Kinetoterapia în poliartrita reumatoidă

 Tratamentul fizical nu substituie tratamentul

medicamentos
 Nu se poate efectua recuperarea fizică dacă
procesul imflamator nu este controlat de o
medicaţie adecvată
 Prezența fenomenelor imflamatorii active:
- contraindică curele balneare
- limitează mult
- KT
- utilizarea agenților fizici naturali și artificiali
 Princpii de bază în kinetoterapia PR
 1. cunoaşterea morfologiei şi biomecanicii articulare
 2. tratment precoce – înainte de instalarea luxaţiilor, cât încă există integritatea
aparatului capsulo-ligamentar
 3. repaus articular în puseele evolutive
 4. mobilizare activă - în pusee
- fără forţarea articulațiilor
 5. mobilizări pasive - în perioada subacută /de remisie
- fără a tenta amplitudinea maximă în perioada subacută
- pe sectoarele funcţionale
 6. evitare disconfortului şi durerii în timpul KT şi după terminrea KT
 7. continuitatea tratamentului
 8. dacă este afectată mâna – nu se neglijează cotul şi umărul în executarea ex. fizice
 9. evitarea prehensiunii de forţă cu suprasolicitare articulară - înşurubare/deşurubare
- purtarea de sacoşe
 10. corectarea - activității gestuale zilnice
- reorientarea tipului de prehensiune spre prehensiunea
- bimanual
- digitopalmară
 11. utilizarea de dispozitive de ajustare a ustensilelor casnice
 12. la KT activă se pot adăuga ortezele preventive/seriate
 13. obligatoriu continuată și completată de TO
Abordarea kinetologică a unei articulații imflamate ține cont de următoarele
aspecte
1. Orice proces inflamator articular implică:
 - sinoviala articulară
 - cartilajul
 - tecile tendinoase
 - bursele periarticulare
 - cantitatea/calitatea lichidului sinovial
2. La nivelul articulațiilor inflamate tensiunea intraarticulară şi imflamația structurilor
articulare și periarticulare determină dureri la orice tentativă de mobilizare
3. Contractura antalgică a mș periarticulari şi posturile antalgice protective ce le adoptă
pacientul duc la instalarea de redori şi retracturi în principal pe grupele mș
- flexori
 - adductori
4. În evoluţie apare distrugeri de cartilaj şi leziuni capsulare şi ligamentare ce duc la
- subluxații
 - deformări articulare
 - ankiloza osoasă ( stadiu în care nu se mai reface mobilatea articulară)
Kinetoterapia în PR este adaptată la
 1. stadiul radiologic (gradul PR)

 2. activitatea inflamatorie

Larsen System for Grading RA and Related Conditions

by Using Standard Reference Film Radiographs
 În perioada acută (proces imflamator activ):
Obiective-Mijloace:
a. Reducerea - durerii
- imflamației

a.1 – imobilizare articulară relativă:

