Sunteți pe pagina 1din 80

ISSN 1811-0770

SUMAR
REVISTA NAŢIONALĂ Sergiu BRÎNZĂ
Răspunderea pentru omorul prevăzut la lit.e)
DE DREPT alin.(2) art.145 C.pen. RM................................ 2
(Publicaţie periodică ştiinţifico-practică)
Raisa GRECU
nr. 4 (103) 2009
Constantin Stere despre Statul de drept............ 16

Certificatul de înregistrare Victor MORARU, Oleg RUSU


nr. 1003600061124 Direcţiile de activitate a asistentului social în
din 27 septembrie 2000
instituţiile penitenciare...................................... 23
Publicaţie acreditată de
Consiliul Naţional pentru Acreditare gheorghe Costachi,
şi Atestare al Republicii Moldova Drilea-marga marian Pompiliu
echilibrul puterilor în stat – chezăşie a unei
guvernări democratice . .................................... 31
FONDATORI:
Universitatea de Stat din Moldova Eugenia COJOCARI, Iurie MIHALACHE
Universitatea de Studii Europene din Moldova Răspunderea civilă a transportatorului aerian
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova pentru deteriorarea sau pierderea de bagaje...... 35
Uniunea Juriştilor din Moldova
Vitalie STATI
REDACTOR-ŞEF Infracţiunea de fabricare sau punere în circulaţie
Gheorghe AVORNIC a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false:
analiză de drept penal........................................ 45
Redactor-şef adjunct
Grigore CAPCELEA
Vladislav MANEA
Stilizator Ariadna STRUNGARU
Machetator Maria Bondari Subiectul infracţiunii prevăzute la art.286
C.pen. RM......................................................... 58
COLEGIUL DE REDACŢIE:
Gheorghe Ciocanu (doctor habilitat în ştiinţe
fizico-matematice, profesor universitar), Dorin CIMIL, Sorin BRUMĂ
Iurie Sedleţchi (doctor în drept, profesor universitar), Natura juridică a răspunderii subsidiare........... 67
Ioan Humă (doctor în drept, profesor universitar,
Universitatea „Danubius” Galaţi, România),
Andrei Galben (doctor habilitat în istorie, aca­de­mi­cian), Carolina CIUGUREANU-MIHAILUŢĂ
Tudor Popovici (doctor în drept), Evoluţia istorică a instituţiei protecţiei interna-
Elena Aramă (doctor habilitat în drept),
ţionale a drepturilor copilului. Partea II........... 62
Sergiu Brînză (doctor habilitat în drept),
Alexandru Burian (doctor habilitat în drept),
Andrei Smochină (doctor habilitat în drept), Борис СОСНА, Василий ДРАГОМИР,
Ion Guceac (doctor habilitat în drept).
Игорь ЛУКА
ADRESA REDACŢIEI: Правовое регулирование порядка приема на
работу............................................................... 70
2012, Chişinău, str. A. Mateevici 60, bir. 222
Telefoane: 57-77-52, 57-76-90.
e-mail: revistadrept@yahoo.com Natalia BACALU
Indexul PM 31536. Etica, cea mai bună etichetă în afaceri.............. 75
© Revista Naţională de Drept
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

RĂSPUNDEREA PENTRU OMORUL PREVĂZUT


LA lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM
Sergiu BRÎNZĂ,
doctor habilitat în drept, profesor universitar (USM)

SUMMARY
In the framework of this study three aggravating circumstances assumptions prevented on let.e) par.(2)
art.145 “Murder on purpose” from the Penal Code (in the wording of the Law nr.277-XVI on 18.12.2008)
are examined, namely: the perpetration of the manslaughter benefiting from the known or obvious im-
potence being of the victim, due to advanced age, to some kind of illness, due to physical or psychical
handicap or to anything else; the conscientious perpetration of the manslaughter on pregnant woman;
the conscientious perpetration of the manslaughter on minor.

L aadoptat
18.12.2008, Parlamentul Republicii Moldova a
Legea nr.277-XVI pentru modificarea şi
intenţionat într-o singură circumstanţă agravantă a
acestei fapte infracţionale, presupunând trei ipoteze
completarea Codului penal al Republicii Moldova.1 diferite. Or, toate cele trei ipoteze se referă la victi-
Conform acestei legi s-a statuat, printre altele, că lit.e) ma infracţiunii. Însă, mai există o caracteristică ce
alin.(2) art.145 „Omorul intenţionat” din Codul penal are le uneşte şi care le distinge de alte ipoteze vizând
următorul conţinut: „cu bună-ştiinţă asupra minorului circumstanţele agravante ale omorului intenţionat (de
sau a femeii gravide ori profitând de starea de neputinţă exemplu, de omorul săvârşit asupra unui reprezentant
cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează al autorităţii publice ori asupra unui militar, ori asupra
vârstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori rudelor apropiate ale acestora, în timpul sau în legă-
altui factor”. Astfel, putem observa că prevederea de la tură cu îndeplinirea de către reprezentantul autorităţii
lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM reprezintă rezultatul publice sau militar a obligaţiilor de serviciu (lit.p) alin.
comasării a trei prevederi din art.145 C.pen. RM (în (2) art.145 C.pen. RM)).
varianta de până la amendamentul din 18.12.2009): În acest context, merită atenţie cele menţionate de
1) „profitând de starea de neputinţă a victimei” I.Farghiev: „În anumite cazuri, victima se poate afla
(lit.e) alin.(2)); într-o stare având semnificaţie juridico-penală. De
2) „cu bună-ştiinţă asupra unei femei gravide” (lit.c) exemplu, în starea de graviditate, în starea de neputinţă,
alin.(3)); în starea de boală, în starea periculoasă pentru viaţă
3) „cu bună-ştiinţă asupra unui minor” (lit.d) când victima e lipsită de posibilitatea de a se salva
alin.(3)). din cauza vârstei fragede sau înaintate, a bolii sau a
În legătură cu aceasta, Ministerul Justiţiei a motivat neputinţei etc. Aflarea victimei în una din aceste stări e
astfel oportunitatea expunerii într-o nouă manieră a folosită de către făptuitor pentru săvârşirea faptei pre-
dispoziţiei de la lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM: „La judiciabile. Sau generează obligaţii specifice în sarcina
alin.(2) a fost modificată redacţia lit.e), care stabileşte făptuitorului, obligaţii de acordare a ajutorului victimei,
în calitate de circumstanţă agravantă omorul săvârşit a căror neexecutare constituie infracţiune”.4
profitând de starea de neputinţă a victimei, în vederea În acelaşi context, I.F. Dediuhina deosebeşte, printre
determinării cazurilor care formează starea de neputin- altele, următoarele tipuri de stări ale victimei, relevante
ţă, în special vârsta, boala, handicapul fizic sau psihic, sub aspect penal: 1) stări vizând sănătatea fizică sau
fiind preluate din legea penală a Franţei.2 De asemenea, psihică a victimei (starea de neputinţă, graviditatea,
în textul lit.e) au fost incluse semnele componente ale boala etc.); 2) stări relevând caracteristicile social-
infracţiunii de omor săvârşit împotriva unui minor demografice ale victimei (sexul, vârsta etc.).5
şi a unei femei gravide, care sunt legate de starea de În concluzie, putem deduce că pentru cele trei
neputinţă”.3 ipoteze ale circumstanţei agravante prevăzute la lit.e)
Într-adevăr, pare a fi justificată comasarea a trei alin.(2) art.145 C.pen. RM sunt comune următoarele
circumstanţe agravante distincte ale omorului trăsături:

2
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

1) nu se referă la conduita victimei, nici la statutul care profită de o asemenea stare a victimei pentru a o
social al acesteia; omorî vădeşte grad sporit de pericol social”.6
2) nu pot determina atenuarea tratamentului sanc- Însă, nu toţi împărtăşesc această opinie. De exem-
ţionator al făptuitorului, deoarece nu presupun acţiuni plu, A.I. Strelnikov susţine: „În cazul omorului săvârşit
ilegale sau imorale ale victimei care să provoace să- profitând de starea de neputinţă a victimei, nu se am-
vârşirea infracţiunii; plifică atingerea adusă obiectului infracţiunii. Deci,
3) determină agravarea răspunderii penale a făptu- nu suferă modificări nici gradul de pericol social, nici
itorului; aceasta deoarece atestă precaritatea victimei caracterul pericolului social. Agravarea răspunderii
în raport cu făptuitorul, precaritate având cauze psiho- pentru omorul, săvârşit într-o asemenea împrejurare,
fiziologice sau de morbiditate (cum ar fi graviditatea a fost determinat de considerente de ordin moral.7
şi starea de neputinţă), ori biocronoligice (cum ar fi Dintotdeauna, oamenii aflaţi în neputinţă au suscitat
vârsta). compasiune şi sentimentul de a veni în ajutor. Însă,
În cele ce urmează vor fi analizate pe rând ipotezele considerentele de ordin moral nu pot constitui temeiuri
respective, şi anume: pentru agravarea răspunderii penale”.8
1) săvârşirea omorului profitând de starea de Nu de aceeaşi părere este I.F. Dediuhina. Acest
neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se autor înţelege prin „diferenţierea răspunderii penale”
datorează vârstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau delimitarea răspunderii penale, modificarea volumului
psihic ori altui factor; şi tipului răspunderii penale, cu luarea în consideraţie
2) săvârşirea omorului cu bună-ştiinţă asupra femeii a circumstanţelor care influenţează gradul de pericol
gravide; social al infracţiunii şi al persoanei ce a săvârşit-o;
3) săvârşirea omorului cu bună-ştiinţă asupra mi- caracteristicile relevante penalmente ale victimei
norului. infracţiunii constituie circumstanţe care trebuie luate
A. Săvârşirea omorului profitând de starea de în consideraţie la diferenţierea răspunderii penale,
neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se circumstanţe care se clasifică în cele agravante şi cele
datorează vârstei înaintate, bolii, handicapului fizic atenuante; la circumstanţele agravante urmează a se
sau psihic ori altui factor raporta săvârşirea infracţiunii cu bună-ştiinţă asupra
Nu putem să nu remarcăm anumite diferenţe unei femei gravide sau asupra unui minor, ori profitând
dintre prevederea actuală de la lit.e) alin.(2) art.145 de starea de neputinţă a victimei.9
C.pen. RM – vizând ipoteza în cauză – şi prevederea Suntem de acord cu I.F. Dediuhina. Este justifi-
de la lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM, dinaintea amen- cată agravarea răspunderii penale pentru săvârşirea
damentului de la 18.12.2008 – „profitând de starea de omorului profitând de starea de neputinţă a victimei.
neputinţă a victimei”: Este justificată nu din considerente de sorginte morală,
a) în formula actuală se cere ca starea de neputinţă aşa cum opinează A.I. Strelnikov. În realitate, altceva
a victimei să fie cunoscută de făptuitor sau evidentă condiţionează diferenţierea răspunderii penale pentru
pentru acesta; omorul persoanei, care se află în stare de neputinţă,
b) în formula actuală sunt specificaţi factorii cauzali de omorul unei persoane, care nu se găseşte într-o
ai stării de neputinţă a victimei: vârsta înaintată; boala; asemenea stare. În prima situaţie, gradul mai sporit de
handicapul fizic sau psihic; alţi factori. pericol social îl condiţionează conştientizarea de către
Dar sunt oare de substanţă sau doar de formă aceste făptuitor a împrejurării că starea victimei îi reduce po-
diferenţe? Au condiţionat ele oare reducerea sau lăr- tenţialul de autoapărare. Starea de neputinţă a victimei
girea sferei de aplicare a prevederii de la lit.e) alin.(2) nu doar sporeşte riscul ca o persoană să devină victimă
art.145 C.pen. RM? Răspunsurile la aceste întrebări a omorului. De multe ori, această stare este cea care
le putem formula numai după o examinare detaliată a îl determină pe făptuitor să-şi aleagă locul, metoda şi
celei dintâi ipoteze a circumstanţei agravante prevăzute ambianţa de realizare a lipsirii de viaţă a victimei.
la lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM. După această necesară digresiune, vom menţiona că
Astfel, în primul rând, ne menţinem pe aceleaşi pozi- prima ipoteză a circumstanţei agravante, specificate la
ţii pe care le-am relevat anterior, cu privire la justificarea lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM, presupune îndeplinirea
agravării răspunderii penale în cazul săvârşirii omorului cumulativă în principal a două condiţii: 1) victima să se
profitându-se de starea de neputinţă a victimei: „Agra- afle într-o stare de neputinţă şi 2) făptuitorul să profite
vanta se justifică prin aceea că, pe de o parte, omorul de această stare pentru a lipsi de viaţă victima.
asupra unei persoane care se află în stare de neputinţă Dacă ne referim la prima condiţie, prin „stare de ne-
poate fi săvârşit mai uşor, iar, pe de altă parte, că cel putinţă” trebuie să înţelegem incapacitatea victimei de

3
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

a se apăra din cauza nefuncţionării totale sau parţiale a neapărat considerat aflându-se în stare de neputinţă. Nu
conştiinţei ori a stării sale fizice sau psihice precare. oricare persoană de vârstă înaintată trebuie recunoscută
La lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM legiuitorul enu- aflându-se în această stare. Pentru a aduce consistenţă
meră exemplificativ factorii ce constituie cauzele stării acestei afirmaţii, vom reproduce un exemplu din prac-
de neputinţă a victimei: vârsta înaintată; boala; handi- tica judiciară română: „Vârsta înaintată a victimei şi
capul fizic sau psihic; alţi factori. Considerăm că starea faptul că aceasta suferea de mai multe boli nu pot duce,
fizică sau psihică precară a victimei o reprezintă boala, prin ele însele şi în mod absolut, la concluzia că aceasta
handicapul fizic sau psihic, alţi factori (de exemplu, în s-a aflat în neputinţă de a se apăra, de vreme ce la data
unele cazuri, starea de ebrietate). De asemenea, la alţi când a fost omorâtă ducea o viaţă activă normală, des-
asemenea factori cauzali se raportează vârsta înainta- făşurând diferite activităţi... Din probele administrate
tă, vârsta fragedă, nefuncţionarea totală sau parţială a în cauză rezultă că în ziua săvârşirii faptei aceasta
conştiinţei (de exemplu, somnul). efectuase munci agricole şi a venit la locul unde a fost
Până la urmă, pentru a considera o stare ca fiind stare săvârşită fapta mergând pe bicicletă. Deci, era într-o
de neputinţă, nu contează ce fel de factori au determi- stare fizică care exclude concluzia că s-ar fi aflat în ne-
nat-o: fiziologici sau patologici, fireşti sau nefireşti. putinţă de a se apăra atunci când a fost lovită cu pumnii
Important este ca victima, aflându-se în această stare, şi o piatră de către inculpat”.11 Acelaşi lucru se poate
să nu aibă putinţa de a se apăra împotriva făptuitorului. susţine despre boală. În acest plan, ne raliem punctului
În acest sens, prezintă interes motivarea dintr-o speţă de vedere expus de T.A. Plaksina: „La categoria de
din practica judiciară rusă: „La momentul comiterii persoane bolnave se atribuie un cerc destul de larg de
omorului, victima O. a împlinit vârsta de 11 ani. Mama persoane. Printre acestea se află, indubitabil, persoane
victimei a explicat că O. nu arăta mai în vârstă, avea care pot opune rezistenţă făptuitorului. Or, prezenţa
o statură considerabil mai mică şi o forţă fizică mai unei boli nu-l lipseşte inevitabil pe om de capacitatea
redusă în comparaţie cu făptuitorul P. ... P. conştientiza de a se opune făptuitorului sau de a se ascunde de
că, în virtutea vârstei fragede şi a dezvoltării fizice mai acesta”.12 Aceleaşi argumente pot fi invocate în cazul
slabe, O. nu se va putea apăra şi nu-i va putea opune handicapului fizic sau psihic, al stării de ebrietate, al
rezistenţă activă. Răspunzând la întrebările acuzării, altor asemenea stări. Nu este exclus ca victima să fie
P. a declarat că victima a încercat anemic să se îm- înarmată sau să fie practicantă de arte marţiale.
potrivească, ţinându-se cu mâinile de ştreang, dar nu De unele singure, abstrase de circumstanţele con-
i-a reuşit nimic. Instanţa de fond a arătat întemeiat că crete ale faptei, vârsta fragedă sau înaintată, boala,
vârsta fragedă, ca şi slaba dezvoltare fizică şi psihică handicapul fizic sau psihic, ebrietatea etc. nu pot să
a lui O., nu doar nu i-au permis acestuia să se apere şi caracterizeze starea de neputinţă a victimei. Exempli-
să-i opună rezistenţă lui P., care era mai maturizat şi ficarea unor asemenea factori cauzali, la care recurge
avea o constituţie fizică mai robustă, dar şi au lipsit-o legiuitorul la lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM, nu
pe victimă de posibilitatea de a percepe adecvat sem- poate fi acceptată ca procedeu suficient la definirea
nificaţia celor săvârşite în privinţa sa”.10 noţiunii „starea de neputinţă a victimei”. Exemplifica-
Ce rezultă din această motivare? rea în cauză nu a adăugat nimic nou esenţei juridice a
Noţiunea „starea de neputinţă a victimei” este o no- noţiunii „starea de neputinţă a victimei”, în înţelesul pe
ţiune complementară sau care poate fi complementară care a avut-o până la amendamentul de la 18.12.2008.
în raport cu alte noţiuni: „vârsta fragedă”, „vârsta înain- Mai mult, această exemplificare poate fi nocivă, pentru
tată”, „boala”, „handi­capul fizic sau psihic”, „starea de că destinatarii legii penale ar putea concepe că starea
ebrietate” (posibil), „forţa fizică vădit disproporţionată de neputinţă a victimei poate fi determinată numai
în raport cu cea a făptuitorului”, „somnul” etc. Toate de vârsta înaintată, de boală, de handicapul fizic sau
aceste noţiuni nu sunt identice după conţinut cu noţi- psihic. Cât priveşte sintagma „alt factor” (care, la
unea „starea de neputinţă a victimei”. Cea mai mare lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM, desemnează ceilalţi
parte din ele caracterizează cauza ce determină starea factori cauzali ai stării de neputinţă a victimei), există
de neputinţă a victimei. Alte noţiuni complementare riscul ca aceasta să fie ignorată în procesul de aplicare
reflectă forma de exteriorizare a stării de neputinţă a a răspunderii penale. Aceasta pentru a se respecta
victimei. Altele îndeplinesc rolul de conţinut al acestei regula de la alin.(2) art.3 C.pen. RM, potrivit căreia
stări. se interzice interpretarea extensivă defavorabilă a
Prin aceasta, dorim să sugerăm că noţiunea „starea legii penale.
de neputinţă a victimei” este o noţiune estimativă. Nu În cele mai frecvente cazuri, factorii cauzali –
oricare, de exemplu, minor în vârstă de 11 ani, va fi enumeraţi exemplificativ la lit.e) alin.(2) art.145

4
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

C.pen. RM – trebuie coroboraţi cu alte împrejurări, adusă în stare de neputinţă de către inculpat, împreună
pentru a ne da seama dacă, în momentul săvârşirii cu ceilalţi participanţi, în rezultatul acţiunilor îndreptate
omorului, victima se afla în stare de neputinţă. Este spre cauzarea vătămării sănătăţii victimei.17
demnă de reţinut următoarea explicaţie de la pct.6 al Din ultimele două exemple ar rezulta următoarea
Hotărârii Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii concluzie: dacă făptuitorul, care a plănuit din timp să
Belarus „Cu privire la practica în cauzele referitoare lipsească victima de viaţă, o aduce în stare de neputinţă
la omor (art.139 al Codului penal al Republicii Be- (pe calea imobili­zării prin legare, a aplicării loviturilor
larus)”, nr.9 din 17.12.2002: „Concluzia instanţei de etc.), această aducere în stare de neputinţă reprezintă
judecată despre aflarea victimei în stare de neputinţă metoda de săvârşire a omorului, fără a constitui temei
urmează a fi întemeiată pe evaluarea tuturor împre- de agravare a răspunderii penale. Răspunderea penală
jurărilor cauzei în ansamblu (sublinierea ne apar- ar trebui agravată numai dacă făptuitorul profită de
ţine – n.a.), fiind motivată corespunzător în cadrul starea de neputinţă a victimei, care nu se datorează
sentinţei”.13 acţiunilor făptuitorului.
Pe cale de consecinţă, propunem ca, la lit.e) alin.(2) În acelaşi făgaş se exprimă T.Toader: „Starea de ne-
art.145 C.pen. RM, nu exemplificarea, dar genul pro- putinţă a victimei de a se apăra trebuie să fie exterioară
xim şi diferenţa specifică să fie puse la baza identificării activităţii făptuitorului, adică să nu se datoreze acestuia.
factorilor cauzali ai stării de neputinţă a victimei. La Actele de natură să pună victima în neputinţă de a se
concret, recomandăm ca, în locul cuvintelor „care se apăra, săvârşite de făptuitor, constituie acte de pregă-
datorează vârstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau tire sau de executare a omorului, care sunt absorbite
psihic ori altui factor”, să fie utilizată expresia „adică, de infracţiunea consumată de omor.18 Într-o manieră
de incapacitatea victimei de a se apăra din cauza ne- apropiată se pronunţă Gh.Diaconescu: „incapacitatea
funcţionării totale sau parţiale a conştiinţei ori a stării victimei de a se apăra să fie datorată altor cauze decât
sale fizice sau psihice precare”. acţiunii făptuitorului”.19 În fundamentarea opiniei sale,
În altă ordine de idei, reafirmăm punctul de vede- ultimul autor prezintă ca model de inspiraţie o speţă
re pe care l-am exprimat anterior: „Pentru aplicarea din practica judiciară: „Starea de neputinţă fizică sau
agravantei examinate nu are însemnătate dacă însuşi psihică a victimei de a reacţiona, apărându-se în faţa
făptuitorul a dus victima la aşa stare (se are în vedere atacului, trebuie să fie exterioară activităţii autorului,
starea de neputinţă – n.a.) sau ea se găsea în stare de adică să nu se datoreze faptelor acestuia. Comiterea
neputinţă independent de acţiunile lui”.14 Totuşi, consi- de către autor a unor acte de natură a pune victima în
derăm imperioasă introducerea unei mai mari clarităţi imposibilitatea de a se apăra are semnificaţia unor acte
vizavi de această afirmaţie. Temei pentru aceasta a de pregătire sau de executare a omorului, care sunt
servit atitudinea lipsită de constanţă, manifestată în absorbite în infracţiunea consumată. În consecinţă,
practica judiciară în privinţa situaţiei descrise. în speţă, legarea mâinilor victimei, pentru a înlătura
Astfel, de exemplu, într-o speţă din practica judici- rezistenţa sa faţă de actele de violenţă comise împo-
ară rusă, M. a fost condamnat, inclusiv, pentru omorul triva ei, nu justifică reţinerea agravantei în discuţie,
săvârşit profitând de starea de neputinţă a victimei. În deoarece în momentul declanşării agresiunii victima
fapt, acesta, la 1.04.2008, a întâlnit trei minori având nu se afla în imposibilitatea de a se apăra, ci apărarea
vârsta între 7 şi 13 ani. Ameninţându-le cu aplicarea sa a fost înfrântă pe parcurs de către autorul infracţiunii
violenţei, le-a dus în pădure şi le-a legat cu frânghia de omor”.20
de copaci. După aceasta, M. a săvârşit în privinţa victi- La fel de ireproşabile par a fi punctele de vedere
melor acţiuni violente cu caracter sexual şi le-a aplicat ale unor doctrinari ruşi. De exemplu, I.L. Marogulova
câteva lovituri cu cuţitul.15 Într-un alt caz, Colegiul susţine că starea de neputinţă a victimei nu poate fi
penal al Judecătoriei Supreme a Federaţiei Ruse a legată de acţiunile violente ale făptuitorului; pentru
constatat că instanţa de fond nu a avut dreptate când a a-i incrimina săvârşirea omorului profitând de starea
reţinut că, în momentul săvârşirii omorului, victima se de neputinţă a victimei, este necesar ca acesta doar să
afla în stare de neputinţă: omorul victimei imobilizate profite de starea respectivă, pentru a-şi uşura comiterea
prin legare nu poate fi considerat exemplu de omor infracţiunii.21 La rândul său, L.V. Inogamova-Hegai
săvârşit profitând de starea de neputinţă a victimei.16 afirmă: „Nu poate fi considerată în stare de neputinţă
Într-o altă speţă, Colegiul penal al Judecătoriei Supre- acea victimă, care a ajuns în această stare datorită acţi-
me a Federaţiei Ruse a relevat că nu există temeiuri a unilor făptuitorului. Din sensul legii rezultă că victima
invoca săvârşirea omorului profitând de imposibilitatea trebuie să fie în neputinţă până la aplicarea violenţei
victimei de a se apăra, din moment ce victima a fost împotriva ei. Dacă victima a devenit neputincioasă ca

5
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

urmare a conduitei făptuitorului (aplicarea traumei, făptuitorului de a crea o circumstanţă, care se poate
legarea victimei etc.), atunci nu se poate considera dovedi o circumstanţă agravantă a acelei infracţiuni.
că omorul a fost săvârşit profitând de imposibilitatea Aceasta cu condiţia că intenţia făptuitorului de a crea
victimei de a se apăra”.22 circumstanţa agravantă se integrează intenţiei de a
Îndoieli cu privire la categoricitatea şi univocitatea săvârşi infracţiunea în forma agravată corespunză-
tuturor acestor alegaţii rezultă dintr-o speţă, care pare a toare.
veni în sprijinul acestor alegeri: „Înalta Curte de Casaţie Cu alte cuvinte, potenţialul făptuitor (potenţial,
şi Justiţie (a României – n.a.) nu poate avea în vedere pentru că încă nu i-a apărut intenţia de a comite omo-
critica părţilor civile cu privire la incidenţa dispoziţiilor rul) imobilizează potenţiala victimă a omorului, îi
lit.d) alin.(1) art.175 al Codului penal al României, administrează somnifere sau alte asemenea substanţe,
respectiv omorul calificat săvârşit prin profitarea de foloseşte în privinţa ei gaze paralizante sau, chiar, apli-
starea de neputinţă a victimei de a se apăra, deoarece că violenţa împotriva potenţialei victime a omorului.
această stare fie fizică, fie psihică a victimei trebuie să Aceste procedee ale potenţialului făptuitor al omorului
fie preexistentă faptei şi să nu fie consecinţa acţiunii sunt realizate în contextul altor infracţiuni, antecedente
inculpatului (sublinierea ne aparţine – n.a.)”.23 omorului (infracţiuni care formează concursul real cu
Rezultă că la calificarea omorului nu trebuie să omorul care va urma), dar pot fi realizate şi în afara
se reţină săvârşirea acestuia profitând de starea de unui context infracţional. Atunci când victima se află
neputinţă a victimei, dacă sunt îndeplinite cumulativ în stare de neputinţă (şi nu mai devreme), făptuitorului
următoarele două condiţii: îi apare intenţia de a săvârşi omorul (de exemplu, în
1) starea de neputinţă nu este preexistentă executării scopul de a ascunde infracţiunea antecedentă). În situ-
omorului; aţia dată, făptuitorul omorului nu face decât să profite
2) starea de neputinţă este consecinţa acţiunilor de starea de neputinţă pe care a creat-o tot el. Însă
făptuitorului. (sic!) a creat-o nu în calitate de subiect al omorului,
Dezvoltând ideea, reiese că trebuie să fie agravată nu în contextul infracţiunii de omor, dar înainte de a-i
răspunderea pentru omor, în ipoteza profitării de starea apare intenţia de a omorî. În situaţia descrisă, crearea
de neputinţă a victimei, în acel caz când starea de nepu- stării de neputinţă de către cel care urmează a săvârşi
tinţă este preexistentă executării omorului, iar această omorul nu se deosebeşte principial de crearea stării de
stare este consecinţa acţiunilor făptuitorului. neputinţă de către însăşi victima omorului sau de către
Este oare posibil aşa ceva? Da este. Pentru a ne o terţă persoană. Or, în toate aceste cazuri, starea de
convinge de aceasta, să apelăm la procedeul interpre- neputinţă a victimei este preexistentă săvârşirii omo-
tării prin analogie: „Legiuitorul a înţeles să agraveze rului, nefiind dependentă de intenţia făptuitorului de a
răspunderea penală nu pentru sustragerea din încă- săvârşi omorul. Cronologic, intenţiei de a crea starea
pere, alt loc pentru depozitare sau locuinţă, ci pentru de neputinţă îi urmează intenţia de a săvârşi omorul
sustragerea săvârşită cu pătrunderea în aceste locuri. profitând de starea de neputinţă. Cele două intenţii sunt
Pe cale de consecinţă, pentru incriminarea agravantei independente, ele alcătuiesc un concurs de intenţii. Nu
analizate (se are în vedere sustragerea săvârşită prin se absorb una de cealaltă.
pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau În concluzie, în planul agravării conform lit.e)
în locuinţă – n.a.), este necesar a proba dacă scopul de alin.(2) art.145 C.pen. RM a răspunderii pentru să-
sustragere a apărut la făptuitor până la pătrunderea lui vârşirea omorului profitând de starea de neputinţă a
în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuin- victimei, nu are importanţă dacă această stare a fost
ţă. Prin urmare, dacă făptuitorul a intrat în asemenea creată prin acţiunile făptuitorului, ale victimei sau ale
locuri, conducându-se de scopuri legitime, iar scopul unei alte persoane. Totodată, când o creează făptui-
de a sustrage a apărut ulterior, în cele comise lipseşte torul, este obligatoriu ca intenţia de a crea starea de
circumstanţa agravantă analizată”.24 Este o axiomă care neputinţă să fie preexistentă şi independentă de inten-
e susţinută cvasiunanim în literatura de specialitate şi ţia aceluiaşi făptuitor de a săvârşi omorul profitând de
care şi-a găsit aplicare în pct.29 al Hotărârii Plenului starea de neputinţă a victimei. În lipsa acestor condiţii
Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova „Cu de preexistenţă şi independenţă, va lipsi temeiul
privire la practica judiciară în procesele penale despre reţinerii circumstanţei agravante specificate la lit.e)
sustragerea bunurilor”, nr.23 din 28.06.2004.25 Ideea alin.(2) art.145 C.pen. RM (în ipoteza omorului să-
esenţială, pe care o desprindem din această axiomă, vârşit profitând de starea de neputinţă a victimei). În
este că, pentru agravarea răspunderii penale pentru o lipsa altor circumstanţe agravante, răspunderea se va
infracţiune, contează momentul în care apare intenţia aplica potrivit alin.(1) art.145 C.pen. RM.

6
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

Un alt aspect, legat de analiza primei ipoteze a cir- de a acţiona”.31 Cel care doarme nu se poate apăra
cumstanţei agravante prevăzute la lit.e) alin.(2) art.145 în mod evident împotriva făptuitorului, întrucât nu-i
C.pen. RM, îl reprezintă oportunitatea considerării funcţionează conştiinţa. În contrast, cel care este atacat
somnului ca expresie a stării de neputinţă a victimei. în ambuscadă sau de la spate, ori este luat în vizor de
Într-o publicaţie anterioară26 ne-am prezentat punctul făptuitorul având o puşcă cu lunetă etc., se poate apăra,
de vedere privind această oportunitate. Revenim la deoarece îi funcţionează conştiinţa. Este suficient un
acest subiect, deoarece o impune practica neuniformă oarecare indiciu (zgomotul produs de făptuitor, pata de
de aplicare a legii penale. lumină, observarea acţiunilor făptuitorului în retrovi-
De exemplu, într-o speţă din practica judiciară a zor etc.), pentru ca victima să ia atitudine şi să adopte
Federaţiei Ruse, S. a fost condamnat, inclusiv, pentru măsurile necesare de contracarare.
omorul săvârşit profitând de starea de neputinţă a În legătură cu aceasta, suntem solidari cu T.A.
victimei. În fapt, la 31.12.2005, aceasta a descoperit Plaksina, care susţine că la starea de neputinţă nu pot
doi minori – de 4 ani şi de 5 ani – dormind în maşina fi raportate acele cazuri, când lipsa conştientizării de
GAZ-31029, care staţiona lângă casa familiei B. Având către victimă a atentării la care e supusă se datorează
temere că, trezindu-se, minorii pot observa în casă cada- nu stării victimei, dar ambianţei săvârşirii infracţiunii
vrele a patru persoane (pe care S. le-a omorât anterior) sau aplicării unor mijloace specifice de săvârşire a
şi îl vor denunţa, S., aplicând toporul, i-a lipsit de viaţă infracţiunii.32 Într-adevăr, lipsa de dexteritate şi di-
pe cei doi minori.27 Într-un alt caz, Colegiul penal al ligenţă, reacţia încetinită, indolenţa şi alte asemenea
Judecătoriei Supreme a Federaţiei Ruse a criticat soluţia calităţi, de care dă dovadă victima în momentul când
primei instanţe, care a reţinut, la agravarea răspunde- îi este ameninţată viaţa – toate acestea pe fondul unei
rii penale, săvârşirea omorului profitând de starea de anume ambianţe a infracţiunii (de exemplu, atacul din
neputinţă a victimei: aflarea victimei, în momentul ambuscadă) sau al aplicării unor mijloace specifice
săvârşirii faptei în stare de somn nu este un temei pentru de săvârşire a infracţiunii (de exemplu, a puştii cu
a considera că victima se afla în stare de neputinţă.28 lunetă) – nu sunt semne ale neputinţei victimei de a se
Aceeaşi constatare se face într-o altă speţă.29 apăra. Or, a nu te putea apăra nu e aceeaşi cu a te putea
În ce ne priveşte, considerăm că, în comparaţie cu apăra şi a nu face tot posibilul pentru a-ţi reuşi apă-
alte manifestări ale stării de neputinţă, somnul are o rarea. La fel, nefuncţionarea conştiinţei la momentul
potenţialitate mai pregnantă de a fi raportat la starea pericolului iminent pentru viaţă nu poate fi echivalată
de neputinţă. Somnul este suficient să denote de unul cu atitudinea inconştientă faţă de realitatea înconjură-
singur lipsa de putinţă a victimei de a se apăra împotriva toare. Sunt două accepţiuni absolut diferite, care nu se
făptuitorului, de a-i opune rezistenţă. Nu sunt necesare confundă, ale conceptului „inconştienţă”.
circumstanţe suplimentare care să confirme că cel aflat Cât priveşte tratarea neuniformă, în practica ju-
în stare de somn se află în stare de neputinţă. Or, în diciară a Federaţiei Ruse, a oportunităţii considerării
timpul somnului, conştiinţa şi voinţa persoanei sunt somnului ca manifestare a stării de neputinţă, motivele
deconectate. De aceea, persoana care doarme nu poate acesteia se cunosc. Iniţial, Plenul Judecătoriei Supre-
să reacţioneze la fel de adecvat la realitatea înconjură- me a Federaţiei Ruse îşi afirmase poziţia că omorul
toare, ca şi atunci când aceasta e trează. victimei care doarme trebuie calificat ca omor săvârşit
Totuşi, în doctrina penală există voci care deneagă profitând de starea de neputinţă a victimei.33 Ulterior,
oportunitatea considerării somnului ca expresie a stării optica instanţei supreme ruse s-a schimbat (din cauze
de neputinţă. Astfel, de exemplu, S.Dementiev menţi- obscure), astfel încât, în situaţia descrisă, se recomanda
onează că, dacă am recunoaşte omorul unei persoane să nu fie făcută calificarea ca omor săvârşit profitând de
care doarme drept omor săvârşit profitând de starea starea de neputinţă a victimei; aceasta deoarece „som-
de neputinţă a victimei, la fel ar trebui să procedăm în nul este starea necesară vital şi fiziologic condiţionată
situaţia când persoana e omorâtă prin surprindere (de a omului”.34 Interesant, ce s-a dorit să se argumenteze
exemplu, cu o împuşcătură efectuată din spate); aceasta prin această explicaţie?
deoarece la moment victima nu bănuia de preconizata În literatura de specialitate se menţionează, cu drept
atentare la viaţa ei.30 cuvânt, că în practica judiciară rusă s-a creat o situaţie
Raţionamentul lui S.Dementiev are la bază o confu- paradoxală, când aceeaşi noţiune – „starea de neputinţă
zie de noţiuni. Nu-l putem accepta, întrucât echivalează a victimei” – se interpretează diferit în raport cu diferite
două ipoteze absolut diferite. infracţiuni (în special, în raport cu violul şi omorul);
„Neputinţă” înseamnă „faptul de a nu avea forţa, astfel, în cazul violului somnul se consideră stare de
posibilitatea, capacitatea, libertatea de a realiza ceva, neputinţă (stare de imposibilitate a victimei de a se

7
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

apăra sau de a-şi exprima voinţa), iar în cazul omorului săvârşit profitând de starea de neputinţă a victimei, vom
– nu e considerată.35 L.V. Inogamova-Hegai, criticând reproduce părerea lui M.A. Hotca. Conform acestui
poziţia Plenului Judecătoriei Supreme a Federaţiei autor, starea de neputinţă a victimei se poate datora
Ruse, susţine: „O asemenea poziţie cel puţin surprinde. unei situaţii de moment (victima doarme), unei situ-
Oare boala, care o face pe victimă neputincioasă, nu aţii trecătoare (copil mic) sau unei situaţii cu caracter
este la fel o stare fiziologică?... Şi invers, starea fizică permanent (de pildă, invaliditate definitivă).40 Aşadar,
a persoanei care nu a reuşit să se apere, pentru că a fost nu are importanţă dacă starea de neputinţă a victimei
atacată din ambuscadă, de după colţ, din spate etc., are un caracter permanent, temporar sau accidental,
este totodată absolut rezonabil considerată ca nefiind interesând doar ca ea să fi existat la momentul săvâr-
expresia stării de neputinţă a victimei. Atunci, unde şirii faptei. Îndeplinirea acestei cerinţe se apreciază
este logica?”.36 în concret, necesitând o atenţie specială cazurile când
În contextul problemei examinate, o viziune dupli- starea victimei are caracter temporar ori constă într-o
citară şi neconsecventă a adoptat-o A.I. Korobeev: pe diminuare (permanentă sau temporară) a capacităţii de
de o parte, acesta recunoaşte că cel care doarme se află apărare a victimei (consum de alcool, boală, diverse
în stare de neputinţă, pentru că e lipsit de posibilitatea infirmităţi fizice etc.).
de a percepe adecvat ce i se întâmplă. Pe de altă parte, De exemplu, starea de somn (ca exprimare a stării
A.I. Korobeev afirmă că, pentru a califica fapta ca omor de neputinţă) nu trebuie confundată cu starea limitrofă
săvârşit profitând de starea de neputinţă a victimei, dintre somn şi veghe, sau viceversa. Astfel, într-o speţă
este necesar ca victima să-şi dea seama de neputinţa din practica judiciară rusă se consemnează, pe bună
sa de a se opune făptuitorului.37 Opoziţia controversată dreptate: „În momentul omorului, R. nu se afla în stare
similară o împărtăşeşte T.V. Kondraşova.38 de neputinţă, deoarece din probele administrate în cau-
De fapt, opinia celor doi autori, potrivit căreia la ză rezultă că inculpatul I., înainte de a comite omorul,
momentul comiterii faptei victima trebuie să conştienti- a trezit victima cu o îmbrâncitură. Ca urmare, victima
zeze că se află în stare de neputinţă nu este prea departe a ridicat capul şi l-a întors spre I. În aceste condiţii, nu
de punctul de vedere al lui S.Dementiev, conform căruia există temeiuri suficiente de a considera că R. se afla
doar atunci se poate vorbi despre săvârşirea omorului în stare de neputinţă”.41 Într-adevăr, în împrejurările
profitând de starea de neputinţă a victimei, când victi- descrise, victima a avut timp şi posibilitate să reacţi-
ma înainte de moarte resimte suferinţe suplimentare, oneze adecvat la comportamentul făptuitorului, astfel
conştientizându-şi neputinţa.39 încât să se poată apăra împotriva lui.
După logica acestor autori, bolnavii psihici, care nu Supra am consemnat că prima ipoteză a circum-
percep adecvat semnificaţia celor săvârşite asupra lor, stanţei agravante, specificate la lit.e) alin.(2) art.145
nu ar putea ab initio să fie victima unui omor săvârşit C.pen. RM, presupune îndeplinirea cumulativă în
profitând de starea de neputinţă. Nu ne putem ralia principal a două condiţii: 1) victima să se afle într-o
unei asemenea poziţii. Nu rezultă din litera legii că cel stare de neputinţă şi 2) făptuitorul să profite de această
aflat în stare de neputinţă trebuie neapărat să-şi conşti- stare pentru a lipsi de viaţă victima.
entizeze starea sau să sufere în vreun fel în legătură cu La prima din aceste condiţii ne-am referit. Urmează
aceasta. Dacă, în timpul săvârşirii omorului, victimei să o analizăm pe cea de-a doua.
i-au fost cauzate suferinţe suplimentare, calificarea Caracterizând-o, I.F. Dediuhina menţionează: „La
poate fi făcută în conformitate cu lit.i) alin.(2) art.145 starea de neputinţă poate fi raportată vârsta fragedă sau
C.pen. RM, pentru omorul săvârşit cu deosebită vârsta înaintată, boala, invaliditatea, trauma, afecţiunea
cruzime. Nu se suprapun şi nu se confundă sferele psihică, somnul fiziologic, ebrietatea gravă alcoolică,
de aplicare a circumstanţelor agravante specificate narcotică sau toxică, leşinul sau alte asemenea stări, dar
la lit.e) şi i) alin.(2) art.145 C.pen. RM. Legiuitorul numai cu condiţia perceperii lor subiective de către făp-
cere ca făptuitorul (nu victima) să profite de starea de tuitor în momentul săvârşirii infracţiunii (sublinierea ne
neputinţă a victimei (deci, să-şi dea seama de prezenţa aparţine – n.a.)”.42 Într-o manieră similară se exprimă
acestei stări la momentul săvârşirii faptei). M.A. Hotca: „... trebuie îndeplinită cerinţa ca făptui-
În concluzie la cele menţionate, omorul unei per- torul să ştie de existenţa imposibilităţii de apărare şi să
soane care doarme trebuie recunoscut, fără rezerve, beneficieze de neputinţa victimei de a se apăra”.43
ca fiind săvârşit cu profitarea de starea de neputinţă a Putem deduce că condiţia, pe care o analizăm,
victimei. presupune îndeplinirea în mod cumulativ a două ce-
Încheind examinarea primei din condiţiile, în a că- rinţe. Astfel, făptuitorul profită de starea de neputinţă
rei prezenţă se agravează răspunderea pentru omorul a victimei pentru a o lipsi de viaţă, dacă: 1) făptuitorul

8
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

cunoaşte, la momentul săvârşirii faptei, că victima se folosit de această stare (de exemplu, otrăvirea alimen-
află într-o stare de neputinţă; 2) făptuitorul se foloseşte telor din care consumă mai multe persoane sau omorul
de această împrejurare în executarea faptei de lipsire unui nevăzător prin împuşcare de la mare distanţă). În
de viaţă a victimei. acest caz, făptuitorul ca şi cum ignoră că victima e în
Să ne amintim că, în formula actuală a lit.e) stare de neputinţă. El nu beneficiază în nici un fel de
alin.(2) art.145 C.pen. RM, se cere ca starea de nepu- starea în care se află victima. Nu doreşte să-şi uşureze
tinţă a victimei trebuie să fie cunoscută de făptuitor de o asemenea manieră săvârşirea omorului, deşi avea
sau evidentă pentru acesta. Astfel, ne putem convinge posibilitatea reală s-o facă. Nu putem vorbi despre o
încă o dată că nu există diferenţă de substanţă dintre nobleţe a făptuitorului. Ar fi un termen cu totul deplasat
actuala formulă de la lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM în contextul săvârşirii infracţiunii de omor. Totuşi, nu
(în ipoteza săvârşirii omorului profitând de starea de putem face abstracţie de conduita făptuitorului în planul
neputinţă a victimei) şi formula de la lit.e) alin.(2) individualizării pedepsei, în direcţia atenuării ei.
art.145 C.pen. RM, dinaintea amendamentului de la Încheind analiza primei ipoteze a circumstanţei
18.12.2008. Comparând cele două formule, putem agravante specificate la lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM,
afirma că, în ipoteza examinată, nu s-a lărgit şi nici nu putem trece cu vederea problema erorii cu privire
nu s-a redus sfera de aplicare a prevederii de la lit.e) la calitatea agravantă a victimei (nu în acel sens în
alin.(2) art.145 C.pen. RM. care a fost reprodus mai sus punctul de vedere al lui
Revenind la analiza condiţiei ca făptuitorul să profi- T.Toader). Astfel, se va aplica art.27 şi lit.e) alin.(2)
te de starea de neputinţă pentru a lipsi de viaţă victima, art.145 C.pen. RM, dacă făptuitorul consideră că, la
accentuăm că cele două cerinţe, ce o caracterizează, săvârşirea omorului, profită de starea de neputinţă a
trebuie să fie îndeplinite cumulativ. Astfel, într-o speţă, victimei, însă, din cauze independente de voinţa lui,
s-a stabilit că făptuitorul a intrat în camera unde în mod se dovedeşte că, la momentul săvârşirii infracţiunii,
obişnuit se odihnea victima şi, prefăcându-se că citeşte victima nu se găsea în stare de neputinţă.
o carte, a urmărit dacă aceasta a adormit. După o oră, În alt context, nu se exclude săvârşirea de două sau
când victima dormea, făptuitorul a omorât-o.44 Putem mai multe persoane a omorului profitând de starea de
observa că făptuitorul a cunoscut, la momentul săvâr- neputinţă a victimei. În acest sens, trebuie să remar-
şirii faptei, că victima se află într-o stare de neputinţă căm că circumstanţa agravantă analizată (în prima
(prima cerinţă). Mai mult, făptuitorul s-a folosit de sa ipoteză) este una reală. De aceea, ea se răsfrânge
această împrejurare în executarea faptei de lipsire de asupra tuturor persoanelor care au luat parte la săvâr-
viaţă a victimei (cea de-a doua cerinţă). Deci, nu sunt şirea omorului, în măsura în care au cunoscut-o sau
temeiuri să nu afirmăm că făptuitorul a profitat de starea au prevăzut-o.
de neputinţă a victimei pentru a o lipsi de viaţă. B. Săvârşirea omorului cu bună-ştiinţă asupra
Pe cale de consecinţă, dacă va lipsi oricare din cele femeii gravide
două cerinţe sus-menţionate, nu vom putea afirma că Raţiunea agravării răspunderii penale în această
făptuitorul a profitat de starea de neputinţă a victimei ipoteză rezidă în gravitatea extremă pe care o prezintă
pentru a o lipsi de viaţă. omorul care pricinuieşte stingerea a două vieţi: a femeii
Astfel, suntem de acord cu T.Toader, care susţine: şi a produsului de concepţie, faptă cu multiple conse-
„Dacă făptuitorul a fost în eroare în ceea ce priveşte cinţe negative şi la nivel familial şi social.
starea victimei, omorul săvârşit este simplu, şi nu ca- În legătură cu aceasta, T.A. Plaksina menţionează
lificat”.45 Parafrazând, consemnăm: circumstanţa agra- că „indicarea, în textul legii penale, asupra stării fi-
vantă de la lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM (în ipoteza ziologice specifice a victimei este suficientă pentru a
săvârşirii omorului profitând de starea de neputinţă a demonstra orientarea atingerii nu doar asupra obiectului
victimei) nu operează, dacă, la momentul săvârşirii juridic principal al infracţiunii, dar şi asupra obiectului
infracţiunii, făptuitorul nu a ştiut că victima se află în juridic secundar al infracţiunii. Lipsa unei menţiuni ex-
stare de neputinţă. Aceasta pentru că nu există vinovăţie prese privind urmările prejudiciabile, corespunzătoare
în privinţa acestei circumstanţe. obiectului juridic secundar, asigură protecţia penală a
Tot aşa, nu se va putea reţine circumstanţa agra- vieţii produsului de concepţie începând cu momentul
vantă de la lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM (în ipoteza punerii acesteia în pericol”.46 Nu putem fi de acord cu
săvârşirii omorului profitând de starea de neputinţă a această aserţiune: obiectul juridic secundar trebuie să
victimei), în cazul în care lipseşte cealaltă cerinţă: făp- derive dintr-un obiect juridic generic, care să fie cores-
tuitorul a cunoscut starea de neputinţă a victimei, dar punzător uneia din valorile sociale fundamentale apăra-
prin modalitatea concretă de săvârşire a omorului nu s-a te în cele 18 capitole ale Părţii Speciale a Codului penal

9
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

al Republicii Moldova. Nu putem afirma că ar deriva bună-ştiinţă aspra femeii gravide; 2) săvârşirea omoru-
din vreunul din aceste obiecte juridice generice. Nici lui profitând de starea de neputinţă a victimei. Spunem
chiar din cel al infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii „nu este exclus”, pentru că de una singură starea de
persoanei (prevăzute de Capitolul II al Părţii Speciale a graviditate (chiar la o etapă avansată) nu este suficientă
Codului penal al Republicii Moldova). Pentru că, în caz pentru a proba starea de neputinţă a victimei.
contrar, ar fi trebuit invocată concomitent şi circumstan- Mai sus am consemnat că cea de-a doua condiţie, pe
ţa agravantă „asupra a două sau mai multe persoane” care trebuie s-o întrunească ipoteza săvârşirii omorului
de la lit.g) alin.(2) art.145 C.pen. RM. De aceea, când cu bună-ştiinţă asupra femeii gravide, este ca făptuito-
ne referim la oportunitatea agravării răspunderii penale rul să manifeste bună-ştiinţă în privinţa aflării victimei
pentru omorul săvârşit cu bună-ştiinţă asupra femeii în starea de graviditate. Cu alte cuvinte, pentru ca
gravide, este adecvat să consemnăm: pericolul social făptuitorului să-i fie imputabilă răspunderea agravată,
sporit al acestei fapte se explică prin aceea că, pe lângă acesta trebuie să fi avut cunoştinţă în concret despre
moartea femeii, se distruge şi produsul de concepţie, graviditatea victimei (din surse medicale, datorită unor
care, deşi nu este o persoană, constituie o viaţă în curs relaţii de familie sau de serviciu, datorită faptului că
de dezvoltare. sarcina era evidentă etc.). Sub acest aspect, vinovăţia
După, această precizare, vom menţiona că omorul făptuitorului trebuie dovedită în concret, nefiind sufi-
săvârşit cu bună-ştiinţă asupra femeii gravide presupu- cientă simpla prezumţie că făptuitorul a prevăzut că
ne îndeplinirea cumulativă a două condiţii: 1) victima victima ar putea fi gravidă, întrucât este femeie. Dacă
să fie o femeie gravidă şi 2) făptuitorul să manifeste făptuitorul nu ştia despre graviditatea victimei în ge-
bună-ştiinţă în privinţa faptului că victima se află în nere, răspunderea penală la fel nu-i poate fi agravată
această stare. în bază lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM.
Aşadar, în primul rând, la momentul săvârşirii În context, vom apela la o speţă din practica judiciară
faptei, victima omorului trebuie să aibă calitatea spe- română, utilă în multe privinţe pentru înţelegerea esenţei
cială de femeie gravidă. Se consideră gravidă femeia juridice a condiţiei pe care o examinăm: „Împrejurarea
din momentul concepţiei până la momentul începerii agravantă referitoare la omorul săvârşit asupra unei
naşterii. Pentru calificarea infracţiunii nu contează nici femei gravide... conferă un caracter agravat omuci-
vârsta sarcinii, nici gradul de viabilitate a produsului derii numai dacă inculpatul a cunoscut efectiv starea
de concepţie. Nu este relevantă nici împrejurarea dacă de graviditate a victimei. În cazul în care inculpatul
victima intenţiona să ducă sarcina până la naştere sau nu a cunoscut acest aspect, circumstanţa agravantă
dacă intenţiona să întrerupă artificial sarcina. La fel, nu va opera... Prin urmare, pentru a se putea reţine
nu importă dacă graviditatea are o cauză naturală sau aceasta circumstanţă agravantă, trebuie să se probeze
una artificială (fecundarea artificială sau implantarea că inculpatul cunoştea starea de graviditate a victimei,
embrionului). Nu influenţează asupra calificării nici cunoştea ce se putea realiza atât obiectiv, cât şi subiectiv.
dacă, în rezultatul omorului femeii gravide, a fost sau Obiectiv, în jurisprudenţă, s-a reţinut că dacă victima
nu distrus produsul de concepţie. Toate aceste împreju- se prezenta într-o asemenea stare încât nu lasă nici o
rări pot fi luate în consideraţie doar la individualizarea îndoială asupra condiţiei de femeie gravidă, făptuitorul
pedepsei. va răspunde pentru infracţiunea de omor deosebit de
De asemenea, asupra calificării omorului, săvârşit grav (aici se are în vedere omorul săvârşit asupra unei
cu bună-ştiinţă asupra femeii gravide, nu poate avea femei gravide – n.a.).48 În speţă, nu poate fi vorba des-
vreun impact vârsta victimei. În acest sens, A.I. Strel- pre o asemenea ipoteză, întrucât, aşa cum rezultă din
nikov menţionează despre cazul când a devenit gravidă raportul de expertiză medico-legală, partea vătămată
o minoră de opt ani. Determinat de sentimentul de avea o sarcină de 4-5 săptămâni în evoluţie. Potrivit
ruşine pentru educaţia defectuoasă, precum şi pentru studiilor medicale, un diagnostic de sarcină poate fi
păcatul produs, tatăl a omorât-o.47 Într-un astfel de caz, pus sigur după 8 săptămâni de amenoree, înainte de
la individualizarea pedepsei va conta că sunt prezente acest termen sarcina putând fi confirmată numai prin
nu una, dar două ipoteze specificate la lit.e) alin.(2) anumite analize speciale, pe care însă partea vătămată
art.145 C.pen. RM: 1) săvârşirea omorului cu bună- nu le-a făcut în cauză. La acest grad de evoluţie a sar-
ştiinţă asupra femeii gravide; 2) săvârşirea omorului cinii, partea vătămată nu putea avea decât bănuiala,
cu bună-ştiinţă asupra minorului. şi nu certitudinea, că este însărcinată. Este şi motivul
Nu este exclus ca, la o vârstă înaintată a sarcinii, pentru care la urmărirea penală nici partea vătămată şi
alta să fie combinaţia de ipoteze prevăzute la lit.e) nici inculpatul nu au făcut referire la existenţa sarcinii...
alin.(2) art.145 C.pen. RM: 1) săvârşirea omorului cu Abia în faţa primei instanţe s-a pus în discuţie schim-

