HALE INDUSTRIALE

HALE INDUSTRIALE
STRUCTURA CURSULUI

- 1. Generalitati
- 2. Actiuni asupra halelor metalice
- 3. Grinzile cailor de rulare
- Structura de rezistenta a acoperisului
- Contravantuirile halelor
- Calculul structurii de rezistenta
- Stalpii halelor
 HALE INDUSTRIALE - GENERALITATI

DEFINITIE
HALA INDUSTRIALA = CLADIRE CE ADAPOSTESTE PROCESE
TEHNOLOGICE
CLASIFICARI
FUNCTIE DE MATERIALELE UTILIZATE:
- HALE METALICE
- HALE DIN BETON
- HALE MIXTE
- HALE DIN ZIDARIE
FUNCTIE DE REGIMUL DE INALTIME:
- HALE PARTER
- HALE ETAJATE
FUNCTIE DE NUMARUL DESCHIDERILOR:
- HALE CU 1 DESCHIDERE
- HALE CU MAI MULTE DESCHIDERI
- egale
- diferite
 HALE INDUSTRIALE - GENERALITATI

FUNCTIE DE MARIMEA DESCHIDERII:

- HALE UZUALE
L<18 (24) m
- HALE CU DECHIDERE MARE:
L>24 m
FUNCTIE DE PROCESELE TEHNOLOGICE ADAPOSTITE:
- HALE CU POD RULANT
- HALE FARA POD RULANT

CARACTERISTICI:
CADRUL TRANSVERSAL = elementul principal de rezistenta
DESCHIDERI UZUALE = 12, 18, 24, 30, 36
TRAVEE UZUALE = 5, 6, (9), 12
 HALE INDUSTRIALE - GENERALITATI

ROSTURILE HALELOR
- datorita dimensiunilor in plan foarte mari, apare necesara fragmentarea,
respectiv separarea in plan a constructiei
- practic se intrerup toate elementele de constructie
Cauze:
- variatiile de temperatura rosturi de dilatatie
- depind de asezarea stracturii (in aer liber sau adapostita)
- daca hala este incalzita sau nu
- conditiile seismice rosturi seismice
(functie de zona seismica)
- rosturi de tasare
- depind de terenul de fundare
- legarea cu alte constructii vecine
 HALE INDUSTRIALE - GENERALITATI
L1

ROST
ROST
L1
L2

LA HALELE METALICE POZITIA PORTALELOR

TREBUIE ASTFEL PREVAZUTA INCAT SA NU
IMPIEDICE DEFORMATIILE
 HALE INDUSTRIALE - GENERALITATI

FUNCTIE DE COMPORTAREA HALELOR LA DIFERITE SOLICITARI STRUCTURA DE REZISTENTA SE POATE CONCEPE PLANA
SAU SPATIALA, REZULTANT:

- STRUCTURA CU CADRE PLANE (LUCREAZA PE O DIRECTIE)

- in sens TRANSVERSAL se concepe o structura rigida (cadru plan),
capabila sa preia incarcarile orizontale si verticale
- in sens LONGITUDINAL rigiditatea este asigurata prin dispunerea sistemului de contravantuiri

- STRUCTURA CU CADRE SPATIALE (LUCREAZA PE DOUA DIRECTII)

- structura spatiala este alcatuita din elemente plane, dispuse si legate intre ele in diferite moduri
- datorita legaturilor intre ele, unele elemente pot prelua o parte din valoarea fortelor care
actioneaza asupra unor elemente plane si o pot trece asupra altor elemente

EFECTUL DE CONLUCRAREA SPATIALA

 HALE INDUSTRIALE - GENERALITATI

ALCATUIREA DE ANSAMBLU A HALELOR

A. STRUCTURI CU CADRE TRANSVERSALE

– FIECARE CADRU CADRU PLAN CONSTITUIE UN SISTEM GEOMETRIC INDEFORMABIL
IN PLANUL LUI
- INDEFORMABILITATEA GEOMETRICA IN DIRECTIE LONGITUDINALA SE REALIZEAZA PRINTR-UN
SISTEM DE CONTRAVANTUIRI SI/SAU PRIN ELEMENTELE DE INCHIDERE

Fig. 1. Structuri cu cadre transversale

 HALE INDUSTRIALE - GENERALITATI

ALCATUIREA DE ANSAMBLU A HALELOR

B. STRUCTURI CU CADRE TRANSVERSALE SI LONGITUDINALE

Fig. 2. Structuri cu cadre transversale si longitudinale

 HALE INDUSTRIALE - GENERALITATI

ALCATUIREA DE ANSAMBLU A HALELOR

C. STRUCTURI CU STALPI PENDULARI

– TOATE LEGATURILE DINTRE STALPI SI RIGLE, PRECUM SI CELE DINTRE STALPI SI FUNDATIE
SUNT ARTICULATE
- INDEFORMABILITATEA GEOMETRICA A ANSAMBLULUI SPATIAL POATE FI ASIGURATA NUMAI
PRIN INTRODUCEREA UNUI SISTEM DE CONTRAVANTUIRI SI/SAU PRIN ELEMENETELE DE INCHIDERE

