STUDIU  PRIVIND ANALIZA RAPORTURILOR HIDRAULICE ÎNTRE 
RÂUL BISTRIŢA ŞI ZONA DIN AMONTE DE COADA LACULUI IZVORUL 
MUNTELUI ŞI PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI, STRUCTURALE ŞI 
NESTRUCTURALE, PRIVIND EXPLOATAREA RÂULUI BISTRITA ŞI A 
INFRASTRUCTURILOR EXISTENTE, ÎN PERIOADA FENOMENELOR DE 
IARNĂ, PE SECTORUL STUDIAT 
 
 
BENEFICIAR: ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA SIRET ‐ BACAU 
 
 
 
DECEMBRIE 2013 

1
  
 
 
 
 
 
COLECTIV DE REALIZARE

Dr. ing. Costel Boariu resoponsabil proiect

Dr. ing. Tomi Hraniciuc hidraulica
Dr. ing. Constantin Bofu geodezie
Dr. ing. Horatiu Hogas geodezie
Dr. ing. Dan Padure geodezie

2
  
CUPRINS

A. PIESE SCRISE
1. Formarea zaiului - stabilirea conditiilor de formare a ghetii in suspensie
2. Evaluarea rugozitatii albiei
3. Identificarea zonelor in care se poate forma gheata in suspensie pe Bistrita
- din literatura – ipoteze ale diferitilor autori
- din geomorfologia si hidrologia raului
4. Calculul volumului de gheata in suspensie acumulat in sectorul Poiana Teiului – Borca
- din calculul volumului albiei (programul Mike)
- din estimarea teoretica pe baza literaturii de specialitate
5. Calculul nivelului blocajului de gheata pentru diferite debite (si pante longitudinale)
6. Evaluarea unor masuri propuse in literatura stiintifica existenta
7. Propuneri de masuri pentru imbunatatirea comportarii raului Bistrita in perioada de iarna
8. Bibliografie

A. PIESE DESENATE
1. Planuri de situatie 1-16
2. Profil longitudinal prin talvegul raului Bistrita 1-19
3. Profile transversale prin raul Bistrita 1-31

3
1. FORMAREA ZAIULUI - STABILIREA CONDITIILOR DE FORMARE A GHETII IN
SUSPENSIE

1.1. Formarea ghetii. Formarea germenilor de cristalizare-nucleatie.

Este cunoscut faptul ca cristale de gheata nu apar spontan în coloana de apă. Nucleația este
un termen general, referindu-se la formarea unei noi faze a unei substanțe dintr-o fază sursă. În
cazul nostru, faza sursă este, evident, apa, și noua fază care apare este, gheața. Știm acum că cristale
de gheață sunt formate din cristale originare, care sunt cristale de gheață introduse din afara
corpului de apă naturala. Cristale originare pot veni de la un număr de surse diferite: vapori de la
suprafata apei, la întâlnirea de aer rece, pot sa condenseze în cristale de gheață, care intră înapoi pe
suprafața apei și sunt antrenate de mișcarea turbulentă a fluxului; picaturi mici de apa generata de
spargerea valurilor, bule care se sparg si se imprastie la suprafața apei, zăpadă și lapoviță.
Nucleatia secundara. Este de observat că, odată ce foarte puține cristale originare sunt
introduse în apa supraracita si turbulenta, foarte repede multe cristale noi sunt create prin
intermediul nucleatiei secundare. Coliziunea cristalelor existente, cu suprafețe dure (inclusiv alte
cristale), este considerat a fi principalul mecanism prin care se formează noi cristale de gheață in
suspensie. Cu aceste noi cristalele crește în continuare rata de nucleație secundara cu un efect
multiplicativ. Deoarece cristalele de gheață sunt suspendate în apă supraracita acestea sunt, de
asemenea, în creștere în dimensiune. Temperatura apei va reflecta dinamic echilibrul căldura latentă
eliberată de cristale în creștere și transferul de căldură de la suprafața apei. În cele din urmă, rata de
căldura latentă eliberată este suficient pentru a reveni temperatura apei la temperatura de echilibru
gheață-apă (0 ° C [32 ° F]).
In continuare se reda din (7. TD Stefanache)
Nucleatia în apă fără impurităţi
In acest caz moleculele fluidului trebuie să se aglomereze pentru a forma un nucleu şi să se
orienteze într-o reţea. Pentru acest lucru sunt necesare minimum 80 de molecule. În apa pură
nucleaţia se produce la temperaturi cuprinse între -38°C şi - 40° C.
Nucleatia în apele din natură cu impurităţi
Impurităţile organice sunt prezente în mod obişnuit în apele naturale şi pot favoriza
particulele necesare nucleării, pentru a facilita îngheţul la niveluri mai joase de suprarăcire, adică la
temperaturi mai ridicate.
Nucleatia primară presupune formarea iniţială a unui cristal de gheaţă.
Nucleatia secundară este determinată de cristalele de gheaţa deja existente şi nu este
necesară nici o suprarăcire. Zăpada favorizează nucleaţia secundară.
Nucleatia la suprafaţa apei

4
 Prezenţa germenilor de gheaţă la suprafaţa apei este suficientă pentru ca nucleaţia să se producă
pentru toate cristalele. In apele stătătoare (lacuri sau pe lângă maluri) acele de gheaţă vor nuclea la
suprafaţă, iar din ele se va dezvolta un strat subţire de gheaţă.
- Există un gradient de temperatură mare între temperatura celei mai mari părţi a apei şi
temperatura aerului ;
- Cea mai importantă parte a acestei modificări de temperatură survine în aer, deasupra apei,
dar există şi un strat limită al apei cu o temperatură mai scăzută, a cărei grosime depinde de
turbulenţa fluxului ;
- Dacă acest strat al apei este suficient de gros, temperatura de la suprafaţa va atinge pragul
nucleaţiei pentru apele naturale la aproximativ -1°C şi germenii gheţii vor nuclea la
suprafaţa apei.
1.2. Tipuri de gheata (USACE 2006)
1.2.1. Pod de gheață.
Gheață care se formează în apă calmă, cum ar fi lacuri sau bazine, sau în râuri lente unde
viteza de curgere este mai mică de 0,5 m / s (1,5 ft / s). Cristale de gheață care se formează la
suprafața apei îngheța împreună într-un strat de gheață care se îngroașă treptat în jos pe masura ce
căldura este transferată de la apă la aer prin stratul de gheață. Podul de gheață de obicei se formeaza
în primul rând de-a lungul malurile și se extinde spre centrul corpului de apă. În râurile lente, podul
de gheata poate fi, de asemenea, creat prin suprapunerea particulelor de gheata in suspensie
generate în cursul mai repede din amonte. Podul de gheata care creste static, în loc este adesea
numit gheata neagra din cauza aspectului său. Un pod de gheață poate, fi de asemenea format prin
inghetarea zapezii imbibata cu apa iar acesta are un aspect alb lăptos, din cauza bulelor de aer mici
1.2.2. Zaiul sau gheata in suspensie (frazil ice)
Gheta in suspensie se formează în apă turbulenta, supraracita. Apă supraracita este la o
temperatură sub punctul său de inghet pentru apa linistita; pentru apă pură punctul de îngheț este,
prin definiție, 0 ° C (32 ° F) la presiune atmosferică. Supraracirea are loc în lacuri și râuri în locuri
unde apa este turbulenta, în cazul în care suprafața apei nu este acoperită de gheață, iar atunci când
temperatura aerului este mai mică de 0 ° C (32 ° F) cu o cantitate semnificativă (de obicei, o
temperatură a aerului de
-8° C (18° F) sau mai mica este necesară ). In cazul în care suprafața de apă este acoperita cu
gheață, temperatura la interfața gheață / apă trebuie să fie la punctul de inghet, și tot transferul de
căldură se va opri când apa este la 0 ° C (32 ° F). Ca rezultat, formarea ghetii in suspenzie (zai,
naboi) este întotdeauna asociata cu apa cu suprafata libera. Nivelul de suprarăcire nu trebuie
supraestimat, de obicei, nu va depăși câteva sutimi de grad Celsius, și în nici un caz să nu se
depășească 0,1 ° C (0.18 ° F). Ca rezultat, supraracirea este detectabilă numai cu termometre de