10
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

barea încadrării juridice, în momentul în care partea este prevăzută la lit.b) alin.(2) art.171 C.pen. RM. În
vătămată a învederat că este însărcinată şi inculpatul Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie „Despre
cunoştea acest lucru. Intervine aici cel de-a doilea practica judiciară în cauzele din categoria infracţiunilor
aspect al cunoaşterii, respectiv cunoaşterea subiectivă. privind viaţa sexuală”, nr.17 din 7.11.2005, la pct.8, se
Inculpatul, din punct de vedere obiectiv, nu avea cum menţionează: „Răspunderea pentru violul sau acţiunile
să-şi dea seama de starea victimei, dar, subiectiv, partea violente cu caracter sexual, săvârşite cu bună-ştiinţă
vătămată pretinde că i-a adus la cunoştinţă acest lucru. asupra unui minor..., poate surveni numai dacă făptu-
În dovedirea aducerii la cunoştinţă este depusă la prima itorul cunoştea cu certitudine (sublinierea ne aparţine
instanţă copia unei scrisori a părţii vătămate adresată – n.a.) vârsta victimei...”.53
inculpatului, în care aceasta arată: „Ştii destul de bine În concluzie, în contextul săvârşirii omorului cu
că mi-a fost greu să iau această decizie bănuind că bună-ştiinţă asupra femeii gravide, sintagma „cu
eram şi însărcinată”. Prin urmare, în cauză nu s-a putut bună-ştiinţă” denotă că, la momentul săvârşirii fap-
proba decât că partea vătămată „bănuia” la momentul tei, făptuitorul cunoştea cu certitudine despre starea
agresiunii că este însărcinată, iar în stadiul de evoluţie în de graviditate a victimei.
care este atestată sarcina prin actele medicale, respectiv Dintr-o altă perspectivă, în doctrina penală, opini-
„4-5 săptămâni”, nici nu putea avea o certitudine. În ile, referitoare la soluţia de calificare în cazul în care
aceste condiţii, simpla bănuială a sarcinii, chiar adusă făptuitorul a considerat eronat că omoară o femeie
la cunoştinţa inculpatului, nu înseamnă decât un dubiu gravidă, diferă. Dacă ar fi să punem aceste opinii în
asupra existenţei acesteia. Dubiul nu poate fi interpretat concordanţă cu cadrul reglementar penal autohton, s-ar
decât în favoarea inculpatului şi nu poate constitui un profila următoarele variante de calificare:
temei pentru reţinerea circumstanţei agravante...”.49 1) alin.(1) art.145 C.pen. RM54;
Putem observa că cele două criterii – criteriul obiec- 2) lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM55;
tiv şi criteriul subiectiv – care stau la baza cunoaşterii 3) alin.(1) art.145 + lit.e) alin.(2) art.145
stării de graviditate a victimei, despre care se relatează C.pen. RM56;
în speţă, corespund celor două condiţii pe care trebuie 4) art.27 + lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM.57
să le întrunească cumulativ ipoteza săvârşirii omorului Optăm în favoarea ultimei variante de calificare.
cu bună-ştiinţă asupra femeii gravide. Chiar dacă în literatura de specialitate au fost exprimate
Noţiunea-cheie, care se referă la cea de-a doua puncte de vedere contrare. De exemplu, T.Nurkaeva
condiţie, pe care o examinăm, este noţiunea „cu bună- opinează că într-o asemenea ipoteză s-ar reflecta in-
ştiinţă”. În literatura de specialitate nu s-a ajuns la un suficient gradul de pericol social al celor săvârşite:
numitor comun privind înţelesul acestei noţiuni. Pre- doar a survenit efectiv urmarea sub formă de moarte a
zentând respectivele puncte de vedere, vom porni de la victimei.58 O poziţie apropiată susţine A.N. Popov.59
cele care implică o interpretare mai largă a legii penale Nu putem fi de acord cu asemenea puncte de vedere.
şi vom încheia cu cele care implică o interpretare mai Autorii lor nu ţin cont de faptul că urmarea, care se
îngustă a acesteia: produce, este nu cea pe care şi-a dorit-o făptuitorul.
1) „cu bună-ştiinţă” înseamnă că făptuitorul con- Făptuitorul a dorit să se producă nu moartea unei per-
ştientizează semnificaţia socială a faptei pe care o soane oarecare, dar anume moartea unei femei gravide.
săvârşeşte50; Şi doar din cauze independente de voinţa făptuitorului
2) „cu bună-ştiinţă” înseamnă că făptuitorul cunoaş- s-a produs moartea unei femei oarecare. Nu a unei
te despre starea victimei51; femei gravide. Această eroare cu privire la calitatea
3) „cu bună-ştiinţă” înseamnă că făptuitorul cunoaş- agravantă a victimei nu o putem ignora. Pentru că,
te cu certitudine despre starea victimei.52 altfel, implicit, s-ar recunoaşte că latura subiectivă,
Optăm pentru ultima variantă de interpretare, cea ca element constitutiv al infracţiunii, nu are nici o
mai restrictivă. Aceasta pentru că luăm în consideraţie importanţă la calificare. Are dreptate A.I. Rarog când
principiul „in dubio pro reo”. Acest argument îl coro- afirmă: „În cazul calificării infracţiunilor comise în
borăm cu altele: prezenţa unei greşite reprezentări cu privire la existenţa
1) argumentul de interpretare istorică: la pct.5) circumstanţelor agravante (care lipsesc în realitate),
art.88 al C.pen. RM din 1961 se prevedea răspunderea are loc o ficţiune juridică: infracţiunea, consumată de
pentru omorul săvârşit asupra unei femei, despre care facto, se califică drept infracţiune neconsumată”.60 Este
cel vinovat ştia cu certitudine că este gravidă; extrem de reuşită această formulare a autorului citat:
2) argumentul de interpretare sistematică: circum- „consumată de facto”. Pentru că de iure, infracţiunea
stanţa agravantă „cu bună-ştiinţă asupra unui minor” se întrerupe la etapa de tentativă. Ea s-ar fi consumat

11
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

numai daca s-ar fi produs moartea anume a unei femei nu contează identitatea victimei. Se ia în consideraţie
gravide. calitatea agravantă a acesteia. În ipoteza descrisă, au
Ceea ce nu pot conştientiza promotorii unei gândiri această calitate atât victima vizată (rămasă în viaţă),
stereotipice (şi care susţin variantele de calificare nr.1, 2 cât şi victima efectivă (decedată în urma omorului).
sau 3 nominalizate mai sus), este că tentativa la omorul Deci, nu avem temeiuri să afirmăm că, din cauze in-
agravat este mai periculoasă decât omorul neagravat dependente de voinţa făptuitorului, infracţiunea nu şi-a
consumat. De aceea, chiar dacă variantă de calificare produs efectul. Efectul, urmărit de făptuitor, s-a produs:
nr.4, pe care o susţinem, pare a nu fi impecabilă, ea este a fost lipsită de viaţă o femeie gravidă. Că identitatea
totuşi preferabilă. Pentru că toate celelalte variante de acesteia este altă decât cea a victimei vizate, este abso-
calificare ar presupune o agravare nejustificată a răs- lut irelevant sub aspectul răspunderii penale. Pentru că
punderii făptuitorului, sau, dimpotrivă, subestimarea această împrejurare depăşeşte tiparul fixat în dispoziţia
pericolului social al celor săvârşite. de la alin.(2) art.145 C.pen. RM.
Astfel, varianta de calificare nr.1 face abstracţie Încheind examinarea celei de-a doua ipoteze a
de intenţia făptuitorului, îndreptată spre săvârşirea circumstanţei agravante specificate la lit.e) alin.(2)
omorului în prezenţa unei circumstanţe agravante. art.145 C.pen. RM, vom consemna că, în ipoteza
Nu a unui omor neagravat. Această variantă de cali- dată, circumstanţa agravantă este una reală. Deci, se
ficare promovează concepţia incriminării obiective, răsfrânge asupra celor care au luat parte la săvârşirea
reminiscenţă a dreptului penal medieval. Ea nu poate infracţiunii, în măsura în care au cunoscut-o sau au
fi acceptată, deoarece sugerează ignorarea laturii su- prevăzut-o.
biective a infracţiunii. C. Săvârşirea omorului cu bună-ştiinţă asupra
La rândul său, varianta de calificare nr.2 nu ia în minorului
consideraţie că acţiunea făptuitorului nu şi-a produs Pentru ca, în această ipoteză, să fie aplicabilă cir-
efectul în parametrii pe care i-a conceput, din cauze cumstanţa agravantă prevăzută la lit.e) alin(2) art.145
independente de voinţa acestuia. Este inadmisibil a C.pen. RM, este necesară îndeplinirea cumulativă a
pune semnul egalităţii între tentativa de infracţiune şi două condiţii: 1) victima să fie un minor; 2) făptuitorul
infracţiunea consumată. Această dediferenţiere nejus- să manifeste bună-ştiinţă în privinţa calităţii de minor
tificată a răspunderii penale ignoră voinţa legiuitorului a victimei.
de a trata nuanţat etapele activităţii infracţionale. Astfel, înainte de toate, la momentul săvârşirii in-
Cu atât mai puţin, nu poate fi acceptată varianta de fracţiunii, victima trebuie să nu aibă împlinită vârsta
calificare nr.3. Nu-i poţi incrimina făptuitorului concur- de 18 ani. Folosind termenul „minor”, legiuitorul nu a
sul de infracţiuni, atunci când acesta a urmărit să săvâr- intenţionat să facă vreo deosebire în raport cu vârsta sau
şească o singură infracţiune. Nu poate fi conceput un cu discernământul victimei. Totuşi, aceste împrejurări
concurs de infracţiuni, când infracţiunea era îndreptată trebuie luate în calcul la individualizarea pedepsei.
împotriva unei singure victime (care nu întruneşte decât La interpretarea noţiunii „cu bună-ştiinţă” şi la
o singură calitate specială), în aceleaşi împrejurări. calificarea erorii cu privire la calităţile victimei sunt
Or, neconsumarea infracţiunii din cauze independente aplicabile explicaţiile oferite cu prilejul analizei ipo-
de voinţa făptuitorului nu ne dă motive să disjungem tezei de săvârşire a omorului cu bună-ştiinţă asupra
artificial activitatea lui infracţională. Să creăm pe femeii gravide, cu deosebirile de rigoare.
hârtie două intenţii infracţionale. Când, în realitate, Cât priveşte raţiunea agravării răspunderii penale
în conştiinţa făptuitorului nu a fost decât una singură. pentru omorul săvârşit cu bună-ştiinţă asupra mino-
O altă interpretare ar însemna agravarea nejustificată şi rului, am încercat să o fundamentăm în felul următor:
disproporţionată a situaţiei făptuitorului, constituind o „Această circumstanţă dovedeşte periculozitatea socială
încălcare a principiului legalităţii (în planul interpretării sporită a făptuitorului care suprimă viaţa unei persoane
extensive defavorabile a legii penale). care se află la început de cale în realizarea aspiraţiilor
Sub un alt aspect, este posibil ca făptuitorul să şi potenţialităţii sale”.61 Un punct de vedere similar îl
aibă o reprezentare eronată asupra identităţii femeii exprimă I.F. Dediuhina, care susţine că minoratul vic-
gravide, ca victimă vizată. Iar victima efectivă să fie timei, ca circumstanţă agravantă a infracţiunii, posedă
de asemenea o femeie gravidă. Într-o asemenea ipote- toate calităţile necesare unei eficiente diferenţieri a
ză, răspunderea se va aplica în conformitate cu lit.e) răspunderii penale: integralitate, plenitudine relativă
alin.(2) art.145 C.pen. RM. Cu alte cuvinte, se va reţine şi sistemicitate.62
omorul săvârşit cu bună-ştiinţă asupra femeii gravide, În planul dreptului comparat, trebuie de menţionat
în formă consumată. Aceasta pentru că, la calificare, că, de exemplu, în legile penale ale Georgiei63, Tadji-

12
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

kistanului64 şi Kârgâzstanului65, vârsta minoratului sau Într-o ipoteză de acest gen, apare întrebarea: răs-
vârsta fragedă sunt indicate ca manifestări de neputinţă punderea deja este agravată datorită săvârşirii omorului
a victimei. În Codul penal al Republicii Belarus răs- profitând de starea de neputinţă a victimei? Nu va
punderea penală pentru omor se agravează nu dacă constitui oare o agravare excesivă a răspunderii penale
victima este minor, ci dacă are vârsta fragedă.66 În luarea în consideraţie a minoratului victimei respecti-
mod similar, se procedează în contextul legii penale ve? Este oare întemeiat a-i oferi minorului, care nu se
ucrainene.67 În contrast, în Codul penal al Federaţiei află în stare de neputinţă, protecţie penală excedentară?
Ruse nu se stabileşte răspunderea agravată în cazul în Desigur, putem invoca suprimarea vieţii unei persoane
care victima omorului este un minor (sau o persoană aflate la început de cale în realizarea aspiraţiilor şi a
de vârstă fragedă).68 potenţialităţii sale. Însă, este prea efemeră o asemenea
Această diversitate de concepţii legislative nu poate pledoarie. Nu se exclude ca, minor fiind, persoana deja
să nu îndemne la adoptarea unei noi optici privind raţi- să fie degradată ca personalitate, să fie recalcitrantă,
unea agravării, în legea penală autohtonă, a răspunderii antisocială şi nereceptivă la eforturile societăţii de a-i
penale pentru omorul săvârşit cu bună-ştiinţă asupra asigura un suport. Şi atunci de ce societatea ar trebui
minorului. să-i ofere o protecţie mai mare decât cea pe care o are
În legătură cu aceasta, ne putem pune întrebarea: cât un adult care chiar îşi realizează aspiraţiile şi poten-
de oportună este agravarea răspunderii pentru omor, în ţialitatea?
acele cazuri când făptuitorul are vârsta cuprinsă între 14 Pe cale de consecinţă, considerăm necesară exclude-
şi 18 ani, iar victima are aproximativ aceeaşi vârstă ca şi rea, din dispoziţia de la lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM,
făptuitorul? De aceea, nu putem trece cu vederea opinia a cuvintelor „ asupra unui minor sau a...” Mai sus am
exprimată de T.A. Plaksina: „Considerarea, ca circum- menţionat că starea de neputinţă este complementară sau
stanţă agravantă a omorului, a săvârşirii infracţiunii cu poate fi complementară vârstei fragede. De aceea, atunci
bună-ştiinţă asupra minorului..., indiferent de aptitudinea când vârsta fragedă sau altă stare ce-l caracterizează pe
sau inaptitudinea minorului de a opune rezistenţă făptui- minor reprezintă un factor cauzal al stării de neputinţă,
torului, nu poate fi întemeiată. În acest caz, statutul social s-ar preta ca suficientă invocarea, ca ipoteză de agravare
specific al victimei... nu are legătură cu vreun obiect a răspunderii penale, numai a săvârşirii omorului profi-
juridic secundar al infracţiunii, nici cu particularităţile tând de starea de neputinţă a victimei.
faptei comise. Mai mult, este neconformă cu principiul Ca exemplu în acest sens poate fi adusă o speţă din
egalităţii în faţa legii constatarea oportunităţii protecţiei practica judiciară rusă: G.A. a fost condamnat pentru
penale mai energice a minorilor, care, chipurile, sunt mai omorul profitând de starea de neputinţă a victimei.
vulnerabili sub aspect social”.69 În fapt, la 25.11.2006, acesta consuma la rudele sale
Această afirmaţie devine mai convingătoare în băuturi alcoolice. În stare de ebrietate, s-a întors acasă
lumina explicaţiei de la pct.6 al Hotărârii Plenului Ju- şi a adormit. Noaptea, l-a trezit plânsul copilului în
decătoriei Supreme a Republicii Belarus „Cu privire la vârstă de doi ani. Iritat, G.A. i-a aplicat acestuia 17
practica în cauzele referitoare la omor (art.139 al Codu- lovituri de cuţit. După care a aruncat cadavrul copilului
lui penal al Republicii Belarus)”, nr.9 17.12.2002: „În în curte.71
ipoteza omorului săvârşit cu bună-ştiinţă asupra unei În final, este necesar a menţiona că, respectând
persoane de vârstă fragedă... nu se exclude invocarea diferenţele de rigoare, explicaţiile pe care le-am
suplimentară a circumstanţei agravante „săvârşirea prezentat supra în privinţa circumstanţei agravante
omorului profitând de starea de neputinţă a victimei””. prevăzute la lit.e) alin.(2) art.145 C.pen. RM sunt
Că este aşa, rezultă dintr-o speţă din practica autohtonă: valabile şi pentru agravantele specificate la lit.b)
V.S. şi H.R. au fost învinuiţi pentru comiterea, inclusiv, alin.(2) art.151, lit.c1) alin.(2) art.152, lit.c) alin.(2)
a omorului săvârşit cu bună-ştiinţă asupra unui minor, art.164, lit.c) alin.(2) art.166 etc. din Codul penal al
profitând de starea de neputinţă a victimei. În fapt, la Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.277-XVI din
23.01.2007, cei doi, în scopul însuşirii în proporţii mari 18.12.2008 pentru modificarea şi completarea Codului
a bunurilor aparţinând lui R.V., locuitor al s.Budeşti, penal al Republicii Moldova).
au decis să comită omorul acestuia. Pătrunzând în casă
şi văzând că la R.V. se află concubina, pentru a înlesni Note:
însuşirea bunurilor, au comis omorul ultimei. Nu au
reuşit să părăsească locul infracţiunii, când de la şcoală Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.41-44.
1

s-a întors fiul minor al lui R.V. (în vârstă de 13 ani), pe La pct.3 art.221-4 din Codul penal al Franţei se stabileşte răs-
2

care la fel l-au omorât.70 punderea pentru omorul persoanei, a cărei nepu­tinţă deosebită e

13
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

condiţionată de vârstă, boală, infirmitatea fizică, handicapul psihic 21


A se vedea: И.Л. Марогулова. Некоторые вопросы квали-
sau fizic, ori graviditatea victimei, cunoscută sau evidentă pentru фикации убийства // Право и экономика, 2001, nr.5, p.21-22.
făptuitor. 22
Суд присяжных: квалификация преступлений и проце-
A se vedea: Новый Уголовный кодекс Франции. – Москва: дура рассмотрения дел / Под ред. А.В. Галаховой. – Москва:
Юридический колледж МГУ, 1993. Норма, 2006, р.17.
3
Notă informativă la proiectul de Lege pentru modificarea şi 23
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, secţia penală,
completarea Codului penal al Republicii Moldova // www.justice. decizia nr.88 din 11.01.2007 // www.scj.ro/SP%20rezumate%20
gov.md 2007/SP%20r%2088%202007.htm
4
A se vedea: И.Фаргиев. Значение признаков состава
24
S.Brînză, X.Ulianovschi, V.Stati şi alţii. Op. cit., p.256.
преступления, характеризующих потерпевшего // Законность,
25
Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova,
1998, nr.5, p.31-33. 2004, nr.8, p.5-11.
5
A se vedea: И.Ф. Дедюхина. Проблемы установления и
26
A se vedea: S.Brînză, V.Stati. Unele reflecţii asupra practi-
реализации уголовной ответственности с учетом признаков cii aplicării răspunderii penale pentru omorul intenţionat (Partea
потерпевшего: Автореферат диссертации на соискание уче- II) // Revista Naţională de Drept, 2007, nr.7, p.2-8.
ной степени кандидата юридических наук. – Москва, 2008,
27
Прокуратура Тверской области. Новости 27.01.2009 //
р.13-14. http:prokuratura.tver.ru/news/731/
6
S.Brînză, X.Ulianovschi, V.Stati şi alţii. Drept penal. Partea
28
Кассационное определение Судебной коллегии по
Specială. – Chişinău: Cartier, 2005, p.59. уголовным делам Верховного Суда Российской Феде­рации
7
A se vedea: Д.В. Давтян, Л.В. Лобанова. Еще раз о бес- №52-001-12 от 8 мая 2002 г. // www.consultant.ru/online/
помощном состоянии потерпевшего при убийстве и в прес­
29
Постановление Президиума Верховного Суда Россий-
туп­лениях против половой свободы и половой неприкосновен- ской Федерации от 11 августа 1998 г. // www.businesspravo.
ности // Российский следователь, 2008, nr.20, p.16-18. ru/Docum/
8
А.И. Стрельников. Ответственность за убийство, со-
30
A se vedea: C.Дементьев. Понятие беспомощного и бес-
сознательного состояния // Российская юстиция, 1999, nr.1,
вершенное при обстоятельствах, отягчающих наказа­ние
р.43.
(ч.2 ст.105 Уголовного кодекса Российской Федерации): Дис- 31
Dicţionarul explicativ al limbii române / Sub red. lui
сертация на соискание ученой степени кандидата юридиче-
I.Coteanu, L.Seche, M.Seche. – Bucureşti: Univers enciclopedic,
ских наук. – Москва, 1997, р.68-69.
1998, p.688.
9
И.Ф. Дедюхина. Op. cit., p.18-19. 32
A se vedea: Т.А. Плаксина. Социальные основания ква-
10
Определение Судебной коллегии по уголов-
лифицирующих убийство обстоятельств и их юридическое
ным делам Верховного Суда Российской Федерации
выражение в признаках состава преступления: Автореферат
№75-007-24 от 28 ноября 2007 г. (Извлечение) // www.supcourt.
диссертации на соискание ученой степени доктора юридиче-
ru/print_page.php?id=5416
ских наук. – Томск, 2006, р.26.
11
Curtea Supremă de Justiţie a României, secţia penală, de- 33
Обзор судебной практики Верховного Суда Российской
cizia nr.881/1992 // Crişu Şt., Crişu E.D. Codul penal adnotat cu
Федерации за второй квартал 1997 г.: определение №75-097-
practică judiciară (1989-1999). – Curtea de Argeş: Argessis Print,
19 по делу Ревина // Бюллетень Верховного Суда Российской
1999, p.420.
Федкрации, 1997, nr.12, р.21-22.
12
Т.А. Плаксина. Уголовная ответственность за убий- 34
Обзор судебной практики Верховного Суда Россий-
ство. Часть 2. – Барнаул, 2000, р.41. ской Федерации за четвертый квартал 1999 г.: определение
13
Постановление Пленума Верховного Суда Республики №749п99 по делу Тарасова // Бюллетень Верховного Суда
Беларусь №9 от 17 декабря 2002 г. «О судебной практике по Российской Федкрации, 2000, nr.5, р.16-17.
делам об убийстве (ст.139 УК)» // Судовы весник, 2003, nr.1, 35
A se vedea: Т.А. Плаксина. Основания повышения от-
р.14-15. ветственности за убийство лица, заведомо для виновного
14
S.Brînză, X.Ulianovschi, V.Stati şi alţii. Op. cit., p.60. нахо­дя­щегося в беспомощном состоянии // Правоведение,
15
Генеральная Прокуратура Российской Федерации. Но- 2005, nr.11, р.155-157; Н.Н. Салева. Проблема учета беспо-
вости. 22.12.2008 // http:// genproc.gov.ru/news-8867/?print=1 мощного состояния потерпевшего при квалификации сопря-
16
Надзорное определение Судебной коллегии по уголов- женного убийства, предусмотрен­ного п.«к» ст.105 УК РФ //
ным делам Верховного Суда Российской Федерации от 15 фев- Уголовное право, 2006, nr.9, р.41-43.
раля 2006 г. Дело №53-Д05-40 // www.bestpavo.ru/fed2006/ 36
Уголовное право Российской Федерации. Особенная
17
Надзорное определение Судебной коллегии по уголов- часть / Под ред. Л.В. Иногамовой-Хегай, А.И. Рарога, А.И.
ным делам Верховного Суда Российской Феде­рации от 20 но- Чучаева. – Москва: Контракт, Инфра-М, 2004, р.29-30.
ября 2008 г. Дело№77-L08-8 // www.garant.ru/prime/20081208 37
A se vedea: А.И. Коробеев. Убийство лица, заведомо для
18
A se vedea: T.Toader. Drept penal. Partea Specială. – виновного находящегося в беспомощном состоянии // Уголов-
Bucureşti: Hamangiu, 2007, p.39. ное право в XXI веке. – Москва, 2002, р.160.
19
Gh.Diaconescu. Infracţiunile în Codul penal român. Vol.I. 38
A se vedea: Т.В. Кондрашова. Проблемы уголовной от-
– Bucureşti: Oscar print, 1997, p.165. ветственности за преступления против жизни, здоровья,
20
Tribunalul Suprem al României, decizia nr.1500/1982 // половой свободы и половой неприкосновенности. – Екатерин-
Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem. – Bucureşti, 1982, бург: Гуманитарный университет, 2000, р.68.
p.267. 39
A se vedea: C.Дементьев. Op. cit., p.43.

14
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

40
A se vedea: M.A. Hotca. Codul penal. Comentarii şi expli- 55
A se vedea: С.В. Бородин. Преступления против жиз-
caţii. – Bucureşti: C.H. Beck, 2007, p.953. ни. – Москва, 1999, р.104; Уголовный кодекс Российской
41
Определение Военной коллегии Верховного Суда Феде­рации. Научно-практический комментарий / Под ред.
Российской Федерации №6-0136/99 от 29 февраля 2000 г. // В.М. Лебедева. – Москва, 1998, р.242; A.Васецов. Неодно-
А.Н. Попов. Убийства при отягчающих обстоятельствах. кратность и совокупность преступлений при квалификации
– Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 2003, р.287- убийств // Законность, 2000, nr.6, р.41-42.
288.
56
A se vedea: Комментарий к Уголовному кодексу Россий-
42
И.Ф. Дедюхина. Op. cit., p.19. ской Федерации / Под ред. Ю.И. Скуратова и В.М. Лебедева.
43
M.A. Hotca. Op. cit., p.953. – Москва, 2001, р.228; В.И. Макринская. Op. cit., p.28.
44
Curtea Supremă de justiţie a României, secţia penală, deci-
57
A se vedea: Уголовное право. Особенная часть / Под ред.
zia nr.152/1999 // Dreptul, 2000, nr.5, p.56. И.Я. Козаченко, З.А. Незнамовой, Г.П. Новоселова. – Москва,
45
T.Toader. Op. cit., p.39. 2001, р.83; Суд присяжных: квалификация преступлений и
46
Т.А. Плаксина. Социальные основания квалифицирующих процедура рассмотрения дел, р.20; В.А. Якушин. Субъектив-
убийство обстоятельств и их юридическое выражение в ное вменение и его значение в уголовном праве. – Тольятти,
признаках состава преступления, р.38. 1998, р.280-281.
47
А.И. Стрельников. Op. cit., p.71.
58
A se vedea: Т. Нуркаева. Некоторые проблемы квалифика-
ции убийства, совершенного с отягчающими обстоятельст­
48
În acest sens, L.V. Inogamova-Hegai afirmă, cu drept cu-
вами // Российский судья, 2004, nr.7, р.27-28.
vânt, că vârsta sarcinii nu are importanţă pentru calificarea faptei 59
A se vedea: А.Н. Попов. Op. cit., p.342.
ca omor săvârşit cu bună-ştiinţă asupra femeii gravide, însă se ia 60
А.И. Рарог. Квалификация преступлений по субъектив-
în consideraţie la stabilirea prezenţei indicelui „cu bună-ştiinţă”.
ным признакам. – Санкт-Петербург: Юридический центр
A se vedea: Суд присяжных: квалификация преступлений
Пресс, 2002, р.183.
и процедура рассмотрения дел, р.20. 61
S.Brînză, X.Ulianovschi, V.Stati şi alţii. Op. cit., p.63.
49
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, secţia pena- 62
A se vedea: И.Ф. Дедюхина. Op. cit., p.20.
lă, decizia nr.4245 din 14.09.2007 // www.scj.ro/SP%20rezumate 63
Уголовный кодекс Грузии / Под ред. З.К. Бигвавы. –
%202007/SP%20r%204245%202007.htm
Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 2002.
50
A se vedea: В.А. Якушин. Ошибка и ее уголовно-правовое 64
Уголовный кодекс Таджикистана / Под ред. А.В. Федо-
значение. – Казань, 1988, р.30. рова. – Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 2002.
51
A se vedea: Л.Л. Кругликов. Квалифицированные убий- 65
Уголовный кодекс Кыргызской Республики / Под ред.
ства: виды и характеристика // Юридические записки ЯГУ. А.П. Стуканова, П.Ю. Константинова. – Санкт-Петербург:
– Ярославль, 2000, р.172. Юридический центр Пресс, 2002.
52
A se vedea: Уголовное право России. Том 2. Особенная 66
Уголовный кодекс Республики Беларусь / Под ред. Б.В.
часть / Под ред. А.Н. Игнатова, Ю.А. Красикова. – Москва, Волженкина. – Санкт-Петер­бург: Юридический центр Пресс,
1998, р.27; В.И. Макринская. Вопросы уголовно-правовой за- 2001.
щиты права на жизнь (сравнительно-правовые аспекты). – 67
Уголовный кодекс Украины // Под ред. В.Я. Тация и В.В.
Москва: Буквовед, 2006, р.21. Сташиса. – Санкт-Петер­бург: Юридический центр Пресс,
53
Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2001.
2006, nr.3, p.11-14. 68
Собрание законодательства Российской Федерации,
54
A se vedea: Уголовное право России. Том 2. Особенная 1996, nr.25.
часть, р.28; И.С. Петрова. Ответственность по уголовному 69
Т.А. Плаксина. Социальные основания квалифицирую-
законодательству России и зарубежных стран за убийство щих убийство обстоятельств и их юридическое выражение
при отягчающих обстоятельствах, относящихся к личности в признаках состава преступления, р.41.
потерпевшего: Автореферат диссертации на соискание уче- 70
Procuratura Generală. Comunicat de presă // www.
ной степени кандидата юриди­ческих наук. – Самара, 2007, procuratura.md/ru/newslst/1211/1/2005
р.16; H.Святенюк. Квалификация некоторых видов убийств 71
Прокуратура Удмуртской Республики. Отец осужден за
// Уголовное право, 2004, nr. 1, р.49. убийство двухлетнего сына // www.udmproc.ru

15
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

Constantin Stere despre statul de drept


Raisa Grecu,
doctor în drept, conferenţiar universitar (USM)

Recenzent: Gheorghe Avornic,


doctor habilitat în drept, profesor universitar (USM)

SUMMARY
In this article the ideas of Constantin Stere about constitutional, democratic state, constitutional and
democratic regime, as well as the state of law are analyzed. The definition of constitutionalism is brought
to light, as well as many contemporary definitions of the state of law. It is stipulated that the distinctive
characteristic feature of a state of law is the plenary guarantee of the rights and freedom of a human.
The following belief is expressed in the article: the edification of a state of law is a complex sociopolitical
task, which is perfectly possible to realize in the modern society.

M ilenii la rând societatea umană se află în proces de


căutare a unui echilibru armonios şi durabil între
drept”, ca concepţie teoretică, a cunoscut următoarele
etape evolutive: statul poliţienesc (Polizaistaat), statul
drepturile şi interesele legale ale individului, cele ale legal şi statul constituţional.3
societăţii în întregime şi, în sfârşit, cele ale statului. Pentru început ne vom opri asupra ideilor steriene
Nu este o problemă simplă. „Putem spune chiar, cu privire la fenomenele constituţionalismului, statului
susţine Constantin Stere, că una din problemele mai constituţional şi regimului constituţional democrat,
însemnate ale vieţii de stat e tocmai realizarea solida- asupra cărora savantul a reflectat pe larg în opera sa
rităţii tot mai desăvîrşite între interesele individului juridică. Marele jurist considera că, după extinderea
şi ale statului. Şi în măsura în care creşte conştiinţa fenomenului constituţional nu doar pe continentul euro-
naţională juridică, în măsura în care masele poporului pean, ci şi în Australia, Africa de Sud, „... cu formarea
participă tot mai mult la viaţa publică, asigurînd trium- vieţii de stat modern, cu formarea vieţii de stat civilizat
ful sentimentului de dreptate socială şi al interesului e însărcinată constituţia, şi toate celelalte forme de stat
general, – această problemă găseşte o soluţiune mai nu-s decît o elaborare, o pregătire, o înaintare spre acea
adevărată şi mai justă, fără să poată fi vorba despre formă de stat, forma de stat constituţional”.4 În viziunea
subjugarea individului prin întinderea cîmpului de savantului, între toate formele de stat constituţionale,
acţiune a statului”.1 pe de o parte, şi toate celelalte forme de stat anterioare
Constantin Stere arată calea, pe care a parcurs-o statului constituţional există o prăpastie. Profesorul
deja societatea umană în căutarea unei asemena forme Constantin Stere sugerează auditoriului că pentru a
a vieţii de stat, „... în care maximumul de putere a co- înţelege fenomenul apariţiei statului constituţional
munităţii să fie compatibil cu cea mai intensă afirmare studenţii urmează să-şi amintească despre influenţa, pe
a individualităţii omeneşti. care o are raportul real de puteri între diferiţi factori ai
...Graţie geniului şi energiei rasei anglo-saxone, vieţii politice asupra dezvoltării unui stat. În viziunea
această problemă a fost rezolvată în formă de stat sa, exemplul cel mai frumos şi cel mai categoric al
constituţional. influenţei acestui raport real de puteri în societate este
Graţie eroismului şi entuziasmului poporului fran- naşterea, dezvoltarea şi răspândirea formelor de stat
cez, această formă a ajuns patrimoniul comun al tuturor constituţional. Cu timpul, statul constituţional ajunge
popoarelor civilizate. o normă pentru statele mai înaintate. Respectiv, dreptul
Dar progresul omenirii nu se poate opri”.2 comun al tuturor statelor moderne este, după Constan-
Progresul omenirii, într-adevăr, nu s-a oprit aici şi tin Stere, regimul constituţional, iar în urma evoluţiei
în continua sa dezvoltare a pus la dispoziţia societăţii fireşti s-a format o doctrină de drept constituţional
umane noi şi noi mecanisme sociale, care tindeau să general european – o doctrină, care este patrimoniul sta-
asigure acel maximum de prosperitate şi putere comună telor civilizate. Constantin Stere susţine că introducerea
conjugate cu maximum de dreptate socială, libertate şi unui regim constituţional, care să asigure guvernarea
emancipare individuală, despre care vorbea Constantin poporului prin sine însuşi, nu mai este o chestiune de
Stere. Ştiinţa contemporană consideră că „statul de principiu. Se discută doar oportunitatea, posibilităţile

16
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

introducerii cât mai perfecte şi adecvate a principiului să ne închipuim acest popor alcătuit exclusiv din oameni
dreptului constituţional modern, dar însuşi acest prin- liberi şi conştienţi de drepturile şi interesele lor, trăind
cipiu azi nu se mai discută nici de teoreticieni, nici de într-un stat întemeiat pe o convenţiune liber consimţită
oamenii de stat.5 între toţi membrii statului, şi să ne întrebăm, dacă în
Savantul dă statului constituţional următoarea această ipoteză, sînt de admis instituţiile şi dispoziţiile
definiţie: „... Statul constituţional e, prin natura lui, o date”11. La acest capitol găsim o perfectă consonanţă
formă progresistă a organizaţiei politice, în care nici între ideile lui Constantin Stere şi cele ale lui Mircea
o limită exterioară nu există pentru realizarea idealu- Djuvara, care susţinea: „Ce este democraţia, decît afir-
rilor celor mai înalte ale democraţiei moderne şi în maţiunea libertăţii şi ea îşi are originile moderne, dacă
care factorul predominant în propăşirea naţională e nu cele antice, în teoria contractului social, care este
poporul însuşi, de conştiinţa şi energia căruia atîrnă, în interesantă de relevat, pentru că pune în această privinţă
ultimă analiză, toată măsura puterii sale reale în viaţa accentul tocmai pe ideea de libertate. Dacă democraţia
politică şi a prosperităţii sale morale şi materiale, – de se opune autocraţiei, este pentru că instaurează liberta-
la bărbăţia lui în luptă – direcţia şi mersul dezvoltării tea politică a cetăţenilor şi de aceea progresul dreptului
politice şi sociale” (aici şi în continuare evidenţierile public tinde tocmai spre această libertate”.12
din text aparţin lui C.S.).6 Autorul definiţiei considera, Cât priveşte întrebarea, care formă de guvernă-
şi pe bună dreptate, că apariţia statului constituţional a mânt – republica sau monarhia – este mai mult confor-
semnificat începutul erei progresului activ al omenirii mă regimului politic democratic şi dacă numai forma
cu orizonturi infinite deschise puterii de iniţiativă şi republicană sau şi monarhia constituţională poate fi o
creaţie a geniului fiecărui popor.7
adevărată democraţie, Constantin Stere consideră că un
Savantul recurge în opera sa juridică şi la noţiunea
răspuns general, unic pentru toată lumea, la această între-
de stat democrat. Statul democrat este definit de către
bare nu se poate da. Profesorul era convins că, pentru a
Constantin Stere prin prisma aparteneţei suveranităţii
răspunde la întrebarea despre forma de guvernământ cea
statului naţiunii. În opinia sa, atunci când după dreptul
mai adecvată pentru un stat, este necesar să fie studiate
public al unei ţări e stabilit că suveranitatea statului
condiţiile speciale de viaţă a poporului şi a ţării.13 La
aparţine corpului naţional însuşi, aparţine naţiunii,
fel şi Mircea Djuvara, susţinând că legislaţiile generale
această autoritate supremă în stat – suveranitatea – ia
numele de suveranitate naţională şi acest stat este un variază după situaţiile, raporturile sociale şi mentalităţile
stat democrat. Iar atunci când dreptul pozitiv al unei specifice ale fiecărei societăţi, scria: „De aceea nu există
ţări stabileşte că această autoritate aparţine unui singur legi universale, nu există instituţii universale; există insti-
om şi ea se transmite în baza dreptului de ereditate la tuţii şi legi numai pentru un popor dat. Chiar atunci cînd
moştenitori, avem de a face cu o monarhie absolută. un popor adoptă dispoziţii de lege din alte ţări, cum am
În sfârşit, când o elită aristocratică de puţine familii făcut noi în mare parte cu legislaţia franceză şi uneori cu
nobile stăpâneşte această autoritate, avem de a face cu cea italiană, sau belgiană chiar, în cazul acesta aplicarea
o aristocraţie.8 Profesorul susţine că de la răspunsul legii, realizarea ei de toate zilele, se face totdeauna cu
la întrebarea, cui aparţine într-un stat această supre- nuanţa specifică a poporului respectiv”.14
mă autoritate – suveranitatea, depinde şi răspunsul Este foarte important să menţionăm că noţiunile de
la întrebarea cu privire la forma acestui stat. „Forma stat constituţional şi democratic sunt completate prin
statului e determinată de atribuirea suveranităţii statu- invocarea trăsăturilor proprii regimului constituţional
lui”, susţine Constantin Stere.9 Pentru constituţionalist şi, respectiv, democratic, asupra cărora Constantin Stere
este cert că în fiecare stat trebuie să existe o autoritate reflectă cu diferite ocazii în opera sa.
supremă, care să se ridice deasupra tuturor, care să se Astfel, în Cursul de drept constituţional autorul
poată impune tuturor şi să reclame supunere şi care deosebeşte două caracteristici esenţiale, proprii oricărui
să-şi asigure dreptul de constrângere pentru a impune regim constituţional:
respectul ei.10 – colaborarea pentru guvernarea ţării între şeful
Fidel oportunităţilor practice, Constantin Stere ne statului şi reprezentanţii poporului sau, mai vag şi
pune la dispoziţie un test foarte simplu în aplicare pentru mai general, între opinia publică organizată şi şeful
identificarea conformităţii situaţiei sociopolitice dintr-un statului;
stat principiilor democratice: „...dacă vrem să ne dăm – stabilirea unor garanţii pentru drepturile cetăţea-
seama întru cît instituţiile politice ale unui popor, sau o nului, ultimele fiind indiscutabile, deoarece, dacă ele nu
lege determinată, sau, în sfîrşit, orice dispoziţiune speci- ar exista, „colaborarea poporului la guvernarea ţării nu
ală, sînt compatibile cu principiile democratice, – putem ar fi decît o minciună, nu ar fi decît o ficţiune”.15

17
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

Ulteroir, în Expunerea de motive la Anteproiect de de cetăţeni, ci numai faţă de „suveran”, faţă de Statul
Constituţie, Constantin Stere confirmă în câteva rânduri întrupat în organele lui superioare, – pe cînd într-un
adeziunea sa faţă de ideea statului constituţional. În „Stat de drept” orice normă juridică, chiar a dreptului
particular, vorbind despre Statul Român, constituit prin public, dă naştere unui drept subiectiv în persoana
voinţa naţiunii întregi, pe temeiul de suveranitate naţi- oricărui cetăţean şi, prin urmare, acesta trebuie să aibă
onală, în formă de monarhie constituţională, savantul posibilitatea de a-l valorifica cu ajutorul justiţiei. Căci
susţine: „Aceasta presupune, pe de o parte, colaborarea ce este un drept decît un interes protejat juridic, după
dintre Coroană şi Naţiune la legiferare şi guvernare, cum spune Ihering?”.18
după normele şi uzurile dreptului constituţional mo- Prin această definiţie Constantin Stere confirmă
dern; iar, pe de altă parte, – garanţiile drepturilor şi încă o dată adeziunea sa la ideile lui Rudolf von Ihering
libertăţilor cetăţeneşti, fără de care nu poate fi nici un privitor la personalitatea umană, ca subiect exclusiv al
regim constituţional. dreptului, şi la drept, ca expresia unui interes protejat
Orice guvernare împotriva acestor norme este ile- juridic. De altfel, această adeziune a fost exprimată
gală”.16 După cum vedem, noţiunea este extinsă prin încă în teza sa de licenţă, în care susţinea că orice
introducerea ideii de necesitate de colaborare între drept privat există pentru a asigura omului un avantaj
Coroană şi Naţiune nu doar în procesul guvernării, ci oarecare, pentru a veni în ajutor nevoilor lui, pentru a
şi în cadrul legiferării. veghea la interesele lui şi pentru a contribui la înde-
În Anteproiect de Constituţie Constantin Stere vor- plinirea scopurilor vieţii lui. Cu referinţă la ideea lui
beşte deja nu doar despre un regim constituţional, ci Ihering, conform căreia destinatarul oricărui drept este
despre unul constituţional şi democrat, oprindu-se de- omul, viitorul jurist conchide: „De aci urmează, ca o
taliat asupra condiţiilor lui indispensabile, care sunt: concluziune logică, că numai omul, numai individu-
– garanţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; alitatea omenească reală, poate fi subiect al oricărui
– asigurarea principiului autonomiei locale. drept. Aceasta e adevărat şi pentru aşa numita „persoa-
Aici vom aminti încă o dată că în accepţiunea teore- nă juridică”, ai cărei membri singuri sînt adevăratele
ticienilor constituţionalismului englez, împărtăşită fără subiecte ale dreptului”.19
rezerve de către Constantin Stere, garanţia drepturilor După cum vedem, Constantin Stere era atât de pro-
şi libertăţilor individuale este nu altceva decât expresia fund convins că unicul subiect al dreptului este omul,
principiului supremaţiei legii, identificându-se noţiuni- încât nu recunoştea calitatea de subiect al dreptului
le în cauză. Savantul se referă în acest sens la definiţia nici persoanei juridice, nici statului însuşi, pornind de
supremaţiei legii adusă de către constituţionalistul la ideea lui Ihering, pe care o înţelegea în sensul „...
englez A.V. Disey în lucrarea Drept constituţional: că interesele individuale, la urma urmelor, nu numai
„Supremaţia legii sau garanţia pe care constituţia en- sînt singura raţiune de a fi a statului, ci individul are
gleză o asigură drepturilor individuale”.17 şi dreptul „să-şi reguleze socotelile faţă cu statul, ca
Cumulând caracteristicile regimului constituţional şi un ţăran faţă cu moşia lui” (cu singura deosebire:
şi ale celui democrat, obţinem, respectiv, trăsăturile raport de coproprietate cu ceilalţi indivizi, membri în
esenţiale ale unui regim constituţional democrat, după stat)...”20. Apreciind schimbarea radicală a caracterului
Constantin Stere: raporturilor între cetăţeni şi stat, care s-a întâmplat pe
– colaborarea pentru legiferare şi guvernarea ţării parcursul evoluţiei societăţii umane, Constantin Stere
între şeful statului şi reprezentanţii poporului (opinia se exprimă într-un mod foarte expresiv, susţinând că,
publică organizată); dacă în dreptul roman cetăţenii erau proprietatea sta-
– garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti ca tului cu tot ce le aparţinea, „astăzi statul cu tot ce e în
expresie a supremaţiei legii; raport cu el, este, putem spune, un fel de proprietate a
– realizarea principiului autonomiei locale. cetăţenilor”. Astfel, înaintaşul nostru ridica individu-
Cât priveşte viziunea lui Constantin Stere asupra alitatea omenească la o aşa înălţime, încât considera
statului de drept, aceasta se bazează pe o delimitare că „... tot mecanismul juridic în ea nu mai are centrul
tranşantă a statului de drept de cel poliţienesc. Linia său de gravitate, nu este decît afirmarea supremaţiei şi
de demarcaţiune este marcată, după cum este şi de aş- „autonomiei individuale ...”, iar a avea un drept, după
teptat, de gradul şi nivelul de respectare a drepturilor Constantin Stere, înseamnă „... de a te afirma pe tine
subiective ale persoanei. Iată ce spune Constantin Stere: însuţi, individualitate omenească, ca scopul suprem al
„Toată deosebirea între un „Stat poliţienesc” şi un „Stat vieţii politice şi juridice”.21
de drept” (Rechtsstaat) constă tocmai în faptul că în Un asemenea mod de tratare a individualităţii
cel dintîi legile nu obligă pe agenţii puterii publice faţă umane ca valoare socială supremă şi plasarea omului

18
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

înzestrat cu drepturi şi libertăţi fundamentale în cen- strict precizate şi stabilite de lege, acest fapt de la sine
trul sistemului de drept, proprii lui Constantin Stere, asigură domnia legii”.28
constituie şi astăzi trăsătura distinctivă a statului de Atare abordare a principiului supremaţiei legii, pe
drept contemporan. bună dreptate, cucereşte prin simplitatea şi profunzimea
Astăzi practic în orice lucrare teoretică consacrată sa. Este lesne de observat că dacă reieşim din această
problemelor statului şi dreptului, dreptului constituţio- accepţiune a principiului supremaţiei legii, legea, drep-
nal, în capitolul „Statul de drept” găsim ideea care, deşi tul însuşi într-o societate civilizată nu are altă raţiune
formulată diferit, este omniprezentă: activitatea statului de a exista decât cea de a servi realizării drepturilor
de drept este subordonată principiului supremaţiei legii şi libertăţilor fundamentale ale omului. O astfel de
şi axată scopului asigurării drepturilor şi libertăţilor concepţie asupra esenţei, rolului dreptului în statul de
fundamentale ale omului. drept reiese întocmai din definiţia, anterior invocată,
Să aducem câteva exemple. dată statului de drept de către Constantin Stere, conform
„Statul de drept poate fi înţeles ca un concept poli- căreia într-un „stat de drept” orice normă juridică, chiar
tico-juridic ce defineşte o formă a regimului democratic a dreptului public, dă naştere unui drept subiectiv în
de guvernământ din perspectiva raporturilor dintre stat persoana oricărui cetăţean. Astfel, în problema defi-
şi drept, dintre putere şi lege, prin asigurarea domniei nirii statului de drept se poate reieşi din următoarele
legii şi a drepturilor, a libertăţilor fundamentale ale considerente: activitatea statului de drept este sub-
omului în exercitarea puterii”.22 ordonată principiului supremaţiei legii – supremaţia
„Ca stat de drept este caracterizat statul, care în legii înseamnă garantarea drepturilor şi libertăţilor
întreaga sa activitate se subordonează dreptului şi fundamentale ale omului – activitatea statului de drept
consideră în calitate de scopul său principal asigurarea este subordonată principiului garantării drepturilor şi
drepturilor şi libertăţilor omului”.23 libertăţilor fundamentale ale omului. Respectiv, dacă,
„În doctrina politico-juridică contemporană ca stat definind noţiunea „stat de drept” ca un stat care activea-
de drept este recunoscut statul democratic, în care este ză în baza legii în scopul garantării realizării depline şi
asigurată supremaţia legii, se promovează consecvent necondiţionate a drepturilor şi libertăţilor fundamentale
principiul separării puterilor, precum şi se recunosc şi ale omului, vom reieşi din faptul că legea însăşi are
garantează drepturile omului”.24 drept scop, în ultimă instanţă, garantarea drepturilor
Statul de drept se înţelege „ca un stat care, organizat şi libertăţilor fundamentale ale omului, vom obţine o
pe baza principiului separaţiei puterilor în stat, în apli- reducere a definiţiei statului de drept până la următoarea
carea căruia justuţia dobândeşte o reală independenţă, formulă: „Statul de drept este statul, care garantează
şi urmărind prin legislaţia sa promovarea drepturilor realizarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
şi libertăţilor, inerente naturii umane, asigură respec- omului”. Toate celelalte semne ale statului de drept,
tarea strictă a reglementărilor sale de către ansamblul în integritatea lor, sunt subordonate caracteristicii
organelor lui în întreaga sa activitate”.25 distinctive principale – garantării realizării drepturi-
În fiecare din aceste definiţii este invocat, într-un fel lor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Nu există
sau altul, principiul supremaţiei legii. Însă, după cum stat de drept acolo unde nu este garantată realizarea
menţionează însuşi autorul uneia din aceste definiţii, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
supremaţia legii este o latură foarte importantă, dar Savanţii se pronunţă univoc în acest sens: „Drepturile
totuşi exterioară, formală a statului de drept. Distincţia omului şi statul de drept sunt indisolubile în afirmarea
internă, de conţinut, a statului de drept este calitatea, şi dezvoltarea lor. Cea mai importantă calitate, semn al
esenţa legii însăşi. Legea în statul de drept trebuie să statului de drept, care determină scopul lui, destinaţia
corespundă dreptului.26 şi conţinutul celorlalte semne, este recunoaşterea pri-
Pentru Constantin Stere principiul supremaţiei orităţii drepturilor omului”.29
legii semnifică nu altceva decât garantarea drepturilor Pe lăngă faptul că definiţia statului de drept ca stat
şi libertăţilor individuale. După cum s-a menţionat, care garantează realizarea drepturilor şi libertăţilor
savantul a preluat această abordare de la clasicii con- fundamentale ale omului, exprimă însăşi esenţa statului
stituţionalismului englez, a cărui temelie este tocmai de drept, prioritatea ei incontestabilă constă în accesibi-
principiul supremaţiei legii.27 Savantul, la rândul litatea pentru conştiinţa juridică a fiecărui cetăţean. Or,
său, considera că principiul libertăţii individuale, de anume asemenea formulări inteligibile sunt necesare
exemplu, se rezumă, la urma urmei, tot la domnia societăţii tranzitive, pentru a nominaliza obiectivele
legii: „Dacă un om e lăsat să facă cu personalitatea lui dezvoltării sale de o manieră perfect explicită pentru
tot ce vrea şi nimeni nu-l poate opri, decît în cazurile toţi membrii societăţii. Totodată, a defini în acest mod

19
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

statul de drept înseamnă a pune la dispoziţia fiecărui principii în viaţa societăţii şi a statului poate fi privită
membru al societăţii cel mai simplu, dar şi cel mai exact ca o treaptă în procesul nemijlocit al edificării statului
instrument, cu ajutorul căruia poate fi testată cu o mare de drept. Desigur, edificarea statului de drept poate
precizie existenţa şi gradul consolidării statului de drept fi (şi de cele mai multe ori este) privită ca un proces
la momentul respectiv al evoluţiei sociale. unic, continuu, fără evidenţierea şi nominalizarea unor
Pentru a scoate în evidenţă esenţa statului de drept, anumite etape. Însă, în statele, în care etapa tranziţiei
Constantin Stere, după cum am văzut, opune statul de este una de lungă durată şi distanţa de la proclamarea
drept „statului poliţienesc”, în cadrul căruia legile nu statului de drept până la edificarea lui în fapt este sesi-
obligă pe agenţii puterii publice faţă de cetăţeni, ci zată de către mulţi membri ai societăţii ca una destul de
numai faţă de „suveran”. Ştiinţa contemporană uti- extinsă în timp, încercarea de a nominaliza unele etape
lizează şi ea acest procedeu comparativ, menţionând ale procesului de edificare a statului de drept poate avea
că statul totalitar este forma cea mai desăvârşită a un anumit sens practic.
statului poliţienesc şi opunând statului totalitar statul În primul rând, printr-o asemenea abordare este pusă
democratic, iar totalitarismului – democraţia. Drept în evidenţă sarcina sociojuridică de transformare a Con-
semne distinctive ale statului poliţienesc se consideră: stituţiei dintr-un act cu evidente conotaţii declarative
dominaţia statului asupra dreptului, reprimarea de (fapt care este, de altfel, absolut justificat şi normal în
către stat a societăţii civile şi lipsa separării puterilor. etapa tranziţiei) în unul perfect lucrativ, fiecare clauză
Acestor caracteristici se opun trăsăturile esenţiale a căruia poate şi trebuie să fie transpusă realmente în
ale statului de drept, care sunt, respectiv: dominaţia viaţă, în aşa mod punându-se bazele constituţionale ale
dreptului asupra statului şi supremaţia legii, existenţa viitorului stat de drept.
societăţii civile şi funcţionarea unui sistem eficient de În al doilea rând, se va reduce discrepanţa între
separare a puterilor în stat. Elucidarea acestor semne aşteptările membrilor societăţii, provocate prin de-
distinctive permite autorilor să formuleze răspunsul la clararea unui scop final mai îndepărtat – statul de
întrebarea, dacă un stat a devenit stat de drept, în sen- drept, şi realitatea la zi în ce priveşte unele carenţe
sul că el a încetat să funcţioneze ca un stat poliţienesc. provizorii ce se atestă deocamdată în funcţionarea
Cu referinţă, în particular, la Federaţia Rusă, savanţii societăţii şi a statului: situaţia economică modestă a
formulează un răspuns pozitiv şi definesc etapa actuală unor pături sociale, garantarea parţială a drepturilor
de dezvoltare a acestui stat ca etapa întâi, iniţială, de şi libertăţilor fundamentale ale omului, lacune ale
edificare a statului de drept.30 Această concluzie poate ordinii de drept ş.a.
fi pe bun temei extrapolată asupra altor state provenite În al treilea rând, o asemenea tactică, cunoscută şi
din vechiul sistem sociopolitic şi care se află în proces ca tactica „step by step” (tactica paşilor mici – engl.),
de edificare a statului de drept sau în proces de tranziţie poate avea o influenţă benefică asupra stării moral-
spre statul de drept. psihologoice şi de spirit, asupra activismului politic şi
Însă, pentru a înţelege foarte bine ce prezintă această juridic al membrilor societăţii, care, sesizând unele mici
primă etapă de edificare a unui stat de drept, este absolut realizări, se vor arăta mai predispuşi spre manifestarea
necesară identificarea acesteia prin plasarea ei într-un unor iniţiative economice, sociopolitice, juridice, atât
sistem de coordonate ştiinţifico-practice, care ar viza de necesare procesului transformator social.
etapele procesului de constituire a unui stat de drept. În al patrulea rând, concretizarea etapei, la care se
Pornind de la concepţia lui Constantin Stere, care este, află societatea în procesul edificării statului de drept,
după cum am văzut, întru totul conformă procesului va duce la concretizarea tuturor sarcinilor sociale, po-
evoluţiei istorice a statalităţii, această etapă iniţială litice, economice, juridice care urmează a fi soluţionate
a procesului de edificare a statului de drept poate fi anume în această etapă.
identificată tocmai ca etapa constituirii statalităţii, ba- În al cincilea rând, identificarea actualei etape de
zate pe un regim constituţional democrat. Principiile edificare a statului de drept ca una de constituire şi
constituţionalismului democrat, inclusiv cele invocate consolidare a regimului constituţional democrat va
de către Constantin Stere – colaborarea pentru legife- contribui la sporirea creditului de legitimitate acordat
rarea şi guvernarea ţării între opinia publică organizată puterii politice şi guvernării, atât de necesar pentru
şi autorităţi, ca manifestare a principiului de guvernare asigurarea continuităţii proceselor de reformare a soci-
a poporului prin sine însuşi; garantarea drepturilor şi etăţii şi statului şi la evitarea crizelor politice majore.
libertăţilor fundamentale ale omului ca expresie a su- Într-un sfârşit, în urma recunoaşterii faptului real
premaţiei legii; autonomia locală – sunt de mult timp că societatea şi statul nostru se află astăzi la etapa de
definite şi cunoscute. Instaurarea definitivă a acesor consolidare a statalităţii bazate pe principiile consti-

20
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

tuţionalismului democrat, va surveni o claritate şi, dar şi a activiştilor sociopolitici, pentru care statul de
posibil, acea multaşteptată şi foarte necesară pentru drept era nu doar o idee, ci un concept ştiinţifico-practic
înaintarea pe calea progresului, unitate în aprecierile, perfect realizabil. Confirmarea concluziei date o găsim
aşteptările şi scopurile membrilor societăţii noastre în ataşamentul ştiinţific al savantului faţă de principiile
în ce priveşte realitatea şi perspectiva economică şi dreptului anglo-saxon şi în admiraţia lui faţă de Anglia
sociopolitică a ţării. care nu numai că a dat omenirii acte celebre de procla-
Concepând statul de drept ca treapta următoare mare a drepturilor şi libertăţilor omului, dar a statuat
şi net superioară celei actuale în evoluţia statalităţii, în ele o ordine de drept real existentă ­– contribuţii
membrii societăţii tranzitive vor conştientiza faptul că esenţiale la afirmarea conceptului statului de drept de
înălţarea statului până la această treaptă este o misiune rând cu formulările kantiene.37
complexă, de lungă durată, care necesită un efort so- În Argumentul la ediţia a doua a lucrării Constantin
cial considerabil. Suntem perfect conştienţi de faptul Stere. Singur împotriva tuturor se susţine că impresio-
că această sugestie de identificare a etapei actuale de nanta personalitate a lui Constantin Stere, gânditor, om
edificare a statului de drept în societatea noastră ca politic şi scriitor de o excepţională prestanţă intelec-
etapa consolidării regimului constituţional democrat tuală şi morală, constituie un model de comportament
este doar un procedeu teoretic, o formulă. Însă, după civic, subordonat raţiunii şi idealului, un argument unic
cum se pare, ea poate avea conotaţii practice destul prin ponderea sa în favoarea fidelităţii şi a consecven-
de importante. Dacă nu cele invocate aici, atunci, cel ţei, chiar „singur împotriva tuturor”, în apărarea unei
puţin, cele despre care Constantin Stere se exprima cu cauze majore.38
multă înţelepciune: „În lume nimic nu se schimbă cu Iată ce scrie despre Constantin Stere academicianul
schimbarea de formule, deoarece formulele nu guver- Haralambie Corbu: „De fapt, temutul, neînduplecatul
nează realitatea, ci servesc numai pentru priceperea ei şi incisivul om politic, care era considerat C.Stere
mai bună de mintea slabă a omului, pentru orientarea şi despre care vorbeau şi scriau în contradictoriu
lui în haosul de fenomene reale”.31 mulţi contemporani, nu era altceva decît o mască, în
Suntem familiarizaţi, fără doar şi poate, cu opiniile spatele căreia se ascundea un om de o bunătate şi o
savante, conform cărora statul de drept este un vis în corectitudine rar întâlnite, un idealist în felul său, un
roz al omenirii32 sau o concepţie idealizată, care se află sentimental şi un romantic, un naiv, dacă vreţi, care
tot timpul într-o relativă contradicţie cu realizarea sa credea nestrămutat în eficacitatea şi veşnicia valorilor
practică, inclusiv în Republica Moldova.33 Cunoaştem populare, a valorilor general-umane, acumulate pe
la fel şi afirmaţiile ştiinţifice cu privire la faptul că parcursul secolelor”.39
nicăieri în lume statul de drept încă nu a fost edificat Familiarizându-ne cu concepţiile ştiinţifice ale lui
şi că astăzi se poate vorbi doar despre un anumit grad Constantin Stere cu privire la stat şi drept, constatăm
de apropiere a unei sau altei ţări de statul de drept.34 aceeaşi înaltă prestanţă intelectuală şi morală a savan-
Nici noi nu suntem gata să recunoaştem că statul de tului-jurist Constantin Stere, ale cărui idei ştiinţifice
drept ca arhetip s-a instaurat într-un stat sau altul în sunt subordonate unui ideal raţional. Ori, ce altceva
toată perfecţiunea sa. Vorba lui Constantin Stere: „Nu este statul de drept, dacă nu un ideal raţional, elaborat
există o lucrare omenească fără defect”35. Ori, statul pe parcursul secoleler de cele mai luminate minţi ale
este în cea mai mare măsură „o lucrare omenească”. omenirii, care credeau în posibilitatea realizării aces-
Şi tocmai pentru acest motiv ferma noastră convingere tui ideal? Societatea noastră este astăzi în proces de
este că statul de drept există într-o societate sau alta ascensiune spre statul de drept, iar opera juridică a lui
exact în acea măsură, în care membrii acesteia se arată Constantin Stere este ca valoare un inestimabil ghid
convinşi de posibilitatea existenţa lui. Pornind de la ştiinţifico-practic în această continuă ascensiune.
convingerea dată, împărtăşim întru totul opinia expusă
de Boris Negru şi Alina Negru: „Statul de drept poate
şi trebuie construit tocmai pentru a oferi oamenilor li-
niştea şi siguranţa de care au nevoie pentru a-şi exercita Note:
drepturile şi libertăţile cetăţeneşti”.36
Judecând după viziunile ştiinţifice ale lui Constan- 1
C.Stere. Introducere în studiul dreptului constituţional.
tin Stere asupra statului, dreptului, statului de drept, Partea I. – Iaşi, 1903, p.85.
2
Ibidem, p.232-233.
personalităţii umane, ca scop suprem al vieţii politice 3
A se vedea: B.Negru, A.Negru. Teoria generală a dreptului şi
şi juridice, putem constata că marele constituţionalist statului: (curs universitar). – Chişinău, 2006, p.506-507; A.Negru.
făcea parte, cu siguranţă, din tagma teoreticienilor, Retrospectiva evolutivă a statului de drept // Analele Ştiinţifice

21
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

ale Universităţii de Stat din Moldova. Ştiinţe juridice. Serie nouă, 22


Gh.Avornic. Teoria generală a dreptului. Ediţia a II-a. –
nr.5 „Probleme actuale ale jurisprudenţei”. – Chişinău, 2001, p.29; Cişinău, 2004, p.119.
I.Deleanu. Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat. Vol.I. – 23
М.В. Баглай. Конституционное право Российской
Bucureşti, 1996, p.100-108. Федерации. – Москва, 1998, p.115.
4
C.Stere. Curs de drept constituţional. (Litografiat). Biblioteca 24
С.М. Шахрай. Глобализация. Государство. Право:
Academiei de Ştiinţe a României, 1910, p.51. теоретико-методологические проблемы (вопросы теории и
5
Ibidem, p.75, 89-90, 110-112. практики). – Москва, 2003, p.316.
6
C.Stere. Introducere în studiul dreptului constituţional, 25
T.Drăganu. Introducere în teoria şi practica statului de
p.132.
drept. – Cluj, 1992, p.12, 100.
7
Ibidem, p.132-133. 26
A se vedea: C.M. Шахрай. Op. cit., p.320.
8
A se vedea: C.Stere. Curs de drept constituţional, p.659. 27
A se vedea: Anteproiect de Constituţie, întocmit de Secţia
9
Ibidem, p.658-659.
10
Ibidem, p.658. de Studii a Partidului Ţărănesc, cu o Expunere de motive de
11
C.Stere. Introducere în studiul dreptului constituţional, C.Stere, p.28.
p.97-98.
28
C.Stere. Curs de drept constituţional, p.467.
12
M.Djuvara. Teoria generală a dreptului. Drept raţional,
29
Л.А. Нуденко. Теория демократии. – Москва, 2001,
izvoare şi drept pozitiv. – Bucureşti, 1999, p.199. p.57.
13
A se vedea: C.Stere. Curs de drept constituţional, p.730. 30
A se vedea: В.М. Боер, Ф.М. Городинец и др. Правовое
14
M.Djuvara. Op.cit., p.288. государство: реальность, мечты, будущее. – Москва, 1999,
15
C.Stere. Curs de drept constituţional, p.165, 166. p.88-93.
16
Anteproiect de Constituţie, întocmit de Secţia de Studii 31
C.Stere. Introducere în studiul dreptului constituţional,
a Partidului Ţărănesc, cu o Expunere de motive de C.Stere. – p.27.
Bucureşti, 1922, p.22. 32
A se vedea: Г.К. Федоров. Теория государства и права. –
17
A.V. Disey. Law of the Constitution. – Oxford, 1897, p.176 Кишинэу, 1998, p.147.
// Se citeşte după: Anteproiect de Constituţie, întocmit de Secţia 33
A se vedea: Gh.Avornic. Op. cit., p.141.
de Studii a Partidului Ţărănesc, cu o Expunere de motive de 34
A se vedea: В.М. Боер, Ф.М. Городинец и др. Op. cit.,
C.Stere, p.27. p.74.
18
Anteproiect de Constituţie, întocmit de Secţia de Studii a 35
C.Stere. Curs de drept constituţional, p.988.
Partidului Ţărănesc, cu o Expunere de motive de C.Stere, p.27. 36
B.Negru, A.Negru. Teoria generală a dreptului şi statului:
19
C.Stere. Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană
(curs universitar), p.512.
în drept. Studiu sociologic şi juridic. (Teză de licenţă în drept). 37
Ibidem, p.508.
Iaşi,1897 // C.Stere. Scrieri în cinci volume. Cartea a V-a. În
viaţă, în literatură...: Studii, articole, note, amintiri. – Chişinău,
38
A se vedea: Constantin Stere. Singur împotriva tuturor. –
1991, p.357. Chişinău, 2006, p.13.
20
Ibidem, p.359.
39
H.Corbu. Constantin Stere şi timpul său: Schiţă de portret
21
Ibidem, p.360. psihologic. – Chişinău, 2005, p.363.

