Se dau datele: :

Figura nr. 1 reprezintă o stelă de piatră egipteană (datând din anul 1300
ÎC) în care bărbatul prezintă semne clinice consecutive unei afecţiuni la nivelul
membrului inferior drept.

Figura nr. 1

Se cere: :

I. ● Denumiţi boala infecto-contagioasă care a afectat bărbatul din figura nr. 1?

II. Enumeraţi 2 semne clinice pe care le observaţi în figura nr. 1 pe baza cărora
aţi stabilit diagnosticul?

III. ● Denumiţi sindromul neurologic întalnit în forma paralitică a acestei

afecţiuni

IV. ● Pe ce cale a fost modificată semnificativ forma de manifestare a

procesului epidemiologic al bolii?

V. Care dintre următoarele metode de tratament le recomandaţi în această

afecţiune?
a) etiologic
b) specific
c) metoda Kenny
d) analgezic
e) vaccinare

Răspunsuri: :

I. Poliomielita

II. Atrofie musculară, deformare permanentă (picior ecvin)

III. sindrom de neuron motor periferic

IV. Vaccinare

V. c,d

Se dau datele: :

● Figura nr. 1 - sunt reprezentate la nivelul structurilor bacteriene ţintele şi mecanismele

de acţiune ale antibioticelor (1, 2, 3, 4)
● Caseta A – antibioticele luate în studiu

Figura nr.1
 Caseta A

a. Penicilina G
b. Amoxicilina/clavulanat
c. Ceftriaxona
d. Gentamicina
e. Claritromicina
f. Doxiciclina
g. Ciprofloxacina
h. Cotrimoxazol

Se cere: :

I. Stabiliţi corespondenţa dintre antibioticele enumerate în caseta A

(a,b,c,d,e,f,g,h) şi mecanismul de acţiune al acestora (1, 2, 3, 4) reprezentat în
figura nr.1
(exemplu: 5 - l,m ; 6 – k )

II. Care dintre antibioticele enumerate fac parte din clasa Betalactamine?
III. ● Care dintre antibioticele enumerate au în compoziţie un inhibitor de beta-
lactamază?

IV. Care dintre antibioticele enumerate sunt în mod obişnuit bacteriostatice?

V. Care dintre antibioticele enumerate sunt recomandate în profilaxia infecţiilor

oportuniste în anumite stadii clinico-imunologice ale infecţiei HIV?

Răspunsuri: :

I. 1- a,b,c ; 2 –d,e,f ;3 – g; 4 - h

II. a, b,c

III. b

IV. e,f

V. e,h
Se dă cazul: :

Bărbat în vârstă de 34 de ani, se prezintă la camera de gardă pentru

febră, apariția unei leziuni la nivel laterocervical, cefalee, mialgii. Leziunea a
apărut în urmă cu 2 zile ca o papulă pruriginoasă, apoi s-a transformat într-o
veziculă cu conținut hemoragic. Reținem că pacientul lucrează
într-o tăbăcărie, nu are antecedente patologice semnificative.
La examenul obiectiv: febril, escară neagră laterocervical drept, dispusă
pe un edem gelatinos (Figura 1), ganglioni laterocervicali palpabili, sensibili.
Biologic: leucocite=16500/mmc, cu 80%PMN.

Figura nr. 1 – Leziunea de la nivelul regiunii leterocervicale

Se cer: :

I.● În ce categorie de boli infecţioase se încadrează cazul pacientului descris?

(ex. boli eruptive, neuroinfecţii, boli infecţioase digestive, etc)

II. ● Care este diagnosticul dvs. clinic ?

III. Care din atitudini le adoptați pentru tânărul prezentat:

a. internare obligatorie în spital

b. tratament cu antibiotic la domiciliu
c. debridarea largă a plăgii
d. administrarea de vaccin
e. tratament antibiotic cu penicilină G

IV. Pentru cazul descris puteți alegeți ca tratament:

a. tetraciclina
b. gentamicina
c. ciprofloxacina
d. rifampicina
e. penicilina G
Răspunsuri: :

I. zoonoză

II. antrax cutanat

III. a, e

IV. a, c, e

Se dau datele: :

Domnul Gheorghe, agriculor, se prezintă în Clinica de Boli Infecţioase pentru

febră, frisoane şi o leziune tegumentară îngrijită impropriu. Pacientul a
participat la sacrificarea unor cornute mari bolnave în urmă cu 7 zile; cu
această ocazie s-a înţepat într-un os, la nivelul mâinii, dar nu a consultat
medicul, doar şi-a pansat superficial plaga; după două zile a observat la nivelul
pansamentului un conţinut serohematic uscat.
Clinic se observă o zonă de 4 cm., la nivelul regiunii dorsale a mâinii stângi,
rotundă, acoperită de o escară de culoare neagră, înconjurată de o zonă de
edem gelatinos, nedureros, reliefat faţa de leziune (figura nr. 1). Ganglionii
regionali sunt tumefiaţi.
Biologic se notează leucocitoză 17.000/mm3 cu neutrofilie 90%.
 Figura nr. 1 – Leziunea de la nivelul regiunii dorsale a mâinii domnului
Gheorghe

Se cere: :

I. Ce categorie de boli infecţioase suspicionaţi în cazul pacientului descris?

(ex. boli eruptive, neuroinfecţii, boli infecţioase digestive, etc)

II. Care este diagnosticul dvs. din punct de vedere clinic?

III. Ce explorări cu viză microbiologică aţi solicita în cazul de faţă?

IV. Decideţi să trataţi bolnavul în spital. Farmacia dispune de Penicilina G,

Moldamin, Procain Penicilină, Penicilina V, Oxacilină, Gentamicină,
Trimetoprim-Sulfametoxazol şi Metronidazol. Stabiliţi schema de terapie
antimicrobiană adecvată cazului descris.

Antibiotic: _________________________

Doza zilnică ________________________ (M.u.i., mg., g.)

Calea de administrare: ______________________ (p.o., i.v.)

Durata tratamentului: _______________________ (zile)

Răspunsuri: :

I. zoonoză

II. antrax cutanat

III. frotiu colorat Gram, cultură din secreţia plăgii, hemocultură

IV. Penicilina G, 4-6 M.U.I, i.v., 7 zile

Se dă cazul: :

Tânăr, în vârstă de 32 de ani, G=71 kg, cunoscut cu infecție HIV/SIDA și ciroză

hepatică virală tip B, este diagnosticat cu pneumonie pneumococică-formă severă, candidoză
linguală și intoleranță digestivă la momentul depistării pneumoniei.

Intrebarea 1: Ce tratament antibiotic alegeți dintre următoarele variante:

a. Penicilina V
b. Gentamicină
c. Eritromicină
d. Ceftriaxonă
e. Ampicilină

Intrebarea 2: Pentru antibioticul ales, precizați următoarele:

Doza zilnică; _____________ (mg., g., u.i.)

Modalitatea de administrare: doză unică, de două ori/zi, de trei ori/zi, de patru ori/zi

Interval de administrare: la 6 ore, la 8 ore, la 12 ore

Calea de administrare; p.o., i.v., intravezical

 Intrebarea 3:
După 2 zile de tratament antibiotic, antibiograma arată pneumococ rezistent la penicilină.
Ce variante de antibioticoterapie alegeți? (precizați 2 variante)

Se dau datele: :

Doi pacienţi cu boală diareică acută infecţioasă (BDAI) prezintă

următoarele elemente clinice şi mecanisme patogenice ale bolii:
● Pacient nr. 1 – tenesme, scaune muco-pio-sanguinolente, durere la
palpare fosa iliacă stângă ; mecanism patogenic al bolii redat în figura nr. 1
● Pacient nr. 2 – febră prelungită (discordanţă puls – temperatură),
alterarea stării de conştienţă, splenomegalie, scaune verzui; mecanism
patogenic al bolii redat în figura nr. 2

Figura nr.1

Hemocultura negativă

Figura nr. 2
Se cere: :

I. Asociaţi corespunzător imaginilor prezentate pentru fiecare pacient (1, 2)

mecanismul patogenic al BDAI (a, b sau c)
a) penetrant sistemic
b) enterotoxinic
c) invaziv local

II. În funcţie de datele clinice şi mecanismele patogenice prezentate care este

boala diareică acută infecţioasă pe care o suspectaţi în cazul fiecărui pacient?

III. Asociaţi posibilitatea apariţiei următoarelor complicaţii (a, b, c, d) la

pacientul nr. 1 şi pacientul nr. 2:
a) hemoragie intestinală
b) sindrom artro-uretro-conjunctival
c) perforaţie intestinală
d) prolaps rectal

IV. ● La care dintre aceşti pacienti (1, 2) apar anticorpi specifici evidenţiaţi prin
reacţia de aglutinare Widal?

V. Care pacienţi necesită spitalizare?

VI. ● Care dintre aceşti pacienţi poate constitui caz BDAI de import în
contextul epidemiologic actual al regiunii noastre?

Răspunsuri: :

I. 1c, 2a

II. 1 – dizenterie, 2- febră tifoidă

III. 1 – b,d; 2- a,c

IV. 2

V. 1, 2

VI. 2

Se dau datele: :
 Doi pacienţi cu boală diareică acută infecţioasă (BDAI) prezintă
următoarele elemente clinice şi mecanisme patogenice ale bolii:
● Pacient nr. 1 – tenesme, scaune muco-pio-sanguinolente, durere la
palpare fosa iliacă stângă ; mecanism patogenic al bolii redat în figura nr. 1
● Pacient nr. 2 – febră prelungită (discordanţă puls – temperatură),
alterarea stării de conştienţă, splenomegalie, scaune verzui; mecanism
patogenic al bolii redat în figura nr. 2

Figura nr.1

Hemocultura negativa

Figura nr. 2

Se cere: :

I. În funcţie de datele clinice şi mecanismele patogenice prezentate care este

boala diareică acută infecţioasă pe care o suspectaţi în cazul fiecarui pacient?
II. Asociaţi pentru fiecare pacient (1, 2) mecanismul patogenic cu porţiunea
anatomică a tractului digestiv afectată predominant (a, b, sau c):
a) intestin gros (rectocolitic)
b) plăcile Payer din ileonul terminal şi cec
c) intestin subtire

III. Găsiţi pentru fiecare dintre pacienţi (1,2) varianta de tratament etiologic cea
mai eficientă dintre cele enumerate mai jos (a, b, c sau d):
a) Cloramfenicol 14 zile
b) Ciprofloxacin 3 zile
c) Metronidazol 5 zile
d) Doxiciclina doză unică

IV. Referitor la modul de raportare a cazurilor, care este varianta pentru care
optaţi în fiecare caz?
a) declarare nominală
b) declarare nominală de urgenţă (scris şi telefonic)
c) declarare numerică

V. În care dintre aceste cazuri este recomandată imunoprofilaxie activă în

context epidemiologic?

Răspunsuri: :

I. 1 – dizenterie, 2- febră tifoidă

II. 1a, 2b

III. 1b, 2a

IV. 1c, 2a

V. 2

BOLI ERUPTIVE

1. Exantemul din scarlatină este de tip:

a. maculoeritematos, catifelat
b. polimorf
c. micropapulos, pe fond intens eritematos
d. veziculos
e. papuloveziculos
R: c
2. Descrieţi ciclul lingual din scarlatină.
3. Exantemul din scarlatină are următoarele caracteristici:
a. respectă palmele, plantele
b. este accentuat la nivelul plicilor de flexiune
 c. este însoţit de semnul Koplik
d. apare iniţial la nivelul feţei
e. este urmat de descuamaţie
R: a, b, e
4.Tratamentul de elecţie în scarlatină se face cu:
a. ampicilină
b. penicilină
c. clormafenicol
d. cefalosporine
e. tetraciclină
R: b
5. Erupţia din rujeolă se caracterizează prin:
a. macule congestive, cu tendinţă la confluenţă
b. se extinde în sens cranio-caudal
c. este de tip veziculos, intens pruriginoasă
d. respectă faţa
e. leziuni micropapuloase, difuze
R: a, b
6. Elementele clinice sugestive pentru rujeolă sunt:
a. erupţie polimorfă
b. catar oculo-nazal şi traheo-bronşic
c. semnul Pastia
d. semnul Koplik
e. ciclul lingual
R: b, d
7. Complicaţiile ce pot apare în rujeolă sunt:
a. suprainfecţiile pulmonare bacteriene
b. panencefalita sclerozantă subacută
c. artrita toxică
d. glomerulonefrita difuză acută
e. coreea
R: a, b
8. Semnul caracteristic în rubeolă este reprezentat de:
a. angina roşie „în flacără”
b. erupţia maculo-eritematoasă, confluentă, intens pruriginoasă
c. adenopatiile retroauriculare, occipitale, latero-cervicale
d. semnul Koplik
e. faciesul plâns
R: c
9. Erupţia din varicelă are următoarele caracteristici:
a. este universală
b. este de tip polimorf
c. apare în mai multe pusee
d. lasă întotdeauna cicatrici
e. este de tip maculo-eritematos
R: a, b, c
10. Descrieţi placardul erizipelatos.

Pacientă vârstnică este adusă in serviciul de urgență pentru astenie marcată, diplopie și disfagie pentru
solide.
 Anamneza clinică: boala a debutat de cca 1 săptămână cu greață, vărsături, emisia de scaune diareice;
de aprox. 3 zile diplopie pentru care se prezintă la oftalmolog, de unde este îndrumată în serviciul de neurologie
datorită prezenței și unei fruste dizartrii, care solicită consult boli infecțioase.
Anamneza epidemiologică: consum de conserve preparate în casă; soțul care a consumat aceleași
alimente cu simptomatologie digestivă în urmă cu cca 3 zile.

