Sunteți pe pagina 1din 9

3.2.3.Contul de profit și pierdere în conformitate cu OMFP 1.

802/2014
3.2.3.1.Definiția și recunoașterea veniturilor și cheltuielilor

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei


contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale
acționarilor.

ACTIVE DATORII

CAPITALURI PROPRII

≠ contribuțiile proprietarilor

ACTIVE DATORII

CAPITALURI PROPRII

≠ contribuțiile proprietarilor

Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod
credibil o creştere a beneficiilor economice viitoare legate de creşterea valorii unui activ sau de
scăderea valorii unei datorii. Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu
recunoaşterea creşterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea netă a
activelor, rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor, ori descreşterea datoriilor ca rezultat al
anulării unei datorii).

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei


contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se
concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea
acestora către acționari.

1
ACTIVE DATORII

CAPITALURI PROPRII

≠ distribuirile către proprietari

ACTIVE DATORII

CAPITALURI PROPRII

≠ distribuirile către proprietari


Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod
credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ
sau de o creştere a valorii unei datorii. Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu
recunoaşterea creşterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile
salariale angajate sau amortizarea echipamentelor).

Exemplu:
Să se stabilească în care din situațiile următoare se recunosc în contabilitate venituri și cheltuieli:
1)achiziție de materii prime la costul de 1.000 de lei cu plata peste 90 de zile;
2)plata sumei de 20.000 de lei reprezentând chiria achitată în avans în contul exercițiului financiar
următor;
3)înregistrarea salariilor datorate personalului în sumă de 400.000 de lei;
4)primirea unui credit de la bancă în sumă de 500.000 de lei;
5)primirea prin donație a unui stoc de materii prime care are valoarea justă de 10.000 de lei;
6)înregistrartea facturii privind un serviciu prestart unui client, suma de încasat de la acesta fiind
de 30.000 de lei;
7)rambursarea unei rate aferentă creditului bancar în sumă de 50.000 de lei;
8)înregistrarea dobânzii aferentă creditului bancar în sumă de 5.000 de lei;
9)înregistrarea amortizării echipamentelor tehnologice în sumă de 40.000 de lei;
10)înregistrarea facturii privind produsele finite vândute, suma de încasat de la client fiind de
300.000 de lei;
11)înregistrarea ajustării pentru deprecierea materiilor prime în sumă de 25.000 de lei;
12)înregistrarea unui provision pentru litigii în sumă de 60.000 de lei;
13)anularea ajustării pentru deprecierea produselor finite în sumă de 70.000 de lei;
14)plata salariilor în sumă de 400.000 de lei;

2
15)încasarea unei creanțe față de un client în sumă de 300.000 de lei;
16)plata unor despăgubiri în sumă de 12.000 de lei;
17)încasarea de dividende aferente acțiunilor deținute la o filială în sumă de 370.000 de lei.
18)anularea unui provizion pentru litigii în sumă de 9.000 de lei;
20)primirea unei subvenții de exploatare în sumă de 440.000 de lei pentru acoperirea unor
cheltuieli ale perioadei curente.

Recunoaşterea cheltuielilor Recunoaşterea veniturilor

Când scad activele Cand cresc datoriile Cand cresc activele Cand scad datoriile

3
3.2.3.2.Contabilitatea de angajamente

Profitul contabil nu trebuie confundat cu trezoreria întreprinderii. Pentru că, de obicei, există un
decalaj între fluxul de bunuri şi servicii şi fluxul de numerar, momentul recunoaşterii unei
cheltuieli nu se suprapune cu momentul plăţii, după cum venitul nu este recunoscut cu ocazia unei
încasări.
De regulă, o cheltuială este recunoscută în contabilitate la momentul angajării unei datorii iar un
venit la momentul angajării unei creanţe. Această regulă este cunoscută sub denumirea de
principiul contabilităţii de angajamente,

Momentul în care se recunoaşte o cheltuială în contabilitate poate fi :


(i)ulterior plăţii:
Exemplu
Întreprinderea deţine cu chirie o clădire şi plăteşte în exerciţiul N chiria aferentă exerciţiului N+1.
Deşi plătită anticipat, chiria este o cheltuială a exerciţiului N+1 şi va fi recunoscută în N+1.