22
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

Direcţiile de activitate a asistentului social


în instituţiile penitenciare
Victor MORARU,
doctor în drept, conferenţiar universitar (USM)
Oleg RUSU,
doctorand

RÉSUMÉ
Dans l’article on accentue que la réalisation de la fonction sociale de l’état dans les conditions de la
privation de liberté doit se baser sur la thèse que le condamné est une personnalité et pas un objet influ-
ençable. En ce qui concerne l’activité de l’assistant social dans le pénitencier on mentionne que son but
principal est d’assister les personnes en difficulté par la compréhension, l’évaluation et la solution des
problèmes sociaux, étant mis en évidence ses fonctions de base comme: le support juridique, l’assistance
psychosociale, la préparation du détenu à la liberté. Finalement l’auteur conclut que l’assistance sociale
dans les institutions pénitentiaires doit être examiné en qualité d’activité distincte qui consiste dans la
défense des intérêts et des droits du détenu par toutes les méthodes permis par la loi. Mais les mesures
d’assistance sociale continuent à être réalisées tenant compte des intérêts d’autres types d’activité coor-
donnés avec les demandes du régime, les tâches éducatives et celles d’instruction.

I ntegrarea Republicii Moldova în comunitatea


internaţională, declararea priorităţii valorilor ge-
legislative” (inclusiv a Codului penal) şi nr.14-XVI din
15 februarie 2008 „Privind modificarea şi completarea
neral-umane şi fixarea lor prin dispoziţii constituţionale Codului cu privire la contravenţiile administrative”, care
impun o nouă evaluare a organizării şi conţinutului vizează circa 1700 persoane condamnate, dintre care pot
politicii sociale a statului. Astfel, schimbările social- fi liberate în jurul la 200, celorlalte fiindu-le micşorat
economice din ţara noastră inserează corectivele sale şi termenul de pedeapsă.2 De asemenea, în prezent este în
cu referire la activitatea sistemului execuţional-penal, derulare executarea Legii nr.188-XVI din 10 iulie 2008
inclusiv în domeniul său social, abordând drepturile privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008
şi interesele condamnaţilor. Soluţionarea problemelor An al Tineretului. Astfel, la situaţia din 16 ianuarie 2009,
create în domeniul realizării drepturilor sociale ale conform prevederilor legii nominalizate, au fost liberaţi
condamnaţilor permanent necesită o atenţie sporită, în 293 condamnaţi şi la 161 condamnaţi le-a fost micşorat
special în perioada actuală de tranziţie. termenul de pedeapsă.3
În rezultatul măsurilor întreprinse în perioada anilor Cu toate acestea, în ultimii ani a crescut numărul
2002 – 2008 numărul deţinuţilor aflaţi în custodia siste- persoanelor cu termene mari şi foarte mari de închi-
mului penitenciar a scăzut de la 10633 la 6830.1 Redu- soare, ceea ce duce la sporirea numărului populaţiei
cerea numărului de deţinuţi se datorează noului concept penitenciare şi se răsfrînge negativ asupra securităţii
de politică a statului, orientată spre decriminalizarea penitenciarelor. La fel, este în creştere şi numărul de-
legislaţiei, având menirea de a o racorda la cea a statelor ţinuţilor pe viaţă, de la 55 persoane în anul 2002 la 86
europene. Reducerea indicelui a fost atins în rezultatul persoane la 1 ianuarie 2009.
aplicării Legii nr.278 din 16 august 2004 privind amnistia Datele statistice demonstrează că populaţia pe-
în legătură cu aniversarea a X-a de la adoptarea Consti- nitenciară este formată preponderent din tineret sau
tuţiei Republicii Moldova, implementării modificărilor persoane apte de muncă. La 1 ianuarie 2009, din 5470
legii penale (prin Legea nr.184 din 29 iunie 2006 privind condamnaţi 4025 aveau vârsta cuprinsă între 21 şi 40
modificarea şi completarea Codului penal, al cărei scop de ani (circa 73,6%), iar 393 condamnaţi – între 16 şi
a constat în micşorarea limitelor sancţiunilor pedepselor 21 de ani (circa 7,2%).4
penale, precum şi în majorarea numărului componenţelor În prezent, în cadrul sistemului penitenciar al Repu-
de infracţiune pentru care pot fi aplicate pedepse alterna- blicii Moldova sunt implementate mai multe programe
tive detenţiei). În contextul realizării noului concept de socioeducative. Totuşi, mulţi condamnaţi, eliberându-
politică punitivă orientată spre decriminalizarea legislaţi- se din locurile de detenţie, săvârşesc din nou infracţiuni.
ei, au fost adoptate legile nr.292 - XVI din 21 decembrie Astfel, indicii statistici relevă că din numărul total de
2007 „Privind modificarea şi completarea unor acte condamnaţi 53% au comis recidivă.5

23
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

În acest context, considerăm că este necesară re- al colaborării penitenciare internaţionale, inclusiv în
formarea în continuare a bazelor politicii execuţional domeniul asistenţei sociale acordate deţinuţilor.
penale. Instituţiile penitenciare trebuie reformate din Problema resocializării condamnaţilor, soluţionarea
perspectiva unor clinici sociale, unde se va desfăşura problemelor lor sociale sunt examinate în diferite ţări
procesul de reeducare (un fel de „tratament social” ca deosebit de importante în contextul problemelor
al deţinuţilor degradaţi în acest sens) cu participarea generale ale societăţii. Statul modern este extrem de
activă a diferiţilor specialişti (inclusiv a asistenţilor pragmatic, de aceea este nevoit să calculeze dauna mo-
sociali). Experienţa statelor străine demonstrează că rală şi materială provocată de activitatea infracţională
în ţările în care activităţile de reeducare se bazează pe a cetăţenilor săi. Întreţinerea instituţiilor penitenciare,
principii umanitariste procentul infracţionalităţii recidi- precum şi a unui număr mare de colaboratori ai struc-
ve, în special, şi nivelul infracţionalităţii, în ansamblu, turilor de forţă este costisitoare pentru orice stat. De
este cel mai scăzut (spre exemplu, în Suedia, Norvegia, aceea, se dovedeşte a fi mult mai uman şi mai ieftin
Elveţia, Danemarca etc.). Baza ştiinţifică a diferitelor de a le acorda celor care au greşit încă o şansă şi de a-i
direcţii ale activităţii sociale în general este elaborată. ajuta să revină în rând cu ceilalţi, să devină membri ai
Astfel, o bună fundamentare ştiinţifică au aşa tipuri de societăţii cu drepturi depline.
activitate socială, cum ar fi lucrul cu invalizii, copiii, Nu va fi o greşeală dacă vom considera că nivelul
vârstnicii, femeile, şomerii şi alte categorii de persoane de dezvoltare a organismului social poate fi determinat
socialmente vulnerabile. Însă, până nu demult, ştiinţa în dependenţă de locul care îl ocupă asistenţa socială şi
nu acorda o atenţie cuvenită teoriei asistenţei sociale de statutul asistentului social. În sistemele sociale dez-
în domeniul penitenciar. voltate politicienii şi funcţionarii apelează la ajutorul
Probabil, atare situaţie a fost determinată de faptul asistentului social de fiecare dată când se confruntă cu
că mult timp s-a considerat că condamnaţii nu puteau o problemă care nu poate fi soluţionată prin metode
fi beneficiari ai asistenţei sociale, deoarece ei nu erau politice sau administrative, dar care se va lăsa influ-
membri cu drepturi depline ai societăţii, îşi ispăşeau enţată de tehnologiile asistenţei sociale. Reieşind din
pedeapsa binemeritată şi, ţinându-se cont de aceasta, nu acest criteriu, putem spune că astăzi asistenţa socială
erau în drept să apeleze la ajutorul asistenţilor sociali. în instituţiile penitenciare din Republica Moldova se
Astfel că fenomenul infracţionalităţii se examina de află doar la etapa incipientă de dezvoltare.
pe poziţiile moralei şi emoţiilor, iar societatea privea Necesitatea realizării asistenţei sociale ca o formă
infractorii drept elemente străine, plasate în afara ei.6 specială de activitate profesională a apărut la hotarul
Astăzi activitatea asistentului social trebuie să fie ori- sec. XIX şi XX în mai multe state: SUA, Marea Brita-
entată anume spre depăşirea şi prevenirea unor astfel nie, Germania, Olanda, Suedia, Franţa etc. Răspândirea
de situaţii. pe larg a viziunilor umanitariste, democratice, egalitare,
Deşi Republica Moldova nu poate şi nici nu trebuie precum şi intensificarea relaţiilor industriale capitaliste
să copie modelele politicii sociale ale altor state în pri- în această perioadă, înteţirea exploatării, sărăcirea în
vinţa condamnaţilor, experienţa internaţională în acest masă etc. au dus, pe de o parte, la necesitatea, de a apăra
domeniu rămâne a fi una dintre cele mai importante drepturile şi libertăţile angajaţilor, iar, pe de alta – de a
surse de idei valoroase. acorda ajutor social săracilor, invalizilor şi altor cate-
Specialiştii din cadrul sistemelor penitenciare ale gorii de populaţie care necesită o susţinere deosebită,
diferitelor state în permanenţă au acordat o atenţie îngrijire şi protecţie.
sporită ridicării nivelului instruirii generale, obţinerii În anii ’50 ai sec. XX instituţiile penitenciare şi per-
unei specialităţi solicitate în viitor. Astfel, încă în sec. soanele deţinute în ele devin obiectul unei preocupări
XIX ei au sesizat necesitatea unei organizări deosebite speciale a organizaţiilor de stat, obşteşti şi religioase în
a acestor domenii ale procesului de corijare. Evident, întreaga lume. Începînd cu anul 1955, sub egida ONU
cu acest lucru nu trebuia să se ocupe gardienii. Era se desfăşoară congrese internaţionale pentru prevenirea
necesară implicarea unor persoane special pregătite, infracţiunilor şi tratamentul infractorilor, se elaborează
având cunoştinţe în domeniul psihologiei, pedagogiei, şi se adoptă acte normative internaţionale ale ONU în
jurisprudenţei, medicinii, dornici de a ajuta persoana domeniul tratamentului condamnaţilor.
aflată în dificultate. În Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul
Aspectele sociale ale executării pedepsei au fost deţinuţilor (precum şi în Regulile europene pentru peni-
abordate încă în anul 1846 la Frankfurt, unde a avut loc tenciare) sunt determinate regulile de lucru, inclusiv la
Primul congres penitenciar internaţional. Astfel, anume acordarea asistenţei sociale deţinuţilor. Ele se bazează
cu mijlocul secolului XIX datează începutul istoric pe principiile respectării demnităţii umane, a unui

24
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

tratament echitabil al deţinuţilor, asigurării respectului Documentele de bază care reglementează statutul
de sine, inspectării cu regularitate a acestora, ocrotirii juridic al deţinuţilor minori, precum şi asistenţa socială
drepturilor condamnaţilor şi respectării standardelor acordată lor în timpul ispăşirii pedepsei penale privative
internaţionale. de libertate sunt:
În acest document internaţional se menţionează că - Ansamblul regulilor minime ale Naţiunilor Unite
în tratamentul deţinuţilor nu trebuie să se pună accentul cu privire la administrarea justiţiei pentru minori (Re-
pe excluderea lor din societate, ci, dimpotrivă, pe faptul gulile de la Beijing), adoptate de Adunarea Generală a
că ei continuă să facă parte din ea. În acest scop, trebuie ONU prin Rezoluţia 40/33 din 29.11.1985;
să se recurgă, în măsura posibilului, la cooperarea orga- - Regulamentul ONU pentru prevenirea delicven-
nismelor comunităţii pentru a ajuta personalul locului ţei juvenile (directivele de la Riyadh), adoptat prin
de deţinere în sarcina sa de reclasare a deţinuţilor.7 Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr.45/112 din
Astfel, problema extinderii drepturilor la asistenţă 14.12.1990;
socială faţă de condamnaţii la privaţiune de libertate avea - Regulile ONU pentru protecţia tinerilor privaţi
un caracter global, iar soluţionarea ei dicta necesitatea de libertate adoptate prin Rezoluţia Adunării Genera-
eforturilor comune atât la nivelul comunităţii internaţio- le a ONU nr.45/113 din 14.12.1990.
nale, cât şi la nivelul fiecărui stat în parte. Istoria dezvol- Normele, standardele şi regulile internaţionale, de-
tării civilizaţiei a condus nu doar la înţelegerea temeinică terminând direcţiile de bază ale asistenţei sociale, nu
a tuturor drepturilor cetăţenilor, dar şi la necesitatea evidenţiază asistenţa socială ca o direcţie independen-
fixării lor în textul documentelor de bază ale celor mai tă a politicii execuţional-penale a statului. La acestea
de autoritate organizaţii internaţionale şi statale.8 se referă: tratamentul deţinuţilor, munca lor, deservi-
În prezent, pentru caracterizarea nivelului de dez- rea medicală, pregătirea profesională, relaţiile social-
voltare a unui stat în domeniul social se ţine cont de: mente utile cu rudele şi cu comunitatea. Toate acestea
- volumul alocărilor pentru sfera socială, fondurile trebuie să cultive la condamnat aptitudini de a trăi de
extrabugetare şi asigurările sociale; sine stătător în societate după liberare.
- nivelul de dezvoltare a serviciilor sociale; Atingerea acestor scopuri este pusă în sarcina spe-
- existenţa şi specificul legislaţiei sociale, conţinutul cialiştilor dintr-un domeniu sau altul, în dependenţă
bazei normative a sferei sociale. de specializare. Ei însă nu activează în cadrul insti-
Desigur, parametrii enumeraţi în diferite state di- tuţiei penitenciare în calitate de asistenţi sociali. Cu
siguranţă, participarea lor în procesul de corijare a de-
feră, fapt care şi determină politica socială de stat în
ţinuţilor şi ajutorul acordat de ei condamnaţilor pe un
general şi particularităţile asistenţei sociale acordate
spectru larg de relaţii sociale (organizaţionale, etice,
diferitelor categorii de populaţie în diferite state, in-
profesionale, juridice etc.) sunt destul de importante.
clusiv deţinuţilor.
Totuşi, nu putem să-i identificăm drept asistenţi soci-
În privinţa condamnaţilor minori, conţinutul asis-
ali „veritabili”.
tenţei sociale se completează cu scopuri suplimentare,
În pct.1 şi 2 ale art.49 al Ansamblului de reguli
cum ar fi: asigurarea tutelei, protecţia, instruirea şi
minime ale ONU pentru tratamentul deţinuţilor se
pregătirea profesională în vederea acordării ajutoru-
enumeră statele de personal pentru instituţiile peni-
lui, astfel încât aceştia să aibă un rol util în societate.9
tenciare. În această listă profesorii şcolilor generale şi
Prin urmare, asistenţa socială acordată minorilor în instructorii tehnici, psihiatrii, psihologii sunt enume-
instituţiile penitenciare trebuie să contribuie nu doar la raţi de rînd cu asistenţii sociali.
resocializarea lor, dar şi să asigure dezvoltarea armoni- Prin urmare, asistentul social are un statut juridic
oasă a minorului, care nu ar ceda în calitatea dezvoltării special – aceasta este o profesie aparte, al cărei obiect
semenilor săi din mediul deschis. de activitate rezidă în realizarea sarcinilor sale speci-
Atingerea scopurilor suplimentare prin asistenţa fice în contextul politicii execuţional-penale.
socială acordată minorilor care îşi ispăşesc pedeapsa Articolul 61 al aceloraşi Reguli specifică funcţiile
în instituţiile penitenciare se realizează ţinându-se cont asistentului social în fiecare instituţie penitenciară:
de statutul special al acestora. Procesul dat are loc în - menţinerea sau ameliorarea relaţiilor deţinutului
două direcţii: cu familia;
- asigurarea drepturilor sociale fireşti (tutela, drepturi - menţinerea sau ameliorarea relaţiilor cu autorită-
şi înlesniri suplimentare, măsuri cultural-sportive etc.); ţile sociale care îi pot fi folositoare;
- obţinerea unor noi drepturi pentru minori (privind - salvgardarea, în măsura compatibilă cu legea şi
instruirea, obţinerea profesiei, dreptul de a încheia pedeapsa de executat, a drepturilor referitoare la in-
căsătorie etc.). teresele civile;

25
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

- apărarea drepturilor sociale şi a altor drepturi ale treprinde măsuri pentru ca legislaţia naţională şi practica
deţinuţilor. respectării drepturilor omului în ţară să corespundă stan-
O astfel de tratare a asistenţei sociale şi a funcţiilor dardelor şi normelor cuprinse în documentele adoptate
asistentului social în instituţiile penitenciare a favori- de ONU, Consiliul Europei, OSCE.
zat abordarea diferită a acestor noţiuni în politica exe- Totodată, asistenţa socială nu poate fi realizată cu
cuţional-penală a diferitelor state. succes fără o reglementare prin cadrul normativ al sta-
Recomandările actelor internaţionale şi a regulilor tului. Drept bază juridică a activităţii asistenţilor sociali
asistenţei sociale vizând atât condamnaţii minori, cât pot fi numite următoarele acte: Constituţia Republicii
şi pe cei maturi, trebuie să constituie o parte a siste- Moldova11; Legea asistenţei sociale12; Legea cu privire
mului de drept şi a politicii sociale a fiecărui stat, in- la sistemul penitenciar13; Hotărârea Parlamentului
clusiv a Republicii Moldova, ţinându-se cont de con- Republicii Moldova privind aprobarea Planului de
diţiile social-economice, precum şi de particularităţile acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii
etnice, religioase şi cultural-istorice. 2004-2008, nr.415–XV din 24.10.2003.
O cerinţă obligatorie a comunităţii internaţionale Un act important în această direcţie este şi Ho-
faţă de asistenţa socială este organizarea efectivă a pro- tărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1624 din
cesului de resocializare, şi anume: acordarea ajutorului 31 decembrie 2003, prin care a fost aprobată Con-
în organizarea măsurilor culturale şi instructive, con- cepţia reformării sistemului penitenciar şi Planul de
sultarea deţinuţilor în problemele juridice, acordarea măsuri pe anii 2004-2020 pentru realizarea Concepţiei
ajutorului în căutarea unui loc de muncă şi de trai după reformării sistemului penitenciar, cu modificările şi
liberare, explicarea unor întrebări ce ţin de religie etc.
completările ulterioare.
Astfel, Ansamblul de reguli minime ale ONU pentru
Bazele juridice ale asistenţei sociale acordate deţi-
tratamentul deţinuţilor prevede că „trebuie să se ţină
nuţilor se conţin şi în Codul de executare al Republicii
seama, chiar de la începutul condamnării, de viitorul
Moldova,14 precum şi în Statutul executării pedepsei
deţinutului după punerea acestuia în libertate”.10
de către condamnaţi.15
Cele menţionate mai sus ne permit să concluzio-
De asemenea, putem menţiona şi Hotărârea Guver-
năm că comunitatea internaţională examinează perso-
nului Republicii Moldova nr.1353 din 20.12.05 despre
nalitatea condamnatului la privaţiune de libertate nu
doar în contextul atingerii scopurilor pedepsei penale, aprobarea Regulamentului privind modul de plată a
dar şi în cel social, adică în contextul asigurării ne- indemnizaţiei unice pentru persoanele eliberate din
cesităţilor sociale fireşti şi creării condiţiilor pentru locurile de detenţie.
obţinerea unor drepturi suplimentare. Temeiuri legale pentru asistenţa socială se conţin
Confirmând ataşamentul faţă de principiile şi nor- şi în unele acte departamentale, cum ar fi Ordinul DIP
mele de drept internaţional şi tendinţa spre respectarea nr.124 din 18 iunie 2007 despre aprobarea Regulamen-
drepturilor omului, Parlamentul RSSM prin Hotărârea tului Serviciului socioeducativ şi probaţiune.
nr.217-XII din 28 iulie 1990 a proclamat aderarea RSSM Ţinem să menţionăm că legislaţia execuţional-
la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului adoptată penală actuală a Republicii Moldova, în general, co-
de Adunarea Generală a ONU la 10 decembrie 1948 şi a respunde cerinţelor formulate în Ansamblul de reguli
ratificat Pactele internaţionale „Cu privire la drepturile minime ale ONU pentru tratamentul deţinuţilor şi
civile şi politice” şi „Cu privire la drepturile economice, în alte acte internaţionale. Unul dintre primii paşi în
sociale şi culturale” adoptate de către Adunarea Gene- acest sens a fost adoptarea la 24 decembrie 2004 (în
rală a ONU la 19 decembrie 1966. La 24 iulie 1997 aplicare de 1 la iulie 2005) a noului Cod de executare
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea al Republicii Moldova. Printre avantajele actualului
nr.1298-XIII despre ratificarea Convenţiei pentru apă- Cod de executare faţă de precedentul Cod de executa-
rarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, re a sancţiunilor de drept penal din 22 iunie 199316 se
încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, precum şi a numără şi cel că în el se ţine cont de regulile de bază
unor protocoale adiţionale la această Convenţie. Ulte- ale executării pedepsei şi tratamentului condamnaţilor
rior, au fost ratificate un şir de alte acte internaţionale prevăzute de actele normative internaţionale.
care reglementează standardele de bază ale drepturilor Următorul aspect important al problemei: în ce
omului în domenii aparte, cum ar fi drepturile copilului, mod prevederile actelor internaţionale în domeniul
drepturile femeilor, refugiaţilor, minorităţilor naţionale, asigurării asistenţei sociale a deţinuţilor au o influenţă
precum şi un număr mare de convenţii ale Organizaţiei directă asupra reglementării juridice a statutului deţi-
Internaţionale a Muncii (OIM). Republica Moldova în- nuţilor în ţara noastră?

26
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

Pentru prima dată, Codul de executare al Republi- a unui deţinut sunt necesari circa 14 lei, însă, reieşind
cii Moldova din 2004 prevede o normă despre corela- din Planul de finanţare a DIP pe perioada anului 2008,
ţia dintre dreptul execuţional penal naţional şi norme- pentru alimentare s-a alocat 6,62 lei, ceea ce constituie
le internaţionale. Astfel, art.162 alin.(3) CE prevede circa 48% din necesităţi. Astfel, insuficienţa mijloace-
că legislaţia execuţional-penală se aplică în conformi- lor financiare la acest compartiment a provocat asigu-
tate cu Constituţia Republicii Moldova şi cu tratatele rarea la nivel scăzut a penitenciarelor cu produse din
internaţionale la care Republica Moldova este parte. carne, peşte, cu lactate etc.21
Dacă există neconcordanţe între reglementările trata- Hrana insuficientă, cu valoarea calorică scăzută,
telor internaţionale în domeniul drepturilor şi libertă- lipsa condiţiilor necesare de trai, prevăzute de legis-
ţilor fundamentale ale omului la care Republica Mol- laţia internaţională şi cea naţională (limitarea livrării
dova este parte şi prevederile acestui Cod, prioritate apei potabile, energiei electrice, căldurii, asigurarea
au reglementările tratatelor internaţionale. insuficientă cu lenjerie de pat etc.) şi asistenţa me-
Astăzi legislaţia execuţional-penală a Republicii dicală la un nivel extrem de scăzut sunt calificate de
Moldova are drept scopuri protecţia drepturilor, liber- Comitetul european pentru prevenirea torturii şi a pe-
tăţilor şi intereselor legitime ale persoanei, precum şi depselor sau tratamentelor inumane sau degradante
acordarea de ajutor condamnaţilor la adaptarea lor so- (CPT) ca o formă de tortură. Despre situaţia critică
cială.17 Sunt stabilite, prin lege, drepturile fundamen- din sistemul penitenciar al Republicii Moldova s-a
tale ale condamnatului,18 este stabilită participarea vorbit, în repetate rânduri, în hotărârile Parlamentului,
asociaţiilor obşteşti, partidelor politice, organizaţiilor în rapoartele Centrului pentru drepturile omului din
necomerciale, reprezentanţilor mass-media ca moda- Moldova, precum şi în rapoartele altor instituţii şi or-
litate de resocializare a deţinuţilor19 etc. ganizaţii naţionale şi internaţionale.22 În ele se menţi-
Concepţia reformării sistemului penitenciar pe onează că insuficienţa mijloacelor nu permite de a asi-
anii 2004-2020 prevede că „procesul constituirii unui gura condiţii de detenţie ale condamnaţilor în cores-
stat democratic şi de drept impune reformarea radi- pundere cu cerinţele legislaţiei Republicii Moldova şi
cală a politicii lui în domeniul punerii în executare a ale normelor de drept internaţional. S-a menţionat, de
pedepselor de drept penal, precum şi soluţionarea mai asemenea, că obligaţiunile asumate odată cu aderarea
multor chestiuni ce ţin de combaterea elementelor la Consiliul Europei de a crea condiţii adecvate de de-
criminale şi învingerea dificultăţilor din sfera socială. tenţie a condamnaţilor în penitenciare şi de a respecta
Astfel, printre scopurile reformării sistemului peniten- drepturile lor în perioada ispăşirii pedepsei, inclusiv a
ciar se numără crearea condiţiilor decente de detenţie drepturilor la muncă şi sociale, nu se îndeplinesc.
întru respectarea normelor internaţionale, precum şi Aşadar, activitatea desfăşurată de către asistentul
reformarea procesului de educare a condamnaţilor şi social a devenit astăzi o necesitate, deoarece grupul de
resocializarea lor.20 deţinuţi rămâne a fi apreciat ca unul dintre grupurile
Observăm astfel că asistenţa socială şi ajutorul so- socialmente vulnerabile, ceea ce presupune o asistenţă
cial, ca componente ale asigurării sociale în Republica specializată a categoriei date de cetăţeni.
Moldova, urmând prevederile internaţionale, sunt fi- În vederea soluţionării anumitor probleme de ordin
xate prin lege ca un compartiment al politicii sociale. social, persoanele din libertate pot solicita ajutorul di-
Însă, din cauza unor probleme de ordin economic şi or- rect al anumitor specialişti. De acest ajutor nu pot însă
ganizatoric, politica socială în privinţa condamnaţilor beneficia şi cei care îşi ispăşesc pedeapsa în locurile
rămâne a fi realizată doar parţial. de detenţie, una dintre sursele ce mai păstrează relaţia
Astfel, actualmente circa 80% din clădirile şi edi- acestora cu societatea fiind asistenţa socială de care
ficiile instituţiilor penitenciare sunt vechi, iar unele beneficiază persoanele date.
construcţii capitale ale acestora se află în stare avaria- Activitatea asistentului social din penitenciare are
tă. Încăperile în care se întreţin deţinuţii nu corespund specificul său datorită complexităţii pe care o prezintă.
normelor sanitaro-igienice şi condiţiilor climaterice, Afară de acordarea consultaţiilor privind problemele
precum şi normelor de spaţiu, de iluminare, de aerisi- sociale, ea presupune asigurarea respectării drepturilor
re şi regimurilor temperaturilor de încălzire. Din cau- deţinutului, organizarea procesului de resocializare
za insuficienţei de mijloace financiare, timp de peste şi ameliorare a capacităţii de reintegrare socială a
15 ani nu s-au efectuat reparaţii capitale. acestuia.
Pe parcursul a mai multor ani alimentaţia deţinu- Vorbind despre activitatea asistentului social în pe-
ţilor este insuficientă. Conform legislaţiei în vigoare, nitenciar, trebuie să menţionăm că scopul principal al
pentru asigurarea normei minime zilnice de alimentare acestuia este asistarea persoanelor aflate în dificultate

27
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

prin înţelegerea, evaluarea şi soluţionarea problemelor - organizarea programelor de alfabetizare;


sociale. Toate acţiunile întreprinse de asistentul social - planificarea procesului de reeducare şi reintegrare
sunt îndreptate spre realizarea intereselor deţinutului. El a deţinutului, elaborarea strategiei de lucru;
va asigura accesul deţinutului la informaţii şi servicii, - implicarea deţinutului în muncă (după posibili-
va implica deţinutul în procesul de luare a deciziilor, va tate);
respecta demnitatea individului, unicitatea şi valoarea - implementarea programelor socioeducative. Toate
fiecărei persoane. aceste funcţii se vor executa în conformitate cu legis-
Asistenţa socială acordată în penitenciar este impor- laţia în vigoare;
tantă prin faptul că ea poartă un caracter universal, fapt 2) asistenţa psihosocială. Orice problemă de ordin
care permite examinarea corectă a problemei fiecărui social comportă suferinţe psihologice. Asistentul social
beneficiar şi găsirea soluţiei optime de depăşire a ei, trebuie să posede cunoştinţe şi abilităţi în vederea des-
ceea ce nu poate s-o facă nici psihologia, care exami- făşurării consilierii psihologice individuale şi de grup,
nează doar aspectele psihologice, nici dreptul, care precum şi a programelor de intervenţie, astfel încât să
examinează doar latura juridică a problemei. Asistenţa menţină sănătatea psihică a deţinutului şi să susţină
socială permite de a vedea întreg spectrul de condiţii relaţiile sociale pozitive ale acestuia, ceea ce va permite
necesare pentru a ajuta clientul. persoanelor private de libertate să fie responsabile de
În exercitarea funcţiilor sale, alături de principiile propriile acţiuni, să-şi analizeze adecvat comporta-
fundamentale ale profesiei (justiţia socială, confiden- mentul, gândurile şi emoţiile, să-şi construiască şi să
ţialitatea, toleranţa, integritatea persoanei), asistentul urmeze un sistem de valori etc.;
social, ocupat cu munca în cadrul instituţiilor peni- 3) pregătirea deţinutului pentru liberare. Această
tenciare, se va conduce de unele principii specifice, funcţie este estimată ca fiind una de bază, deoarece
şi anume: de modul de organizare a ei va depinde succesul rein-
üprincipiul umanismului, potrivit căruia orice tegrării în societate a persoanelor ce se liberează din
deţinut are posibilitatea să trăiască conform normelor locurile de detenţie. Trebuie să menţionăm că procesul
sociale. Acest principiu fundamentează procesul de de reintegrare urmează a fi organizat din prima zi de
învăţare a experienţelor prosociale de către individ, detenţie şi realizat cu o intensitate mai mare în ultime-
sistemul de relaţii sociale, formele social-pozitive de le luni ale termenului de ispăşire a pedepsei. Doar în
comportament necesare pentru un trai decent în cadrul astfel de condiţii va putea fi asigurată eficienţa acestui
societăţii, el implică recunoaşterea valorilor personale proces. La această etapă finală, asistentul social se va
şi respectarea propriei demnităţi. Acest principiu este preocupa de următoarele probleme:
un instrument de bază în realizarea activităţii asisten- - implementarea programelor de pregătire pentru
tului social; liberare;
üprincipiul legalităţii, care prevede respectarea - asigurarea deţinutului cu loc de muncă şi de trai
drepturilor şi a obligaţiilor deţinuţilor, determinate de (după posibilitate);
condiţiile de detenţie. De cele mai multe ori, aplicarea - implicarea organizaţiilor neguvernamentale şi
acestui principiu în activitatea cu deţinuţii poartă un religioase în scopul reeducării şi reintegrării categoriei
caracter declarativ, sarcina asistentului social fiind date în societate.23
asigurarea aplicării lui efective. Urmărind funcţiile asistentului social din peni-
În practica de lucru a asistentului social din peniten- tenciar enumerate supra, putem observa că unele din
ciar s-au evidenţiat câteva funcţii de bază, cum ar fi: ele sunt proprii numai asistenţei sociale, altele sunt la
1) suportul juridic. Asistentul social va urmări: hotarul între asistenţa socială şi cea juridică, între lu-
- respectarea în penitenciar a drepturilor deţinu- crul educativ şi de instruire, făcând parte din domeniul
tului; psihologiei şi al psihiatriei.
- restabilirea relaţiilor deţinutului cu familia şi În aceste condiţii, un rol important în realizarea
rudele; funcţiilor enumerate îl au calităţile personale şi pro-
- procesul de asigurare materială a deţinutului; fesionale ale asistentului social. Aceste calităţi vor fi
- asistarea la rezolvarea problemelor financiare; valorificate prin înnoirea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor
- perfectarea actelor de identitate; şi deprinderilor, prin aplicarea noilor metode de lucru,
- asigurarea cu pensii pentru atingerea limitei de prin schimbul de experienţă.
vârstă, a pensiilor de invaliditate; Realizarea tuturor acestor funcţii este foarte dificilă
- organizarea procesului de instruire şcolară şi în cazul când un penitenciar cu un număr relativ mare
profesională; de deţinuţi are doar un singur asistent social. Deoarece

28
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

specialistul nu reuşeşte fizic să acopere acest volum Pentru colectarea datelor despre deţinut asistentul
mare de lucru, de multe ori funcţiile pe care le înde- social poate folosi următoarele tehnici:
plineşte sunt realizate doar parţial. - studierea dosarului personal al deţinutului;
O particularitate a asistenţei sociale acordată în - interviul;
penitenciar constă în faptul că ea este reglementată de - intervievarea membrilor familiei deţinutului;
norme juridice în corespundere cu legislaţia penală şi - discutarea cazului cu alţi specialişti (medicul,
execuţional-penală a Republicii Moldova, în timp ce psihologul, şeful de sector);
celelalte direcţii ale asistenţei sociale se bazează, în - informaţia trebuie preluată din surse sigure şi
special, pe legislaţia civilă, administrativă şi cea soci- competente.
ală. De aceea, la pregătirea asistenţilor sociali pentru Orientându-se după datele generale despre deţinut,
activitatea în sistemul penitenciar va trebui să se ţină care au fost acumulate, asistentul social poate progra-
cont anume de acest fapt. Astfel, urmează a fi elabo- ma procesul de asistenţă socială pe întreaga etapă a
rate programe speciale de instruire, în care accentul să detenţiei.
fie pus pe cunoştinţele juridice ale viitorilor asistenţi Asistentul social este cea mai potrivită persoană
sociali. care poate planifica reeducarea deţinutului. El este o
Cum am menţionat mai sus, procesul de resociali- persoană neutră care nu joacă rolul de supraveghetor,
zare a deţinutului începe odată cu intrarea acestuia pe nu poartă anumite responsabilităţi privind aprecierea
poarta penitenciarului, adică din prima zi de detenţie, şi comportamentului deţinutului, nu controlează şi nu
are o intensitate mai mare în ultimele luni. Aceste două trage la răspundere, ceea ce presupune o relaţie mai
etape, perioada de acomodare a deţinutului la condi- deschisă cu deţinuţii. Dacă şeful de sector trebuie să
ţiile de detenţie şi pregătirea pentru liberare, necesită fie mai mult un supervizor şi să asigure un trai liniştit
implicarea cât mai activă a asistentului social. pentru deţinuţi, având o funcţie mai mult sau mai puţin
Odată ajuns în instituţia penitenciară, deţinutul de conducere, asistentul social va fi doar specialistul ce
este supus unei investigări generale, la care ia parte poate soluţiona anumite probleme cu care se confruntă
şi asistentul social. Determinarea problemelor sociale deţinutul.24
specifice fiecărui deţinut este realizată în carantină, Având în vedere cele relatate, putem evidenţia ur-
atunci când asistentul face cunoştinţă cu persoana şi mătoarele trăsături caracteristice ale asistenţei sociale
întreţine o convorbire iniţială cu aceasta. De obicei, acordate în instituţiile penitenciare:
în cadrul acestei întâlniri, fie individuală sau de grup,
- este desfăşurată în interiorul organismelor sociale
asistentul social informează deţinuţii despre serviciile
cu un nivel înalt de închidere şi izolare;
pe care le poate acorda şi specificul problemelor pe
- beneficiari ai asistenţei sociale sunt persoanele cu
care le poate soluţiona împreună cu condamnatul. În
un indice scăzut al bunăstării sociale şi cu o agresivitate
general, lucrul cu deţinutul poate fi realizat doar în
sporită;
cazul când se cunosc nevoile deţinutului, pentru influ-
- este desfăşurată în condiţiile luptei între două
enţarea comportamentului său, realizarea procesului de
concepţii etico-juridice ireconciliabile;
reeducare şi soluţionare a problemelor sociale. Toate
- este indisolubil legată de executarea pedepsei
acestea necesită studierea fiecărui caz în parte, pentru
penale, având, în esenţă, aceleaşi scopuri finale ca şi
elaborarea unui plan de intervenţie care va fi realizat
pe parcursul ispăşirii pedepsei. această instituţie social-juridică;
În această etapă, care presupune comunicarea cu - nu trebuie să fie întreruptă odată cu executarea
deţinutul, asistentul social va transmite informaţii utile, deplină a pedepsei, deoarece fostul deţinut necesită
va evalua deţinutul, stabilind modul de comunicare cu resocializare şi adaptare la regulile şi normele lumii
acesta. Asistentul social se va conduce după anumite externe;
criterii de realizare a unei comunicări eficiente: - spre deosebire de alţi colaboratori ai personalului
- deţinutul poate fi evaluat pe baza abilităţilor de penitenciar, asistentul social exercită un rol special.
comunicare, în cazul când aceasta este realizată într-un El nu este doar un intermediar între putere şi cetăţean,
mediu benefic, netensionat; ci poartă în sine misiunea de mediator între filosofia
- modul de comunicare va fi stabilit în funcţie de punitivă şi filosofia ostilă ei a lumii criminale, impu-
caracteristicile psihosociale ale subiecţilor; nând aceste antagonisme să caute puncte de tangenţă
- va fi transmisă doar informaţia care se bazează pe socialmente convenabile.25
date reale şi verificabile; În temeiul celor relatate, putem conchide că asis-
- informaţia trebuie să fie clară, în funcţie de nivelul tenţa socială în instituţiile penitenciare trebuie să
de inteligenţă al deţinutului. ocupe un loc aparte; ea nu trebuie examinată ca parte

29
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

componentă a căreiva activităţi, ci în calitate de acti- adoptate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 40/33 din
vitate distinctă, care constă în apărarea intereselor şi 29.11.1985, art.26.1 // Culegere de acte normative naţionale şi in-
ternaţionale în domeniul penal // Revista de Ştiinţe Penale (Supli-
drepturilor deţinutului prin toate metodele permise de ment 2007). – Chişinău: Cartea juridică, 2007, p.51- 69.
lege. Însă, măsurile de asistenţă socială urmează a fi 10
Ansamblul de reguli minime ale ONU pentru tratamentul
realizate ţinându-se cont de interesele altor tipuri de deţinuţilor, adoptate prin Rezoluţia din 30.08.1955 de primul
Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamen-
activitate, fiind corelate cu cerinţele regimului, sarcinile tul delincvenţilor, desfăşurat la Geneva în 1955, art.80 // Culegere
educative şi cele de instruire. de acte normative naţionale şi internaţionale în domeniul penal //
În aceste condiţii, asistenţa socială a condamnaţilor Revista de Ştiinţe Penale (Supliment 2007). – Chişinău: Cartea
este un element al funcţiei sociale a statului realizată juridică, 2007, p.10-24.
11
Constituţia Republicii Moldova, din 29.07.1994, în vigoare
în toată complexitatea conţinutului şi formei sale. de la 27.08.1994, Cap. II // Monitorul Oficial al Republicii Mol-
Realizarea funcţiei sociale în condiţiile privării de dova, 1994, nr.1.
libertate trebuie să se bazeze pe teza că condamnatul 12
Legea asistenţei sociale nr.547-XV din 25.12.2003 // Moni-
este o personalitate şi nu doar un obiect de influenţare, torul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.42-44/249.
13
Legea Republicii Moldova cu privire la sistemul peniten-
de aceea în procesul realizării ei trebuie să ţinem cont ciar, nr.1036 din 17.12.1996 // Monitorul Oficial al Republicii
de cercetările în domeniul pedagogiei, psihologiei, Moldova, 1997, nr.15/154.
sociologiei dreptului, adică să ne bazăm pe realizările
14
Codul de executare al Republicii Moldova, nr.443-XV din
24.12.2004, în vigoare din 01.07.2005, art.33-36, 38, 55 // Moni-
în domeniul ştiinţelor conexe cu cele juridice. torul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.34-35/112.
Astfel, motivarea teoretico-juridică a realizării 15
Statutul executării pedepsei de către condamnaţi, apro-
funcţiei sociale a statului – de protecţie socială a con- bat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.583 din
damnaţilor – este o necesitate obiectivă, condiţionată 26.05.2007, Secţiunile 33-36, 38, 55 // Monitorul Oficial al Repu-
blicii Moldova, 2007, nr.91-94/676.
de oportunitatea consolidării unei societăţii cu o orga- 16
Codul de executare a sancţiunilor de drept penal, nr.1524-
nizare socială unitară. XII din 22.06.93 // Monitor, 1994, nr.1/1 (abrogat).
17
Codul de executare al Republicii Moldova, nr.443-XV din
24.12.2004, în vigoare din 01.07.2005, art.162 alin.(3) // Monito-
rul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.34-35/112.
18
Ibidem, art.166.
19
Statutul executării pedepsei de către condamnaţi, apro-
Note: bat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.583 din
26.05.2007, Secţiunea 34 // Monitorul Oficial al Republicii Mol-
1
Informaţia privind numărul de deţinuţi în sistemul peniten- dova, 2007, nr.91-94/676.
ciar, situaţia la data de 01.01.2009 // http://www.penitenciar. 20
Concepţia reformării sistemului penitenciar şi Planul de
gov.md/ro/statistica.html măsuri pe anii 2004-2020 pentru realizarea Concepţiei reformării
2
Notă informativă privind activitatea sistemului peniten- sistemului penitenciar, aprobată prin Hotărârea Guvernului Re-
ciar al Republicii Moldova în primele 6 luni ale anului 2008, DIP publicii Moldova nr.1624 din 31.12.2003, cap. I, II // Monitorul
2008. Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.13.
3
Notă informativă privind activitatea sistemului penitenciar 21
Notă informativă privind activitatea sistemului penitenciar
al Republicii Moldova în anul 2008 şi obiectivele ce urmează a fi pe parcursul anului 2008 şi obiectivele ce urmează a fi realizate
realizate în anul 2009, DIP, 2009. în anul 2009, DIP, 2009.
4
Informaţia privind numărul de deţinuţi în sistemul peniten- 22
Raportul Comitetului european pentru prevenirea torturii
ciar, situaţia la data de 01.01.2009 (Caracteristica după vârstă) şi pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT)
// http://www.penitenciar.gov.md/ro/statistica.html din 16 februarie 2006, în urma vizitei efectuate în Moldova la
5
Informaţia privind numărul de deţinuţi în sistemul peniten- 20-30 septembrie 2004 // http://www.lhr.md/rapoarte/do/cpt/
ciar, situaţia la data de 01.01.2009 (Caracteristica după numă- raport.cpt.2004.pdf; Raport pe ţară realizat de Departamentul
rul antecedentelor penale) // http://www.penitenciar.gov.md/ro/ de Stat al SUA din 11 martie 2008 cu privire la practicile în
statistica.html domeniul drepturilor omului în Moldova în anul 2007 // http://
6
A se vedea: Г.Й. Шнайдер. Криминология / Под. ред. Л.О.
www.lhr.md/rapoarte/do/usa/raport.sua.2007.doc; Raportul Am-
Иванова. Перевод с немецкого. – Москва: Прогресс-Универс,
nesty International 2007 cu privire la situaţia drepturilor omu-
1994, p.502.
lui în Moldova în 2006 //http://www.lhr.md/rapoarte/do/raport.
7
Ansamblul de reguli minime ale ONU pentru tratamentul de-
ţinuţilor, adoptate prin Rezoluţia din 30.08.1955 de primul Con- amnesty.intern.2007.doc; Raportul Centrului pentru Drepturile
gres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentul Omului din Moldova, privind respectarea drepturilor omului în
delincvenţilor, desfăşurat la Geneva în 1955, art.61 // Culegere Republica Moldova în anul 2007 // http://www.lhr.md/rapoarte/
de acte normative naţionale şi internaţionale în domeniul penal do/cdom/raport.cdom.2007.doc
// Revista de Ştiinţe Penale (Supliment 2007). – Chişinău: Cartea
23
Pregătirea pentru liberare a deţinuţilor: Ghid practic / Col.
juridică, 2007, p.10-24. de autori: A.Vulpescu, N.Canţer, D.Postu, Iu.Adam. IRP. – Chişi-
8
A se vedea: Г.Д. Долженкова. Международное пенитен- nău, 2007, p.18.
циарное сотрудничество в области социального обеспечения
24
Ibidem, p.31.
осужденных к лишению свободы // Журнал российского пра-
25
A se vedea: Ю.Бирюков. Роль, место и задачи социальной
ва, 2001, nr.3, p.122-131. работы в пенитенциарных учреждениях // Материалы
9
Ansamblul regulilor minime ale Naţiunilor Unite cu privire Всероссийской научно-технической конференции (Мурманск,
la administrarea justiţiei pentru minori (Regulile de la Beijing), 16-29 апреля 2002 г.). – Мурманск: МГТУ, 2002, p.58-61.

30
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

echilibrul puterilor în stat – chezăşie a unei


guvernări democratice
gheorghe Costachi,
doctor habilitat în drept, profesor universitar
Drilea-marga marian Pompiliu,
doctorand

Summary
The present article characterizes the features and tendencies of the contemporary constitutionalism in
Republic of Moldova. The authors had distinguished the obstacles of constitutionalism development as fol-
lowing: backwardness of education of the rule of law, violation of the separation of powers principle, etc.