Se cere:
I. Formulați diagnosticul de etapă.
II. În tabloul clinic al bolii supicionate se regăsesc 4 semne clinice denumite ”cei 4 D”; enunțați-
le.
III. Selectați atitudinea terapeutică:
a. administrarea de antitoxină trivalentă
b. vaccinare
c. administrarea de aminoglicozide
d. chimioprofilaxia contacților
e. izolare în spital, în saloane special amenajate
IV. Notați cu adevărat (A) sau fals (F) următoarea afirmație: ” boala suspicionată este o
neuroinfecție paralitică determinată de o neurotoxină (A, B, E, mai rar F) care blochează
ireversibil placa motorie, determinând o paralizie flască a musculaturii.

Răspunsuri:
I. Botulism alimentar
II. Diplopie
Disfagie
Disfonie
Dizartrie
III. a
IV. A
V. Se dau datele:
:
VI.
VII. Femeia din figura nr. 1 s-a prezentat în Clinica de Boli Infecţioase
Craiova în ianuarie 2005, prezentând de 3 zile vedere neclară, senzaţie
marcată de oboseală şi uscăciunea mucoasei orale, simptome ce s-au
instalat la 24 de ore după consumul de cârnaţi conservaţi în untură;
de 12 ore vede obiectele dedublate, şi nu se poate hidrata (deoarece
declară că ”se îneacă”).
VIII. Soţul acesteia, care a consumat şi el cârnaţi, a prezentat tulburări de
vedere timp de 2 zile, cu emisie spontană ulterior.
IX. Examenul obiectiv sesizează ptoză palpebrală şi midriază bilaterale.
Remarcaţi faptul că pacienta articulează greu cuvintele şi vorbeşte
”şoptit”. Specialistul ORL-ist confirmă paralizia vălului palatin
X.
XI.
 XII.

XIII.
XIV. Figura nr. 1
XV.
XVI. Se cere:
:
XVII.
XVIII. I. Ce diagnostic suspicionaţi clinic?
XIX.
XX. II. Ce mecanism patogenic consideraţi că este implicat în
etiopatogenia suferinţei descrise ?
XXI.
XXII. 1. inflamator
XXIII. 2. exotoxinic
XXIV. 3. alergic
XXV. 4. autoimun
XXVI. 5. citotoxinic
XXVII.
XXVIII. III. Selectaţi elementele clinice care stau la baza diagnosticului
formulat.
XXIX.
XXX. IV. Alcătuiţi un plan de management al bolnavului. Care ar fi
elementele de bază ale tratamentului în cazul descris ?
XXXI.
XXXII. 1. internare obligatorie în secţii cu posibilităţi de terapie intensivă
XXXIII. 2. tratament la domiciliu (supravegheat de către medicul de familie)
XXXIV. 3. suportul funcţiilor vitale
 XXXV. 4. alimentaţie parenterală
XXXVI. 5. antibioterapie (vă orientaţi către clasa aminoglicozidelor)
XXXVII. 6. seroterapie specifică
XXXVIII. 7. vaccinare specifică
XXXIX.
XL. Răspunsuri:
:
XLI.
XLII. I. botulism alimentar
XLIII.
XLIV. II. 2
XLV.
XLVI. III. diplopia, disfagia, disartria, disfonia
XLVII.
XLVIII.IV. 1, 3, 4, 6
XLIX.
Se dau datele: :

Se dă cazul clinic:
Copil de 11 ani se prezintă în serviciul de urgență pentru: febră, vărsături, astenie marcată, disfagie discretă .
Anamneza clinică: debut de cca 1 săptămână cu febră moderată, stare de slăbiciune marcată; de 1-2
zile febră înaltă, stare generală influențată, vărsături, disfagie discretă.
Anamneza pidemiologică: nu a fost contact cu cazuri similare, vaccinări incomplete.
Examen fizic: 390C, adenopatii laterocervicale bilateral (v. fig. nr. 1), tahicardie, TA normală, urinează
spontan. Fără semne de iritație meningeană.
Ex. ORL: v. fig.2.

Fig. nr. 1 Fig. nr. 2

Se cere:
I. Diagnostic de etapă.
II. Etiologia bolii suspicionate.
III. Atitudinea terapeutică pt care optați:
a. internare
b. seroterapie specifică
c. administrarea de imunoglobuline standard
d. vaccinare
e. antibioterapie cu eritromicină
 IV. Următoarea afirmație este adevărată (A) sau falsă (F): ”Această boală poate fi prevenită prin
vaccinare, vaccinul fiind administrat prin Programul național de vaccinări”

Răspunsuri:
I. Angină difterică
II. Corynebacterium diphteriae
III. a, b, d, e
IV. A

Se dau datele: :

Pacient în vârstă de 18 ani, nevaccinat, ce trăieşte din micul trafic de frontieră

la graniţa de nord a ţării, se prezintă pentru subfebrilitate, astenie fizică
marcată şi disfagie, simptome prezente de 72 de ore. Pacientul nu are medic de
familie. Nu a urmat vreun tratament până în prezent.
Clinic constataţi tumefacţia importantă a ganglionilor laterocervicali şi
submandibulari. Examenul fundului de gât / examinarea orificiilor nazale relevă
aspectele din figura nr. 1.

Figura nr. 1

Se cere : :

I. Care este diagnosticul dvs. clinic ?

II. Identificaţi elementele epidemiologice care vă susţin diagnosticul.

III. Care dintre diagnosticele enumerate în continuare intră în diagnosticul
diferenţial al cazului descris?

1. angina streptococică
2. angina adenovirală
3. mononucleoza infecţioasă
4. angine fuzospirilare
5. boala mâini-picioare-gură

IV. Stabiliţi un plan de management al pacientului. Care ar fi elementele

principale ale acestuia?

1. internare obligatorie în spital

2. tratament la domiciliu
3. izolare (cu măsuri de protecţie de tipde tip respirator)
4. internare alături de alţi bolnavi cu suferinţe respiratorii
5. tratament antimicrobian cu Eritromicină
6. tratament antimicrobian cu Metronidazol
7. tratament antimicrobian cu Trimetoprim-Sulfametoxazol
8. seroterapie specifică (dar fără vaccinare ulterioară)
9. vaccinare specifică (fără aplicarea în prealabil a seroterapiei)
10. seroterapie şi vaccinare specifice

Răspunsuri: :

I. difterie

II. pacient nevaccinat, contact probabil cu un purtător / bolnav la graniţa de

nord a ţării

III. 1, 2, 3, 4

IV. 1, 3, 5, 10

Se dau datele: :
 Coloana I
A
Debut de 2 zile cu febră,
dureri adominale colicative,
emisia de scaune reduse
cantitativ, cu mucus, puroi
și sânge, tenesme rectale.
Epidemiologic: contact
recent, la domiciliu, cu un
caz de diaree febrilă tratat
cu antibiotice.

B
Debut de 6 ore cu dureri
adominale colicative,
greață, vărsături repetate,
emisia a 2 scaune
semilegate. Epidemiologic:
consumul de plăcintă cu
brânză cu cca 2 ore
anterior debutului bolii.

C
Debut de 1 zi cu febră,
dureri adominale colicative,
emisia de scaune apoase
(cca 6/24 h). Epidemiologic:
consumul de maioneză cu
1 zi anterior debutului bolii.

Coloana II
a
1. Toxiinfecție alimentară
stafilococică
2. Dizenterie bacilară
3. Toxiinfecție alimentară
cu salmonele

b
 1. Salmonella spp.
2. Stafilococi
enterotoxigeni
3. Shigella spp.

1. reechilibrare
hidroelectrolitică
2. tratament simptomatic
3. antibioterapie (3-5 zile)
empiric cu
Ciprofloxacin,
Ceftriaxonă până la
sosirea antibiogramei.

Se cere: :

I. Realizați corespondențe între datele din coloana I și datele din coloana II,
caseta 1
(eg A-1, B-2, C-3)

II. Ce etiologii din coloana II, caseta 2 corespund scenariilor clinice din coloana I?
(eg A-1, B-2, C-3)

III. Desemnați atitudinea terapeutică din coloana II, caseta 3 adecvată fiecărei
situații clinice din coloana I
(eg A-1, B-1,2, C-1,2,3)

IV. Precizați în ce boală din caseta a, coloana II se recomandă internare

obligatorie.

Se dau datele: :

Adolescent, 17 ani, se prezintă pentru febră (38 gr. C), dureri abdominale şi
emisie de scaune diareice, iniţial apoase (cu două zile înaintea prezentării la
medic), în prezent mucopiosanghinolente (vezi figura 1); bolnavul declară că se
duce la toaletă de aproximativ 10 ori/zi, dar că în unele cazuri nu elimină materii
fecale sau acestea au un conţinut redus.
Clinic se constată o sensibilitate moderată în fosa iliacă stângă.

Figura 1 – Aspectul macroscopic al scaunului

Se cere: :

I. Care este diagnosticul dvs. clinic?

II. Selectaţi elementele anamnestice şi clinice care vă susţin diagnosticul

III. Ce elemente celulare depistate la examenul mucusului fecal colorat cu

albastru de metilen v-ar susţine diagnosticul? Alături de aspectul macroscopic
al scaunului ce semnificaţie au aceste elemente celulare?

IV. Dintre suferinţele următoare selectaţi-le pe cele ce pot fi reţinute pentru

diagnosticul diferenţial al cazului.

1. boala hemoroidală
2. rectocolita ulcero-hemoragică
3. antrax cutanat cu localizare fesieră
4. neoplasmul intestinului gros
5. furunculul fesier

V. Decideţi să trataţi pacientul cu Ciprofloxacină. Stabiliţi doza zilnică, modul

de administrare, calea de administrare şi durata tratamentului.
Doza ____________ (mg.,g.,u.i.)

Modul de administrare: doză unică, de două ori/zi, de trei ori/zi

Calea de administrare: s.c., p.o., i.m., i.v.

Durata tratamentului: ____ zile

Răspunsuri: :

I. dizenterie bacilară

II. febra, scaunele muco-pio-sanghinolente, tenesmele rectale, sensibilitatea

colică stg.

III. polimorfonuclearele; mecanism invaziv al diareei / inflamaţie a mucoasei

colice

IV. 1, 2, 4

V. 1 g/zi, divizat la 12 ore, p.o, 3 zile

Se dau datele: :

Doamna Ioana, 67 de ani, diabetică (fără să respecte recomandările medicale)

acuză de 36 de ore febră înaltă (39 gr. C) şi apariţia unui placard eritematos la
nivelul feţei (vezi figura 1).
Cu 3 zile înaintea prezentării la medic şi-a exprimat un furuncul la nivelul
obrazului stâng.
 Figura nr. 1 – Doamna Ioana, aspectul placardului

Se cere: :

I. Care este diagnosticul dumneavoastră din punct de vedere clinic?

II. Având în vedere aspectul eritemului facial decideţi care dintre
următoarele suferinţe ar putea fi reţinute pentru diagnosticul diferenţial.

1. zona zoster cu suprainfecţie bacteriană

2. scarlatina
3. lupusul eritematos sistemic
4. eritemul solar
5. flegmonul facial

III. Decideţi ce schemă de antibioterapie veţi utiliza de primă intenţie pentru

tratamentul doamnei Marieta pe durata spitalizării.

Antibiotic: _______________________ (denumirea comună internaţională)

Doza zilnică: _________________________ (mg., g., u.i.)

Calea de administrare: ___________ (p.o., s.c., i.m.)

Durata terapiei: _______ (zile)

Se dă cazul: :

Doamna Marieta, 67 de ani, diabetică (fără să respecte recomandările

medicale) acuză de 36 de ore febră înaltă (39º C) şi apariţia unui placard
eritematos la nivelul membrului inferior drept (vezi figurile 1 şi 2).

Figura nr. 1 – Aspectul placardului

Figura nr. 2 – Leziunea cutanată a pacientei

Se cer: :

I. ● Care este diagnosticul dvs. clinic de probabilitate?

II. Care dintre următoarele elemente v-ar ajuta în susţinerea diagnosticului?

a. prezența diabetului zaharat

b. decelarea unor eroziuni interdigitale la membrele inferioare (intertrigo micotic)
c. decelarea unei adenopatii în spaţiul popliteu
d. burelet marginal la nivelul placardului
e. durerea intensă la nivelul placardului

III. Care dintre următoarele antibiotice le puteți folosi pentru tratamentul

pacientei ?

a. Penicilina G
b. Benzatilpenicilină
c. Gentamicină
d. Eritromicină
e. Rifampicină

IV. Ce complicații pot apare tardiv ?

a. abcese, flegmoane
b. glomerulonefrită acută
c. necroză locală
d. boală reumatismală
e. septicemie

Răspunsuri: :

I. erizipel

II. b, c, d

III. a, b, d

IV. b, d

Se dau datele: :

Se dau următoarele coloane:

Coloana I
Fig. nr. 1 Fig. nr. 4
Coloana II

Graficul 1

Graficul 2

Fig. nr. 2

Graficul 3

Fig. nr.3
Graficul 4
 Se cere: :

I. Precizați diagnosticul corespunzător fiecărei figuri din coloana I.

(eg ”Fig. nr.1-oreion”)

II. Precizați etiologia corespunzătoare fiecărei boli sugerate de figurile

din coloana I.
(eg ”Fig. nr. 1-virusul urlian”)

III. Pornind de la diagnosticele stabilite la punctul I, realizați

corespondențe între figurile din coloana I și graficele din coloana II.
(eg Fig. nr. 1-Graficul 3)

IV. Pentru care din bolile identificate la punctul I există tratament

etiologic?