Fig. 3. Structuri cu stalpi pendulari

 HALE INDUSTRIALE - GENERALITATI

CERINTE GENERALE DE PROIECTARE

A. CONDITII DE REZISTENTA SI STABILITATE

- ELEMENTELE SI IMBINARILE LOR VOR FI DIMENSIONATE SI VERIFICATE LA STAREA LIMITA

DE REZISTENTA SI STABILITATE

B. CONDITII DE DUCTILITATE

- PENTRU A REALIZA O DISIPARE DE ENERGIE SEISMICA SE URMARESTE ALCATUIREA STRUCTURII

ASTFEL INCAT EA SA CONDUCA LA FORMAREA UNUI MECANISM FAVORABIL, COMPUS DIN ZONE
PLASTICE SI ELASTICE
- MECANISMELE DE CEDARE PLASTICA SE CARACTERIZEAZA PRIN FORMAREA DE ARTICULATII
PLASTICE:
* LA BAZA STALPILOR STALPI INCASTRATI IN FUNDATIE
* LA PARTEA SUPERIOARA A STALPILOR PRINDERI RIGIDE STALP – RIGLA

articulatii plastice
articulatii

- ARTICULATIILE PLASTICE TREBUIE SA SE FORMEZE IN ZONELE ADIACENTE NODURILOR DE CADRU

SAU BAZELE STALPILOR
- NU SE ADMITE FORMAREA DE ARTICULATII PLASTICE IN IMBINARILE GRINDA-STALP SAU IN
ELEMENTELE DE PRINDERE A STALPILOR IN FUNDATII
 HALE INDUSTRIALE - GENERALITATI

CERINTE GENERALE DE PROIECTARE

C. CONDITII DE RIGIDITATE
- DEPLASARILE STRUCTURII SI ALE ELEMENTELOR COMPONENTE VOR RESPECTA
CONDITIILE DE LIMITARE A DEPLASARILOR

D. CONDITII DE PROTECTIE LA FOC SI PROTECTIE ANTICOROZIVA

 HALE INDUSTRIALE
– ACTIUNI ASUPRA HALELOR METALICE

I. INCARCARI PERMANENTE (P)

- GREUTATEA PROPRIE A INVELITORII SI A PERETILOR SE POATE LUA IN CAZURI
OBISNUITE DIN STAS 10101/1-78 IAR IN SITUATII SPECIALE DUPA DATELE OFERITE DE
PRODUCATOR
- GREUTATEA PROPRIE A PANELOR, RIGLELOR SI STALPILOR SE POATE LUA DIN
CATALOAGELE DE PROFILE, SAU SE POATE CALCULA
- SUNT RELATIV MICI (20-30 KG/MP)

II. INCARCARI CVASIPERMANENTE (C)

- GREUTATEA PROPRIE A INSTALATIILOR SUSTINUTE DE SARPANTA ACOPERISULUI
- GREUTATEA PROPRIE A INSTALATIILOR SI/SAU UTILAJELOR CU POZITIE FIXA SI
LEGATE DE STRUCTURA
- GREUTATEA DEPUNERILOR DE PRAF INDUSTRIAL
- ALTE INCARCARI
 HALE INDUSTRIALE
– ACTIUNI ASUPRA HALELOR METALICE

III. INCARCARI VARIAVILE (V)

● CLIMATICE

DATORATE ACTIUNII ZAPEZII (STAS 10101/21-92)

PRODUSE DE ACTIUNEA VANTULUI (STAS 10101/20-90)

● TEHNOLOGICE

ORICE ALTE INCARCARI PROVENITE DIN INSTALATII, UTILAJE SAU ECHIPAMENTE

NELEGATE DE STRUCTURA (ADUSE IN SPECIAL DE PODUL RULANT)

IV. INCARCARI EXCEPTIONALE (E)

SEISM (NORMATIV P100-92)

ALTE INCARCARI
(REZULTATE IN URMA PROCESELOR TEHNOLOGICE CE SE DE
DESFASOARA IN INTERIORUL HALEI)
Ex. Explozii, lovituri
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE

Det. A Det. B
platforma de platforma de
circulatie GRINDA DE circulatie
FRANARE

GRINDA DE
FRANARE
GRINDA DE GRINDA DE
grinda
RULARE RULARE
secundara

contravantuire
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE

3. 2. GRINDA DE RULARE

Este elemenetul principal de rezistenta al ansablului caii de rulare.

Preia urmatoarele incarcari:

- incarcarile verticale din podul rulant - pondere mare
- incarcarile permenente (greutate proprie) - pondere <5%
- incarcari utile pe platforma (daca exista) - pondere <5%

LAMINATE ALCATUITE
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE

VERIFICAREA GRINZII DE RULARE:

• S L R si S (starea limita de rezistenta si stabilitate)
- grinda este incarcata cu un convoi de forte format din actiunea
a 2 poduri rulante (efect dinamic, valori de calcul)
• S L D (starea limita de reformatii)
- grinda este incarcata cu un convoi de forte format din actiunea
a 2 poduri rulante (valori normate)
• S L O (starea limita de oboseala)
- grinda este incarcata cu un convoi de forte format din actiunea
unui singur pod rulant (valori normate)

In urma efectuarii calculelor statice (linii de influenta  linia infasuratoare)

se obtin valorile Mx, Qx (din sarcinile verticale), My, Qy (din sarcinile orizontale)
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE

3.2.1. VERIFICAREA GRINZII DE RULARE la SLR

f

5
x   
1
xf 3 xf

x x
6

4
2
y
f y
x =Mx
Ix y =Qx
t Ix
S
= Qx
hi ti  = V
zi ti

y y=± My x
Iyf f

 neglijabil
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE

sina hs
ht
50
grinda de zi
rulare

zi  50  2hs  ht  [mm]
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE
• Punctul 1
Mx
x   y1  R incovoiere dreapta
Ix
Mx M yf
x   y1  f  y f  1,1 R incovoiere oblica
Ix Iy
• Punctul 2
Mx
x   y2  R incovoiere dreapta

Ix
f

5
x   
1
xf 3 xf

x x
6

4
2
y
f y
x =Mx
Ix y =Qx
t Ix
S
=hiQxti  =ziVti

y y=± My x
Iyf f

 neglijabil
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE

• Punctul 3 (apartine numai grinzii de rulare)