L apolitice
intersecţia secolelor XX şi XXI, după revoluţiile
şi căderea fostelor regimuri comuniste,
origine infinite, precum este şi procesul de perfecţio-
nare a unui organism social, a unor relaţii sociale.
pe harta Europei a apărut un şir de noi state indepen- Astfel, astăzi suntem martorii trecerii de la un regim
dente, care au păşit pe calea adoptării şi consolidării de guvernare prezidenţial la unul semiprezidenţial,
principiilor democratice, fapt indispensabil transfor- sau de la unul semiprezidenţial la unul prezidenţial
mărilor ce urmau să se producă în aceste societăţi. În sau parlamentar. Mărturie elocventă ne oferă ţările
condiţiile noilor opţiuni politice în spaţiul european din Europa Centrală şi de Est şi cele din Comunitatea
prezintă un interes deosebit însuşi procesul de orien- Statelor Independente, inclusiv Republica Moldova.
tare a sistemului politic spre o democraţie liberală, O asemenea stare de lucruri este determinată, în
care, de altfel, începe cu crearea şi consolidarea in- cea mai mare măsură, de schimbările rapide şi impre-
stituţiilor democratice şi ale acelor mecanisme ce fac vizibile ale raportului de forţe politice în aceste ţări,
ireversibile succesele democraţiei. Este de menţionat precum şi de procesele economice, sociale, intelectu-
că procesele democratice în statele ex-comuniste din ale, spirituale, culturale în desfăşurare.
Europa Centrală şi de Est, îndeosebi în cele din spaţiul Stabilirea unui anumit model de organizare şi func-
post-sovietic, s-au confruntat cu probleme serioase ce ţionare a unei instituţii de guvernare, a unui model de
ţin de sistem: incoencidenţe instituţionale şi ineficienţa organizare a puterii trebuie să ţină seama de tradiţiile
instituţiilor politice, legitimitatea scăzută a noii puteri, politice ale statului respectiv, de relaţiile concrete
caracterul patriarhal al culturii politice, fărâmiţarea existente în momentul opţiunii pentru un model de
şi polarizarea societăţii civile, intoleranţa ideologică, guvernare sau altul. Cu alte cuvinte, sistemul de guver-
conflictele sociale din motive etnice şi confesionale.1 nare a statului trebuie să se potrivească firii poporului
Odată cu trecerea ţărilor din Europa Centrală şi respectiv, temperamentului său politic, intereselor
de Est de la regimul totalitar la un regim democratic sale naţionale. Ori de câte ori am împrumuta instituţii
se defineşte o etapă de formare a noului aşezământ străine, ele nu vor da rezultate bune, chiar dacă ar fi
politic şi juridic de organizare a puterii de stat, adică luate din ţările cele mai avansate.
a regimului constituţional de funcţionare a puterilor Practica vieţii politice din ţările aflate în tranziţie
în aceste ţări, a formei de guvernare. demonstrează că nu este suficient să proclami un sistem
Odată cu finalizarea de iure a procesului constitu- politico-democratic. Aceasta e puţin. Trebuie să con-
ţional, prin adoptarea de noi constituţii în majoritatea struieşti instrumentele aplicării acestuia, mecanismul
ţărilor cu democraţie tânără nu s-au finalizat însă şi de interferenţă a instituţiilor de guvernare, modalităţile
discuţiile politice, investigaţiile teoretice, inclusiv de conlucrare a organismelor prin care se exercită
cele în domeniul dreptului comparat, privind sistemele prerogativele de putere – Parlamentul, Preşedintele,
acceptate şi fixate în constituţii şi problemele unei Guvernul.
guvernări eficiente. Practica socială a ţărilor care au luat calea demo-
De asemenea, mai continuă discuţiile referitor la craţiei după un sistem totalitar probează că ceea ce
aprecierea eficienţei funcţionării constituţiilor în timpul face ca un sistem de guvernare să fie apreciat ca demo-
ce s-a scurs de la adoptarea acestora. Or, se ştie că cratic şi eficient nu sunt numai conceptele pe care se
astfel de discuţii şi investigaţii sunt prin natura lor de bazează sau valorile pe care le promovează, ci modul

31
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

cum funcţionează acest sistem şi cum este receptat juridice în stat stă Constituţia, după ea urmează legile
în conştiinţa socială a celor guvernaţi, administraţi, constituţionale, legile organice, diverse acte normative.
modul cum respectă guvernanţii Constituţia. „Supremaţia Constituţiei este consecinţa faptului că
Legea Fundamentală a unui stat conţine norme şi ea reprezintă legea fundamentală. De aceea, în cadrul
principii care, pe de o parte, legitimează actul de exer- sistemului juridic, înţeles ca totalitatea normelor de
citare a puterii politice prevăzând modul de constituire drept, deci ca sistem normativ, precum şi ca totalitate
şi de funcţionare a structurilor de putere – investind pe a formelor de exprimare a normelor de drept, deci ca
guvernanţi cu prerogativele autorităţii publice, stabilind sistem al legislaţiei, Constituţia are o poziţie unică
echilibrul între cele trei puteri în stat: puterea legisla- şi centrală. Poziţia unică a Constituţiei şi, de aici,
tivă, puterea executivă, puterea judecătorească, iar, pe faptul că ea este legea supremă a statului se exprimă,
de altă parte, fixează cadrul general, jaloanele direc- tradiţional, în dreptul public, prin invocarea atât a
toare ale reglementării juridice a relaţiilor sociale.2 criteriului material, conţinutul reglementărilor, cât şi
Amploarea crescândă a actului de guvernare la a celui formal, regulile procedurale pentru adoptarea
nivel central şi local, influenţa tot mai mare exercitată şi modificarea unui text de ordin constituţional”.3
de partidele politice cer schimbarea metodelor şi mo- În acest context vom accentua că, în virtutea
dalităţilor de lucru ale Parlamentului, Preşedintelui, supremaţiei Constituţiei, aceasta din urmă nu poate
Guvernului. Profilul acestora trebuie să se modeleze în fi revizuită la fel ca o lege ordinară. Fiecare stat îşi
funcţie de dinamica evoluţiei forţelor în societate. determină anumite proceduri şi modalităţi de revizu-
Or, se ştie că scopul acestor organisme de condu- ire a Legii Fundamentale. De aici, în teoria dreptului
cere în stat a fost dintotdeauna să asigure bunăstarea constituţional, constituţiile se împart în constituţii
poporului, a societăţii, a membrilor ei. Se mai ştie, de „suple” şi constituţii „rigide”, în virtutea mecanismu-
asemenea, că dacă în stat nu funcţionează legile, nu se lui mai simplu sau mai complicat de revizuire. Prof.
realizează printr-un mecanism eficient aplicarea lor, Ion Deleanu accentuează: „Mutabilitatea normelor
cea mai bună lege se compromite, se pierde controlul constituţionale este aspectul specific acestora, care
social, iar membrii societăţii nu se mai simt ocrotiţi derivă din condiţia temporală a normelor juridice
nici de Parlament, nici de Preşedinte, nici de Guvern, în general. Textele constituţionale, ca toate celelalte
nici de Constituţie. texte juridice, sunt evolutive, precum sunt şi relaţiile
Constituţia este Legea Fundamentală care stabi- sociale cărora le dau expresie juridică. Constituţia este
leşte principiile şi normele de bază ale unui stat şi o operă juridică izbutită nu numai dacă ea durează, dar
ale modului de organizare a puterii supreme a sta- şi dacă ea are capacitatea de a se remula pe relieful
tului, reglementând exerciţiul acesteia. Constituţia factităţii sociale şi de a-şi „corija” imperfecţiunile
consfinţeşte relaţiile dintre organismele de guvernă- evidenţiate în însuşi procesul aplicării ei. Rezultă că
mânt, relaţiile dintre popor şi guvernarea sa, precum revizuirea este operaţia de adaptare sau de corecţie a
şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. În calitate de Constituţiei”.4
act organizator al puterilor publice, Constituţia dă o Republica Moldova, de rând cu alte ţări din Europa
structură şi o semnificaţie societăţii. Centrală şi de Est, care au trecut pe calea democraţiei,
Astfel, Constituţia este actul prin care cetăţenii s-a declarat prin Constituţie stat de drept, democratic.
unei naţiuni definesc condiţiile exercitării politice, Statul de drept este statul domniei legilor. Dar, întrucât
reglementează mecanismul reprezentării lor, modul de statul de drept nu este imaginabil fără garantarea reală
control asupra guvernării, precum şi suma drepturilor a aceloraşi drepturi pentru toţi cetăţenii, consecinţa
şi libertăţilor proprii. este că, potrivit concepţiei lui de bază, legea, chemată
Supremaţia Constituţiei rezidă în conţinutul şi să se impună respectului general, nu poate fi expre-
forma ei. De aici, se vorbeşte despre supremaţia ma- sia arbitrară a voinţei unei minorităţi de indivizi, ci
terială şi supremaţia formală a Legii Fundamentale. trebuie să fie o sinteză a intereselor şi aspiraţiilor în-
Supremaţia materială a Constituţiei constă în faptul că tregii comunităţi, susţine Tudor Drăganu, continuând:
prin legile constituţionale se stabilesc organismele de „Într-adevăr, numai dacă legea va fi expresia fidelă a
guvernământ şi raporturile dintre acestea, drepturile şi voinţei generale, ea va putea corespunde intereselor
libertăţile cetăţeneşti, egalitatea tuturor cetăţenilor în tuturora şi ale fiecăruia, astfel încât să fie exclusă
faţa legii, legalitatea, neretroactivitatea legilor etc. posibilitatea ca ea să devină opresivă pentru unii şi
Supremaţia formală a Constituţiei se referă la să creeze privilegii pentru alţii. Pe de altă parte, nu-
modalităţile specifice de adoptare şi revizuire a Legii mai în măsura în care reprezintă voinţa tuturora şi a
Fundamentale. Aceasta înseamnă că în capul ordinii fiecăruia, legea va avea autoritatea necesară, pentru

32
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

a se impune respectului întregii societăţi, căci numai Declaraţia franceză a Drepturilor Omului şi ale
aşa ea va fi acceptată şi aplicată de bunăvoie de ma- Cetăţeanului din 1789 prin art.6 stipulează că „le-
joritatea cetăţenilor”.5 gea este expresia voinţei generale. Toţi cetăţenii au
Legea a fost deseori înţeleasă ca un comandament dreptul de a concura personal sau prin reprezentanţi
arbitrar şi, de fapt, ea se formează în chip variat, ur- la formarea ei”.
mând formele stabilite de constituţii; dar ca exigenţă Apare întrebarea: întotdeauna legea exprimă în
ideală, ea trebuie să oglindească spiritul tuturor cetă- practică „voinţa generală”? Or, atât în democraţiile
ţenilor. Legea trebuie să fie universală, atât în origine, directe, cât şi în cele reprezentative, legea este, de cele
cât şi în obiect. mai multe ori, adoptată numai cu majoritatea voturilor
Toţi cetăţenii, nu doar o clasă oricum determinată, parlamentarilor şi adeseori împotriva opoziţiei.
trebuie să ia parte la stabilirea ei, fie în mod direct, fie O altă latură a problemei este că atunci când depu-
prin reprezentanţii lor. Aceasta nu înseamnă însă că tatul votează, el poate urmări interese personale sau
ale unui grup şi nicidecum „voinţa alegătorilor”. „…
formarea legii trebuie să se facă în mod mecanic sau
guvernul elaborează şi prezintă Parlamentului circa
printr-o simplă sumă de voturi individuale; dimpotri-
80-85% de proiecte de legi. Adică, prin însuşi faptul
vă, un sistem perfect de reprezentare trebuie să ţină
că Guvernul examinează şi aprobă aceste proiecte
seama de diferenţele reale de capacitate şi activitate
la şedinţa cabinetului prin votul său şi le prezintă
dintre indivizi. Parlamentului spre examinare şi adoptare, el are deja
Legea trebuie, de asemenea, să fie universală şi în posibilitatea de a determina sau orienta atât forma şi
ceea ce priveşte obiectul, adică să privească o serie sensul, cât şi conţinutul activităţii legislative. Reali-
întreagă de cazuri, să reglementeze un anumit raport zarea acestei posibilităţi depinde în mare măsură de
în mod uniform şi generic; ea nu trebuie să se refere la legislativ. Dacă legislativul opune o majoritate de
cazuri sau la persoane determinate în mod individual, voturi deciziei cabinetului referitoare la un anumit
care i-ar da un caracter parţial, contrar adevăratei proiect de lege, atunci, cu certitudine, parlamentul
sale naturi. „Nu sunt satisfăcut de faptul că pachetul ar putea respinge multe iniţiative legislative care, în
legislativ, consacrat activităţii în condiţiile economiei viziunea lor, nu ar coincide anumitor interese, grupuri,
de piaţă, nu coincide, în linii generale, cu programul prevederi etc.”.8
strategic de dezvoltare a ţării, nu coincide cu menta- Opinia publică insistă asupra găsirii şi creării
litatea poporului nostru. Multe dintre aceste legi sunt unui mecanism real, care ar pune în limita legii toţi
impuse forţat, oamenii încă nu le conştientizează, nu cetăţenii fără excepţie, pentru ca fiecare să se supună
le execută”.6 şi să depindă numai de Lege. Nu guvernatorii trebuie
Legea trebuie deci să fie înţeleasă ca o expresie să stabilească de sine stătător impozitele, ci împreu-
a voinţei generale; ea trebuie să fie nu doar impusă, nă cu producătorii, cu poporul; guvernatorii trebuie
ci consimţită, astfel ca să fim liberi şi nu constrânşi să execute hotărârile producătorului în mod public,
a o executa. pentru ca orice încercare de a folosi ceva din averea
Ideea că legea trebuie să fie o expresie a voinţei comună, în interese proprii ori de conjunctură, să fie
generale a animat gândirea politico-juridică secole pedepsită public, aşa cum nimeni să nu mai dorească
la rând, găsindu-şi formulare promptă în celebrul să fie stăpân nesupus Legii.
Contract social al lui Jean-Jacques Rousseau: „Dacă Când va fi găsit mecanismul de supunere a oricărui
om faţă de lege, nu se vor mai îmbulzi atâţia setoşi de
se înlătură din pactul social ceea ce nu este de esenţa
putere, pentru a ocupa posturi în structurile statale,
lui, se va găsi că el se traduce în următorul termen: fi-
căci vor fi despărţiţi de avere.
ecare din noi pune în comun persoana sa şi întreaga sa
Un flagel periculos pentru stat şi pentru societate
putere sub direcţia supremă a voinţei generale”. După
este corupţia. Deşi este elaborat cadrul legislativ de
Rousseau, oamenii, renunţând la libertatea lor naturală combatere a corupţiei, mecanismul respectiv mai
absolută, au creat societatea civilă şi au instituit o trebuie perfecţionat. Paradoxal, dar evident, „majo-
organizaţie publică superioară voinţelor individuale. ritatea persoanelor condamnate pentru mită sunt foşti
În concepţia marelui filosof, voinţa generală este sursa lucrători din organele de drept. Se creează impresia că
suveranităţii, iar legile, care sunt emanaţia acestei lupta cu corupţia se desfăşoară doar în sânul acestor
suveranităţi, vizează binele general. În conceptul de organe”.9
„cetăţean”, cum arată Rousseau, trebuie să se întâl- Organele de drept sunt chemate să contribuie efec-
nească calităţile de „supus” şi de „suveran”.7 tiv la instaurarea unui stat de drept, în care să domine

33
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

respectul legii, supremaţia Constituţiei. Aceasta, însă, fiind adeseori judecată paradoxal: fie pentru a exprima
are loc în perioada crizei de legalitate, când predomină dezamăgirea ori chiar revolta, ea a fost considerată o
un nihilism juridic aproape că total. „simplă barieră de hârtie”.10
Eficienţa sistemului de guvernare în stat nu va spori
dacă nu va avea loc o separaţie, dar şi o interferenţă,
o conlucrare fructuoasă a puterilor în stat, fiecare
dintre ele respectând cu stricteţe competenţele sale, Note:
Constituţia şi legile ţării. 1
A se vedea: M.Cuşmir. Teoria sistemelor constituţionale
În încheiere susţinem remarca prof. Ion Deleanu contemporane. – Chişinău: Adriga-Vis SRL, 2008, p.5.
că „puterea – ca relaţie între guvernanţi şi guver- 2
A se vedea: Cr.Ionescu. Sisteme constituţionale contemporane.
naţi – rămâne încă enigmatică sau ezoterică, în pofida – Bucureşti: „Şansa” SRL , 1994, p.7.
3
M.Constantinescu ş.a. Constituţia României – comentată
faptului că, printr-o schemă simplă de înţelegere, ea
şi adnotată. – Bucureşti: Regia Autonomă „Monitorul Oficial”,
sugerează curioasa formă de mişcare a unui bumerang: 1992, p.122.
avându-şi sorgintea în voinţa, expresă sau tacită, deli- 4
I.Deleanu. Drept constituţional şi instituţii politice: Tratat.
berată sau conjuncturală a guvernaţilor, a celor ce o Vol.II. – Bucureşti: Europa Nova, 1996, p.99.
constituie şi o întreţin, ea se reîntoarce chiar asupra lor, 5
T.Drăganu. Introducere în teoria şi practica statului de drept.
mai totdeauna cu alte consecinţe decât cele aşteptate. – Cluj-Napoca, 1993, p.20.
6
Conferinţa anuală a judecătorilor // Buletinul Curţii Supreme
Poate şi din acest motiv, la care s-ar mai putea adăuga de Justiţie a Republicii Moldova, 2002, nr.3, p.6.
încă multe altele – îndeosebi ficţiunea reprezentării – o 7
A se vedea: J.-J.Rousseau. Contractul social. – Bucureşti:
constatare din spaţiul antropologiei politice pare şocan- Editura Ştiinţifică, 1957, p.33.
tă: ambiguitatea este atributul fundamental al puterii. 8
Aspecte ale practicii parlamentare, relaţiile dintre parlament
Şi cum „cartea tehnică a sistemului puterii” este Legea şi guvern (Republica Moldova). Culegere de materiale. – Chişinău,
1997, p.128.
Fundamentală – această superbă „invenţie” a istoriei 9
Conferinţa anuală a judecătorilor // Buletinul Curţii Supreme
pentru a se instaura armonia între libertate şi norma- de Justiţie a Republicii Moldova, 2002, nr.3, p.3.
tivitate, sugerând „pactul social” dintre guvernaţi şi 10
I.Deleanu. Instituţii şi proceduri constituţionale în dreptul ro-
guvernanţi – Constituţia a împărtăşit avatarurile puterii, mân şi în dreptul comparat. – Bucureşti: C.H. Beck, 2006, p.XI.

34
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

Răspunderea civilă a transportatorului aerian


pentru deteriorarea sau pierderea de bagaje
Eugenia Cojocari,
doctor habilitat în drept, profesor universitar (USM)
Iurie Mihalache,
doctorand

RéSUMé
Le transporteur aérien est responsable du dommage survenu en cas de destruction, perte ou avarie
de bagages enregistrés ou de marchandises lorsque l’événement qui a causé le dommage s’est produit
pendant le transport aérien. Les problèmes de bagages dans la République de Moldova sont multiples.
Il n’existe pas une législation spéciale dans ce sens. Les instances judiciaires appliquent les dispositions
générales du Code civil et de la Loi concernant la protection des consommateurs pour solutionner les
litiges civils du transport aérien.

Î n literatura de specialitate răspunderea civilă a


transportatorului pentru deteriorarea şi pierderea
Air Moldova care asigură transportul a 51% din totalul
de călători.5 Numeroase companii aeriene străine îşi au
bagajelor a fost pe larg abordată de diferiţi doctrinari, deja deschise reprezentanţe în Republica Moldova, iar
însă în ce priveşte transportul aerian această proble- aeronavele acestora oferă posibilitatea conexiunilor cu
mă urmează a fi supusă unei cercetări mai profunde. marele oraşe ale lumii: Moscova, Paris, Londra, Viena,
În decursul anilor, prin lucrările lor ştiinţifice s-au Budapesta, Amsterdam, Roma, Sankt Petersburg etc.
remarcat tangenţial sub acest aspect profesorii ruşi Dar, odată cu intensificarea zborurilor aeriene, pasage-
M.И. Брагинский, В.В. Витрянский, Е.А. Суханов, rii tot mai frecvent se confruntă cu probleme legate de
Ф.Полянский, români – E.Cristoforeanu, Gh.Stancu, întârzierea şi pierderea bagajelor ori deteriorarea unor
O.Căpăţână, Gh.Filip, I.T.Ciobanu, francezi – lucruri avute în bagaje şi pe care le depistează mai târziu.
L.Josserand, R.Rodière, J.Liboutin, D.Broussalle şi Cu toate acestea, statistica denotă că, de regulă, bagajele
din Republica Moldova – E.Cojocari, I.Cornaciu1 etc. nu se pierd, ci ajung cu întârziere: 85% din bagaje sunt
Însă, apreciem faptul că prin cercetările care au fost restituite pasagerilor în timp de 48 de ore de la aterizare
axate nemijlocit asupra răspunderii civile în transporta- şi doar 1 bagaj din 2000 este cu adevărat pierdut. Iar,
torul aerian o contribuţie majoră la dezvoltarea acestui conform datelor oferite de Asociaţia Europeană a Lini-
subiect au adus profesorii: M.Milde, B.Kerguelen- ilor Aeriene (AEA), în perioada aprilie-octombrie 2008
Neyrolles, L.Garcia-Campillo, Н.Остроумов, П.В. cele mai multe probleme cu bagajele au avut companiile
Ремишевский, B.B. Молчанов, R.D. Varga, S.Stănilă, TAP Portugal şi BM bmi cu 19,9 şi, respectiv, 24,5 ca-
V.Peligrad ş.a. Totodată, făcând o analiză a doctrinei şi zuri la o mie de pasageri. În timp ce cele mai disciplinate
jurisprudenţei naţionale, constatăm că acest capitol nu companii aeriene din Europa s-au dovedit a fi AeroSvit,
a mai fost cercetat până acum şi prezenţa unor surse KM Air Malta şi Turkish Airlines, cu, respectiv, 3,6, 4,3
ştiinţifico-practice în acest domeniu devine absolut şi 4,4 bagaje rătăcite la mia de pasageri.6 Deşi principalii
indispensabilă. transportatori aerieni ai Republicii Moldova, Air Mol-
Actualitatea temei abordate rezidă în faptul că în ul- dova şi Moldavian Airlines, nu figurează în lista AEA,
timii ani traficul aerian al Republicii Moldova cunoaşte ţinând cont de numărul impunător de dosare care se
o creştere anuală cu circa 10-15%2, iar litigiile axate pe păstrează în arhiva instanţelor judecătoreşti, apreciem
bagaje devin tot mai frecvente. Conform datelor Biro- că cifra bagajelor întârziate este una majoră. În acelaşi
ului Naţional de Statistică al Republicii Moldova, în context menţionăm că, în scopul tragerii la răspundere
anul 2008 în transportul aerian s-a remarcat o creştere civilă a transportatorilor aerieni pentru pierderile ca-
a numărului de pasageri cu 14,1% în raport cu anul uzate pasagerilor şi bagajelor acestora, în Republica
2007.3 Pentru comparaţie: potrivit datelor statistice, de Moldova în viitorul apropiat urmează a fi adoptate încă
serviciile transportului aerian în anul 2004 au beneficiat o serie de acte normative speciale, fapt de care depinde
310 mii de pasageri, în 2005 – 360 mii, în 2006 – 400 şi importanţa efectuării cercetării respective. Aşadar, ca
mii, iar în 2007 – 420 de mii.4 În acelaşi timp, principalul o consecinţă la cele expuse, printre scopurile pe care
operator aerian în Republicii Moldova este compania le-am propus la elaborarea acestui articol este şi acela

35
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

de a evidenţia problemele care există în domeniu, de momentul când acestea sunt returnate proprietarului.
a confrunta ideile ştiinţifice cu tendinţele actuale ale În acest context, doctrinarul Vlad Peligrad afirmă că
practicii judiciare naţionale şi străine şi, în final, de a avem o răspundere obiectivă a transportatorului aerian
înainta propuneri eficiente de lege ferenda. şi care se aplică numai pentru bagajele înregistrate.13 În
Сorelaţia dintre clasificarea bagajelor şi forma schimb, companiile aeriene îşi expun poziţiile în mod
răspunderii pentru ele. Bagajele sunt bunurile de uz diferit: Austrian Airlines susţine că pentru bagajele
personal şi alte obiecte pe care le ia o persoană cu înregistrate transportatorul este responsabil şi dacă nu
sine în călătorie7, şi acestea se clasifică în: a) bagaje este vinovat, cu excepţia cazului în care bagajul a fost
neînregistrate (de mână), aflate în paza călătorului, şi defect, iar pentru bagajele neînregistrate – doar dacă
b) bagaje înregistrate, care se transmit cărăuşului şi a fost vina sa.14 Carpatair informează că nu va fi res-
sunt transportate separat de călător în secţia de bagaje ponsabilă pentru nici o daună provocată de articolele
a mijlocului de transport.8 conţinute în bagajul pasagerului, dacă aceste bagaje
Prin bagaje neînregistrate, numite şi bagaje de cauzează rănirea sau deteriorarea bagajului unui alt
mână, înţelegem ca fiind acelea care, pentru volumul pasager sau a proprietăţii companiei. Iar pasagerul
lor redus sau greutatea mică, rămân în posesia pasa- respectiv trebuie să plătească despăgubiri transpor-
gerului în timpul deplasării şi sunt transportate gratuit tatorului pentru asemenea daune.15 În ce ne priveşte,
în limitele prevăzute de lege.9 Făcând o interpretare a considerăm că transportatorul este răspunzător pentru
prevederilor art.18 alin.(2) din Convenţia de la Varşovia daunele survenite datorită distrugerii, pierderii sau
din 1929, stabilim că, cu unele excepţii, transportatorul deteriorării bagajului înregistrat, cu condiţia ca eve-
nu poartă răspundere în caz de distrugere, pierdere sau nimentul care a provocat distrugerea, pierderea sau
avarie a bagajelor de mână.10 Aceeaşi reglementare este deteriorarea să fi avut loc la bordul aeronavei sau în
prezentă şi în art.989 alin.(2) C.civ. RM: cărăuşul nu este perioada în care transportatorul avea în grijă baga-
răspunzător pentru pierderea bagajelor de mână care jul înregistrat. Transportatorul nu va fi răspunzător
au rămas sub supravegherea călătorului, cu excepţia numai dacă dauna a survenit datorită unui defect
cazului când acesta va demonstra vinovăţia cărăuşului. al bagajului, a calităţii sau a viciului acestuia. Mai
Explicaţia constă în aceea că atât timp cât bagajele nu au adăugăm că răspunderea sa faţă de pasager va reieşi
fost înregistrate, ele nu se află în grija transportatorului din temeiul contractului de transport de pasageri şi
şi acesta nu are de ce să răspundă, deoarece nicăieri nu numai la prezentarea buletinului de bagaje ca dovadă
figurează că i-ar fi fost predate. a înmânării bagajului spre transportare.
Spre deosebire de cele neînregistrate, bagajele Abordînd însă problema bagajelor neînregistrate,
înregistrate formează obiectul material al contractului estimăm că există prezumţia de nevinovăţie a transpor-
de transport. Aceste bagaje fie că depăşesc volumul sau tatorului aerian şi, pentru a-i putea atrage răspunderea,
greutatea prevăzută pentru bagajele de mână, fie, deşi pasagerul trebuie să dovedească vina transportatorului,
nu depăşesc aceste limite, călătorul nu doreşte să le aibă a prepuşilor sau a mandatarilor săi. În acest caz, nu mai
în paza sa, încheind astfel contractul de transport de este nevoie de trecerea celor 21 de zile de la data când
bagaje.11 În consecinţă, tocmai pentru că au fost predate bagajul ar fi trebuit să ajungă, tocmai pentru că trans-
în grija transportatorului, bagajele se consideră pierdute portatorul nu are cunoştinţă de existenţa acestor bagaje
dacă nu au sosit la destinaţie în termen de 21 de zile (neînregistrate), iar pasagerul este singurul care ştie
de la data la care ar fi trebuit să sosească şi pasagerul momentul când şi-a pierdut bagajul. Sub acest aspect,
este în drept să îşi exercite împotriva transportatorului conform opiniei majoritare din doctrina şi jurisprudenţa
drepturile ce decurg din contract. în domeniu, din motivul că bagajele de mână rămân tot
Transportatorul aerian e răspunzător pentru dis- timpul la dispoziţia şi în grija pasagerului, răspunderea
trugerea, pierderea sau deteriorarea bagajelor doar pentru eventualele pierderi sau degradări ale acesto-
dacă evenimentul care a provocat dauna s-a produs în ra are o natură delictuală, iar nu contractuală.16 Ca
timpul călătoriei aeriene. Prin călătorie aeriană doctrina exemplu este adus cazul când bagajul unui pasager arde
şi practica judiciară înţelege ca fiind perioada în care din cauza altui pasager care a introdus în salon materii
bagajele se află în paza transportatorului: în aerodrom, inflamabile, iar cărăuşul va fi răspunzător, fiindcă din
pe bordul aeronavei sau în alte locuri în situaţiile de neglijenţă nu a împiedicat introducerea acelor substanţe
coborâre în afara aerodromului.12 Deci, transportatorul periculoase în mijlocul de transport.17 În acest context,
e răspunzător de bagaje nu doar când acestea se află la vom aduce un exemplu şi din practica judiciară a Re-
bordul aeronavei, ci şi pe parcursul tuturor operaţiunilor publicii Moldova: la vama Aeroportului Internaţional
de îmbarcare, debarcare, depozitare, de la momentul Chişinău, pasagerul, care se deplasa potrivit rutei Chişi-
când bagajele sunt predate transportatorului şi până la nău-Bucureşti-Dubai, a declarat camera de luat vederi,

36
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

însă ulterior nu a înregistrat bagajul, ci l-a luat cu el în din Codul civil, deoarece la art.980-1029 este prezentă
salonul aeronavei unde bunul a şi dispărut. Colegiul clasificarea acceptată de comunitatea internaţională în:
civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme bagaje de mînă, bagaje înregistrate şi încărcături (măr-
de Justiţie a Republicii Moldova a constatat că circum- furi). Expunându-ne opinia în acest sens, considerăm
stanţele pricinii denotă cu certitudine că pasagerul nu a că noţiunile propuse în Legea privind securitatea aero-
predat bagajul companiei aeriene şi ultima nu a primit nautică pentru denumirea tipurilor de bagaje nu este
vreun bagaj din partea acestuia. Acest fapt a fost dovedit în corespundere cu terminologia în domeniu existentă
incontestabil în şedinţa judiciară prin lipsa în materialele în plan internaţional. Asemenea situaţie condiţionează
dosarului, inclusiv în biletul de călătorie şi în declaraţia inconveniente de interpretare în procesul de aplicare a
călătorului, a unei menţiuni de predare a bagajului şi normei de drept. Reieşind din problema care s-a creat, în
de recepţionare a acestuia de către companie. Pasagerul scopul uniformizării sub aspect terminologic a prevede-
deţinea bagajul neînregistrat, iar vina transportatorului rilor legale, propunem substituirea expresiilor: bagaj de
în legătură cu pierderea acestuia nu a fost dovedită. cabină cu cea de bagaj neînregistrat (de mână), bagaj
Ca urmare, instanţa a pronunţat o hotărâre de respin- de cală însoţit cu cea de bagaj înregistrat, iar bagaj de
gere a cererii, prin care reclamantul solicita repararea cală neînsoţit cu cea de marfă.
prejudiciului material şi moral, considerând-o ca fiind În literatura de specialitate există controverse şi cu
neîntemeiată.18 Aşadar, în cazul pierderii sau deteriorării referire la natura juridică a contractului de transport de
bagajelor de mână ale pasagerului, transportatorul aeri- bagaje în raport cu cel de transport de călători. Astfel,
an nu este răspunzător, afară de cazul când dauna este unii autori afirmă că contractul de transport de bagaje,
rezultatul neglijenţei sale sau a prepuşilor săi. În ceea ce deşi completează contractul de transport de călători,
priveşte lucrurile personale ale pasagerului care au fost nu este cuprins în acesta, având o existenţă autonomă.
lăsate temporar la camerele de păstrare ale aeroportului, Ca urmare, în situaţia transportării călătorilor şi a ba-
aceasta se realizează în baza unui contract de depozit gajelor se încheie două contracte, diferite după natura
reglementat de art.1086-1111 C.civ. RM. Mai adăugăm lor juridică.21 Principalul argument adus de doctrinarii
că primirea spre transportare a animalelor domestice se Д.А. Медведев şi В.Т. Смирнов este că pasagerii şi
acceptă numai cu condiţia că pasagerul îşi asumă toată bagajele lor nu sunt ţinuţi de aceeaşi aeronavă şi pot
responsabilitatea pentru ele. Transportarea acestora se ajunge la destinaţie cu aeronave diferite.22 Profesorul
efectuează în containere speciale şi numai în salonul Е.А. Суханов aduce dovezi faptului că şi forma acestor
aeronavei. Greutatea se plăteşte conform tarifelor pen- două contracte este diferită, şi anume: încheierea con-
tru bagaj, iar masa admisibilă nu trebuie să depăşească tractului de transport de călători se confirmă prin bilet,
8 kg şi suma dimensiunilor 115 cm.19 iar transmiterea bagajului prin eliberarea unei chitanţe;
O altă clasificare a bagajelor, diferită de cea care contractul de transport de călători are caracter juridic
există în Convenţia de la Varşovia şi în Codul civil, este consensual, iar contractul de transport de bagaje – real.23
cuprinsă în Legea privind securitatea aeronautică.20 În De o altă părere sunt profesorii M.И. Брагинский,
lege se operează cu termenii bagaj de cabină, bagaj В.В. Витрянский, Н.Остроумов şi Gh.Chibac, care
de cală însoţit şi bagaj de cală neînsoţit. Reieşind din afirmă că contractul de transport de bagaje nu are o
prevederile cu caracter explicativ din art.2 al acestei existenţă de sine stătătoare, fiind facultativ transpor-
legi, prin bagaj de cabină se înţelege bagajul care este tului de pasageri.24 O argumentare în acest sens aduce
transportat în cabina de pasageri a aeronavei. Bagaj de B.B. Молчанов, care susţine că ideea existenţei a două
cală însoţit este bagajul acceptat pentru transportare contracte nu poate fi ajustată la contractul de transport
în compartimentul de bagaje al navei, cu condiţia că aerian, deoarece în situaţia unui eventual contract de
posesorul acestuia se află la bordul aceleiaşi aeronave. bagaje s-ar avea în vedere doar bagajele înregistrate
În ceea ce priveşte bagajul de cală neînsoţit, legiuitorul pentru care se eliberează chitanţa de bagaje.25 Iar В.В.
explică ca fiind bagajul care este transportat în calitate Машин ajunge la conluzia că existenţa unui contract
de încărcătură la bordul navei în care se află posesorul de transport aerian de bagaje nu este posibilă, pe motiv
acestuia sau la bordul altei aeronave. că transportarea bagajului constituie obligaţia trans-
Analizând clasificarea legală dată de legiuitor, con- portatorului care derivă din contractul de transport de
siderăm că, deşi este una originală, aceasta totuşi nu se pasageri.26
raportă cadrului juridic internaţional şi naţional în vi- În ce ne priveşte, considerăm justă opinia potrivit că-
goare. Constatăm că Convenţia de la Varşovia din 1929 reia în transportul aerian este prezent un contract unic de
şi Convenţia de la Montreal din 1999 nu prevăd aseme- călători şi bagaje. Reieşind din prevederile Codului civil,
nea categorii de bagaje. Respectiva clasificare nu este la noţiunea contractului de transport dată în art.980 alin.(1)
prezentă nici în reglementările cu privire la transport legiuitorul nu face distincţie între aceste două contracte, ci

37
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

dă o definiţie generală. Un alt argument în favoarea acestei care, considerăm, ar putea fi preluate şi în transportul
păreri reiese din art.20 alin.(1) al Legii privind securitatea aerian. Astfel, potrivit art.151 din Codul transportului
aeronautică, în care se menţionează că operatorii de aero- feroviar al Republicii Moldova,28 în cazul descoperirii
port sau operatorii aerieni vor accepta bagaje numai de la în bagajele predate spre transport a obiectelor a căror
pasagerii care dispun de bilete de călătorie. Altfel spus, transportare în calitate de bagaje este interzisă, expe-
pasagerii nu pot încheia contracte de transport aerian de ditorul de mărfuri plăteşte amendă în mărime înzecită
bagaje dacă nu au încheiate contracte de transport aerian a costului transportului de bagaje dacă, în conformitate
de pasageri. În continuare, aşa cum susţine profesorul cu legislaţia în vigoare, aceasta nu implică răspun-
Gh.Chibac, obligaţia cărăuşului de a transporta bagajul derea administrativă sau penală. Deşi în Republica
la destinaţie şi de a-l elibera persoanei împuternicite să-l Moldova nu există un Cod aerian care ar putea conţine,
primească depinde în exclusivitate de acţiunile călătoru- după modelul legislaţiei feroviare, şi sancţiuni, totuşi
lui, săvârşite după încheierea contractului de transport încălcarea normelor de transportare pe cale aeriană a
de călători (după procurarea biletului). Dacă călătorul îşi bagajelor este calificată ca contravenţie. Astfel, conform
realizează dreptul de a transmite bagajul spre transportare, art.216 al noului Cod contravenţional, care va intra în
apare obligaţia cărăuşului de a-l transporta la destinaţie; vigoare începînd cu 31 mai 2009, încălcarea regulilor
în caz contrar, această obligaţia a cărăuşului nu apare.27 de transport al încărcăturilor periculoase la bordul ae-
În concluzie, ţinând cont de aceste abordări doctrinare ronavei se sancţionează cu o amendă de la 30 la 50 de
asupra naturii juridice a contractului de transport aerian unităţi convenţionale, care se aplică persoanelor fizice,
de bagaje, considerăm că obligaţia transportatorului aerian iar pentru transportul încărcăturilor periculoase în lipsa
de a transporta bagajul la destinaţie are caracter facultativ autorizaţiei corespunzătoare amenda este cuprinsă între
şi depinde de acţiunile pasagerului: doreşte acesta sau nu 200 şi 300 unităţi convenţionale şi revine persoanelor cu
să înregistreze un bagaj. Pasagerul îşi poate lua bagajul în funcţie de răspundere.29 Pentru a înţelege că noul Cod
salonul aeronavei şi, în asemenea caz, raporturile contrac- contravenţional în această privinţă conţine sancţiuni mai
tuale cu referire la bagaj nu vor mai exista. severe, aducem pentru comparaţie regulile Codului cu
Pentru transportul bagajelor, altele decât cele de privire la contravenţiile administrative din 1985 aflat în
mână luate de călător în paza sa, cărăuşul este obligat vigoare. Conform art.114 al acestuia, încălcarea reguli-
să elibereze un buletin de bagaje (chitanţa de bagaje). lor de transportare în transportul aerian a substanţelor
Potrivit Convenţiei de la Varşovia, buletinul de bagaje sau obiectelor periculoase atrage după sine aplicarea
unei amenzi cetăţenilor în mărime de până la 5 unităţi
se completează în două exemplare: unul pentru călător,
convenţionale cu sau fără ridicarea contra echivalent
celălalt pentru transportator. El trebuie să conţină urmă-
ori confiscarea substanţelor şi obiectelor menţionate,
toarele menţiuni: a) locul şi data eliberării; b) punctele
iar persoanelor cu funcţie de răspundere – până la 10
de plecare şi de destinaţie; c) numele şi adresa trans-
unităţi convenţionale.30
portatorului sau transportatorilor; d) numărul biletului
Ca o concluzie la cele expuse, în textul noului Cod
de călătorie; e) indicaţia că predarea bagajelor e făcută
contravenţional estimăm o majorare de 10 ori a valorii
purtătorului buletinului; f) numărul şi greutatea colete-
amenzii atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru per-
lor; g) suma valorii declarate; h) indicaţia că transportul
soanele cu funcţie de răspundere, în caz de încălcare de
e supus regimului responsabilităţii stabilit prin prezenta către acestea a regulilor de transport al încărcăturilor
Convenţie. În acelaşi timp, lipsa, neregularitatea sau periculoase la bordul aeronavei. În ce ne priveşte,
pierderea buletinului nu ating existenţa şi validitatea apreciem noile prevederi ale Codului contravenţional şi
contractului de transport care va fi supus regulilor adăugăm că introducerea acestora este binevenită, dat
Convenţiei de la Varşovia. Totuşi, dacă transportatorul fiind că activitatea mijlocului de transport aerian este
primeşte bagajele fără să fi eliberat buletin sau dacă legată de un izvor de pericol sporit, iar înăsprirea sanc-
buletinul nu conţine menţiunile cu privire la numărul ţiunilor contribuie la securitatea zborului. Menţionăm
biletului de călătorie, numărul şi greutatea coletelor, în acest context că în multe state, inclusiv în SUA, există
precum şi indicaţia că transportul este supus regimului despăgubiri punitive care constau în achitarea cu titlu de
răspunderii stabilite prin Convenţia de la Varşovia, sancţiune de către pârât a contravalorii prejudiciului în
transportatorul nu va avea dreptul să invoce dispoziţiile mărime dublă, triplă etc. Acesta este principalul motiv
Convenţiei care exclud sau limitează răspunderea sa. pentru care în Statele Unite instanţele judecătoreşti
Răspunderea pentru transportarea bunurilor acordă despăgubiri sub 200 mii dolari extrem de rar, de
interzise. Făcând o analiză a legislaţiei Republicii regulă acestea fiind de 5 mln dolari, iar în unele cazuri
Moldova în ce priveşte răspunderea pasagerului faţă şi suma de 25 mln dolari.31
de cărăuş în transportul feroviar, maritim şi auto, am Regulile de transportare în bagaje a tuturor obiec-
estimat existenţa unor particularităţi cu caracter pozitiv telor şi substanţelor sunt formulate în mod individual

38
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

de către companiile aeriene, luându-se în consideraţie poată veni cu acţiune în instanţa de judecată. În caz de
prevederile cu caracter recomandativ din Regulile In- deteriorare a bunurilor din bagaj, pasagerul trebuie să
ternaţionale de transportare a pasagerilor şi bagajelor, adreseze transportatorului o reclamaţie imediat după
adoptate de Asociaţia Internaţională a Transportatorilor descoperirea deteriorării şi, cel târziu, într-un interval de
Aerieni (AITA). Spre exemplu, în salonul aeronavelor 7 zile de la data primirii – pentru bagajele înregistrate, şi
companiei aeriene Air Moldova, din motive de sigu- de 14 zile de la data primirii – pentru mărfuri. Iar în caz
ranţă, pasagerului îi este interzis să transporte în bagaj: de întârziere, reclamaţia trebuie făcută cel târziu într-un
substanţe explozive, materiale iritante sau ofensive, termen de 21 de zile de la data la care bagajele au fost
gaze comprimate (ex., butan, propan, oxigen), materi- puse la dispoziţia pasagerului. Legiuitorul concretizează
ale corozive (ex., acizi, acumulatori, mercur, produse că orice reclamaţie trebuie formulată în scris şi remisă
alcaline), lichide şi solide inflamabile (ex., acetonă, gaze sau expediată în termenul menţionat mai sus. Dacă re-
lichefiate, alcool industrial, chibrituri, brichete), mate- clamaţia nu a fost făcută, atunci nici o acţiune judiciară
riale magnetice, substanţe otrăvitoare (ex., arsenic, ci- nu va putea fi întreprinsă împotriva transportatorului, cu
anuri, insecticide), materiale oxidante (ex., decoloranţi, excepţia cazului de fraudă din partea acestuia.
nitraţi, peroxizi), materiale radioactive, arme ofensive.32 În Codul civil al Republicii Moldova obligaţia de
Lista încărcăturilor periculoase, a căror transportare a înainta în prealabil o reclamaţie este prevăzută la
fără permisiunea Guvernului Republicii Moldova este art.1020. La o examinare mai atentă constatăm că
interzisă pe teritoriul ţării, cu toate tipurile mijloacelor conţinutul articolului se referă doar la încărcături, fără
de transport, o găsim în Anexa 2 la Hotărîrea Guvernu- a se face referire la bagaje, astfel încât iniţial s-ar putea
lui Republicii Moldova „Cu privire la reglementarea crede că legiuitorul a avut în vedere numai transportul de
transportării încărcăturilor periculoase pe teritoriul marfă, nu şi cel de bagaje. Problema dată este abordată
Republicii Moldova şi lichidarea consecinţelor even- şi în doctrina de specialitate. Există autori care sunt de
tualelor avarii”, nr.45 din 24.01.1994.33 părere că instanţa nu ar fi în drept să refuze în primirea
Aspecte de procedură. În situaţia în care la destina- cererii şi în examinarea cauzei civile doar pentru mo-
ţie bagajul lipseşte sau bunurile din el sunt deteriorate, tivul că pasagerul nu a făcut în prealabil o reclamaţie
pasagerul se va adresa la serviciul Lost and Found către transportator. Ei susţin că legislaţia internaţională
(Biroul de obiecte pierdute) din incinta aeroportului îşi are aplicabilitatea numai în măsura în care normele
care va efectua înregistrarea reclamaţiei. Pasagerul acesteia nu contravin prevederilor constituţionale.
va prezenta biletul de avion, buletinul de bagaje şi va Constituţiile statelor democratice garantează dreptul
completa un formular special – PIR (Property Irregu- fiecărui cetăţean de a-şi apăra drepturile pe cale judici-
rarity Report), în care va indica cu precizie lucrurile ară, iar această regulă are prioritate faţă de dispoziţiile
aflate în bagaj. Aici menţionăm că adeseori pasagerii Convenţiei de la Varşovia. În susţinerea celor relatate
completează formularul în mod fals, indicând obiecte sunt aduse exemple din practica judiciară a Federaţiei
de valoare în speranţa unei despăgubiri mai mari, dar Ruse, care dovedesc că pasagerul poate veni cu acţiu-
astfel bagajul nu mai poate fi recunoscut în procesul ne împotriva transportatorului aerian chiar dacă nu a
de căutare. Datele lăsate de pasager sunt introduse în depus o reclamaţie în termenii ceruţi de Convenţie.35
sistemul internaţional de căutare a bagajelor – World În interpretarea dată de Comentariul Codului civil al
Tracer, fără de care şansele ca bagajele întârziate să Republicii Moldova, omiterea termenului de înaintare
ajungă la destinaţie sunt minime. a pretenţiei duce la pierderea dreptului la acţiune, iar
Reieşind din prevederile Convenţiei de la Varşovia, instanţa nu poate repune părţile în termenul de înaintare
adresarea pasagerului cu o reclamaţie prealabilă către a pretenţiei. Dacă este depusă o acţiune în judecată fără
compania aeriană este obligatorie. Potrivit art.26 alin.(4), a se formula, în prealabil, o pretenţie, instanţa va refuza
dacă în termenul prevăzut nu a fost înaintată nici o primirea cererii, iar dacă cererea a fost primită, ea va fi
reclamaţie, împotriva transportatorului nu mai poate scoasă de pe rol.36
fi înaintată nici o acţiune, afară de cazul de fraudă a Cercetând „Regulile transportului aerian de pasa-
acestuia. Reclamaţia este mijlocul prin care se stabileşte geri şi bagaje” ale mai multor companii aeriene, am
prezenţa unei situaţii conflictuale şi dă transportatoru- estimat că această problemă este interpretată eronat,
lui posibilitatea de a clarifica în mod rapid situaţia, de de la caz la caz, şi anume: compania Wizz Air subli-
a remedia erorile comise şi de a stabili, dacă e cazul, niază că dacă pasagerul nu depune nici o reclamaţie la
răspunderea.34 Aşadar, prin reclamaţie se înţelege o sosire, este exonerată de orice răspundere37, astfel încât
adresare pe care destinatarul bagajului este obligat să transportatorul evidenţiază cuvântul „la sosire” şi omite
o facă către transportator în scopul de a-şi recupera să indice termenul concret prevăzut de Convenţie. Air
bagajul sau valoarea acestuia, iar în caz de litigiu – să Berlin acceptă pentru pasagerii săi ca în caz de pierdere

39
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

a bagajului reclamaţia să nu fie prescriptibilă.38 În alte bagajul. Pentru bagajele care nu au fost găsite, pentru
cazuri, transportatorii nici nu amintesc despre existenţa cele cu bunuri deteriorate sau furate, compania aeriană
unei căi prealabile de adresare, aşa cum sunt regulile de va despăgubi pasagerul cu 20 dolari de kilogram, afară
transport ale companiilor aeriene Aeroflot39, Aerosvit40 de cazul unei declaraţii speciale, când suma despăgu-
şi Ukraine International Airlines.41 birilor este mai mare.
În baza acestor exemple am stabilit că mulţi trans- Limitele răspunderii. În literatura de specialitate
portatori aerieni nu indică în biletele pe care le emit se duc ample discuţii asupra mărimii despăgubirilor
termenul înaintării reclamaţiilor în caz de întârziere, pe care trebuie să le achite companiile aeriene pentru
deteriorare sau pierdere a bagajului, iar dacă din pierderile, deteriorările sau lipsurile din bagaje. În ge-
neştiinţă pasagerul depăşeşte termenele de adresare, neral însă, problema limitelor răspunderii în transportul
transportatorul invocă instanţei de judecată scoaterea aerian a fost îndelung discutată în cursul secolului al
cererii de pe rol. XX-lea la nivel de întruniri şi conferinţe internaţionale.
Examinând practica judiciară naţională, am estimat S-au remarcat sub acest aspect profesorii B.Kerguelen-
că atunci când bagajele întârzie să parvină sau ajung în Neyrolles, L.Garcia-Campillo, J.Magdélenat, H.Drion,
formă deteriorată, de regulă, pasagerii fac o adresare M.Milde, V.Greaznov, I.Kolosov, N.Ostroumov,
prealabilă, în formă scrisă, la Biroul obiecte pierdute P.Remişevschi etc., însă nivelul de investigare a proble-
al aeroportului, iar în caz de dezacord cu despăgubirea melor date nu a schimbat situaţia de fapt în plan mon-
propusă de compania aeriană, înaintează acţiune în dial. În acest context, este actuală opinia doctrinarilor
judecată. Totuşi, am întâlnit o situaţie de caz în care ruşi В.С. Грязнов şi Ю.М. Колосов. Dânşii consideră
Curtea de Apel Chişinău a decis compensarea daunelor că ridicarea nivelului răspunderii transportatorului este
materiale şi morale pentru deteriorarea bunurilor aflate justificată, însă mai este necesar de a lua în consideraţie
în bagaj şi în lipsa reclamaţiei.42 Considerăm că înain- şi interesele companiilor aeriene din statele în curs de
tarea unei reclamaţii prealabile faţă de transportator în dezvoltare care, din punct de vedere financiar, nu ar
legătură cu întîrzierile, lipsurile sau alte probleme ce putea acoperi despăgubiri majorate.45 O altă părere
vizează bagajele este obligatorie, ca şi în cazul măr- expune П.В. Ремишевский, anume: că în contractul de
furilor, chiar dacă Codul civil al Republicii Moldova transport aerian de persoane şi bagaje dreptul pasage-
nu face o delimitare clară sub acest aspect. Deşi în rului la repararea deplină a prejudiciului este esenţial
Republica Moldova încă nu există o legislaţie civilă restrâns în comparaţie cu regula generală, şi această
aeriană, obligaţia pasagerului de a înainta mai întâi o limitare se răsfrânge atât asupra prejudiciului real su-
pretenţie scrisă către transportator, în cazul întârzierii, ferit, cât şi asupra venitului ratat de acesta. Ca temei,
pierderii sau al lipsurilor din bagaje, este expres menţi- autorul susţine că exploatarea navei aeriene reprezintă
onată în art.26 al Convenţiei de la Varşovia şi în art.31 un izvor de pericol sporit pentru călători şi bagajele
al Convenţiei de la Montreal, în art.1021 al Codului acestora, ceea ce poate servi ca argument suficient în
civil al Republicii Moldova, precum şi în legislaţia favoarea instituirii unei despăgubiri mai mari pe seama
civilă feroviară şi rutieră, şi anume: art.156 din Codul cărăuşului în contractul de transport aerian.46
transportului feroviar al Republicii Moldova, art.49 În ce ne priveşte, apreciem poziţiile doctrinarilor şi
din Codul transportului auto al Republicii Moldova43 considerăm că cuantumul de 20 de dolari care se achi-
şi în pct.86-89 ale Regulamentului transportului auto tă actualmente pentru fiecare kilogram din greutatea
de călători şi bagaje.44 bagajului pierdut sau deteriorat este unul prea mic. Cu
Motivele pentru care bagajele nu ajung odată cu toate că legislaţia Republicii Moldova dă pasagerilor
pasagerul la destinaţie pot fi diferite: a) bagajul a fost posibilitatea de a face o declaraţie de valoare asupra
încărcat într-o aeronavă cu altă destinaţie decât cea a bunurilor din bagaje, o asemenea procedură la înche-
pasagerului; b) lipseşte eticheta pe bagaj, se poate des- ierea contractelor de transport aerian de bagaje în ţara
prinde pentru că nu este bine lipită sau se poate rupe noastră nu este practicată. Dacă pasagerul doreşte o mai
mânerul pe care a fost pusă; c) supracontrol de securitate mare siguranţă, el îşi poate asigura în mod individual
pentru bagajele care necesită un control special; d) con- bagajul la o companie de asigurări pentru a fi despăgubit
diţii atmosferice care tergiversează transferul bagajelor de către aceasta la o sumă mai mare.47
de la un avion la altul; e) restricţii de greutate impuse de Răspunderea transportatorului aerian pentru bagaje
unele aeronave etc. Practica demonstrează că un bagaj diferă după cum bagajele au fost sau nu înregistrate.
întârziat ajunge în posesia pasagerului în aproximativ În cazul unui bagaj înregistrat, transportatorul este
48 de ore, iar majoritatea companiilor aeriene au servicii răspunzător chiar dacă dauna nu s-a produs din vina
gratuite de livrare la domiciliu, astfel ca pasagerul să acestuia, cu excepţia cazurilor în care demonstrează că
nu fie nevoit a se deplasa la aeroport pentru a-şi ridica bagajul prezenta anumite defecte. În acest caz, există

40
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

prezumţia de culpă a transportatorului, deoarece ba- totală a despăgubirii se obţine înmulţind cifra de 20 cu
gajele înregistrate se aflau în grija acestuia. Pentru a greutatea pierdută sau deteriorată a bagajului. Reguli
se exonera de răspundere, el poate dovedi că paguba speciale de calcul există în cazul deteriorării parţiale a
s-a produs din cauza viciilor bagajelor. Reieşind din conţinutului unui colet: dacă, spre exemplu, un obiect
prevederile Convenţiei de la Montreal (art.22 alin.(3)), cântărind 2 kg este sfărâmat în interiorul unui colet
răspunderea transportatorului în caz de distrugere, pier- care cântărea 5 kg, limita răspunderii transportatorului
dere, deteriorare sau întârziere a bagajelor este limitată va fi calculată pentru 5 kg şi nu pentru 2 kg. Această
la suma de 17 DST per kilogram, ceea ce constituie soluţie reiese chiar din prevederile articolului 22 alin.(4)
20 dolari SUA, afară de cazul unei declaraţii speciale al Convenţiei de la Montreal, care prevede că la calcu-
de interes la predare, făcută de pasager la momentul larea limitei răspunderii în caz de pierdere, avariere sau
remiterii coletului şi contra plăţii unei taxe suplimentare. întârziere a întregii încărcături, a unei părţi sau a oricărui
În acest caz, transportatorul va fi ţinut să plătească până obiect din componenţa acesteia despăgubirea se plăteşte
la concurenţa sumei declarate. Ca exemplu aducem pentru întreaga greutate. Iar atunci când diminuarea
cazul când pasagerului ajuns la Chişinău bagajele nu valorii anumitor colete afectează valoarea altor colete
i-au fost restituite. Acestea au parvenit după o săptă- acoperite prin aceeaşi scrisoare de transport aerian,
mână, însă din cele 15 kg ale bagajului îi lipseau 8 kg. pentru a determina limita răspunderii trebuie să fie
Făcând trimitere la art.22 al Convenţiei de la Varşovia, luată în consideraţie greutatea totală. Per a contrario,
Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul înaintat s-a hotărât că, în caz de dispariţie a unui colet în inte-
de compania aeriană şi hotărăşte că instanţele de fond şi riorul unui container de grupaj, indemnizaţia trebuie
de apel corect au stabilit că suma în calitate de reparare să fie calculată doar pentru masa coletului lipsă, şi nu
a prejudiciului material trebuie să constituie 160 dolari în baza masei totale a containerului.52
americani (8 kg×20 dolari).48 Răspunderea materială a pasagerului. Reieşind
Analizând numeroase dosare examinate în perioa- din prevederile Codului civil al Republicii Moldova,
da 2004-2008 care se referă la încasarea prejudiciilor răspunderea pentru prejudiciile cauzate în legătură cu
pentru pierderea de bagaje, am estimat că mărimea transportul bagajelor poate surveni şi pe seama pasa-
despăgubirilor care au fost acordate pasagerilor nu co- gerului. Astfel, pasagerul răspunde pentru prejudiciile
respunde daunei reale avute de aceştia. Adeseori sunt cauzate cărăuşului prin comportamentul său sau prin
pierdute obiecte de mare preţ, dar pasagerii se aleg cu natura sau starea bagajelor de mână, cu excepţia cazu-
despăgubiri de 20 dolari pentru 1 kg. Au existat cazuri lui în care prejudiciul s-a născut în pofida comporta-
când pasagerul pretindea că a avut bunuri în valoare de mentului diligent al pasagerului (art.991 C.civ. RM).
5343 dolari, dar instanţa de judecată a dispus achitarea Ca urmare, în baza acestei norme, pasagerul poartă
sumei de 460 dolari (23 kg×20 dolari), hotărârea fiind răspundere faţă de cărăuş pentru prejudiciul cauzat
menţinută şi prin decizia Curţii de Apel Chişinău.49 Am acestuia numai dacă prejudiciul se datorează: a) com-
întâlnit şi situaţia inversă, când instanţa a dat crezare portamentului pasagerului; b) naturii bagajului de mână
listei de bunuri pierdute înaintate de pasager, existând sau c) stării bagajului de mână. Pasagerul nu va purta
dovada că transportatorul a înregistrat cu numere dis- răspundere faţă de cărăuş pentru acele bagaje care nu
tincte bagajul.50 Mai aducem ca exemplu un precedent fac parte din categoria bagajului de mână. În asemenea
creat de Judecătoria Botanica, în care s-a hotărât situaţii însă, pasagerul poate răspunde faţă de cărăuş în
achitarea sumei de 1585 dolari SUA în beneficiul re- baza normelor cu privire la obligaţiile care se nasc din
clamantului. Am stabilit că instanţa în mod eronat a dat cauzarea de daune (art.1398, 1399 C.civ. RM)53. Aici
crezare afirmaţiilor reclamantului, nefiind prezentate menţionăm că pasagerul poate şi să nu răspundă în si-
careva dovezi de plată şi fără a se lua în consideraţie tuaţia în care a depus toată stăruinţa în vederea evitării
regulile în domeniu. Mai mult decât atât, instanţa a acestui prejudiciu. Pentru ca el să fie exonerat totuşi
apreciat suferinţele morale ale reclamantului cu 20000 de răspundere, anume lui şi nu cărăuşului îi va reveni
de lei, sumă pe care o considerăm a fi exagerată pentru sarcina probaţiunii asupra lipsei culpei în acţiunile sale
asemenea genuri de litigii.51 din salonul aeronavei în timpul zborului.
În situaţia bagajelor neînregistrate, transportatorul Compensarea prejudiciului moral şi a venitului
este răspunzător numai dacă dauna apare din vina aces- ratat în legătură cu pierderea bagajelor. Făcând o ana-
tuia. În asemenea caz nu mai există prezumţia de culpă liză a practicii judiciare naţionale din anii 2006-2008,
pentru transportator, pasagerul fiind cel care trebuie am estimat că pretenţiile cel mai frecvent înaintate de
să dovedească că transportatorul se face vinovat de către pasageri în legătură cu întârzierea, pierderea sau
paguba produsă. Potrivit Convenţiei de la Montreal, deteriorarea bagajelor, alături de cererile de reparare a
răspunderea transportatorului pentru bagajele neîn- prejudiciului material, sunt cele de compensare finan-
registrate este limitată la suma de 1.000 DST. Suma ciară a retrăirilor şi suferinţelor psihice avute. În mare