V. Bolile identificate la punctul I beneficiază de vaccinare:

a. voluntară
b. conform Calendarului Național de Vaccinări

Răspunsuri: :

I. Fig. nr. 1-Rujeolă

Fig. nr. 2-Scarlatină
Fig. nr. 3-Varicelă
Fig. nr. 4-Rubeolă

II. Fig. nr.1-virusul rujeolic

Fig. nr. 2-Streptococul ß-hemolitic de grup A/Streptococcus
pyogenes
Fig. nr. 3-virusul varicelo-zosterian
Fig. nr. 4-virusul rubeolic

III. Fig. nr. 1-Graficul 2

Fig. nr. 2-Graficul 3
Fig. nr. 3-Graficul 4
Fig. nr. 4-Graficul 1

IV. Scarlatina, Varicela

V. a. Varicela
b. Rujeola, Rubeola

Ionuț, în vârstă de 5 ani, prezintă de 2 zile febră, vărsături și odinofagie, iar după 36
de ore de la debut, apare exantem toraco-abdomina. În ziua a 3-a de la debut, prezintă
următorul aspect al cavității bucale (vezi figura A).
 Figura A

Anamneza epidemiologică: În grădinița pe care o frecventează Ionuț, cu cca.15 zile în

urmă, mai mulți copii au prezentat febră și erupție intens pruriginoasă, despre care, mama lui
Ionuț a aflat că apărea ‘in valuri’ și câțiva copii au prezentat, după o perioadă de absenteism
de 10-14 zile, cicatrice.
Antecedente personale patologice: La vârsta de 3 ani a prezentat o boală eruptivă
 pe care mama a fotografiat-o ( vezi figura B).

Figura B

Întrebarea 1: Copii din grădiniță, au prezentat, cel mai probabil:

1. Scarlatină
2. Rujeolă
3. Varicelă
4. Mononucleoză infecțioasă
5. Rubeolă

Întrebarea 2: Boala actuală a lui Ionuț este:

1. Scarlatină
2. Rujeolă
3. Varicelă
4. Mononucleoză infecțioasă
5. Rubeolă
 Întrebarea 3: Imaginea caracteristică bolii pe care au prezentat-o
copii din grădiniță este cea din figura:
1. A
2. B
3. A și B

Întrebarea 4: Tratamentul etiologic al bolii actuale a lui Ionuț constă în administrarea de:
1. Penicilina G
2. Gentamicina
3. Claritromicina
4. Acyclovir
5. Moldamin

Se dau următoarele imagini :

Imaginea nr.1

Imaginea nr.2
Imaginea nr. 3.
 Imaginea nr.4 Imaginea nr. 5

I. Care dintre imagini pledează pentru varicelă?

II. Care este etiologia bolii corespunzătoare imaginii nr.1?

a. Virusul varicelo-zosterian
b. Streptococ beta-hemolitic grup A
c. Virusul herpes simplex
d. Pneumococul
e. Virusul rujeolic

III. În imaginile de mai sus este prezentat un semn patognomonic pentu o boală
eruptivă.

A.Care este imaginea în care este prezentat ?

B. În ce boală apare ?..............

C. Cum se numește semnul ?..............

D. În ce perioadă a bolii apare semnul respectiv ?.................

IV. Tratament etiologic indicat pacientului prezentat în imaginea nr.5 este :

a.Eritromicină
b. Acyclovir
c. Penicilina G
d. Prednison
e. Clindamicină

I Se dau datele: :

Se dau următoarele coloane:

Coloana I
Fig. nr. 1 Fig. nr. 4
Coloana II

Graficul 1

Graficul 2

Fig. nr. 2

Graficul 3

Fig. nr.3
Graficul 4
II Se dau datele: :

Sunteți de gardă și în serviciul de ugență se prezintă 2 pacienți pentru erupție

localizată la nivelul feței:
2. Aspectul limbii este ilustrat în
Cazul 1 imaginea alăturată. În a câta zi de
Anamneza clinică: debut de 2 zile cu boală apreciați că este Maria?
febră, frison, iar de 1 zi erupția la
nivelul feței (vezi Fig. CC1); APP-
diabet zaharat tip 2 în tratament cu
antidiabetice orale.
Anamneza epidemiologică:
traumatism minor genian stang
neglijat.

3. Ce antibiotic este de elecție pentru

tratamentul etiologic?
a. gentamicina
Fig. CC1
b. benzilpenicilina
c. cloramfenicol
d. oxacilina
e. ciprofloxacina
4. Maria este la grădiniță. Ce
recomandați pentru colegii ei?

STAȚIA NR.
Student __________________ grupa ______
seria ______

Maria, în vârstă de 5 ani, se internează

pentru febră (38,5-39O C), disfagie, erupție
micropapuloeritematoasă, pruriginoasă, ce
respectă fața, palmele și plantele.
1. Ce boală eruptivă suspicionați?
STAȚIA NR.
Student __________________ grupa ______
seria ______

Completați cu unul sau mai multe

răspunsuri:
1. Erupția din imagine este sugestivă
pentru:
a. rujeolă
b. scarlatină
c. varicelă
d. zona zoster
e. rubeolă

2. Tratamentul cu antibiotice este

obligatoriu în:
a. varicelă
b. mononucleoză infecțioasă
c. scarlatină
d. rujeolă
e. erizipel
3. Erupția din varicelă are ca mecanism:

4. Caracteristice pentru rujeolă sunt:

a. masca Filatov
b. semnul Koplik
c. limba zmeurie
d. erupția maculo-eritematoasă, catifelată
e. erupția universală
STAȚIA NR.
Student __________________ grupa ______
seria ______

Mihai, în vârstă de 1 an și 6 luni, se prezintă

la camera de gardă pentru febră, tuse,
exantem generalizat, ca în figura de mai jos.

1. Ce boală credeți că are Mihai?

2. Carea afirmații sunt adevărate în

legătură cu boala suspicionată:
a. izolarea în spital este obligatorie
b. profilaxia cu imunoglobuline standard se
recomandă pentru toți contacții
c. mecanismul erupției este imuno-alergic
d. tratamentul cu antibiotice este
obligatoriu
3. Care semn este patognomonic pentru
boala lui Mihai?
a. semnul Koplik
b. semnul Pastia
c. semnul trepiedului
d. semnul Kernig
e. semnul Brudzinski
4. Dacă Mihai are și otită purulentă, ce
tratament recomandați?
STAȚIA NR.
Student __________________ grupa ______
seria ______

1. Ce semn este prezentat în imagine?

Cazul 2
Anamneza clinică: debut în urmă cu
cca 7 zile cu hemicranie stângă, de
cca 6 zile erupție la nivelul feței (vezi
Fig. CC2); APP-LLC în evidența clinicii
de Hematologie de cca 5 ani.
Anamneza epidemiologică: varicelă
la vârsta de 25 ani

a. semnul Pastia
b. semnul Koplik
c. petele Forschheimer
d. semnul Hutchinson
e. semnul Lesage
2. Pentru susținerea diagnosticului de
scarlatină se pot folosi:
a. Reacția Weill-Felix
b. Reacția Paul-Bunell
c. Intradermoreacția Dick
Fig. CC2
d. Reacția de latex-aglutinare pentru
determinarea antigenului streptococic
e. Testul Elek
3. Care din următoarele boli sunt
vaccinabile:
a. varicela
b. scarlatina
c. rujeola
d. rubeola
e. mononucleoza infecțioasă
4. Care din virusuri rămâne în stare
latentă în organism:
a. virusul rubeolic
b. virusul varicelo-zosterian
c. virusul rujeolic
III Se dau datele:
:

Tabelul nr. I

Număr de Tipul
Tip de Glucoză Etiologii
(elemente/ predominant Proteine( mg%)
LCR (mg%) posibile
mm3) de celule
Normal 1 2 3 4 nu e cazul

Meningite
A 5 6 7 8
bacteriene

Mononucleare
B 25-500 (iniţial şi un % 2-4 g%, chiar N 9
de mai mult
polinucleare)
 Meningite
C 10 11 12 13
virale

Tabelul nr. II
A B

a. nou născut 1. meningita cu Streptococ gr.B

b. 1lună – 5 ani (S.agalactiae), L. monocytogenes, Bacili
c. copil mare, adult Gram neg
d. vârstnic 2. meningită cu Pneumococ, L.
Monocytogenes, Bacili Gram neg
3. meningită cu H.influenzae, Meningococ,
Pneumococ
4. meningită cu Meningococ, Pneumococ

IV Se dau datele:
:
 În camera de gardă se prezintă un tânăr de 16 ani ce prezintă de 2 zile
febră, vărsături incoercibile, cefalee şi este deranjat de lumina puternică.
Clinic: febră 39 C, tahicardie 100b/min., peteşii la nivelul membrelor
inferioare, redoare de ceafă prezentă.

Răspunsuri: :

I. erizipel al feţei

II. 1, 3, 4, 5

III. Penicilina G, 3 M.U.I., i.m., 10 zile

STAȚIA NR.

Febra tifoidă se manifestă clinic prin :

a) febră prelungită, “în platou”
b) stare tifică
c) exantem maculo-papulos generalizat
d) splenomegalie
e) bradicardie
Bifați răspunsurile corecte
a b c d e
R: a, b, d, e

La începutul bolii, diagnosticul etiologic al febrei tifoide se bazează pe

a) reacția Widal
b) urocultură
c) hemocultură
d) coprocultură
e) reacția Vi
Bifați răspunsul corect
a b c d e
R: c

Tabloul clinic al dizenteriei, în perioada de stare, este caracterizat prin:

a) scaune afecaloide
b) scaune abundente, apoase
c) scaune cu mucus, puroi şi sânge
d) prezenţa crampelor abdominale şi a tenesmelor
e) emisia de fecale spontană, nedureroasă.
Bifați răspunsurile corecet
a b c d e
R: a, c, d

La apariția unui caz de oreion la un elev:

a) se izolează bolnavul la domiciliu
b) se izolează și contacții de clasă
c) se supraveghează colectivitatea 21 de zile
d) se administrează colegilor imunoglobuline
e) se vaccinează contacții apropiați.
Bifați răspunsurile corecte
a b c d e
R: a, c
STAȚIA NR
1. În imaginea de mai jos este redată clinica febrei tifoide și câteva date paraclinice:

Următoarele elemente sunt incorect redate:

a) curba pulsului
 b) curba termică
c) elementele de tablou clinic (cefalee, sindrom digestiv, stare tifică)
d) R Widal
e) Hemoculturi

Bifați răspunsurile corecte:

a b c d e
R: b, d, e
2. Tabloul clinic al dizenteriei bacilare cuprinde:
a) febră
b) scaune muco-pio-sanguinolente
c) scaune riziforme
d) tenesme rectale
e) disociația temperatură-puls

Bifați răspunsurile corecte:

a b c d e
R: a, b, d
3. Următoarele afirmații sunt adevărate referitoare la toxiinfecția alimentară
stafilococică:
a) apare prin ingestia de toxină preformată în aliment
b) este necesară multiplicarea bacteriilor și secreția de toxină la nivelul intestinului
c) alimentul incriminat frecvent este brânza
d) are o incubație medie (câteva zile) și un debut brusc cu febră și emisia de scaune
diareice multiple, apoase
e) atitudinea terapeutică constă în reechilibrarea hidroelectrolitică și administrarea
de antibiotice antistafilococice

Bifați răspunsurile corecte:

a b c d e
R: a, c
4. Toxiinfecția alimentară cu salmonele
a) apare prin ingestia odată cu alimentul a germenilor, multiplicarea și eliberarea
factorilor de patogenitate la nivelul intestinului
b) apare prin ingestia de toxină preformată
c) alimentul frecvent incriminat ouăle subpreparate termic
d) după o incubație de câteva ore-2 zile, apare febra, durerile abdominale, emisia de
scaune diareice
e) necesită obligatoriu antibioterapie

Bifați răspunsurile corecte:

a b c d e
R: a, c, d
În imaginea de mai jos este redată clinica febrei tifoide și câteva date paraclinice:
Se cere:
I. Precizați elementele incorect redate:
f) curba pulsului
g) curba termică
h) elementele de tablou clinic (cefalee, sindrom digestiv, stare tifică)
i) R Widal
j) Hemoculturi
II. Sindromul digestiv se manifestă prin:
a. vărsături
b. angina Duguet
c. dureri abdominale
d. constipație
e. diaree
f. hematemeză
III. Starea tifică constă în:
a. apatie
b. obnubilare
c. delir
d. mișcări carfologice
e. diplopie
f. hemiplegie
IV. Antibiterapia empirică se poate face cu:
a. Ciprofloxacin
b. Ampicilină
c. Cotrimoxazol
d. Ceftriaxonă
e. Colistin
f. Vancomicină
Răspunsuri:
I. b, d, e
II. a, b, c, d, e
III. a, b, c, d
IV. a, b, c, d

V. Se dau datele:
:
VI.
VII. Mădălin, 38 de ani, 100 Kg., de meserie biolog, întors de trei
săptămâni dintr-o expediţie în Brazilia, este internat de urgenţă
pentru febră, obnubilare, mişcări anormale ale mâinilor (de parcă
ar pipăi obiecte imaginare) si emisia de scaune diareice verzui.
Soţia vă informează că Mădălin nu se simte bine de aproximativ 6
zile, fiind subfebril şi astenic.
VIII. Clinic constataţi prezenţa unor macule roz, de 5 mm lungime,
dispuse la baza toracelui şi pe abdomen (figura nr. 1), meteorism
abdominal şi bolborisme la palpare. Splina bolnavului este
hipertrofiată.
IX. Hemoleucograma relevă leucopenie (2960/mmc), cu limfocitoză
relativă (39%).
X.

