard a, despre portul din Tara Oltului, sint necesare
citeva precizari.
In primul rind, trebuie sä spunem Ca numai o mica parte
din datele referitoare la cele trei zone de port a putut intra in spatiul restrins
al celor trei volume. Aproape fiecare sat sau comund din cele peste 70
cuprinse in Tara Oltului ar fi putut duce la o lucrare de aceste dimensiuni.
De aceea am cautat sa redam numai ceea ce ni s-a pdrut mai caracteristic.
Daca' unele localitati apar mai bine reprezentate, aceasta se datoreste
tocmai faptului ca ele reflecta ceea ce e tipic §i pentru altele din jurul lor.
Asa este cazul cu Drdgusul, Avrigul, Mateiasul, Venetiile etc. Am urmdrit
sa' subliniem insä, intr-o masurd destul de mare, diferentele §i asemandrile.
Nadalduim cä aceste lucrari vor constitui un inceput §i o baza pentru
alte studii viitoare, ele ajutind atit la cunoa§terea portului cu toate cali-
tatile sale, cit si la cunoa§terea vietii sociale §i a transformdrilor la care
asistam.
Se cuvine sà aratam tot aci cà din cauza spatiului lirnitat nu
am putut aminti numele tuturor celor care ne-au stat in ajutor, cu multd
bunavointa, pentru informatii sau al acelora care ne-au dat un concurs
direct in cercetare (prof. G. Rogozea de la Fagaras, inv. loan Iosif de
la Mateias, inv. Nicolae Popa de la Venetia de Jos, inv. Maria Neac§u
din Bogata Olteand, inv. Maria Popa din Comana de Jos si altii) carora
le multumim si pe aceasta cale.

www.digibuc.ro
 Aparind dupà lucrarea noastrd despre portul din zona FAgdra§ului
§i dupd cea referitoare la zona Avrigului, caietul de fatd va stArui asupra
portului din grupul de sate a§ezat la extremitatea de est a TArii Oltului,
port care este aproape necunoscut, phn de frumuseti nAscute prin sinteza
creatoare la care a ajuns in urma contactului cu portul rominesc din alte
zone, cu cel sAsesc de pe Tirnave §i cu cel maghiar din Secuime.

TAIIA OLTULIJI SI ZONA 1'Elt5AMLOR

Dacd spre nord sari spre sud, prin lirnitele naturale atit de precis
conturate de Olt §i de lantul Carpatilor, Tara Oltului cu forma ei
lunguiatd are granite precise §i din punct de vedere etnografic, cdtre
cele doud capete ale ei, §i mai ales la rAsArit, aceste limite sint mai sinuoase
§i mai greu de stabilit astdzi. Trei factori, pe lingA cel de granità naturald,
contribuie la determinarea zonei: in primul rind trecutul istoric, apoi
o serie de elemeirte ale culturii materiale, intre care portul detine un
loc de frunte, §i con§tiinta poporului, a locuitorilor care se considerd
« olteni o, incepind de la Porce§ti, pind sus la Cuciulata, Lup§a §i chiar
la Mateia§, unde ne situAm insd in plinà zonä de interferentd a Tdrii
Oltului cu Tirnavele.
Mergind de-a lungul Oltului §i fiind atent la infni§drile diferite pe
care le ia portul de la o zonA la alta, cAldtorul poate surprinde, azi Inca,
douA caracteristici ale acestuia: una, aceea a unitatii §i a continuitatii
de veacuri a structurii generale a imbrAcdmintei poporului romin cu
atit mai puternia, cu cit mergi mai adinc spre trecut §i alta, aceea a
varietatii de la un grup la altul de sate, imbogAlità §i dezvoltatd prin
schimbArile intervenite in conditiile vietii economico-sociale, cit §i dato-
rita influentei oraplui §i contactului cu alte nationalitdti.
Legatura portului rominesc cu trecutul poporului §1 cu viata lui de
toate zilele, in toate imprejurArile, se proiecteazd pe dimensiunile acestor
douA coordonate, luau vizibil mai ales in aceastA regiune.
Centrul Tarii Oltului este zona care a conservat mai puternic formele
vechi, de pared' ne-am afla undeva la o rddAcind istoricd aici, in apro-
pierea Muntilor FAgAra§, unde §i satele s-au ghemuit unul intr-altul,
ferindu-se cit mai mult de urgiile istoriei §1 formind tot de aici o
punte cu tara din sud, pe urmele descAlecatului peste munti §i ale legen-
d elor sale,

www.digibuc.ro
 Zona Avrigului, spre vestul Tarii Oltului, a trecut cu timpul sub
influenta Sibiului, dezvoltindu-se §i aici sate mad, in portul cdrora pecetea
Sdlistei este tot mai vizibild. La Gura Oltului ffind, aproape de trecdtoarea
de la Turnu Rosu, oamenii an imprumutat unele elemente din caldura
coloritului portului oltenesc si muntenesc, dar au si trimis la rindul
lor, in Tara Romineascd, un mesaj ardelenesc prin portul « ungurenilor »
§1 prin alte influente mai rdzlete.
Cdtre räsdrit, in zona Persanilor, elementele strdvechi din port sint,
la prima vedere, mai greu de descifrat decit in mijlocul Trii Oltului, dar
ele au fost in bung parte aceleasi. Elernentele vechi, pe care sondajul
arheo-etnografic le dd la ivealà, ne duc spre legaturi mai indepdrtate,
cu Pädurenii din regiunea Hunedoara, cu Tara Motilor si chiar cu Bicazul
si Moldova.
Intr-o zi de yard, aproape Ca poti sà strabati cu piciorul zona Persa-
nilor de la un capdt la altul i tot mergind st-i masori cu ochii
intinderea din Olt g pind in culmea domoald i impddurità a muntilor
Persani. Sint vreo 12 sate si comune in aceastd zond, ce se intinde din
sus. de la Racosul ce rdmine in afara Oltului i pina la Sercaia. Aceste
sate g comune, apropiate una de alta i asezate mai mult cdtre Olt si
avind hotar mare spre munte, ne apar in cloud grupuri.
In partea de sus se and Mateiasul, Dopca, Bogata Olteand, Hoghizul
Fintina, toate inchise in bucla nord-vesticd a Oltului i inconjurate
intr-un fel de aldare de indltimile dealurilor si muntilor. Sintem in
« tara hireanului » cum ii spune poporul, &Ad in sesul de aici aceastd
plantà creste din abundentd. Aceste localitdti au fost comune iobagesti
ale feudalilor din Racos, Dopca si Hoghiz. Oamenilor li se mai spunea
odinioard « pädureni a i, in acelasi timp, <olteni ». De fapt, viata oame-
nilor de aici pendula cindva intre Oltul cu apele lui ddtatoare de viata
verdeard si padurile nesfirsite, care se intindeau spre sud-est cdtre
Tara Birsei.
Celdlalt grup de sate, format din Cuciulata, Lupsa, ComAna de Jos
si de Sus, Venetia de Jos si de Sus, Grid, PArdu i Persani, se leaga direct
de zona Fdgdrasului si poartà tot mai mult, cu cit venim spre vest, sem-
nele acesteia.
In acest colt de tara cdruia ii spunem zona Persanilor si care
incepe din locul unde Oltul se luptd ca un uria i taie muntii Persani
urmele omului se gdsesc de milenii. Fostii iobagi ai grofului din Racos
au zeci de generatii de inaintasi, ce zac straturi peste straturi in
4 stoborul # bisericii din fiecare sat.

www.digibuc.ro
 Dovezi i documente istorice despre trecutul oamenilor de aici sint
nenumdrate; dar numai putine scrise pe pergament, cele mai multe fiind
insemnate pe suprafata pamintului, unde fiecare colt i§i are numele sdu
document: Mdgura, un virf al muntilor Per§ani, de pe care se vede hotarul
intreg al celor cinci sate de « pddureni » spre apus §i toata. tara Birsei
catre rasárit; La Cetatea, un dimb cu urme de ziduri vechi §i groase dc
piatra (pare-se a fi o cetate dacicd) in apropiere de trecatoarea de la Raco§,
la vreo 200 m linga Olt. Piatra Soimului, Virful Padurii, Dealul Movilelor,
Capul Runcului, Hdrhamul Cuciu1tii, apoi cele cloud Magurici §i Bdrcul
de pe hotarul Bogatii §. a. sint numiri populare stravechi ce se in§ira
una lingd alta, incepind cu locul zis La Durduiet, uncle Oltul taie muntii
Per§ani §i apele durduie tare; de aceea poporul a botezat in chip onoma-
topeic locul unde stincile ameninta trecerea luntrilor. Nu numai in topo-
nimie, dar §i in memoria oamenilor gdsim apoi urmele drumului roman
ce mergea paralel cu Oltul §i ale carui pietre se dezgroapa mereu, in special
la Fintina, unde a existat un castru §i un mare pod construit de romani
peste Olt.
Calatorind la vale, impreund cu Oltul, de la Cuciulata prin Comana,
Venetia §i Pdrau, urmele istorice ies la iveald, vorbind flespre viata §i
munca omului in trecut. 0 and Mdgurd, !nand §i zit un platou de vreo
18 ha, ne intimpind la Cuciulata, unde cu sute §i cu mii de ani in urma
au fost desigur a§ezari omene§ti §i de unde santinela putea cuprinde ori-
zontul pina departe in Tara Oltului, iar in cealalta parte, spre tinutul
Rupei. Tot aici, la Cuciulata, intilnim Plea§a, Barcul, Grui§orul, Prislopul
5i Horateaua, de unde spun bdtrinii ca se faceau strigarile pentru satul
imprd§tiat pe coastele dealurilor. In Comana de Sus, se and un alt loc
zis Cetate, iara§i cu urme stravechi.
Daca viata omeneased a fost neintreruptd mii de ani pe aceste locuri,
tot atit de adevarat este cd a§ezarile s-au mutat, satele adapostindu-se
la inceput sub poalele muntelui, la marginea padurilor §i coborind apoi,
roind pared spre §esul mai manos §i mai imbietor. De aceea, §i aici, ca in
tot restul Tarii Oltului, avem sate ingemanate: Cuciulata cu Lup§a,
Comana de Sus §i .cea de Jos, Venetia de Sus §i cea de Jos etc.
Ocupatiile §i conditiile de viata au fost asemanatoare cu ale fagd-
ra§enilor. Spre deosebire de ace§tia insd, oamenii din zona Per§anilor
s-au ocupat, pe linga agriculturd §i cre§terea vitelor, cu vararitul, mai ales
la Cuciulata, Comane §i Venetii (la Venetia de Sus documentele mentio-
neazd la 1789 vreo 30 cuptoare de var). Dintre vechile industrii §i me§te-
§uguri tarane§ti, se cunosc din trecut numeroase mori de apa, pive, caldari

www.digibuc.ro
 , .1.
:7
.,11-
$ 'V$ d.t,'

11,4:14- f' "

,

4-;.

1. La scos cartofii

de rachiu etc. Me§te§ugul lemndritului a fost §i el o indeletnicire generald

in satele de sus, de sub poalele muntilor.
Doud asPecte ale vietii trecute se cuvin intii de toate retinute, pentru
a intelege unele creatii populare §i in special unele elemente ale portului.
In primul rind, legatura continua §i in felurite moduri realizata cu
Tara Romineasca, fie datorita stapinirilor domne§ti §i boiere§ti ale romi-
nilor din Muntenia (de ex. la Cuciulata, care la 1661 era proprietatea
boierului Draghici Cantacuzino, fratele stolnicului Constantin Cantacuzino),
fie ca urmare a incursiunilor acestora, din care amintim pe cele ale lui
Vlad Tepe§ §i Mihai Viteazul. Emigrarile masive peste munti ale iobagilor,
care intemeiazd chiar sate in Tara Romineasca (de ex. Comana in Vla§ca
sau Comanca in Vilcea §i Romanati) apoi cardu§iile §i negotul (in secolele
XVI §i XVII se importau in Ardeal mari cantitati de piei i chimicale,
sau chiar yin ; de ex. la 1766 in Per§ani se consuma vin adus din Muntenia)
asigura un contact permanent, care n-a fost indiferent nici pentru evolutia
portului. Regimul feudal Inaspre§te mdsurile de opresiune, impiedicind

www.digibuc.ro
acest proces de relatii. La 1648, nobilii secui protesteazd chiar in dicta
transilvana cà boierii Tarii Oltului aduc iobagi secui la lucru, lipsindu-i
astfel pe ei de brate de munca.
Documentele evului mediu vorbesc continuu despre suferintele ioba-
gilor, peste capul carora se adauga mereu alte urgii, cum au fost si cele
aduse de armatele habsburgice, cantonate timp de aproape 20 de ani
in Tara Oltului, uncle secatuiau populatia.
Lucrarile publicate de tefan Metes, in special Silualia economicd
a rominilor din Tara Fdgarafului (1935), Trecutul Tdrii Oltului (1945)
si Viata bisericeascd a rominilor din Tara Oltului (1930) sau de Augustin
Bunea Stdpinii Torii Oltului (1910), pe linga altele, sint edificatoare
pentru aceste stari, asa cum cartea lui Alex. Barbat Dezvoltarea i structura
economicd a Tdrii Oltului (1938) ilustreazd dezvoltarea acestei regiuni
in capitalism pind cdtre al doilea razboi mondial, fard ca acest autor sã
prezinte din pacate tocmai zona Persanilor, pe care insa o consi-
derd, pe buna dreptate, a fi parte integrantä din Tara Oltului, intinsa
pina la Mateia§ inclusiv.
Conditiile economico-sociale asemanatoare, mergind uneori pina la
identitate pentru intreaga Tara a Oltului, cit si dezvoltarea lor, cu toate
relatiile la care au dat nastere de-a lungul istoriei, explica intr-o Nina
masurd structura unitard a portului popular rominesc din Tara Oltului,
imprumuturile i influentele sale, care si aici in coltul Persanilor
nu pot fi altfel intelese.
Fagarasul, Rupea si Brasovul, din trei parti diferite, au introcius
in zona aceasta elemente noi, care s-au suprapus sau an inlocuit o parte
din vechiul port, contribuind la infatisarea lui de astazi.

PORTUL POPULAR DINTRE OLT SI MUNTII PERSANI

Referitor la sithatia portului din zona Persanilor, vom afirma de la

inceput ca el are mai mult decit in celelalte zone ale Tarii Oltului o
situatie dominanta fata de celelalte genuri ale creatiei populare.
Dacd batrinii vorbesc despre casele de lemn acoperite cu paie sau
stuf, despre vatra liberà cu cujba, acestea de mai bine de o sun' de
ani au fost inlocuite cu o arhitectura de influentd saseasca din card-
mida, cu sobe de Callan albastre, cu mobilier pictat si cu ceramica decora-

10

www.digibuc.ro
 ..
4ia

2. Satul Comána de Sus

tiva lucrata de me§terii sa§i din Drdu§eni. Interiorul tdrdnesc are lust
§i pastreazd neintrerupt o culoare proprie, etnica romineascd, datoritä
tesaturilor in vargi, cele mai vechi cu albastru, ro§u §i negru, iar cele mai
noi cu suprafete mari, alese in motive de influenta ord§eneascd.
Sculptura in lemn se mai pastreazd doar la troite §i. pe vechile cruci,
unde motivul stilizat al soarelui e predominant Inca in unele cimitire,
cum ar fi cel de la Mateia§, vorbindu-ne despre un me§te§ug cu adevdrat
artistic §i aflat de multä vreme pe cale de disparitie in aceste sate. Lemnul,
in afard de utilizarea lui pentru constructii §i foc, se prelucreaza de Care
« bdie§i » in marile lor a§ezdri ce formeaza adevdrate sate, la Cuciulata,
Comdna de Sus §i Bogata.
Intre me§te§ugurile artistice, cel al cojocaritului este singurul care
merità sd fie mentionat §i care a jucat un rol direct in evolutia portului,
a§a cum pivaritul de la Comdna de Sus, unde gäsim §i acum o instalatie
cu cloud ciocane de tipul celor de la Berivoi de linga Fag Aras, si-a

11

www.digibuc.ro
avut rolul lui in arta textilelor de casd. Straiele, sdricile §i pAnura de
cioareci au fost produse in cantitAti impresionante pentru nevoile celor
12 localitAti.
Din cauza diferentelor esentiale vom trata portul din aceastà zond
in cloud grupe: acela al « padurenilor » si acela al « oltenilor ».

1. Portul « peidurenilor »

Portul rominesc din cele cinci sate (Mateias, Dopca, Bogata OlteanA,
Hoghiz i Fintina) poate fi considerat propriu-zis portul Persanilor, el
reprezentind a stAzi cu totul altceva decit o variantA a portului rominesc
din Tara Oltului, a cArui mladità poate sd fie, dar care a rodit frumuseti
cu totul noi, datoritä si influentei portului din Palo§ §i din alte sate de
pe Tirnave. El are incontestabil calitdti proprii, care-i dau o situatie
de sine stAtAtoare; ins5 mai ales este un port de o imitate rar IntilnitA
pdstrat pind in zilele noastre in toate imprejurArile vietii, de la copiii
si
mici pind la bdtrini.
In general, portul acestor pAdureni este bogat in accente cromatice,
coloritul sAu viu ffind caracteristic atit la bArbati cit §i la femei. Pãlãriile
cu boruri late, cirpa neagra ca de cowboy purtatä de toatà lumea
si in toate imprejurdrile la git si trecutd printr-un inel in fat& apoi cioarecii
albi pe care se and o broderie coloratà ca nicdieri in altd parte
serparul lat §i, la tineret, peste acesta cureaua cu tinte galbene, iar pe
deasupra clicinul mai mult aruncat pe umeri, toate formeazd un ansamblu
degajat si. vioi, pared potrivit cu firea oamenilor de aici.
Indiferent de virstA, portul bArbatesc cuprinde in structura lui aceleasi
piese esentiale: pAldrie sau cdciuld cu primbld (numitä aici Inca de mult
si §apcd) sau mai nou de formA conica, &Luna albd cu mined largi din
cinepd in trecut la toatA lumea (acum numai la bAtrini) sau cu mansete
zise a bente », §erpar §i curea cu bumbi, cioareci albi, cizme sau bocanci,
cirpä la git, bundà (asa se cheamd pieptarul aici), clicin §i zeche de mit
pentru iarnA.
La femei §i fete, chiar §i la fetitele cele mai mici, retii de la inceput
felul deosebit §i grija cu care este aranjat pArul, pared anume pentru a
pune in evidenta pieptAndtura; apoi file cu mineci largi §i fodori mari,
cratintele de un rosu inflAcdrat §i §orturile negre cu accente colorate
prin aplicuri in Ltd. Poalele, ca §i cratintele §i sorturile, sint bine propor-
tionate ca lungime, &Ind o siluetà inalta §i zveltd, plinA de naturalete.

12

www.digibuc.ro
 -77-

3. Casä de tip vechi, din lemn, de la Cuciulata

Numai cizmele din piele de caprä §i cu burduf, purtate totdeauna sdrbd-

toarea, dau picioarelor o greutate asemdndtoare celeia pe care o sugereazd
0 man§etele, late de circa 20 cm, de la cioarecii barbdte0i. Picioarele
par astfel Infipte puternic In pdmint.
Portul femeiesc exceleazd In broderia iilor, cu motive variate,
realizate adesea In tehnici vechi (cusáturd pe muchie, pe dos etc.)
in culori aprinse. Poalele, fusta alba, crátintele i urtele, incinse cu
bete sau cu curele brodate cu märgele, apoi la fete, podoabele capului,
iar la neveste välitoarea sau brobodelnicul, pieptarele i clicinele, la
care adaugam ghetele ori cizmele, sint piesele principale ale acestui
costum.