41
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

parte, în judecată reclamanţii solicită sume exagerate moral pentru situaţiile de pierdere a bagajului în
în calitate de prejudiciu moral, motivându-şi acţiunile timpul călătoriei aeriene reies din Legea privind pro-
prin stresul şi dezamăgirea de care au avut parte după tecţia consumatorilor; pasagerul este consumator şi
aceea. Prin deciziile instanţelor de judecată sumele sunt urmează a i se compensa suferinţele morale.58
însă esenţial diminuate, luându-se în consideraţie carac- Adeseori, companiile aeriene invocă în mod eronat
terul şi gravitatea suferinţelor psihice avute de pasageri, că nu ar fi obligate la plata prejudiciului moral, aducând
statutul lor social, dar şi naţionalitatea companiilor dovezi că bagajul s-a pierdut din vina unui alt transpor-
aeriene. Astfel că sumele ce sunt plătite pasagerilor în tator: spre exemplu, la cursa Washington-Frankfurt-
calitate de prejudiciu moral în Republica Moldova, de Chişinău, bagajul s-a pierdut pe segmentul de zbor
regulă, variază între 3000-5000 de lei, dar în cererile de Washington-Frankfurt, dar instanţele de fond şi apel
chemare în judecată se solicită despăgubiri morale fabu- au dispus compensarea suferinţelor morale suportate de
loase, care sunt cuprinse între 25000-50000, iar uneori pasager.59 Într-un alt zbor, Beijing-Moscova-Chişinău,
depăşesc aceste valori. Spre exemplu, pentru pierderea în care bagajul a dispărut pe ruta Beijing-Moscova,
unui bagaj reclamantul pretindea suma de 100000 de prezintă interes faptul că Curtea de Apel Chişinău a
lei, însă instanţa judecătorească a apreciat suferinţele casat hotărârea Judecătoriei Botanica şi a decis doar
morale cu 2000 de lei. Hotărârea instanţei de fond a restituirea cheltuielilor materiale, iar prejudicul moral
fost menţinută şi de Colegiul civil al Curţii de Apel a fost exlus.60 În schimb, Curtea Supremă de Justiţie a
Chişinău.54 Într-un alt caz, pentru pierderea bagajului adăugat şi prejudiciul moral, în sumă de 5000 de lei.61
în timpul zborului Los-Angeles-Amsterdam-Chişinău, Prin urmare, am estimat că instanţele de judecată nu
transportatorul a restituit cheltuielile materiale pe cale iau în considerare argumentele companiilor aeriene că
amiabilă, însă reclamantul a înaintat acţiune solicitând bagajele s-ar fi pierdut pe un alt segment al zborului şi
25000 de lei pentru suferinţe morale. Judecătoria Bo- angajează răspunderea pentru daune materiale şi morale
tanica a refuzat compensarea oricăror daune morale ca pe seama ultimului transportator.
fiind neîntemeiate, iar Curtea de Apel Chişinău a dispus Luând în consideraţie explicaţiile oferite de juris-
pe seama Air Moldova daunele morale în sumă de 5000 prudenţă, în situaţia pierderii bagajului este posibilă şi
de lei şi alte cheltuieli de judecată.55 Au existat şi cazuri încasarea venitului ratat, însă pentru aceasta reclamantul
când reclamantul iniţial a solicitat şi cheltuieli materiale, urmează să dovedească mărimea beneficiului care nu
dar în procesul judecării cauzei şi-a modificat cerinţele a fost obţinut, precum şi legătura cauzală dinte pierde-
rea bagajului şi venitul ratat. Se consideră venit ratat
în favoarea unei daune exclusiv morale.56
beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (art.14
Aducem la cunoştinţă că, din multitudinea dosa-
alin.(2) C.civ. RM). Astfel, într-o decizie de speţă, in-
relor din perioada anilor 2004-2008 aflate în arhivele
stanţa a dispus că raporturile juridice apărute între părţi
judecătoreşti şi analizate de noi cu ocazia acestui stu-
conform contractului nu au legătură cauzală în ceea ce
diu, a fost găsit doar dosarul nr.2-177/06 care se află
priveşte survenirea consecinţelor juridice ce ţin de înca-
în arhiva Judecătoriei Botanica, în care pasagerului
sarea venitului ratat. De asemenea, la încasarea venitului
i-a fost refuzată acordarea prejudiciului moral pentru
ratat, pentru a avea temeiuri suficiente de a cere recu-
deteriorarea lucrurilor din bagaj şi acesta nu a înaintat
perarea pagubei în volum deplin, persoana care a fost
apel, iar instanţa de judecată a motivat că reclamantul
prejudiciată este obligată să întreprindă toate măsurile
nu a adus probe suficiente.57 suficiente pentru diminuarea mărimii pagubei.62
Am estimat şi faptul că atunci când calitatea de pârât Subliniem faptul că compensarea daunelor morale
o are un transportator străin, instanţele judecătoreşti pentru pierderea de bagaje a devenit o chestiune con-
din Republica Moldova dispun compensarea suferin- tradictorie şi în plan internaţional. La luarea deciziilor,
ţelor morale prin despăgubiri majorate: spre exemplu, instanţele de judecată ale unor state se conduc stricto
într-o decizie de speţă, prin hotărârea instanţei de fond sensu de prevederile Convenţiei de la Montreal, în care
transportatorul a fost impus să achite 10000 de dolari există tendinţa de excludere a acestor despăgubiri, pe
pentru daune morale în urma pierderii bagajului. Dar, când în statele semnatare ale Convenţiei de la Varşovia
Curtea de Apel Chişinău, în mod contrar, a decis că jurisprudenţa face abstracţie de reglementările interna-
prejudiciul moral cauzat prin lezarea drepturilor patri- ţionale, aplicând în exclusivitate prevederile legislaţiei
moniale se plăteşte numai în cazurile prevăzute de lege, naţionale privind protecţia consumatorilor. Astfel, în
iar compensarea prejudiciului moral pentru situaţiile de Ucraina sunt frecvente cazurile când instanţele de
pierdere a bagajului în timpul călătoriei cu aeronava nu judecată au refuzat compensarea prejudiciului moral şi
este prevăzută de legislaţie. Curtea Supremă de Justiţie în temeiul dreptului naţional, motivând că acesta poate
a motivat însă că temeiurile compensării prejudiciului fi dispus numai în cazurile prevăzute de legislaţie,

42
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

ceea ce legea nu prevede.63 Pe când în Canada se face tate de exemplu de ţări care, ca şi Republica Moldova,
trimitere la art.29 al Convenţiei de la Montreal şi la se conduc încă de prevederile Convenţiei de la Varşovia
cazul Petrescu c. Austrian Airlines, în care Curtea din din 1929, dar care au deja adoptate asemenea reguli în
Quebec a respins pretenţiile de ordin moral şi a dispus legislaţia naţională, servesc Federaţia Rusă, Ucraina,
achitarea doar a daunelor materiale, în limitele stabilite Republica Belarus etc.
de Convenţie.64 Potrivit art.29 al Convenţiei, în trans- În susţinerea acestei poziţii, mai adăugăm că trans-
portul de pasageri, bagaje şi mărfuri, orice acţiune în portul aerian în Republica Moldova va putea avea,
responsabilitate, indiferent dacă se justifică prin pre- astfel, o bază legislativă proprie, aşa cum aceasta este
zenta Convenţie, prin contract, printr-o acţiune ilicită organizată în toate statele lumii, care de mult timp au
sau prin alte cauze, poate fi introdusă numai în confor- adoptate un Cod aerian şi Reguli ale transportului aerian
mitate cu condiţiile şi limitele de răspundere stabilite de călători şi bagaje. Totodată, companiile aeriene, care
în prezenta Convenţie, fără a aduce atingere chestiunii actualmente, în lipsa unor norme juridice naţionale, de
referitoare la stabilirea persoanelor care au dreptul de fiecare dată se acomodează la legile diferite impuse de
a introduce acţiunea şi a drepturilor acestora. În orice statele cu punct de destinaţie, îşi vor putea aduce acţi-
astfel de acţiune daunele punitive, exemplare sau orice unile lor în concordanţă cu cadrul juridic naţional care
alte daune necompensatorii nu se vor putea recupera. va fi ajustat cerinţelor internaţionale în domeniu.
Luând în consideraţie această regulă, citată şi de juris-
prudenţa Canadei, refuzul despăgubirii pentru daune Note:
morale îl considerăm a fi justificat. Totodată, ajungem 1
A se vedea: E.Cojocari, I.Cornaciu. Răspunderea juridică ci-
la concluzia că jurisprudenţa Republicii Moldova aderă vilă contractuală pentru prejudiciile cauzate de transportul ferovi-
la conceptul că temeiurile compensării prejudiciului ar. Funcţionarea instituţiilor democratice în Statul de drept. – Bălţi,
2003, p.851-858.
moral pentru situaţiile de pierdere a bagajului în tim- 2
Strategia de dezvoltare a aviaţiei civile în perioada anilor 2007-
pul călătoriei aeriene reies din Legea privind protecţia 2012, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.987 din 30.08.2007 //
consumatorilor şi pasagerul, în calitate de consumator, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.146-148.
3
Comunicat de presă „Transportul de mărfuri şi pasageri
trebuie să beneficieze de asemenea despăgubiri. în 2008”, pe portalul oficial al Biroului Naţional de Statistică al
Generalizând cele expuse, menţionăm că în Repu- R.Moldova – http://www.statistica.md/public/files/ComPresa/Trans-
port/Transport_2008_RO.pdf
blica Moldova nu există o legislaţie civilă aeriană care 4
Moldova în cifre = Молдова в цифрах: Breviar statistic / Biroul
ar institui reguli clare în ce priveşte răspunderea civilă Naţional de Statistică al R.Moldova; col. red.: Vladimir Golovatiuc
(preş.), Oleg Cara, Maria Godiac, Vera Cojocari. – Chişinău: Statis-
a companiilor aeriene pentru pierderea sau deteriorarea tica, 2008. p.62.
de bagaje. Deşi anumite reguli cu referire la răspunderea 5
Raport de evaluare a implementării planului de acţiuni: Uni-
unea Europeană – Republica Moldova (PUAEM), februarie 2005 –
cărăuşului în general pentru bagaje sunt prevăzute în aprilie 2006. Autor: Sergiu Stratulat – http://www.europa.md/rom/
Codul civil al Republicii Moldova, acestea au o aplica- sbmes/73
bilitate largă şi nu se ţine cont de specificul răspunderii
6
Consumer Report – Summer/April – October 2008, Association
of European Airlines, 05 december 2008. Brussels, p.1-3.
civile din contractul de transport aerian. Reieşind din 7
A se vedea: A.Bloşenco. Drept civil. Note de curs. – Chişinău,
raporturile comerciale care se stabilesc între pasageri Cartdidact, 2003, p.129.
8
Reguli de transportare a bagajului, pe portalul oficial al
şi companiile aeriene naţionale şi pornind de la faptul Aeroportului Internaţional Chişinău – http://www.airport.md/lug-
că cele mai frecvente litigii în domeniul transportului gage_md/
9
Гражданское право: Учебник. 4-е издание. Том 2 / Под
aerian al Republicii Moldova se referă la pierderea şi редакцией А.П. Сергеева Ю.К. Толстого. – Москва: Проспект,
deteriorarea bagajelor, propunem adoptarea printr-o 2005, p.471.
10
Convenţia cu privire la unificarea unor reguli referitoare la
hotărâre a Guvernului Republicii Moldova a Reguli- transportul aerian internaţional, adoptată la Varşovia la 12.10.1929,
lor transportului aerian de călători şi bagaje. Actul în vigoare pentru Republica Moldova din 19.06.1997 // Tratate inter-
normativ devine unul indispensabil în sistemul juridic naţionale la care Republica Moldova este parte (1990-1998). Ediţie
oficială. – Chişinău, 1999, vol.10, p.214 -226.
aerian al Republicii Moldova şi ar urma să reglemen- 11
A se vedea: Gh.Chibac, A.Băieşu, A.Rotari, O.Efrim. Drept ci-
teze: drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile părţilor, vil. Contracte speciale. – Chişinău, 2006, p.284.
12
A se vedea: A.Michel. Droit des transports terrestres, aériens et
organizarea transporturilor regulate şi neregulate (oca- maritimes interne et internationaux. – Sirey: Dalloz, 2007, p.95-96.
zionale) de pasageri în plan naţional şi internaţional, 13
V.Peligrad. Răspunderea transportatorilor care efectuează ope-
raţiuni aeriene civile în spaţiul aerian naţional // Revista Română de
asigurarea de răspundere civilă a pasagerilor şi bagajelor Drept al Afacerilor (Bucureşti), 2003, nr.11-12, p.123; R.D. Varga.
acestora, organizarea transportării şi păstrării bagajelor Perspective ale regimului răspunderii în transportul aerian internaţi-
înregistrate şi a bagajelor de mână, ordinea de înaintare a onal. Noua Convenţie de la Montreal // Revista de Drept Comercial
(Bucureşti), 2001, nr.11, p.89.
pretenţiilor, acţiunilor, restituirea plăţilor şi recuperarea 14
Răspunderea transportatorului aerian faţă de pasageri şi baga-
prejudiciului în caz de întârziere în zborul aeronavei, jele lor, pe portalul oficial al companiei Austrian Airlines în Republi-
ca Moldova – http://www.aua.com/md/mol/austrian/AGB/liability/
deces sau vătămare a integrităţii corporale a pasagerului, 15
Portalul oficial al companiei aeriene CARPATAIR – http://
de pierdere, distrugere şi deteriorare a bagajelor. În cali- www.carpatair.com/Contacts/notice_of_liability_limitations/RO/

43
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

16
A se vedea: В.В.Витрянский. Гражданское право. В 4-х Federaţia Rusă – http://ozpp.ru/pr/articles-own/2008/10/13/articles-
томах. Том IV. Обязательственное право: Учебник. 3-е издание own_13938.html
/ Под ред. Е.А. Суханова. – Москва: WoltersKluwer, 2006. p.150; 36
A se vedea: C.Pascari. Comentariul Codului civil al Republicii
I.Mihalache. Natura juridică a răspunderii civile a cărăuşului în Moldova. Vol. II. – Chişinău: ARC, 2006, p.614.
transportul aerian al Republicii Moldova // Studia Universitas „Ba- 37
Portalul oficial al companiei aeriene Wizz Air – http://wizzair.
beş-Bolyai” (Cluj-Napoca), 2008, nr.1, p.34. com/useful_information/baggage/?language=RO
17
A se vedea: O.Căpăţână, Gh.Stancu. Dreptul transporturilor. – 38
Portalul oficial al companiei aeriene Air Berlin – http://www.
Bucureşti, 2003, p.225. airberlin.com/site/flug_gepaeck_luggage.php?LANG=fra
18
Practica cu privire la cauzele civile a Curţii Supreme de Justi- 39
Portalul oficial al companiei aeriene Aeroflot – http://www.ae-
ţie din Republica Moldova. Decizia Colegiului civil şi de contencios roflot.ru/about.aspx?ob_no=441
nr.2ra-27/2005 din 26.01.2005 // Buletinul Curţii Supreme de Justiţie 40
Portalul oficial al companiei aeriene AeroSvit Airlines – http://
a Republicii Moldova, 2005, nr.4, p.18. www.aerosvit.ua/eng.html
19
Transportarea animalelor domestice, pe portalul companiei 41
Portalul oficial al companiei aeriene Ukraine International Air-
„Air Moldova” – http://www.airmoldova.md/flightrules-ro/domestic- lines – http://www.ukraine-international.com/eng/information-and-
animals-ro/ services/before-you-fly/baggage/baggage-tips.html
20
Legea Republicii Moldova privind securitatea aeronautică,
42
Decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din
nr.92-XVI din 05.04.2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldo- 29.11.2005, dosarul nr.2a-2909/2005.
va, 2007, nr.90-93.
43
Codul transportului auto al Republicii Moldova, adoptat prin
21
A se vedea: Комментарий к Кодексу торгового мореплавания Legea Republicii Moldova nr.116-XIV din 29.07.1998 // Monitorul
РФ / Под ред. Г.Г. Иванова. – Москва, 2000, p.332. Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.90-91.
22
A se vedea: Д.А. Медведев, В.Т. Смирнов. Гражданское
44
Regulamentul transportului auto de călători şi bagaje, adoptat
право. Часть 2: Учебник / Под pед. А.П. Сергеева, Ю.К. Толстого. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.854 din 28.07.2006
– Москва, 1997, p.407. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.124-125.
23
A se vedea: Гражданское право. Том II, полутом 2: Учебник
45
A se vedea: В.С. Грязнов, Ю.М. Колосов. Международно-
/ Отв. pед. Е.А. Суханов. – Москва, 2000, p.43. правовое регулирование ответственности в воздушном праве //
24
A se vedea: M.И. Брагинский, В.В. Витрянский. Договорное Советское государство и право, 1968, nr.11, p.69.
право. Книга четвертая. Договоры о перевозке, буксировке,
46
A se vedea: П.В. Ремишевский. Op.cit.
транспортной экспедиции и иных услуг в сфере транспорта.
47
A se vedea: I.Mihalache. Unele aspecte referitoare la declararea
– Москва: Статут, 2004, p.323-324; H.Остроумов. Правовой valorii încărcăturii la încheierea contractelor de transport aerian de
режим воздушных перевозок // Закон, 1997, nr.8, p.29; Gh.Chibac, mărfuri şi pasageri // Revista Naţională de Drept, 2008, nr.10.
A.Băieşu, A.Rotari, O.Efrim. Op.cit., p.284.
48
Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al
25
A se vedea: В.В. Молчанов. Гражданско-правовое Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova din 13.08.2008
регулирование воздушных перевозок: Автореферат диссертации nr.2ra-1481/08.
на соискание ученой степени кандидатa юридических наук. –
49
Hotărârea Judecătoriei Botanica din 17 iulie 2008, dosarul
Москва, 2007, p.20. 2-1911/08; Decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din
26
A se vedea: В.В. Машин. Проблемы научного подхода к 6 noiembrie 2008, dosarul nr.2a-3489/2008;
созданию законов Российской Федерации в области гражданско-
50
Hotărârea Judecătoriei Botanica din 22 iulie 2004, dosarul
правовой ответственности авиаперевозчика перед пассажиром 2-1723/04.
// Законодательство и экономика, 2008, nr.8.
51
Hotărârea Judecătoriei Botanica din 19 aprilie 2006, dosarul
27
A se vedea: Gh.Chibac, A.Băieşu, A.Rotari, O.Efrim. Op.cit., 2-568/06.
p.284.
52
Cour d’Appel de Paris, 24 mai 1991, în Bulletin des transports
28
Codul transportului feroviar al Republicii Moldova, adoptat et de la logistique. – Paris, 1991, p.474.
prin Legea Republicii Moldova nr.309-XV din 17.07.2003 // Monito-
53
A se vedea: Gh.Chibac. Comentariul Codului civil al Republicii
Moldova. Vol. II. Ediţia a II-a. – Chişinău: ARC, 2006, p.581.
rul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.226-228. 54
Hotărârea Judecătoriei Botanica din 17 iulie 2008, dosarul
29
Codul contravenţional al Republicii Moldova, nr.218-XVI,
2-1911/08; Decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din
adoptat la 24.10.2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
6 noiembrie 2008, dosarul nr.2a-3489/2008;
2009, nr.3-6. 55
Hotărârea Judecătoriei Botanica din 20 iunie 2006, dosarul
30
Codul cu privire la contravenţiile administrative al Republi- 2-1213/06; Decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din
cii Moldova, aprobat prin Legea RSS Moldoveneşti din 29.03.1985 12 octombrie 2006, dosarul nr.2a-2631/2006.
// Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului RSS Moldoveneşti, 56
Decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din 30 mai
1985, nr.3. 2006, dosarul 2a-1603/06.
31
D.Rapaport. The Legal Rights of the Family Members of the 57
Hotărârea Judecătoriei Botanica din 7 februarie 2006, dosarul
Passengers Killed on Swissair under the Warsaw Convention. – New- nr. 2-177/06.
York, 1998, p.94. 58
Decizia colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii
32
Regulile de transportare a pasagerilor şi bagajelor cu aeronave- Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, dosarul 2ra-944/06.
le companiei aeriene Air Moldova pot fi consultate pe site-ul oficial al 59
Hotărârea Judecătoriei Botanica din 17 iulie 2008, dosarul
Companiei – http://www.airmoldova.md/flightrules-ro/luggage-ro/ 2-1911/08; Decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din
33
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la regle- 6 noiembrie 2008, dosarul nr.2a-3489/2008;
mentarea transportării încărcăturilor periculoase pe teritoriul Repu- 60
Decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2006, dosarul
blicii Moldova şi lichidarea consecinţelor eventualelor avarii”, nr.45 nr.2a-2670/2006.
din 24.01.1994 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, 61
Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii
nr.1-26. Supreme de Justiţie a Republicii Moldova din 23 mai 2007, dosarul
34
A se vedea: A.Kemelmajer de Carlucci. Panorama de jurispru- 2ra-691/07.
dence argentine en matière de transport aérien international // Révue 62
Practica cu privire la cauzele civile a Curţii Supreme de Justiţie
de droit uniforme, 2000, nr.2, p.340-341. a Republicii Moldova, Colegiul civil şi de contencios administrativ,
35
A se vedea: П.В. Ремишевский. Гражданско-правовая dos. nr.2rae-67/06. – În: Notă informativă cu privire la aplicarea le-
ответственность перевозчика по договору воздушной gislaţiei privind responsabilitatea cărăuşului în contractul de trans-
перевозки: Автореферат диссертации на соискание ученой portare a încărcăturilor pe anii 2004-2006, pe site-ul oficial al Curţii
степени кандидата юридических наук. – Москва, 2007; Д.Лесняк. Supreme de Justiţie a RM – http://www.scjustice.md/prjud3.html
Основные проблемы, с которыми сталкиваются пассажиры при 63
A se vedea: Судебная практика. Ответственность
перелетах авиатранспортом – несвоевременное отправление авиаперевозчиков. Утрата багажа как повод обратиться в суд
рейса, утрата или повреждение багажа или груза, вещей, к авиаперевозчик // Юридическая практика, 2006, nr.29.
находящихся при пассажире, а также причинение вреда жизни 64
Cour de Québec, 01.V.2007, Petrescu c. Austrian Airlines,
или здоровью пассажира // Обществo защиты прав потребителей nr.500-32-095174-068, pe portalul oficial al Ministerului Justiţiei
„Общественный контроль”, 2008. – pe site-ul oficial al Asociaţi- din Québec, Canada – http://www.justice.gouv.qc.ca/francais/echos/
ei Interregionale pentru Apărarea Drepturilor Consumatorilor din pdf/500-32-095174-068.pdf.

44
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

Infracţiunea de fabricare sau punere în


circulaţie a banilor falşi sau a
titlurilor de valoare false:
analiză de drept penal
Vitalie STATI,
doctor în drept, conferenţiar universitar (USM)

SUMMARY
In the framework of this article, it has been performed the judicial-penal analysis of the integrant
components of the offence prevented in the art.236 PC RM. Especially, there are identified and examined
the six categories of the respective offence material object: the National Bank of Moldova notes; currency;
state mobile values; other valuable documents; foreign circulating medium; foreign mobile values. As well,
there are pointed out the peculiararites of those two baneful alternative normative means: 1) the produc-
tion; 2) use setting. At the same time, there are remarked the consumption momentum particularities, the
intention pursued by the offender, the subject, as well as the offence aggravated circumstances.

banilor falşi sau a titlurilor de valoare false. Varianta-tip


Î ninfracţiunile
rândul normelor, care stabilesc răspunderea pentru
economice, se remarcă aşa-numitele a infracţiunii date constă în fabricarea în scopul pune-
„norme universale”. În opinia lui I.A. Klepiţki, asemenea rii în circulaţie sau în punerea în circulaţie a biletelor
norme există în oricare orânduire socială, indiferent de Băncii Naţionale a Moldovei, a monedelor, a valutei
ideologia dominantă şi configuraţia sistemului econo- străine, a valorilor mobiliare de stat sau a altor titluri
mic.1 „Normă universală” este, inclusiv, norma care de valoare false, utilizate pentru efectuarea plăţilor.
incriminează fapta de fabricare sau punere în circulaţie Varianta agravată a fabricării sau punerii în circulaţie a
a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false. Or, această banilor falşi sau a titlurilor de valoare false, prevăzută
faptă constituie una dintre cele mai vechi infracţiuni, la alin.(2) art.236 C.pen. RM, presupune săvârşirea
fiind prezentă în orice societate umană în care evaluarea acestei infracţiuni în prezenţa vreuneia din următoarele
bunurilor şi circulaţia juridică a acestora se bazează pe circumstanţe:
expresia lor valorică sub formă bănească. – de un grup criminal organizat sau de o organizaţie
În condiţiile societăţii moderne, asigurarea securită- criminală (lit.b));
ţii circulaţiei banilor şi a titlurilor de valoare a devenit – în proporţii deosebit de mari (lit.c)).
o problemă ce interesează întreaga comunitate inter- Pe parcursul ultimilor ani numărul infracţiunilor de
naţională. Cooperarea dintre state pentru incriminarea fabricare sau punere în circulaţie a banilor falşi sau a
şi sancţionarea fabricării sau punerii în circulaţie a titlurilor de valoare false, care au fost înregistrate, s-a
banilor falşi sau a titlurilor de valoare false s-a impus situat la cote alarmante: 112 – în anul 2006; 85 – în
ca imperios necesară. Cu atât mai mult cu cât formele anul 2007; 151 – în primele 10 luni ale anului 2008.3
de manifestare a numitei fapte se diversifică tot mai În prezent, fabricarea sau punerea în circulaţie a bani-
mult, iar tehnicile de fabricare şi de punere în circulaţie lor falşi sau a titlurilor de valoare false se prezintă ca
se perfecţionează continuu. o activitate infracţională foarte lucrativă, cu caracter
Drept urmare, încă la 20.04.1929 s-a semnat Con- adesea transnaţional, cei implicaţi în ea acţionând în
venţia internaţională pentru reprimarea falsului de conformitate cu legile economice de piaţă, având ca
monedă, care a intrat în vigoare la 22.02.1931.2 Prin finalitate obţinerea unor enorme beneficii. Pe fondul
asemenea instrumente juridice, infracţiunile de genul crizei economice care mai trenează în Republica
falsului de monedă sunt interzise în mod formal, iar Moldova, unii încearcă să-şi asigure profituri uriaşe
statele părţi se angajează să le includă în legislaţia şi rapide, sfidând prin aceasta interdicţia stabilită în
lor penală naţională, împreună cu sancţiunile cores- dispoziţia art.236 C.pen. RM. În context, nu poate fi
punzătoare, să acţioneze pentru prevenirea lor şi să recunoscut pe deplin satisfăcător nivelul de elaborare
colaboreze la reprimarea acestora. a concepţiei privind răspunderea pentru fabricarea sau
Astfel, art.236 C.pen. RM prevede răspunderea pen- punerea în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de
tru infracţiunea de fabricare sau punere în circulaţie a valoare false. Instrumentariul de interpretare a art.236

45
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

C.pen. RM nu întotdeauna este sincronizat cu dinamica C.pen. RM, încrederea publică este acordată in rem
formelor de manifestare a infracţiunii respective. În banilor sau titlurilor de valoare cărora li s-a atribuit,
consecinţă, în cadrul studiului de faţă ne propunem drept calitate, exprimarea adevărului. Adevăr care,
o interpretare sub noi aspecte a prevederilor art.236 însă, a fost alterat. În concluzie, se poate afirma că
C.pen. RM. Aceasta va contribui la dezvoltarea pole- obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la
micii ştiinţifice pe marginea calificării corecte a faptei art.236 C.pen. RM îl formează relaţiile sociale cu pri-
de fabricare sau punere în circulaţie a banilor falşi sau vire la încrederea publică în autenticitatea banilor sau
a titlurilor de valoare false. Deci, va avea un aport la titlurilor de valoare.
eficientizarea mijloacelor utilizate întru neutralizarea În dispoziţia art.236 C.pen. RM, obiectul material
acestui fenomen. (produsul) infracţiunii de fabricare sau punere în cir-
Trecând la analiza propriu-zisă a infracţiunii prevă- culaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false
zute la art.236 C.pen. RM, vom consemna că obiectul este descris prin sintagma „biletele Băncii Naţionale a
juridic generic al acesteia îl constituie relaţiile sociale Moldovei, monede, valuta străină, valorile mobiliare
cu privire la economia naţională. de stat sau alte titluri de valoare false, utilizate pentru
În conformitate cu pct.1 al Hotărârii Plenului efectuarea plăţilor”.
Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova „Cu Astfel, putem deosebi şase noţiuni care desemnează
privire la practica judiciară în cauzele penale despre obiectul material (produsul) infracţiunii prevăzute la
fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi art.236 C.pen. RM:
(art.84 C.pen. RM)”, nr.23 din 29.10.2001 (în con- 1) biletele Băncii Naţionale a Moldovei;
tinuare – Hotărârea Plenului nr.23/2001)4, fabricarea 2) monede;
sau punerea în circulaţie a banilor falşi (sau a titlurilor 3) valori mobiliare de stat;
de valoare false) „prezintă un pericol social sporit în 4) alte titluri de valoare;
condiţiile formării economiei de piaţă, subminând 5) valuta străină;
sistemul monetar şi circulaţia banilor în stat”. Această 6) valori mobiliare străine.
explicaţie sugerează derivaţia obiectului juridic spe- Privitor la primele două noţiuni sus-menţionate, în
cial al infracţiunii prevăzute la art.236 C.pen. RM din Legea Republicii Moldova cu privire la bani, adoptată
obiectul juridic generic al acestei fapte infracţionale. de Parlamentul Republicii Moldova la 15.12.19927, se
Totuşi, concluzia care se profilează pare a fi pusă stabileşte:
la îndoială, dacă luăm în consideraţie cele menţionate – unitatea monetară a Republicii Moldova o consti-
la pct.2 al Hotărârii Băncii Naţionale a Moldovei tuie leul (moldovenesc) egal cu 100 de bani. Numerarul
(în continuare – BNM) „Cu privire la modificarea se află în circulaţie sub formă de semne băneşti de hârtie
hotărârii Consiliului de Administraţie al BNM nr.1 (bancnote) şi metalice (monede) (art.1);
din 12.01.1998 „Cu privire la punerea în circulaţie a – dreptul exclusiv de a pune în circulaţie leul şi
monedei metalice cu valoarea nominală de 50 bani moneda divizionară şi de a le retrage din circulaţie
modelul anului 1997””, nr.24 din 9.02.1999: „Mone- aparţine BNM, care stabileşte valoarea bancnotelor şi
dele false vor constitui pierderile agenţilor economici, a monedelor şi semnele lor distinctive (art.2);
instituţiilor financiare şi persoanelor fizice”.5 Înseamnă – moneda naţională, leul, este unicul instrument de
oare aceasta că obiectul juridic special al infracţiunii plată de teritoriul Republicii Moldova (art.3).
prevăzute la art.236 C.pen. RM îl formează relaţiile Prin prisma acestor reglementări, putem afirma că
sociale cu privire la anumite valori sociale specifice prin „biletele Băncii Naţionale a Moldovei” trebuie de
derivând din patrimoniu? înţeles semnele băneşti de hârtie (leii moldoveneşti),
Se pare că răspunsul la această întrebare se conţine puse în circulaţie de BNM; prin „monede” trebuie de
în afirmaţia ce-i aparţine lui I.A. Klepiţki: „Pericolul înţeles semnele băneşti metalice (banii priviţi ca mo-
social al fabricării sau punerii în circulaţie a banilor nedă divizionară), puse în circulaţie de BNM.
falşi sau a titlurilor de valoare false se exprimă nu în Privitor la punerea în circulaţie a biletelor Băncii
aceea că numita faptă lezează interesele patrimoniale Naţionale a Moldovei, prezintă relevanţă, de exemplu:
ale participanţilor de pe piaţă înşelaţi (un asemenea Hotărârea BNM, nr.319 din 25.11.1999, privind punerea
pericol este caracteristic mai degrabă pentru escro- în circulaţie a bancnotei cu valoarea nominală de 500
cherie). Pericolul social constă în aceea că fabricarea lei;8 Hotărârea BNM, nr.249 din 13.10.2003, privind
sau punerea în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor punerea în circulaţie a bancnotei cu valoarea nomina-
de valoare false aduce atingere circuitului financiar, lă de 1000 lei.9 De asemenea, referitor la punerea în
subminând încrederea publică în sistemul financiar”.6 circulaţie a monedelor, comportă interes, de exemplu,
Într-adevăr, în cazul infracţiunii prevăzute la art.236 Hotărârea BNM, nr.1 din 12.01.1998, cu privire la

46
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

punerea în circulaţie a monedei metalice cu valoarea banilor retraşi din circulaţie falşi nu poate aduce atin-
nominală de 50 bani modelul anului 1997.10 Tocmai gere încrederii publice în autenticitatea banilor, priviţi
astfel de acte normative conţin prevederi detaliate ca unic instrument de plată pe teritoriul Republicii
vizând caracteristicile semnelor băneşti: dimensiuni, Moldova. Deci, în ultimă instanţă, nefiind utilizaţi
tipul de hârtie, culoare, descrierea imaginii de pe faţă şi pentru efectuarea plăţilor, banii retraşi din circulaţie
verso, elementele de siguranţă (în cazul biletelor Băncii falşi nu pot prezenta pericol nici pentru economia na-
Naţionale a Moldovei); dimensiuni (diametru, grosime, ţională. Însă pot prezenta pericol pentru patrimoniu, ca
greutate), culoarea aversului, reversului şi părţii late- valoare socială fundamentală ocrotită de legea penală
rale; descrierea imaginii de pe avers şi revers (în cazul (atunci când, de exemplu, banii retraşi din circulaţie
monedelor). Necorespunderea chiar şi unei singure din falşi sunt fabricaţi pentru a fi vânduţi unui muzeu sau
aceste caracteristici semnifica falsitatea biletelor Băncii unor colecţionari).
Naţionale a Moldovei sau a monedelor. Pe de altă parte, există o categorie de monede care,
În dispoziţia art.236 C.pen. RM, la caracterizarea pe lângă o valoare numismatică, au şi rolul de instru-
obiectului material (produsului) infracţiunii de fabrica- ment de plată aflat în circulaţie. În legătură cu aceasta,
re sau punere în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor în Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova, nr.249
de valoare false (inclusiv la caracterizarea biletelor din 24.12.1998, privind emiterea în circulaţie a unor
Băncii Naţionale a Moldovei false sau a monedelor monede jubiliare şi comemorative11, se menţionează:
false), se foloseşte expresia „utilizate pentru efectuarea – se permite BM, de comun acord cu Guvernul, să
plăţilor”. În context, aceasta înseamnă că, la momentul emită în circulaţie, în limitele volumului emisiei apro-
săvârşirii infracţiunii, biletele Băncii Naţionale a Mol- bate anual, monede jubiliare şi comemorative ca mijloc
dovei false / monedele false trebuie să imite biletele de plată şi în scopuri numismatice (art.1);
Băncii Naţionale a Moldovei aflate în circulaţia oficială – comercializarea monedelor în Republica Moldova
/ monedele aflate în circulaţia oficială. Când spunem ca mijloc de plată şi în scopuri numismatice se efectuea-
„aflate în circulaţie oficială”, avem în vedere, inclusiv, ză de către BNM şi băncile comerciale, iar în străinătate
semnele băneşti care se află în proces de retragere din exclusiv în scopuri numismatice prin dealeri autorizaţi
circulaţie, dar care nu au fost retrase definitiv din circu- de BNM conform clauzelor contractuale (art.2).
laţie. În acest sens, merită atenţie următoarele prevederi Deşi posibilitatea folosirii acestor monede ca mij-
ale Hotărârii BNM, nr.1 din 12.01.1998, cu privire la loc de plată este redusă, nefiind convenabilă deţină-
punerea în circulaţie a monedei metalice cu valoarea torului, nu poate fi exclusă posibilitatea evaluării lor
nominală de 50 bani modelul anului 1997: ca obiect material (produs) al infracţiunii prevăzute
– se pune în circulaţie începând cu 2.02.1998 mone- la art.236 C.pen. RM. În această ordine de idei – în
da metalică cu valoarea nominală de 50 bani modelul vederea punerii în circulaţie, ca mijloc de plată şi în
anului 1997 ca mijloc de plată pe teritoriul Republicii scop numismatic, a unor monede comemorative – în
Moldova (pct.1); ultimii ani, BNM a adoptat mai multe acte normative:
– se stabileşte că moneda metalică cu valoarea Hotărârea nr.342 din 14.11.200012; Hotărârea nr.387
nominală de 50 bani modelul anului 1993, aflată ac- din 14.12.200013; Hotărârea nr.212 din 10.08.200114;
tualmente în circulaţie, va circula paralel la aceeaşi Comunicatul nr.1408-168 din 10.08.200115; Hotărârea
valoare nominală ca mijloc de plată până la 31.12.1998 nr.279 din 25.10.200116; Comunicatul nr.14008/230
inclusiv. Începând cu 1.01.1999 moneda metalică cu din 29.10.200117; Hotărârea nr.261 din 13.10.2004518;
valoarea nominală de 50 bani modelul anului 1993 va Hotărârea nr.166 din 30.05.200519; Hotărârea nr.254
înceta să mai fie mijloc de plată pe teritoriul Republicii din 18.08.200520; Hotărârea nr.129 din 18.05.200621;
Moldova (pct.2). Hotărârea nr.201 din 27.07.200622; Hotărârea nr.270
În acelaşi timp, banii retraşi din circulaţie (de exem- din 25.10.200723; Hotărârea nr.299 din 29.11.200724;
plu: monedele vechi; banii fostei URSS; cupoanele cu Hotărârea nr.220 din 6.11.200825 etc.
valorificare multiplată ale Băncii Naţionale, emise în De cele mai multe ori, astfel de monede se confec-
1992, etc.) şi care au numai o valoare numismatică, nu ţionează din argint. Mai rar, monedele comemorative
pot forma obiectul material al faptei infracţionale de se confecţionează din alte metale: alamă placată cu
la art.236 C.pen. RM. Or, ele nu sunt utilizate pentru nichel (de exemplu, moneda comemorativă cu valoarea
efectuarea plăţilor, la momentul săvârşirii infracţiu- nominală de 10 lei „Campionatul European Feminin de
nii. În pct.2 al Hotărârii Plenului nr.23/2001 se arată Şah, Chişinău-2005”, emisă în baza Hotărârii BNM,
că, în anumite împrejurări, banii retraşi din circulaţie nr.166 din 30.05.2005); aur (de exemplu, moneda
pot forma obiectul material al escrocheriei. Susţinem comemorativă cu valoarea nominală de 100 de lei
această poziţie: fabricarea sau punerea în circulaţie a „Dimitrie Cantemir – 335 de ani de la naştere”, emisă

47
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

în baza Hotărârii BNM nr.220 din 6.11.2008) etc. Este identificat suportul normativ al respectivei calităţi. De
notabil că în fiecare din actele normative ale BNM pri- exemplu, nu există nici un dubiu că certificatul bancar
vind punerea în circulaţie ca mijloc de plată şi în scop de depozit şi cambiile bancare au calitatea de valoare
numismatic a unor monede comemorative se conţine mobiliară (titlu de valoare). Aceasta se desprinde din
următoarea formulare: „Monedele comemorative sunt definiţiile formulate în pct.2 al Regulamentului cu
acceptate ca mijloc de plată în economia naţională, la privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie a
valoarea lor nominală”. certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor bancare,
De aici rezultă că expresia „utilizate pentru efectua- aprobat prin Hotărârea BNM, nr.94 din 31.03.200528:
rea plăţilor”, din dispoziţia art.236 C.pen. RM, se referă certificatul bancar de depozit este o valoare mobiliară
şi la monedele comemorative. În concluzie, monedele care atestă depunerea mijloacelor băneşti într-o bancă
comemorative false se includ în obiectul material (pro- şi dreptul deţinătorului certificatului de primire, la expi-
dusul) infracţiunii de fabricare sau punere în circulaţie rarea termenului stabilit a sumei depunerii şi a dobânzii
a banilor sau a titlurilor de valoare false. aferente; cambia bancară este o valoare mobiliară emisă
Într-un alt registru, noţiunea „valori mobiliare de stat” de bancă, conţinând obligaţia băncii de a plăti o sumă
este o altă noţiune care desemnează obiectul material anumită prezentatorului cambiei, persoanei indicate
(produsul) infracţiunii prevăzute la art.236 C.pen. RM. în cambie, ori aceluia pe care ea îl va indica, după o
În general, potrivit art.3 al Legii Republicii Moldova perioadă stabilită sau la cerere.
cu privire la piaţa valorilor mobiliare, adoptate de În alte cazuri, când suportul normativ este mai greu
Parlamentul Republicii Moldova la 18.11.199826, prin de identificat, putem recurge la o altă cale, pentru a
„valoare mobiliară” se are în vedere titlul financiar care stabili lipsa sau prezenţa calităţii de valoare mobiliară
confirmă drepturile patrimoniale sau nepatrimoniale ale de stat sau de alt titlu de valoare. În legătură cu aceasta,
unei persoane în raport cu altă persoană, drepturi ce nu prezintă relevanţă unele prevederi ale Legii Republicii
pot fi realizate sau transmise fără prezentarea acestui titlu Moldova privind Comisia Naţională a Pieţei Financi-
financiar, fără înscrierea respectivă în registrul deţinăto- are, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la
rilor de valori mobiliare nominative ori în documentele 12.11.199829:
de evidenţă ale deţinătorului nominal al acestor valori – Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) ţine
mobiliare. În particular, potrivit aceleiaşi norme, valorile Registrul de stat al valorilor mobiliare (lit.m) art.8);
mobiliare de stat sunt titlurile financiare emise în formă – CNPF are dreptul să califice valorile mobiliare (să
de contract de împrumut, exprimat în valută naţională sau le determine tipul) conform legislaţiei privind valorile
altă valută legitimă, încheiat între Republica Moldova, mobiliare (lit.a) art.9).
în calitate de debitor, şi persoane juridice sau fizice, în Aşadar, este valoare mobiliară (titlu de valoare)
calitate de creditor. doar acea entitate care se află la evidenţa CNPF, în
În mod special, emisiunea, plasamentul şi circulaţia Registrul de stat al valorilor mobiliare, fiind calificată
valorilor mobiliare de stat sunt reglementate de Legea ca valoare mobiliară conform legislaţiei privind valorile
Republicii Moldova cu privire la datoria publică, ga- mobiliare.
ranţiile de stat şi recreditarea de stat, adoptată de Parla- Tocmai de aceea, nu pot fi considerate valori mo-
mentul Republicii Moldova la 22.12.200627, precum şi biliare (titluri de valoare): poliţele de asigurare; testa-
de alte acte normative adoptate întru executarea ei. mentele; tichetele de călătorie în transport; biletele de
O altă noţiune, care desemnează obiectul material concert; biletele de loterie; tichetele de combustibil şi
(produsul) infracţiunii prevăzute la art.236 C.pen. RM, lubrifianţi; alte asemenea documente. Fabricarea sau
este noţiunea „alte titluri de valori”. Prin „alte titluri punerea în circulaţie a unor asemenea documente, dacă
de valori” trebuie de înţeles valorile mobiliare al căror sunt false, poate atrage răspunderea conform art.361
emitent este nu o autoritate a administraţiei publice, dar sau 190 ori 196 C.pen. RM, dar nu în conformitate cu
o altă persoană juridică, participantă la piaţa valorilor art.236 C.pen. RM.
mobiliare. În contextul analizei noţiunilor „valori mobiliare de
Trebuie de menţionat că, atunci când spunem „va- stat” şi „alte titluri de valoare”, prezintă interes unul
lori mobiliare de stat sau alte titluri de valoare”, avem dintre criteriile de clasificare a valorilor mobiliare. La
în vedere şi valorile mobiliare emise de BNM sau de concret, în art.3 al Legii cu privire la piaţa valorilor
băncile comerciale din Republica Moldova, care sunt mobiliare se stabileşte: valorile mobiliare materializate
instrumente ale pieţei monetare. sunt titluri financiare care există sub formă de certificate
În unele cazuri pot să apară îndoieli dacă o entitate ale valorilor mobiliare; valorile mobiliare nemateria-
sau alta are calitatea de valoare mobiliară de stat sau lizate sunt titlurile financiare care există în formă de
de alt titlu de valoare. În asemenea situaţii, trebuie înscrieri făcute în conturi.

48
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

În literatura de specialitate părerile vizavi de posi- infracţiunii prevăzute la art.236 C.pen. RM. În opinia
bilitatea evoluării valorilor mobiliare nematerializate lui V.T. Batâciko, pe care o sprijinim, prin „valută
în calitate de obiect material (produs) al infracţiunii străină” trebuie de înţeles semnele băneşti de hârtie
de fabricare sau punere în circulaţie a banilor falşi sau semnele băneşti metalice care se află în circulaţie
sau a titlurilor de valoare false s-au împărţit. De şi care constituie instrumente de plată legale într-un
exemplu, A.V. Petreanin susţine că valorile mobiliare stat străin sau într-un grup de state.33
nematerializate pot evolua într-o asemenea calitate.30 Accentuăm că valuta străină trebuie să fie reprezen-
O poziţie divergentă o împărtăşesc V.A. Sergheev31 şi tată prin instrumente de plată legale. Aceasta înseamnă
E.F. Cerkaşin.32 că semnele băneşti reprezentând valuta străină trebuie
Analizând aceste opinii, este necesar a menţiona că, să fi fost puse în circulaţie de autorităţile străine com-
în ipoteza unei valori mobiliare nematerializate, lipseşte petente (de exemplu, de băncile naţionale (centrale)) ale
valoarea mobiliară în formă corporală, ca document unor state recunoscute pe plan internaţional, inclusiv
având un suport material. Conform art.3 al Legii cu recunoscute de Republica Moldova. Pe cale de conse-
privire la piaţa valorilor mobiliare, proprietarul valorilor cinţă, nu pot avea calitatea de valută străină „semnele
mobiliare nematerializate se identifică în baza înscrierii băneşti” emise de autorităţile neconstituţionale din
făcute în registrul deţinătorilor unor astfel de valori mo- Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia, Karabahul de
biliare sau, în cazul transmiterii acestor valori deţinătoru- Munte sau alte asemenea formaţiuni autoproclamate.
lui nominal, conform înscrierii făcute în documentele de Fabricarea unor asemenea „semne băneşti” false poate
evidenţă ale acestuia. Însă, nici registrul deţinătorilor de fi calificată ca pregătire de infracţiunile prevăzute la
valori mobiliare, nici documentele de evidenţă ale unor art.190 sau 196 C.pen. RM. Punerea lor în circulaţie
asemenea deţinători, nu pot fi considerate valori mobilia- poate constitui infracţiunile consumate prevăzute la
re. Deci, fabricarea sau punerea în circulaţie a numitelor art.190 sau 196 C.pen. RM. Cu alte cuvinte, „semne-
documente, dacă sunt false, nu poate fi calificată în baza le băneşti” false ale unor formaţiuni autoproclamate
art.236 C.pen. RM. De asemenea, înscrierile electronice trebuie privite ca mijloace de înşelăciune în contextul
făcute în conturi, sub a căror formă se prezintă valorile infracţiunilor de escrocherie sau de cauzare de daune
mobiliare nemateriale, nu pot fi fabricate, cu atât mai materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere.
puţin puse în circulaţie. În schimb, informaţia reprezen- În fine, noţiunea „valori mobiliare străine” desem-
tând asemenea înscrieri poate forma obiectul imaterial al nează şi ea obiectul material (produsul) infracţiunii
infracţiunii de acces ilegal la informaţia computerizată prevăzute la art.236 C.pen. RM. În conformitate cu
(art.259 C.pen. RM). art.3 al Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare,
În concluzie, numai valorile mobiliare materializate valorile mobiliare străine sunt titlurile financiare în-
(nu şi cele nematerializate) pot reprezenta obiectul registrate în state străine ale emitenţilor înregistrării
material (produsul) infracţiunii prevăzute la art.236 în statele respective. Particularităţile circulaţiei în
C.pen. RM. Republica Moldova a valorilor mobiliare străine sunt
La calificarea faptei conform art.236 C.pen. RM, nu reglementate în art.29 al Legii cu privire la piaţa va-
are importanţă tipul valorii mobiliare (titlului de valoa- lorilor mobiliare.
re) – nominativ, la ordin, la purtător – nici denumirea După caracterizarea celor şase noţiuni, în cele ce ur-
acesteia (acestuia) – acţiune, obligaţiune, bon de tezaur, mează ne vom referi la delimitarea obiectului material
certificat bancar de depozit, cambie bancară, recipisă al infracţiunii şi produsului infracţiunii în conjunctura
depozitară moldovenească etc. Important este ca va- faptei infracţionale prevăzute la art.236 C.pen. RM.
lorile mobiliare de stat sau alte titluri de valoare să fie După A.Reşetnicov, prin „produsul infracţiunii”
utilizate pentru efectuarea plăţilor. Adică, la momentul trebuie de înţeles „acea entitate care a apărut ca atare
săvârşirii infracţiunii, să aibă putere circulatorie valori- în urma săvârşirii infracţiunii, în rezultatul influenţării
le mobiliare de stat sau alte titluri de valoare autentice, nemijlocite infracţionale la care a fost supusă o altă en-
imitate de către făptuitor. Nu au putere circulatorie titate (alte entităţi)”.34 Această altă entitate (aceste alte
valorile mobiliare (titlurile de valoare) retrase din entităţi), supusă influenţării nemijlocite infracţionale,
circulaţie. În acest sens, la alin.(10) art.31 al Legii cu reprezintă obiectul material al infracţiunii. Produsul
privire la piaţa valorilor mobiliare se specifică faptul că infracţiunii nu poate fi acelaşi cu obiectul material al
modul şi termenele retragerii din circulaţie a valorilor infracţiunii: „Pentru că le distanţează tocmai infracţiu-
mobiliare se stabilesc de Comisia Naţională a Pieţei nea. Cele două entităţi se află la poli diferiţi în raport cu
Financiare în conformitate cu legislaţia. momentul săvârşirii infracţiunii: înainte de săvârşirea
În altă ordine de idei, noţiunea „valută străină” infracţiunii (obiectul material al infracţiunii); la consu-
este cea care desemnează obiectul material (produsul) marea infracţiunii (produsului infracţiunii)”.35

49
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

În ipoteza infracţiunii prevăzute la art.236 C.pen. RM, adică să poată fi apreciate, la primul contact, în calitate
dihotomia „obiectul material al infracţiunii / produsul in- de bani autentici sau titluri de valoare autentice. În
fracţiunii” poate fi atestată doar atunci când infracţiunea legătură cu aceasta, B.T. Razghildiev şi A.N. Krasi-
în cauză adoptă modalitatea normativă de fabricare. kov menţionează că banii falşi sau titlurile de valoare
Nu şi atunci când apare în modalitatea normativă de false trebuie să prezinte o astfel de asemănare cu banii
punere în circulaţie. autentici sau titlurile de valoare autentice, încât să se
La concret, obiectul material al infracţiunii, în cazul poată afla în circulaţie un timp anumit.36 Într-o mani-
în care se atestă modalitatea de fabricare, diferă după eră mai explicită se exprimă N.S. Ponomariova: prin
cum activitatea făptuitorului se concretizează în 1) con- „asemănare considerabilă” ea înţelege prezenţa în banii
trafacere sau 2) alterare. În primul caz, obiectul material falşi sau în titlurile de valoare false a caracteristicilor
al infracţiunii îl formează materialele din care au fost principale, similare cu cele ale banilor autentici sau ale
confecţionaţi banii contrafăcuţi sau titlurile de valoare titlurilor de valoare autentice, caracteristici stabilite la
contrafăcute (hârtia, vopseaua, firul de siguranţă, fibrele examinarea vizuală sau la investigarea criminalistică
color, filigranul, semnele magnetice, confeti, micro- specială, care face posibilă perceperea de către per-
textul, desenele luminescente, holograma, kinegrama soană a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false
etc.). Totodată, produsul infracţiunii îl constituie banii în calitate de bani autentici sau, respectiv, titluri de
contrafăcuţi sau titlurile de valoare contrafăcute. valoare autentice.37
În cel de-al doilea caz – cel al alterării – obiectul Cu această ocazie, amintim că principalele caracte-
material al infracţiunii îl formează banii autentici sau ristici ale banilor sau titlurilor de valoare (dimensiuni,
titlurile de valoare autentice, asupra cărora făptuitorul culoare, dispunerea elementelor de siguranţă etc.)
influenţează pe calea alterării. La rândul său, produsul sunt stabilite de prevederile actelor normative privind
infracţiunii îl constituie banii alteraţi sau titlurile de punerea în circulaţie a numitelor entităţi.
valoare alterate. Contrafacerea nu poate constitui componenţa de
Atunci când infracţiunea prevăzută la art.236 infracţiune de la art.236 C.pen. RM, atunci când imi-
C.pen. RM adoptă modalitatea normativă de punere în tarea este grosolană (deci, nu se atestă o asemănare
circulaţie, obiectul material al infracţiunii îl reprezintă considerabilă cu banii autentici sau titlurile de valoare
banii falşi sau titlurile de valoare false. autentice) şi, ca atare, produsul infracţiunii fiind total
Latura obiectivă a infracţiunii specificate la art.236 necorespunzător, nu va avea aptitudinea de a circula. În
C.pen. RM constă în fapta prejudiciabilă exprimată în cazul în care necorespunderea vădită a banilor falşi sau
acţiune. Acţiunea dată se înfăţişează prin intermediul a titlurilor de valoare false cu banii autentici sau titlurile
celor două modalităţi normative cu caracter alternativ: de valoare autentice exclud participarea lor la circulaţie
1) fabricare; 2) punere în circulaţie. La rândul său, (deci, nu se poate aduce atingere economiei naţionale),
modalitatea normativă de fabricare presupune două precum şi alte circumstanţe ale celor săvârşite denotă
modalităţi faptice cu caracter alternativ: a) contrafa- clar intenţia făptuitorului de înşelare grosolană a unei
cere; b) alterare. persoane sau a unui cerc restrâns de persoane, profitând
Grosso modo, contrafacerea înseamnă fabricarea de anumite împrejurări (lipsa de iluminare, vederea
integrală; alterarea înseamnă fabricarea parţială. slabă a persoanei înşelate, credulitatea acesteia, starea
In concreto, prin „contrafacere” se înţelege confec- de ebrietate a victimei, vârsta ei fragedă, boala psihică a
ţionarea banilor falşi sau a titlurilor de valoare false, victimei, aglomeraţia considerabilă în timpul şi la locul
care imită banii autentici sau, respectiv, titlurile de de săvârşire a infracţiunii etc.), atunci cele comise pot
valoare autentice. Modalitatea faptică de contrafacere fi calificate ca pregătire de escrocherie (sau ca pregătire
se realizează diferit, după cum este vorba de monede de cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau
(prin turnare, ştanţare, galvanoplastică etc.) sau de abuz de încredere).
semne băneşti de hârtie ori valori mobiliare (titluri Anume o asemenea interpretare rezultă din preve-
de valoare) (prin poligrafie (tipărire), electrografie derile pct.4 al Hotărârii Plenului nr.23/2001.
(utilizarea copiatoarelor color), fotografie, desenare, Condiţia de „asemănare considerabilă” îşi păstrează
copiere dublă (având la bază principiul diluabilităţii valabilitatea şi în ipoteza modalităţii faptice de alterare.
coloranţilor), reprografie (utilizarea computerului şi a De fapt, alterarea constă în modificarea conţinutului
dispozitivelor periferice) etc.). sau aspectului banilor autentici sau titlurilor de valoare
La calificare, nu importă dacă imitarea este perfectă, autentice, creându-se, de regulă, aparenţa unei valori
dacă se apropie la maxim de original. Este important ca mai ridicate care i-ar asigura făptuitorului avantaje
banii contrafăcuţi sau titlurile de valoare contrafăcute materiale superioare celor care s-ar fi putut obţine cu
să aibă capacitatea de a oferi o anumită credibilitate, banii sau titlurile de valoare iniţiale.