XI.
XII. Figura nr. 1
XIII.
XIV.
XV. Se cere:
:
XVI.
 XVII. I. Ce suferinţă suspicionaţi în cazul lui Mădălin?
XVIII.
XIX. II. Identificaţi sindroamele care vă susţin diagnosticul şi notaţi
elementele clinice definitorii)
XX.
XXI. (Model: sindromul X: elemente clinice: A, B, C)
XXII.
XXIII. III. Ce culturi aţi recomanda pentru a avea o probabilitate de 90%
de izolare a germenului cauzal în etapa actuală de boală?
XXIV.
XXV. IV. Enunţaţi două complicaţii digestive importante (majore).
XXVI.
XXVII. V. Pentru tratamentul etiologic dispuneţi de Penicilina G,
Oxacilină, Cefaclor, Gentamicină, Vancomicină, Ciprofloxacină şi
Metronidazol. Alegeţi un antibiotic utilizabil în cazul descris.
XXVIII.
XXIX. Antibiotic: ________________________
XXX.
XXXI. Doza zilnică: ______________________ (M.u.i., g., mg.)
XXXII.
XXXIII. Durata tratamentului: _______________ (zile, săptămâni)
XXXIV.
XXXV. Răspunsuri:
:
XXXVI.
XXXVII. I. febra tifoidă
XXXVIII.
XXXIX. II. sindromul febril; sindromul digestiv: scaune verzui,
bolborisme, meteorism; sindromul nervos: astenie, mişcările
carfologice; sindromul eruptiv: petele lenticulare; splenomegalia
XL.
XLI. III. hemoculturi
XLII.
XLIII. IV. hemoragia şi perforaţia
XLIV.
XLV. V. Ciprofloxacin, 1,5 g., 2-4 săpt.
XLVI.
Examen BOLI INFECTIOASE Fac Medicina Generală Sesiunea iarnă 2013/2014 GRILA
DE REFERINTA VARIANTA 1 Nume _____________________ Prenume
_____________________ Anul VI seria _______________ Grupa
_______________________ Răspunsuri Stația Nr. Răspuns student 1.erupt I Rujeola 1c;
Scarlatina 2a; Varicela 3b II R=V rujeolic, S= S pyogenes (SHGA), V=V. varicella
zooster III a. R,V b. S IV a. R,V b. S 2.eriz I b II b, c, d III a, b, c, IV a, c 3.dift I 3e II 2,5
III b IV 2,4 4.t.conv I 1. Cataral (1-2 s), 2. Convulsiv/accese paroxistice (2-4 s.) 3.
Convalescența (săptămâni/luni) II 1. Aură 2. Inspir profund 3. Secuse expiratorii 4.
Apnee prelungită 5. Repriză 6. Expectorație filantă/albuș de ou III Cord în flacără /
infilitrat intestițial triunghiular cu vârful în hilul îngroșat IV d,e 5.HVA BD I a II a, e III c
IV a, c, d V c Stația Nr. ? Răspuns student 6. imunodef I S 1 stadiul de infecție acută S 2
stadiul asimptomatic S 3 stadiul simptomatic (ss) S 3.1. SS timpuriu S 3.2. SS
intermediar S 3.3. SS tardiv/SIDA II Infecții oportuniste Cancere oportuniste III C1 = A2
C2 = A3 C3 = C1 7. antrax I 2b II a, c, d III 1. escara neagră 2. coroana de vezicule
(±Chaussier) 3. edem local IV b, d V b,c,d 8. tetanus I d II toxina
tetanică/tetanospasmina/TeNT III a,b,c,d IV a, d 9. dizenterie I Dizenterie bacilară II
Coprocitologic III Abundența polimorfonuclearelor /PMN IV c V a, c, d 10. botulism I b
II B,C,F III Boala = b; D1 = diplopie, D2 = disartrie, D3 = disfonie, D4 = disfagie IV b, c
Stația Nr. ? Răspuns student 11. abx I a. F b. H c. E d. A, H e. C II concentrația minimă
inhibitorie (CMI) III G IV E V 1 A 2 F 3 H 4 G 5 C 12.pneumonii I A5, B4, C2, D1, E3 II
A 4, B 2/3, C 3, D 2, E1 III a 4, b5 IV c 13.leptosp I Leptospiroza II
Hiperemia/hemoragia conjunctivală III c IV septicemic V a. sânge b. LCR c. urina
14.varicela I d II a.papulă b.crustă c.maculă d.veziculă III c, a, d, b IV d V b 15. febra tif I
febra tifoida II 1. Stare tifică 2. Sindr febril persistent 3. Splenomegalie 4. Hepatomegalie
5. Sindr cardiovascular 6. Sindrom digestiv . 7.Sindrom cutanat/pete lenticulare III III. e
IV IV a, e, h V V. b 16. Anamneza

Examen BOLI INFECTIOASE Fac Medicina Generală Sesiunea iarnă 2013/2014 GRILA
DE REFERINTA VARIANTA 1 Nume _____________________ Prenume
_____________________ Anul VI seria _______________ Grupa
_______________________ Răspunsuri Stația Nr. Răspuns student 1.erupt I Rujeola 1c;
Scarlatina 2a; Varicela 3b II R=V rujeolic, S= S pyogenes (SHGA), V=V. varicella
zooster III a. R,V b. S IV a. R,V b. S 2.eriz I b II b, c, d III a, b, c, IV a, c 3.dift I 3e II 2,5
III b IV 2,4 4.t.conv I 1. Cataral (1-2 s), 2. Convulsiv/accese paroxistice (2-4 s.) 3.
Convalescența (săptămâni/luni) II 1. Aură 2. Inspir profund 3. Secuse expiratorii 4.
Apnee prelungită 5. Repriză 6. Expectorație filantă/albuș de ou III Cord în flacără /
infilitrat intestițial triunghiular cu vârful în hilul îngroșat IV d,e 5.HVA BD I a II a, e III c
IV a, c, d V c Stația Nr. ? Răspuns student 6. imunodef I S 1 stadiul de infecție acută S 2
stadiul asimptomatic S 3 stadiul simptomatic (ss) S 3.1. SS timpuriu S 3.2. SS
intermediar S 3.3. SS tardiv/SIDA II Infecții oportuniste Cancere oportuniste III C1 = A2
C2 = A3 C3 = C1 7. antrax I 2b II a, c, d III 1. escara neagră 2. coroana de vezicule
(±Chaussier) 3. edem local IV b, d V b,c,d 8. tetanus I d II toxina
tetanică/tetanospasmina/TeNT III a,b,c,d IV a, d 9. dizenterie I Dizenterie bacilară II
Coprocitologic III Abundența polimorfonuclearelor /PMN IV c V a, c, d 10. botulism I b
II B,C,F III Boala = b; D1 = diplopie, D2 = disartrie, D3 = disfonie, D4 = disfagie IV b, c
Stația Nr. ? Răspuns student 11. abx I a. F b. H c. E d. A, H e. C II concentrația minimă
inhibitorie (CMI) III G IV E V 1 A 2 F 3 H 4 G 5 C 12.pneumonii I A5, B4, C2, D1, E3 II
A 4, B 2/3, C 3, D 2, E1 III a 4, b5 IV c 13.leptosp I Leptospiroza II
Hiperemia/hemoragia conjunctivală III c IV septicemic V a. sânge b. LCR c. urina
14.varicela I d II a.papulă b.crustă c.maculă d.veziculă III c, a, d, b IV d V b 15. febra tif I
febra tifoida II 1. Stare tifică 2. Sindr febril persistent 3. Splenomegalie 4. Hepatomegalie
5. Sindr cardiovascular 6. Sindrom digestiv . 7.Sindrom cutanat/pete lenticulare III III. e
IV IV a, e, h V V. b 16. Anamneza
Examen BOLI INFECTIOASE Fac Medicina Generală Sesiunea iarnă 2013/2014 GRILA
DE REFERINTA VARIANTA 1 Nume _____________________ Prenume
_____________________ Anul VI seria _______________ Grupa
_______________________ Răspunsuri Stația Nr. Răspuns student 1.erupt I Rujeola 1c;
Scarlatina 2a; Varicela 3b II R=V rujeolic, S= S pyogenes (SHGA), V=V. varicella
zooster III a. R,V b. S IV a. R,V b. S 2.eriz I b II b, c, d III a, b, c, IV a, c 3.dift I 3e II 2,5
III b IV 2,4 4.t.conv I 1. Cataral (1-2 s), 2. Convulsiv/accese paroxistice (2-4 s.) 3.
Convalescența (săptămâni/luni) II 1. Aură 2. Inspir profund 3. Secuse expiratorii 4.
Apnee prelungită 5. Repriză 6. Expectorație filantă/albuș de ou III Cord în flacără /
infilitrat intestițial triunghiular cu vârful în hilul îngroșat IV d,e 5.HVA BD I a II a, e III c
IV a, c, d V c Stația Nr. ? Răspuns student 6. imunodef I S 1 stadiul de infecție acută S 2
stadiul asimptomatic S 3 stadiul simptomatic (ss) S 3.1. SS timpuriu S 3.2. SS
intermediar S 3.3. SS tardiv/SIDA II Infecții oportuniste Cancere oportuniste III C1 = A2
C2 = A3 C3 = C1 7. antrax I 2b II a, c, d III 1. escara neagră 2. coroana de vezicule
(±Chaussier) 3. edem local IV b, d V b,c,d 8. tetanus I d II toxina
tetanică/tetanospasmina/TeNT III a,b,c,d IV a, d 9. dizenterie I Dizenterie bacilară II
Coprocitologic III Abundența polimorfonuclearelor /PMN IV c V a, c, d 10. botulism I b
II B,C,F III Boala = b; D1 = diplopie, D2 = disartrie, D3 = disfonie, D4 = disfagie IV b, c
Stația Nr. ? Răspuns student 11. abx I a. F b. H c. E d. A, H e. C II concentrația minimă
inhibitorie (CMI) III G IV E V 1 A 2 F 3 H 4 G 5 C 12.pneumonii I A5, B4, C2, D1, E3 II
A 4, B 2/3, C 3, D 2, E1 III a 4, b5 IV c 13.leptosp I Leptospiroza II
Hiperemia/hemoragia conjunctivală III c IV septicemic V a. sânge b. LCR c. urina
14.varicela I d II a.papulă b.crustă c.maculă d.veziculă III c, a, d, b IV d V b 15. febra tif I
febra tifoida II 1. Stare tifică 2. Sindr febril persistent 3. Splenomegalie 4. Hepatomegalie
5. Sindr cardiovascular 6. Sindrom digestiv . 7.Sindrom cutanat/pete lenticulare III III. e
IV IV a, e, h V V. b 16. Anamneza

Se dau datele: :

Pacient în vârstă de 65 de ani, fumător de aproximativ 25 de ani (10

ţigări/zi), diagnosticat cu BPCO, se prezintă în Clinica de Boli Infecţioase în
luna februarie acuzând febră înaltă (39,6 gr. C), dureri la nivelul globilor
oculari, mialgii difuze şi disconfort retrosternal, simptome cu debut brusc
cu 24 de ore anterior prezentării la medic.
Pacientul nu a primit niciun vaccin în ultimele 12 luni.
Clinic constataţi congestia obrajilor, hiperemie intensă conjunctivală,
tahicardie (100/min) şi auscultaţi ronhusuri la ambele baze pulmonare.
În oraş sunt semnalate cazuri similare.
Se cere: :

I. Care este diagnosticul dvs. clinic?

II. Selectaţi elementele epidemiologice care vă susţin cazul

III. Selectaţi elementele clinice care vă susţin diagnosticul.

IV. În a 4-a zi de boală pacientul începe să verse “în jet”, este în continuare
febril şi constataţi prezenţa redorii de ceafă. Hemoleucograma relevă un nr.
leucocite 4000/mmc. cu limfocitoză relativă. Suspicionaţi o complicaţie
neurologică a bolii de bază. Care dintre următoarele variante ale
examenului LCR ar fi compatibil cu suspiciunea dvs.?