Mx f
x   
x   y3  R
5
1
xf 3 xf

Ix 6
x x

Qx
  Rf 4

hi  ti
2
y
f y
x =Mx
Ix y =Qx
t Ix
S
=hiQxti  =ziVti

y y=± My x
V Iyf f

  R 
zi  t i
neglijabil

 ech   x      x   3  2    R
2 2

Unde:
1,1
 
1,2
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE

• Punctul 4 (idem pct. 3 dar fara sigma local)

Mx
x   y4  R
Ix
Qx  ech   x  3  2    R
2

  Rf
hi  ti
f

5
x   
1
xf 3 xf

x x
6

4
2
y
f y
x =Mx
Ix y =Qx
t Ix
S
=hiQxti  =ziVti

y y=± My x
Iyf f

 neglijabil
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE

• Punctul 5 (apartine grinzii de franare si grinzii secundare)

daca exista si platforma de circulatie
5
 Mx y 5 y y
X5 = Ix 5 f 5
f

1
xf 3 xf

x x
6

4
2
y
y=± My f y
x
Iyf f

y
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE

• Punctul 5 (apartine grinzii de franare si grinzii secundare)

daca exista si platforma de circulatie

5
M
Apartine grinzii secundare    y 5f  R
x
5
I x

My f
Apartine grinzii de franare   5
 x5  R
Iy

5
My M
  5  x5f  5x  y 5f  R
Iy Ix
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE

VERIFICARI SUPLIMENTARE

• PRINDEREA TALPII DE INIMA GRINZII - pct.3

(daca grinda
y de rulare este sectiune alcatuita)
Se poate executa cu sudura:
1 -De adancime – implicita daca verifica inima;
3
-In relief (de colt);

x x
SUDURA IN K SUDURA DE COLT

Talpa
t

t
4 a
2 Inima
y
ti ti
as = ti as =inaltimea triunghiului
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE

VERIFICARI SUPLIMENTARE

• Cu sudura de colt

SUDURA DE COLT
t



a

1

ti  L1  lunecare din  1  L1   1  ti
as =inaltimea triunghiului  L21  lunecare din  2 ( l )  L2   l  ti
 L  L1  L2  2  a  R sf
2 2

Daca relatia nu verifica se executa sudura de adancime

 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE

VERIFICARI SUPLIMENTARE

• VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII

(SAGETI, VIBRATII)

In general vibratiile se limiteaza prin limitarea sagetilor grinzi.

(problema vibratiilor se analizeaza si la stalpi)
Notatii:
 f g  sageata din incarcari permanente
 f i  contrasageata initiala
 f u  sageata din actiunea podului rulant
(convoi de 2 poduri cu sarcini normate)
 f g  f u   / 350
 grinda de rulare 
 f u   / 400...700
 grinda de franare f   / 2000
 sageata stalpilor   H / 2000
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE

VERIFICARI SUPLIMENTARE

• VERIFICAREA LA OBOSEALA (numai pentru grinda de rulare)

In general prezinta interes daca grinda este solicitata > 2mil. de cicluri.
Depinde de alcatuirea grinzii (concentrari de tensiuni)
Se face pentru 1 convoi de forte (adica actiunea unui pod cu valori normate)
Depinde de:

coeficientul de asimetrie     min 

  
 max   a, b, c   0  R0
grupa de crestare  ,  
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE
VERIFICARI SUPLIMENTARE
• VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE STABILITATE
GENERALA  FLAMBAJ LATERAL
LOCALA  VOALARE
-Se verifica cu valori maxime (forte cu caracter dinamic) pentru grinda de
rulare incarcata cu convoi de forte alcatuit din doua poduri rulante.
- in mod uzual se verifica numai grinda de rulare (pentru grinda de franare se
iau masuri constructive)
VERIFICAREA LA STABILITATE GENERALA (FLAMBAJ LATERAL)
y

Talpa comprimata

M  f lungime de flambah in plan oriz.

   y  g  R   
Inima incovoiata Ix  i y.talpa i y.talpa

x x sau  g    40 (OL37)   g  1,0
M   35 (OL52)    1,0
yR  g
g  I x   40 (35)   g se calculeaza functie de tr ,...
Talpa intinsa 

y
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE
VERIFICARI SUPLIMENTARE
VERIFICAREA LA STABILITATE GENERALA (FLAMBAJ LATERAL)

Det. A Det. B
platforma de platforma de
circulatie GRINDA DE circulatie
FRANARE

GRINDA DE
FRANARE
GRINDA DE GRINDA DE
grinda
RULARE RULARE
secundara

contravantuire

Lungimea de flambaj:

traveea  flambaj lateral de deschiderea 

f 
 1  distanta dintre doua puncte de fixare ale talpii
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE
VERIFICAREA LA STABILITATE LOCALA (VOALARE)

Fenomenul de voalare poate sa aiba loc:

-In domeniul elastic (fenomen reversibil)
-In domeniul plastic (fenomen ireversibil)

Depinde de:
-Supletea peretilor;
-Modul de fixare pe contur;
-Tipul de solicitare (compresiune, forfecare, incovoiere)
y

b
t

 b1
 t  10...15 (panou cu latura libera)
b1

h
x x  i  80...100 (panou fixat pe tot conturul)
hi
h

 ti
ti
t

y
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE
VERIFICAREA LA STABILITATE LOCALA (VOALARE)

h1=hi/3
NTS

a1 a1 NL

hi
NTL
a a

Reducerea riscului de voalare se poate face prin:

-Reducerea supletii peretilor prin marirea grosimii

(produsele laminate sunt concepute astfel incat nu sunt necesare masuri de
stabilizare)
-Nervuri de rigidizare a peretilor:
- NTL – nervuri transversale lungi;
- NTL+NL (nervuri longitudinale);
- NTL+NL+NTS (nervuri transversale scurte)
 HALE INDUSTRIALE
CALEA DE RULARE
VERIFICAREA LA STABILITATE LOCALA (VOALARE)

Functie de marimea solicitarilor putem avea in zona reazemelor nervuri ma

dese si in camp nervuri mai rare.