13

www.digibuc.ro
 Piesele de podoabd, multicolore 0 mai numeroase aici fata de zona
Fdgara§ului, sint purtate dupd reguli bine stabilite. Ele dau costumului
de sarbdtoare o non* in plus, de veselie 0 de gingd§ie.
Fiecare virstd §i fiecare imprejurare a vietii i§i are portul sdu, stabilit
de canoane traditionale, care reflectd 0 relatiile dintre oameni.
Toate aceste diferente tusk marcate mai ales prin accentele orna-
mentale, sint dominate de o notd unitard care izvord§te din insa§i struc-
tura portului. Obiceiurile legate de viata omului (in special nunta) sau
cele de peste an (la sarbatorile de iarnd sau cele de traditie mai adincd
in legatura cu venirea primaverii) aduc pe scena vietii satului piese de
costum speciale sau detalii ale acestora cu caracter ceremonial.
Urmarind portul « pddurenilor * la barbati 0 la femei, pe scara virste-
lor, constatam cloud lucruri de ordin general. In primul rind, faptul ca
bogatia lui ornamentald 0 cromaticd cre§te o data cu virsta, culminind
cu portul mirilor, pentru ca sa scadd apoi, pind la disparitia aproape
totald a ornamentelor, ajungind la un colorit sobru la bdtrini, unde culorile
de baza rdmin mai ales cele ale materialelor (bumbacul, lina, cinepa,
pdnura cioarecilor etc.). In al doilea rind, elementele cele mai vechi
ale portului sint conservate 0 scoase la iveald de catre tineret la toate
manifestarile traditionale (de ex. ceata feciorilor la colindat poarta
bubou alb).
Descrierea acestui port, pind in anumite detalii, este necesard, cdci
numai astfel pot fi pretuite migala §i gustul pe care femeile de aici le
manifestd in realizarea lui. In el rdzbat 0 se afirma insu§irile naturale ale
oamenilor de aici, care I-au creat §i care-1 poartd.
Costumul popular, in forma in care e pdstrat §i cultivat mai ales
la Mateia§, incepe Inca din leagdn. Aici putem vorbi intr-adevar despre
un costum propriu al copiilor mici. Meth poartd 4 caite 4 in cinci 4 table *,
din satin negru, ornamentate cu mult dichis. Astfel, in cre§tet unde se
intilnesc tablele, se coase un ciucur format din §ase bucdtele de bertie
(panglicd) din lind, lungi de 4 cm fiecare, destramate la capete 0 cusute
douà cite doud in cruci§, in forma' de rozd, incit se vad capetele tuturor
(dedesubt verde, apoi ro§u 0 la urma albastru). Efectul pe care il avem
este acela al unei flori cu petale multicolore. Caciulita e tivitä pe margine
cu bertie neagra, peste care se aplicd un §nur ro§u subtire 0 se cos pui§ori
micuti, tot cu ro§u (mai ales motivul numit u firul cu paiul 0. Pe linga
tiv, se mai coase o umbreaja neagra cu fir ro§u ondulant 0 cu stelute
ro§ii 0 verzi. In dreptul fruntii, la mijloc, se prinde un nasture alb, cusut
cu fire ro§ii, verzi 0 albastre.

14

www.digibuc.ro
 Migala si grija pentru detalii, aplicate la o singurd piesa de port,
se explicA din punct de vedere social-artistic, prin faptul cd ea este expusd
vederii, in special and copilul e scos in lume, toate acestea constituind
un prilej de afirmare §i de mindrie.
Bdietii mid poartd. cAmdsute cu bente si cu guler simplu, ea la vechile
cdmAsi ale bdtrinilor, gulerul fiind brodat de mind cu un motiv tipic zis
« lance-till de sase ».
PinA la patru ani, peste cAmdsutd, bAietii imbracA o rochitA, de croi
identic cu cel al fetitelor, de obicei din culoare albdstrie §i cu flori impri-
mate. In picioare Ii se pun opincute, fAcute din partea moale a carimbilor
de cizme. De la patru ani in sus, ei poarta. izmene crApate. In trecut
nu purtau rochie, ci o camdsutd lungd. De la sase ani in sus, si mai
ales cind mergeau la scoald, copiii purtau cioarecuti albi de link clicinel
alb, cdciuld cu un ciucur zis « bobocelul rosu », iar in picioare opinci
din piele argAsitA. Copiii celor mai instariti purtau iarna i zeichitd.
Aspectul general era acela al unor pdpusi, adevdrate miniaturi ale oame-
nilor virstnici.
Portul copiilor prezintd astAzi, tocmai in perioada scolaritAtii, cele
mai multe elemente de influentA ordseneascd, contrastind cu portul celor-
lalte virste de la 14 ani in sus unde nu intilnim decit costumul
national, atit in zilele de lucru cit si sArbdtoarea.
Portul bArbatilor si al feciorilor este foarte asemAndtor, diferentele
constind mai ales in ornamente. Toti poartA iarna, pe cap, acelasi fel
de cdciuld numitd sapcd, bdrbatii insd nu demult poartd numai
cdciulA tuguiatd. La sapca feciorilor (« sapca » aceasta are fundul turtit si
marginea rdsfrintd jur imprejur) pe locul lAsat liber de primbld (marginea
rdsfrintA) se aplicA un strimbulet verde asezat in diagonald, ale cdrui
capete atirnd in jos. Intre acesti strimbuleti se prinde un nasture, cusut
cu mAtase ro§ie si albastrA, in formA de cruce. Totdeauna strimbuletul
se poartA in dreptul urechii drepte. Feciorii tineri mai pun la cAciuld,
in fatd, o brosd coloratA, in timp ce acei care au trecut de 18 ani poartd
in zilele de sArbdtoare vriste de flori artificiale (mai ales garoafe), primite
de la drAgute si prinse pe partea ochiului drept. Prin ornamentele ce i se
aplicA, sapca constituie si un obiect de podoabd a capului.
Vara se poartd de cAtre toti feciorii si bArbatii o pAlArie de formd
speciald, cu calota rotunda' si peretii largi, de circa 8 cm, care se tidied in
sus dindu-li-se o formd putin alungitd, cu aspect destul de elegant. PAlAria
feciorilor este §i ea ornatd cu bertie neagrd cu flori rosii, albe si verzi,
tesute in cimpul ei. Peste panglicd se pun cloud snururi impletite in mai

15

www.digibuc.ro
multe culori (ro§u, verde, galben, albastru §1 alb), iar intre snururi un
fir metalic galben. Deasupra acestora urmeaza un colti§or ingust, negru
cu puncte verzi. In fata atirna doi ciucuri colorati. Si la palarie, feciorii
poarta in zilele de sarbatoare vriste, de flori naturale de data aceasta,
de preferintd muscate.
Camasile albe ale feciorilor au tot mai rar mineca larga, in locul lor
aparind cdmasile zise cu « bente » (adica pumnasi ori mansete). Camd§ile
tinerilor au poalele incretite marunt, iar tivul de jos cu colti§ori cro§etati
cu galben sau ajurat. Minecile se prind de stan in dreptul umerilor, cu
cheita impletitä. Gura camäsii e tivita §i brodata jur imprejur cu pui
cusuti pe fata. In jurul gitului se poartä cirpa de git, facuta dintr-o juma-
tate de basma infloratd, taiata in diagonald §i. tivitd. La fiecare din cele
doug capete, ce se tree in fata printr-un inel sau chiar prin verigheta
la bdrbatii casatoriti, cirpa are cite trei sau cinci ciucuri de linicd colorata.
Cirpa de git se poarta cam de prin anul 1900, adica din epoca in care
barbatii au inceput sd-si tunda chica.
Cioarecii albi, din panurd, sint specifici zonei, datorita unor detalii de
croi s'i de ornamente. Astfel, clinul se ascute in jos la Bogata §i Fintina,
in timp ce la Mateia§ poarta numele de petecut, fiind la fel de lat jos ca
§i sus. Se pare ca.' aceasta e forma cea mai veche aici. Celalalt din, in unghi,
este specific portului a titanilor * a§a cum sint numiti oamenii de peste
Olt, catre Rupea. Daca §i in restul Tarii Oltului, cioarecii aveau o man§eta
intoarsa pind la 8 cm §i tivitä cu negru sau cu colti aplicati, aici intilnim
pe linga acest ornament, in plus, o cusatura sub forma de broderie 4
incheie petecul sau clinul in partea de sus, anume cusatura cu pui lati,
pina la 3 cm la feciori, 0 mai ingusta la barbati. Man§eta foarte lata a
cioarecior de aici e comund tuturor satelor 0 are peste 20 cm, folosindu-se
chiar ca un tureac de cizma in care se tin banii, tabachera 0 briceagul.
Man§eta se nume§te chiar 4 pe cioarec 7), indicind astfel oarecum 0 functia.
Se intelege cd cioarecii pentru cizme se croiesc mai strimti 0 nu se rasfring,
deci nu au man§etA.
*erparul lat, din piele cu motive presate, se incinge peste cAma§a
care se poartA peste cioareci. Feciorii poartd peste §erpar cureaua cu
bumbi, lath de 4 cm 0 foarte lunga, Inert se Incinge de douA ori 0 mai
rdmIne o parte care atirnA lung. de vreo 35 cm. Cureaua aceasta zisA
a cu bumbi * e ornamentata cu nasturi mari de alamA (18 cm diametru),
a§ezati pe trei Anduri §i dispu§i ca solzii de pe§te pe lungimea.cit incinge
o data mijlocul, apoi, in continuare, e Impodobita cu alti nasturei, mari
§i. mici, dispu§i In forma' de cruce.

16

www.digibuc.ro
f_

.,
I. Femeie [Mara din Mateia§

www.digibuc.ro
 .
.

, .
.
. % A'
.=

-
Si -
r_..
.-. . '

4
-" 144'
.k.
,

.41r. ,
.a
'! dco
4 J u
:'1 -4 ,
i., i
.. N
..,
..6 I
.- , '
.4rWL /.-
i. 4

.
4
ri lir I 11 .;) r.,,...'
u. 'i
,_7, '- irk4
I c'4I. -1 4..";..i&
. -,
5 ..

V I.
r.-., ,z,,r. 1 . '/' .".
..s .Z
t"z!

- rp4:f
lor .9 I"

$d. 1743

4. La lucru, In satul Finttna

www.digibuc.ro
 Iarna, uneori i vara chiar, in genere sdrbãtoarea, peste cdma§d se
poartà pieptarul numit bunda infundatd ce se lucreazd de cdtre cojocarii
sasi din Rupea. Pieptarele acestea se poartd Insd tot mai rar, ele fiind
totusi nelipsite din fiecare casä si imbrdcate in mod obligatoriu la nunti
§.1 sdrbdtori mari.
Clicinul este un fel de haind scurtd cu mineci, dar fãr guler, lucratd
din pdnurd neagrd sau cafenie, cu croi drept i cu un buzunar Mat in
partea dreaptd, la gura cdruia la feciori se cos pui viu colorati. Adesea
clicinul se poartá peste umeri.
Se poate afirma ca portul feciorilor i bdrbatilor avea in trecut, chiar
in secolul al XIX-lea, mai multd simplitate. Cdmä§ile se lucrau din pinzd
de cinepd, iar in picioare se purtau opinci peste obielele albe de pdnurd, ale
cdror margini se impodobeau cu cusdturi. Forma si dimensiunile lor erau
apropiate de cele ale mansetelor inalte de la cioarecii de astázi. Clicinul
era totdeauna alb, §i nu se purta cirpa la git, iar bunda adicd piepta-
rul a lost mult timp asemanatoare cu cea a femeilor bátrine de astdzi,
fiind crapatd in fatd. Tot in trecut, la cureaua cu bumbi se adauga o
teaca pentru cutit si furculitd, piese aproape nedespdrtite din portul
thranului romin din sudul Transilvaniei in feudalism, asa cum ne confirmd
stampele §i manuscrisele epocii (in special mss. Leonhard din colectia
Muzeului Brukenthal). Opincile, dupg cum reiese din cele mai vechi foto-
grafii, au fost inlocuite, de pe la 1880, mai intii la miri, cu caltuni si apoi
cu « cizme de Cohalm » cu carimbul inalt si moale. Introducerea cizmelor
ca piesd de port pentru intreaga populatie, atit la bärbati cit §i la femei,
coincide cu desfiintarea breslelor si cu mai multd libertate in purtatul
anumitor piese.
Specified in tregii Tari a Oltului, dar purtatà acum numai de catre
feciori si numai cit timp fac parte din ceata de colindátori de la Cräciun,
este sarica albd sau buboul cum i se spune la Mateias si care §i aici,
in trecut, a cunoscut o rdspindire i o intrebuintare generald, ca haind
cälduroasd pentru drum lung, iarna.
Din cele ardtate, se poate vedea cä deosebirile dintre portul barba-
tesc §i cel fecioresc sint minime, referindu-se doar la ornamentare §i la
citeva piese accesorii. Astfel clicinele bdrbatilor n-au buzunar brodat,
iar in ultimul timp incep a se purta clicine cu guler, lucrate de croitori
§i cdptu§ite cu bland. erparul se Inlocuieste §i el cu o curea mai Ingusta.
Imbrhämintea bátrinilor, in general, este mai sobrd, datorità lipsei
de ornamente cit §i culorilor naturale maronii §i seine a materialelor
din care slat Mcute piesele. BàtrInii purtau pdrul a Iii chicd », cu cdrare pe

is

www.digibuc.ro
crestet si retezat pe frunte, 11 impleteau in pärti si-1 legau in nod cu o
curelusa la cap. Cam o data cu ultimul razboi mondial dispare chica batri-
neasca (ultimul care a purtat pärul in chica la Mateias a fost Vatavu
Zaharie, mort in 1943). Batrinii poarta iarna caciuld, camasi cu mineci
largi, lucrate mai ales din pinza de cinepd, cioareci incinsi cu serpar peste
camasa, bocanci sau cizme in picioare (in trecut obiele si opinci sau cal-
tuni). Peste bunda crapatä, iarna purtau clicin alb croit drept, dar astäzi
numai zechea de mit negru cu clini largi in part, ale cdror margini se
§tipuiesc cu lInà neagra, peste care se apnea un fel de §nur.
Ca si in celelalte zone ale Tarii Oltului, portul femeilor in raport
cu cel al baibatilor este mai bogat in numar de piese si in podoabe,
cunoscind in cursul timpului o crestere continua atit a numärului pieselor,
cit si o amplificare a ornamenticii. El se caracterizeaza §i printr-o mai
categorica diferentiere intre virste si situatii sociale. In compozitia lui
distingem elemente de o surprinzatoare asemänare cu portul unor zone
din muntii Apuseni (vezi Lucia Apolzan: Portul si industria casnicd In
muntii Apuseni, Bucuresti, 1944) si cu portul din valea Jiului si Padureni
Hunedoara. Aceste elemente reprezinta urme stravechi din portul
popular rominesc din Transilvania.
Toate aceste caracteristici se pot observa chiar si la fetitele mici
din leagän. Chita lor este asemanatoare cu cea a baietilor, numai Ca e
formata din trei 4 table» in loc de cinci si are aplicata pe crestet o margelusa
rosie, iar pe linga tivul negru un snur rosu si cipca ro§ie cu un rind de
flutura§i. De asemenea, la spate, se prinde o bertie roie. Cind incep sa
fie purtate in brate, fetitele mici au deja siute » (ii mici ) cu mineci, cu
fodori si cu puisori cusuti cu rosu peste cot si in langul bratului. Peste
ie se imbraca o rochita fard mineci, facutd in genere din material roz
inflorat, la care se aplica bertie neagra imprejurul tivului. In picioare,
ghetute sau in zile de lucru opincute fdcute din carimbi de
cizme de caprä, ce se imbracd peste ciorapi de lind crosetati, cu var-
gue colorate.
Foarte interesanta este pieptanatura ce se face fetitelor incepind
de la 4-5 ani, cind parul se impleteste « in cununita s. Parul se piaptana
in cloud, o parte spre frunte §i alta spre spate, cu o cdrare de la o ureche
la alta peste crestetul capului. Pärul care se piaptana inainte se impleteste
deasupra fruntii de la stinga spre dreapta, intr-o cununita ce devine tot
mai groasa si coboara pe timpla dreapta pe din jos de ureche, ffind apoi
impletita impreund cu pärul pieptanat spre ceafa si formind astfel o
singura coada care se lasa pe spate.

19

www.digibuc.ro
 De la §apte ani in sus, fetitele poartä fustite, bundd §i clicinel negru,
iar peste ie se cos numai cu ro§u, pui mai mari cum ar fi: potorii, cuibul
gangului, puii hei pope§ti etc. Fetitele de §coald, astdzi, mai ales la Mate-
ia§, imbracd cloud cratinte ro§ii peste poalele iei.
Se observd de prin 1950 unele schimbdri 5i in portul fetitelor: imple-
titura pdrului in cununita se face mai rar, iar in loc de clicinel se poartd
jerseu cro§etat.
0 create exceptionald reprezintd, in aceastä parte a Tarii Oltului,
portul fetelor 5i al nevestelor tinere. Al fetelor in special este foarte bogat
dar §i costisitor. Rämii intr-adevdr impresionat chiar clack' observi numai
piesele ce se intilnesc frecvent i oarecum obligatoriu in portul
fetelor.
Pdrul fetelor se piaptänd peste cap §i se implete§te in cloud cosite,
petrecute la ceafd 5i trecute apoi peste cre§tet 5i din nou inapoi, formind
o dubld cunund. Pind prin 1920, pdrul fetelor era pieptdnat cu cdrare de la
frunte pind la cre§tet, asemdnAtor cu vechea impletiturd numità « cu
cositele virite » 5i care se mai practicd acum numai la mirese in ajunul pi
in ziva nuntii. Am putea spune Ca nicaieri in Tara Oltului nu se acordd o
grija atit de mare pentru purtatul parului, ca in zona Per§anilor. Chiar dacd
in ultimii 20-30 de ani se observd unele schimbdri (de ex. tot mai putine
fetite poartd parul cu cununitd), purtatul pArului intr-un fel anume, in
anumite ocazii, constituie o reguld strict respectatd. Pdrul bogat este
considerat, de altminteri, una din podoabele esentiale ale femeilor. Tun-
derea parului era, 5i mai este Inca, cea mai grea pedeapsd ce se putea
aplica, atunci cind bärbatul dovedea infidelitatea sotiei. Acesta ii tdia o
cositd, pentru ca femeia sa nu mai poatd ie5i din cash' un an sau doi.
Podoaba capului la fete cuprinde o serie de piese 5i necesitä o serie
de operatiuni, dintre care mentionam in primul rind « creata », un fel
de panglicA de bumbac ro§ie, lungd de vreo patru metri 5i incretità mdrunt
pusd peste cosite, ca un fel de cununitd. Intre incretiturile ei se pun
« be§icute a, adicd ni§te margele mari de sticld coloratd. In partea din MO
a cositelor se a§azd ni§te flori de celuloid de culoare roz, numite floricele.
Creata se poartd la sdrbátori marl, la nunti 5i la joc. In trecut, creata
se purta §i in dulcele Crdciunului, sezonul in care se pun la cale, de reguld,
nuntile 5i cumetriile. Pe lingd cosite, spre frunte, se mai pune « zgherdanul »
o panglicd de culoare ro5u inchis, legatd la ceafA 5i avind cusute Omni
de margelu§e albe dispuse in spirale. El se poartà in fiecare zi, tinind pArul
strins. In zile de lucru, cit 5i la sdrbatori, fetele poartd strins legate pe
git 10-20 5iruri de mdrgele colorate, in care predomind cele ro§ii, acope-

20

www.digibuc.ro
 rind aproape complet gitul §i o bund parte din ciupagul iei. Duminica se
poartd, in plus, salba, alcAtuitä din 3-4 rinduri de mdrgele mari, be§icute
fi bänuti, aranjate in citeva §iruri peste piept.
Ia fetelor se caracterizeazd prin altitele ce se cos peste cot, iar mine-
cile se incretesc sub cot, ldsind sá atirne de acolo in jos fodori lungi de
peste 15 centimetri. Pe incretitura cotului se face de obicei o cusdturd
speciald (lincetul de §ase, de noud, sau oblincul). La capetele fodorilor
se apnea' cipca, prinsd de minecd printr-o cheità impletitd, lingd care se mai
face o tiviturd a pinzei, cu ata de culoare gälbuie. De incretitura fodorilor
se prind cite cloud fundulite ro§ii, lungi cit fodorii.
0 mentiune aparte merità cuaturile pentru obinzeald, adicd gulerul
iei, pentru ciupag (cusAtura de sub guler in fatd, pe incretituri) §i altitele
(ni§te cusAturi de forma.' geometria, realizate prin tehnica cusutului pe
dos) peste minecd. De-a lungul minecii, din obinzeald in jos, se face o
cheità sau se coase o cipcd IntI, cumpAratà din prAvAlie.
Poalele incretite mdrunt §i tivite cu bobin cafeniu pe margine se
prind de ie, iar peste ele se pune fusta alba, mai scurtd decit poalele.
Peste poale i fustd se imbracd rochia sau crAtinta §i §ortul.