1. LCR clar, hipertensiv, 13.000 elemente/mmc, proteinorahie crescută, numeroşi

coci Gram negativi in diplo pe frotiu

2. LCR clar, hipertensiv, 200 elemente/mmc, limfocite 92% + neutrofile 8%,

proteinorahie crescută (1,5 g%), glicorahie scăzută (15 mg%)

3. LCR clar, hipertensiv, 1800 elemente/mmc, 100% limfocite mari, proteinorahie

80 mg%, glicorahie normală

Răspunsuri: :

I. gripă

II. sursa: cazuri similare în comunitate, transmiterea de tip respirator,

receptivitatea – persoană nevaccinată, persoană din grupele de risc –
vârstnic, fumător, BPCO, sezonalitatea – februarie, sezon rece

III. debut brusc, febră, mialgii, oculalgii, ex. fizic “sărac”

IV. 3

Se dau datele: :

Pacientă în vârstă de 25 de ani, gravidă în luna a 6-a se prezintă în Clinica

de Boli Infecţioase în luna ianuarie prezentând febră înaltă (40 gr. C) cu
debut brusc cu 7 ore anterior internării, cefalee şi stare de curbatură.
Clinic remarcaţi un aspect toxic al bolnavei (obraji congestionaţi, congestie
conjunctivală intensă, fotofobie, astenie marcată), faringe hiperemic şi
tahicardie (105/min.). Abdomenul este destins de volum.
Pacienta declară că în familie mai sunt două cazuri similare (soţul şi un
copil) şi că nu a primit niciun vaccin în ultimele 6 luni.
Se cere: :

I. Care este diagnosticul dvs. clinic?

II. Selectaţi elementele epidemiologice care vă susţin cazul

III. Selectaţi elementele clinice care vă susţin diagnosticul.

IV. Care dintre următoarele investigaţii v-ar fi de folos pentru stabilirea

diagnosticului etiologic?
a. hemocultura
b. urocultura
c. decelarea antigenelor specifice în secreţiile respiratorii
d. frotiu colorat Gram din LCR
e. decelarea anticorpilor specifici prin reacţia de fixarea a complementului
sau reacţia de inhibare a hemaglutinării

Răspunsuri: :

I. gripă

II. sursa: cazuri similare în familie, transmiterea de tip respirator,

receptivitatea – persoană nevaccinată, persoană din grupele de risc,
sezonalitatea – ianuarie, sezon rece

III. debut brusc, febră, aspect toxic, starea de curbatură, ex. fizic “sărac”

IV. c, e

STAȚIA NR.

MNI, 21 ani, solicită consult medical îngrijorat de coloraţia gălbuie a

tegumentelor ;i mucoaselor şi de emisia de urini hipercrome.
Istoric: boala a debutat de cca 1 săptămână, cu greţuri, vărsături, inapetenţă. În
urmă cu 3 zile sesizează emisia de urini hipercrome, iar de 2 zile prezenţa icterului
sclerotegumentar.
Anamneza epidemiologică: tatuaje efectuate de un tatuator ambulat (cu cca 5 luni
anterior).
Examenul fizic: icter sclerotegumentar, hepatomegalie şi splenomegalie gr. I.

1. Diagnostic de etapă:
a) Sindrom icteric Suspect HAV
b) Sindrom icteric Suspect Leptospiroza
c) Sindrom icteric Suspect infecție cu CMV
d) Sindrom icteric Suspect mononucleoză infecțioasă
 e) Sindrom icteric Suspect sindrom limfoproliferativ
Bifați răspunsul corect
a b c d e
R: a

2. Ce explorări paraclinice solicitaţi în acest caz?

a) analize uzuale-HLG, VSH, uree, glicemie, GPT, GOT, Sumar urină
b) explorarea sindromului de colestază-BT, BD, BI
c) explorarea sindromului hepatopriv-CP
d) serologii pentru virusurile hepatitice
e) puncție medulară
Bifați răspunsurile corecte
a b c d e
R : a, b, c, d

3. Dacă explorările paraclinice relevă cele de mai jos, care este diagnosticul dvs?
- 4 000 leucocite/mm3 cu limfocitoză 37%, ALT 2140 ui/L, AST 1200 ui/L,
bilirubinemie totală 10 mg %, din care fracţiunea directă este 8 mg %, CP - 75%,
examenul sumar de urină-urobilinogen, pigmenţi biliari prezenți, iar serologic:
IgM anti-VHA negativ, IgM anti-HBc pozitiv, Ag HBs pozitiv, Ag HBe pozitiv,
anti-VHC negativ, atc anti VHD prezenți
a) Hepatită acuta cu VHB
b) Hepatită acută cu VHC
c) Coinfecție VHB-VHD
d) Suprainfecție cu VHD
e) Leptospiroză
Bifați răspunsul corect
a b c d e
R: c

4. În a 5-a zi de la internare pacientul dezvoltă o formă severă a bolii. Ce

elemente clinice ar fi putut anticipa o astfel de evoluție?
a) accentuarea sindromului dispeptic
b) creșterea dimensiunilor ficatului
c) manifestări neuropsihice (eg astenie marcată, somnolență, tulburări de
comportament)
d) manifestări hemoragipare
e) intensificarea sindromului de hepatocitoliză
Bifați răspunsurile corecte
a b c d e
R: a, c, d
STAȚIA NR

1. Hepatitele acute virale cu transmitere enterală sunt :

a) HAcV tip A
b) HAcV tip B
c) HAcV tip C
d) HAcV tip D
 e) HAcV tip E
Bifați răspunsurile corecte:
a b c d e

R: a, e

2. Produse provenite de la un pacient cu infecţie cu VHB, cu importanţă epidemiologică

în transmiterea virusului sunt:
a) materiile fecale
b) urina
c) saliva
d) sângele
e) sperma
Bifați răspunsurile corecte:
a b c d e

R: d, e

3. Care dintre următorii anticorpi sunt consideraţi protectori faţă de reinfecţia cu HBV:
a) Anti-HBe
b) Anti-HBs
c) Anti-HBc
d) Anti-HHBx
e) Anti-HBc şi anti-Hbe
Bifați răspunsul corect:
a b c d e
R: b

4. Instalarea formei fulminante într-o hepatită acută poate fi avertizată prin:

a) menţinerea şi accentuarea simptomatologiei dispeptice din perioada prodromală
b) semne neuropsihice
c) manifestări hemoragipare
d) creşterea dimensiunilor ficatului
e) scăderea concentraţiei de protrombină
Bifați răspunsurile corecte:
a b c d e
R: a, b, c, e

Se dă cazul:
Bolnav in vârstǎ de 18 ani se prezintǎ pentru astenie, mialgii, greţuri, vǎrsǎturi,
discomfort abdominal, fenomene care dureazǎ de aproximativ 5 zile. De 2 zile remarcǎ
apariţia urinilor hipercrome.
Antecedente patologice : scarlatinǎ, mononucleozǎ infecţioasǎ
Obiectiv : subicter sclerotegumentar, hepatomegalie moderat sensibilǎ, splenomegalie gr.
1.

Se cere:
 I. Diagnosticul dvs. clinic.
II. Care din urmǎtoarele investigaţii suplimentare consideraţi cǎ sunt esenţiale pentru
stabilirea etiologiei :
a. RAL, RFC pentru leptospire
b. Reacţia Paul-Bunnel
c. Determinarea anticorpilor IgM antiVHA, Atg HBs, IgM anti HBc, atc anti VHC
d. Determinarea anticorpilor IgM anti-toxoplasma
e. Determinarea anticorpilor IgM si IgG anti-citomegalovirus
III. Dacă explorările paraclinice relevă cele de mai jos, care este dg. dvs.?
- ALT 1240 ui/L, AST 800 ui/L,
- bilirubinemie totală 12 mg %, din care fracţiunea directă este 7,6 mg % (aspect
de icter hepatocelular),
- concentraţie de protrombină - 75%.
- Examenul sumar de urină relevă prezenţa urobilinogenului şi a pigmenţilor
biliari.
- Serologic: IgM anti-VHA prezenți, IgM anti-HBc absenți, Ag HBs absenți, atc
anti-VHC absenți.
IV. Ce elemente clinice cu rol de ”semne de alarmă” va avertizează cu privire la
dezvoltarea unei forme fulminante?
V. Ce elemente paraclinice cu rol de ”semne de alarmă” va avertizează cu privire la
dezvoltarea unei forme fulminante?

Răspuns:
I. Sindrom icteric. Suspect HAV.
II. c
III. HAV tip A/cu VHA
IV. -menţinerea şi accentuarea simptomelor din perioada de debut (greţuri,
vărsături, anorexie),
-manifestări hemoragipare (epistaxis, gingivoragii, menoragii),
-reducerea bruscă a dimensiunilor ficatului;
-semne neuropsihice (astenie marcată, somnolenţă diurnă, discretă
dezorientare, scăderea capacităţii de concentrare şi a atenţiei, bizarerii
comportamentale),
-febră (tardiv)
V. -scăderea concentraţiei de protrombină sub 50%;
-instalarea leucocitozei;
-valori mari ale enzimelor hepatice cu prăbuşire ulterioară.

Se dau datele: :

Sunteţi de gardă în Clinica de Boli Infecţioase şi internaţi un pacient ce

prezintă astenie fizică de 10 zile, iar de 2 zile constată emisia de urini
hipercrome şi coloraţia gălbuie a sclerelor (figurile nr. 1 şi 2).
La examenul obiectiv decelaţi o hepatomegalie moderată.
 Figura nr. 1

Figura nr. 2

Se cere: :

I. Care este diagnosticul dvs. clinic?

II. Asociaţi elementele clinico-epidemiologice cu etiologia probabilă:

a. Tânăr, ce recunoaşte multiple contacte sexuale neprotejate, acuzând
suplimentar dureri articulare la nivelul mâinilor;
b. Tânăr, consumator de droguri cu administrare i.v.;
c. Copil preşcolar, din mediu rural, clinic remarcaţi mâinile murdare

1. virusul hepatitic A;
2. virusul hepatitic B;
3. virusul hepatitic C

(Model de asociere; a - 1, b – 2, c - 3)

III. În a 4-a zi de internare constataţi că pacientul este confuz, prezintă

echimoze la nivelul plicilor coatelor, iar ficatul nu mai este palpabil.
Biologic: leucocitoză (12.000 /mmc), GPT 80 u/l (la internare 2200 u/l),
concentraţie de protrombină scăzută (30%). Ce diagnostic suspicionaţi?

Răspunsuri: :

I. HVA

II. a – 2, b – 3, c - 1

III. hepatita virală formă fulminantă / insuficienţă hepatică acută

Se dă cazul: :

Tânăr în vârstă de 22 ani, se prezintă la medic pentru dureri

abdominale, vărsături, inapetență, modificări de culoare (colorație gălbuie)
ale sclerelor și tegumentelor (Fig.nr.1), urini hipercrome (Fig.nr.2), prurit
tegumentar.
Anamneza epidemiologică: În urmă cu cca 3 luni-tatuaje deltoidiene
și torace posterior efectuate de un prieten “priceput”, la domiciliul acestuia.
Anamneza clinică: simptomatologia digestivă a debutat cu cca 6 zile
anterior internării, de 48 ore au apărut urinile hipercrome și icterul.
Examen obiectiv: icter sclero-tegumentar, abdomen sensibil în
epigastru, hepatosplenomegalie moderată .
Figura nr. 1 Figura nr. 2
e cer: :

I. ● Care este diagnosticul de etapă?

(ex. răspuns: Sindrom febril. Suspect leptospiroză)

II. Dacă pacientul are datele biologice de mai jos, care este diagnosticul
dvs?

a. Leucocite=3800/mm³, limfocitoză 40%

b. ALT=2100UI/l, AST=820 UI/l
c. BT=8,9mg% (BD=5,9mg%)
d. concentrație protrombină=70%
e. Ag HBs pozitiv, IgM anti- HBc pozitiv, Ag HBe pozitiv, IgM anti-HAV negativ, ac
anti- HCV negativ, IgM anti-VHD prezenți

III. Care este atitudinea terapeutică:

a.izolare la domiciliu
b. administrarea parenterală de glucoză 10% până la reluarea toleranței gastrice
c. tratament etiologic
d. aplicații tegumentare de alcool mentolat
e. corticoterapie

IV. După 5 zile de internare, “semne de alarmă” pentru o posibilă evoluție spre
forma fulminantă a cazului sunt:
a. concentrația de protrombină=78%
b. manifestări neuropsihice (somnolență diurnă, bizarerii comportamentale)
c. epistaxis, gingivoragii
d. accentuarea icterului
e. scăderea bruscă a dimensiunilor ficatului
Răspunsuri: :
I. Sindrom icteric. Suspect hepatită acută virală.

II. hepatită virală acută, coinfecție VHB+VHD

III. b, d

IV. b, c, e

Se dau figurile A→D:

În imaginile A→ D sunt prezentate evoluțiile imuno-virusologice a 4

paciențI infectațI cu HIV.
Se cer: :

I. Identificați tipul de evoluție a infecției cu HIV pentru fiecare dintre cei 4

paciențI (tipul de progresor).

II. Care din suferințele de mai jos se pot întâlni în sindromul retroviral acut?

a. Diaree trenantă b. Febră

c. Erupții cutanate d. Mialgii

e. Candidoză persistentă

III. În cazul suspiciunii de infecție primară cu HIV, ce investigații

recomandați pentru confirmarea diagnosticului?
a. test ELISA- ac anti-HIV
b. western blot
c. detectare Ag p24
d. deteminare număr ly CD4+
e. evidențierea acizilor nucleici (PCR)
IV. Care este valoarea numărului de limfocite T CD4 (cel/mmc) care
stabilește pragul de “SIDA immunologică” ?
Răspunsuri: :

I. A - progresor normal
B - progresor rapid
C - progresor lent
D – non-progresor pe termen lung

II. b, c, d

III. c, e

IV. 200 cel/mmc

Se dau datele: :

MI, 23 de ani, sex F, se prezintă pentru febră, disfagie, erupție

tegumentară.
Boala a debutat de cca 1 săptămână cu: febrǎ, disfagie, mialgii
difuze, astenie fizicǎ iar pe tegumente a apărut o erupţie.
Anamneza epidemiologică: recent întoarsă din străinătate, unde la
lucrat cca 2 ani intr-un bar.
Examenul obiectiv: adenopatie generalizatǎ, exantem maculopapulos
la nivelul trunchiului, hiperemie faringoamigdalianǎ, depozite albicioase
orofaringiene, hepatosplenomegalie. Tatuaj la nivelul deltoidului drept şi
multiple piercing-uri.
Biologic : L = 2900/mmc, limfocitoza 56%, trombocite = 90.000/mmc,
GPT 150 ui.
După 10 zile de tratament simptomatic şi cu antimicotice locale,
simptomatologia se remite.