5
laborator foarte sensibile. Gheata in suspensie apare mai întâi sub formă de cristale mici (0,1 mm la
câțiva milimetri, 0,004 inch la una sau două zecimi de un inch), care sunt distribuite mai mult sau
mai puțin uniform în întreaga regiune de turbulență. În râuri, de exemplu, aceasta este probabil să
fie pe întreaga adâncime. Fiecare cristal începe ca un disc perfect, al cărui diametru este mai mare la
10 la 12 ori grosimea lui. Această formă de disc este forma prin care gheata in suspensie este în
principal cunoscuta, dar, cu timpul, evoluează printr-o serie de procese pentru a forma mase din ce
mai mari de gheață. În cele din urmă, ea va deveni un capac staționar, plutitor de gheata, care poate
fi de multi kilometri lungime.
Formarea gheții in suspensie (zai, naboi). În timpul etapei de formare, cristalele de gheață
inițiale sunt create. Formarea este caracterizat prin apa supraracita, curgerea turbulentă, creșterea
rapidă a cristalelor in forma de disc, precum și crearea de noi cristale prin nucleerea secundara.
Dimensiunea cristalelor de gheață asociate cu acest interval de fază este de la mai multi micrometri
la, probabil, câțiva milimetri. Această etapă are loc de obicei în timpul perioadelor reci atunci când
pierderile de căldură de la suprafața apei deschis este intensă.
1.2.3. Formarea dinamica a podului de gheata
In majoritatea raurilor podul de gheata se formeaza din interactiunea bucatilor de gheata
transportate si apa care curge. Podurile de gheata formate astfel progreseaza spre amonte dintr-un
punct de initiere, pe masura ce gheata este adusa spre capatul amonte prin curgerea apei.
Capatul amonte al suprafetei ghetii poate evolua in mai multe moduri:
-blocarea particulelor de gheata in miscare prin formarea unui arc intre malurile raului si incetarea
miscarii lor. Acest fenomen se produce la viteze foarte mici ale apei
-Juxtapunerea (alaturarea) bucatilor de gheata pe masura ce sosesc dinspre amonte, fara a avea loc
deplasarea lor pe verticala. Viteza apei la care se produce acest fenomen depinde de geometria
bucatilor de gheata si de adancimea apei
-Rostogolirea bucatior de gheata sub podul de gheata format. Daca viteza apei este suficient de
mare bucatile de gheata nu se alatura celor existente si mai degraba sunt antrenate sub podul de
gheata
-Impingerea (presarea) bucatilor de gheata si cresterea rigiditatii si grosimii podului de gheata
-Transportul bucatilor de gheata sub suprafata de gheata creata. In acest moment cresterea spre
amonte a campului de gheata poate sa inceteze pana cand undeva in aval scaderea vitezei apei
produce cresterea nivelului apei si astfel scaderea vitezei la capatul amonte al campului de gheata
-Oprirea cresterii in amonte a campului de gheata. Are loc daca viteza apei la capatul amonte al
acestuia ramane suficient de mare
1.2.4. Structuri de retenție a formatiunilor de gheață. Formarea aglomerarilor de gheață pe
corpurilor de apă de suprafață este posibila daca vitezele sunt relativ mici (≤ 0,5-0,7 m / s [≤ 2,3 ft /

6
s]), pantele reduse, care conduc la un număr Froude mic (≤ 0,08) (Perham 1983). Condițiile
hidraulice trebuie să permită ca bucatile de gheață să se acumuleze pe structura (juxtapunerea), în
loc să fie trase sub suprafața campului de gheata în perioada de formare. Campul de gheata
progresează spre amonte este format din bucatile de gheață ce sosesc si care pot fi sub formă de
năboi, sloiuri. Aceste structuri pot fi formate spontan la atingerea conditiilor (numar Froude mic)
sau pot fi realizate artificial. Efectul benefic al formarii campului de gheata este incetarea trasferului
de caldura dintre apa si aer deci incetarea formarii ghetii in suspensie (zai, naboi)
1.3. Formarea ghetii pe Bistrita (TD Stefanache 2007, RMD Consult 2009)
Din punct de vedere al manifestarii fenomenelor de iarna raul Bistrita poate fi impartit in trei
sectoare
- unul nordic, amonte de Dorna Arini cu formaţiuni de gheaţă puternice şi de durata, podul de
gheaţă, acoperind aproape integral cursurile de apă; Pe acest sector se produc uneori blocaje de
sloiuri de gheata
- sectorul cuprins între Dorna Arini şi Broşteni unde formaţiunile de gheaţă au o dezvoltare mai
mare în iernile grele, acest sector reprezentând o zonă de tranziţie între cea nordică şi cea sudică.
- un sector situat în aval de Broşteni unde formaţiunile fixe de gheaţă sunt foarte puţin dezvoltate,
podul de gheaţă apare doar local în ierni extrem de grele, iar gheaţa la mal ocupă fâşii înguste;

Studiul de fata se refera la sectorul Dorna Arini-Poiana Largului (coada lacului Izvorul
Muntelui)
Panta talvegului raului Bistrita intre Dorna Arini si Poiana Largului este 0,33%
O impartire functie de panta longitudinala a talvegului arata astfel:
Sectorul Dorna Arini – Zugreni are panta 0,25%
Sectorul Zugreni – Brosteni are panta 0,36%
Sectorul Brosteni – Borca are panta 0,31%
Sectorul Borca – Poiana Teiului are panta 0,34%
Pentru a identifica zonele cu conditii favorabile formarii ghetii in suspensie (viteza peste 0,5m/s)
si/sau conditii pentru blocarea ghetii in suspensie in albie ( numar Froude mic; Fr<0.06 ) (Michel
1978) am calculat acesti parametri (v si Fr) pentru debitele medii multianulale din lunile decembrie,
ianuarie si februarie inregistrate la statiile Dorna Arini si Frumosu.

7
2. ESTIMAREA RUGOZITATII ALBIEI

Pentru realizarea calculelor hidraulice este necesara estimarea adecvata a coeficientului de