5. Copii mici din Mateia§, In port de immix

11111141t
0.
ak_4111R 11-11
me... 46. -
www.digibuc.ro
Sulk
 Cratintele cu vArgi ro§ii, alese, constituie 5i ele piese de o mare valoare
artisticd pentru armonia lor generald, datoratd alternantei pldcute a
motivelor, realizate din vdrgi paralele. Cratintele ro§ii se pun in fata 5i in
spate la serbdri populare, la nuntd 5i la joc.
urtul din zona aceasta este foarte asemándtor cu cel purtat in jurul
Rupei, Bind format dintr-o tesdturd de linä neagrä in patru ite, cu motive
geometrice, cernit 5i. gldtuit la Rupea. El se face din trei foi, prinse intre
ele cu o cusdturd specialk numitd « purecel », din lind find coloratà in
ro5u, alb, verde §i albastru. La vreo 8-10 centimetri de la poale se
coase o vargà coloratd, care iese mult in evidentd din fondul negru
5i care se cheamd u roata ». Jur imprejur, 5urtu1 are aplicatd o cipcd
neagrd. La colturi §i acolo unde se unesc foile §urtului in partea de
jos se aplicd 2 1 flori mari ca ni§te rozete, fdcute din bertie de culoare
ro5k sau verde.
*urtul alb, purtat azi doar de cdtre bdtrine sau de cdtre nund, fdcea
parte in trecut din portul de toate zilele al femeilor. El are acela5i croi
cu cel negru din link fiind WO.' mai scurt decit acesta 5i se poartd peste
cel negru, läsind sd i se vadd celui de dedesubt toate ornamentele (cipca,
purecelul 5i florile).
Inainte de 1900, portul fetelor era mai sobru. Ele umblau de obicei
in poale albe, cu 5urt negru de lind in fata 5i incdltate cu cizme ro§ii, cu
bunda erdpatd peste ie, mdrgele la git, bete 5i curea de piele, clicin alb,
iar la nuntd, zeche de mit negru. La sdrbditori, duminica, precum 5i in
dulcele Crdciunului, fetele purtau pe cap o podoabd mare 5i grea numità
4 bortita », care se mai utilizeazd acum doar ca piesd de ceremonie de
cdtre mirese, simbdta in ajunul nuntii, cind se cheamd fetele la joc. Bortita
se compune dintr-un zgherdan cu vreo 40 de banuti numiti pdtace, care
se leagà deasupra fruntii 5i din cloud Oraguri de bänuti de alamd, numiti
« bälti§ori », care atirnd pe sub urechi; apoi §tiurechile alte cloud podoabe
metalice de bronz cu pietre bdtute 5i lanti§or de alamd iar pe IMO
acestea o floare artificiald ro§ie cu oglinjoard, numitd garoafd, care atirnd
pe lingd urechi. Pe lingd toate acestea se mai pun 5i pene de 'Amu de la
urechi in jos.
Iarna, peste ie se poartd o bundd de piele cu flori cusute de cojocari,
iar peste ea clicinul negru, care are 5i un buzunar fals din catifea neagra
pe care se coase monograma, iar jur imprejur stelute verzi, ro5ii 5i alba-
stre, inconjurate cu o cipcd 5i un strimbulet negru.
De notat eh' atunci cind se pun cdtrintele, nu se poartd niciodatd
bunda, aceasta imbrdeindu-se numai cu rochie 5i. totdeauna cu cizme negre.

22

www.digibuc.ro
 ., '' ...
.AA
: .. : Zt .1.7:1A4

'n
rdA
"-A. e5'..,- . '4,

4..... .4-- 4.. 3.41)..

. 1.1 .,
rr*
... Ito. LI ..
.
A.44,'

-i .a
-
' '. .

"a .
.0

.4
.4

'.
.
. .., .C414 Alp
--.
t
.

*
.
, CA
Ceiith -,:t
. `1E,
411.

J. -.

O..

.
111

1.

r.

4'
t
%r

/ . '... ..., f'-",,......

.1 , ...NIP-
;eat, .

.1.

Is '''' 1
I
f ,.. .
1)
is
. II, .
**7 '' ', tAl
4
. .,' k
/ ;

,..-,..t
1 ;.:, .:' ag L ,,Z4,, .4
....
"
if
0 L ' 4 ill ,
.1. ,o:

.
,/14.:,

-, ,_;,.... I.
It,
' ..
.
ift .:.

._
. GM 4. V 4j E. L., 1 L .
'''' 1-4\ ''' ... ''.
"*". . .. lii . -* .-4- f'. . I ;70.41..'.°. '-.EL__fhiV9 .t: .. : . 14

6. Batrinä din Mateia§

www.digibuc.ro
 Costumul fetelor, in ansamblul sau, cu toate aceste aglomerari de
podoabe, nu si-a pierdut din eleganta si nu pare greoi, deoarece podoabele
subliniaza linia corpului sau incadreaza träsaturile fetei. Broderiile con-
stituie si ele accente vii, care decoreaza cu gust diferitele piese, dindu-le
o oarecare somptuozitate. Datorita crohilui larg al pieselor costumul
femeiesc pare mai bogat.
De§i in portul femeilor sint piese comune celor din portul fetelor,
apar totusi unele deosebiri evidente. Pieptdnátura de asemenea este cu
totul alta. Parul nevestelor se piaptand cu cdrare de la frunte spre ceafa
0 se impleteste in doua cosite groase ce incep de la timple i coboard
fiecare pe sub ureche inapoi; ele se petrec la ceafa si se ridica apoi pe
crestet, unde sint prinse. Prin aceastd pieptandtura, pe care nasa o face
prima data miresei dupd ce o ia de la parinti, se deosebesc femeile de fete.
Peste pieptanatura aceasta, zisa nevesteasca, femeile mai tinere poarta
in zilele de lucru o basma neagra, legata fie sub barbie, fie la ceard, ce lasa
totusi sä se vadd cositele purtate peste urechi.
In zilele de sdrbdtoare, femeile tinere poartd valitoarea, compusa
din doud piese: bogasiul si brobodencul sau valitoarea propriu-zisd
(o pinza de bumbac de 3 metri, infdsurata pe UR cerc de carton si aranjata
pe cap ca un fel de paldrie, la care se pot vedea insa capetele frumos bro-
date cu un rind de margele colorate, zise miscatori, cdci intr-adevdr se
misca la orice clatinare a capului §i se insird ca pe o cunund pe veaca
vAlitoarei). Bogasiul se face din 3-4 coti de pinza tesuta sau de cumpärat,
cu capetele brodate cu pui. Un capat, cel pe care se fac cusäturi mai
bogate, se pune peste valitoare, se infd§oard apoi pe sub barbie prin partea
dreaptg, se trece peste valitoare, din nou pe sub barbie, apoi deasupra
urechii stingi se vied' la capatul indoit, läsindu-se un fel de rozetá. Locul
välitorilor au inceput sà-1 ia, dupd primul rdzboi mondial, cirpele sau
basmalele. VAlitorile se poarta astdzi in mod curent numai de cdtre bátrine,
femeile tinere punindu-le numai la nunti §i sárbätori mari.
Femeile nu poartd mdrgele, cercei sau alte podoabe, a§a cum am vazut
la fete.
Ia are croiul in general ca al fetelor, dar in loc de fodori are la capatul
minecilor pumni§ori, de aceea minecile se croiesc ceva mai lungi §i se
rasfring pind deasupra cotului. Pumnisorii string mineca, iar partea liberã
din josul lor cade bogat, peste brat. Altitele se cos §i ele in alt fel, peste
umeri, motivele putind fi in ornamentich acelea§i cu ale fetelor, dar existind
gi ornamente speciale « neveste§ti » (de ex. cuhdhnenutele, b6caudle etc.).
Poalele sint la fel cu ale fetelor, insd §urtul negru este mai simplu din

24

www.digibuc.ro
 -1 '- ''' 4 -I °

f 9 a.
c

.
' r.'°.
f
v
1.

.C. . . a r it. al:, I 4

t
.1 J. _
/,,,!

a4"111-4eig.
,

, ,
.
''` ff
'ar

. '
,

o.:°

10,
...4.
". _

uryi

,
st., ^ !!!!!!

, 2.= Zrr yaCS

II. Miri din Mateia§

www.digibuc.ro
 7. Piese din portul copiilor midi de la Mateias:
I. Cili ta. de biliat. //. alio de fetifil. ///. Rochlta copiilor pinil la 4 ani.

pullet de vedere al elementelor decorative §i se poarta totdeauna impreuna

cu cratinta ro§ie la spate.
Vara, peste ie, se poarta o haind scurta numita «frijuri », din pinza alba,
fara nici un fel de ornament ; iarna, in schirnb, femeile poarta bundä infun-
data, dar mai putin infloratä decit a fetelor, iar deasupra clicinul negru.
Conciul este o piesd ce se poarta de cdtre femeile tinere, doar citeva
duminici dupd casatorie. El consta dintr-un triunghi echilateral cu latura
de 20 centimetri, fäcut dintr-un manunchi subtire de paie §i imbracat in
pinza alba. Partea interioard a pinzei e garnisità cu bertie ro§ie i verde.

25

www.digibuc.ro
 a

s B

c c

8. Gaina§a batrIneasc6 cu mineca largil, din Mateia§:

A. stanul, B. minecile, C. toggatura minecilor, D. cei 4 clini din Orli, E. pava.

Se a§azd pe cap cu un yid spre ceafiL iar la coltu rile din fatd, laterale,
se pun cloud ace frumoase de argint §i floricele. Pe parLea frontalà se
pun bortitele §i doug rinduri de borte. De conci spre spate se a Limb.
bertii colorate.
De§i acela§i, in compozitia lui generald, portul de toate zilele cuprinde
ie, clicin sau frijuri §i cizme, 'WA in loc de cratintà se poartä rochie §i
un laibax negru, larg §i decoltat.
Portul bAtrinelor diferfi de cel al femeilor tinere printr-o mai mare
simplitate. Cusaturile sint mai putin bogate in forme §i culori. Pe Ali-

26

www.digibuc.ro
 66

C
B
*1 -172

9. Piese din costumul bfirbfitesc de la Mateia§.

I. Cinareci din p5nuil WWI: A. turn!, B. turul mic, C. cracii. D. clinii. II. Clicin din plinurA
seina: A. stanul, B. rninecile, C. bratele (clinii din fatri), D. nava, E. clinii.

www.digibuc.ro
toare se pun ace §i mirätori (mArgele cusute in formd de pandantiv) iar
peste gortul negru, de facturd mai simplA, se poartà unul alb. Peste väli-
toarea pe care o poartà aproape zilnic, femeile bdtrine pun o broboadA
neagrd, in a§a fel ca &A se vadd brobodelnicul in fatd. Vara, se poartà vàli-
toarea simplà, bunda cräpatà §i se incalta cizme de caprà, iar iarna zeche
neagrfi de mit.
Un costum aparte poate fi considerat cel de nuntd, prin unele ele-
mente speciale, a§a cum am vAzut cd are mireasa in ajunul nuntii. Intr-
adevär, in ziva nuntii, costumul mirelui §i al miresei se amplificA §i se
imbogAte§te in piese §.1 ornamente, aducind totu§i la suprafatà unele ele-
mente de veche traditie.
Mire le se imbracd in haine noi, cu vristä frumoasd la cdciulA sau la
pAldrie §i cu cizme in picioare. In mind, tine plosca de lemn infloratd,
plind cu rachiu indulcit. Mire le poartd numai cAma§d cu minecd largd §i
pind nu demult zeche, deci piese de ceremonie, elemente ale vechiului port.
Costumul miresei cuprinde o multime de piese, cu o bogAtie de orna-
mente §i de cusAturi pretioase, indiferent de starea materialà a miresei,
fapt ce se explicd prin aceea Ca portul reprezinta hArnicia §i priceperea
ei. Crätea la capului incepe §i aici cu pdrul, pe care mireasa 11 poartd piep-
tänat cu cgrarea la mijloc, fAcindu-se impletitura e cu corn *, in care cele
douà cosite se petrec pe cre§tet, addugindu-li-se §i alte cloud cosite mai
mici. Podoabele capului constau din: bortita (prinsä de zgherdan, balti§ori,
§tiurechi §i garoafa) §i din bortele ni§te plAci de aluminiu dreptunghiu-
lare, frumos lucrate §i garnisite cu pietre fixate pe cloud rinduri in fata
§i intr-un singur rind la spate. Acestea dau capului o infAtirre mareatA,
avind pe §irul de borte de la spate fixati « peunii », bertiile de fatä atirnind
pe spate, precum §i voalul i beteala. La git se pun márgele §i salbA. In
ziva nuntii, mireasa poartd cloud ii, dedesubt cea de fan' §i deasupra cea
de nevastd. Poalele sint incretite frumos, iar peste ele se imbracd rochia
de anglie §i douA §urte de lind bogat ornamentate. De o parte §i de alta,
lateral, mireasa poartA atirnate de curea cite o cirpa de cAldra§, iar in
fata, putin spre dreapta, un §tergar tesut frumos, pe care-I (IA nari dupd
ce nunii §i mirii se spald in aceea§i apd. In picioare poartA totdeauna
cizme, iar peste ie, iarna, bundA infundatA.
In trecul §i portul miresei era mai simplu. Nu se puneau peuni §i
nu se imbrAca rochie, räminind la spate poalele simple, peste albul cdrora
atirnau bertiile de fatd. Peste umeri purta zechea de mit negru, iar in
picioare cizme ro§H. Inainte de 1890, pe sub zechea de mit, insä peste tot
restul imbracamintei, mireasa purta un fel de rochie vinetie, fdrd mineci

28

www.digibuc.ro
10. Zeche din Bogata Olteanl, din pänurä
seina.
A. stanul, B. minecile, C. bratele, D. anti
marl, E. and mid, F. pavele.

§i cu multe berth, numitä chinte§.

Peste cap punea un bogasiu cusut
frumos §i care acoperea fata pina
la gurd. Seara, dupd ce mireasa era
impletità ca nevastd, bogasiul se
lega pe sub barbie spre ceafd.
Cu toatä aceastd descriere, oare-
cum stdruitoare asupra unor piese
§i detalii, portul popular al satelor
din Tara Oltului de sus este mai
malt schitat. Structura generald a
costumului §i unele elemente ale
evolutiei sale se pot totu§i desprinde,
intr-o mäsurà suficientd, pentru a
intelege §i aprecia acest costum, in
care distingem atitea elemente tipice
ale vechiului costum rominesc din
Ardeal §i peste care s-au suprapus
numeroase elemente noi.