Pentru reazemele intermediare nervurile se dispun la partea inferioara:

Calculul se face simplificat pe diagrama infasuratoare a momentului

incovoietor si pe forta taietoare (pe panou) – an IV.
Mi  M j M Determinam :
M     y  cr  panou solicitat la compresiune pura
2 I
T  Tj T S T  cr  panou solicitat la forfecarepura
T  i     
2 ti I ti hi  .cr  panou solicitat numai la forta locata
HALE INDUSTRIALE
curs nr. 3
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA CURSULUI

STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI se compune din:

INVELITOARE
PANE
GRINZI PRINCIPALE
SISTEME DE CONTRAVANTUIRI
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA CURSULUI

Pe grinzile principale pot fi asezate

si alte elemente:
- luminatoare;
- ventilatoare;
- deflectoare.
Elementele acoperisului sunt legate
intre ele prin contravantuiri si
legaturi care asigura stabilitatea si
rigiditatea structurii in ansamblul
ei, realizand astfel o conlucrare
spatiala a intregului ansamblu.
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Invelitoarea este in general de doua tipuri:

- cu izolatie termica:
- panouri speciale tip sandwich alcatuite din doua
foi metalice profilate intre care se gaseste un
strat izolator (polistiren, poliuretan, vata min.)
- fara izolatie termica:
- panouri de tabla cutata;
Acoperisul este - panouri de tabla ondulata;
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale;
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Calculul invelitorii se face pe schema statica de grinda simplu rezemata

sau grinda continua pe mai multe pane. Imbinarea dintre invelitoare si
pana se face folosind nituri impuscate, suruburi obisnuite sau
autofiletante, cirlige, agrafe etc.

Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale;
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Panele au rolul de a prelua greutatea invelitorii si incarcarile de pe

acesta (zapada, praf, vant) si de a le transmite fermelor sau riglelor
cadrelor pe care descarca.
Se realizeaza din:
- profile laminate dublu T sau U
(in cazul invelitorilor usoare si cand deschiderea nu
Acoperisul este
alcatuit din: depaseste 7,50 … 9,00m)
- invelitoare; - grinzi cu zabrele
- pane; (deschideri de <12…15 m)
- grinzi principale;
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Asezare:
- la distante egale – daca riglele cadrelor sunt gr cu inima plina;
- in nodurile fermelor – daca riglele sunt grinzi cu zabrele;
- pe distanta intre noduri – pentru invelitori grele care necesita
pane dispuse mai des.
Panele se aseaza:
- normal fata de invelitoare (perpendicular pe rigla)
Acoperisul este
alcatuit din:
– pane cu sectiune plina;
- invelitoare; - vertical – pane grinzi cu zabrele;
- pane;
- grinzi principale;
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Deschiderea = distanta dintre axele fermelor sau riglele cadrelor;

Functie de dispunerea lor, componentele incarcarii dupa axele

principale de inertie vor fi:
 p x  ( g  g z ) cos  g v

Acoperisul este  p y  ( g  g z ) sin 
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale;
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale;
- contravantuiri;

Cele doua componente sunt preluate de:

- px - de pana;
- py de:
- de pana;
- invelitoare (cazul invelitorilor suficient de rigide
si carora li se poate asigura o continuitate
buna pe toata suprafata inclinata)
- contravantuiri longitudinale
(dispuse intre pana de streasina si prima pana
curenta)
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Functie de schema statica:

- pane cu inima plina simplu rezemate:

- lungimea egala cu traveea;
- reactiuni egale in punctele de rezemare pe ferma;
- montaj relativ usor.
Acoperisul este
alcatuit din: - pane cu inima plina continue:
- invelitoare; - mai economice din p.de v. al consumului de material;
- pane; - reactiunile nu sunt egale dar in calcul se considera egale cu
- grinzi principale; valoarea de la panele simplu rezemate;
- contravantuiri;
- pane cu contrafise:
- suplimentar apar in fiecare deschidere doua contrafise
comprimate dispuse intre talpa inferioara a riglelor cadrului si
talpa inferioara a panelor
- au rolul de a fixa talpile comprimate (inferioare sau superioare)
ale fermelor sau riglelor cadrului;
- reduc deschiderea panelor;
- pane cu zabrele:
- se utilizeaza la travei mari (12…18m);
- se realizeaza ca grinzi simplu rezemate.
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

VERIFICAREA SECTIUNII:
- verificarea de rezistenta la incovoiere oblica cu relatia:
Mx My
   1,1R
Wx Wy
- pentru a reduce My se poate adopta solutia legarii panelor
Acoperisul este intre ele dupa planul invelitorii cu ajutorul tirantilor, dispusi la jumatatea
alcatuit din: sau treimea traveii
- invelitoare;
qy  l 2 q y  l1 qy  l 2
- pane; 2
- grinzi principale;
- contravantuiri;
My   My   My 
8 8 32
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

VERIFICAREA SECTIUNII:

- daca componenta py este preluata de invelitoare verificarea

se face numai in momentul Mx.
Acoperisul este - pana cu zabrele are talpa superioara solicitata la forta axiala
alcatuit din: de compresiune si la moment incovoietor rezultat prin incarcarea pe
- invelitoare; distanta intre doua noduri.
- pane;
- grinzi principale;
- contravantuiri;
N cx M x
Verificarea la stabilitate este:   yR
  A I x 1   /  E 

Unde:
A – aria talpii comprimate;
f- coeficient de flambaj;

Din conditia de deformabilitate sageata maxima trebuie sa fie mai mica de

l/200.
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale;
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

PRINDEREA PANELOR DE FERME se face in general folosind:

- corniere cu aripi neegale – pentru pane profile U
- placute indoite – pentru pane profile dublu T
- realizand pe reazem scaune – pentru pane cu zabrele
- alte modele de prindere

Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale;
- contravantuiri;

INADIRE DE CONTINUITATE
se fac folosind diferite detalii caracteristice
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare; GRINZILE PRINCIPALE DE
- pane;
- grinzi principale; ACOPERIS
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Functie de sechidere si solcitari se pot realiza in varianta:

- grinzi cu zabrele;
- grinzi cu inima plina.

Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale;
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

GRINZI CU ZABRELE
Alcatuire:
- nodurile se aseaza in general la distante cuprinse intre 2,50…3 m;
- in cazul deschiderilor mari (L>24 m) se prevad contrasageti ale talpilor
inferioare;
- datorita gabaritelor maxime de transport se realizeaza in general din doua
Acoperisul este tronsoane nesimetrice imbinate pe santier solosind sudura sau SIRP;
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale:
-cu zabrele;
-cu inima plina
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale:
-cu zabrele;
-cu inima plina
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Grinzi cu zabrele – exemple de alcatuire si detalii

Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale:
-cu zabrele;
-cu inima plina
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale:
-cu zabrele;
-cu inima plina
- contravantuiri;

Innadirea fermelor cu talpi:

Innadirea fermelor cu talpi in T
a, b) de corniere; c) cheson – sudura; d) SIRP
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

CALCULUL STATIC
pe schema statica:
- grinda cu zabrele prinsa articulat de stalp
- grinda cu zabrele prinsa rigid de stalp
Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale:
-cu zabrele;
-cu inima plina
- contravantuiri;

Prindere articulata Innadirea fermelor cu talpi in T

 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale:
-cu zabrele;
-cu inima plina
- contravantuiri;
Prindere articulata Innadirea fermelor cu talpi in T

Barele se verifica la forta axiala si moment incovoietor.

Pentru prinderea articulata transmiterea fortelor se face cu placute de
centrare si prin blocaje care se sudeaza dupa centrarea fermei.

In cazul prinderii rigide prima diagonala se realizeaza de regula

ascendenta. Momentele de pe reazem se transmit sub forma unui cuplu
de forte iar forta axiala N se poate considera ca se transmite numai la
talpa inferioara acolo unde se transmite si reactiunea verticala R.
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Particularitati ale calcul static:

- la calcul static trebuie sa se ia in considerare si unele solicitari
suplimentare introduse de legatura cu stalpii halei;
- la ferme legate articulat de stalpifortele orizontale se transmit de la
ferma la stalp cu o excentricitate corespunzatoare inaltimii guseului
de reazem (rezulta necesitatea unei inaltimi a guseului cat mai redusa)
Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;

M  H  h0
- pane;
- grinzi principale:
-cu zabrele;
-cu inima plina
Kt
Mt  M
- contravantuiri;

Kt  K d
Kd
Md  M
Kt  K d
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

GRINZI PRINCIPALE CU INIMA PLINA

Pot deveni rationale si competitive atunci cand se proiecteaza continue,

din oteluri cu caracteristici superioare si cu inimi suple.
Cand nu este posibila realizarea de grinzi continue se pot utiliza grinzi
Acoperisul este cu tirant.
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale:
-cu zabrele;
-cu inima plina
- contravantuiri;

Calculul grinzilor continue se poate face tinand seama de dezvoltarea articulatiilor

plastice, dar in acest caz este necesar ca supletea inimilor si a talpilor sa ramana
in limite mai reduse. Daca se folosesc grinzi cu inimi cu suplete mare calculul se
face in domeniul elastic.
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

LUMINATOARE

Servesc pentru iluminarea si ventilarea naturala a halei.

Functie de marimea lor pot fi sub forma de cupole din material plastic
Acoperisul este
alcatuit din:
transparent sau elemente mai mari sustinute de o structura metalica
- invelitoare; (triunghiulare sau dreptunghiulare).
- pane;
- grinzi principale:
-cu zabrele;
-cu inima plina
-luminatoare
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

La luminatoarele mari pentru asigurarea stabilitatii si rigiditatii

luminatorului se prevede un sistem de contravantuiri orizontale si verticale,
care se calculeaza la actiunea vantului pe luminator.

Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi principale:
-cu zabrele;
-cu inima plina
-luminatoare
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

CONTRAVANTUIRILE SI LEGATURILE IN PLANUL SARPANTEI

Se dispun pentru asigurarea stabilitatii si rigiditatii sarpantei si a
constructiei.
Sunt de trei feluri:
- contravantuiri orizontale transversale (COT);
- contravantuiri orizontale longitudinale (COL);
Acoperisul este - contravantuiri verticale (CV).
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi rincipale;
- contravantuiri;
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

CONTRAVANTUIRI ORIZONTALE TRANSVERSALE (COT)

Se prevad in mod obisnuit in traveele finale ale halelor.

(daca exista rosturi de dialatare in traveele alaturate)
Daca lungimea halei este mare se prevad COT intermediare.

Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi rincipale;
- contravantuiri:
- COT;
- COL;
- verticale

Alcatuire:
Se dispun in mod obisnuit la nivelul talpii superioare a fermelor.
Sub forma unor grinzi cu zabrele:
- talpa contravantuirii = talpa superiora a grinzii principale
- montantii = panele
- diagonalele - elemente proprii
Daca distanta dintre ferme este mare se dispune la mijlocul traveii o talpa
proprie (la nivelul inferior al panelor si suspendata de acestea)
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Calculul static se face incarcacand

grinda cu zabrele cu reactiunile
Acoperisul este
orizontale din vant ale stalpilor din
alcatuit din:
- invelitoare; perete frontal. Pentru eforturi de
- pane; compresiune mari diagonalele pot fi
- grinzi rincipale;
realizate din doua corniere sau din
- contravantuiri:
- COT; tevi rotunde sau dreptunghiulare.
- COL;
- verticale
Pentru transmiterea reactiunilor COT
frontale la fundatii se prevan
CONTRAVANTUIRI VERTICALE IN
PLANUL PERETILOR LATERALI.
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