rugozitate al albiei. In proiectele ISPH (Amenajarile hidroenergetice Poiana Teiului si Paraul
Pantei) pentru coeficientul de rugozitate n s-au folosit valori intre 0,03 si 0,067. Plaja de variatie
este foarte larga.
In continuare se prezinta estimarea rugozitatii medii a albiei raului Bistrita, utilizandu-se datele
masurate la statiile hidrometrice Dorna Arini, Neagra Brosteni si Frumosu, precum si masuratorile
topo realizate in cadrul studiului
Calibrarea si validarea modelului s-a facut cu ajutorul softului Mike 11 in miscare
permanenta. Sectorul luat in calcul pe raul Bistrita, a fost intre statia hidrometrica Dorna-Arini in
amonte, si statia Frumosu in aval. Intermediar, s-a mai dispus de masuratori si de la statia Neagra
Brosteni ce se afla localizata pe un afluent de dreapta a raului Bistrita. Pentru crearea modelului
hidrodinamic in Mike 11, a fost nevoie atat de ridicari topografice pe sectorul de rau, cu ajutorul
carora s-au determinat diferite sectiuni transversale ce au fost introduse in model intr-un sistem de
referinta absolut (mdMN), cat si de traseul in plan al sectorului de rau cu localizarea tuturor
sectiunilor.
Primul pas a fost calibrarea modelului pe sectorul luat in calcul. Pentru aceasta s-a luat
la intamplare unul din evenimentele masurate in cele trei statii hidrometrice existente de-a lungul
sectorului, si anume, debitele masurate. In statia din capatul aval (Frumosu), pe langa debit, a mai
fost nevoie si de nivelul masurat, deoarece calibrarea nu se putea face luand in calcul doar debitele
masurate. Parametrul principal al calibrarii il reprezinta nivelul rezultat in aval, deoarece, variind
rugozitatea in albia minora, indiferent de valoarea acesteia debitul va fi calibrat, insa nu si nivelul.
La o rugozitate mai mica, viteza va fi mai mare precum si nivelul va rezulta mai mic, pe cand la o
rugozitate mai mare, viteza va scadea, iar nivelul apei va creste in albie. Astfel, conform relatiei lui
Chezy precum si relatiei de continuitate, debitul se va pastra constant in sectiune indiferent de
rugozitate, dar nu si nivelul rezultat.
De preferat, pentru calibrarea si validarea rugozitatii albiei, este luarea in calcul a unor
evenimente cat mai recente. Aceasta, si din cauza variatiei sectiunii transversale de-a lungul
timpului datorita modificarilor morfologice ce au loc in albie (afuieri sau depuneri de sedimente).
Sectiunea transversala din statia Frumosu este actualizata recent astfel ca, calibrarea si validarea s-a
facut pe evenimente din anii 2012 si 2011. Cu cat ne indepartam mai mult in trecut, diferentele sunt
din ce in ce mai mari intre datele rezultate din model si cele masurate. Astfel, trebuie avut grija ca
sectiunea transversala unde se face calibrarea sa fie actualizata cu anii luati in calcul, altfel, pot
aparea erori ce nu pot fi indreptate.

8
 Pentru calibrare s-a ales evenimentul din data de 01.05.2012. Pentru aceasta, s-au
introdus in model ca si conditii la limita, debitele masurate in statiile Dorna Arini si Neagra
Brosteni, plus o diferenta de debit ce s-a introdus ca debit distribuit pe tot sectorul din amonte de
statia Frumosu.

Reteaua hidrografica pe sectorul analizat

Pozitionarea sectiunilor transversale

9
 Profil longitudinal prin sectorul analizat

Nivelul maxim al apei in profil longitudinal pe o anumita portiune din rau

10
 Nivelul maxim al apei intr-o sectiune transversala
Calibrarea s-a facut variind rugozitatea in albia minora, pana cand debitul si nivelul
rezultat din model in statia Frumosu coincide cu datele masurate.
Calibrarea a rezultat pentru o rugozitate in albia minora n=0,05.
Debitele introduse (masurate) pentru 01.05.2012 au fost:
- Dorna Arini = 58,2 mc/s
- Neagra frumosu = 4,24 mc/s
- Debit distribuit = 6,06 mc/s
- Debit Frumosu = 68,5 mc/s
- Adancimea apei masurata in statia Frumosu, H = 1,24 m

Rezultatele modelate pentru n= 0,05 au fost:

Adancimea apei in statia Frumosu H=1,24 m

11
 Debitul rezultat in statia Frumosu Q=68,5 mc/s
Se poate observa ca rezultatele obtinute din model pentru o rugozitate a albiei n=0,05 se
potrivesc perfect cu cele masurate, astfel, putem spune ca modelul a fost calibrat.
Pastrand aceeasi rugozitate n=0,05 in albia minora, se va face validarea parametrului
rugozitate, luand in calcul alte evenimente.
Debitele introduse (masurate) pentru 05.09.2012 au fost:
- Dorna Arini = 6,38 mc/s
- Neagra frumosu = 1,40 mc/s
- Debit distribuit = 3,42 mc/s
- Debit Frumosu = 11,2 mc/s
- Adancimea apei masurata in statia Frumosu, H = 0,58 m

Adancimea apei in statia Frumosu H=0,58 m

12
 Debitul rezultat in statia Frumosu Q=11,2 mc/s

Debitele introduse (masurate) pentru 01.07.2012 au fost:

- Dorna Arini = 16,8 mc/s
- Neagra frumosu = 2,94 mc/s
- Debit distribuit = 6,46 mc/s
- Debit Frumosu = 26,2 mc/s
- Adancimea apei masurata in statia Frumosu, H = 0,81 m

Adancimea apei in statia Frumosu H=0,82 m

13
 Debitul rezultat in statia Frumosu Q=26,2 mc/s
Debitele introduse (masurate) pentru 14.11.2012 au fost:
- Dorna Arini = 11,9 mc/s
- Neagra frumosu = 2,66 mc/s
- Debit distribuit = 0,14 mc/s
- Debit Frumosu = 14,7 mc/s
- Adancimea apei masurata in statia Frumosu, H = 0,65 m

Adancimea apei in statia Frumosu H=0,645 m

14
 Debitul rezultat in statia Frumosu Q=14,7 mc/s
Se poate observa ca datele rezultate din model se potrivesc aproape perfect cu cele
masurate (mici diferente de ordinal milimetrilor), deci se poate concluziona ca modelul este validat,
si valoarea rugozitatii in albia minora ce poate fi luata in calcul pentru alte evenimente posibile este
n=0,05.
Alte evenimente pentru care s-a mai facut validarea cu rezultate bune au fost 23.07.2012,
02.04.2011 si 01.08.2010, 01.04.2007.
Pentru evenimentul 01.08.2010 a rezultat o diferenta in plus 6% pentru nivelul modelat
fata de cel masurat, aceasta diferenta fiind probabil cauza posibilelor modificari ale configuratiei
albiei (depuneri).
Pentru evenimentul din 01.04.2007 a rezultat o diferenta intre datele modelate si cele
masurate de 27%.
Pentru a se corecta aceste diferente, ar fi nevoie de sectiunea transversala in statia
respectiva (configuratia albiei si cota zero a mirei) la momentul masuratorilor.
Se recomanda astfel, ca pe parcursul unui an (dupa fiecare viitura importanta) sa se faca
mai multe masuratori in albia raului in fiecare statie hidrometrica pentru a se aduce la zi cota zero a
mirei si configuratia albiei, de care depinde valoarea nivelului apei rezultat pentru fiecare debit in
parte.
In ceea ce priveste variatia coeficientului de rugozitate n in albia minora, s-au tras
urmatoarele concluzii si observatii in urma modelarilor:

15
 - Pentru n=0,04 a rezultat o diferenta a nivelului modelat cu aproximativ 10% mai mic
decat cel masurat.
- Pentru n=0,045 a rezultat o diferenta a nivelului modelat cu aproximativ 5% mai mic
decat cel masurat.
- Pentru n=0,055 a rezultat o diferenta a nivelului modelat cu aproximativ 5% mai
mare decat cel masurat.
- Pentru n=0,06 a rezultat o diferenta a nivelului modelat cu aproximativ 9% mai mare
decat cel masurat.