- repaus în posturi antialgice
- orteze/atele
- de preferat poziţii funcţionale
- recomandată alternarea posturilor
a.2 – tracţiuni uşoare în ax
a.3 – asociere masaj cu gheaţă
 b. Menţinerea mobilităţii articulare
b.1 - mobilizare activă : !în reumatismele imflamatorii
cu potenţial distructiv mare (PR) mobilizările sunt
active/autopasive pentru a permite pacientului adaptarea
parametrilor la intensitatea durerii
- durerea suplimentară determinată de mobilizarea
intensă poate anunța leziuni capsulare şi/sau
ligamentare ce au drept consecință dezaxări articulare –
A NU SE FORŢA mobilitatea articulară – risc de rupturi!
c. Menţinerea F /rezistenței mș
c.1 ex. de tip izometric fără rezistență
În perioada subacută
a. scăderea durerii/imflamației
- mijloace similare perioadei acute
b. menţinerea mobilității articulare
b.1 mobilizări active/autopasive/ pasive
- cu forţare progresivă la limita excursiei de mişcare,
respectând pragul durerii
b.2 scripetoterapie – cu greutăți progresive
b.3 orteze seriate
b.4 hidrokinetoterapia
b.5 TO
c. Menţinerea F/rezistenței mș
c.1 ex. izometrice
c.2 ex izotone submaximale
c.3 TO fără încărcare intensă
 Perioada cronică (intercritică) - activitate inflamatorie minimă/absentă
a. combaterea imflamației /tendințelor distructive:
a.1 adaptarea activităților casnice şi profesionale la specificul bolii
b. conservarea/ creșterea mobilității și corectarea aliniamentului
articular:
b.1 mobilizări mai ample
b.2 streching
b.3 orteze seriate
b.4 TO diferenţiată în funcţie de devierile articulare
termoterapie
c. tonizare musculară
c.1 ex izometrice cu/fără rezistență
c.1 ex izotone submaximale
Kinetoterapia în deviațiile articulare ale
mâinii reumatoide
 I. Pentru contracararea deviației cubitale a mâinii
a. se tonizează selectiv. 1. primul interosos dorsal ce previne devierea
indexului
2. opozantul degetului V
b. se echilibrează
- diferența de forţă între mș. flexori şi mș. extensori ai degetelor astfel încât
mâna să se utilizeze ca un cârlig
- prehensiune cu articulațiile MCF în extensie, IF în flexie
- prehensiune facilitată prin tonizarea
mș. flexori superficiali şi profunzi ai degetelor:
Ex. selective pentru mș flexori digitali:
- mâna la marginea mesei
- se execută activ
- flexii IFP (Fal.I-II) împotriva rezistenței aplicată pe
faţa palmară a falangei II (mș. flexor superficial)
-flexii IFD împotriva rezistenței aplicată pe faţa
palmară a falangei III (mș flexor profund )
Ex. de tonizare globală a mș flexori – ex. de flexie a degetelor cu ajutorul unui
burete
 Ex de tonizare a mș extensori digitali:
- doar dacă deviața cubitală poate fi redusă activ sau fiind
redusă pasiv corecția poate fi menținută activ =
integritate aparat capsulo-ligamentar (în caz cotrar
tendoanele extensorilor aluneca de pe articulațiile IF și
accentuează deviația)
 Ex. de tonizare - globale

- analitice
- mâna aşezată pe masă – se extind simultan sau
individual degetele împotriva unei rezistențe aplicată pe
faţa dorsală a falangelor I, II, III
 III. Degetul în butonieră
- hiperflexie IFP
- hiperextensie IFD
 - se tonizează mș flexor profund al
degetelor
 - în paralele - mobilizări active art. MCF

- mişcări de Flex./Ext. IFP

 III. Degetul în gât de lebădă
- hiperextensie IFP
- flexie. IFD
 - corectare: - cu pumnul în extensie, fapt ce
limitează ext. în IFP şi facilitează flexia degetelor
 - se tonizează selectiv:
- flexorul superficial al degetelor (Flexor pt
IFP)
- extensorii pumnului
 IV. Policele în Z
- flexie MCF
- hiperextensie IF
KT – conservarea Abd. şi opozabilității policelui pentru a permite pensele polici-digitale
dacă este insuficient scurtul extensor al policelui: - se tonizează mș Abd lung + mș.
flexor scurt + mș. opozant police
- în timpul mobilizării art. IF ar trebui ortezată pentru a preveni hiperextensia falangei II
( se pot adăuga: ortezele preventive sau cele seriate)
a. Ex.pentru tonizarea mș Abd lung al policelui
- mâna cu palma în jos pe masă, policele la marginea mesei
-Abd police cu rezistență pe MC I, policele se duce în fața celorlalte degete
b. Ex.pentru tonizarea flexorului scurt al policelui:
- mâna cu palma în sus
- flexia rezistivă a falangei proximale pe MC I (rez. pe F I)
c. Ex. pentru tonizarea opozantului policelui
- mâna pe masă, palma în sus
- policele se rotește, se aduce la baza degetului IV
- obligatorie rotirea policelui fără adducerea sa