(i)concomitent cu plata:
Exemplu
Întreprinderea plăteşte în exerciţiul N dobânda anuală aferentă unui credit primit de la bancă. În
această situaţie, plata va genera recunoaşterea unei cheltuieli.

(iii)anterior plăţii :
Exemplu
Întreprinderea primeşte factura pentru un serviciu prestat de un terţ iar tariful ce trebuie achitat
este de 100 lei. Deşi plata se va face ulterior, cheltuiala va fi recunoscută la momentul primirii
facturii.

Momentul în care se recunoaşte un venit în contabilitate poate fi :


(i)ulterior încasării:
Exemplu
Întreprinderea a închiriat unui terţ un teren şi încasează în exerciţiul N chiria aferentă exerciţiului
N+1. Deşi încasată anticipat, chiria este un venit al exerciţiului N+1 şi va fi recunoscut în contul
de profit şi pierdere al exerciţiului N+1.

(ii)concomitent cu încasarea:
Exemplu
Întreprinderea încasează în exerciţiul N dividende aferente titlurilor de participare achiziţionate în
urmă cu 2 ani. Dividendele încasate vor fi recunoscute ca venit la momentul încasării în contul de
profit şi pierdere al exerciţiului N.

(iii)anterior încasării:
Exemplu
Întreprinderea vinde unui client un stoc de mărfuri iar încasarea va avea loc peste 30 zile. În această
situaţie venitul se recunoaşte la momentul vânzării şi precede încasarea.

4
Trebuie menţionat că pe lângă cheltuielile/veniturile care au în contrapartidă plăţi/încasări trecute,
prezente sau viitoare există şi o serie de cheltuieli şi venituri care nu au incidenţă monetară (de
exemplu, cheltuielile cu amortizările, cheltuieli şi venituri din ajustări de valoare ale activelor,
cheltuieli şi venituri din provizioane) sau care au în contrapartidă stocuri şi imobilizări (de exemplu
cheltuieli cu consumul de materii prime etc.).

3.2.3.3.Structura și conținutul contului de profit și pierdere în conformitate cu OMFP


1.802/2014.

Într-o formă mai simplă, contul de profit și pierdere are următoarea structură:

N N-1

I.Venituri din exploatare


II.Cheltuieli din exploatare
III.Profitul sau pierderea din exploatare (III=I-II)
IV.Venituri financiare
V.Cheltuieli financiare
VI.Profitul sau pierderea financiar(ă) (VI=IV-V)
VII.Venituri totale (XI= I+IV)
VIII.Cheltuieli totale (XII=II+V)
IX.Profitul sau pierderea brut(ă) (IX =VII-VIII)
X.Cheltuiala cu impozitul pe profit
XI.Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului
financiar (XI=IX-X)

După cum se poate observa, venuturile și cheltuielile se împart în două categorii:


-venituri și cheltuieli de exploatare;
-venituri și cheltuieli financiare.

Exemple de venituri din exploatare:


a)cifra de afaceri netă

Cifra de afaceri netă se determină astfel:

Producția vândută (aici intră veniturile din vânzarea producției, din prestările de servicii și
executările de lucrări, venuturile din chirii, comisioane și onorarii, studii și cercetări)
(+)Venituri din vânzarea mărfurilor
(-)Reduceri comerciale acordate

5
(+)Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri
(=)Cifra de afaceri netă

b)venituri aferente producției de stocuri (numite și venituri aferente costului producției în curs de
execuție);

Aici intră costul producției de stocuri realizată de entitate.


De exemplu, dacă în cursul perioadei entitatea a realizat o producție de produse finite la costul de
1.000 de lei, producția se va recunoaște în bilanț la STOCURI iar contrapartida va fi acest venit
în valoare de 1.000 de lei. Se consideră că dacă entitatea a obținut stocul la 1.000 de lei se așteaptă
ca acesta să fie vândut cel puțin la 1.000 de lei. Deci, la momentul obținerii producției se recunoaște
un venit latent (potențial) în sumă de 1.000 de lei.

c)venituri din producție de imobilizări necorporale și corporale;

Aici intră costul producției de imobilizări necorporale și corporale.