Astfel, pentru raul Bistrita, pe sectorul analizat, valoarea coeficientului de rugozitate pentru
albia minora, pentru a obtine rezultate bune se ia n=0,05.
Variatia acestuia cu ± 0,005 unitati, da rezultate fata de cele normale cu diferente de ± 5%.
Variatia acestuia cu ± 0,01 unitati, da rezultate fata de cele normale cu diferente de ± 10%
care pot sa fie acceptate pentru anumite cazuri de verificare.
Diferentele pot fi observate in rezultatele urmatoare, verificarea facandu-se pentru
evenimentul pentru care s-a facut calibrarea, adica 01.05.2012.
- Dorna Arini = 58,2 mc/s
- Neagra frumosu = 4,24 mc/s
- Debit distribuit = 6,06 mc/s
- Debit Frumosu = 68,5 mc/s
- Adancimea apei masurata in statia Frumosu, H = 1,24 m

Adancimile rezultate pentru rugozitati diferite sunt:

Adancimea apei in statia Frumosu H=1,12 m

16
 Adancimea apei in statia Frumosu H=1,18 m

Adancimea apei in statia Frumosu H=1,24 m (calibrat)

17
Adancimea apei in statia Frumosu H=1,30 m

Adancimea apei in statia Frumosu H=1,35 m

18
3. IDENTIFICAREA ZONELOR IN CARE SE POATE FORMA GHEATA IN SUSPENSIE PE
BISTRITA

3.1. Din literatura – ipoteze ale diferitilor autori

Conform (Radoane, Ciaglic 2008) gheţurile care se acumuleaza pe sectorul coada lacului Izvoru
Muntelui – Farcaşa şi care se vor forma amonte de acumularea Topoliceni nu îşi au originea în acest
loc. Sursa lor este undeva mult mai spre amonte, unde condiţiile climatice sunt mult mai aspre. În
opinia unuia dintre autori (V. Ciaglic), această sursă se află pe râul Bisţriţa, în zona Rusca – Crucea
– Cotârgaşi. Conform (RMD Consulting 2009) năboiul rezultă ca urmare a faptului ca în anumite
zone, suprafaţa răurilor nu are pod de gheaţă. Fenomenul se manifestă pe Bistriţa, aval de Rusca şi
este, rezultatul unui schimb de ape între râu şi freaticul din luncă, schimb care împiedică formarea
podului de gheaţă, dar nu este suficient de puternic pentru a impiedica sau măcar diminua formarea
gheţii de fund.
Ipotezele avansate pana in prezent este ca gheata in suspensie, care se acumuleaza la coada lacului
Izvorul Muntelui, se formeaza aval de Dorna Arini atat pe Bistrita cat si pe afluientii sai

3.2. Din geomorfologia si hidrometria raului

Pentru a identifica zonele in care se poate forma gheata in suspensie trebuie cunoscut regimul de
curgere (lent sau rapid) al apei la debitele medii din lunile de iarna
Criterii de recunoastere a regimului de miscare a apei in rauri
a) Criteriul adancimii
h>hcr regim lent de curgere
h<hcr regim rapid de curgere
h=hcr regim critic de curgere
Pentru albii dreptunghiulare

 q2
hcr  3
g
Q
in care q  este debitul pe unitatea de latime de albie
B
Pentru albii de forma oarecare determinarea hcr se face prin trasarea graficului
 A3   A3   Q 2
   f  h  , in care adancimea critica corespunde valorii   
 B   B  g

b) Criteriul pantei

19
In miscarea uniforma (debit constant) adancimea critica se realizeaza la o panta a talvegului egala
cu panta critica
Q2
icr  , in care Acr, Ccr si Rcr sunt aria sectiunii transversale, coeficientul de rezistenta
Acr Ccr Rcr
(Chezy) si raza hidraulica pentru h=hcr
Pentru albii dreptunghiulare
g
icr 
 Ccr2
c) Criteriul vitezei
Deriva din criteriul Froude; la Fr=1 pentru starea critica de miscare rezulta viteza critica
v
Fr   1; vcr  ghcr
gh
v<vcr regim lent de curgere
v>vcr regim rapid de curgere
v=vcr regim critic de curgere

Conform literaturii de specialitate (USACE, Beltaos, Ashton, etc) gheata in suspensie (zai,
naboi, frazil ice) se formeaza atunci cand viteza apei este suficient de mare incat sa fie impiedicata
formarea podului de gheata. Absenta podului de gheata favorizeaza schimbul termic intre aerul
supraracit si apa in miscare, conducand la formarea ghetii in suspensie. Limita de viteza sub care se
formeaza podul de gheata este intre 0,5 – 0,7 m/s.
In continuare avand la dispozitie ridicarile topo pe sectorul Dorna Arini – Poiana Teiului se
va face identificarea regimului de curgere in albie utilizand debitele medii multianuale din lunile
decembrie ianuarie si februarie
Sectorul poate fi impartit in urmatoarele zone caracteristice (ca pante ale talvegului)
Sectorul Dorna Arini – Zugreni are panta 0,24%
Sectorul Zugreni – Brosteni are panta 0,36%
Sectorul Brosteni – Borca are panta 0,31%
Sectorul Borca – Poiana Teiului are panta 0,34%

Date de intrare pentru calculul hidraulic:

Pentru rugozitatea albiei am utilizat rezultatele calibrarii cu programul MIKE adica n = 0.05
Configuratia sectiunii transversale a raului Bistrita poate fi aproximata cu o sectiune
dreptunghiulara cu latime mare. La debitele de calcul folosite (10-20 m3/s) adancimea apei este
relativ mica(cateva zeci de cm) in comparatie cu latimea (cateva zeci de metri) si putem aproxima

20
R=h , in care
R este raza hidraulica
h este adancime apei
Cu aceste precizari se poate calcula regimul de curgere prin estimarea adancimii critice

 q2
hcr  3
g

si facand comparatia cu adancimea apei in albie la debitul si panta corespunzatoare

4
 Q  n 7
h 
B S 

in care
B este latimea sectiunii transversale. Latime albiei este intre 40-60m
S este panta longitudinala a telvegului (determinata prin masuratori)
Aceste estimari dau o prima informatie in privinta regimului de curgere. Totusi pentru a avea o
estimare precisa am calculat si viteza apei in sectiune pentru a o compara cu viteza apei care
permite formarea ghetii in suspensie.

21
Tabel cu sectiunile masurate si calculul pantei longitudinale a talvegului raului Bistrita
Numar Dist. Cumulata Cota talveg Panta Localizare Localizare Localizare
profil [%] Panta Panta [%] Panta [%]
1 0 781.71 Dorna Arini 0.25 0.25
2 506 781.36 0.07 0.24
3 741 780.79 0.24
4 1305 778.69 0.37
5 1497 778.55 0.07
6 1885 777.52 0.27
7 2255 777.02 0.14
8 2420 776.63 0.24
9 2690 776.2 0.16
10 2901 775.88 0.15
11 3254 774.6 0.36
12 3491 773.36 0.52 Cozanesti
13 3984 772.64 0.15 0.25
14 4190 772.36 0.14
15 4522 770.82 0.46
16 4822 770.53 0.10
17 5042 769.61 0.42
18 5331 768.93 0.24
19 5689 768.07 0.24
20 6263 766.55 0.26 Rusca
21 6923 765.56 0.15 0.23
22 7300 764.23 0.35
23 7877 762.44 0.31
24 8176 761.76 0.23
25 8503 761.65 0.03
26 8871 761.3 0.10
27 9559 759.64 0.24
28 9770 758.79 0.40
29 10081 758.35 0.14
30 10539 756.56 0.39
31 11123 755.63 0.16
32 11576 754.19 0.32
33 11838 753.46 0.28 Sunatori
34 12096 752.91 0.21 0.29
35 12338 752.51 0.17
36 12635 751.81 0.24
37 12753 751.6 0.18
38 12945 751.27 0.17
39 13334 750.04 0.32
40 13589 749.05 0.39
41 13859 748.29 0.28
42 14038 747.65 0.36
43 14762 744.95 0.37 Zugreni
44 14943 743.7 0.69 0.40 0.36
45 15280 743.1 0.18
46 15553 741.13 0.72
47 15738 738.9 1.21
48 15825 738.18 0.83
49 16410 737.15 0.18
50 16750 736.44 0.21