2. Portul « oltenilor »
Mergind spre apus, chlre centrul
Tarii Oltului, portul are tot mai
multe asemAnari cu cel de Fäggra§.
Astfel, la Cuciulata cea dintii loca-
litate dincolo de grupul.de sate pädu-
rene§ti se spune: « noi, inainte, ne
asemdnam cu conidnarii §i vine-
tenii ».
In aceastd parte a zonei Per§a-
nilor (Cuciulata, Lup§a, Com5.na de
Jos, Comäna de Sus, Venetia de Jos,
Venetia de Sus, Päräu, Grid §iPer§ani)
portul in forma lui actualä nu

www.digibuc.ro
mai apare la fel de unitar ca in grupul satelor padurene§ti 0 nici nu se
mentine in aceea§i mäsurd ca acolo. In unele localitäti se anà chiar in
disparitie sau e cultivat cel mult ca un costum de sdrbdtoare (de ex.
la Päräu). Aici s-au manifestat puternic dou5 influente: una dinspre
Rupea 0 satele de pddureni, alta, mai puternick dinspre FAggra§.
Venetia de Jos detine, intre aceste localitäti, o pozitie centrald in
ceea ce prive§te dezvoltarea costumului popular 0 imbogdtirea lui in
forme proprii. Cuciulata 0 Lup§a aduc unele note specifice in costum,
in timp ce Comdnele se apropie de cele cloud. Venetii. Gridul ne
demonstreazd filiatia directä cu costumul zonei FIggra§ului, atit in
structurd, in piesele tipice, in silueta costumului in general, cit 0 in
ornamentied §i gust.
Caracteristicile generale ale portului din acest grup de sate sint cele
ale costumului fägárd§enesc, avind la origine aceea§i structurd, acelea0
materiale 0 o gala cromaticd redusd, in care, pe lingd albul dominant, se
inscriu culorile naturale ale pieselor tesute din lind sau din cinepd. Atit
forma pieselor, cit mai ales ornamentele s-au amplificat aici, datoritd
influentelor ce au r5zbdtut dinspre Tirnave 0 dinspre Tara Birsei, influente
in care s-au amestecat 0 elemente de naturd etnicd eterogend. Preluarea
acestor elemente s-a fdcut insd selectiv, astfel incit costumul actual nu
apare hibrid. El a ci§tigat in culoare 0 in linie, printr-o mai mare zveltete.
Aproape fiecare sat si-a format insd un costum propriu, pe aceastd bazd
comund.
Costumul din Cuciulata, identic cu cel din Lup§a 0 asemdnAtor cu
cel din Comdne, contine elemente din portul Odurenese la bail:oat (cdciuld
cu strea§ind, zechea cu aripi, cirpa la git etc.), dar cuprinde in special
piese din costumul fdgdra§ean femeiesc (cditd 0 pomeselnec, ia cu
u borz » cum i se spune aici iei cu crete peste umeri etc.).
0 notd specified 0 aceasta este poate contributia cea mai insem-
natd a cuciuldtenilor la simfonia portului din Tara Oltului o constituie
iile, §urtele ro0i de o facturd proprie 0 pieptdndtura párului u in freze »
(cu cdrare la mijloc 0 intors spre induntru in partea din fatd) la femeile
märitate. Prin aceasta poti sd distingi femeile de aici, iar portul lor poate
sta cu cinste aldturi de al celorlalte sate.
In linii marl, costumul vechi al femeilor cuprinde 4 cdita bruzburatd »
0 pomeselnecul, care formau impreund brobodelnicul. Cdita are in* spre
deosebire de zona Fagära§ului, la fel ca in Venetii, 0 un mot pronuntat
la spate, zis conci, fäcut dintr-un material inflorat de fabricd. Ca in Loath
Tara Oltului, cdita are urechi numite o riete », fdcute din panglicd neagrd

30

www.digibuc.ro
 11. le bdtrIneascà din zona Pádurenilor:
A. ciupagele din fai5, B. clupagul din spate, C. 'Wheelie, D. bAggtura ruinecilor,
E. petecul. F. pavä, G. foile drepte ale poalelor, H. cei patru clini de la
poale, I. gulerul.

www.digibuc.ro
numitd aici a gditan ». Ca §i la Venetia, cdita s-a purtat in trecut i fArd
pomeselnec, mai ales la §ezdtori, la nunti §i la joc.
Ii le socotite azi in sat drept cele mai vechi au minecile prinse din
umdr, unde se incheie de ciupag cu incretituri numites borz a sau « bu§te ».
Minecile iilor reprezintd adevdrate opere de arta' prin fondul alb lucrat
peste tot in motive mari, cu putine elemente de culoare care fac sA vibreze
discret acest cimp. Peste cot, se inscrie o dungd lath' de pui geometrici
colorati, uneori in trei rinduri uriil lat peste cot §1 cloud' mai inguste,
paralele cu acesta, de o parte §i de alta. Iile mai tinere§ti au ornamentele
dispuse in §iruri verticale, formate din pui mari, intrerupte insd §i alter-
nindu-se cloud sau trei motive cu pauze intre ele, ceea ce face ca in intregul
lor mai mult sà sugereze liniile. Pumna§ii sau pumni§orii, pe o lätime de
6-8 centimetri, string mineca jos, inainte de fodori. Ei sint cusuti pe
dos, cu motive geometrice. Fodorii, in fine, cu care se termind mineca,
sint foarte mici, contrastind puternic cu cei de la iile de fete din satele
pAdurenilor. *i la Cuciulata, mai inainte, sub obinzeald in fatä se broda
pe Crete.
Diferentierile MO de satele vecine, in trecut, constau mai ales in
culoarea motivelor ornamentale (puii se fAceau la Cuciulata de preferintd
cu ro§u §i negru, iar la Comana §i Venetia, monocrom, fie cu ro§u, fie
cu galben). In timpul din urmd, se aplicd in jurul obinzelii la git un fel
de fodor, numit tot borz.
Peste poale, se poartd de multd vreme un fel de fustd-androc, cdreia
i se zice rochie §.1 peste care, in MO, se pune §urtul ro§u, tesut in casd,
in trecut din cineph, apoi din bumbac §i arnici. El e fdcut in cloud ite,
cu alesdturi geometrice, dispuse in dungi late, orizontale.
Peste ie, s-au purtat pieptare fdcute la Rupea, identice cu cele din
grupul satelor din jurul Mateia§ului, iar mai tirziu piepLare lucrate la
Venetia, la FAgdra§ sau chiar in Cuciulata. Peste pieptar, se purta (azi
numai o singurd bdtrind II mai poartd) clicin alb garnisit en inor maron,
iar pe man§etele intoarse un motiv de patrdtele brodate, care formeazd
un fel de linie frintd, asemAndloare cu cele dintii motive ce se vdd la
pieptarele din transilvania, pe plan§ele cu costume din secolele XVII
XVIII.
Scurteica din pdnurd neagrd §i cu guler de miel sau din imitatie de
astrahan a apdrut mai tirziu §i se poartd acum doar de cAtre femeile
bdtrine.
Pieptarele au fost Inlocuite cu laibdre croite larg pe piept i strinse
in talie, de influenta ungureascd, a§a cum o serie de alte piese au fost

32

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 12. le de fatA, din zona PAdurenilor:
A. ciupagul Alin fatA (din douA foi), B. ciupagul din spate, C. minecile,
D. bAgAtura minecilor, E. oblincul cusut peste cute, F. pawl, G. petecut,
H. toile drepte de la poale, I. cei patru clini de la poale.

inlocuite in perioada capitalismului cu piese de ora§ (bluze, cirpe de cap,

§orturi de material de fabrica, jersee etc).
De§i portul barbatesc are mai putine elemente specific locale §i
prezinta o mai mare simplitate, el e mai bine conservat §i mai ales e
purtat mai mult, chiar in zilele de lucru. Cama§a cu pumni§ori §i mai
nou cu guler intors, cirpa la git la fel cu cea de la Fintina §i din satele
padurene§ti Ansa' purtata mai rar pieptarul, cioarecii fail clini la
craci (ce-i intilnim §i peste Olt, de ex. la Crihalma) cu man§etele terminate
prin colti negri de postav §i cu ornamente din §nur negru, sint piesele
care dau forma portului cuciulatean.
Zechea lucratä din Omura' seind, cu aripi §i cu cirligonti, s-a purtat
pind la cel de-al doilea rdzboi mondial de &are batrini, in timp ce
sarica alba cu croi tipic fagara§enesc, dar la care s-a addugat un
guler drept §i inalt de 10 centimetri, e purtatä acum doar de citiva
batrini, in timpul iernii, la sarbatori. Feciorii colinda imbracati in
sarica alba.

33

www.digibuc.ro
 In afarA de aceste elemente, pentru evolutia portului la Cuciulata,
trebuie sd mai amintim faptul a Inainte cdita se lega sub barbie cu un
§inor, numit top, dupd care se trecea o planticd ce atirna pe piept pind
la §ort, iar cirpele de cap se legau numai inainte. Cdmd§ile bdrbdte§ti
erau lungi pind la pulpe §i cu stanul simplu, In timp ce acum se fac cu
s piept chindisit o. De la zeche, trecerea s-a fdcut la clicine fArd guler,
apoi la clicine garnisite cu guler §i cu buzunare §i la haine de tip ord§enesc.
Brobodelnicul s-a purtat in doud feluri: pe sub barbie, In special la bise-
rich* §i a§a cum mai poartd astdzi nunile ; §i peste cap, cu coarne. Cioa-
recii s-au purtat totdeauna strin0 pe picior, cei care aveau cioareci largi
denotind o stare preeard. Se zice: ei s-o cam lArgit cioarecii *, In sensul
cd ii merge prost cuiva.
Portul cománarilor este in unele privinte mai conservator : in Comdna
de Sus se poate vedea §i azi o piesd destul de rar IntIlnitd pe tot cuprinsul
Tarii Oltului, anume gluga, mai scurtd lush' decit cea de la Avrig §i orna-
mentatà cu vdrgi simple in partea de jos.
In cele doud Comdne, costumul national a ajuns la un echilibru
stabil, fiind in acela§i timp §i port de toate zilele §i de sdrbdtoare, cli
ii alese In rdzboi, cu mineci din umdr §i cu fodori, pieptare fAggrfi§ene§ti,
rochii, §urte Inflorate, cizme sau ghete iar la bArbati cãmd§i cu pumna0,
cioareci albi, pieptare infundate, haine de postav §i, mai de curind chiar,
paltoane.
Ca aproape In toatd zona Per§anilor, portul barbatilor s-a mentinut
§i la Comdna mai bine decit al femeilor, imbrdcdmintea acestora avind
§i piese de provenienta ord§eneascd, in special androcul, §urtul §i cirpele
de cap.
Rareori cercetAtorul sau cAldtorul simplu are bucuria de a Intilni
un costum care sd reflecteze, in Tara Oltului, de la prima impresie, atIta
veselie §i optimism, imbinate cu delicatete §i cu rafinament discret, ca
la Venetia de Jos.
Neindoios ca, a§a cum ne apare astdzi, costumul de aici este rezultatul
unor procese indelungate, In care influentele §.1 imprumuturile au fost
insA bine asimilate. Atit costumul bärbdtesc eft §i cel femeiesc formeazd
o unitate de creatie, In care cel din urnid prezintd mai multd varietate
§i fantezie. Observatiile Mcute indreptatesc sd presupunem cd Venetia
de Jos a preluat o serie de influente §i a reu§it sd formeze un costum
propriu, care la rindul lui iradiazd spre localitatile invecinate, mai ales
datoritd faptului cd aceastd localitate este un centru de creatie me§te-
§ugdreascd, cu numero0 cojocari, care lucreazd pieptare §.1 caciuli pentru

34

www.digibuc.ro
satele din jur (Comdna de Sus §i de Jos, Pärdu, Grid, Per§ani, Venetia
de Sus, Cuciulata gi Lupga) i cu croitori care lucreazd pentru aceleagi
sate. Un factor la fel de important in procesul acesta 1-a constituit gi
contactul sdrbdtoresc al satelor din jur, care se stringeau pina de curind
impreund la jocul de ispas, la care participau, pe lingd vineteni, comdnarii,
si pdrdienii. S-ar putea presupune chiar cd o piesd caracteristicd in costu-
mul femeiesc la Venetia, anume ispasul », sd fie incetätenirea unei mode
legate de acest obicei, mai ales ea' oamenii de aici nu sint de Mc refractari
innoirilor aceasta nu numai in legdturd cu preluarea unor elemente
de costum, dar chiar i intr-un anumit fel de a le purta (de ex. tinerii
poartd acum pieptarul bArbdtesc descheiat pe umdrul sting i virind la
piept partea din Ltd etc.).
Considerat in evolutia lui istoricd, portul bArbdtesc dd la iveald unele
elemente comune cu portul pAdurenilor ; totugi, in ansamblul sdu este
legat mai mult de portul Fdgdragului.
Un port national al copiilor mici nu gäsim pdstrat aici; el a fost
acela§i In trecut ca in tot restul Tarii Oltului, cu gugiu, cdmd§utd gi
opincute. Bdietii de gcoald au insd i astdzi un costum simplu, compus
din ciorecuti, cdma§d i curea. Fetitele au ii, rochite sau cdtrinte negre
de tip sdli§tenesc.
Degi portul feciorilor gi al bArbatilor in general s-a mentinut, in compo-
zitia lui apar, in secolul nostru, piese noi sau modificki in cadrul pieselor
vechi. Opinia generald sustine ca formd mai veche aciula turtitd §i cu
veacd, asemAndloare celei din satele pAdurenilor i mentinutd mai mult
in Venetia de Sus, ceea ce confirmd un conservatorism mai puternic la
satele de sub munte. La fel, pAldriile vechi se spune cd au fost «cu strea-
gind mare », bogat ornamentate cu §inor galben, panglici colorate §i 6-8
ciucurei ce atirnau la spate. Azi intilnim numai càciuli ascutite, purtate
insd de preferinta cu fundul turtit. PAldriile au borul mic, iar la feciori
sint tot cu §nur §i panglici
i fdrd exceptie purtate pe urechea dreaptd
sau date pe ceafd. Fetele par de aceea mai luminoase §i exprimd firea
deschisd a acestor oameni agezati pe malul Oltului, pe unul din acele dru-
muri istorice care Insotesc acest rla In cAlAtoria lui multiseculard prin
mijlocul Orli noastre.
Cdma§a lungd cu mined largi, fArd guler §i cu obinzeald albA simpla,
iobdgeascd, (Mph cum ii spun §i acum oamenii, s-a purtat pind la primul
rdzboi mondial. Ea se incheia cu o cuaturd simpld de mind, numitd
« purecelul n. 0 formd intermediard a apdrut apoi, zisd i cdmaga fdrd
chiept », cu pumna§i §i cu guler ce se Incheie cu nasturi gi care se deose-

05

www.digibuc.ro
begte de cdmaga cu chiept, ce are in fata 12 cute verticale cusute cu magina.
In mod curent, acum se poartd aceste ultime cloud tipuri de aniA0 de
&are tot bdrbatii gi feciorii, la cei din urind cdmAgile fiind impodobite
gi cu pui cusuti.
Cioarecii din pdnurà albd au suferit i ei o schimbare de croi i impli-
cit de linie, trecindu-se, dupd 1900, de la cioarecii o cu dirg in fata
cu petecute la spate » la o formd mai noud, strin0 pe picior, care mentin
totugi aceeagi mangetd latá cu tiv de postav negru.
Arta cojocdritului a atins un nivel inalt la Venetia de Jos, fapt
care explicd purtatul pieptarelor pind in zilele noastre. Cele trei tipuri
de pieptare pe care le gdsim astdzi reprezintd mai putin trei trepte istorice,
cit rezultatul diferitelor influente venite din trei directii. Astfel, tipul
purtat pind prin 1840 gi zis de Bragov, infundat in fatd, are o compo-
zitie centratd ornamental in jurul unei flori spre care converg motivele
florale sau geometrice. Culoarea predominantà e rogu, lingd care verdele
gi albastrul sint secundare. Motivul central, cel ce poate simboliza motivul
solar sau tot aga de bine o morigcä de apd, pare ImbrAtigat de cupola unei
lalele, in jurul cdreia se inscriu simetric motive mai mici, numite de cojo-
cari : bujori, rotite, frunze, prescure, stelute gi un zig-zag zis 4 jermulet s.
Cromatica gi o bund parte a motivelor trädeath influenta ungureascd,
venità desigur din Bragovul de altddatd, prin megterii cojocari care invdtau
acolo. Al doilea tip de pieptare, ce se cheamd ardelenegti, sint brodate
cu flori mai mdrunte gi de culoare mai inchisd, cu arnici spre deosebire
de primele la care se folosea strAmdturd. Ele se diferentiazd de primele
gi prin croi, fiind identice cu cele din zona FAgAragului. Femeile poartd
pieptare inchise, iar fetele aga-numita laibdricd, adicd pieptare incheiate
in fata gi cu ornamentele dispuse in giruri verticale. Caracteristic pentru
Venetia de Jos, la femei, este pieptarul cu flintic. Pieptarul e Intors in
talie, cu blana in afard, de o parte gi de alta, iar pe muchia ce se formeazd
la indoiturd se coase o figie de piele (partea aceea care stA intoarsd in sus
se cheamA flintic). Mai nou, au apArut pieptare crApate, vopsite maron
gi cu putine ornamente, realizate din piele aplicatd. Informatiile bdtrinilor
amintesc despre cojoace cu clini i despre pieptare crdpate, cu brine in
talie 91 cu guler negru de bland, purtate in trecutul indepArtat.
Dintre piesele de iarnd, lucrate din ling, in cele cloud Venetii intilnim
atit fl ijurile fdgArdgene, cit i zechea, piesd rdspinditä mai mult cdtre rdsd-
nit de zond. Degi zechea, ca gi frijurile, a dispdrut din portul obignuit, o
intilnim ca piesd de ceremonie la vechea sdrbdtoare de intimpinare a
primAverii, o plugarul ». Atunci a doua zi de Pa§ti intregul sat con-

36

www.digibuc.ro
 --

G G G G
12

.r?

\Shl
)
% I.

Lii

13. Ie veche din Cuciulata:

A. ciupagul din douZi foi, B. minecile tesute In spetcaz6, C. brigalura minecilor,
D. pava, E. pumnasii, F. fodorii, G. poalele din patru foi drepte.

duce in alai, la riu, pe vgtaful mare al cetei de feciori, urcat pe o grapd

de lemn purtalg pe umeri de patru flgcgi i tinind in minâ un furcoi.
Vgtaful, imbrAcat cu zeche, incins peste mijloc i in diagonal:a' peste umeri

37

www.digibuc.ro
en §omoioage de paie facute fringhie, avind mu§cata verde la paldrie,
infra' In riu, unde alti doi fläci, prin trinta, ii inving §1-1 oblig s stea
Intins pe spate in apd.
Alaiul se intoarce in sat, petrecut de muzica §i se incinge petrecerea.
Vataful cetei de feciori umbla la colindat Imbrdcat tot in zeche.
Saricile albe cu parul scos se lucrau in sat sau se cumpdrau facute
gata de la Berivoi (Hugh FAgara5). Ele nu lipseau din nici o gospoddrie,
fiind a5a cum §tim hainele cele mai potrivite pentru drum lung pe
ger mare.
Opincile au fost inlocuite Inca de mult cu bocanci §i cizme, a§a cum
locul zechei 5i al frijurilor 1-au luat rocul (haind Cu revere facutà de un
croitor) bunda 5i hainele tricotate. Su* le verzi din postav 5i cu flori
scrise (adica aplicuri de postav ro5u) introduse dupd 1900 de feciori in
§ezatoare §i la plimbare (insa niciodata la joc sau la bisericd) au fost
parasite de prin 1948.
Ar mai fi de remarcat unele elemente ale costumului de inmor-
mintare, cInd bdrbatilor li se pune totdeauna caciula, chiar 5i vara, apoi
o cama5d noud (care n-a fost spalata niciodata) 5i cioareci. Mortii nu
se incing cu nimic 5i nici nu li se imbracd pieptarul.
Daca se poate spune cA portul sarbatoresc din cele cloud Venetii
pastreazd de-a lungul timpului o compozitie unitara, In schimb piesele
au suferit aproape toate modificari, in sensul ingustärii (minecile, cama-
§ile, cioarecii, borul palariilor) sau in sensul scurtarii (la camd5i, la hainele
de deasupra), fata de cele vechi pe care le-au 5i inlocuit in parte (zechea,
sarica). Accentele ornamentale s-au moderat prin intrebuintarea culorii
galbene, care ia tot mai mult locul celei ro§ii 5i negre, dar s-au ampli-
ficat ca suprafata, la barbati intr-o masurd mai redusa decit la femei.
Silueta generala a portului femeiesc are ceva de costum clasic 5i
un aer plin de distinctie, datorat in parte pretiozitatii materialelor 5i
mai ales croinlui bogat (larg 5i lung) al pieselor 5i sublinierilor pe care
el le aduce liniei corpului. Veselia cochetà care se degajeazd din costumul
feroeiesc de la Venetia rezultd, ca o calitate proprie, 5i din alesdturile
5i broderiile ce ornamenteaza diferite piese. De5i in costum se poate
presupune o upard influenta straina, saseasca 5i ungureascd, 5i anume
la piesele ce nu sint lucra le din material de casa ci confectionate de croitor
sau cumparate de la ora5, aceastä influenta este integrata in costum
in a5a fel theft nu-i instraineaza structura 5i caracterul etnic specific.
Ceea ce ne retine atentia rdmine frumoasa imbrobodire a capului cu
pomeselnicul alb discret ornamentat, pieptanatura cu fitioni, numai aici

38

www.digibuc.ro
 14. Clicin femeiesc din Cuciulata :
A. stanul, B. minecile, C. bra-tele (dinii din fa-0), D. pava, E. clinii.