50
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

Spunem „de regulă”, pentru că nu se exclude posi- de valută falsă. În cadrul acţiunilor de urmărire penală,
bilitatea ca, în urma alterării, să se creeze aparenţa unei procurorii au stabilit că M.G. a organizat un grup cri-
valori mai scăzute a produsului infracţiunii. În planul minal din care mai făceau parte I.F. şi S.D. Toţi trei au
dreptului comparat, este interesant de a consemna că fost învinuiţi că au obţinut în posesie bancnote false
în art.317 al Codului penal al Turciei se prevede răs- cu valoarea nominală de 200 euro, în valoare totală de
punderea pentru fabricarea banilor falşi, astfel încât 100000 de euro, pe care intenţionau să-i vândă pentru
să rezulte o valoare nominală mai scăzută a acestora. 50000 de euro autentici.40
O astfel de faptă se sancţionează nu la fel de aspru Bineînţeles, din cele consemnate nu reiese că vân-
ca infracţiunea prevăzută la pct.2) art.316 al Codului zarea banilor falşi sau a titlurilor de valoare false, ca
penal al Turciei, ce presupune fabricarea banilor falşi modalitate faptică a infracţiunii prevăzute la art.236
de o manieră care să asigure o valoare nominală mai C.pen. RM, poate fi săvârşită exclusiv de grupuri cri-
ridicată pentru produsul infracţiunii.38 minale organizate.
Inspiraţi de acest exemplu, propunem să fie luată în În contextul examinării modalităţii normative de
consideraţie, la individualizarea pedepsei pentru infrac- punere în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de va-
ţiunea prevăzută la art.236 C.pen. RM, circumstanţa loare false, merită atenţie una din explicaţiile conţinute
creării de către făptuitor a unei valori nominale mai la pct.13 al Hotărârii normative a Plenului Judecătoriei
ridicate / mai scăzute pentru produsul infracţiunii. Supreme a Republicii Kazahstan „Cu privire la unele
În contextul modalităţii faptice de alterare, consem- probleme ale calificării infracţiunilor în sfera activităţii
năm că moneda poate fi alterată prin modificarea greu- economice”, nr.2 din 18.06.2004.41 Conform acesteia,
tăţii sau a compoziţiei aliajului din care e confecţionată. trebuie calificată ca escrocherie folosirea, în calitate
Semnele băneşti de hârtie şi valorile mobiliare (titlurile de mijloc de înşelăciune, la luarea ilegală a bunurilor
de valoare) vor fi alterate atunci când este modificată străine, a unor suvenire, medalioane, ilustrate etc. chiar
culoarea, semnele sau cifrele originale. dacă acestea nu sunt interzice pentru circulaţie.
În altă ordine de idei, cea de-a doua modalitate Într-adevăr, şi în acest caz (ca şi în cazul fabricării
normativă a faptei prejudiciabile analizate – punerea banilor falşi sau a titlurilor de valoare false) banii sau
în circulaţie – reprezintă operaţiunea prin care produsul titlurile de valoare, care se pun în circulaţie, trebuie
fabricării este introdus în angrenajul circulaţiei finan- să aibă capacitatea de a oferi o anumită credibilitate.
ciare. După cum reiese din pct.6 al Hotărârii Plenului Adică, să poată fi apreciate, la primul contact, în cali-
nr.23/2001, punerea în circulaţie poate fi realizată prin: tate de bani sau titluri de valoare autentice. Numai cu
efectuarea de plăţi, schimburi (inclusiv schimburi va- această condiţie se poate aplica art.236 C.pen. RM.
lutare), depuneri băneşti la o instituţie financiară, darea Utilizarea unor substituente, pretinse a fi bani sau
cu împrumut, donaţie, expediere poştală, înapoierea titluri de valoare, nu corespunde în nici un caz acestei
restului sub formă de bani falşi, depunerea drept gaj a condiţii. Deci, va atrage aplicarea, după caz, a art.190
unor valori mobiliare (titluri de valoare) false etc. Tot- sau 196 C.pen. RM.
odată, considerăm că nu reprezintă punere în circulaţie În altă privinţă, menţionăm că, în frecvente cazuri,
abandonarea, aruncarea, nimicirea şi alte asemenea punerea în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de
acţiuni săvârşite în privinţa banilor falşi sau titlurilor valoare false se realizează prin mai multe acte, dar în
de valoare false, care nu presupun o înstrăinare către baza unei şi aceleiaşi intenţii infracţionale. În această
o persoană concretă a respectivelor falsuri. ipoteză, punerea în circulaţie capătă caracterul unei
Printre formele de punere în circulaţie se remarcă infracţiuni prelungite, care trebuie deosebită de con-
vânzarea banilor falşi sau a titlurilor de valoare false. cursul de infracţiuni. În legătură cu aceasta, este cazul
În acest sens, H.A. Asatrean menţionează despre „vân- să menţionăm că, actualmente, conceptul de concurs de
zarea banilor falşi sau a titlurilor de valoare false de infracţiuni include conceptul de repetare a infracţiunii
către grupuri criminale organizate către distribuitorii (care a fost prevăzut de art.31 C.pen. RM, abrogat).
cu amănuntul sau către alte grupuri criminale organi- Iată de ce, în planul delimitării infracţiunii prelungite
zate, care procură falsurile în vederea introducerii lor de concursul de infracţiuni, se prezintă ca relevantă
în circuitul bănesc. În asemenea cazuri, falsurile sunt următoarea speţă: S.R. a fost condamnat pentru că, la
vândute de către intermediarii sau curierii făcând parte 10.12.1998, a schimbat 108 dolari SUA autentici pe 300
din grupul criminal organizat”.39 De exemplu, într-o dolari SUA, ştiind cu certitudine că ultimii sunt falşi.
speţă, în noaptea de 15 spre 16 martie 2007, în preajma În aceeaşi zi, aflându-se în comuna Oneşti, l-a înşelat
postului vamal Leuşeni au fost reţinuţi în flagrant delict pe D.A., de la care a cumpărat o porcină înjunghiată,
trei cetăţeni români, care au introdus în Republica Mol- pentru care a achitat 300 lei şi 100 dolari SUA falşi.
dova şi urmau să pună în circulaţie o sumă impunătoare La 11.12.1998, S.R. i-a înşelat pe M.T. şi C.G., de la

51
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

care a cumpărat câte o porcină, răsplătindu-se cu câte sau a titlurilor de valoare false (în scopul punerii în
o bancnotă de 100 dolari SUA falşi. Colegiul penal al circulaţie). Deoarece nici una din aceste acţiuni nu pre-
Curţii de Apel a Republicii Moldova a considerat că supun începerea executării punerii în circulaţie, optăm
instanţa de fond a încadrat greşit acţiunile lui S.R. în pentru soluţia pregătirii de infracţiune (nu pentru cea a
baza alin.(2) art.84 C.pen. RM din 1961, ca punere tentativei de infracţiune). Această ipoteză a noastră îşi
în circulaţie a banilor falşi în mod repetat. Instanţa găseşte confirmare în una din explicaţiile din pct.7 al
superioară a explicat că indicele „repetat” nu-i poate fi Hotărârii Plenului nr.23/2001: „Păstrarea banilor falşi
incriminat lui S.R., deoarece intenţia lui a fost îndrep- în scopul punerii lor în circulaţie urmează a fi încadrată
tată spre a pune în circulaţie 300 dolari SUA falşi.42 Nu ca pregătire de punere în circulaţie”.
putem decât să ne raliem acestui punct de vedere, luând Respectând această recomandare, Colegiul penal
în consideraţie că, potrivit alin.(1) art.30 C.pen. RM, al Curţii de Apel Bender, în decizia sa din 9.12.2008,
se consideră infracţiune prelungită fapta săvârşită cu a reţinut că I.B. a săvârşit, printre altele, infracţiunea
intenţie unică, caracterizată prin două sau mai multe prevăzută la art.26 şi lit.c) alin.(2) art.236 C.pen. RM.
acţiuni infracţionale identice, comise cu un singur În fapt, I.B., urmărind scopul punerii în circulaţie a
scop, alcătuind în ansamblu o infracţiune. banilor falşi în proporţii mari, a păstrat în automobilul
Sub un alt aspect, este necesar a menţiona că în său şi în casa sa, care se aflau în satul Işnovăţ, raionul
legile penale ale altor state, în afară de fabricare şi pu- Ialoveni, valută străină falsă, utilizată pentru efectuarea
nere în circulaţie, manipularea infracţională a banilor plăţilor, în proporţii mari.50
falşi sau a titlurilor de valoare false cunoaşte şi alte În ce priveşte trecerea peste frontiera vamală a ba-
modalităţi normative: nilor falşi sau a titlurilor de valoare false, considerăm
– păstrarea (în scopul punerii în circulaţie) (conform că nu este aplicabil nici art.248 C.pen. RM, nici art.193
alin.(2) art.282 al Codului penal român din 196843; din Codul cu privire la contravenţiile administrative.
art.202 al Codului penal al Armeniei44; art.221 al Co- O asemenea faptă nu atrage răspundere, pentru că banii
dului penal al Republicii Belarus45; art.199 al Codului falşi sau titlurile de valoare false nu se specifică printre
penal al Ucrainei46 etc.); obiectele materiale cu calităţi speciale, nominalizate la
– procurarea (în scopul punerii în circulaţie) (con- alin.(2)-(4) art.248 C.pen. RM. De asemenea, noţiunea
form art.199 al Codului penal al Ucrainei; §166 al „mărfuri, obiecte şi alte valori”, utilizată în alin.(1)
Codului penal al Danemarcei47; §174 al Codului penal art.248 C.pen. RM şi la art.193 al Codului cu privire la
al Norvegiei48 etc.); contravenţiile administrative, nu se referă la banii falşi
– transportarea, expedierea, introducerea pe terito- sau titlurile de valoare false. Din aceste considerente,
riul statului (în scopul punerii în circulaţie) (conform recomandăm legiuitorului completarea alin.(2) art.248
art.199 al Codului penal al Ucrainei) etc. C.pen. RM, astfel încât şi banii falşi, precum şi titlurile
Cum ar trebui calificate asemenea acţiuni în baza de valoare false, să poată fi catalogate ca obiect material
legii penale a Republicii Moldova? Răspunsul la al contrabandei.
această întrebare ni-l sugerează explicaţia din pct.5 al Este posibil ca altă persoană decât cea care va pune
Hotărârii Plenului Judecătoriei Supreme a Federaţiei în circulaţie banii falşi sau titlurile de valoare false să
Ruse „Cu privire la practica judiciară în cauzele legate realizeze deţinerea, procurarea, transportarea sau expe-
de fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi dierea banilor falşi sau a titlurilor de valoare false. Pre-
sau a titlurilor de valoare false” nr.2 din 28.04.1994: zintă relevanţă poziţia lui K.A. Kocetov, care afirmă că
„Procurarea banilor sau titlurilor de valoare, care cu „curierul este persoana exercitând funcţiile de păstrare
bună-ştiinţă sunt false, în scopul punerii acestora în şi transportare a banilor falşi sau a titlurilor de valoare
circulaţie, trebuie calificată conform art.30 şi 186 false către distribuitorul cu amănuntul al acestora”.51
C.pen. FR”.49 Totuşi, instanţa supremă rusă nu este La rândul său, H.A. Asatrean relevă: „Curierul este
suficient de explicită în privinţa etapei activităţii in- acea persoană care, datorită ocupaţiei sale, întreprinde
fracţionale în cazul infracţiunii prevăzute la art.186 adesea deplasări prin ţară, exercită funcţiile de păstrare
„Fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi sau a şi transportare a banilor falşi sau a titlurilor de valoare
titlurilor de valoare false” din Codul penal al Federaţiei false către distribuitorul cu amănuntul al acestora (în-
Ruse: pregătirea de infracţiune (alin.1 art.30 C.pen. FR); soţitoarele de bord, lucrătorii feroviari, şoferii de cursă
tentativa de infracţiune (alin.3 art.30 C.pen. FR). lungă etc.)”.52 Traducând în termenii dreptului penal,
În opinia noastră, în raport cu infracţiunea prevăzută putem afirma că cei care păstreză, procură, transportă
la art.236 C.pen. RM (în modalitatea de punere în cir- sau expediază banii falşi sau titlurile de valoare false
culaţie), trebuie privite ca forme ale pregătirii păstrarea, (alţii decât cei care îi vor pune în circulaţie, precum
procurarea, transportarea sau expedierea banilor falşi şi alţii decât cei care i-au fabricat), îndep­linesc rolul

52
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

de complici la punerea în circulaţie a banilor falşi sau Deci, de vreme ce nu s-a reuşit, din cauze independente
a titlurilor de valoare false. Deci, urmează a fi traşi la de voinţa făptuitorului, punerea în circulaţie a acestora,
răspundere în conformitate cu alin.(5) art.42 şi art.236 cele săvârşite urmează a fi calificate în baza art.27 şi
C.pen. RM. 236 C.pen. RM.
Finalizând analiza laturii obiective a infracţiunii Iată de ce sprijinim motivaţiile din practica judicia-
specificate la art.236 C.pen. RM, consemnăm că in- ră, din care se desprinde că nu poate fi acceptată soluţia
fracţiunea în cauză este o infracţiune formală. iniţială de calificare aparţinând instanţei de fond, că cele
Aşa cum se desprinde din pct.5 al Hotărârii Plenului săvârşite reprezintă tentativa la infracţiunea prevăzută
nr.23/2001, în modalitatea de fabricare, infracţiunea la art.236 C.pen. RM: „Punerea în circulaţie a banilor
analizată se consideră consumată din momentul con- falşi se consideră infracţiune consumată din momentul
fecţionării chiar şi a unui singur exemplar al banilor punerii acestora în circulaţie. Faptul că inculpatul i-a
falşi sau titlurilor de valoare false, indiferent dacă transmis chelnerului 50 dolari SUA, ştiind că bancnota
făptuitorul a reuşit sau nu să le pună în circulaţie. Pro- este falsă, constituie o acţiune de punere în circulaţie
curarea materialelor pentru fabricarea banilor falşi sau a banilor falşi”54; „Atât V.G., cât şi V.L. ştiau că banii
titlurilor de valoare false trebuie calificată ca pregătire transmişi sunt falşi, şi dreptul de posesie asupra acestora
la infracţiunea de la art.236 C.pen. RM, cu condiţia că, aparţinea deja unei alte persoane. De aceea, în situaţia
din punctul de vedere al calităţii acestor materiale, să dată, acţiunile lui V.G. şi V.L. constituie o infracţiune
fie posibilă fabricarea cu ajutorul lor a unor specimene consumată. Din aceste considerente, hotărârea primei
false, având o asemănare considerabilă cu banii falşi instanţe urmează să fie casată”.55
sau titlurile de valoare false. Ca tentativă de fabricare Are dreptate B.V. Voljenkin când afirmă: „Desco-
a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false trebuie perirea falsului în situaţia când se încearcă a fi puşi în
calificată acţiunea îndreptată nemijlocit spre realizarea circulaţie bani falşi sau titluri de valoare false constituie
unei astfel de fabricări, dacă, din cauze independente tentativa de punere în circulaţie. Însă, dacă, în afară de
de voinţa făptuitorului, acesta nu reuşeşte să obţină aceasta, făptuitorul a fabricat banii falşi sau titlurile
o asemănare considerabilă cu banii autentici sau cu de valoare false în scopul punerii lor în circulaţie,
titlurile de valoare autentice. răspunderea se aplică pentru infracţiunea consumată
În acord cu pct.7 al Hotărârii Plenului nr.23/2001, de fabricare în scopul punerii în circulaţie”.56 Să nu
în modalitatea de punere în circulaţie, infracţiunea uităm că în dispoziţia art.236 C.pen. RM sunt descri-
prevăzută la art.236 C.pen. RM se consideră consumată se două modalităţi ale aceleiaşi infracţiuni, nu două
din momentul transmiterii chiar şi a unui exemplar infracţiuni distincte. De aceea, având la bază aceeaşi
de bani falşi sau titluri de valoare false. Precizăm că, intenţie infracţională, fabricarea şi punerea în circulaţie
în dependenţă de valoarea nominală de pe produsul nu pot forma concursul de infracţiuni. În consecinţă,
fabricat şi de numărul de falsuri, este posibil să ope- dacă aceeaşi persoană fabrică banii falşi sau titlurile
reze prevederea de la alin.(2) art.14 C.pen. RM: „Nu de valoare false, iar apoi – în contextul aceleiaşi in-
constituie infracţiune acţiunea sau inacţiunea care, deşi tenţii infracţionale – le pune în circulaţie, consumarea
formal, conţine semnele unei fapte prevăzute de pre- infracţiunii se atestă în momentul fabricării. Punerea
zentul Cod, dar, fiind lipsită de importanţă, nu prezintă în circulaţie semnifică epuizarea infracţiunii, depăşind
gradul prejudiciabil al unei infracţiuni”. cadrul suficient al laturii obiective.
Ca tentativă de punere în circulaţie trebuie cali- În altă ordine de idei, în pct.8 al Hotărârii Plenului
ficată acţiunea îndreptată nemijlocit spre punerea în nr.23/2001 se menţionează: „... dobândirea ilegală a
circulaţie, dacă, din cauze independente de voinţa averii străine în rezultatul ... punerii în circulaţie a
făptuitorului, acesta nu reuşeşte să pună în circulaţie banilor falşi se înglobează în această normă (se are în
banii falşi sau titlurile de valoare false. vedere art.84 C.pen. RM din 1961, care corespunde
De exemplu, la 23.03.2007, B.N., director al filialei cu art.236 C.pen. RM – n.a.) şi nu mai necesită o
băncii comerciale „Moldinconbank” S.A. din or.Rezina, calificare suplimentară ca sustragere”. În alţi termeni,
a eliberat şoferului-încasator al băncii suma de 3600 se sugerează că trecerea în posesia făptuitorului a
euro cu semne de falsificare, dându-i indicaţie verbală bunurilor străine, în rezultatul punerii în circulaţie a
să pună în circulaţie aceste falsuri în or.Şoldăneşti. banilor falşi sau a titlurilor de valoare false, se cuprinde
Banii falşi au fost descoperiţi de controlorul-casier al de componenţa de infracţiune de la art.236 C.pen. RM
filialei băncii comerciale „Banca de Economii” S.A. şi nu necesită o calificare suplimentară ca escrocherie.
din or.Şoldăneşti, în timp ce şoferul-încasator încerca În mod similar, consumul serviciilor străine, în rezul-
să-i pună în circulaţie.53 După cum rezultă din această tatul punerii în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor
speţă, banii falşi nu au ajuns în stăpânirea victimei. de valoare false, nu necesită calificare suplimentară

53
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

potrivit art.196 C.pen. RM (dacă valoarea serviciilor false cunosc despre această obligaţie, pretinzând că
se exprimă în proporţii mari). sunt autentice falsurile pe care le pun în circulaţie. Cei
În practica judiciară, în vederea motivării solu- cărora li se transmit banii falşi sau titlurile de valoare
ţiilor pronunţate, se invocă explicaţia conţinută la false consideră că îşi execută respectiva obligaţie. În
pct.8 al Hotărârii Plenului nr.23/2001: „Instanţa de reprezentarea lor (care nu corespunde realităţii), ceea
fond a constatat că ambii inculpaţi erau conştienţi că, ce li se transmite exprimă adevărul, calitate atribuită
prin cumpărare, introduc în circulaţie bani falşi. Din de emitenţii competenţi.
punct de vedere juridic, aceste circumstanţe au fost Tocmai de aceea, punerea în circulaţie a banilor
apreciate greşit de către prima instanţă, precum şi de falşi sau a titlurilor de valoare false se exprimă mai
către instanţa de apel, ca sustragere prin escrocherie... cu seamă în achitarea contravalorii unui bun sau ser-
Punerea în circulaţie a banilor falşi, în cazul dat a viciu. Astfel, este imitată funcţia banilor autentici sau
valutei străine false... este un element al infracţiunii a titlurilor de valoare autentice. Fireşte, în asemenea
prevăzute la art.84 C.pen. RM din 1961”;57 „Faptul cazuri întotdeauna se cauzează daune materiale. Însă,
că inculpaţii, punând în circulaţie bani falşi, înşelau aceste daune materiale se datorează exclusiv folosirii
personalul unităţilor de comerţ, deci efectuau acţiuni însuşirilor funcţionale ale banilor autentici sau titlurilor
de escrocherie, nu pot fi calificate în baza art.122 de valoare autentice, pe care le imită făptuitorul. În
C.pen. RM din 1961, ca escrocherie. Aceasta deoa- aceste condiţii, este parte a unui întreg obţinerea de că-
rece acţiunile de înşelăciune ori abuz de încredere tre făptuitor a contraprestaţiei sub formă de bunuri sau
sunt acţiuni cuprinse în latura obiectivă a infracţiunii servicii, ca urmare a punerii în circulaţie a banilor falşi
prevăzute la art.84 C.pen. RM din 1961. Dobândirea sau a titlurilor de valoare false. Această contraprestaţie
ilegală a averii străine în urma fabricării ori punerii nu este decât o complinire a prestaţiei pe care o oferă
în circulaţie a banilor falşi se înglobează în această făptuitorul. Dacă nu există cumpărare, nu există nici
normă, şi această dobândire nu necesită o calificare vânzare. Vânzarea-cumpărarea este un proces unitar,
suplimentară ca sustragere”.58 nu două procese de sine stătătoare.
Este consemnabil că explicaţia din pct.8 al Hotărârii În ipoteza examinată, există concurenţa dintre
Plenului nr.23/2001 îşi găseşte corespondent în pct.7 al o parte şi un întreg: partea este art.190 sau 196
Hotărârii Plenului Judecătoriei Supreme a Federaţiei C.pen. RM; întregul este art.236 C.pen. RM. În conclu-
Ruse „Cu privire la practica judiciară în cauzele legate zie, trecerea în posesia făptuitorului a bunurilor străine,
de fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi în rezultatul punerii în circulaţie a banilor falşi sau a
sau a titlurilor de valoare false”, nr.2 din 28.04.1994. titlurilor de valoare false, se va califica numai conform
În acelaşi timp, se deosebeşte de explicaţia din pct.13 art.236 C.pen. RM. Nu va fi necesară calificarea supli-
al Hotărârii normative a Plenului Judecătoriei Supreme mentară ca escrocherie. Consumul serviciilor străine,
a Republicii Kazahstan „Cu privire la unele probleme în rezultatul punerii în circulaţie a banilor falşi sau
ale calificării infracţiunilor în sfera activităţii economi- a titlurilor de valoare false nu va necesita calificare
ce”, nr.2 din 18.06.2004: „Dacă punerea în circulaţie a suplimentară potrivit art.196 C.pen. RM.
banilor falşi sau a titlurilor de valoare false e săvârşită Latura subiectivă a infracţiunii prevăzute la art.236
în scopul folosirii lor ca mijloace de înşelăciune la lu- C.pen. RM se caracterizează prin intenţie. După cum
area ilegală a bunurilor străine, cele săvârşite urmează rezultă din pct.2 al Hotărârii Plenului nr.23/2001, lipsa
a fi calificate potrivit art.177 şi 206 din Codul penal intenţiei exclude răspunderea penală pentru infracţiu-
al Republicii Kazahstan (adică, drept escrocherie şi nea de fabricare sau punere în circulaţie a banilor falşi
fabricare sau punere în circulaţie a banilor falşi sau a sau a titlurilor de valoare false. În acest sens, prezintă
titlurilor de valoare false – n.a.)”. interes următoarea speţă: conform deciziei Colegiului
O opinie similară cu cea exprimată în ultima din penal al Curţii de Apel a Republicii Moldova, I.L. şi
hotărârile explicative sus-menţionate este susţinută în V.T. au fost recunoscuţi vinovaţi pentru punerea în
literatura de specialitate.59 circulaţie a unei bancnote de 50 dolari SUA falşi la
Nu putem susţine această opinie. Calitatea banilor 14.01.1998 în magazinul „M.Ţurcanu”, ce se află pe
şi titlurilor de valoare de a fi mijloace de plată este o teritoriul vamei Leuşeni. În recurs s-a menţionat că I.L.
calitate juridică, pe care le-o atribuie statul sau un alt şi V.T. nu au ştiut că bancnota era falsă şi că nu au fost
emitent. Deloc întâmplător, de exemplu, la art.4 al Legii constatate probe despre punere intenţionată în circulaţie
cu privire la bani, se stabileşte: „Toate persoanele fizice a bancnotei false. Colegiul penal al Curţii Supreme de
şi juridice sunt obligate să primească fără nici o restric- Justiţie a Republicii Moldova, examinând recursul,
ţie semnele băneşti legale ale Republicii Moldova”. Cei a ajuns la concluzia că referinţa instanţei de apel la
care pun în circulaţie bani falşi sau titluri de valoare declaraţiile martorilor şi la concluzia expertului sunt

54
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

neconvingătoare. Ele nu confirmă intenţia condamna- de a testa vigilenţa celor care verifică autenticitatea
ţilor de a pune în circulaţie bancnota falsă.60 banilor sau titlurilor de valoare; teribilismul etc. Până
La concret, infracţiunea de fabricare sau punere în la urmă, motivul infracţiunii, indiferent care este, nu
circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false influenţează asupra calificării infracţiunii de fabricare
este săvârşită cu intenţie directă. Aceasta înseamnă sau punere în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor
că făptuitorul îşi dă seama de fabricare sau punere în de valoare false. El poate fi însă luat în consideraţie la
circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false, individualizarea pedepsei.
şi doreşte săvârşirea acestei acţiuni prejudiciabile. Subiectul infracţiunii prevăzute la art.236 C.pen. RM
La modalitatea normativă de fabricare este obligato- este, în primul rând, persoana fizică responsabilă care,
rie stabilirea scopului special – scopul punerii în circu- la momentul săvârşirii infracţiunii, a atins vârsta de 16
laţie. Prezenţa oricărui alt scop exclude răspunderea în ani. Folosirea situaţiei de serviciu la săvârşirea fabrică-
conformitate cu art.236 C.pen. RM. Astfel, într-o speţă rii sau punerii în circulaţie a banilor falşi sau titlurilor
din practica judiciară rusă s-a considerat că Borisov a de valoare false necesită calificare suplimentară în baza
fabricat cambia falsă nu pentru a o pune în circulaţie, art.327 sau 335 C.pen. RM.
dar pentru o pune în materialele cauzei penale, în locul În al doilea rând, subiectul infracţiunii prevăzute
cambiei pe care a extras-o din aceste materiale. Ca la art.236 C.pen. RM este persoana juridică (cu ex-
urmare, Borisov a fost condamnat conform art.327 cepţia autorităţii publice). De notat că pentru fapte
C.pen. FR (corespunde cu art.361 C.pen. RM). Deşi infracţionale similare persoanele juridice sunt trase
iniţial s-a considerat că a săvârşit infracţiunea prevăzută la răspundere conform legilor penale ale Olandei65,
la art.186 din Codul penal al Federaţiei Ruse (corespunde Japoniei66, Chinei67 etc.
cu art.236 C.pen. RM).61 Este necesar a menţiona că persoana are calita-
Considerăm necesar să facem o precizare în legătură tea de subiect al infracţiunii, specificate la art.236
cu această speţă. În cazul relatat, o cambie falsă a fost C.pen. RM, în oricare din următoarele ipoteze:
substituită printr-o altă cambie, şi ea falsă. De aceea, în 1) persoana doar a fabricat banii falşi sau titlurile
conjunctura legislaţiei penale autohtone, este plauzibilă de valoare false;
aplicarea art.361 C.pen. RM. Aceasta pentru că docu- 2) persoana nu a fabricat banii falşi sau titlurile de
mentul substituent fals, pe care l-a fabricat şi l-a folosit valoare false, dar, în virtutea circumstanţelor – inten-
Borisov, este un document oficial fals, care acordă ţionat, din imprudenţă sau fără vinovăţie – a devenit
drepturi sau eliberează de obligaţii.62 Nu aceeaşi soluţie posesorul unor asemenea bani sau titluri de valoare, şi,
de calificare s-ar reţine, dacă o cambie autentică ar fi conştientizând falsitatea lor, le-a pus în circulaţie;
fost substituită printr-o cambie falsă. În acest caz, ar fi 3) persoana a fabricat şi a pus în circulaţie banii
existat toate condiţiile pentru a atesta prezenţa scopului falşi sau titlurile de valoare false.
de punere în circulaţie. Or, aşa cum rezultă din art.157- Practic, aceleaşi ipoteze sunt nominalizate în pct.6
159 ale Codului de procedură penală al Republicii al Hotărârii Plenului nr.23/2001. De aceea, pune în
Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la gardă soluţia de calificare ce rezultă din următoarea
14.03.200363, banii sau titlurile de valoare, reprezentând speţă: „Fiind interogat la ancheta preliminară... M.C.
mijloace materiale de probă (şi care se consideră eronat a declarat că bancnota falsă de 50 de lei a primit-o la
a fi autentice), se vor transmite spre păstrare instituţiilor piaţă pentru obiectele vândute. Peste un timp, a vrut să
BNM. Deci, există posibilitatea ca, în cele din urmă, achite cu ea la magazin produsele alimentare procurate.
falsurile respective să nimerească în circuitul oficial. Însă, vânzătorul nu a primit bancnota, pe motiv că este
Iată de ce, într-o asemenea ipoteză, calificarea va trebui falsă. Apoi, cu această bancnotă a procurat de la I.V.
efectuată în baza art.236 C.pen. RM. vin, neatenţionându-l că e falsă... În cauză s-a stabilit cu
Cât priveşte motivul infracţiunii prevăzute la certitudine că bancnota falsă de 50 de lei a fost pusă în
art.236 C.pen. RM, în cele mai frecvente cazuri, aces- circulaţie de o altă persoană, fără participarea şi acordul
ta îl constituie interesul material. În acest plan, E.F. lui M.C. Ultimul, însă, ştiind că bancnota este falsă, a
Cercaşin distinge două ipoteze: 1) interesul material, efectuat cumpărături de la I.V. Colegiul penal al Curţii
presupunând procurarea băuturilor alcoolice, a unor de Apel (a Republicii Moldova – n.a.) a considerat
bunuri nu prea scumpe etc. de către adolescenţi sau că acţiunile lui M.C. urmează a fi corect încadrate în
persoane degradate; 2) interesul material, presupunând baza alin.1 art.122 C.pen. RM din 1961, ca însuşire a
asigurarea unei surse de venituri.64 avutului proprietarului prin înşelăciune”.68
Cu toate acestea, nu excludem că şi altele pot fi Bineînţeles, nu putem fi de acord cu o asemenea
motivele infracţiunii prevăzute la art.236 C.pen. RM: soluţie. Nu poate fi calificată ca escrocherie aşa-numită
năzuinţa de a submina economia unei ţări; năzuinţa „punere în circulaţie subsecventă”, atestată în cea de-a

55
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

doua ipoteză pe care am consemnat-o mai sus. Or, Sunt întemeiate aceste poziţii. Or, potrivit art.5 al
legiuitorul nu face nici o excepţie în privinţa oportu- Legii cu privire la bani, leul se pune în circulaţie fiind
nităţii răspunderii persoanelor care nu au fabricat banii asigurat deplin de activele BNM, de masa de mărfuri
falşi sau titlurile de valoare false, dar care le-au pus în şi de serviciile prestate pe teritoriul Republicii Mol-
circulaţie, deşi au conştientizat falsitatea lor. Numai la dova, de activele agenţilor economici din ţară aflate
individualizarea pedepsei, stabilite pentru infracţiunea peste hotare. Tocmai din aceste considerente, valoa-
prevăzută la art.236 C.pen. RM, pot conta astfel de rea nominală a banilor falşi sau a titlurilor de valoare
împrejurări, cum sunt: false este echivalentă cu valoarea nominală a banilor
1) făptuitorul a) doar a fabricat, b) doar a pus în autentici sau a titlurilor de valoare autentice, pe care
circulaţie, c) a fabricat şi a pus în circulaţie banii falşi le-au imitat. Oricare altă interpretare ar fi arbitrară şi,
sau titlurile de valoare false; de aceea, ar contraveni legii.
2) făptuitorul – care nu a fabricat banii falşi sau
titlurile de valoare false, a devenit posesorul acestora
a) intenţionat, b) din imprudenţă, c) fără vinovăţie –
după care i-a pus în circulaţie. Note:
Oricum, în oricare din aceste situaţii aplicabil va fi
art.236 C.pen. RM, nu art.190 sau 196 C.pen. RM. 1
A se vedea: И.А. Клепицкий. Система хозяйственных
În conformitate cu alin.(2) art.236 C.pen. RM, преступлений. – Москва: Статут, 2005, р.45.
2
Международная конвенция по борьбе с подделкой
răspunderea penală se agravează în cazul în care fa-
денежных знаков от 20 апреля 1929 г. // Сборник действующих
bricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi sau a договоров, соглашений и конвенций, заключенных СССР
titlurilor de valoare false e săvârşită: с иностранными государствами. Вып. VII. – Москва, 1933,
– de un grup criminal organizat sau de o organizaţie р.15-17.
criminală (lit.b)); 3
Informaţie operativă privind starea infracţională pe teritoriul
– în proporţii deosebit de mari (lit.c)). Republicii Moldova în perioada a 12 luni a anului 2007 // www.
mai.gov.md/tabele-statist-pre/tabel_2007/; Informaţie operativă
Pentru studiul de faţă prezintă un interes mai mare
privind starea infracţională pe teri­to­riul Republicii Moldova în
analiza celei de-a doua circumstanţe agravante specifi- perioada a 10 luni a anului 2008 // www.mai.gov.md/tabele-sta-
cate mai sus. Astfel, cât priveşte formula „în proporţii tist-pre/tabel_noiembrie 2008/
deosebit de mari” (utilizată la lit.c) alin.(2) art.236 4
Culegere de hotărâri ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie
C.pen. RM), aceasta desemnează nu urmările prejudi- (mai 1974-iulie 2002). – Chişinău, 2002, p.297-299.
ciabile ale infracţiunii, ci obiectul material (produsul)
5
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.16-18.
6
И.А. Клепицкий. Op. cit., p.112.
infracţiunii. Se are în vedere că valoarea banilor falşi 7
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1993, nr.3.
sau a titlurilor de valoare false, la momentul săvârşirii 8
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.133-134.
infracţiunii, depăşeşte 5000 unităţi convenţionale. 9
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.215-217.
Astfel, de exemplu, într-o speţă s-a stabilit că I.B. a 10
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.5.
păstrat în diferite locuri, în scopul punerii în circulaţie, 11
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.1-2.
valută falsă, care, conform cursului valutar al BNM, la
12
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.147-148.
13
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.157-159.
momentul săvârşirii faptei constituia 4 183 258 lei.69 14
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.104-105.
Se va aplica alin.(1) art.236 C.pen. RM în cazul în 15
Ibidem.
care nu este depăşită această limită, inclusiv în cazul 16
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.131-132.
în care parametrii valorici ai obiectului material (pro- 17
Ibidem.
dusului) infracţiunii se exprimă în proporţii mari. 18
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.189-192.
Suntem de acord cu V.A. Sergheev care menţionează
19
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.77-79.
20
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.113-115.
că, în ipoteza obiectului material (produsului) infracţiunii 21
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.79-82.
de fabricare sau punere în circulaţie a banilor falşi sau 22
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.120-123.
a titlurilor de valoare false, parametrii valorici trebuie 23
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.171-174.
calculaţi reieşind nu din valoarea reală a banilor falşi sau 24
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.188-191.
a titlurilor de valoare false (valoare care este egală cu 25
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.204-205.
zero), dar din valoarea nominală a acestora.70 De menţio-
26
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.27-28.
nat că, în acord cu art.387 al Codului penal al Spaniei, în
27
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.32-35.
28
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.67-68.
cazul infracţiunii de fabricare sau punere în circulaţie a 29
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.22-23;
banilor falşi sau a titlurilor de valoare false, la calcularea Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.117-126BIS.
valorii banilor falşi sau a titlurilor de valoare false se are 30
A se vedea: А.В. Петрянин. Ответственность за
în vedere valoarea nominală a acestora.71 изготовление и сбыт поддельных денег или ценных бумаг:

56
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

Авторе­ферат диссертации на соискание ученой степени ценных бумаг» (в редакции постановлений Пленума от 17
кандидата юридических наук. – Нижний Новгород, 2003, р.6. апреля 2001 г. №1 и от 6 февраля 2007 г. №7) // www.vsrf.ru/
31
A se vedea: В.А. Сергеев. Изготовление и сбыт print_page.php?id=925
поддельных денег, ценных бумаг, пластиковых карт 50
Decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bender din
и иных платеж­ных документов: уголовно-правовые и 9.12.2008. Dosarul nr.1a-112/2008 // http://cabender.justice.md
криминологические аспекты: Авторе­ферат диссертации на 51
К.А. Кочетов. Теоретические и практические проблемы
соис­ка­ние ученой степени кандидата юридических наук. – расследования фаль­ши­вомонетничества: Авто­ре­ферат
Ростов-на-Дону, 2004, р.8. диссертации на соис­ка­ние ученой степени кандидата
32
A se vedea: Е.Ф. Черкашин. Проблемы квалификации из- юридических наук. – Калининград, 2006, р.17.
готовления или сбыта поддельных денег или ценных бумаг: 52
Х.А. Асатрян. Op. cit., p.16.
Авторе­ферат диссертации на соис­ка­ние ученой степени кан- 53
Procuratura Generală. Comunicat de presă // www.procura-
дидата юридических наук. – Екатеринбург, 2008, р.23-24. tura.md/md/newslst/1211/1/2327/
33
A se vedea: В.Т. Батычко. Уголовное право. Общая и 54
Decizia Colegiului penal al Curţii de Apel a Republicii Mol-
Особенная части. – Таганрог: ТГРУ, 2006, р.152. dova nr.1a-57/98 din 18.06.1998 // Curtea de Apel. Culegere de
34
A.Reşetnicov. Natura juridică a produsului infracţiunii // practică judiciară (august 1996-aprilie 1999). – Chişinău: Garuda-
Revista ştiinţifică a USM „Studia Universitatis”. Seria „Ştiinţe Art, 1999, p.137.
sociale”, 2007,nr.6, p.185-191. 55
Decizia Colegiului penal al Curţii de Apel a Republicii Mol-
35
Ibidem. dova nr.1a-168/98 din 24.12.1998 // Curtea de Apel. Culegere de
36
A se vedea: Уголовное право Российской Федерации. practică judiciară (august 1996-aprilie 1999). – Chişinău: Garuda-
Особенная часть / Под ред. Б.Т. Разгильдиева, А.Н. Красикова. Art, 1999, p.137-138.
– Саратов, 2000, р.289. 56
Б.В. Волженкин. Экономические преступления. – Санкт-
37
A se vedea: Н.С. Пономарева. Уголовно-правовые меры Петербург: Юридический центр Пресс, 1999, р.175.
борьбы с изготовлением и сбытом поддельных денег (фаль­ 57
Decizia Colegiului penal al Curţii de Apel a Republicii
ши­вомонетничеством): Авторе­ферат диссертации на соис­ка­
Moldova nr.1ca-13/2002 din 12.02.2002 // Moldlex; Revista
ние ученой степени кандидата юридических наук. – Москва,
erorilor judiciare depistate în cadrul judecării cauzelor penale în
2007, р.8.
recurs ordinar de către Curtea Supremă de Justiţie pe parcursul
38
Уголовное право Турции / Под ред. Н.Сафарова и
anului 2002 // Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii
Х.Аджара. – Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс,
Moldova, 2003, nr.4, p.12-14.
2003. 58
Decizia Colegiului penal al Curţii de Apel a Republicii Mol-
39
Х.А. Асатрян. Расследование и раскрытие фаль­
dova nr.1ca-142/2001 din 13.11.2001 // Moldlex
ши­вомонетничества, совершенного организованными 59
A se vedea, de exemplu: Б.В. Волженкин. Op. cit., p.175.
преступными группами: Авторе­ферат диссертации на соис­ка­ 60
Decizia Colegiului penal al Curţii de Apel a Republicii Mol-
ние ученой степени кандидата юридических наук. – Иркутск,
dova nr.1c/a-41/99 din 27.04.1999 // Moldlex
2008, р.14. 61
Определение №48-002-117 по делу Борисова и др. //
40
Procuratura Generală. Comunicat de presă // www.procura-
Бюллетень Верховного Суда Российской Федерации, 2003,
tura.md/md/com/1211/1/2421/
41
Нормативное постановление Верховного Суда nr.3, р.16-17.
Республики Казахстан, №2 от 18 июня 2004 г. «О неко­то­рых
62
Mai multe despre caracteristicile noţiunii „document ofi-
вопросах квалификации преступлений в сфере экономической cial” a se vedea în: A.Reşetnicov. Accepţiunea juridico-penală a
деятельности» // www.supcourt.kz noţiunii „document oficial” // Revista Naţională de Drept, 2008,
42
Decizia Colegiului penal al Curţii de Apel a Republicii nr.2, p.35-42.
Moldova nr.1a-202/99 din 7.12.1999 // Curtea de Apel. Culegere
63
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.104-
de practică judiciară (aprilie 1999-mai 2000). – Chişinău, 2000, 110.
p.153-154.
64
Е.Ф. Черкашин. Op. cit., p.27.
43
Codul penal al României // Buletinul Oficial, 1968, nr.79-
65
Уголовный кодекс Голландии / Под ред. Б.В. Волженкина.
79bis. – Санкт-Петербург: Юриди­ческий центр Пресс, 2001.
44
Уголовный кодекс Республики Армения // www.parlia-
66
Уголовный кодекс Японии / Под ред. А.И. Коробеева. –
ment.am/legislation.php?sel=show&ID=1349&lang=rus Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 2002.
45
Уголовный кодекс Республики Беларусь / Под ред. Б.В.
67
Уголовный кодекс Китайской Народной Республики /
Волженкина. – Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, Под ред. А.И. Коробеева. – Санкт-Петербург: Юридический
2001. центр Пресс, 2001.
46
Кримiнальний кодекс України // zakon.rada.gov.ua/cgi- 68
Decizia Colegiului penal al Curţii de Apel a Republicii
bin/laws/main.cgi?page=1&nreg=2341%2D14 Moldova nr.1a-55/2000 din 9.03.2000 // Curtea de Apel. Culegere
47
Уголовный кодекс Дании / Под ред. С.С. Беляева. – de practică judiciară (aprilie 1999-mai 2000). – Chişinău, 2000,
Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 2001. p.152-153.
48
Уголовное законодательство Норвегии / Под ред. Ю.В. 69
Decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bender din
Голика. – Санкт–Петербург: Юридический центр Пресс, 2003. 9.12.2008. Dosarul nr.1a-112/2008 // http://cabender.justice.md
49
Постановление Пленума Верховного Суда Российской 70
A se vedea: В.А. Сергеев. Op. cit., p.10.
Федерации, №2 от 28 апреля 1994 г. «О судеб­ной практике 71
Уголовный кодекс Испании / Под ред. Н.Ф. Кузнецовой,
по делам об изготовлении или сбыте поддельных денег или Ф.М. Решетникова. – Москва: Зерцало, 1998.

57
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

Subiectul infracţiunii prevăzute la art.286 C.pen. RM



Vladislav MANEA,
doctorand

Recenzent: Sergiu BRÎNZĂ,


doctor habilitat în drept, profesor universitar (USM)

Summary
The offence subject, prevented in the art.286 PC RM, is the responsible physical entity, of at least 14
years old at the time of perpetration of crime and fitting in the special quality of a person available to obey
to the prison retribution. Affected by the existence of the operating disposal, to carry into the operating
the prison conviction sentence, means that at that time the offender is able to obey to prison retribution.
A person may be deprived of his capability to obey to prison retribution only if: the assigned retribution
term has already exhaled; the offender is discharged of charges and the release motive is carried out into
effect (as usual) or, after the ascertainment, when the authenticity of the releasing papers is confirmed,
either the authenticity of the procedural document that constitute this motive is confirmed as well.

Î n literatura de specialitate, prin „subiectul infracţiu-


nii” se înţelege persoana care săvârşeşte nemijlocit
1) trăsăturile ce caracterizează statutul juridic al
subiectului infracţiunii;
latura obiectivă a infracţiunii.1 Subiectul infracţiunii 2) trăsăturile de sorginte demografică, determinând
trebuie să corespundă unor condiţii generale (prevăzute calităţile fizice ale subiectului infrac­ţiunii;
în normele corespunzătoare din Partea Generală a Codu- 3) trăsăturile indicând asupra situaţiei de serviciu,
lui penal) şi, după caz, unor condiţii speciale (care pot fi caracterului activităţii efectuate sau profesiei exercitate
stabilite în norma corespunzătoare din Partea Specială de subiectul infracţiunii;
a Codului penal). 4) trăsăturile ce caracterizează persoana care a reali-
Astfel, dacă e să ne referim la condiţiile generale zat în trecut activităţi antisociale.3
ce caracterizează subiectul infracţiunii prevăzute la
De asemenea, L.D. Ermakova grupează trăsăturile
art.286 C.pen. RM, atunci, în acord cu dispoziţia art.21
C.pen. RM, subiectul acestei infracţiuni este persoana subiectului special al infracţiunii după cum urmează:
fizică responsabilă care, la momentul săvârşirii faptei, în funcţie de statutul juridic al subiectului infracţiunii;
a atins vârsta de 14 ani. Privitor la condiţiile speciale după caracteristicile demografice; după relaţiile de
ce caracterizează subiectul acţiunilor care dezorgani- familie/rudenie cu victima infracţiunii; în funcţie de
zează activitatea penitenciarelor, putem menţiona că situaţia de serviciu; după caracterul muncii prestate;
acest subiect poate fi doar persoana care îşi execută în funcţie de atitudinea faţă de serviciul militar; după
pedeapsa cu închisoare. caracterul obligaţiunilor executate în raport cu statul;
În concluzie, subiectul infracţiunii prevăzute la în funcţie de legătura cu săvârşirea în trecut a vreunei
art.286 C.pen. RM este persoana fizică responsabilă care, infracţiuni etc.4
la momentul săvârşirii faptei, a atins vârsta de 14 ani şi Analizând aceste tipologii, putem remarca că toţi cei
care are calitatea specială de persoană care îşi execută trei autori stăruie asupra necesităţii evidenţierii subiectu-
pedeapsa cu închisoare. lui infracţiunii, a cărui calitate specială o caracterizează
În doctrina penală au fost exprimate variate opinii un anume statut juridic.
cu privire la tipologia trăsăturilor subiectului special al În acest sens, A.A. Kulakova afirmă, just, că acţiunile
infracţiunii. De exemplu, G.N. Borzenkov deosebeşte care dezorganizează activitatea penitenciarelor fac parte
trei tipuri de trăsături ale subiectului special al infracţi- din rândul infracţiunilor penitenciare; aceasta deoarece
unii, caracterizând:
sunt săvârşite de către un condamnat în perioada de
1) rolul social, precum şi statutul juridic al subiectului
executare a pedepsei.5 O opinie similară exprimă V.S.
infracţiunii;
2) calităţile fizice ale subiectului infracţiunii; Işigheev, care include în categoria infracţiunilor peniten-
3) interacţiunea subiectului infracţiunii cu victima ciare acţiunile care dezorganizează activitatea peniten-
infracţiunii.2 ciarelor, adică în categoria acelor infracţiuni care aduc
La rândul său, R.Orâmbaev consideră că trăsăturile atingere relaţiilor sociale în sfera executării pedepselor
subiectului special al infracţiunii pot fi grupate în felul în condiţii de izolare de societate, infracţiuni săvârşite
următor: de condamnaţi.6

58
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

Indubitabil, condamnarea este cea care conferă un adoptate în conformitate cu acesta. Restricţia drepturilor
statut juridic special subiectului infracţiunii prevăzute proclamate în art.20-24 din Constituţia Republicii Mol-
la art.286 C.pen. RM. Mai precis, aşa cum rezultă din dova nu se admite (alin.(1));
dispoziţia acestui articol, condamnarea la pedeapsa – condamnatul cetăţean străin sau apatrid are drep-
închisorii, care este efectiv executată de către subiectul turile şi obligaţiile stabilite în acordurile internaţionale
infracţiunii. la care Republica Moldova este parte, în legislaţia Re-
Nu putem fi de acord cu V.S. Işigheev că subiectul publicii Moldova privind statutul juridic al cetăţenilor
acţiunilor care dezorganizează activitatea penitenciarelor străini şi apatrizilor, cu excepţia şi restricţiile prevăzute
trebuie să mai aibă o calitate specială: să respecte nor- de Codul de executare şi de actele normative adoptate
mele subculturii condamnaţilor.7 O asemenea calitate nu în conformitate cu acesta (alin.(2)).
este indispensabilă. Ea nu transpare din analiza art.286 Din aceste prevederi înţelegem că condamnatul,
C.pen. RM. Atunci când am analizat motivul ce determi- inclusiv cel care îşi execută pedeapsa cu închisoare,
nă comiterea acţiunilor care dezorganizează activitatea devine subiect al unor raporturi juridice specifice, în a
penitenciarelor, am sesizat că această infracţiune poate căror sferă de incidenţă intră acele tipuri de conduită a
fi săvârşită la comandă, în schimbul unei remuneraţii persoanei, care în condiţii ordinare nu constituie obiectul
materiale. Pot fi şi alte ipoteze când infracţiunea analizată unei reglementări juridice. De asemenea, remarcăm că
este săvârşită nu neapărat de către exponenţii „opoziţiei condamnatul – fie că este cetăţean al Republicii Moldo-
criminale”, care sunt reprezentanţi ai subculturii con- va, fie că este cetăţean străin sau apatrid – este supus unor
damnaţilor. Astfel că nu există temeiuri a nu considera restricţii: unele drepturi şi libertăţi nu le poate exercita în
că oricare persoană, care îşi execută pedeapsa cu închi- genere; altele suferă limitări; celelalte drepturi şi libertăţi
soare, are calităţile cerute pentru a fi considerată subiect cunosc transformări.
al infracţiunii prevăzute la art.286 C.pen. RM. Din art.166 al Codului de executare putem afla care
În dezvoltarea ideii exprimate mai sus, ne raliem po- drepturi i se garantează condamnatului:
ziţiei lui N.G. Şuruhnov care consideră că în instituţiile a) dreptul de a fi informat de instituţia sau organul care
penitenciare infracţiunile sunt săvârşite de persoanele asigură executarea pedepsei, în limba pe care o înţelege,
care îşi execută pedeapsa, făcând parte din următoarele despre drepturile şi obligaţiile sale, modul şi condiţiile
trei grupuri: de executare a pedepsei, precum şi despre modificarea
1) persoane active criminal, care dovedesc orientare modului şi condiţiilor de executare a pedepsei;
stabilă spre săvârşirea infracţiunilor;
b) dreptul la apărarea şi respectarea de către instituţia
2) persoane susceptibile de a lua parte la activitatea
sau organul care asigură executarea pedepsei a demni-
criminală, care însă nu dovedesc o orientare stabilă spre
tăţii, drepturilor şi libertăţilor pe care le are, inclusiv de
săvârşirea infracţiunilor;
a nu fi supus la tortură şi nici la pedepse sau tratamente
3) persoane atrase întâmplător în săvârşirea infrac-
cu cruzime, inumane sau degradante, precum şi, indife-
ţiunilor.8
rent de consimţământul său, unei experienţe medicale
Astfel, putem presupune că, în majoritatea cazu-
sau ştiinţifice care îi pune în pericol viaţa sau sănătatea,
rilor, cei care fac parte din primul grup de persoane,
specificat mai sus, săvârşesc infracţiunea prevăzută la beneficiind, după caz, de măsuri de protecţie din partea
art.286 C.pen. RM (evidenţiindu-se mai ales în cazurile statului;
de organizare de grupuri criminale în scopul terorizării c) dreptul de a adresa petiţii (cereri, reclamaţii,
condamnaţilor porniţi pe calea corectării sau al săvârşirii propuneri, sesizări) administraţiei instituţiei ori orga-
atacurilor asupra administraţiei, ori de participare activă nului care asigură executarea pedepsei sau organelor
la asemenea grupuri criminale). Dar, nu se exclude ca ierarhic superioare, instanţei de judecată, procuraturii,
şi cei făcând parte din cel de-al doilea şi, chiar, cel de- autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale,
al treilea grup, specificate mai sus, să săvârşească, de asociaţiilor obşteşti, altor instituţii şi organizaţii, inclusiv
unii singuri sau în grup, acţiunile care dezorganizează internaţionale;
activitatea penitenciarelor. d) dreptul la asistenţă juridică pe bază de contract din
Dacă e să ne referim la statutul juridic al condam- partea avocaţilor, precum şi a altor persoane autorizate
natului, reglementări cu privire la acesta se conţin în să acorde astfel de asistenţă;
Capitolul XVI (art.165-168) al Codului de executare. e) dreptul la ocrotirea sănătăţii;
De exemplu, în art.165 al Codului de executare f) dreptul la asigurare socială, inclusiv la pensie.
sunt fixate principiile de bază ale statutului juridic al Obligaţiile condamnatului sunt fixate în art.167 al
condamnatului: Codului de executare:
– condamnatul are drepturile, libertăţile şi obligaţiile a) să respecte prevederile legislaţiei execuţional pe-
cetăţenilor Republicii Moldova, cu excepţiile şi restricţi- nale după ce a luat cunoştinţă de ele, în modul prevăzut
ile stabilite de Codul de executare şi de actele normative de Codul de executare;