Se cere:
:

I. Ce suspiciune diagnosticǎ aveţi ?

II. Ce elemente de anamneză epidemiologică vă susțin suspiciunea

diagnostică ?

III. Laboratorul vǎ comunicǎ faptul cǎ anticorpii anti VEB, anti

CMV şi anti HIV (ELISA) nu sunt decelabili. Cum comentaţi situaţia?

IV. Cum veţi proceda în continuare pentru stabilirea etiologiei ?

 Răspunsuri:
:

I. Sindrom mononucleozic. În observație Infecție acută/primară cu

HIV/Sindrom retroviral acut

II. Călătoria în străinătate, ocupația, tatuajul, piercing-urile

III. Fereastră imunologică

IV. Repetă T Elisa HIV 1,2 peste 3-6 luni/Detectare atg p24/VL HIV

Se dau datele: :

Sunteţi de gardă în Clinica de Boli Infecţioase şi consultaţi o femeie de 34

de ani, ce prezintă de 3 zile febră, astenie fizică marcată, cefalee, disfagie
şi o erupţie maculoasă la nivelul trunchiului.
La examenul obiectiv reţineţi: un tatuaj la nivelul omoplatului drept,
piercing ombilical, limbă candidozică, faringe hiperemic şi hipertrofia
ganglionilor limfatici laterocervicali.
Din anamneza epidemiologica reţineţi că pacienta a avut multiplii parteneri
sexuali.
Laboratorul vă informează că pe frotiul din sângele periferic se decelează
limfocite atipice.

Se cere: :

I. Ce tip de sindrom este descris în cazul prezentat anterior?

II. Care dintre următoarele suferinţe pot conduce la apariţia unui astfel de
sindrom?
a. rubeola
b. scarlatina
c. citomegaloviroza
d. infecţia cu HIV
e. mononucleoza infecţioasă
f. trichineloza
g. toxoplasmoza
h. pneumonia cu bacli Gram negativi
i. dizenteria

III. Dacă aţi lua în considerare diagnosticul de rubeolă ce grupe ganglionare

veţi mai palpa la examenul obiectiv?
IV. Dacă aţi solicita laboratorului efectuarea unui test ELISA HIV, iar
rezultatul ar fi negativ, aţi exclude infecţia retrovirală? Argumentaţi.

V. Pacienta vă informează că este gravidă, având un test pozitiv de sarcină

în urmă cu 60 de zile. Vă solicită să determinaţi cu certitudine dacă este
infectată cu HIV, pentru a putea decide dacă păstrează sarcina sau nu. Ce
teste aţi recomanda în acest moment?
a. repetarea testului ELISA HIV peste 15 zile
b. efectuarea unui test Western blot pentru HIV (deoarece este mai
sensibil decât tehnica ELISA)
c. depistarea antigenului p24
d. decelarea ARN HIV prin metoda PCR
e. determinarea anticorpilor heterofili

Răspunsuri: :

I. sindrom mononucleozic

II. a, c, d, e, g

III. ggl. occipitali

IV. nu, ar putea fi vorba de o primoinfecţie cu HIV, iar anticorpii apar

tardiv după momentul infectant

V. c, d

Se dau datele: :

Sunteţi de gardă în Clinica de Boli Infecţioase şi sunteţi anunţat că se va

efectua un transfer din Clinica de Pneumoftiziologie (este vorba de un
pacient diagnosticat cu TBC pulmonar ce are un test ELISA HIV pozitiv).

Se cere: :

I. Ce explorări de laborator v-ar ajuta să confirmaţi infecţia cu HIV?

a. repetarea testului ELISA HIV şi un teste Western blot
b. decelarea antigenului p24
c. cuantificarea numărului de limfocite T CD4+
d. decelarea ARN HIV prin PCR
e. decelarea anticorpilor heterofili
II. Cuantificarea limfocitelor T CD4+ vă relevă un număr de 155 de
celule/mmc. În ce categorie clinico-imunologică (cf. clasificării CDC, 1993)
se încadrează bolnavul ?

III. Pacientul vă întreabă dacă “boala este la început”? Ce îi răspundeţi ?

IV. Soţia pacientului şi-a efectuat la rândul ei testul ELISA, acesta fiind
negativ pentru HIV. Ce îi recomandaţi ?

Răspunsuri: :

I. a, b, d

II. C3

III. nu, pacientul este în stadiul simptomatic tardiv al infecţiei (SIDA)

IV. abstinenţă sexuală sau întreţinerea de relaţii sexuale protejate şi

repetarea testului ELISA HIV peste 6 luni

e dau datele: :

Pacient în vârstă de 37 de ani, şofer de TIR, acuză de aproximativ 35 de zile

cefalee difuză, a cărei intensitate a crescut progresiv; de trei zile varsă
frecvent (fără să prezinte greaţă), iar de 24 de ore constată că vede neclar.
Clinic constataţi redoare de ceafă intensă.
Examenul LCR evidenţiază un lichid hipertensiv, clar, cu 87 de celule/mmc
(în majoritate limfocite).

Se cere: :

I. Definiţi tipul de meningită descris (în funcţie de aspectul LCR, respectiv

durata simptomatologiei).

II. Care sunt cele două microorganisme mai frecvent implicate etiologic în
cazuri precum cel descris?

III. În LCR se identifică elemente celulare rotunde, capsulate, ce se

colorează cu tuş de India (vezi figura nr. 1). Stabiliţi care este etiologia
meningitei descrise.
 Figura nr. 1

IV. Ce altă suspiciune diagnostică aveţi în cazul de faţă? Ce serologie veţi

solicita în acest sens?

Răspunsuri: :

I. meningită cronică limfocitară

II. Mycobacterium tuberculosis, Cryptococcus neoformans

III. meningită criptococozică

IV. infecţie cu HIV, test ELISA HIV

Se dau datele: :

Pacient de 35 ani, prezintă cu 14 zile anterior internării dureri la

nivelul articulaţiilor interfalangiene ale mâinilor şi astenie fizică. Se prezintă
pentru icter sclero - tegumentar, GPT=5000 UI fiind confirmat cu hepatită
virală acută.
● Markerii imunologici virali la internare sunt redaţi în caseta A
● Evoluţia markerilor serologici virali determinaţi după 1 an este cea din
figura nr.1

1. Ig M anti VHA - negativ

2. Ag Hbs - pozitiv
3. Ig M anti HBc - pozitiv
4. Ac anti VHD negativ
5. Ag HBe - pozitiv
6. Ig M anti VHE - negativ

Figura nr.1

Se cere: :

I. Precizaţi ce tip de debut al hepatitei virale acute a prezentat pacientul

II. Precizaţi pe baza markerilor imunologici din caseta A ce tip de hepatită
virală acută are pacientul?

III. Care dintre următoarele elemente clinice şi biologice indică o formă

severă de hepatită virală acută?
a. creşterea dimensiunilor ficatului
b. agitaţie psiho-motorie
c. sindrom hemoragipar
d. concentraţie de protrombină sub 50%

IV. Precizaţi forma evolutivă a hepatitei virale la acest pacient conform

markerilor serologici virali determinaţi după 1 an ( figura nr. 1).

V. Care este procentul pacienţilor cu evoluţia hepatitei virale acute din

situaţia prezentată ?

V. Pacientul prezintă posibilitatea suprainfecţiei cu virus hepatitic D?

Răspunsuri: :

I. debut pseudoreumatismal

II. Hepatită virală acută tip B

III. b,c,d

III. cronicizare

IV. 10 – 15%

V. da

Se dau datele: :

Gravidă (vârsta sarcinii de 18 săptămâni), a efectuat o colposcopie în urmă

cu 6 zile; de 3 zile prezintă febră înaltă (39 gr. C), dureri cu localizare
lombară dreaptă, iradiate către organele genitale, disurie şi polakiurie.
Parametrii clinici : puls – 100/min., T.A. 130 / 70 mmHg.
Hemoleucograma evidenţiază leucocitoză (19.000/mmc) cu neutrofilie
(90%).
Se cere: :

I. Care este diagnosticul dvs clinic?

II. Identificaţi doi factori de risc pentru suferinţa bolnavei.

III. Decideţi să internaţi pacienta. În probele microbiologice recoltate se

izolează Escherichia coli. Farmacia spitalului dispune de următoarele
antibiotice: Ceftriaxonă, Colistin, Ciprofloxacin, Gentamicină şi
Cotrimoxazol. Identificaţi antibioticele nerecomandate în cazul descris.

IV. Alegeţi un antibiotic (din cele disponibile la Farmacia spitalului) pentru

tratamentul bolnavei (67 kg.). Stabiliţi doza zilnică, modalitatea de
administrare şi calea de administrare.

Doza zilnică; _____________ (mg., g., u.i.)

Modalitatea de administrare: doză unică, de două ori/zi, de trei ori/zi

Calea de administrare: _____________ (p.o., i.v., intravezical)

Răspunsuri: :

I. infecţie urinară / sepsis

II. graviditatea, colposcopia

III. Ciprofloxacin, Gentamicinâ, Colistin, Cotrimoxazol

IV. 2 g, divizat in două prize, i.v.

e dau datele din urmîtorul tabel:
:

Tratament
Afecțiunea respiratorie Element clinic
etiologic
1. Psitacoza EC1. dureri retroorbitare T1. Eritromicină
2. Pneumonia cu Mycoplasma EC2. insuficiență T2. Doxiciclină
pneumoniae respiratorie acută
3. Legioneloza EC3. accese de tuse T3. Biseptol
paroxistică
4. Gripa EC4. adenopatie persistentă T4. Levofloxacin
generalizată
5. SARS EC5. splenomegalie T5. nu există
6. Tusea convulsivă EC6. miringita buloasa T6. Zanamivir
7. Pneumocistoza EC7. vârstnic

Se cere:
:

I. Realizați corespondențe între elementele coloanei I și II

II. Asociați elementele din coloana I cu III

III. Care din bolile coloanei I pot fi prevenite prin vaccinare

a. obligatorie prin Programul Național de Vaccinare
b. voluntară anuală

IV. a. Care boală din coloana I are ca element epidemiologic contactul

cu păsările?
b. Denumiți agentul etiologic al bolii identificate la subpunctul
anterior.
Răspunsuri:
:
I. 1-EC5
2-EC6
3-EC7
4-EC1
5-EC2
6-EC3
7-EC4

II. 1-T1, T2
2-T1, T2
3-T1, T2, T4
4-T6
5-T5
6-T1
7-T3
III. a-6
b-4
IV. a. 1
b. Chlamydia psittaci

Se dau datele: :

Pacient în vârstă de 45 de ani, 89 kg., de profesie fermier, se internează

pentru febră înaltă (39 gr. C), frisoane, stare generală alterată, mialgii şi
icter sclerotegumentar (figura nr. 1), simptome ce au debutat brusc cu 48
de ore înaintea spitalizării.
Clinic constataţi icter verdinic şi sufuziuni hemoragice subconjunctivale.
Biologic: leucocitoză 15.800/mmc, neutrofilie 89%, trombocitopenie
70.000/mmc, VSH 80 mm/1h, GPT 70 u/l, bilirubina totală 22 mg% cu
componenta directă 19 mg%, uree 200 mg%, creatinină 3,7 mg%.

Figura nr. 1

Se cere: :

I. Care este diagnosticul dvs clinic?

II. Care dintre următoarele suferinţe pot fi reţinute pentru diagnosticul

diferenţial al icterului?

1. hepatite virale acute

2. angiocolită
3. anemie hemolitică
4. neoplasm de cap de pancreas
5. giardioză

III. Farmacia spitalului dispune de: Penicilină, Oxacilină, Colistin,

Gentamicină, Cotrimoxazol, Metronidazol. Alegeţi antibioticul necesar
pentru tratamentul cazului şi stabiliţi doza zilnică.
Antibiotic: ______________________

Doza zilnică:_____________________ (mg., g., M.u.i)

Răspunsuri: :

I. leptospiroză

II. 1, 2, 3, 4

III. Penicilina G, 4-8 M.U.I.

Se dă cazul:
Bărbat, 31 ani, pescar, se prezintă prezintǎ: febrǎ (39 gr. C), icter, tuse.
Boala a debutat in urmǎ cu 4-5 zile cu febrǎ, cefalee, mialgii, hiperemie conjunctivală, tuse, de cca 3 zile
remarcă emisia de urini hipercrome, de 1 zi urinează cantitativ mai redus decât obișnuit.
La examenul obiectiv: tegumente intens icterice, hiperemie conjunctivalǎ, hepatomegalie, rare raluri
bronşice.
Biologic : L = 14.500/mmc, neutrofilie 70%, trombocite 80.000/mmc, V.S.H. 80mm/1 h, creatininǎ sericǎ
3,5 mg%, GPT = 50 ui, bilirubinemie totalǎ 6,5 mg%, atg HBs negativ.

e cere:
I. Formulaţi dignosticul pozitiv.
II. Ce elemente de anamneză epidemiologică vă sprijină suspiciunea diagnostică
III. La ce investigaţii aţi apela pentru susţinerea diagnosticului dvs. ?
IV. Ce tratament cu viză etiologică recomandaţi?