CONTRAVANTUIRI ORIZONTALE LONGITUDINALE (COL)

Alcatuire:
Sub forma unor grinzi cu zabrele:
- talpa = pana de streasina si prima pana
- montantii - elemente proprii
Acoperisul este
alcatuit din:
- diagonalele - elemente proprii
- invelitoare;
- pane;
- grinzi rincipale;
- contravantuiri:
- COT;
- COL;
- verticale
In cazul cand scheletul
peretilor longitudinali are
stalpi intermediari, o
parte din incarcarea data
de vant peretelui poate fi
transmisa in nodurile
contravantuirilor
longitudinale.
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI
RISC DE RASTURNARE
MIC

CONTRAVANTUIRI VERTICALE
contravantuire
verticala

Se dispun cu scopul de a
mentine grinda principala in plan
RISC DE RASTURNARE
vertical (transmit fortele la COT). MAI MARE
Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare; In mod uzual se dispun in contravantuire
verticala
- pane; acceasi deschidere cu COT.
- grinzi rincipale;
- contravantuiri:
- COT;
- COL;
- verticale
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI

Acoperisul este
alcatuit din:
- invelitoare;
- pane;
- grinzi rincipale;
- contravantuiri:
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA CURSULUI

CALCULUL STRUCTURII DE REZISTENTA A HALELOR INDUSTRIALE

ACTIUNI.
COMBINATII DE INCARCARI
CALCUL STATIC
PORTAL DE FRANARE
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

Actiuni asupra halelor metalice:

- incarcari permenente
- incarcari temporare
Calcul static:
- actiuni; - actiuni datorate utilajelor de ridicat
- combinatii;
- calcul static;
- actiuni climatice
- portal; - vant
- zapada
- variatii de temperatura
- incarcari exceptionale
- actiuni seismice
- lovituri, explozii din procesul tehnologic
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

Combinaţiile de incarcari
(in conformitate cu CR 0-2005 – Eurocode 0)

Verificarea structurii la SLU in gruparea fundamentala:

m
1,35 G  1,5Qk ,1 1,5  0,i Qk ,i
2
Verificarea structurii la SLU in gruparea speciala:
Calcul static: m
- actiuni;
- combinatii;
G   I AEk  2,i Qk ,i
1
unde:
- calcul static;
G – valoare normata pentru:
- portal;
- greutate proprie elemente structurale;
- greutate proprie invelitoare;
- greutate proprie pereti exteriori;
- greutate proprie pereti interiori, daca sunt legati de structura;
Ci – valoare normata a incarcarii cvasipermanente pentru:
- greutate proprie instalatii sustinute de sarpanta acoperisului;
- greutate depunere praf industrial;
- instalatii cu pozitie fixa, legate de structura;
Qi – valoare normata a incarcarii variabile pentru:
- zapada;
- vant;
- instalatii si utilaje nelegate de structura;
A – forta seismica
0i – factor de simultaneitate al efectelor incarcarilor variabile pe structur =0,7 (1)
2i – coeficient pentru determinarea valorii de lunga durata din incarcarea var =0,4 (0)
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

Calcul static

Pentru halele industriale structura de rezistenta este de tipul:

-Cadre transversale rigide si contravantuiri longitudinale (>80%);

-Cadre longitudinale rigide;
-Cadre spatiale.
Calcul static:
- actiuni; Avand in vedere faptul ca in majoritatea situatiilor elementul
- combinatii;
- calcul static; principal de rezistenta este cadrul transversal se analizeaza mai multe
- portal; scheme statice posibile:

-Cadre cu grinzi articulate in stalp;

-Cadre cu noduri grinda-stalp rigide si stalpii prinsi incastrati in
fundatie;
-Cadre cu noduri grinda-stalp rigide si stalpii prinsi articulati in
fundatie;
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

SCHEMATIZARI

Calcul static:
- actiuni;
- combinatii; Cadre cu grinzi Cadre cu grinzi Cadre cu grinzi
- calcul static; articulate in stalp prinse rigid de stalp prinse rigid de stalp
- portal;
si stalpi incastrati si stalpi articulati in si stalpi incastrati in
in fundatie fundatie fundatie

Calcul static se poate face:

-In domeniul elastic;

-In domeniul plastic – (sectiuni clasele 1,2; fara pod rulant)
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

La halele fara pod rulant cadrele transversale sunt incarcate relativ uniform
 calcul considerand cadru plan independent

La halele cu pod rulant, din actiunea podului rezulta cadre incarcate

neuniform:
 calcul considerand cadru plan independent
 calcul considerand cadru plan cu conlucrare
Calcul static:
- actiuni; CADRU PLAN INDEPENDENT
- combinatii;
- calcul static;
- portal; 1 1
2 2
3 3

4 4

Pe schema statica considerata se pun incarcarile combinatiidiagrama de

eforturi in cele 4 sectiuni caracteristice
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

CADRU CU CONLUCRARE
La halele obisnuite exista in planul acoperisului un sistem de contravantuiri
exista o conlucrare  forta din actiunea podului rulant se poate distribui la mai
multe cadre transversale (3…5)
A. NU EXISTA CONTRAVANTUIRI IN PLANUL ACOPERISULUI
(NU SE CREEAZA EFECTUL DE SAIBA)

Stalpul la varf are deplasare

L

PANE
Calcul static: mare
- actiuni;
- combinatii;
- calcul static;
B. EXISTA CONTRAVANTUIRI IN PLANUL ACOPERISULUI
- portal; (SE CREEAZA EFECTUL DE SAIBA)
COL CV
Stalpul la varf are deplasare
mai mica datorita conlucrarii
L