59
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

b) să respecte demnitatea celorlalţi condamnaţi, a actele procesuale ce constituie temeiuri pentru punerea
personalului instituţiei sau organului care asigură exe- în libertate a condamnaţilor din penitenciare sunt:
cutarea pedepsei, a altor persoane; – executarea efectivă şi integrală a duratei pedep-
c) să execute cerinţele legale ale administraţiei in- sei;
stituţiei sau organului care asigură executarea pedepsei, – hotărârea instanţei de judecată, rămasă definitivă,
inclusiv să se prezinte la solicitarea administraţiei şi să privind liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de
dea explicaţii în chestiunile referitoare la executarea termen;
pedepsei. – hotărârea instanţei de judecată, rămasă definitivă,
Conţinutul statutului juridic al condamnatului care privind înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o
îşi execută pedeapsa cu închisoare îl constituie aceste pedeapsă mai blândă nonprivativă de libertate;
drepturi şi obligaţii, precum şi drepturile şi obligaţiile – hotărârea instanţei de judecată, rămasă definitivă,
stabilite de pct.87 şi 89 ale Anexei nr.1 la Hotărârea privind liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor
Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea grav bolnave;
Statutului executării pedepsei de către condamnaţi. De – hotărârea instanţei de judecată, rămasă definitivă,
asemenea, luând în consideraţie caracterul interramural intervenită după punerea în executare a pedepsei, privind
al statutului juridic al condamnatului, îl constituie şi alte liberarea de pedeapsă în temeiul actului amnistiei;
drepturi şi obligaţii prevăzute de normele dreptului civil, – actul de graţiere, emis în conformitate cu prevede-
dreptului muncii, dreptului constituţional etc. rile art.108 C.pen. RM, intrat în vigoare în conformitate
După examinarea statutului juridic al condamnatului cu legislaţia;
care îşi execută pedeapsa cu închisoare – în contextul – hotărârea instanţei de judecată, rămasă definitivă,
analizei calităţii speciale a subiectului infracţiunii pre- privind liberarea de pedeapsă în legătură cu constatarea
văzute la art.286 C.pen. RM – este cazul să ne referim că fapta pentru care este condamnat, în urma modificării
la parametrii temporali ai acestui statut. Cu alte cuvinte, legii penale, nu mai constituie infracţiune.
de când până când o persoană are statutul juridic de Privitor la prima din ipotezele menţionate mai sus –
condamnat care îşi execută pedeapsa cu închisoare? executarea efectivă şi integrală a duratei pedepsei – în
Implicit, care sunt momentele între care poate fi săvârşită alin.(2) art.296 al Codului de executare se stabileşte că
infracţiunea prevăzută la art.286 C.pen. RM? pedeapsa închisorii se consideră executată în ultima zi
Ca atare, persoana obţine statutul de condamnat din a termenului de pedeapsă stabilit. De asemenea, potrivit
acel moment în care rămâne definitivă hotărârea instanţei alin.(1) art.297 al Codului de executare, condamnatul la
de judecată, prin care această persoană este condamnată închisoare este pus în libertate în prima jumătate a ulti-
la pedeapsa cu închisoare (în acord cu pct.5 al Anexei mei zile a termenului de pedeapsă stabilit; dacă termenul
nr.1 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu pedepsei expiră în zi de repaus sau în zi de sărbătoare
privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de nelucrătoare, condamnatul este eliberat în ajunul zilei
către condamnaţi). Însă, nu din acest moment condam- de repaus sau al zilei de sărbătoare nelucrătoare; la
natul începe să-şi execute pedeapsa cu închisoare. În calcularea termenului în luni, termenul expiră la data
conformitate cu pct.8 al actului normativ sus-menţionat, respectivă a ultimei luni, iar dacă luna în cauză nu are
pentru punerea în executare a temeiului detenţiei, acesta această dată – în ultima zi a acestei luni.
urmează a fi prezentat spre executare în condiţiile Codu- Prezintă interes şi prevederea de la pct.623 al Anexei
lui de procedură penală. Drept prezentare spre executare nr.1 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu
a temeiului detenţiei condamnaţilor serveşte dispoziţia privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de
de punere în executare, parvenită în penitenciar conform către condamnaţi. Conform acesteia, în toate cazurile de
prevederilor art.468 C.proc.pen. RM. prezentare spre executare a temeiurilor eliberării, admi-
Aşadar, punerea în executare a sentinţei de condam- nistraţia penitenciară urmează să elibereze persoana în
nare, marcată de parvenirea în penitenciar a dispoziţiei termenul stipulat în act, dacă nu există temeiuri sau probe
de punere în executare, semnifică momentul din care o care ar demonstra caracterul ilicit al actelor respective;
persoană obţine calitatea specială de persoană care îşi în cazul constatării unor astfel de situaţii, administraţia
execută pedeapsa cu închisoare. penitenciară va face demersurile necesare pentru verifi-
Cât priveşte momentul în care persoana pierde carea autenticităţii actelor de prezentare spre executare a
această calitate specială, este necesar să apelăm la temeiului eliberării sau a autenticităţii actului procesual
dispoziţia Secţiunii a 54-a „Eliberarea persoanelor din care constituie temeiul dat, iar în caz de necesitate, va
penitenciare” din Anexa nr.1 a Hotărârii Guvernului sesiza organele competente.
Republicii Moldova cu privire la aprobarea Statutului În concluzie, momentul, în care o persoană îşi pierde
executării pedepsei de către condamnaţi. În acest plan, calitatea specială de persoană care îşi execută pedeapsa
conform lit.b) pct.619 al respectivului act normativ, cu închisoare, este, după caz, momentul:

60
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

– expirării termenului de pedeapsă stabilit; aţilor celor care fac parte din acest personal, în legătură
– punerii în executare a temeiului eliberării persoanei cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu sau obşteşti de
condamnate din penitenciar (de regulă) sau, mai târziu, către personalul instituţiei sau organului care asigură
când, după verificare, se confirmă autenticitatea actelor privarea de libertate, ori de către persoana privată legal
de prezentare spre executare a temeiului eliberării sau de libertate,
a autenticităţii actului procesual care constituie temeiul se pedepseşte cu închisoare de până la 3 ani.
dat. (2) Aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţă
Într-un alt context, în încheierea analizei subiectului sau sănătate asupra persoanei private legal de libertate,
infracţiunii prevăzute la art.286 C.pen. RM, trebuie de ori a personalului instituţiei sau organului care asigură
menţionat că în literatura de specialitate nu o singură privarea de libertate, ori a apropiaţilor celor care fac parte
dată s-a propus extinderea cercului de persoane care ar din acest personal, în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor
fi pasibile de răspundere penală pentru acţiunile care de serviciu sau obşteşti de către personalul instituţiei sau
dezorganizează activitatea penitenciarelor.9 Considerăm organului care asigură privarea de libertate, ori de către
oportună această recomandare. În acest sens, ca model persoana privată legal de libertate,
de inspiraţie ar putea servi art.319 din Codul penal al se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.
Azerbaidjanului şi art.321 din Codul penal al Federaţiei (3) Aplicarea violenţei periculoase pentru viaţă sau
Ruse, în care nu se indică asupra vreunei calităţi speciale sănătate asupra persoanei private legal de libertate, ori
a subiectului. De aceea, conform acestor norme, poate fi a personalului instituţiei sau organului care asigură pri-
trasă la răspundere oricare persoană fizică responsabilă varea de libertate, ori a apropiaţilor celor care fac parte
de vârstă corespunzătoare, care a aplicat violenţa sau din acest personal, în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor
a ameninţat cu violenţa victima corespunzătoare (de de serviciu sau obşteşti de către personalul instituţiei sau
exemplu, fostul condamnat care săvârşeşte infracţiunea organului care asigură privarea de libertate, ori de către
în privinţa unui condamnat căruia i s-a permis să plece persoana privată legal de libertate,
pe scurtă durată din penitenciar). În legătură cu aceas- se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani.
ta, suntem de acord cu A.N. Popov care consideră că, (4) Acţiunile, prevăzute la alin.(1), (2) sau (3), săvâr-
în contextul acţiunilor care dezorganizează activitatea şite de două sau mai multe persoane,
penitenciarelor, contează „nu atât cine a săvârşit aceas- se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 ani”.
tă acţiune, dar mai ales împotriva cui şi de ce a fost ea
comisă”.10 Note:
De aceea, recomandăm eliminarea din art.286 1
A se vedea: S.Botnaru, A.Şavga, V.Grosu, M.Grama. Drept penal.
C.pen. RM a cuvintelor „care execută pedeapsa cu Partea Generală. – Chişinău: Cartier, 2005, p.135.
închisoare”, desemnând calitatea specială a subiectului 2
A se vedea: Курс уголовного права. Часть Общая. Том 1. Учение
о преступлении / Под ред. Н.Ф. Кузнецовой, И.М. Тяж­ко­вой. – Москва:
infracţiunii. Totodată, lărgirea cercului de subiecţi ai Зерцало, 1999, p.292.
infracţiunii prevăzute la art.286 C.pen. RM trebuie 3
A se vedea: P.Орымбаев. Специальный субъект преступления. –
însoţită de lărgirea cercului de victime ale acestei Алма-Ата, 1977, p.49-59.
infracţiuni. Inspirându-ne din modelele reglementare,
4
A se vedea: Уголовное право Российской Федерации. Часть Общая
/ Под ред. Б.В. Здравомыслова. – Москва: Юристъ, 1996, p.217.
consemnate în §247 din Codul penal al Poloniei şi în 5
A se vedea: A.A.Кулакова. Виктимологический аспект
art.321 din Codul penal al Federaţiei Ruse, dar şi luând пенитенциарной преступности и ее пре­ду­преждение (в отношении
în consideraţie concluziile la care am ajuns anterior, сотрудников уголовно-исправительной системы): Авторе­фе­рат
диссертации на соискание ученой степени канди­дата юридических
considerăm că victime ale infracţiunii prevăzute la наук. – Нижний-Новгород, 2007, p.7.
art.286 C.pen. RM ar trebui nominalizate: 6
A se vedea: B.C.Ишигеев. Пенитенциарные преступления.
1) persoana privată legal de libertate; Характеристика, предупреждение, ответ­ственность: Авто­ре­фе­рат
диссертации на соискание ученой степени доктора юриди­ческих наук.
2) personalul penitenciar sau alt personal care asigură – Красноярск, 2004, p.35.
privarea de libertate şi apropiaţii celor din cadrul acestui 7
Ibidem, p.30.
personal. 8
A se vedea: Н.Г. Шурухнов. Личность пенитенциарного преступника
Tocmai acum este momentul să prezentăm, după // http://www.escosman.edu.ru/images/pubs/2005/07/21/00002166114/013_
shuruhnov.pdf
sintetizarea tuturor recomandărilor de lege ferenda 9
A se vedea: B.Пинчук. Преступления, дезорганизующие работу
făcute până acum, propria viziune asupra proiectatului исправительно-трудовых учреждений // Советская юсти­ция, 1962,
art.286 C.pen. RM: nr.21, p.9-10; В.А. Владимиров, А.П. Романов. О квалификации
действий, дезорганизующих работу исправительно-трудовых
„Articolul 286. Dezorganizarea activităţii instituţii- учреждений // Советское государство и право, 1964, nr.4, p.145-
lor sau organelor care asigură privarea de libertate 150; A.Травина, B.Петрунев. Ответственность лиц, совершающих
(1) Ameninţarea cu violenţa asupra persoanei pri- преступления в местах лишения свободы // Ученые записки ВНИИСЗ.
Выпуск 15. – Москва, 1968, p.215-219.
vate legal de libertate, ori a personalului instituţiei sau 10
А.Н. Попов. Убийства при отягчающих обстоятельствах. –
organului care asigură privarea de libertate, ori a apropi- Санкт-Петербург: Юриди­ческий центр Пресс, 2003, p.242.

61
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

Natura juridică a răspunderii


subsidiare
Dorin Cimil,
doctor în drept, conferenţiar universitar (USM)
Sorin Brumă,
doctorand

SUMMARY
Subsidiary liability is applied for damage caused by guilt, it’s widely practiced in Civil Law and, in
particular, in the sphere of legal entities activity (Insolvency Law).
Subsidiary responsibility is treated in its various theoretical aspects, bordered by the determined liability
and juridical nature, also being compared to other liabilities, as well as the correlation between them.
In the Civil Code of 1964, as well as that of 2002, are treated different hypostases of subsidiary li-
ability, being analyzed in three cases and four theories that show their legal nature.
Even being present in all Civil Law areas, there are no rules that would determine the concrete ju-
ridical nature of subsidiary liability of legal entities.
Subsidiary responsibility having some specific features, there ought to be established its legal basis
and terms for being transformed into norms that would facilitate its interpretation.

(Continuare. Începutul în nr. 3)


determinate, uneori mai puţin legale, prin prisma

D e lege ferenda, se propune norma conform căreia


persoana ce poartă răspundere subsidiară nu poate
limitării răspunderii civile la mărimea patrimoniului
persoanei juridice.
face referinţă la lipsa vinovăţiei debitorului de bază, în Legală şi utilă, în acest sens, ar fi orientarea prac-
cazul în care neexecutarea obligaţiei de către debitorul ticii judiciare în temeiul naturii juridice a răspunderii
de bază a fost condiţionată de vinovăţia primului (de subsidiare, încasarea penalităţilor şi dobânzilor de
exemplu, finanţarea insuficientă a instituţiei de către întârziere, în baza art.14, 585, 619,1422 C.civ. RM, de
proprietar). Această poziţie reprezintă o înţelegere la persoanele ce poartă răspundere subsidiară, pentru a
greşită a răspunderii subsidiare ca răspundere pentru trage la răspundere civilă anume acele persoane, care se
obligaţiile altor persoane. fac vinovate de prejudiciile cauzate altor participanţi la
Răspunderea subsidiară are propriile temeiuri de sur- circuitul civil şi chiar patrimoniului persoanei juridice.
venire, bazate pe neajunsurile personale ale persoanei ce Esenţa persoanei juridice nu trebuie redusă la faptul
este desemnată de lege sau contract s-o suporte, şi prac- eliberării de răspundere a fondatorilor, asociaţilor, ac-
tica judiciară urmează a fi orientată în direcţia tragerii la ţionarilor şi altor subiecţi, care stau în umbra persoanei
răspundere subsidiară a persoanelor în cazurile în care juridice, o administrează şi obţin interese patrimoniale
debitorul de bază susţine lipsa propriei vinovăţii. şi sociale.
Lipsa vinovăţiei debitorului de bază în executarea Poziţia lansată şi argumentată de noi vis-à-vis de te-
obligaţiilor civile nicidecum nu presupune că şi per- meiul şi condiţiile angajării răspunderii subsidiare este
soana ce poartă răspundere subsidiară este vinovată. susţinută integral şi de cercetătorii autohtoni, care îşi
Ţinând cont de faptul că aceasta răspunde în baza axează investigaţiile pe subiectul persoanele juridice.
propriilor temeiuri, nu este corectă absolvirea lui de Astfel, Ion Muruianu, judecător la CSJ, şi dr. Nicolae
răspundere în cazul lipsei vinovăţiei debitorului de Roşca susţin că legea naţională a introdus răspunderea
bază. membrilor (fondatorilor) persoanelor juridice, a mem-
Mecanismul vinovăţiei debitorului subsidiar constă brilor organelor executive ale acestora, precum şi a altor
în faptul că el este capabil să formeze voinţa persoa- persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii
nei juridice cu anumite deficienţe, care în viitor pot persoanei juridice debitoare sau pot influenţa în alt
produce pagube contraagenţilor persoanei juridice. mod acţiunile acesteia. Ei poartă răspundere subsidiară
Construcţia juridică a entităţii persoanei juridice este faţă de creditori în măsura în care bunurile persoanei
utilizată de unii comercianţi sau necomercianţi pentru juridice debitoare sunt insuficiente pentru satisfacerea
a-şi atinge scopurile economice şi de altă natură bine creanţelor.1

62
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

O altă problemă, care se pune în această materie, Dacă este vorba, însă, de un organ colegial, dacă cel
o constituie delimitarea noţiunii de organ al persoanei puţin faţă de un membru al organului de conducere
juridice de noţiunea de prepus. Ceea ce caracterizează, sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictu-
în mod definitoriu, noţiunea de prepus este, în principiu, ale, implicit, va putea fi angajată răspunderea pentru
subordonarea juridică, pe care nu o întâlnim în cazul fapta proprie a persoanei juridice. Astfel, întâlnim
organului. atât răspunderea organului colegial în întregime, cât
În cazul persoanelor juridice, determinarea existen- şi răspunderea fiecărui membru al organului faţă de
ţei raportului de prepuşenie prezintă aspecte deosebite. persoana juridică.
În această ordine de idei, angajaţii unei persoane juri- De lege ferenda, considerăm utilă introducerea în
dice sunt numai prepuşii acesteia: prin urmare, ei nu legislaţia noastră a definirii noţiunii de organ al per-
pot fi consideraţi drept prepuşii organelor persoanei soanei juridice, pentru a nu mai genera controverse şi
juridice respective. Aceste organe nu sunt chemate să a exclude o practică judiciară neuniformă.
răspundă, în calitate de comitenţi, pentru fapta prepu- În literatura franceză există, a priori, două moduri
şilor persoanei juridice. de concepere a mecanismului răspunderii persoanei
Nu ne aflăm, deci, în faţa unei duble răspunderi juridice şi aceste două concepţii antrenează consecinţe
pentru fapta angajaţilor, ci numai a unei singure, anu- opuse în ce priveşte raporturile existente între această
me – a persoanei juridice. În consecinţă, victima nu are răspundere şi cea care incumbă personal celor care
drept de opţiune, ea nu poate invoca decât răspunderea acţionează în contul lor.
directă a persoanei juridice. Organul persoanei juridice Dacă se consideră că persoana juridică nu răspunde
este atât o parte integrantă a persoanei juridice, cât pentru fapta proprie, ci este doar ţinută de garanţie,
şi un număr de persoane fizice distincte de persoana în profitul victimelor, victima are interesul să ceară
juridică. Aceasta din urmă se exprimă prin organele proba răspunderii individuale a persoanelor fizice
sale, astfel că ele nu pot fi chemate separat, distinct, la care acţionează în interesul persoanei juridice, pentru
răspundere civilă. a antrena răspunderea persoanei juridice şi pentru a-i
Persoanele fizice care alcătuiesc organul sunt recunoaşte părţii opuse dreptul de a răsfrânge incidenţa
subiecte de drept şi apar în dubla lor calitate, şi anu- definitivă a condamnării asupra autorului fizic al actului
me: ca persoane fizice de sine stătătoare şi ca organe păgubos.
lăuntrice ale persoanei juridice. Aceste persoane nu Dacă se admite ca persoana juridică să-şi asume
pot fi chemate direct la răspundere, dar sunt chemate direct o răspundere care îi este proprie, se poate dis-
în mod indirect. pensa victima de stabilirea răspunderii unui individ
Pe de o parte, persoana fizică care îndeplineşte determinat pentru a obţine repararea de la persoana
funcţiile organului se identifică cu persoana juridică, juridică care nu are, neapărat, posibilitatea de a se
iar, pe de altă parte, persoana juridică se detaşează de întoarce împotriva organului său.
această persoană prin prejudiciul pe care i 1-a cauzat. În Franţa, prima dintre aceste concepţii s-a menţinut
Persoana juridică are, în general, două categorii de timp îndelungat, dar tinde în prezent să fie înlocuită de
organe principale: 1) adunarea generală, unde sunt cea de-a doua, care este, în general, admisă şi în alte
convocaţi toţi membrii fondatori, care are puterea legislaţii şi care pare, de altfel, mai bună în acord cu
de a adopta hotărâri şi care exprimă voinţa persoanei faimoasa teorie a realităţii persoanelor juridice al că-
juridice şi 2) cei care administrează persoana juridică, rei succes nu mai reprezintă nici o îndoială în dreptul
care au putere executivă, care execută voinţa ei şi care pozitiv.
poartă diferite denumiri în funcţie de felul persoanei Această opţiune a permis, deci, facilitarea punerii
juridice (administratori etc.). în scenă a răspunderii persoanei juridice pentru fapta
Organele persoanei juridice pot fi alcătuite fie acestor organe, dispensând victima de stabilirea răs-
dintr-o singură persoană, situaţie în care este vorba punderii personale a unui conducător pentru a obţine
de organe unipersonale, fie din mai multe persoane beneficiul. Dar ea nu a fost dusă până la consecinţele
fizice, ipoteză în care organele poartă denumirea de sale extreme. Într-adevăr, nici instanţele, nici legiuitorul
organe colegiale sau colective şi care reprezintă marea nu au acceptat plasarea organului în spatele persoanei
majoritate a acestora. juridice şi chiar au operat activ în favoarea dezvoltării
Dacă este vorba despre un organ unipersonal, răspunderii personale a conducătorilor persoanei juri-
nu există probleme, deoarece greşeala organului se dice, care se adaugă azi la cea a persoanelor juridice.
identifică cu greşeala persoanei juridice, iar organele Sistemul liberal de înregistrare a persoanelor
unipersonale nu antrenează o răspundere colegială. juridice urmează a fi echilibrat cu ajutorul sporirii

63
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

răspunderii civile şi penale pentru prezentarea datelor Procesul de creare a unei astfel de norme generale
ce nu corespund realităţii la momentul înregistrării, cu putere de aplicabilitate uniformă se anunţă a fi foarte
efectuării modificărilor şi completărilor în actele de dificil, deoarece nu este suficient studiat, la nivel teore-
constituire, creare a firmelor fantome sau a firmelor tic, algoritmul juridic al formării şi exteriorizării voinţei
de o singură zi. persoanei juridice, iar negăsirea unei formule normative
Ştiinţa civilă trebuie să propună unele soluţii în clare de rezolvare a acestei probleme şi lăsarea acesteia
acest sens, cum ar fi: la latitudinea instanţelor de judecată ar introduce, în
– limitarea cercului de persoane juridice la necesi- acest mecanism, un element de întâmplare.
tatea dispunerii de patrimoniu cu drept de proprietate Norme corelative ale obligaţiei subsidiare şi ale
privată, pentru orientarea persoanelor fizice la practica- răspunderii subsidiare întâlnim în legislaţiile civile
rea activităţi comerciale în calitate de întreprinzători in- contemporane, cum ar fi Codul civil al Kazahstanului,
dividuali, după formula expusă în art.26 C.civ. RM; unde, în art.288, se menţionează că actele normative
– formarea capitalului social exclusiv din mijloace sau condiţiile obligaţionale între creditor şi debitor pot
băneşti, interzicerea folosirii capitalului social în alte prevedea că, în cazul nesatisfacerii depline de către
scopuri decât pentru asigurarea răspunderii, stabili- debitorul de bază a creanţelor creditorului privind
rea limitelor la încheierea actelor juridice la indicele executarea obligaţiilor, această cerinţă poate fi invocată
valorii de balanţă a patrimoniului persoanei juridice, de către creditor în partea obligaţiei neexecutate faţă
intensificarea controlului asupra săvârşirii unor astfel de alt debitor (debitorul subsidiar).
de contracte civile. Norma juridică expusă stabileşte temeiurile şi
Deja, în acest sens, sunt făcuţi unii paşi concreţi condiţiile generale ale survenirii obligaţiei subsidiare.
de către legiuitor şi organele de control ale Republicii Ca temei juridic ar fi actele normative, inclusiv cele
Moldova – prin perfectarea cadrului juridic ce reglemen- subordonate legii, precum şi obligaţiile contractua-
tează înregistrarea, activitatea şi încetarea societăţilor le. Al doilea moment important rezidă în faptul că
comerciale, dreptul organelor de stat de a contesta în creditorul urmează să-şi orienteze, iniţial, în mod
judecată contractele încheiate contrar prevederilor actu- imperativ creanţele de executare a obligaţiilor faţă
lui de fondare sau care depăşesc competenţa organului de debitorul cu care este legat direct printr-un raport
de administrare în încheierea actelor juridico-civile de o juridic material, adică debitorul de bază, şi numai în
anumită mărime, coraportată la mărimea valorii de ba- cazul în care ultimul nu este potent de a executa la
lanţă a patrimoniului persoanei juridice. Este cunoscută cerere sau la scadenţă creanţa, această cerinţă în partea
şi practica judiciară de contracarare a activităţii societă- obligaţiei neexecutate urmează a fi adresată faţă de
ţilor comerciale fantome şi de o singură zi, a societăţilor debitorul subsidiar, care nu întreţine relaţii juridice
ce activează în regim de offshor şi altele. directe cu creditorul.
Însă, nu este consacrat, la nivel de lege, un me- La capitolul întregirii răspunderii subsidiare, art.357
canism juridic ce ar proteja mai mult participanţii la din Codul civil al Kazahstanului stipulează că până
circuitul civil, ar stabili la acelaşi nivel răspunderea la înaintarea cerinţelor (creanţelor) faţă de debitorul
administratorilor şi a participanţilor persoanei juri- subsidiar, care poartă răspundere suplimentară faţă de
dice. Soluţiile juridice ale acestei probleme, găsite răspunderea altei persoane, adică a debitorului princi-
în legislaţiile contemporane, constau fie în stabilirea pal, creditorul este obligat să pretindă executarea faţă
acestei răspunderi pentru fiecare caz în parte, cum ar fi de debitorul de bază. Această condiţie se corelează cu
răspunderea asociatului unic al SRL prin operarea com- cea expusă mai sus şi este una definitorie pentru anga-
pletărilor la art.18 al Legii cu privire la societăţile cu jarea răspunderii subsidiare. Per a contrario, pretenţia
răspundere limitată, nr.135 din 14.06.2007, răspunderea iniţială a creditorului privind executarea creanţei faţă
membrilor asociaţiei proprietarilor de locuinţe pentru de debitorul subsidiar reprezintă încălcarea flagrantă
prejudiciul cauzat terţilor, fie în modelarea unei norme a acestei categorii de obligaţii şi urmează a fi lăsată
uniforme despre răspunderea subsidiară, aplicabilă nesatisfăcută ca nefondată.
în fiecare caz de depistare a deficienţelor în procesul De asemenea, în calitate de condiţii ale înaintării
de creare şi exteriorizare a voinţei persoanei juridice, de către creditor a creanţei faţă de debitorul subsidiar
care au cauzat prejudicii persoanelor terţe – parteneri sunt:
ai acesteia – şi în acordarea dreptului instanţelor de – refuzul debitorului principal de a executa parţial
judecată să stabilească în fiecare caz aparte cine anume sau în întregime creanţa;
şi în ce măsură a contribuit la deficientizarea voinţei – neprimirea în termen rezonabil a răspunsului
persoanei juridice. despre executarea creanţei.

64
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

Creditorul nu este în drept să înainteze faţă de de- angajarea răspunderii subsidiare, ci constituie doar un
bitorul subsidiar creanţele, dacă ele pot fi stinse prin element constitutiv al faptei juridice complexe ce stă
compensarea creanţelor faţă de debitorul principal. la baza survenirii acestei răspunderi.
Această normă este menită să ne aducă la ideea că Discutând despre corelaţia dintre răspunderea civilă
debitorul principal este obligat să execute, iniţial, cu delictuală şi răspunderea civilă contractuală, se ridică
bună-credinţă obligaţia pretinsă de la el şi să între- problema privind posibilitatea cumulării celor două
prindă cu diligenţă toate măsurile şi posibilităţile de a forme de răspundere, fapt ce ar reieşi din coroborarea
executa. În calitate de măsură extraordinară a execu- art.14 şi 1399 C.civ. RM. Prevederile prezentului ca-
tării obligaţiilor faţă de creditor este, în accepţiunea pitol (capitol despre obligaţiile ce se nasc din cauzarea
legiuitorului kazah, şi stingerea obligaţiilor civile prin de daune) se aplică şi în cazul prejudiciului cauzat în
compensarea creanţelor creditorului faţă de debitorul raporturile contractuale, cu excepţia situaţiilor în care
de bază. Astfel, creditorul este ţinut, iniţial, să-şi îna- se aplică prevederi referitoare la răspunderea debito-
inteze creanţele faţă de debitorul principal şi numai rului pentru neexecutarea contractului şi reglementări
după ce se stabileşte imposibilitatea de a primi de la speciale pentru anumite raporturi contractuale.
el executarea totală a obligaţiei, partea neexecutată Cu privire la cumulul celor două forme ale răspun-
a creanţei poate fi pretinsă de la debitorul subsidiar. derii civile, problemele în discuţie vizează posibilitatea
Imposibilitatea de a primi de la debitorul de bază creditorului de a opta între acţiunea în răspundere civilă
executarea totală a obligaţiei poate fi privită ca refuzul contractuală şi acţiunea în răspundere civilă delictuală,
consemnat al ultimului de a executa obligaţia pretinsă cu precizarea că folosirea ultimei este mai avantajoa-
în modul corespunzător şi în volum deplin (inclusiv să, conducând la o reparare integrală a prejudiciului.
plata penalităţilor şi a dobânzilor contractuale şi lega- Tot aici se pune problema dacă este posibil ca, după
le, compensarea pagubelor) sau neexecutarea faptică ce a exercitat acţiunea în răspundere contractuală şi
a acestor creanţe. a obţinut repararea daunei, creditorul ar putea folosi,
Persoana care este obligată să poarte răspundere în subsidiar, acţiunea în răspundere civilă delictuală,
subsidiară urmează, până la executarea obligaţiei ce- pentru diferenţa dintre valoarea obţinută şi valoarea
rute de către creditor, să înştiinţeze despre acest fapt reală a prejudiciului.
debitorul de bază, iar dacă faţă de el este înaintată o Se mai pune problema dacă există (şi în ce mă-
acţiune judiciară – să-l antreneze pe acesta în proces. sură) posibilitatea de a se combina cele două forme
În caz contrar, debitorul de bază este în drept să opună de răspundere civilă, pentru acoperirea prejudiciului
faţă de cerinţele ce rezultă din acţiunea de regres acele cauzat.
excepţii, care le-ar fi avut faţă de creditor. Urmează Prin cumulul celor două forme de răspundere civilă
să concretizăm că înştiinţarea debitorului de bază nu se poate pune în discuţie posibilitatea recuperării
despre executarea creanţei faţă de creditor reprezintă prejudiciului, în sensul că ar exista posibilitatea părţii
doar o ultimă obligaţie legală a debitorului subsidiar, vătămate de a primi două despăgubiri. Ne-am afla în
în temeiul căreia îşi va putea valorifica cerinţele prin prezenţa unei îmbogăţiri fără justă cauză şi problema
intrermediul acţiunii de regres. nu se poate pune sub acest aspect.
Observăm că şi aceste reglementări contemporane Practica judiciară română a statuat imposibilitatea
nu sunt lipsite de neajunsuri evidente, deoarece nu dau folosirii unei acţiuni mixte prin care să se combine răs-
răspuns legal la întrebările: este, oare, răspunderea sub- punderea contractuală cu răspunderea delictuală, şi nici
sidiară o răspundere pentru acţiunile unei alte persoane; nu există posibilitatea de a folosi acţiunea în răspundere
este, oare, o răspundere fără vinovăţie, sau răspundere civilă contractuală şi în subsidiar acţiunea în răspunde-
fără propria încălcare. re civilă delictuală, după ce prin acţiune a fost folosită,
Formula legală a răspunderii subsidiare urmează a izbândit şi a condus la plata de despăgubiri.
a fi construită ţinându-se cont de faptul că temeiul Tot practica judiciară a fost aceea care a oferit un
juridic al acestei răspunderi îl constituie răspunderea răspuns în sensul că, în situaţia în care a existat un
pentru fapta proprie a persoanei ce poartă răspundere contract între părţi şi prin neexecutarea acestuia s-au
subsidiară, condiţionată fie de formarea defectuoasă a cauzat prejudicii, trebuie să se folosească o acţiune în
voinţei persoanei juridice, fie în lipsa sau insuficienţa răspundere contractuală, şi nu o acţiune în răspundere
controlului şi supravegherii pe care este obligată să le delictuală. S-a admis, însă, că dacă neexecutarea con-
efectueze. tractului îmbracă forma unei infracţiuni, reclamantul,
Fapta prejudiciabilă a debitorului de bază în obli- parte contractuală, care a suferit un prejudiciu, are
gaţia civilă nu serveşte în calitate de unic temei pentru posibilitatea opţiunii între acţiunea întemeiată pe răs-

65
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

punderea civilă contractuală şi acţiunea întemeiată pe üobligaţia de a repara prejudiciul cauzat de două
răspunderea civilă delictuală. persoane, dintre care una răspunde delictual şi cealaltă
În situaţia în care partea vătămată înţelege să se contractual.
constituie parte civilă în procesul penal, înseamnă că a În plus, jurisprudenja a considerat că obligaţiile in
ales calea unei acţiuni în răspundere civilă delictuală. solidum există şi în materie de răspundere contractuală
Persoana care a suferit un prejudiciu are, însă, po- atunci când prejudiciul este cauzat prin neexecutarea
sibilitatea de a se adresa unei instanţe civile, invocând unor obligaţii contractuale distincte, având debitori
fie, în cazul pe care îl discutăm, răspunderea civilă diferiţi; se presupune că neexecutarea prestaţiei dato-
delictuală, fie răspunderea civilă contractuală. rate de fiecare debitor din acele raporturi obligaţionale
Chiar dacă între părţi a existat un contract, au fost si- a contribuit la cauzarea întregului prejudiciu suferit
tuaţii în care, deşi neexecutarea obligaţiilor din contract de creditor. De asemenea, se apreciază că un exemplu
nu constituia infracţiune, totuşi, instanţele judecătoreşti tipic de astfel de obligaţie este obligaţia alimentară pe
au admis posibilitatea folosirii unei acţiuni în răspun- care legea o prevede în sarcina părinţilor şi în benefi-
dere delictuală, considerând că, în acest mod, se poate ciul copilului lor minor; fiecare părinte, în calitate de
acoperi prejudiciul cauzat avutului public. Conform codebitor, este distinct şi personal îndatorat, în limita
principiului statuat prin adagiul electa una via, non resurselor sale, să asigure creditorului cele necesare
datur recursus ad alteram, atunci când reclamantul îşi întreţinerii (locuinţă, alimente, îmbrăcăminte etc.);
întemeiază acţiunea pe răspunderea civilă delictuală sau atât tatăl, cât şi mama pot fi urmăriţi pentru întreaga
când aceasta este întemeiată pe răspunderea civilă con- întreţinere datorată, dar creditorul nu are dreptul să
tractuală, temeiul acţiunii trebuie urmat până la capăt, primească mai mult decât îi este necesar.
neputându-se invoca cealaltă formă de răspundere. În concluzie, în dreptul francez, obligaţiile in so-
Discuţiile din literatura juridică franceză în legătură lidum sunt acele raporturi obligaţionale în care două
cu existenţa obligaţiilor in solidum nu au încetat până sau mai multe persoane sunt îndatorate să execute în
astăzi. Continuă să persiste în special incertitudinea întregime în favoarea creditorului aceeaşi prestaţie, fără
doctrinară cu privire la autonomia acestei categorii de ca între ele să existe solidaritate. Solidaritatea pasivă
obligaţii în raport cu solidaritatea pasivă. În schimb, se poate naşte numai prin voinţa părţilor sau atunci
practica judiciară franceză a statuat că obligaţiile in când este prevăzută expres de lege; ea este de strictă
solidum nu se confundă cu obligaţile solidare legale. interpretare şi aplicare.
De altfel, meritul resuscitării obligaţiilor in solidum din Evoluţiile din doctrina juridică şi din jurisprudenţa
dreptul roman aparţine tot jurisprudenţei. franceză cu privire la aceste obligaţii au avut un puter-
Jurisprudenţa franceză circumscrie domeniul obli- nic ecou şi chiar au transgresat, după cum era firesc, în
gaţiilor in solidum, în principal, în sfera răspunderii dreptul civil românesc. Aceasta cu toate că, aşa cum am
delictuale. Astfel, sunt obligaţii in solidum: mai afirmat, spre deosebire de Codul civil francez, în
üobligaţia de a repara un prejudiciu cauzat de două art.1003 din Codul civil român, text inspirat din Codul
sau mai multe persoane, atunci când faptele lor nu civil italian, este reglementată expres răspunderea civilă
constituie infracţiune; delictuală solidară, atunci când fapta ilicită cauzatoare
üobligaţia comitentului, alături de prepusul său, de prejudiciu este imputabilă mai multor persoane, in-
de a repara prejudiciul cauzat de prepus unui terţ diferent de împrejurarea dacă este sau nu şi infracţiune
printr-o faptă ilicită săvârşită în exercitarea funcţiilor şi dacă făptuitorii au fost condamnaţi sau nu de instanţa
încredinţate; penală. Deşi câmpul lor de aplicare este în mod sigur
üobligaţia păzitorilor juridici a două sau a mai mai restrâns, existenţa obligaţiilor in solidum, ca o
multor lucruri care au cauzat altuia un prejudiciu atunci categorie autonomă în raport cu obligaţiile solidare,
când fiecare lucru are păzitor juridic diferit; este una dintre problemele controversate.
üobligaţia de a repara un prejudiciu cauzat de fapta
unei persoane şi de un lucru aflat în paza juridică a
altei persoane; Note:
üobligaţia autorului unui accident şi a companiei
de asigurări de a repara prejudiciul suferit de victima 1
I.Muruianu, N.Roşca. Manualul judecătorului la examina-
acelui accident; rea pricinilor civile. – Chişinău: Cartier, 2006, p.787.

66
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

Evoluţia istorică a instituţiei


protecţiei internaţionale
a drepturilor copilului
Partea II
Carolina Ciugureanu-Mihailuţă,
doctor în drept (USM)

SUMMARY
Some international norms delineation, regulating the collaboration between states in the filed of the
children rights protection has conditioned some international distinct juridical body crystallization:
children rights international protection. Presenting a result of a long and difficult motion of the humanity
in the meaning of disclosure and child liberation, this body is presented as a totality of norms, bodies
and international procedures ensuring protection in the field of children rights by means of international
standards and special protective mechanisms elaboration and these rights guaranteeing.
The seventies were marked by a powerful movement “of child liberation” appearance and develop-
ment. On 20 of November, 1989 the General UNO meeting unanimously adopted the Children Rights
Convention – the document of reference in the regulation and guaranteeing children rights. The Con-
vention adoption practically represents the completion of the process of children rights body formation,
mentioning the second stage in its evolution. Together with monitoring institutional mechanism of its
implementation and meaning the gained practice, the Convention outlines a true International right of
children rights.

A niiunei’70puternice
au fost marcaţi prin apariţia şi dezvoltarea
mişcări ,,de eliberare a copilului”.1
participarea celor mai multe guverne a fost caracterizată
ca insuficientă, prezenţa şi aportul OIG a fost calificată
Prevederi referitoare la drepturile copilului au fost ca scandalos de slabă.
incluse într-un număr însemnat de tratate şi declaraţii Activitatea în cadrul grupului s-a desfăşurat pe baza
referitoare la drepturile omului. Deşi sistemul protecţiei consensului. Nici o propunere nu a fost adoptată pe bază
internaţionale a drepturilor copilului cunoaşte o vari- de vot, ceea ce a făcut ca procesul elaborării să fie dificil
etate şi multitudine de norme juridice, dispersarea lor şi de lungă durată. Cele mai multe dificultăţi în realizarea
prin diverse declaraţii şi convenţii conferă acestuia un consensului au fost legate de anumite probleme de fond,
caracter puţin eficient. Se face simţită lipsa acută a unui cum ar fi definirea vârstei minime a copilului, libertatea
act internaţional, de vocaţie universală, care să pună religioasă, adopţia, vârsta minimă a participării copilului
drepturile copilului sub autoritatea dreptului interna- la conflictele armate. După îndelungate negocieri, în anul
ţional şi a ONU. Lipseşte un tratat desăvârşit, uniform 1988 Convenţia a fost prezentată Comitetului pentru
şi obligatoriu, însoţit de o procedură care i-ar asigura drepturile omului, în vederea avizării textului acesteia.
implementarea. Acest lucru a fost remarcat de numeroase În iulie 1989, 12 copii de pe toate continentele au
state şi instituţii specializate ale ONU. pornit din Coreea spre New York într-o ambarcaţiune
În 1978 guvernul polonez propune ONU un proiect cu pânze spre a remite textul Con­venţiei Secretarului
de Convenţie cu privire la drepturile copilului, care nu General al ONU, domnului Xavier Perez De Cuellar.
este însă acceptat. La 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a ONU a
În 1979 Comisia ONU pentru drepturile omului a adoptat în unanimitate Convenţia cu privire la Drepturile
creat un grup de lucru deschis pentru elaborarea unei Copilului2, încununând, astfel, pledoariile de mai bine de
convenţii în materia drepturilor copilului. La lucrările 6 decenii ale experţilor în drepturile omului cu referire
acestui grup au participat 43 de ţări, OIG şi ONG, în la grija şi protecţia fiecărui copil din cele 2 miliarde de
număr de aproximativ 50. copii de pe glob.
Ezitările care au caracterizat reacţia guvernelor faţă Convenţia cu privire la Drepturile Copilului este
de propunerea privind elaborarea unei convenţii cu documentul de referinţă în reglementarea şi garan­tarea
privire la drepturile copilului s-au reflectat în nivelul drepturilor copilului. Fiind un act constitutiv al drepturi-
participării lor. În primii ani, la lucrările grupului nu lor copilului, Convenţia cuprinde cea mai largă sferă de
au participat niciodată mai mult de 30 de state. Dacă drepturi şi libertăţi şi instituie un sistem internaţional de

67
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

protecţie a copiilor. Este un document novator, complex, instituie un sistem de protecţie a drepturilor copilului pe
angajant pentru state, orientat spre provocările noului continentul african. Totuşi, acest document conţine şi o
mileniu. Aceasta individualizează copilul în societate, novaţie: de rând cu drepturile pe care le deţine copilul,
recunoscând vulnerabilitatea şi nevoile speciale de aceasta stabileşte şi obligaţiile care-i revin faţă de fami-
protecţie a copilăriei. lie, societate, stat şi comunitate. Aceste responsabilităţi
Convenţia este singurul tratat din sistemul ONU care sunt stabilite în dependenţă de vârsta şi capacităţile
are un veritabil caracter de univer­salitate, fiind ratificată copilului.11
de 191 de state din 193 existente. Paradoxal sau nu, doar În plan european, Adunarea Parlamentară a Consi-
SUA şi Somalia nu sunt părţi la acest tratat.3 liului Europei adoptă, în 1996, Convenţia europeană
Adoptarea Convenţiei reprezintă, de fapt, încu- privind exercitarea drepturilor copilului.12 Textul Con-
nunarea procesului de formare a instituţiei protecţiei venţiei se fundamentează pe ideea promovării drepturilor
drepturilor copilului, marcând cea de-a doua etapă în copilului: activităţi circumscrise cooperării statelor, care
evoluţia acesteia, cea convenţională. Împreună cu me- se bazează pe interrelaţia dintre elaborarea standardelor
canismele instituţionale de monitori­zare a implementării internaţionale, implementarea acestor standarde, prin
sale şi având în vedere practica acumulată, Convenţia verificarea, asistenţa şi promovarea lor prin educaţie şi
conturează un veritabil Drept internaţional al drepturilor informare.
copilului. Prin extinderea prevederilor Convenţiei europene
Puţin mai târziu, în 1990, şefii a 71 de state s-au pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamen-
întrunit la New York la Summit-ul Mondial în Interesul tale ale omului13, orice copil poate să-şi valorifice drep-
Copiilor, care a plasat copiii în centrul eforturilor de turile lezate prin sesizarea unei autorităţi judecătoreşti.
dezvoltare globală. În cadrul acestei întruniri a fost Perceptând violarea de către stat a cel puţin unuia din-
adoptată Declaraţia privind supravieţuirea, protecţia şi tre articolele Convenţiei14, copilul poate adresa o cerere
dezvoltarea copiilor şi Planul de acţiuni pentru punerea Curţii Europene a Drepturilor Omului.15
în aplicare a Declaraţiei. Revenind la cadrul universal, vom menţiona că în
Declaraţia mondială privind supravieţuirea, protec- mai 2002, la New York, şi-a desfăşurat lucrările Sesiu-
ţia şi dezvoltarea copiilor4 a scos în evidenţă realitatea nea Specială a Adunării Generale a ONU consacrată
sumbră a copilăriei pentru milioane de copii.5 Prin exclusiv copiilor. Participanţii16 la această sesiune is-
aceasta şefii de state s-au angajat să asigure condiţii torică unanim s-au expus asupra faptului că, în ciuda
optime de creştere şi dezvoltare pentru copii – prin discursului cât se poate de pozitiv, multe state sunt încă
eradicarea foametei şi subnutriţiei, să salveze milioane reticente în preluarea şi promovarea unor valori deose-
de copii de pericolul morţii prin înfometare sau, pur şi bit de impor­tante pentru umanitate, precum drepturile
simplu, să garanteze hrana minimă pentru toţi cetăţenii copilului. Această atitudine poate fi explicaţia faptului
statului respectiv. că, în mileniul III, asistăm încă la violări din cele mai
Planul de acţiuni pentru punerea în aplicare a De- grave ale drepturilor copilului: abuzuri, acte de cruzi-
claraţiei6 a fost elaborat pentru a servi drept călăuză la me, tratamente inumane şi degradante, sărăcie, aban-
elaborarea programelor naţionale.7 El conţine diferite don, acte care afectează grav demnitatea umană.
propuneri şi obiective importante cu privire la supravie- Deschiderea Sesiunii, la data de 8 mai 2002, a în-
ţuire şi dezvoltare. Acestea derivă din sarcinile stabilite ceput cu rostirea unei Declaraţii a Copiilor,17 prin care
de OMS şi UNICEF8: reducerea mortalităţii materne şi aceştia făceau apel la comunitatea internaţională în
infantile, a malnutriţiei şi a analfabetismului, asigurarea vederea instaurării unei lumi demne pentru ei. Textul
accesului la servicii de sănătate şi aprovizionarea cu apă relevă condiţia grea a copilăriei, menţionând în special
potabilă etc. Obiectivele sunt menite să rezolve problema problemele prezente ale copilului. Documentul vine să
egalităţii prin faptul că sunt aplicabile tuturor grupurilor amintească că copiii nu reprezintă doar viitorul, ei sunt
şi zonelor reprezentative din cadrul unui stat. şi prezentul, iar acţiunile care trebuie întreprinse în fa-
Dimensiunea universală a drepturilor copilului se in- voarea lor trebuie să înceapă astăzi.
dividualizează în plan regional, după cum reglementarea Iniţiind o adevărată mişcare globală pentru protecţia
regională se reclamă în universalitate.9 Inspirându-se din copilului şi a drepturilor acestuia, şefii de stat şi de gu-
valorile consacrate în Convenţia cu privire la Drepturile vern, precum şi reprezentanţii statelor parti­cipante, au
Copilului, s-au dezvoltat sisteme regionale de protecţie adoptat un document cu genericul O lume demnă pen-
a drepturilor copilului, la nivel conti­nental. tru copii18, declarând că aceasta este „o lume în care toţi
Astfel, în 1990, sub auspiciile Organizaţiei Unităţii copiii au parte de un start cât se poate de bun în viaţă şi
Africane a fost adoptată Carta Africană a drepturilor au acces la învăţământ de bază de calitate, inclusiv la
şi bunăstării copilului.10 Reprezentând o copie fidelă învăţământul primar obligatoriu şi gratuit pentru toţi,
a Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului, Carta şi în care tuturor copiilor, inclusiv adolescenţilor, li se

68
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

oferă prilejul de a-şi dezvolta capacităţile individuale suportă efectele datoriilor externe, ale dezvoltării haotice şi subdezvoltării
multor ţări... În fiecare zi 40.000 de copii mor din cauza subnutriţiei şi
într-un mediu sigur şi favorabil”.19 a bolilor, în special de SIDA, a drogurilor sau a lipsei de apă potabilă
Formulând obiective specifice în favoarea copiilor, şi a lipsei condiţiilor igienice de viaţă.” (Declaraţia mondială privind
cu termene precise de îndeplinire, statele şi-au asumat supravieţuirea, protecţia şi dezvoltarea copiilor la Summit-ul mondial
pentru copii,§ 4-6.)
angajamentul de a promova dezvoltarea fizică, psiho- 6
Planul de acţiuni pentru punerea în aplicare a Declaraţiei mon-
logică, spirituală, socială, afectivă, cognitivă şi cultu- diale privind supravieţuirea, protecţia şi dezvoltarea copiilor în anii
rală a copiilor ca problemă prioritară la nivel naţional ’90. Apendice: Obiectivele privind copiii şi dezvoltarea în anii ’90.
Doc. CF/WSC/1990/WS-001, New York, din 30.09.1990 // R.Hodgkin,
şi global. Elaborând un plan de acţiuni pentru perioa- P.Newell. Op. cit., p.112.
da 2000-2010, acestea s-au obligat să îmbunătăţească 7
„Din fericire, cunoştinţele necesare şi tehnicile pentru îndeplinirea
condiţiile de viaţă ale copilului, să reducă mortalitatea celor mai multe obiective există deja. Resursele financiare necesare
infantilă şi malnutriţia, să micşoreze cu 50% numărul sunt modeste în comparaţie cu rezultatele cu care aceste investiţii se
soldează. Pe de altă parte, factorul esenţial – informarea familiilor şi
copiilor care nu au acces la educaţie, să scadă cu 50% înfiinţarea serviciilor necesare acestora pentru a-şi proteja copiii – este
numărul nou-născuţilor infectaţi cu HIV. deja o realitate în toate ţările şi, teoretic, în toate comunităţile. Nu există
Aceste demersuri au conturat promovarea şi apăra- o prioritate mai mare decât aceea de a proteja copiii, pe ea întemeindu-se
speranţa de supravieţuire, stabilitate şi dezvoltare a tuturor naţiunilor şi,
rea drepturilor copilului pe plan naţional şi internaţio- de fapt, a întregii civilizaţii umane.” (Planul de acţiuni pentru punerea
nal ca pe o prioritate politică absolută. în aplicare a Declaraţiei mondiale privind supravieţuirea, protecţia şi
Evoluţia survenită cu privire la ideea de protecţie dezvoltarea copiilor în anii ’90, §36.)
8
Indicatori ai dezvoltării în monitorizarea evoluţiei stării de sănătate
şi obligativitate a drepturilor copilului demonstrează generală până în anul 2000. OMS. – Geneva, 1981, p.124-125.
nu doar progresul societăţii internaţionale, privită din 9
A se vedea: I.Vida. Drepturile omului în reglementări internaţio-
punctul de vedere al valorilor pe care se întemeiază, dar nale. – Bucureşti: Lumina Lex, 1999, p.22.
10
Carta Africană a drepturilor şi bunăstării copilului. OUA, Addis
şi relevarea unei relaţii de condiţionare directă ce există Abeba, 1990 // www.unsystem.org
între protecţia drepturilor copilului şi buna funcţionare 11
Ibidem, art.31.
a oricărei societăţi.
12
Convenţia europeană privind exercitarea drepturilor copilului.
Consiliul Europei, Strasbourg, 1996 // www.unsystem.org
În loc de concluzie: pornind de la cele menţionate, 13
Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor
putem afirma că protecţia drepturilor copilului ca in- fundamentale ale omului, Roma, din 04.11.1950 // Tratate internaţiona-
stituţie a dreptului internaţional al drepturilor omului le. Vol.I, p.341.
14
Ibidem.
poate fi considerată drept una dintre cele mai recente 15
Copilul poate formula cerere el însuşi sau prin mijlocirea părin-
,,descoperiri” ale civilizaţiei umane. telui în a cărui custodie se află, prin mijlocirea unui tutore sau a unui
Importanţa normelor juridice internaţionale care au funcţionar oficial desemnat să-l reprezinte, sau pur şi simplu prin mij-
locirea avocatului lor (Cauza KL şi alţii contra Regatului Unit, Cerere
ca obiect apărarea drepturilor copilului apare cu toată nr.28945/95, 1998; Cauza P, P şi T contra Regatului Unit, 22 EHRR
claritatea, dacă ne gândim la faptul că „copiii reprezintă CD 148). În afară de cazul în care reprezentantul este un părinte în a că-
cea mai mare minoritate existentă într-o societate. Spre rui custodie se află copilul sau un tutore legal, Curtea va solicita dovada
autorităţii persoanei respective de a acţiona în calitate de reprezentant.
deosebire de alte minorităţi, ea, din păcate, nu se poate Curtea a făcut referire la tot mai larga recunoaştere a vulnerabilităţii co-
apăra singură, fiind necesară intervenţia unor membri ai piilor şi la necesitatea de a le asigura protecţie specifică în interesul lor
majorităţii care să acţioneze în interesul ei”.20 în sensul prevederilor Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilu-
lui şi ale Convenţiei europene privind exercitarea drepturilor copilului,
precum şi la faptul că situaţia copiilor impune o analiză atentă: copiii
Note: trebuie să se bucure de fiecare dată de sprijinul altei persoane care să
1
A se vedea: B.Gross, R.Gross. The Children Rights Movement – înainteze cererile în numele lor şi să le reprezinte interesele (Cauza P, P
Overcoming the Oppression of Young People. – Garden City: Anchor şi T contra Regatului Unit, 22 EHRR CD 148).
Press NY, 1977, p.14. 16
La lucrările sesiunii au participat 69 şefi de state şi guverne, 190
2
Convenţia cu privire la Drepturile Copilului. Rezoluţia Adunării reprezentanţe naţionale de înalt nivel, Secretarul General al ONU, re-
Generale a ONU nr. 44/25 din 29.11.1989. // Tratate internaţionale la prezentanţi ai agenţiilor specializate ale ONU, reprezentanţi al Biseri-
care Republica Moldova este parte. Vol.I. – Chişinău, 1998, p.51. cii, personalităţi din lumea afacerilor, ştiinţei şi culturii, reprezentanţi
3
SUA au semnat acet tratat, dar nu l-au ratificat din cauza unor ne- ai ONG-urilor din 117 ţări. Pentru prima dată în cadrul reuniunilor de
concordanţe între prevederile acestuia şi legislaţia internă. Somalia nu acest nivel au participat şi copii, întruniţi în delegaţii, implicaţi în toate
dispune de un guvern recunoscut de societatea internaţională. activităţile sesiunii.
4
Declaraţia mondială privind supravieţuirea, protecţia şi dezvol- 17
O lume demnă pentru noi. Declaraţia Copiilor rostită la deschi-
tarea copiilor la Summit-ul mondial pentru copii. Doc. CF/WSC/1990/ derea Sesiunii Speciale nr.XXVI a Adunării Generale a ONU dedica-
WS-001, New York, din 30.09.1990. // R.Hodgkin., P.Newell. Ghid tă copiilor, New York, din 08.05.2002 // O lume demnă pentru copii.
de aplicare practică a Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului. Documentele Sesiunii Speciale dedicate copiilor. – Chişinău: UNICEF,
UNICEF. – Chişinău: Cartier, 2001, p.93. 2003.
5
Copiii sunt ,,expuşi unor pericole care împiedică creşterea şi 18
O lume demnă pentru copii. Sesiunea Specială nr.XXVI a Adu-
dezvoltarea lor. Ei suferă enorm din cauza războiului şi a violenţei, a nării Generale a ONU dedicată copiilor, New York, din 10.05.2002 //
discriminării rasiale, a apartheidului, a agresiunilor de tot felul, a ocupaţiei O lume demnă pentru copii. Documentele Sesiunii Speciale dedicate
străine, a anexărilor forţate, a abandonării silite a căminelor; din cauza copiilor, 2003.
vreunui handi­cap sau ca victime ale neglijenţei, cruzimii şi exploatării 19
O lume demnă pentru copii, Preambul.
adulţilor. În fiecare zi milioane de copii suferă de pe urma sărăciei şi a 20
V.D. Zlătescu. Convenţia cu privire la drepturile copilului şi le-
crizelor economice, din cauza foamei şi a lipsei de adăpost, a epidemiilor gislaţia română // Revista Institutului Român pentru Drepturile Omului.
şi a analfabetismului, din cauza degradării mediului. Ei sunt cei care – IRDO, anul I, nr.1-4. p.29.

69
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

Правовое регулирование порядка


приема на работу
Борис Сосна,
доктор права, и.о. профессора (Европейский университет Молдовы)
Василий Драгомир,
начальник отдела кадров Европейского университета Молдовы
Игорь Лука,
начальник отдела кадров Университета прикладных знаний Молдовы

SUMMARY
A person is hired by signing a written labor contract, and then an order (direction, resolution, de-
cision) of the employer is issued, on the basis of the coordinated and signing of the individual labor
contract by both parties.