Se dau datele: :

Ana, 5 ani, 15 kg, este internată de urgentă pentru febră (39,1C), cefalee şi
vărsături incoercibile, simptome ce au debutat cu 36 de ore înaintea
prezentării la medic.
Examenul obiectiv relevă un exantem hemoragic extins (vezi figura nr. 1) şi
constată prezenţa redoarii de ceafă.
Se efectuează puncţia lombară, iar în lichidul cefalorahidian (aspect
macroscopic clar) se evidenţiază numeroşi germeni şi un număr de 15
PMN/mm3 (vezi figura nr. 2)
 Figura nr. 1 – Ana, exantem hemoragic

Figura nr. 2 – Ana, frotiu din LCR colorat Gram, numeroşi diplococi de
culoare roşie

Se cere: :

I. Definiţi forma de meningită prezentată.

II. Care este microorganismul cel mai probabil responsabil de suferinţa

Anei?

III. Ce tratament etiologic veţi folosi în cazul Anei?

1. Eritromicină, 1 g/zi, p.o.

2. Clindamicină, 300 mg/zi, p.o.
3. Penicilina G, 4 000 000 ui/zi, i.v.
4. Vancomicina, 1 g/zi, i.v.
5. Acyclovir, 500 mg/zi, i.v.

IV. Ce măsuri de luptă în focar şi profilaxie veţi adopta în cazul Anei?

Răspunsuri: :

I. formă supraacută (evtl. “cultură pură”)

II. Neisseria meningitidis

III. 3

IV. internare de urgenţă, izolare, chimioprofilaxia contacţilor

Se dau datele: :

Sunteţi de gardă în Clinica de Boli Infecţioase şi trebuie să vă orientaţi în

faţa unui sindrom meningian.
În figura nr. 1 observaţi două aspecte macroscopice ale LCR .

Figura nr. 1 – LCR – aspecte macroscopice

A = LCR clar; B = LCR purulent (”zeamă de varză”)

Se cere: :

I. Stabiliţi corelaţii între aspectele macroscopice ale LCR (A, B) şi

următoarele microorganisme:

1. Escherichia coli
2. Streptococcus pneumoniae
3. Mycobacterium tuberculosis
4. Haemophillus influenzae
5. virusul Coxsackie
6. Cryptococcus neoformans

(Model de răspuns; A – 1, B – 2, s.a.m.d)

II. Stabiliţi corelaţii între aspectele macroscopice ale LCR (A, B) şi

următoarele date obţinute în urma explorărilor de laborator:

1. LCR - 5 elemente/mmc (mononucleare), examen biochimic normal, nu se

evidenţiază agenţi patogeni
2. LCR – 250 elemente/mmc (mononucleare 95%, PMN 5%), proteinorahie 500
mg%, glicorahie scăzută
3. LCR – 1700 elemente/mmc (100% mononucleare), proteinorahie 80 mg%,
glicorahie normală
4. LCR –0078 elemente/mmc (100% PMN), proteinorahie 250 mg%, glicorahie
scăzută
5. LCR – 15 elemente/mmc (de tip nedeterminat), examen biochimic normal,
numeroşi coci Gram negativi in diplo pe frotiu

(Model de răspuns; A – 1, B – 2, s.a.m.d)

III. Alegeţi din antimicrobienele listate pe cele potenţial utilizabile în cazul B

(LCR purulent):
1. Acyclovir
2. Amfotericina B
3. Ceftriaxonă
4. Cloramfenicol
5. Hidrazidă + Rifampicină + Pirazinamidă + Etambutol
6. Fluconazol
7. Gentamicină
8. Meropenem
9. Vancomicină

Răspunsuri: :

I. B – 1, B – 2, A – 3, B – 4, A – 5, a - 6

II. A – 1, A – 2, A – 3, B – 4, A - 5

III. 3, 4, 8, 9

Se dau datele: :
 Tabelul nr. I

Număr de Tipul
Tip de Glucoză Etiologii
(elemente/ predominant Proteine( mg%)
LCR (mg%) posibile
mm3) de celule
Normal 1 2 3 4 nu e cazul

Meningite
A 5 6 7 8
bacteriene

Mononucleare
B 25-500 (iniţial şi un % 2-4 g%, chiar N 9
de mai mult
polinucleare)
 Meningite
C 10 11 12 13
virale

Tabelul nr. II
A B

I. :<5, 2:mononucleare,
3:<50, 4:40-80/>40% glicemie,
5:>1000/incontabile/cu
miile,
6: 90%PMN/majoritatea
PMN,
7:>100,
8:↓,
9: meningite
granulomatoase/meningite
bacilare, fungice,
10: 5-1000,
11: mononucleare,
12: <100mg,
13: N↓
 e. nou născut 1. meningita cu Streptococ gr.B
f. 1lună – 5 ani (S.agalactiae), L. monocytogenes, Bacili
g. copil mare, adult Gram neg
h. vârstnic 2. meningită cu Pneumococ, L.
Monocytogenes, Bacili Gram neg
3. meningită cu H.influenzae, Meningococ,
Pneumococ
4. meningită cu Meningococ, Pneumococ

Se cere:
:

I. Completați datele lipsă din tabelul I, în ordinea indicată de cifrele

arabe.
(eg 1-50, 2-celule epiteliale etc)

II. Pentru Tabelul nr. II realizați corespondențe între elementele din

coloana A și B.
(eg a-4, b-1 etc)

III. Precizați antibioterapia empirică în meningitele purulente pentru

fiecare din situațiile din Tabelul nr. II, coloana A.

IV. Precizați în ce situații se face chimioprofilaxia contacților cu un caz de

meningită.

Răspunsuri:
:

II. 1:<5, 2:mononucleare, 3:<50, 4:40-80/>40% glicemie,

5:>1000/incontabile/cu miile,
6: 90%PMN/majoritatea PMN,
7:>100,
8:↓,
9: meningite granulomatoase/meningite bacilare, fungice,
10: 5-1000,
11: mononucleare,
12: <100mg,
13: N↓
III. a-1
b-3
c-4
d-2

IV. 1-Ampicilină+Cefotaxim/Ampicilină+AG
2-Cefotaxim/Ceftriaxonă ± Vancomicină/Ampicilină +
Cloramfenicol/Meropenem
3- Cefotaxim/Ceftriaxonă ±
Vancomicină/Meropenem/Penicilină/Cloramfenicol
4- Ampicilină + Cefotaxim/Ceftriaxonă ± Vancomicină Cotrimoxazol +
Meropenem

V. Meningita meningococică și meningita cu Hemophilus influenzae tip

b

e dau datele: :

Iancu, 19 ani, este internat de urgenţă cu diagnosticul de meningită acută

(în context febril). De aproximativ 3 săptămâni este în tratament cu
Ampicilină + Gentamicină pentru o otită supurativă.
 Figura nr. 1 – Iancu, antibiograma difuzimetrică

Se cere: :

I. Ce probe microbiologice aţi recolta pentru stabilirea diagnosticului

etiologic?

II. Ce substanţe antimicrobiene veţi alege pentru tratamentul iniţial

(empiric) al cazului?

1. Penicilina G, 1 000 000 u.i./zi, i.v.

2. Oxacilină, 8 g/zi, p.o.
3. Trimetoprim-sulfametoxazol, 10 cp de 480 mg/zi, p.o.
4. Ceftriaxonă, 4 g/zi, i.v.
5. Gentamicină, 240 mg/zi, i.m.

III. Iancu continuă să febriciteze după instituirea empirică a tratamentului

antimicrobian. Laboratorul izolează Streptococcus pneumoniae în LCR. În
figura nr. 1 este reprezentat aspectul antibiogramei difuzimetrice (rezultat
ce vă parvine peste 48 de ore). Cum veţi modifica tratamentul etiologic?

1. creşteţi doza de Penicilina G la 10 000 000 u.i./zi

2. asociaţi Penicilina G cu Ceftriaxonă
3. creşteţi doza de Ceftriaxonă la 8 g/zi
4. schimbaţi regimul şi alegeţi asocierea Vancomicină + Ceftriaxonă
5.păstraţi Oxacilina pentru combaterea betalactamazelor elaborate de către
bacterie şi adăugaţi Augmentin

Răspunsuri: :

I. hemocultură, secreţie otică, LCR

II. 4

III. 4

Se dau datele: :

În camera de gardă se prezintă un tânăr de 16 ani ce prezintă de 2

zile febră, vărsături incoercibile, cefalee şi este deranjat de lumina
puternică.
Clinic: febră 39 C, tahicardie 100b/min., peteşii la nivelul membrelor
inferioare, redoare de ceafă prezentă.
 Se cere:
:

I. Care este diagnosticul dvs clinic?

II. Ce microorganism suspicionaţi?

III. Ce explorare de urgență se impune pentru confirmarea

suspiciunii de diagnostic?

IV. Cum v-aţi astepta să se prezinte LCR extras prin puncţie

rahidiană dacă pacientul ar fi luat Ampicilină cu 2 zile înainte de
prezentarea la medic?
Răspunsuri:
:

I. În observație meningită acută

II. Neisseria meningitidis/meningococ

III. Puncția lombară

 IV. Clar/opalescent

Se dau datele: :

Un pacient de 28 de ani, cu repetate otite în antecedente, prezintă de 6

zile febră moderată, cefalee, stare generală alterată, iar de 2 zile varsă
intermitent „în jet”.
Clinic remarcaţi prezenţa redorii de ceafă şi sensibilitate otică stângă.

Se cere:
:

V. Care este diagnosticul dvs clinic?

VI. Ce microorganism suspicionaţi?

VII. Ce explorare de urgență se impune pentru confirmarea suspiciunii de

diagnostic?

VIII. Ce tratament cu viză etiologică instituiti de urgență?

Răspunsuri:
:

V. În observație meningită acută

VI. Streptoccocus pneumoniae/pneumococ

VII. Puncția lombară

VIII. Cefotaxim/Ceftriaxonă±Vancomicină sau Meropenem sau Penicilină sau

Cloramfenicol

Se dau datele:
:

Mihai, 18 ani, elev, se prezintă pentru febră (39,4C), cefalee şi vărsături

incoercibile, simptome ce au debutat cu 24 de ore înaintea prezentării la
medic. Examenul obiectiv constată prezenţa redoarii de ceafă şi o uşoară
întârziere a răspunsurilor la întrebările adresate.
Se efectuează puncţia lombară, iar în lichidul cefalorahidian numărul de
celule este de ordinul miilor (5000/mmc). Tipul celulelor poate fi observat în
figura nr. 1.

Aspectul LCR-ului în cazul lui Mihai. PMN segmentate (99%) şi

nesegmentate (1%)

Se cere: :

I. Care este diagnosticul dvs?

II. În cazul lui Mihai, suspicionaţi etiologia probabilă funcţie de datele

clinice suplimentare furnizate mai jos.
A. peteşii declive; B. splenectomizat; C.recent operat la nivelul axului
neurochirurgical

1. Bacili Gram negativi sau Staphylococcus aureus; 2. Neisseria meningitidis; 3.

Streptococcus pneumoniae

(Model de asociere: A - 1, B – 2, C – 3)

III. În LCR se vizualizează coci Gram pozitivi, capsulaţi, dispuşi in diplo.

Care este microorganismul responsabil de suferinţa lui Mihai?

IV. Decideţi ce tratament etiologic veţi folosi în cazul lui Mihai.

1. Ceftriaxonă, 4 g/zi, 14 zile, i.v.

2. Rifampicină, 600 mg/zi, 21 de zile, p.o.
3. Gentamicină 240 mg/zi, 7 zile, i.v.
4. Eritromicină 2,4 g/zi, 14 zile, p.o.
5. Fluconazol, 400 mg/zi, i.v.

Răspunsuri: :

I. meningită acută cu LCR purulent

II. A - 2, B - 3, C - 1

III. Streptococcus pneumoniae

IV. 1
Se dau datele: :

Un pacient de 23 de ani, şomer, locuind în mediul rural în condiţii precare

se prezintă acuzând febră, transpiraţii nocturne, stare generală alterată, vărsături
inconstant, simptome ce au apărut în urmă cu 12 zile şi s-au accentuat progresiv.
Reţineţi faptul că locuieşte împreună cu alte 5 persoane dintre care un copil ce
prezintă IDR la PPD + şi este în tratament cu Hidrazidă.
Clinic constataţi prezenţa redorii de ceafă şi notaţi paloarea şi greutatea
scăzută a pacientului.