intilnitá pe tot cuprinsul Tarii Oltului, apoi iile cu guler rAscroit, cu

mineci largi lucrate in coscd si strinse-n pumnisori, inainte de a se termina
in fodorii intermediari ca mdrime intre cei din Pgdureni si Cuciulata.
Acestea sint tocmai piesele lucrate de fiecare fan' sau femeie, ele consti-
blind creatia locald si caracteristicile ei. Rochiile largi cu pile bogat
inflorate, pieptarul sau un fel de vestd numità eispas », completeazd
in mare costumul si-i dau o elegantà anicä, ce nu e stricatâ nici chiar
de cizmele purtate obligatoriu la sgrbAtori, iarna.
Etatea si situatiile diferite, cit si piesele in sine, aduc si aici pe
scena vietii satului o diversitate ce merità atentie.
Purtatul capului descoperit este reguld pentru fete, fie cd pärul
se piaptAnd cu cArare, fie mai adesea peste cap si se impleteste in cloud

39

www.digibuc.ro
cozi. BAtrinele afirmA cA in trecutul indepArtat, relatat de alti bAtrini,
fetele ar fi purtat §i ele pomeselnec, nelegat insd, ci atirnat peste umeri,
pe spate. Mai vag, informatiile vorbesc despre pieptAnatul cu fitioni
al pArului §i la fete, o pieptAnAturA ce o mai intilnim numai la neveste,
sArbAtoarea. Acum, fetele poartà §i ele iarna cirpe cu flori ro§ii, legate
sub bArbie. Ia tipicA pentru fete este cea cu mineca din git i incretitg.
sub altitd. Frumos tesute in rAzboi, cu motive geometrice pe tot cimpul
lor §i zise cu cosca, minecile sint principala podoabd a iilor, egalatA doar
de frumusetea pumni§orilor aplicati deasupra fodorilor (in trecut pro-
babil erau brAtAri, adicA incretituri brodate). Peste cosca rezultatd din
alesAtura in itipare, se face adesea broderie pe toatA suprafata minecii,
de la umAr pinA aproape de pumni§ori.
Androcul fAcut din postav mai plin sau rochia se imbracA pesLe
poale, preferindu-se culorile inchise; deasupra, in fatA, un §urt lat, tesut
in casA, din cloud foi §i cu rtn colt intors i prins in briu in trecut, iar mai
nou douA §urte suprapuse. Bochiile erau §i ele tesute in rAzboi, din bumbac
§i arnici, cu vArgi de-a latul, alb-albastru i alb-ro§u. Ispasul este un fel
de pieptar din catifea sau material gros inflorat, cu un croi puternic
evazat in talie §i cu un decolteu larg, garnisit jur imprejur cu bland
neagrA din picioare de caprA. Se poartA sArbAtoarea, mai cu seamä iarna,
cu androcul. La rochie se purta odinioarA, vara, laibArul cu fodori
(o vestA de influentA ungureascA, ro§ie, pe talie, cu garniturA de panglici)
§i iarna pieptAru§ rominesc de bland numit §i lAibAricA.
Miresele, in ziva nuntii, poartd ia feteascd cu mineca din altitd,
iar dupA cununie §i dupd masa care are loc la mireask nuna o imbracA
pe aceasta cu « ia cu chept » §i cu borz §i buste. Na§ul ii dA atunci cAita
§i pomeselnecul pe care i le imbracd nasa dupA ce o piaptAnd femeie§te,
adicd cu fitioni. PArul, in acest caz, se piaptAnA cu cdrare paralelA cu
fruntea, partea din spate fAcindu-se coc, iar cea din fa-0, impArtitA
jumAtate pe stinga §1 jumAtate pe dreapta, e rAsucitA intr-un fel de lanti-
§ori ce tree prin fata urechii §i pe sub aceasta la spate, unde se unesc
cu restul parului la coc. Fitionii, aceste lAntipare, decoreazA in mod
delicat chipul, pe care-I incadreazA apoi restul gAtelii capului. Peste ic,
imbracd laibAr sau ispas, iar peste poale « sumna », o rochie largk din
mAtase sau rind de culoare albastrA. Peste aceasta, cloud surte, unul alb
dedesubt §1 altul din material de fabricd inflorat sau catrinta aleasd cu
strAmAturA de culori diferite.
Se spune cA neme§ele, ca mirese, inainte de a merge la bisericA,
puneau §1 cirpe la git.

40

www.digibuc.ro
 --;13

I ' .;
a
C,
.
..... ;5!'
.G.1.

1
..
' ;TR
f
I `;
J

" 1. cal
.i*INV
-
....

.' 24J r
44 &9rA.
cg...-..;--
,.. a ,.. i
..01, j. _i-

IV. Tinere din Cueiulata

www.digibuc.ro
 11

ovsk-71

,
k

:
A

a.

15. Biartná din Cuciulata

www.digibuc.ro
 leo 16. Piese de MA din cos-
A tumul bArb Atesc de la
a Cuciulata:
XeN3 Ig
I. Cioareci färä and la creel:
A. turul, B. turul mic, C. cracii.
II. Sarica aIM fAcutä din
strai cu pgrul scos: A. stanul,
B. minecile, C. gulerul, D. nä-
ditura din fat5.

In afarA de ie,
portul femeilor diferA
de cel al fetelor, toc-
mai prin cAita cu rete
si pomeselnec. CAita se
poartä i singurd, dar
mai adesea cu cirpA
infloratA legatA peste
ea, sau cu pomeselnecul
care se leagA diferit
dupA virstä i situatie.
In afarà de purtatul pe
spate, nelegat gi la fete,
in trecut pomesel-
necul se poartA azi cel
mai des « roatä peste
cap *, de la dreapta
la stinga, ori « pe sub
barbd *, cum il vedem
la nune i la bAtrine
(la acestea atit in zilele
de lucru cit i sArbA-
toarea). Si in acest caz
legAtura se face tot de
la dreapta la stinga, pe
spate rAminind capd-
tul cu alesAturile in
vergele ale pinzei de
pomeselnec.
Agadar, degi por-
tul vinetenilor pe par-
cursul ultimilor 60 de

www.digibuc.ro
ani cuprinde tot mai multe piése din material de fabric5. (unele de influentd
ungureascd sau sdseascd), el i§i pAstreazd caracterul etnic §i specific
Tarii Oltului, prin gdteala capului, prin ii §i alte piese care se aseamdnd
cu cele ale cuciuldtenilor §i celorlalte sate cu port mai pregnant « oltenesc »
din zona Per§anilor. El are multe elemente comune cu portul din satele
Grid §i Per§ani, a§ezate la marginea de sud-vest a zonei. Cdmd§ile bdrbd-
te§ti, iile §i mai ales §urtele lucrate in rlzboi se numesc « gridane§ti »,
desemnate astfel de popor tocmai pentru a accentua similitudinea In port.
La Päräu se spune cd dacd vrei sd vezi port national, trebuie sd
mergi la Grid §i la Per§ani. Aceasta corespunde adevdrului, a§a cum
tot adevdrat e faptul ea' §i pdrdienii au avut exact acela§i port, dar 1-au
p5rAsit treptat. Procesul a fost pretutindeni acela§i, mergind de la trans-
formarea unor piese lucrate in gospoddrie, la inlocuirea altora.
Intr-adevdr la Grid §i la Per§ani, portul popular il intilnim, cel
putin in zilele de sdrbdtoare, de la copiii de §coald pind la cel mai virst-

17. Cojocari din Venetia de Jos, lucrind.

5.

fr.

- 4,

www.digibuc.ro
 18. Ie de fatg. din
Venetia de Jos:
A. mlnecile (o foaie I ju-
rnatate), B. ciupagul din
fata, C. ciupagul din spate,
D. bagatura la ndneca,
E. brglarea, F. pava, G.1)--
gaturile la ciupag, II. pe-
tecut, I. poalele.

nici sateni. Cel al copiilor este acela§i cu al feciorilor §i fetelor. Al batri-

nelor este aproape identic cu cel din zona Fagaraplui, aratat in primul
caiet de arta populard, din seria consacrata portului din Tara Oltului.
Nu putem sa nu relevam din acest port piesele mai vechi i comune
Tarii Oltului, cum ar fi cgita §i pomeselnecul purtat de toate femeile
casatorite ping' &are 1920, iar de atunci numai sgrbdtoarea, pina prin
1940, pentru ca astazi sa fie purtate de catre bätrine 0 in general de
femei la nuntd. Ia. 10 pastreazà croiul vechi cu minecile din umar,
singura schimbare fiind aparita fodorilor dupg primul rdzboi mondial.
Ornamentica iilor face Inca adevarate salturi, de la alesdtura unor dungi
albe peste cot, la motive alese i apoi brodate chiar pe intreaga suprafatá
a minecii, cit i pe piept in anii din urma. 0 forma neIntilnitã o ia cratinta
neagra, numitä pasturä in zona Fggara§ului; ea se poarta aici incretita
intr-o parte, incit atirng cu un colt ping aproape de pdmint. In zile de
särbatoare se pune in fata peste crätinta neagra, §urtul covorasc, ales
in rdzboi, cu frumoase motive de-a lungul dungilor ce apar vertical §i
paralel cu corpul. Fete le §i femeile tinere imbracd §urtul covorgsc peste
o fusta alba plisatd, incingind corpul jur imprejur din care aceasta se
mai vede numai lateral, in dreapta la fete §i in stinga la neveste. Peste
ie, toate femeile poarta vara laibár de postav i cu panglici aplicate,
croit in mod asemängtor cu pieptarul cräpat in fatg, purtat de fete 0
neveste tinere. Fig-trine le poartg i ele pieptar infundat i cu floare mare
pe mijlocul pieptului. Cu pomeselnecele facute cu veaca i imbrdcate

44

www.digibuc.ro
cu ie, el-Uinta, §urt §.1 laibAr peste poalele mai lungi, ele au o infati-
pre stranie §i amintesc de femeile pescarilor de pe tarmurile nordice.
Frijurile albe, ca §i opincile, constituie acum raritati in portul bar-
batilor, care a suferit cam acelea§i schimbari ca in restul zonei. Cit despre
cama§d, de la cea zisd iobageasca cu mineci largi §i fail guler a
evoluat la cea cu guler §i incretituri la mineci, tinzind sä devind in forma
actuala, tipica pentru intreaga Tara a Oltului.

CONCLUZII DESPRE PORTUL TAIIII OLTULUI IN GENERAL

SI DESPRE VALOAREA SOCIALA SI ARTISTICA A PORTULUI
DIN ZONA PERSANILOR IN SPECIAL

Portul popular din zona Per§anilor poate fi inteles numai raportat

la costumul intregii Tari a Oltului §i al celorlalte zone margina§e, in ceea
ce prive§te piesele tipice, evolutia §i calitatile sale artistice. Ma cum
la Avrig remarcam influenta SAli§tei §1 Marginimii Sibiului, tot astfel
prin portul « padurenilor » trecem cAtre zona Tirnavelor, intilnind elemente

19. 1e din Venetia de Jos:

A. ciupagele din douS foi, B. mlnecile, C. bagatura minecilor, D. fodorii,
E. pumni§orii, F. pava, G. poalele, H. borzul, I. oblincul.

45

www.digibuc.ro
 20. PiesA femeiascA garnisita
cu blank din Venetia de Jos:
Ispasul din catifea:
A. pArtile, B. spatele, C. flintieul,
D. umfirul.

din portul roMinesc de la

Palo§, Ddipara §i Rupea.
Regiunea Tirnavelor este
insd una dintre cele mai
putin cunoscute §i aproa-
pe de loc cercetatd din
punct de vedere al crea-
tiei populare, din care
cauzd nu se pot face
Inca legAturi §i comparatii
sigure.
Pe baza materialelor
concrete culese pe teren,
se pot distinge in portul
Tarii Oltului trei cate-
gorii mari de piese: unele
strdvechi, comune intregului teritoriu (cum ar fi sarica, buboul, cdma§a
cu mineca largd, vdlitura capului sub forma pomeselnecului etc.);
altele lucrate ca §i primele tot in cadrul industriei casnice tardne§ti,
caracteristice pentru diferitele grupuri de sate §i care dau nu numai
prin numiri, cit mai ales prin materia prima §i tehnica de lucru, croi,
ornamenticd §i felul de a se purta tocmai nota specified portului din
cele trei zone de port, tratate in suita celor trei # caiete de artd populard o
despre Tara Oltului; in fine, existd o serie de piese In genere din mate-
rial de fabricd, lucrate in sat sau cumpArate gata de la ora§.
Pdstrarea celor mai vechi piese de port de aici (cum ar fi sarica)
pe care le semnaleazd §i documentele incepind din sec. XV-XVI, nu
este uniform& pe toatd intinderea regiunii. In unele sate mentinerea
lor constd numai in folosirea la anumite manifestdri traditionale (ex.
4 ceata de feciori » la sArbdtorile de iarnd sau primdvara la 4 obiceiul
plugarului * sau cu prilejul cdatoriei). Interesant de retinut este §i faptul
eh' anumite stdri §i relatii sociale au dus tot pe intreaga regiune la
aparitia unor noi piese sau la anumite modificdri ale acestora. A§a s-ar
putea cita : cama§a cu pumna§i la barbati, care a inlocuit cdmap veche

46

www.digibuc.ro
21. Pied'. femeiascd garnisitá cu
bland din Venetia de Jos:
scurteica din postav Inchis.
A. stanul dintr-o foaie, B. mlneeile,
C. clinii din piept.

rumineascd sau iobageascA

cu mineci largi, ori colti§orii
negri aplicati pe man§ete
jos la cioareci. La femei, de
asemenea, iile au inregistrat
schimbAri, trecindu-se de la
. ia cu pumna0 la cea cu
fodori. PinA astäzi insd, for-
mele vechi se mentin alAturi
de cele noi, primele ph's-
trindu-se mai ales in portul
bdtrinesc §i in portul din
zilele de lucru.
Varietatea mare pe care
am semnalat-o In costumul
popular pe Intreaga Tait
a Oltului in special spre cele douà zone de la margini Avrig §i Per-
§ani §.1 care merge pinA la un port specific fiecArui sat chiar, este
rezultatul unor procese complexe. A§a, ar fi de amintit tendinta masei
largi de tarani care, scdpind de iobAgie, doresc sä schimbe §i uncle
elemente ale costumului. Piesele strAine sau chiar denumirile au
intrat in costumul rominesc de aici, in feudalism §1 In timpul capita-
lismului, prin intermediul tineretului care a fAcut armata austro-ungark
apoi prin relatiile de muncA (destul de multi tineri romIni fiind servi-
tori la sa§i) cit mai cu seamA prin produsele me§te§ugarilor de la ora§
(cojocari, curelari, pAlArieri, cizmari etc.) de cele mai multe ori sa0
sau unguri §i de la care se aprovizionau, deobicei rominii in tirguri.
De altfel, elementele §i numirile Imprumutate din portul sAsesc sau
secuiesc, uneori numeroase, au pAtruns tocmai pe aceastA cale, §i ele
se rezumA la anumite categorii de piese: de ex. pieptare, cizme, panglici,
§urte, piese de podoabA ce se adaugA costumului, unele ornamente
brodate etc.
tmbogatirea portului mergind pind la fast, atit prin cre§terea numä-
rului de piese, prin inlocuirea materialelor fAcute In casd cu cele de fabrick

47

www.digibuc.ro
cit §i prin cre§terea cimpilor ornamentali §i a ornamentelor in sine,
este un proces istorice§te vorbind mai nou, pornit la inceput din
dorinta de afirmare sociald, dar denaturat adeseori de gustul unor elemente
§i actiuni ale burgheziei .ora§ene§ti.
In general, portul din zona Per§anilor a avut acela§i drum istoric
cu portul Tarii Oltului. A§a cum am väzut insd, el se infati§eazä diferit
de cel din zona Fagara§ului sau Avrigului datorità unor conditii locale.
Dintre elementele strdvechi sint citeva care impresioneaza de la primul
contact, iar cercetarea lor ne pune in fata unor probleme de bazd ale
istoriei portului popular rominesc. Unele asemanari cu portul din Tara
0a§u1ui (de ex. pieptdnatul pdrului sau obiceiul ca mirii sa poarte cele
mai vechi piese de costum, in Oa§ guba, iar la Per§ani sarica salt zechea
In trecut), ori cu portul din muntii Apuseni (de ex. pieptdnatul « neves-
te§te » la Mateia§), alte asemandri cu Bihorul sau cu zona Padurenilor
din Hunedoara ori cu Moldova (ex. zechea cu clini) oferd argumente
pentru teza unitatii §i continuitatii portului popular, spre a cdrui recon-
stituire istorica. tind §i studiile din seria « Caietelor de arta populard b.
Piese tipice pentru zona Per§anilor, in afard de bubou §i sarica,
pomeselnec §i valitoare, mai trebuiesc considerate toate acelea care carac-
terizeazd de fapt portul popular de aici. Astfel, in grupul satelor de
« padureni » avem: clicinul alb sau recent cafeniu, zechea cu clini, cioa-
recii cu man§etd latd, cirpa la git, paldria cu bor lat, pieptanatura parului
in cununità la fetite sau cea « neveste§te * la femeile mdritate, cratintele
ro§ii (in forma in care au fost folosite credem noi in tot sudul Tran-
silvaniei), §urtul cu ruji aplicate, vdlitoarea §i brobodencul, apoi bro-
deriile cu motive §i culori specifice, lucrate pe dos etc.
In grupul satelor de « olteni », cum le-am spus celor care pastreazd
structura portului fagard§enesc, sint de relevat, pe lingd bubou, friju-
rile §i recalele din Omura., cama§ile cu pumna§i §i §trafuri, pieptarele
colorate mai sobru, iar la femei iile cu minecile incretite pe umar §i toate
cu fodori, fotele din panurd neagra §.a.m.d.
Faptul cd, in zona intreaga, costumul national este port permanent
§i in zi de hicru §i duminica, mentinut aproape in toate satele, con-
stituie o prima caracteristica sociald. Elementele care marcheazd, in
special pentru trecut, diferentieri de clasa sau de stare sociald (de ex.
cioarecii cu colti la « boieri », cama§a iobageasca) dar mai ales deosebi-
rile, marcate prin detalii, intre virste §i sexe, sau cele ocazionate de
ceremonii, conferd §i costumului din zona aceasta o valoare de document
istorico-social.

48

www.digibuc.ro
-'171elet AA ..iiill÷161.1*~1":4127/LAb.A.---
-
-
irau

V. Pieptar din Venetia de Jos

www.digibuc.ro
 .

S "4 (4t.
6 r.

v. !J..
..°ifw
Y

. *.g

t ft't1 r ,

t a

t 4
°

,
II; 5, ,

v
.1

1.0t
w.r.,4 ,Ikspi , .wo.