De exemplu, dacă entitatea construiește prin forțe proprii o clădire care va fi secție de producție și
costul ei este de 2.000.000 de lei, se așteaptă ca din utilizarea clădirii să se obțină beneficii
economice viitoare de cel puțin 2.000.000 de lei. Deci, costul clădirii este un venit latent.

d)venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale;

Aceste venituri apar atunci când în trecut o imobilizare corporală și-a pierdut din valoare și au fost
afectate cheltuielile iar în prezent valoarea acesteia a crescut și vor fi afectate veniturile.

e)venituri din producția de investiții imobiliare;

Aici intră costul producției de clădiri destinate închirierii către terți.

f)venituri din subvenții de exploatare;

Aici intră fondurile nerambursabile primite pentru a acoperi cheltuieli ale perioadei curente.

g)alte venituri din exploatare;

Aici intră:
-câștigurile din vânzările de imobilizări corporale și necorporale;
-veniturile din despăgubiri, amenzi și penalități;
-veniturile sin subvenții pentru investiții, etc.

Exemple de cheltuieli din exploatare:

a)cheltuieli cu materii prime și materiale consumabile;

b)cheltuieli cu energia și apa;

6
c)cheltuieli privind mărfurile;

d)cheltuieli de personal, din care:


-salarii și indemnizații;
-cheltuieli cu asigurările și protecția socială;

e)ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale;

f)alte cheltuieli de exploatare;

Aici intră:
-cheltuieli privind prestațiile externe;
-cheltuieli cu amenzi, despăgubiri și penalități;
-cheltuieli cu protecția mediului înconjurător;
-cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale;
-cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente similare, etc.

g)Ajustări privind provizioanele.

Exemple de venituri financiare:


a)venituri din interese de participare;

Aici intră dividendele încasate de la entități la care entitatea noastră are interese de participare
(spre exemplu, dividendele încasate de societatea mamă de la filala sa);

b)venituri din alte investiţii şi împrumuturi ce fac parte din activele imobilizate;

De exemplu, dobânzile încasate pentru obligațiunile cumpărate de la alte entități și deținute până
la scaadență.

c)venituri din imobilizări financiare cedate;

Aici intră prețul la care vindem interesele de participare. Dacă entitatea noastră renunță la un
pachet de titluri de participare și le vionde la valoarea de 2.000.000 de lei, prețul acesta de vânzare
va fi un venit financiar.

d)câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate;

De exemplu, dacă entitatea noastră vinde titluri speculative 200 de bucăți la prețul de 15 lei/buc și
le-a cumpărat anterior la 10 lei/buc, câștigul de 1.000 de lei (200 buc x 5 lei) este un venit financiar;

e)venituri din diferenţe de curs valutar;

De exemplu, la 15.12.N entitatea noastră are o creanță față de un client de 10.000 de euro la cursul
de 4,5 lei/euro. Ultimul curs de schimb înainte de 31.12.N a fost de 4,7 lei/euro. Reglementările
contabile solicită ca această creanță să fie prezentată în bilanț la cursul de închidere a exercițiului

7
financiar. Înainte de 31.12.N creanța valora în lei 45.000 de lei. După actualizarea ei la cursul de
schimb de la 31.12.N, ea valorează în lei 47.000 de lei. Deci vom încasa în lei mai mult cu 20.000
de lei. Această creștere a valorii în lei a creanței generează un venit financiar din diferența
favorabilă de curs valutar.

f)venituri din dobânzi;

Aici intră, de exemplu, dobânzile încasate aferente conturilor la bănci ale entității.

g)venituri din sconturi obţinute;