22
 51 17083 735.2 0.37
52 17192 735.07 0.12
53 17438 734.41 0.27
54 17751 733.21 0.38
55 18120 732.52 0.19
56 18381 731.31 0.46
57 19026 727.64 0.57
58 19424 726.4 0.31 Chiril
59 19674 725.59 0.32 0.36
60 19851 724.83 0.43
61 20337 722.6 0.46
62 20615 722.1 0.18 Cojoci
63 20983 721.12 0.27 0.40
64 21260 719.96 0.42
65 21864 717.3 0.44
66 22527 714.33 0.45
67 22974 711.4 0.66
68 23357 710.05 0.35
69 23665 708.92 0.37
70 24071 707.31 0.40
71 24363 705.95 0.47
72 24689 705.3 0.20
73 24979 704.06 0.43
74 25425 702.88 0.26
75 26583 698.44 0.38 Crucea
76 27005 696.85 0.38 0.36
77 27327 695.5 0.42
78 27624 694.49 0.34
79 28005 694.14 0.09
80 28923 690.97 0.35
81 29176 689.95 0.40
82 29489 689.43 0.17
83 29706 687.85 0.73
84 30027 686.5 0.42
85 30248 686.25 0.11
86 30927 684.08 0.32
87 31700 682.62 0.19
88 32202 680.15 0.49
89 32490 679.39 0.26
90 32942 678.24 0.25
91 33465 676.31 0.37
92 33807 673.65 0.78
93 34123 673.5 0.05
94 34414 672.15 0.46
95 34977 670.94 0.21
96 35515 669.08 0.35
97 35774 667.67 0.54
98 36097 664.85 0.87
99 36413 662.63 0.70
100 36978 660.89 0.31
101 37258 660.45 0.16
102 37523 659.19 0.48
103 37955 656.97 0.51
104 38469 655.57 0.27
23
105 38788 654.6 0.30
106 39090 653.1 0.50
107 39699 652.06 0.17
108 40198 649.69 0.47
109 40489 648.79 0.31
110 40751 647.95 0.32
111 40989 647.05 0.38
112 41218 645.86 0.52
113 41394 645.1 0.43
114 41827 644.15 0.22
115 42257 642.56 0.37
116 42759 640.51 0.41
117 43093 639.5 0.30
118 43517 637.96 0.36
119 43972 636.48 0.33
120 44452 634.17 0.48
121 44684 633.52 0.28
122 45089 632.05 0.36 Holda
123 45492 630.01 0.51 0.31
124 46058 628.58 0.25
125 46515 626.95 0.36
126 46866 625.3 0.47
127 48059 623.19 0.18
128 48481 621.89 0.31
129 48854 620.53 0.36 Brosteni
130 49230 619.66 0.23 0.32 0.31
131 49702 617.65 0.43
132 49970 616.21 0.54
133 50317 615.51 0.20
134 50552 614.74 0.33
135 50997 613.28 0.33
136 51494 612.11 0.24 Lungeni
137 51929 610.6 0.35 0.34
138 52312 609.66 0.25
139 52664 607.36 0.65
140 53390 605.68 0.23 Pietroasa
141 53674 604.88 0.28 0.35
142 54036 604.73 0.04
143 54395 601.75 0.83
144 54622 600.91 0.37
145 55162 599.5 0.26 Frasin
146 55498 599.02 0.14 0.39
147 55913 597.07 0.47
148 56195 595.47 0.57 Lunca
149 56562 594.73 0.20 0.24
150 56981 593.37 0.32
151 57301 592.57 0.25
152 57659 591.1 0.41
153 58102 590.55 0.12
154 58452 589.7 0.24
155 58868 588.46 0.30
156 59167 588.25 0.07 Madei
157 59473 586.9 0.44 0.29
158 59867 585 0.48
24
 159 60039 584.62 0.22
160 60361 583.92 0.22
161 60806 583.18 0.17
162 61125 582.21 0.30
163 61666 580.69 0.28
164 62049 579.21 0.39
165 62271 578 0.55
166 62679 577.45 0.13
167 62993 577.02 0.14 Borca 0.34 0.34
168 63903 575.04 0.22 Sabasa
169 66617 566.16 0.33 Paraul Pantei
170 67399 562.71 0.44
171 68157 561.14 0.21
172 68465 560.75 0.13
173 69335 558.53 0.26 Farcasa
174 69847 555.73 0.55
175 70345 553.05 0.54
176 71218 549.74 0.38
177 73050 542.15 0.41 Frumosu
178 73830 539.98 0.28
179 74525 537.64 0.34
180 77046 528.19 0.37
181 77357 526.76 0.46
182 77779 525.21 0.37
183 78297 523.05 0.42 Galu
184 80867 512.6 0.41
185 81556 509.89 0.39
186 82579 503.59 0.62 Poiana Teiului
187 83222 501.96 0.25
188 85606 499.21 0.12 Piatra Teiului

Panta generala Dorna Arini - Piatra Teiului 0,33%

Calculele s-au facut pentru latimea albiei de 40; 50; si 60m latime si pentru debitele medii din lunile
decembrie ianuarie si februarie. S-a calculat viteza apei la aceste debite

25
Sectiunea Dorna Arini – Zugreni (cu debite din statia Dorna Arini
S Q B q=Q/B hcr n y C icr vcr[m/s] h v=Q/Bh Fr
dec 0.0025 13.1 60 0.22 0.18 0.05 0.34 11.15 0.072 1.31 0.42 0.52 0.26
ian 0.0025 9.5 60 0.16 0.14 0.05 0.34 10.38 0.083 1.18 0.35 0.45 0.25
feb 0.0025 9.3 60 0.16 0.14 0.05 0.34 10.33 0.084 1.17 0.34 0.45 0.24

S Q B q=Q/B hcr n y C icr vcr[m/s] h v=Q/Bh Fr

dec 0.0024 13.1 50 0.26 0.20 0.05 0.34 11.61 0.066 1.39 0.47 0.56 0.26
ian 0.0024 9.5 50 0.19 0.16 0.05 0.34 10.81 0.076 1.25 0.39 0.49 0.25
feb 0.0024 9.3 50 0.19 0.16 0.05 0.34 10.76 0.077 1.24 0.39 0.48 0.25

S Q B q=Q/B hcr n y C icr vcr[m/s] h v=Q/Bh Fr

dec 0.0024 13.1 40 0.33 0.23 0.05 0.34 12.21 0.060 1.50 0.53 0.61 0.27
ian 0.0024 9.5 40 0.24 0.19 0.05 0.34 11.36 0.069 1.35 0.44 0.53 0.26
feb 0.0024 9.3 40 0.23 0.18 0.05 0.34 11.31 0.070 1.34 0.44 0.53 0.25

Sectiunea Borca-Piatra Teiului (cu debite din statia Frumosu)

S Q B q=Q/B hcr n y C icr vcr[m/s] h v=Q/Bh Fr
dec 0.0034 20.8 60 0.35 0.24 0.05 0.34 12.37 0.058 1.53 0.50 0.69 0.31
ian 0.0034 15.2 60 0.25 0.19 0.05 0.34 11.52 0.067 1.38 0.42 0.61 0.30
feb 0.0034 15.9 60 0.27 0.20 0.05 0.34 11.65 0.066 1.40 0.43 0.62 0.30

S Q B q=Q/B hcr n y C icr vcr[m/s] h v=Q/Bh Fr

dec 0.0034 20.8 50 0.42 0.27 0.05 0.34 12.88 0.054 1.63 0.56 0.75 0.32
ian 0.0034 15.2 50 0.30 0.22 0.05 0.34 12.00 0.062 1.46 0.46 0.66 0.31
feb 0.0034 15.9 50 0.32 0.23 0.05 0.34 12.13 0.061 1.49 0.48 0.67 0.31