22. Tinlrä fatil ajutaVi la gait de o femeie din Venetia de Jos

49

www.digibuc.ro
 A§a cum 11 putem cunoa§te astazi, costumul din zona Per§anilor se
impune lush' puternic prin calitatile sale artistice, ce rezultä din materia
prima (cinepa, lind, in) din felul §i tehnica tesaturilor din care se fac
piesele (panurd alba, seind sau maronie, pinza de cinepd §i de bumbac
cu alesaturi in tdblii etc.) din croiul §i infati§area generala a costumului,
cit §1 din ornamentica lui.
Numai gateala capului, singura, ar putea da na§tere unui studiu
special, a§a cum se poate deduce chiar din descrierea celor citeva ele-
mente, facutd de noi. Dintre creatiile cele mai autentice merita §i trebuie
sa ne oprim asupra broderiilor din satele de « pädureni », care aduc o
notä deosebita fata de intreaga Tara a Oltului prin arhaismul lor, prin
geometrismul aproape exclusiv al motivelor §i prin variethtile ce le reali-
zeazd creatorii in cadrul unei game cromatice reduse, acordata fie pe
ro§u, fie pe negru, §i la care se adauga verdele §i albastrul, cu rare accente
de galben sau alb. Intreaga ornamentica este mai unitard decit in restul
Tarii Oltului, atit in motivele cit §i in coloritul lor. Comparatia ce o fäcea
un pictor relativ la unele motive de aici este cu totul indreptatita, atunci
cind spunea cà grupe intrcgi de broderii ii par variatiuni pe aceea§i tema
muzicald, realizate din jocul maiestrit al culorilor pe aceea§i schema de
motiv, ce-§i schimba totu§i aproape de fiecare data ceva §i in desen. Ceea
ce mai caracterizeazd, in general, broderiile de aici este tehnica cusutului
pe dos, folositä ca regula pentru anumite categorii de ornamente. De
asemenea, utilizarea unor motive ornamentale speciale pentru anumite
piese §i chiar pentru anumite virste, ori pentru zile de lucru §i sarbatori.
Varietatea de motive tine deci, intr-o masurd insemnatd, de functia lor
sociala, a§a cum armonia de culori, cu dominanta principalá in ro§u,
exprima o preferintä artistica i un optimism sdnatos, nelipsit totu§i
de oarecare gravitate.
De asemeni se poate spune cite ceva despre fiecare din principalele
categorii de ornamente. Astfel, gulerele iilor femeie§ti se realizeaza tot-
deauna prin cusatura pe dos §i cu urzealá in ro§u, ce marcheazd struc-
tura modelului. Motivele (ochi§ori, furculitä, hai mincinoasa etc.)
au aproape totdeauna o forma romboidala, fiind de fapt un motiv
ce se repetà, alternindu-se insä doua culori ce dau astfel compozitiei
dinamism.
Ciupagele, in fata, de la gulerul iei in jos, sint toate opere de arta
prin broderia lata pinh la 5 centimetri, facutá pe incretiturile dese ale

50

www.digibuc.ro
 Nz.Viatz,- in -y
101 -.ArZ

B 8

A Zov.....,...._ 4~Inta,

23. Piese din portul bArbatese din Venetia de Jos:

I. Gamma fecioreaseä: A. stanul, B. mineeile, C. bagdtura la mined, D. pava, E. purnniiord,
F. gulerul, G. broseuta de linga glIt. IL Cioareeli: A. turul, B. eracii.

61

www.digibuc.ro
pinzei. Tehnic, brodatul lor pe incretitura se face in trei faze: intii se
4 calcd », adicd se increteste pinza, apoi se « urzeste » cu ro§u §i se lasd

locuri albe numite « cardri », care in a treia faza sint umplute cu

albastru §i verde. Motivele cele mai marl shit ca ni§te scheme geometrice,
de forma lunguiata, purtind numiri de plante sau de animale (floare de
ferfenel, floarea invirtità, oblincul, racul, unghia oii, ungreanu àl cu
puii, gatejalele etc.); unele sint mai inguste, cum e melcul, intilnit la
bdtrine, altele reprezinta mai ales simboluri (ex. cruciulitele, zala) si
se folosesc mai ales la ciupagele fetitelor.
Altitele, adica broderiile in forma de sir care se fac pe mineca iei,
sint de cloud feluri dupd locul ce-1 ocupd pe piesd: peste umar la femeile
casätorite i peste cot la fete, diferentiind §i mai mult portul femeilor
de cel al fetelor.
Gäsim insa diferente de tehnica, motive §i culoare chiar si in cadrul
acestor categorii. La femeile casatorite, coloritul este in general inchis,
din cauza desenului care se face cu urzeald neagrd, motivele reie§ind din
albul pinzei läsat liber. In cuprinsul lor intervin accente cu rosu, verde
§i albastru.
La femeile batrine tehnica este aceea a punctului « in cruce », moti-
vele (de ex. coada rindunicii, scara popii, hele din chistolnic, stringhi-
§orii, ciocanaud, schicu griului etc.) avind forma unei linii sinuoase
inguste i pe care se inscriu, prin alternanta, fie cloud motive, de aceeasi
culoare, fie un simplu motiv ce se repetä, alternindu-se insa culorile.
De retinut cà adeseori altitele femeilor batrine sint fragmente,
jurnatati din motivul originar, de aceea se §i spune « virful la hele
mari » etc.
Altitele femeilor tinere se cos pe dos §i stilt mult mai late (intre 2-5
centimetri) avind aproape totdeauna un fel de margine dantelatä cu
colti§ori.
Varietatea de motive este mai mare la femeile tinere, numirile hind
si ele altele (ex. cuhdlmenele, zdluta pe dos, postarnicile, hele mdrunte,
hele din ciupage, cornul berbecelui etc., acesta din urma apdrind mai
ales pe iile de sdrbatoare).
La fete, motivele se inscriu pe o linie continua de pe care se inalta
desenul propriu-zis, ca o floare sau un copac.
La fetitele mici, pina la 6-8 ani, motivele (de ex. cuibul gangului,
puii hei pope§ti, pavalenii, potorii, sighi§orenii, rotita din bacaud, chicioa-

62

www.digibuc.ro
rele mesii etc.) se fac numai cu rogu ; rareori, gi aceasta de curind, cu alte
culori gi tot prin tehnica « in cruce » ca la bdtrine.
La fetele maxi lush', cusatura se face pe dos, structura desenului cu
negru, iar umplutura cu row, verde gi albastru.
Printre motivele din altite, am intilnit citeva de cern' influentä orage-
neascd, motive care imita forma panglicilor säsegti, fapt pe care-1 tradeazd
chiar gi unele denumiri ale acestora (de ex floricica din bacana, drdo-
genele, bargon merchegan etc, ultimele cloud amintindu-ne numirea unor
localitati sasegti in trecut).
Lista categoriilor de broderii poate fi mult lungitd. Mai amintim doar:
puii pe minecd in jos gi la fodorii iilor, de obicei ca nigte lantigoare inguste,
dintr-o singurd culoare, rogie la fetite gi policrome la fete gi neveste, cusuti
pe dos atunci cind girul e format din fragmente sau pe Ltd cind e ca un
lant neintrerupt. Aceasta duce se intelege gi la efecte artistice deose-
bite. Anumite denumiri sint foarte frecvente la acegti pui: bradul, zaluta,
coada mielului, stringhigorii un motiv sinuos cu foarte multe variante
cracii broagtei, molditele, gindacii etc. Sirele cusute pe incretitura
fodorilor, la pumnigorii iilor, pe pinza ce impodobegte capul femeilor
(zisa bogasiu), apoi cheitele facute prin ajur sau cu crogeta, precum gi
broderiile de la gulerul camagilor bdrbategti sau cele pe cioarecii de lind
constituie un gir nesfirsit de realizari artistice, in care se exprimä puterea
de creatie gi gustul popular local.
Inainte de a incheia, ar trebui sd subliniem Inca o data faptul cà daca
portul din zona Perganilor indeplinegte in mod firesc functia de
imbracaminte, adaptata prin materiale gi forma pieselor la necesitatile de
via% ale tdranilor, el trebuie sd fie considerat gi o creatie artistica in care
se reflecta mentalitatea gi gustul acestor oameni harnici gi cu dragoste
de viata, plini de un optimism luminos ca gi portul lor.
Fata de valoarea portului din aceasta zona, in general etnografica,
dar mai ales artistica, nu poti ramine Irma indiferent. Este firesc ca el
sa se schimbe, aga cum s-a schimbat mereu de-a lungul istoriei. De aceea,
in afard de cercetarea gtiintifica gi de valorificarea lui in cadrul activi-
tatilor culturale, ceea ce constituie o prima datorie, in cadrul posibili-
tätilor ce se ofera astazi mai mult decit alteori in trecut, este de a se
aduna aceste comori in muzeele de la Sibiu, Fagarag gi Rupea gi in colec-
tiile locale (cum e cea de la Mateiag). De a face, apoi, ca oamenii acestor
locuri sà gtie ca portul lor este valoros tocmai prin ceea ce are specific

53

www.digibuc.ro
§i ca el trebuie sä fie pastrat, fie chiar numai drept costum de ceremonie
sau sarbatoare sau pentru manifestari culturale.
Explicindu-le semnificatia sociald §i istorica a portului lor, ca unul
dintre cele mai importante elemente ce i-au caracterizat etnic, §i rele-
vindu-le calitätile artistice, facem cu totii o opera de educatie patriotica
§i artistica, de incredere in fortele proprii ale poporului.

www.digibuc.ro
 N

GAP
.11
o

"

"4,
!!.2mta
44°
I
. 0,44
I v,Pg;*.4
CI
'44
, 44

"
4447;4747;,
.n

t-
le r 114:14A 4.

144
IN
-

.ze.. -4% r -

24. Feciorl §i fete din Mateia* in port de sdrbátoare

www.digibuc.ro
 25. Femeie din Mateia§

r
4 scr'
7 3
'' o7

° ,
t2
5 -

www.digibuc.ro
-.1-idia4$
www.digibuc.ro
 ..
. :-...W. 1;1' .

,......z:.;:.
. ''.....
. ii- ..
..-. 71'
11

4
4

411411T

r'

.,
,
.7.1.6'

Elr
.

°
.-

27. Feciori din Mateia§, In port de yard

N
t)
Itaj
r.

28. Marin din Mateia5

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 20. Path din Mateia§

9
_

4141 r
e ""
26,11,
FA'
;

c;.=

A.

efr

www.digibuc.ro
 0.4

,-- -

i .4,.*

-11E
30. -r1
$
;T-1 -
1`,;' .--
' i .t
Peciori

din
:
,t 1*Z xli,?111

% Nit4" .
.
Mate% \t. .
At.
In

port
.'
de
4

cent&

Larne.

www.digibuc.ro
0.:
 4

-
4, 4.
Sit. ...b
',....-- e..... 4,,,- ... .-. "a
w-li it-..-,.--rk- ...

......,"'T .....
'....1.71,...,'
..;
- .1-'-
.4-44-.. ,........--
-..
- -.t... -ft- _:
4,`,...

r-.f.,..:1..N. y
4
,.
:
. - -:"^,r . b.:: i !,:1." -*" tt;
_ .

.t k.g-
." -
.

j.,164.

5 :4514, "' t

31. Femeie tinArd din Mateia§ cu copil mic tn brate

www.digibuc.ro
 1

. ;

7. -0

r
t
A

-
ct4.-

r ;42;
ttiL

.:
1- .

,
1. V.
a-
,
kr.%'--:---- '-.4a,:''4.-1

I
r L.... t.
.
fit -"'"!-'
e 4.4 .
--"ta

32. Femeie tin'arà cu vAlitoare pe cap

www.digibuc.ro
.- 111r. )
!4

r'.

lior Lt., h-
e 6

. . - bait

33. Femei batrine din Bogata OlteanA

www.digibuc.ro
 nt_.1
S.

4.4 0 Li.

"^ieNrz,,

I.

ri

1,

°;.

1.0.4.-

34. Batrini din Bogata Olteana in port de sArbAtoare

www.digibuc.ro
 t- , ,... IS":
e ft
.1 e. - UFA
, ii Is , ; i=, . 4,..a,:-',
;0,,
-12Y4. 1. , .., OA , IT., rA, -
.:,,, '
. 13 44' f
°
*
.1,,t.. .
,
A.,
,
i.:4; ar. 4. 1 ...: ,1 . '1 .
,1'
..i . ,ieer,, . -.,, /.4.
a .64
4.4 1
%
N, .11,.
1%
r ; rb . ..., IC #
-% -,,
.,

\
16 ...b.
r, 11.' A
% .
71 '.111)r .%: I,' ^ r;$ ,1 1.'
,
. I
.
c. ..... i . I 3'. 0t 4e , 9
: -. .. I
I 1 It e . N"
1
^ pi .
.

i ., -. Ate, . A

Si

eir

ip

811

,
.. '4

Mo.
,

Neer 7-7 ...... -

35. Bdtrini din Bogata Olteand, cu zechile pe umeri

36. Un fecior si o fata s-au Int Unit la nuntã la Dopca

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 "'-'!' leiqr413.,Ity :41....e", ' yr: +1,:.,,..,11)I, .

.;
.., ;,-.. fri,

AA.
. ,..' -4; ..-p-f ;,..
. 4 C.:
. .

.40 1,
,
'1 ; .4
r 11 .

1 y.:
i: a :741.:;_. -., J; -; i %

..-
r: .,
74."--mo--1. -'"
'
-",:j.,,,t -leSA ''? .P tie .... er le 'Ai' cli741(

r :, 1.'r'e IY:1" ,ita t

,. 41
(.1LI
/- P *;,4 If
. FP \a` ..
I ,
. .1...,,
,
sa; 'PS" , r
.1

i
".

V.
"et
t1,
%.
. L

...c., '1,, 71Y - ,

4,4-
1

. ,.. 3 ..

r farri

C-7.5t4"qc..
lit
I

7_
72
1- , r' .Ci 4t1r
' 1111

.
tA,
38. Mirii §1 na§ii, In port de ceremonie

37. Femeie tInArii din Cuciulata

www.digibuc.ro
 11 I -a
I it II

0 v. -
I,

'
a

39. Femei tinere din Cuciulata, In port de sarbAtoare

www.digibuc.ro
40. Bárbat din Cuciulata
_

\ 4

. ,

1
101,-,-
.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 N7r----4-Alft;:ikliP"Nit
lot. ;;k-Tc771-
a _
4

4,
von,'
10
.1

-of

rOu
iooto

.11.141,
r

, A

__ - ,

4SAI4

44. Fete si neveste tinere, feciori si bárbati, din Venetia de Jos, In costume de sarbátoare

43. Femeie tinärA din Venetia de Jos In port de sarbátoare

www.digibuc.ro
 #0.0111111.ir

irr
Jr; 4.

/
71.7"-s.

-r

r"n"rtt-.;4 J

rift-

Art

10,

..,
3
.
.. _

I.

.11v eic

fi . ..
4 i,
45. Gateala capului la o femeie tinarã din Vene0a de Jos

www.digibuc.ro
 46. Copii de virstd §colard, din Grid

I.

I 'l! "1liert
lagMAI

a. 0

4
-. a.., '
.1; -''
-
e - ,
. "t
.
war.
www.digibuc.ro
.

-"
-r
 Nos.

a.

47. TinAr din Venetia de Jos

www.digibuc.ro
 r---.4 4.4 Ja
V.
.44

.07 _
o

4.

7."

A
4
v

-
oe

48. Nevasta tinárd gAtità de sarbätoare, din Grid

www.digibuc.ro
 n

.- -

9
;
!"1.

'

- Arcrrr4Crirrin,
,=gg . -

- _

19. l3fitrin5 din Grid

www.digibuc.ro
17- ...,-,vio,l-pi-W"rap7! trro-YWN, -- ?7.
-

..
;

-, r-.,
, 1 `,:
3 i Nykl .:
.4 In r.51i1j
..
/1.
, tl-
'
.' '''
1
%
- 3' 11 i a (-- t.:.4 , ., ..
E
441' 1" '1 S. 1 i !J.-4...
, ..,
-- -1.,
.)
...,,,,
*". ). ZO

r
,t . .I
, 1r " .. .
; *
I * VI
- .4 i I

./ 4

) f I
,:i t 1 -. ,
rk".
,
1 ,
r3 13
,I
.

*-ts
V.

'_3,;`',11

50. BAt.rtne din Grid

www.digibuc.ro
 GLOSAR

1. AWN (slrb latica): sensul initial: partea de sus a minecii

la ia femeilor, care acoperii umArul, mai Ingustil decit
mineca. Ea se Increteste si se coase de a1ti1. Mai tirziu,
s-a chemat asa ornamentul cusut peste umir, chiar dacli
mineca avea o l5iine egalii, filnd dintr-o bucatii. La Mate las,
la fete, altitele shit cusute peste cot, iar la femeile miiritate,
peste umfir.
2. Androc (sas Onderrock i Anderrock, rutean andarak): fustã
larg5 femeiascil din postav.
3. Ang lie (rocide de) (neogrec anglia i slrb anglija): fustil din
postav fin, cáruia i se spune de anglie 6, materialul Hind
importat pe vremuri din Anglia.
4. Aripd (lat. alipes): clinul din piirti la zeche.
5. Buerd (lat. vulg. bajula): sinor Impletit, crosetat sau rdsucit,
cu care se leagil gura tel sau cAmAsii.
6. Baron (ung. barsony): catifea, folositá mai ales pentru orna-
mentarea unor piese de port.
7. Betgaturd (cf. V. slay badati: a gaud): bucata addugata la
anumite piirti ale pieselor de costum, pentru a le lärgi, in
Special pentru iile femeiesti.
8. BdIlisori (derivat din balt, lat. balteus: cingatoare): bfinuti
micuti din metal galben, usori, Insirati pe o 45; folosesc
pentru gReala capului la mirese la Mateias.
9. Bertie (berte, sing. bern: fr. si germ. berthe, ung. berta):
panglica. de lina, bumbac sau mAtase Inflorat5, folositfi mai
ales In costumul femeiesc.
10. Bente (sing. bantil, sas, pol. rutean bant): manseta Ingustfi
la cAmAsile bArbiitesti. Bareori, termenul e folosit si la ic.
11. Be§icute (lat. vesica): msrgele de sticla coloratil.
12. Bogasiu (turc i neogrec bogasi): foaie de pInza de bumbac
sau giiIuiu, lunga dc cca 250 centirnetri, cu care se Inabrobo-
dew femeile peste vfilitoare. Purtata mai mult la Mateias,
siirbStoarea.
13. Bute (rut. bort): pldci din aluminiu cizelate i garnisite la
mijloc cu pietre colorate, Insirate pe douti rInduri si folosite
ca podoabil In jurul gItului la fete, la Mateias.