Scontul de decontare este o reducere de preț pe care furnizorul o acordă clientului în situația în
care acesta din urmă face plata achizițiilor înainte de scadență.
Dacă entitatea nostră achiziționează un stoc de mărfuri de la un furnizor la costul de 1.000 de lei
și furnizorul ne face o reducere de preț de 20% pentru că vom face plata în 10 zile și nu în 90 de
zile așa cum s-a stabilit în contract, înseamnă că îi vom plăti mai puțin. Deci el ne șterge o parte
din datoria inițială. Datoria inițială a fost de 1.000 de lei. Partea ștearsă de datorie este de 200 de
lei. Ștergerea unei datorii determină recunoașterea unui venit în contabilitate. Acest venit din
scontul obținut de la furnizor este un venit financiar.

h)alte venituri financiare;

De exemplu, aici putem avea câștigurile care rezultă din anularea propriilor obligațiuni.

Exemple de cheltuieli financiare:


a)ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile financiare deţinute ca active
circulante;

De exemplu, dacă entitatea deține un pachet de interese de participare cumpărate în cursul anului
la valoarea de 10.000 de lei iar la sfârșitul anului valoarea lor pe piață a scăzut la 8.000 de lei
înseamnă că sunt depreciate cu 2.000 de lei. Pierderea de valoare a acestor titluri generează în
contul de profit și pierdere o cheltuială financiară.

b)pierderi din creanţe legate de participaţii;

De exemplu, entitatea a acordat în trecut un împrumut de 200.000 de lei unei filiale dar filiala a
dat faliment. Prin urmare, creanța față de filială nu se mai încasează și trebuie scoasă din activul
bilanțului, fiind pierdută. Dacă un astfel de activ se pierde, ieșirea lui din bilanț va determina
recunoașterea unei cheltuieli financiare.

c)cheltuieli privind imobilizările financiare cedate;

Aici intră costul imobilizărilor financiare vândute. De exemplu, dacă o entitate vinde un pachet de
interese de participare la prețul de vânzare de 100.000 de lei și ea a suportat un cost la momentul
achiziției de 60.000 de lei, în contabilitate, la momentul vânzării, prețul de vânzare se recunoaște
ca venit iar costul de achiziție de 60.000 de lei se recunoaște la cheltuieli.

8
d)pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate;

De exemplu, dacă entitatea vinde titluri speculative la prețul de 20.000 de lei dar le cumărase
anterior la costul de 30.000 de lei, pierderea de 10.000 de lei se recunoaște la cheltuieli financiare.

e)cheltuieli din diferenţe de curs valutar;

De exemplu, dacă entitatea are la 20.12.N o datorie de 50.000 de euro la cursul de schimb de 4,5
lei/euro iar la 31.12.N cursul de schimb este de 4,7 lei/euro, la sfârșitul anului datoria va valora
mai mult în lei. La momentul inițial valoarea în lei a datoriei era de 225.000 de lei iar la sfârșitul
anului valoarea ei devine 235.000 de lei. Creșterea valorii daoriei cu 10.000 de lei generează o
cheltuială în contul de profit și pierdere.

f)cheltuieli privind dobânzile;

Aici intră dobânzile datorate pentru creditele primite de la bănci, pentru finanțările în leasing
financiar, îentru împrumuturile din emisiunea de obligațiuni etc.

g)cheltuieli privind sconturile acordate;

Aici intră sconturile de decontare acordate clienților pentru plățile efectuate de aceștia înainte de
scadență.
De exemplu, dacă entitatea noastră vinde unui clinent mărfuri la prețul de 1.000 de lei și oferă o
reducere de 20% pentru că el plătește după 10 zile și nu după 90 de zile așa cum se stabilise în
contract, aceasta înseamnă că se va încasa mai puțin de la client. Creanța inițială față de client a
fost de 1.000 de lei. Prin acordarea reducerii de preț, o parte din creanță nu se mai încasează.
Pierderea unei părți din creanță (200 de lei) generează dimunuarea activului bilanțier ceea ce va
determina recunoașterea unei cheltuieli în contul de profit și pierdere.

h)alte cheltuieli financiare.

De exemplu, aici intră pierderile din anularea propriilor obligațiuni.