S Q B q=Q/B hcr n y C icr vcr[m/s] h v=Q/Bh Fr

dec 0.0034 20.8 40 0.52 0.31 0.05 0.34 13.54 0.049 1.75 0.63 0.83 0.33
ian 0.0034 15.2 40 0.38 0.25 0.05 0.34 12.62 0.056 1.58 0.53 0.72 0.32
feb 0.0034 15.9 40 0.40 0.26 0.05 0.34 12.76 0.055 1.60 0.54 0.74 0.32

26
Rezultatele indica urmatoarele
-la debitele medii din lunile de iarna regimul de curgere este lent (h>hcr)
-viteza apei este mai mare decat viteza limita sub care se formeaza podul de gheata cu exceptia sectorului
amonte (Dorna Arini – Zugreni) unde viteza la latimea albiei mai mare de 40m este usor sub limita
podului de gheata in lunile ianuarie si februarie
-numarul Froude este mai mare decat limita sub care gheata in suspensie se aseaza langa un eventual camp
de gheata ce blocheaza albia (la Fr>(0,06-0,12) gheata care vine din amonte se rostogoleste sub podul de
gheata intalnit)
Concluzia este ca pe intreg sectorul Dorna Arini – Poiana Largului exista conditii de formare a ghetii in
suspensie, atunci cand temperatura aerului scade sub -8oC

27
4. CALCULUL VOLUMULUI DE GHEATA IN SUSPENSIE ACUMULAT IN SECTORUL POIANA
TEIULUI – BORCA
4.1. Calculul volumului acumulat in albie
Acumularile cele mai mari de gheata in suspensie s-au format intre Poiana Largului si Borca. Pe baza
masuratorilor realizate in albie am evaluat volumul acumulat considerand nivelul in profilul 188 (Piatra
Teiului) de 5,5m si nivelul in profilul 168 (Borca) normal fara acumulare de gheata de 0,50m
Volumele rezultate intre profilele P168 si P188 sunt:
- Pentru Q=15,2 mc/s un volum de 502,908.038 mc
- Pentru Q=15,9 mc/s un volum de 518,106.168 mc
- Pentru Q=20,8 mc/s un volum de 618,094.988 mc
- Pentru nivelul apei H= 0,5m in P168 si H=5,5m in P 188 se acumuleaza un volum de apa de
3,855,296.270 mc

Astfel, volumele acumulate sunt:

- Pentru conditii de nivel plus Q=15,2 mc/s rezulta 4,358,204.308 mc (blocaj in ianuarie)
- Pentru conditii de nivel plus Q=15,9 mc/s rezulta 4,373,402.438 mc(blocaj in februarie)
- Pentru conditii de nivel plus Q=20,8 mc/s rezulta 4,473,391.258 mc(blocaj in decembrie)

Nivelul apei pentru conditia H= 0,5m in P168 si H=5,5m in P 188

28
4.2. Calculul din estimarea teoretica pe baza literaturii de specialitate
Conform cu (Ashton 2010) volumul de gheata in suspensie format se poate calcula cu relatia
BL
V , in care
C
V = volumul de gheata in suspensie format [m3/s]
Φ = caldura pierduta la suprafata apei [W/m2]
B = latimea apei (suprafetei de contact aer-apa) [m]
L = lungimea suprafetei de contact aer – apa [m]
ρ = densitatea ghetii [kg/m3]
C = caldura latenta [J/kg]
Atunci cand ingheata apa pura la 0oC se consuma o cantitate de caldura de 333,4 J/g
Este o cantitate mare de caldura daca o comparam cu cantitatea de caldura necesara pentru ridicarea
temperaturii apei cu 1oC, care este 4,217 J/g
Cantitati de caldura necesare pentru topirea ghetii [USACE - EM1110-2-1612-2005]
1g 333,4 J/g
1kg 3,33·105 J/kg
1mc 3,06·108 J/m3
Gheata in suspensie are o porozitate intre 60 si 80%. Pentru un rau de 50m latime se formeaza intre 650 si
1300 mc de gheata in suspensie pe zi pentru 100m de rau, cu o pierdere de caldura medie de Φ=200W/m3
Pentru sectorul de rau Dorna Arini – Poiana Teiului, volumul de gheata care se acumuleaza intre Borca si
Poiana Teiului 4.5 milioane mc s-ar forma in 19 zile in care temperatura aerului ar fi sub -8-10oC

29
5. CALCULUL NIVELULUI BLOCAJULUI DE GHEATA PENTRU DIFERITE DEBITE (SI PANTE
LONGITUDINALE)
Grosimea campului de gheata format prin acumularea ghetii in suspensie care se acumuleaza in zona de
stopare a curgerii este (Beltaos 1983, Kathleen D. White 1999)

BS  4 (1  si ) R 
t 1  1  
2  (1  si )  si BS 

Suprafata campului de gheata format este la nivelul h+t iar nivelul apei este
H=h+sit
Semnificatia termenilor folositi este;
R≈h/2 este raza hidraulica
h= adancimea apei sub campul de gheata
1

2/3
2
 4 gS  3
h   q /(4 gS / f 0 )1/ 2  (Beltaos 1983) h  q 
3

 fo 
8 gRS
fo  coeficientul de rezistenta hidraulica al patului albiei (Darcy – Weisbach)
v2
q=Q/B este debitul specific
B este latimea albiei
S este panta apei aproximata cu panta talvegului raului
si=ρi/ρ este densitatea specifica a ghetii, in care
ρi = 916 kg/m3 este densitatea ghetii
ρ = 1000 kg/m3 este densitatea apei
μ = 0,8 - 1,3 cu media de 1,2 (Beltaos 1995) coeficient care depinde de frecarea intre particulele
(bucatile) de gheata din blocaj

30
Calculul inaltimii blocajului de gheata initial (la formare)

Blocaj intre Poiana Teiului si Piatra Teiului

Q[m3/s] B[m] q=Q/B S fo h R=h/2 n H hcr μ si t[m] Hg=h+sit[m] HG[m]
dec 20.8 60 0.35 0.0012 0.009197 0.29 0.14 0.05 0.67 0.23 1.2 0.916 0.85 1.06 0.91
ian 15.2 60 0.25 0.0012 0.009197 0.23 0.12 0.05 0.56 0.19 1.2 0.916 0.82 0.99 0.76
feb 15.9 60 0.27 0.0012 0.009197 0.24 0.12 0.05 0.58 0.19 1.2 0.916 0.83 1.00 0.78

Q B q=Q/B S fo h R=h/2 n H hcr μ si t Hg=h+sit HG

dec 20.8 50 0.416 0.0012 0.009197 0.32 0.16 0.05 0.75 0.26 1.2 0.916 0.74 1.00 1.01
ian 15.2 50 0.304 0.0012 0.009197 0.26 0.13 0.05 0.62 0.21 1.2 0.916 0.71 0.92 0.84
feb 15.9 50 0.318 0.0012 0.009197 0.27 0.14 0.05 0.64 0.22 1.2 0.916 0.72 0.93 0.86

Q B q=Q/B S fo h R=h/2 n H hcr μ si t Hg=h+sit HG

dec 20.8 40 0.52 0.0012 0.009197 0.38 0.19 0.05 0.85 0.30 1.2 0.916 0.63 0.95 1.14
ian 15.2 40 0.38 0.0012 0.009197 0.30 0.15 0.05 0.71 0.25 1.2 0.916 0.61 0.86 0.95
feb 15.9 40 0.40 0.0012 0.009197 0.31 0.16 0.05 0.73 0.25 1.2 0.916 0.61 0.87 0.98