www.digibuc.ro
 14. Bortifd (dim. de la bortA): podoabd de cap la Mateias pentru
mirese, purtatA pe cap, compusA din zgherdan, stiurechi,
garofite i peuni (cf. descrierii din text). In zona FAgArasului
are cu totul alt sens: panglicd de broderie sparta aplicatA
la ii, de-a lungul minecilor.
15. Borz (ung. borz): voIána In jurul gitului, sub obinzealà la
ia de fatd i nevastA, Neut din panglica coloratà sau o fisie
de pInzd. Uneori la Cuciulata borzul se pune i la umdr,
de unde porneste mlneca.
16. Brdcini (lat. pop. bracile): panglicA tesutd din lInd, In sari-
duricd, cu model ce reiese din urzealA. Bräcinile Inguste
se folosesc la legat surtele, iar cele late se poartd In forma
de brit'. Termen Intilnit In sateIe pAdurenesti*.
17. Brdjare (lat. brachiale): mansetà la mineca iei, care separd
fodorul de mInecA, fiind de lAtimi diferite dupd sate, oarecum
Myers proportional cu lungimea fodorului.
18. Brafe (lat. brachium): clinii din fat:A la hainele din pAnurà
sau postav, addugati la stanul din fatd. Termenul folosit
mai ales la zeche, In Cuciulata, Mateias, Bogata. In zona
Fagdras, se cheamd brate mlnecile la saricd, bubou sau recAl.
19. Brine (v. slay brunia): broderie latd pe partea de jos a piep-
tarului, jur Imprejur.
20. Brobodelnic (scut brobodenec) (cf. bulg. podbradia): o foaie
din pinzd lung de bumbac alb, brodatA la capdt, cu care
se leagd femeile peste vAlitoare In diferite feluri, dupd virstd
si ocazie.
21. Broscufd (lat. vulg. brosca): cm triunghiular, mic, care se
introduce MO gulerul cdmAsilor i al iilor, Intre foile din
fata si spate, pe umAr.
22. Bubou (cf. ung. guba): haind lungd, groasd, din MIA, data
la vIltoare, cu pArul scos ; folosit In locul termenului
mai vechi de sarica. De culoare albà, ori seind, In zona
Persanilor.
23. Bundd, bundifd (ung., strb, rut. bunda): pieptar din bland
de oaie, crApat In fatd, Intilnit sub aceastd denumire la Mate-
ias i Bogata i purtat acum mai ales de femeile batrine;
In tirnp ce In restul Tdrii Oltului se cheamA asa o haind lungd
din panura sau postav.
24. Burduful cizmelor (cf. rut. burdiug): carimbul cizmelor feme-
iesti, din piele de caprii, care fiind moale se Increteste In cute
orizontale, In gen de armonicd.
25. Buqte increliturd In cute mici care string pinza, acolo unde
se agatd minecile de umár la ie i camasa. Termen Intilnit
mai ales la Cuciulata i ComAna,

84

www.digibuc.ro
26. Cdciuld cu primbld (lat. pop. casibula i perambulo): cáciuld
bdrbdteasch din bland neagrd de mid, de forma speciald:
partea de jos este rdsfrIntà In sus, partea Indoith fiind captu-
sith tot cu bland neagrd. Este numitá i o sapcd o la Mateias.
De influentà sdseascd.
27. Ceiciuld cu veacti (v. slay. vieko): marginea de jos a cáciulii,
rdsfrIntil In sus, asemánaloare cu cáciula cu primbld.
28. Cdhdli (germ. kachel, rut. kahlea): cahle, Odd de soba din
lut ars, lucrate de olari In forme de lemn de obicei.
29. Cal Id (Orb, bulg. kaica): scufitd ce acoperd tot capul lAsInd
numai fata liberd, pentru bdieti si fete mici. IntilnitS, acum
numai la Mateias. Se mai cheamd asa o gateald de cap a
femeilor. Scufita femeiascd e Impodobità cu panglici rosii,
din material de catifea sau atlaz negru i cu flori. Are un
colt ascutit la spate, In zona Persanilor, iar In parti cloud
urechi mari din panglicd neagra Incretitd. Piesd purtatà In
toata Tara Oltului pina la Cuciulata inclusiv, unde i se
spune S cdita bruzburath s.
30. Cdlcdturi (der. din calca, lat. calcare): incretiturd In phiza
ciupagului la ii, i pe care se brodeazd.
31. Calluni (lat. calceamentum): un fel de ciorapi cusuti din
piinurd alba, purtati mai ales In opinci, In toath Tara Oltului.
In zona Avrigului, erau i un fel de cizme cu tureac jos. In
zona Persanilor, se cheamd cdltuni i cizmele femeilor,
cu tureac Malt, fdcute pe acelasi calapod drept, pentru
ambele picioare.
32. Ctuna5d iobdgeascd (lat. camisia, ung. jobbaghy): cel mai vechi
tip de cdmald bdrbAteascd ce se mai poate Intilni azi In
satele din Tara Oltului, cu croi simplu, din bucdti drepte
de pInza de clnepd sau bumbac, purtatà In zilele de lucru
mai ales si de care miri, In zona Persanilor, ca piesd
de ceremonie.
33. Cernit (v. slay. cruniti): vopsit negru.
34. Cheitei (dim. din cheie, lat. clavem): cusAturd ornamentald
care uneste douS, pdrti diferite, In special la cilmdsi i ii. Mai
tirziu, termenul de cheitd s-a dat i pentru dantela cumpà-
rata i introdusd nitre cloud bucati de pInzd.
35. Cherest (ung. kereszt): surt femeiesc cu o panglicd de cumpd-
rat, cusuta deasupra marginii de jos a surtului ; purtatá
In special la Venetia de Jos (ungureste Inseamnd cruce).
36. Chindisit (derivat din neogrec kendo): dichisit, brodat.
37. Chinte§: un fel de rochie fdrA mineci, purtatá de mirese
peste restul Imbrdcdmintei.
38. Chistolnic: tipar pentru prescuri, sculptat, din lemn; la Mate-
ias se cheamd astfel un anumit motiv de broderie.

85

www.digibuc.ro
 39. Gloated (v. slay): pantaloni bárbátesti din p5nunl alb5, cu
croiuri care variazA In diferite zone si regiuni.
40. Ciocdnaud (cf. bulg. ciukan): motiv de broderie din Mateias,
constind din mici motive patrate, asezate pe o linie sinuoas5
sau dreapth.
41. Cipcd (sirb cipka, ung. csipke): danteld lucratil cu mina sau
de fabric:1.
42. Ciupag (v. slay ciupagu): partea de la briu in sus, la ia fame-
lased ; in uncle commie se intelege prin ciupag numai partca
de sub guler.
43. Cirligonji (cf. rus., pol. karlik): cirlionti: ornament din sinor
negru de linã, aplicat in form5 de cirlige nuici, pe dint, la
zeche.
44. Cirpd (v. slay krupa): in general, basma de forma panda.
Cirpele de git ale barbatilor din satele pildurenesti ro, de
formai triunghiular5, cu ciucuri la capete, sint specifice satelor
rominesti din jurul orasului Rupea.
45. Clicin: hamS scurtil din panura, purtatii de femei i barbel:,
de culoare albil in trecut si cu ornamente aplicate, de culoare
maronie inchis astAzi i numit clicin negru s.
46. Conciu (it. condo, sirb koncia): gAtealS de cap la fernei,
constind dintr-un stergar lung, montat pe un miinunchi de
paie de formS triunghiular5. La Mateias se poart5 conciul
de ditre femeile tinere dupS cununie, citeva duminici.
47. Coscd: un model de forma' dreptunghiular de obicei, tesut
pe mineca iei si care reiese din navadituras.
48. Cot (lat. cubitus): unitate veche, folosita mai mutt pentru
m5surat lungimea pinzei, egald cu 62 centimetri.
49. Crcala (probabil lat. crispus): podoaba purtat5 de ciitre fete,
pe plete, peste crestetul capului; formath dintr-o panglics
rosie lncreiti, cu margele de sticla cusute pe ea. Crete
se chearnii i cutele mici, plisate printr-o incretiturii spe-
cialii, folosite la unele it peste umdr, unde se agat.S mineca de
ciupag.
50. Cuhadmenufe (din ung. köhalom): denumirea localS datS unui
anumit ornament brodat, indicind provenienta din jurul
Cohalmului.
51. Cujba (v. slay gonjba): dispozitiv fixat la vatra libera tarii-
neascii i folosit pentru agiltatul ceaunului. E format dintr-un
lemn asezat vertical lingS vatra si care se invirteste in jurul
axului. Are un brat de lemn sau de fier pe care se pune cal-
darea sau ceaunul.
52. Cuptul (germ. cuptuch): c5ptusealri, mai ales la cruniisile
bArbStesti, peste umar si spate.

86

www.digibuc.ro
53. Dirg: partea din fata a cioarecilor, de forma triunghiulara
ascutita, bagata intre cracii cioarecilor si ajunglnd pind sus
In feta. Dirgul se numeste flintic a in Milrginimea Sibiului,
sau a turu hal mic s sau a petecut i la Mateias.
54. Fifioni: pieptanaturd specifica, in trecut, a fetelor, acum a
nevestelor din Venetia., pentru sdrbfitori maH, suvitele de
par fiind Hisucile In forma de hintisor, Incepind de la eararea
din mijlocul capului. Se Hisucesc si se tree In dreptul urechi-
lor la spate, unde se impletese cu restul parului intr-un coc.
35. Min tic (ung. feleg): petecut de forma triunghiulara, care la
Venetia apare ea un adaos la spatele pieptarului numit
s ispas . In alte parti, flintieul este clinul triunghiular din

fatd, la cioarcci.
56. Fodori flodori (ung. fodor) pl. ; fodorei: incretIturi de pinzii,
dantele sau cusaturi de arniei ; un fel de mansete lungi,
evazate, aplicate la minced jos la anumite ii i cSinSi barbd-
testi. Se aplica mai nou si la gulerul iilor la fete sau femei
tinere, formind un fel de guleras tutors, lat, de daniela.
57. Frijuri piesd veche de port. De culoare inchisd, din panura,
croitS drept, fara guler, buzunare i nasturi. Acelasi croi la
barbati si la femei. Purtata acum de bfitrini. Tipul nou,
modern, diferit, lucrat de croitori, cu guler, buzunare, nasturi,
ornamente aplicate.
38. Gdtejalele (der. din v. slay gati): model de broderie din Mateias.
59. A gldfui, glanfuit (cf. germ. glanz, pol. glans): a da lustru, in
special la tesaturile de culoare neagra, pentru a deveni lucioase.
60. Gilgit', gugiuman (turc. gageman): scufita, cSiS, caciula pen-
tru copiii mici.
61. le (lat. linea): cfimasa lunga femeiasca, compusa in partea
de sus din clupag, spate, mined si spate, iar In partea de
jos din poale. Se prezinta In numeroase tipuri si variante
astazi. Uneori se cheama ie numai partea de sus, partea
de jos poalele fiind o piesa separatil.
62. Ilic (turc. ielek): un fel de vestd sau pieptar, din postav alb,
brodat cu masina in broderie plina, policroma. Intilnit Ia
Cuciulata.
63. Ispas (v. slay. ispasu): denumire locala pentru un piepLar
femeiesc din catifea, garnisit cu blana de ied ; intilnit numai
la Venetia.
61. Izmene (v. slay. izmiena): purtate sub cioareci, din pinzd
de einepa sau eu bumbac, cu un croi simplu. Se mai numese
astfel pantalonii de \Tara, din pinza de bumbae alba, tesuta in
casa, cu un croi asemilnator cioarecilor sau cu pantalonii
de oral.

87

www.digibuc.ro
 65. Laibär (sas leibel): termen cunoscut mai mult In sud-vestul
%aril. Mesa fn gen de vesta, purtata de femei si fete. Din
stofa, catifea sau postav, de obicei de culoare neagra. Croit
pe talie, cu revere. Brodat cu mdtase neagra i ornamentat
cu snur aplicat.
66. Lcincief (cf. lat. lancea, it. lancia, ung. lancsa): incretitura
ciupagului In fata la git printr-o broderie pe muchia cutelor.
Uneori se coase lancietul si la fncretitura mlnecil unde se
stringe pentru fodor.
67. Mineca cu speteazd (lat. manica, spatha, albanez spataza):
mfneca de la ia femeiascd care a fost tesuta cu un model
ales fn speteaza.
68. Mil (lat. pop. agnicia): Him cea mai scurtd, tunsa de pe miei,
noatine sau cfrlani. Mitul se toarce frnpreuna cu alte fire mai
lungi (uneori chiar de clnepa) si se foloseste ca urzeald.
69. Miscdtori scurt pandantiv de margele de stela, fixat la un
capat de veasca välitorii femeiesti de la Mateias, Inca sirul
scurt de rnärgele descrescinde ca marime catre capatul
liber se misca la orice clatinare a capului.
70. Moldiiele (germ. mulde): motiv de broderie din Mateias.
71. Mu§te (lat. musca): ornament brodat, rezultat din punctul
fn cruce.
72. Obinzeald (de la benzi, pol. bent., germ. band): bentita
Ingusta, cusutd de obicei fn loc de guler la ie sau camasa,
uneori i peste fncretitura de la partea de jos a mlnecii, sepa-
rind fodorul de mineca. In satele Mateias, Bogata Olteand
ci Venetii, obinzeala se cheamh numai bentita de la gltul iei.
73. Oblincu (v. slay oblaku): bentita Ingusta cusuta peste Increti-
turd la mlneca lei femeiesti, unde se separa fodorul de minecri.
Termenul are circulatie restrinsd, fn satele i padurenesti s
74. Pavd (rus paha, ung. paha): petec patrat, ce se pune sub
mimed (sub broascil), Intre foaia din MIA' i cea din spate
a iei.
75. Ptinurd (lat. pennula): postav alb sau colorat, din tesdturd
de hind, lucrat In piud. Folosit mai ales pentru cioareci
frijuri. (se vede fn Moldova, Transilvania, Banat).
76. Pdsturd (lat. pastura): pfnzaturri, In Carpatii moldo-transil-
valleni; derivat din pinza. Piesa In gen de fota purtata de
femei. Cele bdtrine au pastura din panurd neagrd gliituita o,
S

iar cele tinere din material mai fin (lfnica, bumbac), cu ale-
sdturi in culori. Tot pastura se cheama, In partea de vest a
zonei Fagdrasului, cfrpa de cap.
77. Pdtacele (cf. it. patacca: letcaie): bani, monede vechi, folo-
site ca podoabe la costumul mireselor la Mateias.

88

www.digibuc.ro
78. Piept (lat. pectus): cute Inguste, verticale, cusute cu malina
pe piept la ie i cilmala. Ta zona Fagara§ului se spune mai
mult a Itrafuri * In loc de piept.
79. Planticd (ung. pantlika, neogrec pantlika): panglica sau
fundd colorata, cumparatil din pravalie. Termen Intl lnit In
toata zona Perianilor.
80. Pomeselnec, polmesenec, pomnesetnec (vechi slay ; vezi polo-
nezul polmiesiecznik semilund): piesa de port In forma
de §tergar alb, de 2 metri lungime §i 30-35 centimetri ratime,
din phiza tesuta In casa. La capete are alesaturi In i ciurele
vargute simple cu mdtase alba sau neagrd. TI mai poarta
astazi femeile batrIne. Se purta obligatoriu de care femeile
maritate, peste cal-VA In diferite feluri, In functie de vIrstà
ocazie (vezi textul).
81. Pumna# (ardelenism ; diminutiv de la pumn, lat. puhnus):
man*ete Inguste, strinse, la mlneca iilor vechi §i a unor
camali barbdte§ti, marginea Incretita i ornata cu podoabe
de amid.
82. Pumnipri (dim. de la pumn, lat. pumnus): terminatia bu-
fan-la a mlnecii, strInsa Intr-o bentita Ingusta (obinzeala)
si Intoarsil In a§a fel pe dos Inert obinzeala se Tidied mai
sus pe brat, iar largimea pinzei minecii se scoate de sub
obinzealà.
83. Purecelul (dim. lat. pulex, pulicis): model de cusaturd marunta,
folosit ca cheiá ce unelte doua bucati de pinza (la ii, camdsi,
lurte).
84. Recdle (sas röckli, ung. rekli): haine groase din panura de
culoare Inchisa, ca lungime Intre jacheta §i palton. Au un
croi drept, din bucati nerascroite. Le poarta §i barbatii §i
femeile.
85. Riele (cr. slay raca): un fel de urechi marl, cusute lateral
pe marginea caitei, ce Inconjoara fata femeilor. Sint facute
din panglica neagra Incretita.
86. Roatd (lat. rota): denumire data astfel unui ornament, din

In satele a paclurene*ti *
panglica Incretitii, rolie sau verde, aplicata pe §ortul femeiesc
pentru forma sa rotunda, Increti-
turile panglicii pornind de la mijlocul cercului. Se mai cheama
*i i ruji s.
87. Ruji (lat. rosa, v. slay roza): vezi « roata *.
88. &tried (lat pop. sarica): haina lung din tesatura groasa
de oaie alba, data la vIltoare, cu parul scos In afara. Tesa-
tura din care e facuta se cheama §i strai s.
89. Sdrat (sdrad ; cf. neogrec siradion: gditan): ornament din
linor negru, aplicat pe clinul din pdrti la zeche.

69

www.digibuc.ro
 90. Scurleicd (de la adj. scurt, lat. vulg. excurtus): haina en
mined, pentru femei casatorite. Din postav negru sau in
carouri, ornata si jos si In fall cu catifea neagra pe margini.
Purtata in sa tele ce au stat mai mult sub influenta orasului,
si mai ales de patura chiabura.
91. Sein Dab, v. slay shin): gri, culoarea sein indica un ton
cromatic objinut prin amestec dc lind alba si neagra. Termen
cunoscut In toata Transilvania.
92. Slan (sirb. stan, bulg. stanu): pieptul i spatele camatii, cmii
la vechile piese dintr-o singura foaie (in opozijie cu i poalele a).
93. Slobor (v. slay stoboru): loc Ingradit ofi cimiUr, in satele
padurenesti.
94. Streundlurd (destramatura, der, din lat. trama): linica toarsa
de fabrica.
95. Slrinthalel: (ardelenism, diminutiv de la strimb ; lat. vulg.
strambus, lat. clas. strabus): zig-zag alb de obicei, de cum-
parat, aplicat la ii sau camasi, pe pumnasi si la guler.
96. Sunind (sucnii) (v. slay sukno): rochie femeiasca de sarba-
toare, compusa din fusta larga i vesta fara mined. Este
o piesra specifica acum In portul femeiesc din Venetia de Jos
si de Sus.
97. af.)cet (rus., bulg. sapka): vezi caciulá cu primbla.
98. lipuialit (germ. steppen): pullet de broderie ce seandina cu
un lant imitind cusatura masinii de cusut.
99. liurechi: podoabe de argint in forma' de cercei marl, legate
hare ele cu un lant, care fac parte din gateala capului mire-
selor la Mateias.
100. ,$trafuri (germ. slreif) ardelenism: dungi formate din plaza
incretita, de-a lungul pieptului, la crimasi i ii. De origina
influenta saseasea.
101. ,$urf covordsc (germ. Schfirze singular si surja, ardelenism):
Piesa nelipsita din portul femeilor. Tesute lii razboi de casa,
din lina ori linica, cu motive diferite. Se incing cu baierit
Se cheama * covorrisc * dupa modehil ales ca In covor.
102. 'fop (germ. Zopf): un fel de sinor folosit ea decor pe calla
femeilor din Cuciulata, sau cu care se leaga caita sub barbie.
103. Umbreajd (derivat din umbra lat. umbra): danteld cumpa-
rata sau crosetata, ce uneste bile minecii, de la git pina la
mina, la ia femeiasca sau la ioile sorturilor.
104. Ungreanu (derivat din Ungra): model de broderie din
Mateias, folosit la ii.
105. Valitoare (invalitoare, invelitoare, din verbul a inveli; vechi
slay valiti: naframa, stergar): piesa de port femeiesc, In gen
de stergar alb, purtata Invaluit peste cap In zona Avrigului.