П рием на работу осуществляется путем заклю-


чения индивидуального трудового договора в
дан к защите Родины» №1245-XV от 18.07.2002
года, «О миграции» №1518-XV от 06.12.2002 года,
письменной форме, а затем издания приказа (рас- «О бухгалтерском учете» №113-XVI от 27.04.2007
поряжения, решения, постановления) работодателя года, Кодексом о науке и инновациях №259-XV от
на основании согласованного и подписанного сторо- 15.07.2004 года, постановлениями Правительства
нами индивидуального трудового договора.1 Республики Молдова и другими подзаконными
После издания приказа (распоряжения, решения, нормативными актами.
постановления) работодателя о приеме физического При приеме на работу иностранцев и лиц без
лица на работу, работодатель, не позднее 7 календар- гражданства, с 1 января 2009 года следует руко-
ных дней с момента издания приказа (распоряжения, водствоваться органическим Законом Республики
решения, постановления), обязан произвести запись Молдова «О трудовой миграции» №180-XVI от
в трудовую книжку работника о приеме на работу, 10 июля 2008 года.3
которая должна соответствовать тексту приказа о При решении вопроса о приеме на работу кон-
приёме на работу (п.14 Положения о порядке запол- кретного физического лица необходимо учитывать,
нения, хранения и учета трудовой книжки, утверж- что на работу может быть принято только лицо, до-
денного постановлением Правительства Республики стигшее установленного законом возраста, что на
Молдова №1449 от 24.12.2007 года).2 работах определенного вида запрещено применение
С записью о приеме на работу предприятие обя- труда женщин и несовершеннолетних, что работо-
зано ознакомить работника под роспись в личной датель обязан принимать на работу определенные
карточке, где должна быть точно повторена запись категории физических лиц, что с определенными
из трудовой книжки (п.15 Положения, утвержден- категориями работников необходимо заключать
ного Постановлением Правительства Республики письменные договоры о полной индивидуальной
Молдова №1449 от 24.12.2007 года). или коллективной (бригадной) материальной от-
Лицам, принятым на работу по совместительству, ветственности.
запись в трудовую книжку о работе по совмести- Часть (1) ст.47 ТК РМ запрещает необоснованный
тельству не вносится. По просьбе совместителя, отказ в приеме на работу.
запись о его приеме на работу по совместительству Согласно части (2) ст.47 ТК РМ, запрещается
может быть внесена в трудовую книжку по месту любое прямое или косвенное ограничение прав либо
основной работы. установление прямых или косвенных преимуществ
При приеме физических лиц на работу работо- при заключении индивидуального трудового дого-
датель должен руководствоваться ст. 1, 4, 5, 45-66, вора в зависимости от пола, расы, национальности,
247, 253, 255, 260, 267, 269, 270, 275, 279, 280, вероисповедания, места жительства, политических
290-293, 296, 297, 302, 306, 308, 312, 326 Трудо- убеждений или социального происхождения.
вого кодекса (ТК) Республики Молдова №154-XV Часть (1) ст.8 ТК РМ запрещает дискриминацию в
от 28.03.2003 года, законами Республики Молдова сфере труда, в том числе по признаку пола, возраста
«О статусе депутата» №39-XIII от 07.04.1994 года, и т.д. при приеме на работу.
«О порядке возмещения ущерба, причиненного Согласно части (2) ст.8 ТК РМ, не является дис-
незаконными действиями органов уголовного пре- криминацией установление различий, исключений,
следования, прокуратуры и судебных инстанций» предпочтений или отдельных прав для работников,
№1545-XIII от 25.02.1998 года, «О подготовке граж- обусловленных требованиями, специфическими для

70
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

данного вида труда или предусмотренными дей- лет на тяжелых работах и на работах с вредными
ствующим законодательством, либо особой заботой и/или опасными условиями труда, на подземных
государства о лицах, нуждающихся в повышенной работах, а также на работах, выполнение которых
социальной и правовой защите. может причинить вред их здоровью и нравствен-
Не будет считаться необоснованным отказ в ности (азартные игры, работа в ночных заведениях,
приеме женщины на работу с вредными или тяже- производство, перевозка и торговля спиртными на-
лыми условиями труда. питками, табачными изделиями, наркотическими и
Согласно части (2) ст.46 ТК РМ, физическое лицо токсическими препаратами). Не допускается подъ-
приобретает трудоспособность по достижении воз- ем и перемещение вручную указанными лицами
раста шестнадцати лет. тяжестей, превышающих установленные для них
Согласно части (3) ст.46 ТК РМ, физическое предельные нормы.
лицо может заключить индивидуальный трудовой В соответствии с частью (2) ст.255 ТК РМ, пере-
договор и по достижении возраста пятнадцати лет чень тяжелых работ и работ с вредными и/или опас-
с письменного согласия родителей или его закон- ными условиями труда, на которых запрещается при-
ных представителей и при условии, что работа не менение труда лиц в возрасте до восемнадцати лет,
причинит вреда его здоровью, развитию, учебному а также предельные нормы подъема и перемещения
процессу и профессиональной подготовке. тяжестей для данной категории лиц утверждаются
Согласно части (9) ст.46 ТК РМ, стороной ин- Правительством после консультаций с патронатами
дивидуального трудового договора может быть и профессиональными союзами.
гражданин Республики Молдова, иностранный Список тяжелых работ и работ с вредными и/или
гражданин или лицо без гражданства, за исклю- опасными условиями труда, на которых запрещается
чением случаев, предусмотренных действующим применение труда лиц, не достигших возраста 18 лет,
законодательством. а также предельные нормы подъема и перемещения
Законодательство запрещает прием определен- тяжестей несовершеннолетними утвержден По-
ных категорий физических лиц на определенные становлением Правительства Республики Молдова
работы. №562 от 07.09.1993 года.
Так, согласно части (4) ст.46 ТК РМ, запреща- При приеме на работу молодых специалистов
ется прием на работу лиц, не достигших возраста необходимо учитывать Постановление Прави-
пятнадцати лет, а также лиц, лишенных судебной тельства Республики Молдова №923 от 04.09.2001
инстанцией права занимать определенные долж- года «О трудоустройстве выпускников высших
ности или заниматься определенной деятельно- и средних специальных учебных заведений». В
стью – на соответствующие должности или для соответствии с п.4 этого постановления, частные
занятия соответствующей деятельностью. предприятия, принявшие на работу молодых специ-
Применение труда женщин на определенных алистов, распределенных ранее в государственный
работах запрещено ст.248 ТК РМ. сектор, обязаны в первые три года их деятельности
Запрещается применение труда женщин на тя- полностью возместить учебному заведению расхо-
желых работах и на работах с вредными условиями ды на обучение в том случае, если эти выпускники
труда, а также на подземных работах, за исключени- не оплачивали сами учебу.
ем работ по санитарному и бытовому обслуживанию Определенные категории работников прини-
и работ, не требующих физического труда. маются на работу только после предварительного
Запрещается подъем и перемещение вручную медицинского осмотра.
женщинами тяжестей, превышающих установлен- Согласно части (1) ст.238 ТК РМ, прием на работу
ные для них предельные нормы. и перевод на другую работу отдельных категорий
Перечень тяжелых работ, работ с вредными усло- работников осуществляются на основании меди-
виями труда, на которых запрещается применение цинского заключения по результатам медицинского
труда женщин, а также предельные нормы нагрузок осмотра.
для женщин при подъеме и перемещении вручную Список категорий работников, проходящих ме-
тяжестей утверждаются Правительством после дицинские осмотры при поступлении на работу и
консультаций с патронатами и профессиональными периодические медицинские осмотры, утверждается
союзами. Министерством здравоохранения (часть (2) ст.238
Список производств, профессий и работ с тя- ТК РМ).
желыми и вредными условиями труда, на которых Данный список утвержден Приказом министра
запрещается применение труда женщин, и нормы здравоохранения №132 от 17.06.1996 года «О про-
предельно допустимых нагрузок для женщин при ведении обязательных при поступлении и периоди-
подъеме и перемещении тяжестей вручную утверж- ческих медицинских осмотров лиц, работающих во
дены Постановлением Правительства Республики вредных условиях».
Молдова №624 от 06.10.1993 года.4 Данный приказ не был опубликован в «Офи-
Согласно части (1) ст.255 ТК РМ, запрещается циальном мониторе Республики Молдова», и эту
применение труда лиц в возрасте до восемнадцати ошибку следует исправить.

71
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

Согласно части (4) ст.238 ТК РМ, расходы, свя- военной службы за работником, призванным на во-
занные с организацией и проведением медицинских енную службу, сохраняется прежнее место работы.
осмотров, несет работодатель. По нашему мнению, необходимо установить пре-
Физические лица, не достигшие возраста восем- секательный одномесячный срок со дня окончания
надцати лет, принимаются на работу только после военной службы, в течение которого работник вправе
предварительного медицинского осмотра. В даль- требовать предоставления ему должности (места
нейшем, до достижения ими возраста восемнадцати работы), которую он занимал до призыва.
лет, они проходят медицинские осмотры ежегодно Согласно п.d) части (1) ст.78 ТК РМ, действие
(часть (1) ст.253 ТК РМ). индивидуального трудового договора приостанавли-
Расходы в связи с прохождением медицинских вается по инициативе работника в связи с занятием
осмотров несет, согласно части (2) ст.253 ТК РМ, выборной должности в органе публичной власти,
работодатель. профессионального союза или патроната. Данная
Определенные особенности имеет прием на ра- формулировка неточна, т.к. работник предприятия
боту главных бухгалтеров публичных учреждений может занять выборную должность в органе публич-
и центральных отраслевых органов публичного ной власти, профессионального союза или патроната
управления. только после прекращения трудовых отношений с
Согласно части (4) ст.13 Закона Республики Мол- предприятием, оформляемого приказом и записью
дова №113-XVI от 27.04.2007 года «О бухгалтерском в трудовую книжку.
учете», в публичных учреждениях главный бухгал- Согласно ст.187 ТК РМ, работнику, индивидуаль-
тер назначается на должность и освобождается от ный трудовой договор которого был приостановлен
должности руководителем учреждения с согласия в связи с избранием его на выборную должность со-
вышестоящего органа публичного управления, а гласно действующему законодательству (п.d) части (1)
в органах местного публичного управления и ав- ст.78 ТК РМ), после прекращения его полномочий на
тономных публичных учреждениях – с согласия выборной должности предоставляется прежняя работа
Министерства финансов.5 (должность), а при ее отсутствии – другая равноценная
Работодатель обязан принимать на работу опреде- работа (должность) на том же либо, с согласия работ-
ленные категории работников в предусмотренных ника, на другом предприятии.
законом случаях. Данная правовая норма конкретизируется дру-
Так, согласно п.е) ст.76 ТК РМ, действие индиви- гими законами.
дуального трудового договора приостанавливается В соответствии с частью (2) ст.28 Закона Ре-
в связи с призывом на срочную военную, сокращен- спублики Молдова №39-XIII от 07.04.1994 года
ную военную или гражданскую службу. «О статусе депутата», депутату Парламента Ре-
Даная формулировка неточна, ибо призыв на спублики Молдова после истечения срока его
срочную военную и другую службу не приостанав- полномочий должна быть предоставлена прежняя
ливает, а прекращает действие индивидуального работа (должность), а при ее отсутствии (в резуль-
трудового договора. После окончания срочной во- тате ликвидации или реорганизации предприятия,
енной службы работник не обязан возвращаться на учреждения, организации, сокращения штатов и т.д.)
предприятие, на котором он работал до призыва. Он – равноценная работа (должность) на том же или, с
может после окончания срочной военной службы его согласия, на другом предприятии, в учреждении,
поступить на военную службу по контракту, либо организации.
поступить на работу на другое предприятие, либо В законе не указано, в течение какого срока после
заняться предпринимательской деятельностью. окончания полномочий депутат Парламента вправе
Согласно ст.189 ТК РМ, работники, призванные требовать предоставления ему прежней работы.
на срочную военную, сокращенную военную или По нашему мнению, следует установить одноме-
гражданскую службу, а также на военные сборы, сячный срок, в течение которого депутат Парламента
пользуются гарантиями и компенсациями, предусмо- имеет право требовать предоставления ему прежней
тренными действующим законодательством. работы.
Данная статья является отсылочной. Согласно части (4) ст.28 Закона Республики
Согласно Закону Республики Молдова №1245-XV Молдова «О статусе депутата», с лицом, принятым
от 18.07.2002 года «О подготовке граждан к защите в порядке замещения должности, ранее занимаемой
Родины», за работником, призванным для исполнения депутатом Парламента, должен быть заключен сроч-
срочной или сокращенной военной службы либо для ный трудовой договор.
прохождения гражданской службы, сохраняется место После истечения срока мандата депутата
работы на условиях, предусмотренных законом. Парламента работодатель увольняет работника,
Работодатель обязан принять на работу лиц, при- принятого на должность, которую ранее занимал
званных на военную службу с данного предприятия, работник, избранный депутатом Парламента
после её окончания. Республики Молдова, по ст.82 ТК РМ, т.е. в связи
К сожалению, в вышеуказанном законе не ука- с истечением срока индивидуального трудового
зано, в течение которого времени после окончания договора. Работнику, уволенному в связи с его

72
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

избранием депутатом Парламента Республики Данный трехмесячный срок является пресека-


Молдова, по истечении срока мандата работода- тельным сроком. Его истечение лишает работника
тель предоставляет прежнюю должность (работу) права требовать предоставления прежней работы
и заключает с ним соответствующий индивидуаль- (должности).
ный трудовой договор. Прием на работу начинается с заключения
Отказ работодателя в приеме на работу бывший индивидуального трудового договора на основе
депутат Парламента может оспорить в судебную переговоров между работником и работодателем.
инстанцию, требуя принудить работодателя заклю- Заключению индивидуального трудового договора
чить индивидуальный трудовой договор и взыскать могут предшествовать специфические обстоятель-
с работодателя, в соответствии со ст. 5, 10, 329, 330 ства (проведение конкурса, избрание на должность
ТК РМ, материальный и моральный ущерб. и пр.).
Согласно части (1) ст.388 ТК РМ, работникам, Так, в соответствии с частью (1) ст.153 Кодекса
действие индивидуальных трудовых договоров о науке и инновациях № 259-XV от 15.07.2004 года,
которых приостановлено в связи с избранием их на замещение научной должности осуществляется на
выборные должности в профсоюзные органы, по основе конкурсного отбора с предоставлением на-
истечении срока их полномочий предоставляется учным исследователем программы деятельности и с
прежнее место работы, а в его отсутствие – равно- последующим заключением с ним индивидуального
ценное место работы (должность) на том же либо, с трудового договора в соответствии с действующим
согласия работника, на другом предприятии. законодательством. Должности научных и педаго-
Закон не дает легального определения понятия гических работников высших учебных заведений
«равноценное место работы», что препятствует замещаются на основании индивидуальных тру-
единообразному применению ст.388 ТК РМ. По на- довых договоров, заключаемых на определенный
шему мнению, Парламент должен дать официальное срок по результатам конкурса. Положение о порядке
определение понятия «равноценное место работы замещения указанных должностей утверждается
(должность)», ибо это оценочное субъективное по- Правительством (часть (1) ст.297 ТК РМ).
нятие может по-разному пониматься и толковаться Правительство Республики Молдова Постанов-
работодателями, работниками и судебными инстан- лением №1265 от 16.11.2004 года утвердило Поло-
циями. жение о замещении педагогических должностей в
Если прежнее или равноценное место работы не
высших университетских учебных заведениях.
может быть предоставлено работнику, избранному
Согласно части (2) ст.297 ТК РМ, должности де-
на выборную должность в профсоюзный орган, по
причине ликвидации предприятия, его реоргани- кана факультета и заведующего кафедрой высшего
зации, сокращения численности или штата работ- учебного заведения являются выборными. Поря-
ников, работодатель, в соответствии с частью (2) док проведения выборов на указанные должности
ст.388 ТК РМ, выплачивает бывшему работнику определяется уставом соответствующего учебного
выходное пособие в размере 6 средних месячных заведения.
заработных плат. Оформление приема на работу начинается с
Согласно ст.11 Закона Республики Молдова заключения индивидуального трудового договора,
«О порядке возмещения ущерба, причиненного легальное определение которого раскрывается в
незаконными действиями органов уголовного ст.45 ТК РМ.
преследования, предварительного следствия, про- Согласно ст.45 ТК РМ, индивидуальный трудовой
куратуры и судебных инстанции» №1545-ХШ от договор – соглашение между работником и работо-
25.02.1998 года, работодатель обязан предоставить дателем, на основании которого работник обязуется
лицу, освобожденному от работы (должности) в выполнять работу, соответствующую определенной
связи с незаконным осуждением либо отстранен- специальности, квалификации или должности, на
ному от работы в связи с незаконным привлечени- которую он назначен, с соблюдением правил вну-
ем к уголовной ответственности, прежнюю работу треннего распорядка предприятия, а работодатель
(должность), а при невозможности это сделать в обязуется обеспечить работнику условия труда,
связи с ликвидацией предприятия, учреждения, предусмотренные настоящим кодексом, иными нор-
организации, сокращением численности или шта- мативными актами, содержащими нормы трудового
та работников, предоставить другую равноценную права, коллективным трудовым договором, а также
работу (должность). своевременно и в полном размере выплачивать ему
Прежняя работа (должность) должна быть предо- заработную плату.
ставлена не позднее одного месяца со дня обращения Индивидуальный трудовой договор может содер-
реабилитированного работника, если он обратился жать и иные условия, не противоречащие действую-
с требованием о предоставлении прежней работы щему законодательству (часть (3) ст.49 ТК РМ).
не позднее 3 месяцев с момента получения им уве- В индивидуальном трудовом договоре следует
домления о вступлении в законную силу оправда- предусмотреть обязанность работника заключить
тельного приговора или вынесения постановления письменный договор о полной индивидуальной или
о прекращении уголовного дела. коллективной (бригадной) материальной ответствен-

73
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

ности за необеспечение сохранности переданных l) c творческими работниками из области искус-


ему ценностей. Такой письменный договор следует ства и культуры;
заключать только с работниками, входящими в m) с работниками религиозных объединений;
Перечень должностей и работ, занимаемых или а также
выполняемых работниками, с которыми рабо- n) в иных случаях, предусмотренных действую-
тодатель может заключать договоры о полной щим законодательством.
индивидуальной или коллективной материальной Согласно части (1) ст.57 ТК РМ, при заключении
ответственности. Данный Перечень утвержден по- индивидуального трудового договора лицо, посту-
становлением Правительства Республики Молдова пающее на работу, предъявляет работодателю:
№449 от 29 апреля 2004 года. a) удостоверение личности или иной документ,
Индивидуальный трудовой договор заключается, удостоверяющий личность;
как правило, на неопределенный срок. b) трудовую книжку, за исключением случаев,
Согласно ст.55 ТК РМ, индивидуальный трудовой когда лицо поступает на работу впервые или тру-
договор может быть заключен на определенный срок доустраивается по совместительству;
в соответствии с частью (2) ст.54 ТК РМ только для c) документы воинского учета – для призывников
выполнения работ, носящих непостоянный характер, и резервистов;
в следующих случаях: d) диплом об образовании, квалификационное
a) на период временного отсутствия работника, свидетельство, подтверждающее наличие специ-
действие индивидуального договора которого при- альной подготовки – при поступлении на работу,
остановлено (за исключением случаев его участия в требующую специальных знаний или качеств;
забастовке), либо на период нахождения его в одном e) медицинское заключение – в случаях, преду-
из отпусков, предусмотренных ст.112, 120, 123, 124, смотренных действующим законодательством.
126, 178, 299 и 300 ТК РМ; Оформление приема на работу после заключения
b) на время выполнения временных работ про- индивидуального трудового договора в письменной
должительностью до двух месяцев, а также сезонных форме производится в соответствии со ст.65 ТК РМ.
работ, когда в силу природных условий работа мо- Приказ (распоряжение, решение, постановле-
жет производиться только в течение определенного ние) работодателя о приеме на работу доводится
периода года; до сведения работника под расписку в срок до трех
c) с лицами, откомандированными на работу за рабочих дней со дня подписания сторонами инди-
пределы Республики Молдова; видуального трудового договора. По письменному
d) на время стажировки и профессиональной под- заявлению работника работодатель обязан выдать
готовки работника на другом предприятии; ему в течение трех рабочих дней копию приказа (рас-
e) с лицами, обучающимися по дневной форме поряжения, решения, постановления), заверенную в
обучения; установленном порядке.
f) с лицами, вышедшими согласно действующе- При приеме на работу или при переводе на дру-
му законодательству на пенсию по возрасту или на гую работу в соответствии с положениями настоя-
пенсию за выслугу лет (либо приобретшими право щего кодекса работодатель обязан:
на такую пенсию) и нетрудоустроенными – на срок a) ознакомить работника с поручаемой ему
до двух лет. Данный срок может быть продлен сто- работой, условиями труда, его правами и обязан-
ронами с учетом требований части (2) ст.54, части ностями;
(1) и п.а) части (2) ст.68 ТК РМ; b) ознакомить работника с правилами внутрен-
g) с научными работниками учреждений, зани- него распорядка предприятия и коллективным тру-
мающихся научными исследованиями и разработ- довым договором;
ками, педагогическими работниками и ректорами c) проинструктировать работника по технике без-
высших учебных заведений, а также с директорами опасности, гигиене труда, мерам противопожарной
колледжей – по результатам конкурса, проведенного безопасности и другим правилам охраны труда.
в соответствии с действующим законодательством;
h) на период избрания работника на определен- Литература:
ный срок на выборную должность в центральных
и местных органах публичной власти, а также в
1
Б.Сосна, М.Карабет. О некоторых проблемах заключения
индивидуальных трудовых договоров // Закон и жизнь, 2008, №6,
профсоюзных органах, органах патронатов, других с.23-25.
некоммерческих организаций, хозяйственных това- 2
Официальный монитор Республики Молдова, 2008, №5-7.
риществ и обществ; 3
Официальный монитор Республики Молдова №162-164; см.
i) с руководителями предприятий, их заместите- также: Б.Сосна, Г.Амихалакьоае. Прием на работу и увольнение
лями и главными бухгалтерами предприятий; иностранцев и лиц без гражданства // Трудовое право, 2008, №12,
с.77-85.
j) на период выполнения безработными оплачи- 4
Б.И. Сосна, Н.А. Горелко. Трудовое право Республики Мол-
ваемых общественных работ в порядке, установлен- дова: Научно-практическое пособие (с комментариями отдельных
ном Правительством; норм КЗоТа РМ). – Кишинев, 2001, с.159.
k) на время выполнения определенной работы; 5
Официальный монитор Республики Молдова, 2007, №90-93.

74
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

Etica, cea mai bună etichetă în afaceri


Natalia Bacalu,
magistru în drept

SUMMARY
Business ethics is about relationships, values, justice, and identity (personal, professional, corporate,
national, and global). It also concerns the intersection between business ethics and is fundamental to
the relationships between business and society at large. Why does the modern corporation exist in the
first place? How does is treat its stakeholders? In this article, the author tries to give some answers to
these questions, describes the study of how personal moral norms apply to the activities and goals of
commercial enterprise.

O amenii de afaceri mereu se întreabă: сe este corect,


ce este greşit, ce e bun şi ce e rău, ce e dăunator,
Practicile etice diferă de la o cultură la alta. Americanul
Norman Bowie, în lucrarea sa Relativism and the Moral
dacă deciziile luate de ei sunt corecte, dacă acţionează obligations of Multinational Corporation, susţine că
corect atât în raport cu subalternii lor, cât şi cu partene- principiile morale nu variază de la o cultură la alta,
rii de afaceri etc., etc. Soluţiile etice pentru organizarea ci numai modul (sau practicile etice) în care acestea
şi administrarea problemelor trebuie să aibă neaparat mai sunt puse în practică. După Bowie, date fiind situaţiile
multe alternative; câteodată, nu toate soluţiile corecte diferite care au creionat culturile, ar fi surprinzător ca
pot fi şi folositoare. La aceste întrebări vom încerca să practicile morale să fie identice, chiar dacă se conduc
dăm răspunsuri. Sunt un şir de factori care influenţează după aceleasi consideraţii etice.4
standardele de comportament într-o organizaţie: factori Integritatea şi etica au fost întotdeauna privite ca fiind
individuali, factori sociali şi factori de oportunitate. elemente caracteristice ale modului în care o întreprinde-
Poţi fi cunoscut, poţi avea campanii de imagine, poţi re înţelege să-şi conducă afacerile. Dar, în primul rând, ar
face acte de caritate, poţi avea produse bune, însă toate trebui să inţelegem sensul noţiunii de etică. Mulţi sunt de
aceste lucruri, luate în ansamblu, fară o bună reputaţie părere că etica reprezintă un sistem de principii morale
sunt investiţii pe un termen scurt. Buna reputaţie nu poate şi metode pentru aplicarea acestora. Astfel, etica furni-
fi cumpărată, ea este un efect direct al ceea ce faci tu, ca zează instrumentele pentru a elabora judecăţi morale.
companie sau pur şi simplu ca persoană. Reputaţia este Ea cuprinde limbajul, concepţiile şi metodele care dau
greu de întreţinut şi greu de construit, dar foarte uşor individului capacitatea de a lua decizii morale.
de distrus. Putem compara reputaţia cu un globuleţ de Consultând Dicţionarul explicativ al limbii române
cristal, de care trebuie să avem grijă ca să nu-l scăpăm (ediţia din 2003) constatăm că acesta defineşte etica ca
din mână – se poate sparge, şi foarte uşor! fiind „ştiinţa care se ocupă cu studiul principiilor mo-
Lumea afacerilor este o lume a profitului. Orice tip rale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu conţinutul
de activitate care nu produce câştiguri, dar nici pierderi, lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială; totalitatea
nu se încadrează propriu-zis în sfera afacerilor, nefiind normelor de conduită morală corespunzatoare unei
aşadar obiect al discuţiei despre etica afacerilor.1 Aface- anumite clase sau societăţi”.5 Termenul etică provine
rile nu dintotdeauna au fost considerate drept ocupaţii de la grecescul ethos, ceea ce înseamnă obicei, carac-
respectabile. De exemplu, Aristotel deosebea comerţul ter moral. Pentru prima dată cu acest termen operează
dus în vederea menţinerii unei gospodării şi comerţul Aristotel, exprimând un domeniu distinct de cercetare
dus în vederea exclusivă a profitului. Dacă cel dintâi tip al filosofiei practice şi atribuindu-i o semnificaţie deon-
de comerţ era considerat esenţial pentru existenţa unei tologică, filosoful grec facând, totodată, distincţie între
societăţi cât de cât complexe, cel de-al doilea tip de etică, filosofie, politică şi psihologie. Cicero, urmărind
comerţ era considerat unul parazitar.2 Totuşi, activităţile traducerea exactă a termenului „etică” din limba greacă
economice au fost multă vreme considerate, mai ales în limba latină, găseste noţiunea de moralis (moral), de
sub influenţă creştină, dacă nu întru totul parazitare, cel la mores – lat. (moravuri). Ulterior, pleiade întregi de
puţin neonorabile. Nu toate practicile comerciale au fost gânditori au încercat sa definească noţiunile de etică şi
în mod egal sancţionate de morală şi etica vremurilor, morală şi sa le delimiteze.6 Dezvoltarea civilizaţională
ci, în special, activităţile văzute ca neproductive. Pentru conturează o distincţie între aceste două noţiuni. Morala
gândirea contemporană, afacerile şi-au câştigat respec- apare ca un ansamblu de reguli ce reglementează com-
tabilitatea, iar orientarea către profit este recunoscută portamentul uman, obiceiuri formate printr-o practică
ca o motivaţie pertinentă din punct de vedere moral.3 permanentă, stabilă şi continuă, fiind acceptate şi aduse

75
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

la îndeplinire în mod benevol de către membrii societăţii üîn cadrul faptelor licite şi ilicite se distinge o zonă
(comunităţii în interiorul careia se răsfrâng aceste nor- intermediară între comportamentul licit, moral, şi cel
me). Etica apare ca o ştiinţă distinctă ce studiază morala, illicit, adică acele fapte antisociale, socialmente peri-
având menirea de a soluţiona problemele cotidiene culoase.10
de apreciere şi atitudine în planul moralitaţii. Chiar şi Etica în afaceri este definită de unii autori ca reguli
DEX-ul defineşte morala ca fiind „ansamblul normelor sau standarde pentru comportament şi acţiuni bune/
de convieţuire, de comportare a oamenilor unii faţă de corecte. La rândul său, Laura Nash, de exemplu, autor
alţii şi faţă de colectivitate şi a căror încălcare nu este american, defineşte etica în afacere ca fiind, un studiu
sancţionată de lege, ci de opinia publică”.7 Dicţionarul care se ocupă de aceea cum normele morale sunt aplica-
limbii franceze „Petit Robert” (ediţia din 1982) defineşte te în activitate şi cum obiectivele propuse sunt realizate.11
morala ca fiind „ştiinţa binelui şi răului; teoria acţiunii Ca disciplină de predare în instituţiile de învăţamânt, ea
umane în calitatea ei de a fi supusă datoriei şi are ca a apărut la începutul sec. al XX-lea în Statele Unite ale
scop binele; ansamblu de reguli de conduită considerate Americii ca urmare a extinderii aplicabilităţii teoriilor
de o manieră absolută; ansamblu de reguli de conduită etice dincolo de spatiul general al „acţiunii umane”. În
care decurg dintr-o anumită concepţie despre morală”.8 SUA şi alte state sunt centre speciale care se ocupă de
În general, etica vizează toate domeniile de activitate cercetarea eticii în afaceri, cum ar fi: Centrul de Cer-
umană în orice circumstanţe. Etica profesională apare cetare în Etica Afacerilor, Centrul Businessmenilor,
ca o noţiune mai restrânsă, semnificând un ansamblu de Asociaţia ofiţerilor de etică, care a fost fondată în
reguli ce vizează exercitarea anumitei profesii/speciali- 1991 de Centrul pentru etica afacerilor (Center for
tăţi, comportamentul celor ce practică această profesie business ethics). Această Asociaţie are peste 1000 de
în relaţiile cu alte persoane şi comunitatea în general. angajati profesionaişti în domeniul eticii, care au ca scop
Fiecare profesie îşi are un set de reglementări distincte să atingă cele mai înalte succese în practica eticii, sunt
ale sale, care sunt aduse la îndeplinire, de regulă, de responsabili pentru organizarea şi funcţionarea mai bună
către majoritatea membrilor acestei profesii. Obiect a diferitelor companii12 etc. În România sunt programe
al eticii întreprinzătorului apare a fi comportamentul speciale, cum ar fi Junior Achievment, care au ca scop
întreprinzătorului, membru al uniunii întreprinzătorilor, să ridice nivelul culturii de companie din România şi
preponderent în circumstanţele în care acesta exercită din lume abordând-o sub noi aspecte, astfel încât să ne
statutar activitatea.9 facă să înţelegem mai bine mediul afacerilor. Şi pentru a
Activitatea oamenilor de afaceri (a întreprinzătorilor, valoriza etica, ar fi binevenite şi în Republica Moldova
agenţilor economici) este reglementată de norme juridice astfel de programe, traininguri. Astăzi, mulţi universi-
generale şi speciale, precum ar fi codurile, legile, inclusiv tari amercani (Milton Friedman, R.Edward Freeman,
Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, nr.845- Norman Bowie), şi nu numai, consideră că etica a cazut
XII din 03.01.1992; Legea cu prvire la comerţul interior, inexplicabil de pe poziţia sa înaltă, exclusivă, din pro-
nr.749 din 23.02.1996, care conţin articole ce prevăd: res- gramele de învaţământ ale colegiilor şi universităţilor.13
pectarea normelor juridice care reglementează activitatea Într-adevar, astăzi doar un număr mic din absolvenţii
comercială şi a eticii profesionale, respectarea intereselor colegiilor şi universităţilor vor specifica că au urmat un
consumatorilor; Legea contabilităţii care prevede etica curs de etică. Sunt puţini cei care cunosc limbajul etic şi
contabililor în Republica Moldova şi multe altele. Tot- conceptele pe care le conţine acesta, precum utilitarism,
odată, există un ansamblu de reglementări ce depăşesc justiţie, drepturi sau bun simţ.
cadrul stipulaţiilor legale – normele eticii profesionale Un număr mare de companii încearcă să promoveze
a businessmanului. Justificarea existenţei acestui set de comportamentul etic. Aproape ½ din companiile mari
norme se construieşte în baza urmatoarelor argumente: din SUA au un „Cod comun de comprtament”, adică un
üreglementările juridice nu conţin şi nu pot conţine Cod deontologic. Majoritatea companiilor cu un nume
(dar nici că se cere să conţină) reglementări foarte deta- mare pe piaţa internaţională au coduri de conduită,
liate ale comportamentului întreprinzătorilor; cum ar fi: General Motors, L’Oreal, Orange şi multe
ünormele juridice formează aşa-zisul „coridor juri- altele. Aceste coduri vin în sprijinul angajaţilor care
dic” general, în care trebuie să se încadreze comporta- simt presiuni în a lua unele decizii, pe care le consideră
mentul cazual al persoanei. Modul în care se procedează lipsite de etică. De asemenea, aceste coduri realizează
de la caz la caz este ghidat şi de normele etico-morale; un antrenament în tipurile de comportament care se
üexistă o multitudine de situaţii, stabilite prin lege, aşteaptă de la angajaţi.
în care luarea deciziei se lasă la latitudinea persoanei în De exemplu, compania General Motors promovează
anumite limite, ceea ce creează un teren de „variaţie a o politică de integritate a personalului, în care regula de
efectelor”; bază este că un angajat al său „nu ar trebui sa facă un

76
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

lucru de care să se ruşineze înaintea familiei sale sau să înseamnă deservirea clienţilor, tratarea indivizilor co-
se teamă ca l-ar putea citi pe prima pagină a ziarului lo- rect şi cinstit, asa cum managerii ar dori să fie tratată
cal”.14 Sau, compania Johnson & Johnson are următorul afacerea dacă aceasta ar fi un individ. Putem spune că
„crez etic”: „considerăm că prima noastră responsabili- etica relaţiilor ar tebui să fie construită pornindu-se de
tate se îndreaptă către doctori, asistenţi şi pacienţi, către la principiul regulii de aur, adica „fă celorlaţi ceea ce ai
mamele şi taţii şi toţi ceilalţi care folosesc produsele şi dori ca ei să-ţi facă ţie”.
serviciile noastre. Noi suntem responsabili faţă de toţi 5. Inainte de orice să nu păgubeşti pe cineva, să
angajaţii, acei barbăţi şi femei care lucrează împreună cu nu faci rău. Acest principiu – în realitate, prima regulă
noi pe toate continentele. Toţi trebuie consideraţi ca şi o a eticii medicale – este considerat de unii cercetători
persoană individuală. Trebuie să respectăm demnitatea americani a fi linia de bază a oricărei considerări etice
lor şi să le recunoaştem meritele. Noi suntem respon- şi, totodată, una uşor de aplicat în afaceri.
sabili faţă de comunitaţile în care trăim şi muncim şi, 6. Participaraea activă fără paternalism, acest
la fel, faţă de comunitatea globală. Trebuie să fim buni principiu a ţintit mai mult spre a-i învăţa pe oamenii de
cetăţeni. Atunci când vom acţiona în concordanţă cu afaceri să cunoască nevoile interesaţilor relevanţi, decât
aceste principii, acţionarii noştri vor realiza un profit spre a-i învăţa să decidă bine pentru ei.
echitabil”.15 7. Totdeauna să acţionezi când ai responsabilitate.
Compania Ericsson are şi ea un cod de etică în Managerii au responsabilitatea de a iniţia o acţiune sau de
afaceri, care prevede că „integritatea şi etica au fost a lua o decizie de câte ori au capacitatea sau obligaţia de
întotdeauna considerate elemente caracteristice ale a proceda aşa, sau atunci când cei apropiaţi sunt în nevoie
modului în care compania Ericsson întelege să-şi con- şi managerul este singurul care le poate oferi ajutor.17
ducă afacerile. Valori cum ar fi încrederea şi loialitatea Indiferent de locul şi de tipul de angajare, cel impli-
au rădăcini adânci în cadrul culturii noastre colective. cat în activitatea de întreprinzător trebuie să respecte
Relaţiile bune dintre colegi şi relaţiile pe care le avem următoarele principii de bază:
cu investitorii noştri sunt de o importanţă fundamentală üprincipiul independenţei;
pentru noi. Dând dovadă de o integritate ireproşabilă üprincipiul corectitudinii şi imparţialităţii;
şi un comportament etic, vom asigura, de asemenea, üprincipiul competenţei profesionale;
şi increderea continuă de care ne bucurăm din partea üsecretul profesional.
clienţilor noştri. Legea Republicii Moldova cu privire la comerţul
Toţi angajaţii trebuie să cunoască şi să respecte regu-
interior din 23.02.1996 (Monitorul Oficial nr.31/318 din
lilie şi liniile directoare specificate în cuprinsul Codului
23.05.1996) prevede unele principii ale eticii întreprin-
nostru de Etică în Afaceri. Prin studierea acestui Cod şi
zătorilor, cum ar fi:
aplicarea lui în activitatea de zi cu zi Vă asumaţi partea
ürespectarea normelor juridice care reglementează
D-voastră individuală de responsabilitate şi sarcina de
activitatea comercială şi a eticii profesionale;
a vă oferi sprijinul la sedimentarea ideii că activitatea
ürespectarea intereselor consumatorilor, agenţilor
noastră comercială se desfăşoară în strictă concordanţă
economici şi ale statului.18
cu prevedirile Сodului” – este o secvenţă din scrisoarea
Dacă sunteţi om de afaceri, conteaza „ce” spuneţi,
Preşedintelui companiei Ericsson adresată angajaţilor.16
„unde” spuneţi şi „când” spuneţi – în orice împrejurare,
Sunt câteva principii călăuzitoare de bun simţ care pot
ajuta oamenii de afaceri în a ţine seama de implicaţiile dar, mai ales, în raporturile puţin cunoscute cu cei care vă
etice ale deciziilor lor şi ale comportamentului lor ca pot deveni clienţi, parteneri sau colaboratori. Pentru a vă
businessmeni: câştiga popularitatea personală şi pentru firma d-voastră,
1. Supunerea în faţa legii. Ceea ce înseamnă că o nu trebuie neglijate următoarele sfaturi:
teză a responsabilităţii sociale şi a eticii manageriale e 1. Evitaţi conversaţia pe teme de religie, politică,
supunerea faţă de lege, de preferat atât în privinţa literei, moarte, handicapuri şi rase. Oricât de inteligente şi de
cât şi a spiritului ei. echilibrate vor fi opiniile pe care le veţi avansa, veţi găsi,
2. Să se spună adevărul. Spunerea adevărului e cu siguranţă, interlocutori potrivnici.
importantă în constituirea atitudinii de încredere reci- 2. Daca deschideţi discuţia pe teme de actualitate,
procă. trebuie sa fiţi siguri că posedaţi ştirile cele mai noi.
3. Respectul faţă de oameni, adică tratarea cu Consideraţi-vă bătut când sunteţi întrebat: „Păi, nu ştiaţi
respect a oamenilor, care are adânci rădăcini în studiul că ministrul X a demisionat ieri?”.
eticii. 3. Într-o discuţie în grup pe care o susţineti, asiguraţi-
4. Utilizarea şi respectarea „Regulii de aur”. vă ca îi cunoaşteţi pe toţi interlocutorii, înainte de a face
Tradusă în condiţiile lumii afacerilor, această regulă afirmaţii despre incompetenţa patronilor X sau Y.

77
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

4. Nu începeţi niciodată discuţia despre o afacere în Primul lucru important şi uşor de făcut este instruirea
mod direct. Această nerăbdare vă poate costa scump, personalului care lucrează direct cu clienţii, cel puţin în
chiar succesul afacerii. Gândiţi-vă la o întâlnire de câteva aspecte elementare privind eticheta şi compor-
afaceri ca la o masă, la care există aperitive, antreuri tamentul în afaceri. Iată unele reguli de comportament
şi deserturi. O conversaţie uşoară încălzeşte atmosfera cu clienţii:
pentru subiectul propriu-zis. 1. Salutul, întâmpinarea clientului, cu un salut pro-
5. La o întâlnire de afaceri nu vă puteţi prezenta cu un fesional şi totodată cald şi firesc are şi rolul de a crea şi
tonus scăzut. Aceasta va afecta direct conversaţia. Dacă o relaţie de la om la om, între cel care vinde şi cel care
nu sunteţi în formă, mai bine nu vă duceţi. cumpără. Cumpărătorul, sau partenerul de negocieri,
6. Fiţi întotdeauna în gardă când conversaţi într-un trebuie privit în ochi, deschis, fără obrăznicie. Niciodată
mediu de afaceri. Menţineţi-vă la subiecte uşoare, ge- gestul de salut nu trebuie să trădeze lipsa de preţuire. Nu
nerale şi irelevante tot timpul. Nu revelaţi nimic care ar priviţi în altă parte şi nici peste capul interlocutorului,
putea fi folosit mai târziu împotriva firmei d-voastră, gestul poate fi ofensator sau poate crea impresia că
nici măcar în glumă. Dacă nu e chiar uşor aşa, ţineţi-o ascundeţi ceva.
că afacerea e prosperă, compania merge minunat. Strângerea mâinii, daca este cazul, trebuie să fie
7. Dacă un coleg de breaslă conversează despre clien- fermă şi viguroasă, nu trebuie să trădeze nehotărâre,
ţii mofturoşi sau plictisitori, nu răspundeţi exemplificând moliciune sau slăbiciune. Strângerea unei mâini ca
cu clienţii d-voastră, care corespund unor asemenea „un peşte mort” provoacă o impresie dezagreabilă. La
caracterizări. începutul unei runde de negocieri poate fi „o carte de
8. Nu amestecaţi discuţia serioasă de afaceri cu vizită” proastă. În plus, un individ caruia îi transpiră
conversaţia uşoară decât la începutul şi sfârşitul primei palmele nu poate fi acceptat ca şef de sală şi, în general,
discuţii. Fiţi siguri că partenerii de afaceri înteleg că nu prea are ce căuta în protocol. Dacă totuşi se întâmplă
aţi trecut de la limbajul de afaceri la „flecărelă”; treceţi ca mâinile tale să fie umede, ţine minte să le ştergi în
dar la „conversaţia uşoară” numai atunci când obiectul mod discret cu o batistă sau şerveţel de hârtie, care în
întâlnirii de afaceri a fost realizat şi contractul semnat mod normal trebuie să le aibă fiecare.
şi parafat. Salutul nu trebuie uitat nici la plecare. A cumpărat
9. Puţini sunt cei în stare să alunece de la uşoara sau nu, uraţi-i o zi bună şi adresaţi-i o invitaţie generică
conversaţie la discuţia de afaceri şi întotdeauna mai pentru altă dată; nu costă nimic şi lasă clientului o impre-
trebuie pus ceva înainte de expresia „şi acum, să trecem sie plăcută, care îl îndeamnă să mai revină, aducându-vă
la afaceri!”19 un potenţial profit.
Oamenii de afaceri susţin că în afaceri marea difi- 2. Arta conversaţiei, maniera în care faci o comu-
cultate nu este aceea de a constitui o întreprindere, a nicare verbală constituie o parte importantă a imaginii
crea un produs sau o idee, ci aceea de a crea şi a păstra şi prezenţei tale în calitate de persoană de conducere.
o clientelă. Presedintele Companiei aeriene suedeze Poţi să ai un coeficient de inteligenţă exceptional şi
spunea, de pildă: „obligaţia noastră nu constă în aceea să fi absolvit facultatea „summa cum laude”, şi totuţi
ca să facem ca avioanele să zboare, ci să facem clienţii să nu fii în stare să-ţi expui ideile cu success. La
să zboare cu ele”. îndemână mereu trebuie să ai o serie de subiecte de
O clientelă bună şi fidelă are nevoie de ceva mai discuţii interesante; în caz contrar, vei fi un partener
mult decât produse, servicii şi bani. Ea caută satisfacţii nedorit, cât de competent ai fi în mânuirea investiţiilor
şi în planul ambianţei relaţiilor de la om la om. Bunele tale. Plus la aceasta, e preferabil ca vocea să fie cât
maniere, protocolul şi eticheta afacerilor pot juca un mai cultivată.
rol important din acest punct de vedere. Potrivit opiniei 3. Zâmbetul. Un proverb chinezesc spune că „un
unei autorităţi mondiale în materie, Letiţia Baldrige, „nu zâmbet cumpără totul şi nu costă nimic”. Aici e clar:
există nici o îndoială că persoanele manierate reuşesc un zâmbet poate destinde, convinge şi dezarma clientul
afaceri bune, iar firmele cu moralitate discutabilă au sau partenerul de negocieri. Mutra acră şi chinuită, ca şi
vânzări slabe, clientelă insatisfăcută şi haos la locul de morga şi aroganţa gratuită, resping partenerul şi strică
muncă”. afacerea.
Erorile şi stângăciile vin, adesea, din slaba intelegere Când vrei să placi clientului, cumpărătorului actual
a faptului că relaţiile de afaceri sunt relaţii interumane. sau posibil, trebuie făcuţi următorii paşi:
Respectarea bunelor maniere, a tradiţiilor culturale, a – prânzul la un restaurant bun (1-2 ore);
obiceiurilor, precum şi tratarea personalizată a cliente- – un meci la clubul tău, urmat de un prânz rapid;
lei sunt lucruri care sporesc cifra de afaceri, la costuri – masa cu soţiile (soţii) sau prietenul(a), în caz că eşti
semnificative. singur(a), la un restaurant bun.

78
Nr. 4, aprilie 2009 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

4. Adresa şi numele clienţilor. Experienţa afacerilor înalt atitudinea serioasă faţă de imaginea ta, dar totodată
de succes arată că nu-i rău să intrăm în posesia unei şi de imaginea firmei.20
liste cu numele şi adresa principalilor clienţi. Clienţilor Linia dreaptă conferă credibilitate, autoritate şi pres-
importanţi li se poate deschide un fişier, unora dintre ei tanţă; în plan psihologic, este asociată cu competenţă şi
este recomandabil să li se spună pe nume, folosind un precizia în afaceri. Poate fi prima dovadă a echilibrului
apelativ de politeţe; asta le face plăcere. Dar, câteodată şi stăpânirii de sine a unui partener de negocieri. Între
familiaritatea dă naştere, într-adevăr, la dispreţ. anumite limite, în afaceri şi „haina îl face pe om”.
5. Adevărul şi maniera de a informa. E mai bine 7. Spaţiul personal, de la o rasă la alta, de la o etnie
totuşi de a spune adevărul, falsa menţiune, înşelătoria la alta, de la o cultură la alta, distanţa personală accesibilă
şi publicitatea mincinoasă, oricum, au picioare scurte şi partenerului de afaceri variază destul de mult. America-
pot fi sancţionate de lege şi de client. Cea mai importantă nii, suedezii şi englezii, de pildă, au nevoie de distanţă
componenţă a imaginii de firmă şi de marcă este credi- personală mai mare de 60 cm, în timp ce arabii, japonezii,
bilitatea şi, pe termen lung; efortul de a spune clienţilor preferă un spaţiu mult mai restrâns. Spaţiul personal
numai ceea ce vrem să audă este nu doar inutil, dar şi trebiue respesctat atât în afaceri, cât şi în diplomaţie.
dăunator. 8. Concedierea, una dintre cele mai grele sarcini din
6. Business dress, sau ţinuta de afaceri. Există o lumea afacerilor, pentru propriii tăi oameni trebuie să o
infinitate de moduri de a te îmbrăca şi multe dintre ele faci tu. Cât de neplăcută ar fi situaţia, vestea neaparat
se învaţă numai prin experienţa personală şi observarea trebuie spusă în particular.
atentă a ceea ce este bine, în opoziţie cu ceea ce este 9. Când faci pe cineva să aştepte, ieşi afară din
absolut inadecvat. Mediile de afaceri cele mai conserva- birou, salută-l, cere-ţi scuze, explică-i motivele şi oferă-i
toare şi pretenţioase sunt cele bancare şi de asigurări. Nu cafea, apă sau pune-i telefonul la dispoziţie. Dar, dacă nu
încape nici o îndoială că un membru tânăr din executive, poţi tu, pune-o pe secretara să o facă. Locul de aşteptare
care nu ştie cum să se îmbrace, va avea de suferit în trebuie să fie confortabil, să existe material care ar suscita
carieră. Nu e corect ca un lucru atât de artificial să fie interesul lecturii.
atât de important, dar asta este realitatea. O persoană 10. Cartea de vizită şi ecusonul. Dacă ţinem la
îmbrăcată modern, dar decent, cu haine de calitate şi principiul după care „informaţia sporeşte valoarea”,
potrivite cu activitatea de afaceri, face o impresie foarte atunci cartea de vizită trebuie considerată un instrument
bună pentru compania sa. de marketing, care concurează la succesul în afaceri.
Cămaşile în culori închise, de pildă, sunt considerate Cartea de vizită poate ţine loc de scrisoarea de prezen-
inacceptabile, în special în Marea Britanie şi SUA, unde tare a firmei; este o reclamă de buzunar. În ceea ce ţine
sunt asociate cu frivolitatea şi gangsterismul. Cele mai de ecuson, el poate vorbi despre tine şi despre afacerile
adecvate sunt cămaşile în dunguliţe, în alb, bleu, galben, firmei, în diverse ocazii, contacte şi relaţii publice.
roz. În raport cu silueta, vârsta, moda şi capriciile, feme- 11. Convorbiri telefonice. Orice persoană, chiar din
ile au mai multă libertate în alegerea ţinutei. În afaceri, Cosiliul de administraţie al unei firme foarte importante,
ţinuta femeilor este, de regulă, uşor masculinizată, adică trebuie să poarte cu distincţie o convorbire telefonică cu
ne referim la acele costume clasice cu pantalon. Cos- o persoană necunoscută.
tumul clasic, elegant al femeilor demonstreză nu doar 12. Forma potrivită a unei scrisori de afaceri tre-
posibilităţile financiare ale unei businesswomen, dar şi buie să arate întotdeuna profesionalism şi să fie bine în-
educaţia ei, gusturile, cunoaşterea etichetului. De aceea, tocmită, deoarece ea te reprezintă pe tine, totul trebuie să
femeile mereu trebuie să ţină minte o anumită regulă: fie redat ortografic, succint, cinstit, simplu şi prompt.
dacă te ocupi de afacere, atunci trebuie sa fii gata să te 13. Cadoul şi mita. Cadoul poate fi o tehnică pro-
sacrifici modei. E de dorit ca sacoul să fie mai strâns pe moţională şi un element de protocol, iar mita poate fi
corp, dar nu tare accentuat, să fie mai jos de talie, bum- o tactică de negociere. Scopul lor poate fi atragerea
bii este de dorit să fie de o singură culoare, acoperiţi cu de simpatie, dar şi slăbirea rezistenţei psihologice a
aceeaşi ţesătură ca şi sacoul; ceea ce ţine de fustă, aceasta adversarului, în negocieri. S-a constatat că atunci când
trebuie să fie dreaptă, taietura, dacă este, să fie din urmă şi „atenţiile” depăşesc un anumit prag valoric, ele trezesc
nu mai lungă de 10 cm, lungimea clasică a fustei trebuie suspiciuni şi riscă să nu mai fie acceptate. Relaţiile de
sa fie până la genunchi sau mai jos de genunchi, deja afaceri stabile, pe termen lung, pot fi compromise prin
în dependenţă de vârstă. Un rol important în alegerea mită, dar favorizate prin cadouri mari. Bunele maniere
costumului îl joacă culoarea şi ţesătura. Ar fi preferabil înseamnă să ştii cum să accepţi un dar cu „farmec”.
ca ţesătura să fie netedă, pluşată ori în dungi, culoarea 14. Ordinea şi curăţenia, vecinatatea imediată,
să fie sură, bej, un bordo închis, negru sau cafeniu. Nu e ambianţa şi condiţiile de microclimat din interiorul ma-
secret pentru nimeni că în lumea afacerilor se apreciază gazinelor şi al sediilor firmelor sunt asimilate de clienţi

79
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, aprilie 2009

cu corectitudinea, cu priceperea în afaceri şi grija pentru activitatea. Lucrul sub imperiul unui puternic simţ al
clientelă. integrităţii este un element esenţial pentru menţinerea
Walt Disney a rezumat filosofia afacerilor sale în câ- încrederii şi credibilităţii pe care o acordă clienţii. Cre-
teva cuvinte: „….calitatea va câştiga!…păstraţi ordinea area unui mediu de transparenţă în procesul de derulare
şi curăţenia cât puteţi mai bine si …fiţi prietenoşi!”. a afacerilor constituie o prioritate pentru toţi, adică atât
Studiind căile prin care pot fi atraşi şi satisfăcuţi clienţii, pentru angajaţi, cât şi pentru şefi. Un cod de etică în
el a descoperit că ordinea şi curaţenia este una dintre afaceri reprezintă promisiunea întreprinzătorilor de a-şi
cele mai importante. desfăşura activitatea cu căldură şi încredere deplină în
15. Respectarea contractelor şi angajamentelor. înţelegerile încheiate şi în comunicările adresate pieţei
A nu se respecta un contract înseamnă deja a pierde o de desfacere.23
parte din credibilitate, partenerii devin mai reticenţi, mai
prudenţi. Respectarea implică imaginea, reputaţia, credi-
bilitatea, care „costă” bani mulţi pentru a fi refăcute. Note:
16. Scrisoarea de prezentare a firmei sau a pro-
dusului poate fi redactată cu mai mult sau mai puţin 1
A se vedea: Cr.McMahon. The Political Theory of Organiza-
profesionalism. Rolul ei este, de regulă, acela de iniţiere tions and Business Ethics // Philosophy and Public Affairs. Vol. 24,
isuue 4, 1995, p.296.
a unei relaţii de afaceri. O scrisoare de prezentare trebuie 2
A se vedea: Aristotel. Politica. I, p.8-11.
să se deosebească printr-un element pozitiv şi original de 3
A se vedea: M.Mironiu. Introducere în etica profesională. –
altele, trimise de alţii, către acelaşi destinatar. Astfel, ea Bucureşti: Trei, 2001, p.99.
are mai multe şanse să fie remarcată şi reţinută.21 4
A se vedea: N.Bowie. Ethical Theory and Business. – New
Rolul responsabilităţii în afaceri Jersey, Prentice Hall, 2001, p.534.
Nu este suficient ca întreprinzătorii numai să procla-
5
Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. – Chişinău: Cartier,
2003, p.304.
me necesitatea răspunderii sociale şi a eticii acţiunilor 6
A se vedea: J.K. Roth. International Encyclopedia of Ethics. –
pentru organizaţiile lor. Binele sau efectele nu vin din London, Chicago, 1995.
proclamare. Intreaga cultură organizaţională trebuie 7
Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, p.551.
să sprijine răspunderea socială şi, totodată, trebuie să 8
A.Ray, J.Ray-Debove (coordanatori). Petit Robert. Dicţionar
recompenseze şi să întărească acţiunile etice. Dacă în- al Limbii Franceze. – Paris: La Robert, 1982.
9
A se vedea: Instruire în Clinica Juridică / T.Vizdoagă, D.Ganea,
treprinzătorii de vârf proclamă dezirabilitatea (dorinţa) V.Zaharia, R.Iordanov, I.Căpăţină. – Chişinău, 2004, p.20-21.
comportamentului etic şi apoi stabilesc obiective ce nu 10
A se vedea: Jo.W. Weiss. Business Ethics. 4th edition. Copy-
nu pot fi atinse fără întreprinderea unor activităţi ilicite, right, 2006, p.8-9.
ei nu îşi vor atinge responsabilităţile lor etice. Ei tre- 11
Instruire în Clinica Juridică, p.22.
buie să dezvolte mijloace de planificare, implementare 12
http://en.wikipedia.org/wiki/Business_ethics;
şi control a răspunderii sociale şi a comportamentului
13
A se vedea: G.C. Ionescu. Cultura afacerilor. Modelul ameri-
can. – Bucureşti: Editura Economică, 1997.
etic, exact aşa cum stabilesc cotele de vânzare şi marja 14
Ch.T. Horngren, G.L. Sundan, H.D. Teal. Management Ac-
de profit (diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de counting. – Ontario: Pretince Hall, 1996, p.21-23;.
cumpărare a unei mărfi, evaluată în procente).22 15
D.Murray. Cele 7 valori esenţiale. IMM-urile şi beneficiile
Este important ca firmele să aibă un proces bine stabi- lor // Materialele Conferinţei internaţionale „Calitate şi Integritate
lit pentru a evalua relevanţa deciziilor importante faţă de în afaceri”, octombrie, 1997. – Târgu Mureş, cu sprijinul Fundaţiei
dimensiunile lor etice şi de responsabilitatea socială. „OSANA”, 1997.
16
Codul de Etică în Afaceri al companiei Ericsson, p.4-6.
În ultimă instanţă, întrebările, problemele responsa- 17
A se vedea: L.Baldrige. Codul manierelor în afaceri. – Bucu-
bilităţii şi sensibilităţii sociale organizaţionale depind reşti: Business Tech International, 1997.
de standardele etice ale managerilor care desfăşoară 18
Legea Republicii Moldova cu privire la comerţul intern,
şi conduc afacerile sau alte tipuri de organizaţii. Res- nr.749-XIII din 23.02.1996 // Monitorul Oficial al Republicii Mol-
pectarea unor norme etice în desfăşurarea activităţilor dova, 1996, nr.31.
19
A se vedea: N.Majaro. The Ethics of Business. – New York:
de întreprinzător este un lucru bun şi dezirabil. Etica John Wiley, 2000.
în afaceri ne face să percepem multe lucruri; piaţa 20
A se vedea: J.W. Weiss. Business Ethics, p.113-158.
liberă creează etica, normele eticii afacerilor. Toţi co- 21
A se vedea: G.C. Ionescu. Cultura afacerilor. Modelul ameri-
mercianţii ar trebui să stabilească standardele de etică can. – Bucureşti: Editura Economică, 1997.
profesională pentru toţi angajaţii, în derularea activităţii 22
A se vedea: Tracey Swift and Simon Zadek. Corporate Respon-
lor, să împartăşească asumarea angajamentelor până la sibility and The Competitive Advantage of Nations. The Copenhagen
Centre, july 2002, p.15-19.
cel mai înalt nivel de integritate şi etică. Integritatea şi 23
A se vedea: Etica în afaceri, norme de etică în Orange. –
etica au caracterizat mereu modul în care îşi desfaşoară România, p.23-25.

Semnat pentru tipar 29.04.2009. Formatul 60x84 1/8.


Tipar ofset. Coli de tipar conv. 10,5. Tiparul executat la tipografia “Elan Poligraf”.
Tiraj – 650.

80