Blocaj amonte de Poiana Teiului

Q B q=Q/B S fo h R=h/2 n H hcr μ si t Hg=h+sit HG
dec 20.8 60 0.35 0.0034 0.026058 0.29 0.14 0.05 0.50 0.23 1.2 0.916 2.17 2.27 0.67
ian 15.2 60 0.25 0.0034 0.026058 0.23 0.12 0.05 0.42 0.19 1.2 0.916 2.14 2.20 0.56
feb 15.9 60 0.27 0.0034 0.026058 0.24 0.12 0.05 0.43 0.19 1.2 0.916 2.15 2.21 0.58

Q B q=Q/B S fo h R=h/2 n H hcr μ si t Hg=h+sit HG

dec 20.8 50 0.42 0.0034 0.026058 0.32 0.16 0.05 0.55 0.26 1.2 0.916 1.85 2.02 0.75
ian 15.2 50 0.30 0.0034 0.026058 0.26 0.13 0.05 0.46 0.21 1.2 0.916 1.82 1.93 0.62
feb 15.9 50 0.32 0.0034 0.026058 0.27 0.14 0.05 0.48 0.22 1.2 0.916 1.82 1.94 0.64

Q B q=Q/B S fo h R=h/2 n H hcr μ si t Hg=h+sit HG

dec 20.8 40 0.52 0.0034 0.026058 0.38 0.19 0.05 0.63 0.30 1.2 0.916 1.53 1.78 0.85
ian 15.2 40 0.38 0.0034 0.026058 0.30 0.15 0.05 0.53 0.25 1.2 0.916 1.50 1.68 0.71
feb 15.9 40 0.40 0.0034 0.026058 0.31 0.16 0.05 0.54 0.25 1.2 0.916 1.50 1.69 0.73

31
H este adancimea apei in albie in absenta ghetii (R=H)
4
 Q  n 7
H  
B S 

HG este adancimea apei in albia purtatoare de gheata in suspensie si fara blocaj (R=H/2)
4
 Q  n  23/ 4  7
HG   
 B S 

Concluzii privind calculele

Nivelul apei creste in doua etape
-Dupa formarea ghetii in suspensie si inainte de formnarea blocajului nivelul apei creste corespunzator
modificarii razei hidraulice de la H la H/2 si ajunge la valoarea HG
-La initierea blocajului nivelul apei creste la nivelul Hg corespunzator echilibrului creat intre fortele de
frecare dintre gheata si maluri pe de o parte si de forta de tractiune a curentului apei plus componenta
tangentiala a greutatii ghetii (Beltaos)
-In functie de zona in care se formeaza primul blocaj inaltimea acestuia are o variatie functie de panta
la debit constant

32
6. EVALUAREA UNOR MASURI PROPUSE ANTERIOR
6.1. Solutii de evitare a fenomenelor periculoase[RMD CONSULT]
-dislocarea permanenta a podului de gheata de la coada lacului Izvorul Muntelui (Bicaz) prin
circulatia unor ambarcatiuni usoare
-impiedicarea formarii ghetii de fund (trebuie identificat unde se formeaza gheta de fund-
ipoteza studiului: aval de Rusca)
Sa analizam prima solutie: Gheata in suspensie care vine din amonte se pozitioneaza in doua moduri
functie de viteza apei (numarul Froude)
Daca viteza apei este suficient de mare gheata in suspensie se rostogoleste sub campul de
gheata (blocajul) existent. Daca viteza apei este suficient de mica are loc juxtapunerea (alaturarea)
particulelor de gheata sosite, celor deja blocate.
Valoarea minima a numarului Froude pentru care nu se mai produce rostogolirea si particulele
se aseaza unele langa altele este situat in intervalul 0,06 – 0,12 (Michel 1978). Dupa (Ashton 2010)
intervalul acesta este intre 0,08 – 0,13
Sa presupunem ca la un moment dat coada lacului Izvorul Muntelui se afla in profilul 188
(Piatra Craiului). In profilul anterior (187) numarul Froude calculat pentru debitele din decembrie,
ianuarie si februarie este intre 0,30-0,33 (tabel pag 27) deci particulele de gheata care vin din amonte
se rostogolesc sub campul de gheata blocat. In profilul 188 latimea albiei devine de circa 480m. La
aceasta latime viteza apei este intre 0,014 – 0,024 ms iar Fr este intre 0,0065-0,011
Rezulta ca si in conditiile in care s-ar sparge podul de gheata format la coada lacului, gheata in
suspensie care vine din amonte se alatureaza celei existente conducand la expansiunea spre amonte a
campului de gheata creat.
Impiedicarea formarii ghetii de fund in locurile identificate ca fiind propice formarii ei este o
masura rezonabila (vom vedea care sunt metodele)
6.2. Teza de doctorat Dumitrita Stefanache 2007. Masurile propuse sunt:
-Sanţuri, zăgazuri, maluri înaltate în urma regularizarii albiilor;
-Detonari de gheaţă. De exemplu dacă o avertizare este data în timp util, gheaţa poate fi slabită prin
detonare, aruncare în aer. Pentru ca masura să-şi atingă scopul trebuie ca încarcatura să fie
amplasata exact sub gheaţă, iar în aval de baraj să existe apa la liber pentru a putea asigura
transportul ghetii dislocate.
-Indepartare mecanică prin excavare cu utilaj, a sloiurilor de gheţă, acolo unde situaţia o permite iar
metoda este de maxima eficienţă atunci cand nivelul gheţii creşte iar dislocarea unei părţi
importante, se face în jurul bazei barajului de gheata. Utilajul folosit poate fi excavator, buldozer,
macara cu graifar.

33
 -Impraştierea unor cantitaţi de nisip pe suprafata gheţii, pentru a modifica albedoul acesteia şi a
mari puterea de obsorţie a energiei solare.
-Structuri de reţinere
-Zone de stocare a gheţii
Comentariu privind propunerile
Malurile raului Bistrita sunt in cea mai mare parte depozite aluvionare deci sunt permeabile.
Inaltarea digurilor de protectie ar fi o masura buna daca ar fi etansate. Altfel prin blocarea raului cu
gheata nivelul apei creste si apa trece dincolo de diguri nu prin deversare ci prin infiltratii
Blocajele de gheata formate prin acumularea ghetii in suspensie sunt de tipul ancorate in talveg
deci curgerea apei sub campul de gheata inceteaza (curgerea are loc prin conturul permeabil si pe
deasupra campului de gheata). Din acest motiv folosirea explozivilor pentru faramitarea ghetii nu are
un efect de deblocare a albiei pentru ca nu exista curent de apa care s-o transporte in aval
Indepartarea ghetii cu mijloace mecanice este o masura buna in cazul in care se dispune de
utilaje terasiere, capacitate de tranport si spatiu de depozitare pentru volumele de gheata care se
formeaza (4,5 mil mc)
-Modificarea albedoului prin depunerea pe suprafata ghetii a unor pelicule opace este o masura
buna pentru a impiedica cresterea grosimii podului de gheata. In cazul Bistritei grosimea initiala a
blocajelor calculate (intre 60 cm si 2,17m) face inutila aceasta metoda.
-Realizarea unor structuri de retinere pentru stocarea ghetii in anumite zone este o idee buna