90

www.digibuc.ro
106. Vätal (turc vattas): conduciitorul cetei de fcciori. La Ma-
teias, se intilneste adesea numele de familie Yiitavu i.
107. Veaqed, veadi (vechi slay vieko): un fel de cerc de carton
invelit cu pinzil, la villitoarea ferneilor din Mateias. Femeile
tinere au veasca mai lngusta, cele bätrine mai latiL
108. Vriste (vechi slay vrusla): buchet din crengute cu flori
artificiale.
109. Zechea, zeghe (lat. setula, lat. vulg. secla; din rominii intraL
in maghiaril zeke si In dialectul silsesc Säcke): suman, din
piinuril alb:, ..aramiate sau chiar neagra, asennimlioare CU
frijurile sau reciilul. Croi evazat, cu dini din talie, purtat mai
ales in zona Rupea-Cohalm, la est de F5giiras.
110. Zgherdan (gherdan; turc. gerdan): panglica cu pietre din
sticlä (strasuri) cusute pc ea, ce se leaga pe cap de ciltre
fade din Mateial cind se giitesc de siirlinoare.

www.digibuc.ro
 BIBLIOGRAFIE

1. Lucia Apolzan, Portul si industria casnicd textilti In

munii Apuseni, Bucuresti, 1944.
2. Nicolae Aron, Monograf ia bisericilor, scolilor i reuniu-
nile romtne din Ftiydras, 1913.
3. Eugen Barbul, Costume romtnesti din veacul al XV III-lea,
Cluj, 1935.
4. Tancred BánAteanu, Portul popular din Tara Oasului,
ESPLA, Bucuresti, 1955.
5. Alexandru Barbat, Dezvollarea si structura economicti
a Tara Oltului, Cluj, 1938.
6. E. A. Biel z, Neue Widerkleider- und Mahlzeiten Excesse
gerichtete Synodalverordnung (1750), In a Transilvania o anul
II, Sibiu, 1862.
7. Juliu Bielz, Portul sasilor din Transilvania,ESPLA, 1956.
8. Juliu Bielz-Cornel Irimie, Unbekannte yolks-
kundliche Quellen zur Geschichte der siebenburgischen Volkstracht
des XV II-XI X Jahrunderts, in a Forschungen zur Volks- und
Landeskunde s, Sibiu, 1958.
9. Geo Bogz a, Cartea Oltului, Bucuresti, 1945.
10. Nicolae Borzea, Organizarea romtnilor olteni in orasul
Ftigtiras, din Tara Voivozilor Romtni, Fágaras, 1925.
11. Radu Boureanu, Prin Tara Feigtirasului, in a IndrumA-
torul Cultural *, anul VIII, sept. 1955, nr. 9, pp. 42-94.
12. Augustin Bunea, Stelptnii Torii Oltului, Academia
RomtnA, A Discursuri de receptiune s, Bucuresti, 1910.
13. Vasile Caramelea, Composesoratele de fosti iobagi,
din Tara Oltuliii, in a Sociologic romlneascá *, anul V, 1943,
nr. 1-6, pag. 160-171, Buc. 1943.
14. Vasile Caramelea, Tipuri de composesorate ale fostilor
boieri i grtiniceri din Tara Oltului. Clmpulung-Muscel, 1945.
15. Boris Cazacu, Termeni referitori la port si semnificalia
lor In cadrul relatiilor sociale. In s Studii i cercetári lingvis-
tice *, torn. IV, 1953, pp. 99-136.
16. Gheorghe Cernea, Floricele din jurul Cohalmului,
Bucuresti, 1929.

www.digibuc.ro
 17. Dimitrie Coin§a, Din ornamentica romind. Album
arListic reprezentind 284 broderii §i tessturi. Sibiu, 1904.
18. Minerva Cosma, Album de broderii ;i fesaturi romt-
ne;li, Sibiu, J. Drotleff (fdra data).
19. Nicolac Densu§ianu, Monumente pentru istoria Tierei
Fdydravilui, Bucuresci, Tipografia Academiei Rondne, 1885.
20. Nicolae Dunare, Portal popular din Bihor, ESPLA,
Bucureqti, 1957.
21. Gheorghe Foc§ a, Ceata feciorilor din Drcigu;. Contri-
bufii la delinirea unildfilor sociale (in manuscris).
22. loan Fruma, Problema universildfii sdselti ;i a institufiei
celor gapte fuzi, Sibiu, 1935.
23. Ion Frunzetti, Motive originar naturaliste in geome-
trismal artei decorative. Bucure§ti, Revista Fundapilor s,
nr. 8, august 1943, pp. 355-365.
24. Vasile Hane §, Din Tara Oltului, Bucure*ti, 1921.
95. Ion I. Ionicd, Dealul Mohului, Ceremonia agrard a
cununiei in Tara 011utui, Bucuresti, 1943.
26. Nicolae Iorg a, Amintiri din Tara Oltului (conferinc5
tinuta la FiigAra§), V5lenii de Munte, 1936.
27. Cornel Irimie, Relafiile sociale din Tara 011ului. Tez5
de doctorat, 474 pag. (manuscris, BucurWi, 1948).
28. Cornel Irimie, Portal popular din Tara Oltului, zona
Fdgarapilui, ESPLA, BucurWi, 1957.
29. Cornel Irimie, Portal popular din Tara Oltului, zona
Avrigului, ESPLA, Bucurelti, 1957.
30. Joseph Leonhard, Die Bewohner Siebenbiirgens, Sibiu,
1816 (manuscris, 102 file, din care 43 desene in culori, la
Muzeul Brukenthal).
31. V aler Lit era t, Din Tara Oltului, Brasov, 1938.
32. George Maior Dr., Politica agrard la romtni (cap. 0
anchetd In plasa Sercdii) BucurWi, 1906.
33. Vasile Merutiu, Judefele din Ardeal fi din Maramure;
pind in Banal. Evolulia teritoriala s, Cluj, 1929.
34. Stefan Metes, Moliile Domnilor gi boierilor din Tarile
Romthe tn Ardeal ;i Ungaria, Arad, 1925.
35. Stefan Mete§, I. Trecutul 1.1rit Oltului, II. Trecutul
satului Draguq. Un sat din Tara Oltului. Edit. Inst. Social
Romin, Bucuresti, 1945.
36. Stefan McLe§, Contribufii noi la Istoria Rominilor din
Tara Fagaravilui In veacul al XV II-lea, in 4 Analele Acade-
miei Romine s, Bucurelti, 1942.

94

www.digibuc.ro
37. Stefan Metes, V iaja bisericeascd a romlnilor din Tara
011ului, Sibiu, 1930.
38. Stefan Metes, Silualla econornicd a romlnilor din Tara
Ftigarasului (din publicapile Arhivelor Statului din Cluj),
Cluj, 1935.
39. Silvestru Moldovan, Tara noaslrd, Sibiu, 1894.
40. Ordinele Senatului dirt Sibiu, De la 1701, si
1741, in legeiturd cu vesminlele, In a Arhivele Statului Sibiu In
,
« Magistratsakt 60/1701 resp. Magistratsprotokoll 1/1771 s.
41. Octavian Popa pr., Fdgetrasul sub domnii munteni,
Fagilras, 1935.
42. loan Puscariu, Doud documenle priviloare la revolla
boierilor din Tara Fdgdrasului (1508-1510), Bucuresti, 1910.
43. F. B. Szadetzky Dr., Apali Mihdly fe jedelem udvar-
larldsa, Budapesta, 1911, pp. 138-140.
44. Siebenbilrgische Landestrachten, Acvarele
din secolul XV III-lea, de un pictor necunoscnt, cuprinzind
90 planse (col. Dr. J. Bielz).
45. Siebenburgische Nationaltrachten, Samm-
lung von 39 Kostiimbildern in Guaschmalerei, z. T. ntil Gold
gehöht, darsiellend Landsleule aus Siebenbdrgen und der Walachei
in ihren verschiedenen Nalionallrachten (Codex original, cuprin-
zliid plan0e, din a (lona junifitate a secolului al XVIII-lea,
col. Dr. J. Bielz).
46. Constantin Stan, ,$coala poporand din Fdgdras si de
pe Tirnave (vol. I), Sibiu, 1928.
47. Iosif Schiopul, Tdrile romtnesti inainle de secolul al
X V-lea X VI-lea, Bucuresti, 1945.
48. Horia Teculescu, Pe Murd i pe Tirnave. Flori
inrourate. Doine i strigäluri, Sighisoara, 1929.
49. loan Turcu, Escursiuni pe rnunjii yrei Birsei qi ai
Fdgdrasulni . . . Descrieri Intregite, cu schite istorice .despre
castelele din Tara Fragárasului, Brasov, 1898.
50. Colecjia de modele de broderii pe pinzei a illuzeului Brukenthal
din Sibiu, In special cele Inregistrate sub nr. 4343-4549.

www.digibuc.ro
 LISTA ILUSTRATIILOR

In text
1. Peisaj de munca specific Tarii Oltului: la scos cartofii.
2. Vedere din satul Comtina de Sus.
3. Cash' de tip vechi, din lemn, de la Cuciulata.
4. In port de toate zilele, la lucru, In satul Fintina.
5. Copii mici din Mateias, In port de iarnS, In jurul anului
1938.
6. I3Strin5. din Mateias, cu ie cu pumnasi Intorsi, brobodelnic,
bundd crdpatri si surt alb, In cimitir, ling o cruce veche de lemn
frumos sculptatd.
7. Piese din portul copiilor mici de la Mateias: I. WA de
baiat, din cinci tAblite. II. CAWS de fetitS, din trei tdblite.
III. Rochita copiilor pIn'S la 4 ani.
8. Cdmasd bStrIneascd cu minced largS, din Mateias: A. sta-
nul, B. minecile, C. bilgStura minecilor, D. cei 4 clini din pdrti,
E. pava.
9. Piese din costumul ba'rb Stesc de la Mateias, lucrate din
pa'nurS: I. Cioareci din pdnur'S alba' cu puii pe cusStura dintre tur
si din: A. turul, B. turul mic, C. cracii, D. clinii. //. Clicin din
pa'nura. seind: A. stanul, B. minecile, C. bratele (clinii din fa-0),
D. pava, E. clinii.
10. Zeche din Bogata Olteank lucratd din panurg seind,
cu nasturi i cheutori de link garnisitS pe clini cu o sa'rat s (sinor
de llnd): A. stanul, B. minecile, C. bratele, D. clinii mad, E. cli-
nii mici, F. pavele.
11. Ie bdtrIneascS din zona PAdurenilor cu pumnisori i fodori
Intorsi, din Bogata Olteand: A. ciupagele din fatil, B. ciupagul
din spate, C. mlnecile, D. bAgStura mlnecilor, E. petecut, F. pavii,
G. foile drepte ale poalelor, H. cei patru clini de la poale, I. gu-
lerul.
12. Ie de fate'', din zona PSdurenilor cu fodori, din Mateias:
A. ciupagul din fats (din cloud foi), B. ciupagul din spate,
C. mInecile, D. bAgatura mlnecilor, E. oblincul cusut peste cute,
F. pavd, G. petecut, H. foile drepte de la poale, I. cei patru
clini de la poale.

97

www.digibuc.ro
 13. Ie veche din Cuciulata: A. ciupagul din doud foi, B. mi-
necile tesute In speteazil, C. bAgdtura minecilor, D. pava, E. pum-
na0i, F. fodorii, G. poalele din patru foi drepte.
14. Clicin femeiesc din Cuciulata, din pdnurd albd, garnisit
cu Onor negru si brodat la mined cu ro§u §i verde: A. stand!,
B. minecile, C. bratele (clinii din fats), D. pava, E. clinii.
15. Itrind din Cuciulata, cu pomeselnec i cdid cu a riete n

negre, purtind peste umeri recdlul alb cu gdetane negre aplicate.

16. Piese de lind din costumul bdrbdtesc de la Cuciulata:
I. Cioareci f drt clini la craci: A. turul, B. turul mic, C. cracii.
II. Sarica alba fdcutd din strai cu Oral scos: A. stanul, B. mine-
elle, C. gulerul, D. naditura din fatii.
17. Cojocari din Venetia de Jos, lucrind.
18. Ie de fatrt din Venetia de Jos, cu minecile din git: A. mi-
necile (o foaie §i jam:Rate) tesute cu model in itipare, B. ciu-
pagul din fata cu model tesut, C. ciupagul din spate, D. bilgd-
tura la minecd, E. brdtarea, F. pava, G. bilguturile la ciupag,
H. petecut, I. poalele din patru foi drepte.
19. le din Venetia de Jos, cu mineca din umdr, cu borz §i
}mite: A. ciupag2le din doud foi, B. minecile tesute cu cosed,
C. bilgiltura minecilor, D. fodoril, E. pumniiorii, F. pava, G.
poalele din patru foi drepte, H. borzul, I. oblincul.
20. Piesd garnisitd cu bland, din portul ferneilor din Venetia
de Jos: ispasul din catifea, garnisit cu picioare de ied: A. partile,
B. spatele, C. flinticul, D. umdrul.
21. Piesd garnisitil cu bland, din portal femeilor din Venetia
de Jos: scurteica din postav inchis, garnisitil cu bland de miel
negru i cu barpn la tivul din jos: A. stanul dintr-o foaie,
B. minecile, C. clinii din piept.
22. Tindril fatd ajutatd la gdtit de o femeie din Venetia de Jos,
cc poartd peste Oral cu fitioni cirpd infloratd, apoi ispas
peste ie i lull inflorat pus pe androc.
23. Piese din portul bArbiltesc din Venetia de Jos: I. Cdmaqd
fecioreascd cu e piept i, pumnali i buste: A. stanul din cloud
foi, B. minecile, C. bdgAtura la mined, D. pava, E. pumnisorii,
F. gulerul, G. broscuta de ling gilt. II. Cioarecii cu turul ter-
minat in cloud colturi §i lard clini la craci: A. turul, B. cracii.

In afara textului
24. Grup de feciori 0 fete din Mateial in port de siirbiitoare,
vara.
25. Femeie din Mateias cu pdrul pieptdnat i neveste0e s in
cosite groase co Inconjoard urechile, cu ie cu altitd peste umeri
si cu basma neagrd legata la ceald.

98

www.digibuc.ro
 26. Doua fetite din Mateias, cu parul pieptanat $ in cununip *,
eu II cu fodori mari si cratinte cu vargi rosii.
27. Patru feciori din Mateias, in port de vara, mergind pe
ulita satului, cu darul ce se duce duminica dimineata, la nunta.
28. Batrin din Mateias cu palarie, clrpd la git, pieptar Infundat
clicin maroniu de tip vechi.
29. Fan' din Mateias cu ie cu altite peste cot si gatità la cap
cu creata, zgherdan, salba i margele.
30. Trei feciori din Mateias In port de ceatil, iarna cu saperi
(caciulii cu veacii), cirpri la git, bundii infundata peste camasa,
cioareci cu mansete largi i bubou alb lung si cu parul scos
afarri. Cel din mijloc, ca vatuf, tine plosca de lemn cu rachiu,
In mina.
31. Femeie tinard din Mateias cu copil mic In brate, la care
se observa caita, ia i rochita.
32. Femeie tinara cu valitoare pe cap, melitind.
33. Douil femei biltrine din Bogata Olteana cu clrpe negre,
una cu bunda crepata i alta cu frijuri scurle, ambele cu surte
de culoare luchisS peste androc.
34. Batrini din Bogata Olteana In port de sarbatoare.
35. Batrini din Bogata Olteana, mergind pe ulita, vrizuti
din spate, cu zechile cu clini purtate pe urneri.
36. Un fecior i o fatd s-au Intilnit la nunta la Dopca.
37. Femeie tinara din Cuciulata, la care se observa bine ga-
teala capului (cu prtrul In freze s si cu pomeselnecul cu veaca)
cu ornamentele de pe mineca ici.
38. Mirii i nasii, la nunta din Dopca din 28 mai 1957, in
Portul de ceremonie.
39. Trei femei tinere din Cuciulata, In port de srirbritoare spe-
cific locului.
40. Barbat din Cuciulata cu camasa cu pumnali.
41. Pereche tinard din Comana de Jos, ambit cu pieptare de tip
fagardsenesc.
42. Batrind din Comana de Jos cu crt4ri i porneselnec Invelit
pe sub barbie.
43. Femeie tindra din Venetia de Jos In port de sarhatoare,
cu crtita i pomeselnec purtat roata peste cap, ie i cloud surturi
peste androc.
44. Fete si neveste tinere, feciori i barbati, din Venetia de
Jos, in costume de sarbatoare.
45. Gateala capului (cu caita cu conci si parul facut s fitioni #)
la o femeie tinara din Venetia de Jos.
46. Copii de virsta scolara, din Grid.

99

www.digibuc.ro
 47. Tindr din Venetia de Jos cu pieptar.
48. Nevastrt tinrul graitii de sSrbdtoare, din Grid.
49. Barinri din Grid, cu aitá i pomeselnecul filcut pe sub
barbie, ie cu alesSturi in alb si pieptar fdgrtrasenesc infundat.
50. Dona britrine din Grid, cu caita i cu pomeselnecul fricut
veacd, cratinta neagrA la spate si surt a covordse * cu dungi verti-
cale alese in rrizboi.

Plume in culori
I. Femeie tiniird din Mateias
II. Miri din Mateias
III. Mode le de broderii din Mateias
IV. Tinere din Cuciulata
V. Pieptar din Venetia de Jos

www.digibuc.ro
 CUPRINS

CuvInt Inainte 5
Tara Oltului i zona Perpnilor 6
Portul popular dintre Olt §i muntii Perpni 10
1. Portul 4 padurenilor s 12
2. Portul q oltenilor * 29
Concluzii despre portul TSrii Oltului In general §1 despre
valoarea social5. §i artistica' a portului din zona Perpnilor
Itn special 45
Glosar 83
Bibliografie 93
Lista ilustraOilor 97

www.digibuc.ro
IN COLECTIA oCAIETE DE ARTA POPULARAx
au aptirut:

T. Beineifeanu
PORTUL POPULAR DIN TARA 0A$ULUI

C. Irimie
PORTUL POPULAR DIN TARA OLTULUI ZONA AVRIG

Florea Florescu
PORTUL POPULAR DIN MOLDOVA DE NORD

I. Bielz
PORTUL POPULAR AL SA$ILOR DIN TRANSILVANIA

Florea Florescu
PORTUL POPULAR DIN MUSCEL

N. Duntire
PORTUL POPULAR DIN BIHOR

C. Irimie
PORTUL POPULAR DIN TARA OLTULUI ZONA PAGARA$

N. Duncire §i M. Focsa
PORTUL BUCIUMANILOR DIN MUNTII APUSENI

Jen5 Nagy
PORTUL POPULAR MAGHIAR DIN TRASCAU

Romulus Vuia
PORTUL POPULAR AL PADURENILOR

Jen5 Nagy
PORTUL POPULAR MAGHIAR DIN TINUTUL CALATEI

Szentimrei Judith
SCOARTE SECUIESTI

www.digibuc.ro
 Responsabil de carte: M. Epure.
Tehnoredactor: S. Ma leas.
Corector: E. Petrescu.
Dat la cules 29.04.58. Bun de tipar 20.10.58. Tiraj 4.150 ex.
Hfrtie cretatd de 120 gr. m2. Ft. 70 x 100116. Coll ed. 7,42. Coli
de tipar 6,5. Edifia I. Comanda 3972. Planse policromii 5.
A. nr. 0416. Pentru bibliotecile mici indicele de clasijicare 74176.

Tiparul executat sub corn. Nr. 546 la Intreprinderea

Poligraficá nr. 4, Calea Serban Vodb 133, Bucuresti R.P.R.

www.digibuc.ro
 t,

4 .
47.... A

Lei 12

www.digibuc.ro