PANE
cadrelor

C. PLANSEU DE BETON ARMAT

(SAIBA INFINIT RIGIDA IN PLAN ORIZONTAL)
L
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

CADRU CU CONLUCRARE
COL CV

COT
L

PANE

Calcul static:
- actiuni;
- combinatii; Se defineste “grad de conlucrare” raportul dintre rigiditatea cadrului cu contravantuiri si
- calcul static; rigiditatea cadrului simplu.
- portal;
Calculul se face similar cu calculul grinzilor pe mediu elastic.
Pentru grinda cu zabrele cadre se considera reazeme deplasabile
Grinda infinit rigida  deplasare constanta (planseu de BA)
Grinda deformabila  reactiunile se distrubuie mai multor cadre transversale
P5

P5

15 25 35 75 85 95

45 55 65
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

TRANSMITEREA INCARCARILOR

Functie de punctul de aplicare a incarcarii fortele actioneaza

asupra structurii de rezistenta cu anumite excentricitati:

- Din incarcarile PERMENENTE: e1

Calcul static:
- actiuni;
- combinatii; e3
- calcul static;
- portal; e2
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

- Din incarcarile CLIMATICE:

ZAPADA ZAPADA
- ZADAPA: e1

Calcul static:
- actiuni;
- combinatii;
- calcul static;
- portal;

-VANTUL:
transmiterea incarcarilor din vant se face diferentiat in functie
de dispunerea stalpilor secundari (intermediari) din planul
peretilor longitudinali
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

-VANTUL:
se disting doua situatii:
- nu exista stalpi intermediari;
- exista stalpi intermediari.

l
VANT VANT
PRESIUNE SUCTIUNE

Calcul static:
l/2 l/2
- actiuni;
- combinatii;
- calcul static;

H
- portal;

10 m
l l l pv

Daca nu exista stalpi intermediari incarcarea este preluata pe latimea unei

travei de stalpului cadrului si transmisa structurii de rezistenta.
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

/4 /2 /4
/2
L

Calcul static:
- actiuni; STALP SECUNDAR
- combinatii;
- calcul static;
- portal;
STALP CADRU TRANSVERSAL

Daca exista stalpi intermediari acestia preiau incarcarea din vant pe o jumatate
de travee. Stalpii intermediari se pot realiza cu capatul de la partea superiora
liber (stalp secundar incastrat in fundatie izolata) sau articulat (cu dezvoltarea
in planul acoperisului a unei COL).
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC
VANT VANT
CAPAT PRESIUNE SUCTIUNE
CAPAT ARTICULAT COL COL
VANT
LIBER
Rsec Rsec Rsec

H
10 m

10 m
Calcul static:
- actiuni;
- combinatii;
- calcul static; pv /2 pv /2
- portal;
Pentru transmiterea eforturilor de la stalpul secundar la cadru se realizeaza in
planul acoperisului o contravantuire orizontala longitudinala.
COL CV

COT
L

PANE
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

TRANSMITEREA INCARCARILOR TEHNOLOGICE

(DIN PODUL RULANT)
vert.

Roriz. Roriz.
Rvert.
Calcul static:
- actiuni;
- combinatii;
- calcul static;
- portal;

In urma efectuarii calculului v v R

static (linii de influenta) se Rmax Rmin
obtin valorile extreme ale M=R e2
e2 e2
reactiunilor pe reazeme. In
schema statica se intra cu
valorile pereche (max / min)
ale reactiunilor verticale.
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

TRANSMITEREA INCARCARILOR TEHNOLOGICE

(DIN PODUL RULANT)

Calcul static: o
- actiuni;
Pentru actiunea fortelor
Rmax
- combinatii;
- calcul static; orizontale se considera o
- portal; singura forta concentrata
care actioneaza in stanga sau
in drepta.
(in total 4 variante posibile)
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

PRELUAREA FORTELOR ORIZONTALE LONGITUDINALE

In mod obisnuit structura de rezistenta a halelor se concepe

rigida in sens transversal. Datorita legaturilor articulate ale stalpilor in
sens longitudinal este nevoie de prevederea unui elelement suplimentar
(PORTAL) pentru prealuarea incarcarilor orizontale si transmiterea lor
Calcul static:
fundatiilor.
- actiuni;
- combinatii; PORTAL=contravantuiri verticale ale stalpilor asezate in plan
- calcul static; normal pe planul cadrului principal.
- portal;
Fortele preluate sunt:
- presiunea dinamica a vantului din fronton (portal de vant);
(portal de vant)
- fortele de franare longitudinale ale podurilor rulante
(portal de franere)
- forte provenite din izbirea podului de tampoane.
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

Pozitionarea portalelor:
- obisnuit se dispun la capetele halelor (hale fara pod rulant);
- la halele cu pod rulant pentru a nu impiedica deformatiile longitudinale
se dispun la mijloncul lungimii (lungime relativ redusa) sau la treimi
(pentru lungimi mari)

HALE FARA POD RULANT

Calcul static:
- actiuni;
- combinatii;
- calcul static;
- portal;
HALE CU POD RULANT

GRINDA DE
RULARE

60...80

HALE CU POD RULANT

GRINDA DE GRINDA DE
RULARE RULARE

150-200
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

Alcatuirea portalelor:

portale inferioare = partea inferioara (principale):

- dispuse sub grinda de rulare
portale superioare = partea superioara (de vant):
- dispuse deasupra grinzii de rulare
Alcatuirea depinde de marimea fortelor pe care le transmit, de
Calcul static:
rigiditatea pe care trebuie sa o asigure structurii in lungul ei, de natura
- actiuni; terenului de fundare etc.
- combinatii;
- calcul static; 1 2 3 4
- portal; GRINDA DE
RULARE

1- portalul inferior inglobeaza in structura lui si grinda de rulare

2, 3 – portal independent de grinda de rulare
4 – cadru rigid
 HALE INDUSTRIALE – CALCUL STATIC