34
7. PROPUNERI DE MASURI PENTRU IMBUNATATIREA COMPORTARII RAULUI BISTRITA
IN PERIOADA DE IARNA
Studiul de fata a pus in evidenta urmatoarele
-Conditii hidromorfologice pentru formarea ghetii in suspensie (zai, frazil ice) exista pe tot
sectorul raului Bistrita intre Dorna Arini si Poiana Largului
-Blocarea transportului spre aval a ghetii in suspensie se initiaza in zona in care se afla coada
lacului Izvorul Muntelui
-Volumul de gheata care se aglomereaza poate sa ajunga intre Poiana Largului si Borca la 4,5
mil. mc
-Cu cat este mai mare nivelul apei in lacul Izvorul Muntelui cu atat mai in amonte se propaga
aglomerarea ghetii
-Trebuie evitate atat deversarea ghetii in zonele rezidentiale cat si infiltrarea apei datorita
cresterii nivelului
Masurile pe care le propunem pot fi grupate in
a)Măsuri structurale.
Măsurile structurale pentru controlul aglomerarilor de gheață pot încorpora elemente care pot fi
folosite pentru a atenua inundarea cu apa, precum și cele concepute special pentru inundații cu gheață.
Costul unor astfel de măsuri include construcția, operarea, și achiziția de terenuri, precum și costurile
asociate cu protectia mediului. Din păcate, cu toate ca acestea sunt de multe ori foarte eficiente,
soluțiile structurale sunt costisitoare. Soluțiile structurale rămân adecvate pe râuri unde amenințări
grave persistă, în cazul în care marimea pagubelor potențiale justifică costul. Deși majoritatea
tehnicilor de atenuare structurale sunt, prin natura lor, permanente, unele sunt concepute pentru a fi
provizorii. Aceste structuri demontabile sunt de obicei instalate la începutul iernii și îndepărtate
primăvara, când nu mai există pericolul de formare a ghetii.
b) Măsuri nestructurale.
Aceste măsuri sunt concepute pentru a atenua vulnerabilitatea la amenințarea de inundații sau pentru a
reduce gravitatea blocajului de gheață și consecintelor rezultate. Ele sunt, în general, mai puțin
costisitoare decât soluțiile structurale. Majoritatea tehnicilor nestructurale sunt folosite pentru măsurile
de prevenire și de urgență, atunci când inundații grave datorita blocajelor de gheață sunt iminente sau
în curs de desfășurare. De exemplu, în cazul în care se dezvolta in exces, blocajul de gheață poate fi
slăbit (prin tăiere sau prăfuire). Excavarea și îndepărtarea mecanică sunt adesea folosite doar ca măsuri
de atenuare de urgență o dată ce blocajele de gheață s-au initiat. Crearea de zone de stocare de gheață
in amonte pe un amplasament cunoscut pentru a reduce la minimum cantitatea de gheață ce ajunge la
amplasamentul aparat este o măsură permanentă, deoarece aceste zone, odată stabilite și întreținute în
mod corespunzător, poate fi folosit la an la an.

35
7.1. Masuri pentru impiedicarea formarii ghetii in suspensie
Aceste masuri presupun
a) modificarea regimului de curgere al apei prin reducerea vitezei si crearea conditiilor pentru formarea
podului de gheata. Prin formarea podului de gheata apa din rau este izolata fata de temperaturile reduse
ale aerului si nu se mai formeaza gheata de fund;
b) reducerea suprafetei de contact intre apa si aerul rece (reducerea suprafetei apei)
Lucrarile ce se pot face pentru impiedicarea formarii ghetii in suspensie sunt
-traverse profilate (care sa reduca latimea albiei-astfel se reduce suprafata de contact dintre
aerul rece si apa in final se reduce cantitatea de gheata in suspensie formata)
-epiuri (acelasi efect; gheata la mal- se formeaza datorita distributiei vitezei in sectiune)
-praguri provizorii (booms) pentru obtinerea unui bief amonte cu viteza mica a apei

Exemple de lucrari realizate(in SUA-sursa USACE)

Retentii provizorii (booms) inainte de inghet

36
Suprafata apei cu pod de gheata amonte de structura provizorie

7.2. Masuri pentru mutarea acumularii de gheata in suspensie in zone cu impact redus
-praguri pentru retinerea ghetii in suspensie in anumite zone (mutarea ghetii spre amonte in
zone nelocuite)
Volumul de gheata acumulat la coada lacului Izvorul Muntelui poate ajunge la 4.5 milioane
mc.
Intre Vatra Dornei si Poiana Largului singura zona in care s-ar putea acumula gheata in suspensie este
zona dintre Holda si Crucea aflata aproximativ la jumatatea distantei Vatra Dornei – Poiana Largului.
Volumul de gheata care s-ar putea acumula aici este de 1,9 milioane mc.
Pentru a rezolva complet problema trebuie ori impiedicata formarea ghetii in suspensie ori
acumularea ghetii aval de Poiana Teiului. Acumularea aval de Poiana Teiului inseamna pozitionarea
cozii lacului spre aval cu circa 15 km (intre Hangu si Buhalnita)
Sau daca suprafata de contact intre apa si aerul rece s-ar reduce la jumatate prin lucrari
specifice cantitatea de gheata in suspensie s-ar reduce cu 2,25 milioane de mc

37
Exemplu de prag pentru retinerea ghetii. In timpul verii efectul pragului este minim [USACE EM
1110-2-1612]

Alt tip de prag pentru retinerea ghetii [USACE EM 1110-2-1612]

38
Blocarea ghetii laa prag [USACE EP 1110-2-11

7.3. Masuri pentru diminuarea efectelor fenomenelor de iarna

-identificarea si realizarea de cai de evacuare a apelor infiltrate pe maluri la cresterea
nivelurilor datorita blocajelor (similare contracanalelor de la diguri)

Sant pentru evacuarea infiltratiilor

-supravegherea formarii aglomerarilor de gheata si corelarea cresterii cu temperatura aerului
-indepartarea mecanica a aglomerarilor de gheata (excavare)

39
Evacuarea mecanica a ghetii (excavare)

40
8. BIBLIOGRAFIE

1. Ashton G.,D., River lake ice engineering Water Resources Publications., Highlands Ranch,
Colorado, USA 2010
2. Beltaos S., River ice breakup Water Resources Publications., Highlands Ranch, Colorado, USA
2008
3. Beltaos S., River Ice Jams, Water Res. Pub., Highlands Ranch, Colorado, USA 1995
4. Beltaos, S. (1983) River ice jams: theory, case studies and applications. ASCE Journal of Hydraulic
Engineering, 109(10): 1338–1359.
5. Mellor M. Breaking Ice With Explosives, Report 82-40, U.S. Army Cold Regions Res. a. Eng. Lab.,
Hanover, NH, USA 1982
6. Rădoane M., Ciaglic V., Rădoane N., Researches on the Ice Jam Formation Upstream of Izvoru
Muntelui Reservoir, Proc. of INHGA Internat. Conf., Bucharest 22-24 sept. 2008.
7. Ştefanache D, Cercetări privind evoluţia unor fenomene hidrologice periculoase, Teza de doctorat,
Univ. Tehn. “Gh.Asachi” Iaşi, 2007
8. U.S. Army Corps of Engineers. Ice Engineering, Engineer Manual 1110-2-1612, Washington, DC,
USA 2006
9. Kathleen D. White, Hydraulic and PhysicalProperties Affecting Ice Jams, U.S. Army Corps of
Engineers, CRREL Report 99-11, December 1999
10. Donisa I., Geomorfologia Vaii Bistritei Editura Academiei RSR, Bucuresti, 1968
11. Ichim I., Batuca D., Maria Radoane, Duma D., Morfologia si dinamica albiilor de rauri Editura
Tehnica, Bucuresti, 1989
12. RMD Consult Bucuresti Analiza în timp a fenomenului de îngheţ pe râul Bistriţa, amonte de
acumularea Topoliceni, impactul asupra exploatării A.H.E. Poiana Teiului şi propuneri de lucrări cu
rol de atenuare a fenomenului, Contract Hidroelectrica 2009
13. Boariu C., 2011 Ice jam on Bistrita river - Causes and possible solutions Buletinul Institutului
Politehnic din Iasi-2011

41