Se cere:
:

I. Care este diagnosticul dvs clinic?

II. Ce microorganism suspicionaţi?

 III. Ce explorare de urgență se impune pentru confirmarea suspiciunii de
diagnostic?

IV. Încercuiți varianta de modificare a LCR care corespunde suspiciunii

diagnostice:
a. 6500 elemente/mm3, 100% PMN, Pandy+++, albuminorahia=550
mg%, glicorahia 25mg% (glicemia=98mg%), clorurorahia
normală
b. 900 elemente/mm3, 90% mononucleare, 10% PMN, Pandy+,
albuminorahia=95 mg%, glicorahia 50mg% (glicemia=98mg%),
clorurorahia normală
c. 120 elemente/mm3, 100% mononucleare, Pandy++++,
albuminorahia=1550 mg%, glicorahia 25mg% (glicemia=98mg
%), clorurorahia scăzută.

Răspunsuri:
:

IX. În observație meningită acută

X. Mycobacterium tuberculosis

XI. Puncția lombară

XII. c

Se dă umătorul caz clinic:

În camera de gardă se prezintă un tânăr de 16 ani ce prezintă de 2 zile
febră, vărsături incoercibile, cefalee şi este deranjat de lumina puternică.
Clinic: febră 39 C, tahicardie 100b/min., peteşii la nivelul membrelor
inferioare, redoare de ceafă prezentă.

Se cere:
IX. Care este diagnosticul dvs clinic?
 X. Ce microorganism suspicionaţi?
XI. Ce explorare de urgență se impune pentru confirmarea
suspiciunii de diagnostic?
XII. Cum v-aţi astepta să se prezinte LCR extras prin puncţie
rahidiană dacă pacientul ar fi luat Ampicilină cu 2 zile înainte de
prezentarea la medic?

Răspunsuri:
XIII. În observație meningită acută
XIV. Neisseria meningitidis/meningococ
XV. Puncția lombară
XVI. Clar/opalescent

Se dă umătorul caz clinic:

Un pacient de 28 de ani, cu repetate otite în antecedente, prezintă de 6 zile
febră moderată, cefalee, stare generală alterată, iar de 2 zile varsă
intermitent „în jet”.
Clinic remarcaţi prezenţa redorii de ceafă şi sensibilitate otică stângă.

Se cere:
XIII. Care este diagnosticul dvs clinic?
XIV. Ce microorganism suspicionaţi?
XV. Ce explorare de urgență se impune pentru confirmarea
suspiciunii de diagnostic?
XVI. Ce tratament cu viză etiologică instituiti de urgență?

Răspunsuri:
XVII. În observație meningită acută
XVIII. Streptoccocus pneumoniae/pneumococ
XIX. Puncția lombară
XX. Cefotaxim/Ceftriaxonă±Vancomicină sau Meropenem sau
Penicilină sau Cloramfenicol
Se dau datele: :

Pentru 3 pacienţi (A, B, C) cu sindrom meningian febril:

 Imaginile A, B, C - prezintă un element semnificativ asociat fiecărui
pacient
 Casetele 1, 2, 3 - redau aspecte cito-biochimice ale LCR

Caseta 1

 LCR tulbure
 9.000 elemente/mm3
(100% neutrofile)
 albuminorahie - 264 mg
%
 clorurorahie = 680 mg%
 glicorahie= 30 mg%

Pacient A

Caseta 2

 LCR clar
 250 elemente/mm3
(100% limfocite)
 albuminorahie - 66 mg%
 clorurorahie = 702 mg%
 glicorahie= 40 mg%

Pacient B

Caseta 3

 LCR clar
 300 elemente/mm3 (95%
limfocite mici, 5% neutrofile
 albuminorahie – 1,5 g%
 clorurorahie = 640 mg%
 glicorahie= 20 mg%

Pacient C
Se cere: :

I. Asociaţi pentru fiecare pacient (A, B, C) aspectul cito-biochimic

corespunzător al LCR din casetele 1, 2, 3
(exemplu D - 4)

II. Denumiţi agentul etiologic cel mai probabil al sindromului meningian

pentru fiecare pacient (A, B, C)

III. Care dintre pacienţi (A, B, C) are etiologie bacteriană a sindromului

meningian?

IV.● La care dintre pacienţi (A, B sau C) meningita poate avea evoluţie
cronică?

V. ● La care dintre aceşti pacienti (A, B sau C) recomandaţi tratament cu

Ceftriaxonă 7 zile?

Răspunsuri: :

I. A -3; B – 1; C-2

II. A – Mycobacterium tuberculosis ; B – meningococ (Neisseria

meningitidis); C - virus urlian

III. A, B

IV. A

IV. B

Se dau datele: :

Pacient în vârstă de 15 ani, prezintă cu o zi anterior internării febră, cefalee,

vărsături “în jet”, fotofobie.
● Examenul obiectiv la internare : febril 39°C, somnolent, redoare intensă a
cefei, exantem cu aspectul din Figura nr. 1
● Antecedente personale patologice: 3 meningite purulente ; deficit de
complement C5-C8
● Antecedente heredo-colaterale: fratele deficit de complement C5-C8
Figura nr. 1 – Exantem evidenţiat la examenul obiectiv al pacientului

Se cere: :

I. ● Ce afecţiune suspectaţi pe baza datelor clinice prezentate?

II. ● Care este agentul etiologic cel mai probabil al acestei afecţiuni?

III. ● Pe baza cărui element din examenul obiectiv suspectaţi această

etiologie?

IV. ● Care element menţionat în anamneză poate explica aspectul recidivant

al meningitei?

V. ● Care dintre următoarele scheme terapeutice o consideraţi eficientă

pentru tratamentul etiologic al acestei afecţiuni?
a) Penicilina V - 4 milioane UI /24h per os
b) Ceftriaxona 100 mg /kgc/24h, iv
c) Acyclovir 10 mg/kgc/24h, iv
 d) Nu este necesar tratament antibiotic

VI. Care dintre următoarele atitudini le recomandaţi faţă de fratele

pacientului care a venit în contact cu acesta ?
a) chimioprofilaxie
b) vaccinare
c) administrare de imunoglobuline specifice
d) numai izolare şi supraveghere clinică timp de 7 zile

Răspunsuri: :

I. meningita

II. meningococ (Neisseria meningitidis)

III. exantem peteşial

IV. deficit complement C5-C6

V. b

VI. a,b

Se dau datele: :

Iulia, 21 de ani, se prezintă la medic pentru febră înaltă (39 gr. C), disfagie şi
stare generală alterată, simptome prezente de 5 zile. A consultat medicul de
familie care a stabilit diagnosticul de angină acută şi a recomandat
tratament cu Augmentin, urmat de către pacientă în ultimele două zile.
După 24 de ore remarcă apariţia unui exantem maculopapulos
nepruriginos.
Examenul obiectiv relevă angină pseudomembranoasă (vezi figura nr. 1),
limfadenopatie laterocervicală şi hepato-splenomegalie.
 Figura nr. 1

Se cere: :

I. Care este diagnosticul dumneavoastră din punct de vedere clinic?

II. Desemnaţi trei tipuri de anticorpi specifici ce vă pot ajuta să lămuriţi

situaţia clinică.

III. Decideţi care dintre următoarele suferinţe ar putea fi reţinute pentru

diagnosticul diferenţial.

1. HIV
2. Leucemie acută limfocitară
3. Difterie
4. Antrax
5. Leptospiroză

Răspunsuri: :

I. MNI
II. anti VCA, anti EA, anti EBNA

III. 1, 2, 3

Se dau datele: :

Tânăr în vârstă de 18 ani se prezintă pentru astenie, subfebrilități,

disfagie și erupție maculopapuloasă la nivelul trunchiului.
Anamneza clinică: boala a debutat în urmă cu 2 săptămâni cu
astenie; de 1 săptămână prezintă subfebrilități, disfagie, jenă în flancul
stâng și remarcă apariția unor adenopatii laterocervicale; în urmă cu 3 zile
își autoadministrează Ampicilină; de 2 zile apar elemente maculopapuloase
la nivelul trunchiului.
Examenul obiectiv: subfebril, elemente maculopapuloase la nivelul
trunchiului, adenopatii laterocervical bilateral, amigdale hiperemice, cu
depozite pultacee, hepatosplenomegalie
 Se cere:
:

I. Formulați un diagnostic de etapă.

II. Biologic, care din următoarele variante sunt în concordanță cu

suspiciunea diagnostică:
a. L= 16 450/mm3 (PMN=25%, Bazofile=2%, Eozinofile=1%, Limfocite=50%,
Limfocite atipice=18%, Monocite =4%), ALAT 410 ui, monospot EBV
heterofili-pozitiv
b. L= 4500/mm3 (PMN=35%, Bazofile=1%, Eozinofile=10%, Limfocite=44%,
Monocite =10%), ALAT 10 ui, Test rapid din exudatul faringian pentru
SBHGA-pozitiv
c. L= 18 550/mm3 (PMN=85%, Eozinofile=1%, Limfocite=12%, Monocite
=2%), ALAT 77 ui, Test rapid din exudatul faringian pentru SBHGA-pozitiv
d. L= 2500/mm3 (PMN=35%, Eozinofile=6%, Limfocite=49%, Monocite
=10%), ALAT 100 ui, testul Paul-Bunnell pozitiv

III. Pentru confirmarea infecției ce explorare paraclinică ati solicita?

IV. Dacă va fi nevoie în viitor, pacientul va mai putea primi Ampicilină?

Răspunsuri:
:

I. Mononucleoză infecțioasă-în observație

II. a.

III. Ig M anti-VCA

IV. Da

STATIA NR. 1 CAPITOL – ETIOLOGIE 1 (E1)

STAȚIA NR
 TIA, 14 ani, se prezintǎ la consultaţie pentru febrǎ, dureri şi tumefacţie la nivelul
lojelor parotidiene, dificultǎţi la deschiderea gurii.
Istoric: boala a debutat cu 2 zile anterior cu febră, frisoane, mialgii; de 1 zi
tumefiere sensibilă la nivelul lojei parotidiene drepte, iar din cursul zilei prezentării și la
nivelul lojei parotidiene stângi
Antecedente: abces al ultimului molar inferior drept (în tratament stomatologic),
plagǎ înţepatǎ la nivelul membrului inferior drept în urmǎ cu 14 zile (pentru care s-a
efectuat toaleta plăgii și profilaxie cu VTA).
Obiectiv : pacient febril (38,4°C), micropoliadenopatii laterocervical bilateral,
trismus discret, tumefacţie elasticǎ, sensibilǎ (fǎrǎ alte semne celsiene) la nivelul lojelor
parotide.
1. Diagnostic de etapă :
a) Infecție urliană
b) În observație tetanos
c) Abces dentar Celulită geniană
d) Infecție cu HIV
e) În observație litiază salivară

Bifați răspunsul corect:

a b c d e
R: a

2. Ce atitudine adoptați
a) internare obligatorie
b) izolare la domiciliu 10-14 zile
c) tratament antiotic cu macrolide sau ß-lactamine
d) tratament patogenic și simptomatic (antitermice, AINS)
e) supravegherea contacților 21 zile

Bifați răspunsurile corecte:

a b c d e
R: b, d, e

3. În cursul evoluției bolii pe care o suspectați poate apare:

a) meningită
b) encefalită
c) orhită
d) pancreatită
e) pneumonie cu Pneumocystis jiroveci

Bifați răspunsurile corecte:

a b c d e
R: a, b, c, d

4. Ce complicații pot apare în evoluția bolii

a) miocardită
b) surditate
 c) artrită
d) hepatită
e) porfiria cutanată tardivă

Bifați răspunsurile corecte:

a b c d e
R: a, b, c, d

Se dau datele: :

Alina, o fetiţă de 12 ani, este adusă la spitalul local de catre mamă care
declară că de 6 zile fata este bolnavă, prezentând iniţial febră, cefalee,
dureri musculare şi scaune diareice apoase; după trei zile simptomele au
părut să se remită, pentru ca ulterior, în ziua a 5-a de boală, să înceapă să
verse.
Examenul obiectiv evidenţiază febră, redoare de ceafă, scăderea forţei
musculare la nivelul membrului inferior drept şi cefei şi deplasarea
ombilicului spre stânga.
Fata este internată, rămâne febrilă, iar în a 3-a zi de spitalizare se constată
paralizia flască a cvadricepsului drept.
Mama declară că, de teama reacţiilor adverse postvaccinale, nu şi-a
imunizat copilul.

Se cere: :

I. Care este diagnosticul dumneavoastră?

II. Identificaţi etapele evolutive ale bolii.

Iniţial=
Ziua a 5-a=
Ziua a 9-a=
III. La internare Alinei i s-a efectuat o puncţie lombară. Decideţi care dintre
aspectele LCR se potriveşte cu boala fetei?

1. LCR clar, 200 elemente/mmc (90% limfocite mici, 10% PMN), albuminorahie
1,5 g%, glicorahie 15 mg%
2. LCR purulent, 18.000 elemente/mmc (100% PMN), albuminorahie 512 mg%,
glicorahie 35 mg%
3. LCR clar, 250 elemente/mmc (100% mononucleare), albuminorahie şi
glicorahie normale

IV. Ce explorări vă sunt utile pentru susţinerea diagnosticului etiologic?

1. izolarea microrganismului din spălătura nazofaringiană
2. evidenţierea germenului în LCR prin PCR
3. evidenţierea microorganismului în fragmentele de biopsie musculară
4. evidenţierea anticorpilor specifici de tip IgM în ser
5. evidenţierea anticorpilor specifici în urină

Răspunsuri: :

I. poliomielită paralitică

II. iniţial =boala minoră

ziua a 5-a = meningită enterovirală
ziua a 9-a = boala paralitică majoră

III. 3

IV. 1, 2, 4