Se recomanda alcatuirea portalului din elemente proprii pentru a nu introduce

in grinda eforturi suplimentare

GRINDA DE
RULARE
Calcul static:
- actiuni;
- combinatii; 1-1 1
- calcul static; 1 Diagonala introdusa
- portal;
pentru a reduce
lungimea de flambaj

Ansamblul rezultat este rigid si astfel poate prelua si transmite fundatiilor

fortele orizontale longitudinale
 HALE INDUSTRIALE – STRUCTURA CURSULUI

STALPII HALELOR INDUSTRIALE

GENERALITATI
STALPI CU SECTIUNE PLINA
STALPI CU ZABRELE
TREAPTA STALPILOR
BAZA STALPILOR
GOLURI IN STALPI
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

GENERALITATI

Sunt elemente principale de rezistenta care preiau

incarcarile de la structura si le transmit fundatiei.
Sunt solicitati la N, M (T).

Pot fi clasificati dupa mai multe criterii:

Stalpii: - dupa alcatuirea sectiunii transversale:
- cu sect. transversala constanta
- Generalitati
- Stalpi cu sect.
(cand solicitarile variaza relativ putin pe inaltimea
plina acestora – hale fara pod rulant sau cu pod mic);
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
- variabila;
- Baza stalpilor (in general pentru cadre cu sectiune plina cu cu
- Goluri In stalpi
stalpi articulati in fundatie)
- cu sectiune in trepte.
(la halele industriale cu poduri rulante cu capacitati
mari de ridicare)
- dupa forma sectiunii:
- cu sectiune plina;
- cu zabrele;
- mixta.
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

Stalpii:

- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
- Goluri In stalpi
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

Stalpii:

- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
- Goluri In stalpi
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

Stalpii:

- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
- Goluri In stalpi

Stalpi cu partea inferioara alcatuita din doua ramuri (cu sectiune dublu T sau
chesonata), solidarizate intre ele cu rigle
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

Capetele stalpilor sunt amenajate astfel incat sa permita rezemarea grinzilor.

De regula reactiunea grinzii se transmite prin nervuri de rigidizare verticale la
inima stalpului cu inima plina.

Stalpii:

- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
- Goluri In stalpi
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

Stalpii:

- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
- Goluri In stalpi
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

STALPI CU INIMA PLINA – VERIFICARI

Verificarea stalpilor se face la:

- starea limita de rezistenta;
- starea limita de stabilitate;
- starea limita de deformatii.

Stalpii: S.L. de REZISTENTA (calculul sectiunii)

- Generalitati
- Stalpi cu sect. Se cunosc: A, I, R, N, M (Mx)
plina
- Stalpi cu zabrele Se cere: verificarea sectiunilor 1-1, 2-2 … 4-4
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
N M
- Goluri In stalpi
- daca exista numai M=Mx   yR
A Ix
N Mx My
- daca exista Mx, My    y x  1,1 R
A Ix Iy
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

S.L. de STABILITATE

Stabilitate - generala (flambaj)

- locala (voalare)

S.L.S. GENERALA (FLAMBAJ)

Stalpii: Se cunosc: N, Mx, A, I

- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina Rezolvare:
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
- se determina lfx, lfy;
- Baza stalpilor lf   l
- Goluri In stalpi
prinderea la capete

unde :   variatia sectiunii pe lungimea barei
variatia incarcarilor pe lungimea barei


- se determina ix, iy;

- se determina jx, jy (functie de forma sectiunii, R);
- se calculeaza jg (flambaj prin incovoiere);
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE – LUNGIMI DE FLAMBAJ

La stalpii halelor industriale determinarea lungimilor de flambaj se face

parcurgand urmatoarele etape:

A. Stapli cu sectiune constanta

In mod uzual se intalnesc la halele fara pod rulant

Lungimea de flambaj se determina functie de:
- schema statica
- prindere in fundatie articulata/incastrata
- raportul intre rigiditatea grinzilor adiacente nodului si rigiditatea stalpului

In literatura de specialitate se dau tabele simplificate pentru evaluarea lf.

Schema statica Prindere in  I g1 I g 2  s
K   
fundatie  I
 g1  g 2  s
g2 g1
0 0,2 0,3 0,5 1 2 3 10
Ig2 Ig1
Incastrata 2,0 1,5 1,4 1,28 1,16 1,08 1,06 1,00
Is Hs

Articulata - 3,42 3 2,63 2,33 2,17 2,11 2

 STALPII HALELOR INDUSTRIALE – LUNGIMI DE FLAMBAJ

B. Stalpi cu sectiune constanta la hale cu pod rulant

In general sunt hale cu poduri rulante mai mici

Lungimea de flambaj se determina functie de:
- schema statica
- prindere in fundatie articulata
- prindere rigida incastrata
- capatul superior
- cu rotiri si deplasari libere
- cu rotiri impiedicate si rotiri libere
- cu rotiri libere si deplasari impliedicate
- cu rotiri si deplasari impiedicate
- raportul inaltimilor
- raportul fortelor
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE – LUNGIMI DE FLAMBAJ

C. Stalpi cu sectiune variabila cu o singura treapta

Pentru hale industriale cu poduri rulante mari.

Lungimea de flambaj se determina functie de:

- schema statica
- prindere in fundatie articulata
- prindere rigida incastrata
- raportul intre rigiditatea tronsonului superior/inferior
- capatul superior
- cu rotiri si deplasari libere (A)
- cu rotiri impiedicate si rotiri libere (B)
- cu rotiri libere si deplasari impliedicate (C)
- cu rotiri si deplasari impiedicate (D)
- raportul inaltimilor
- raportul fortelor
- raportul intre rigiditatea grinzilor adiacente nodului si rigiditatea
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE – LUNGIMI DE FLAMBAJ

C. Stalpi cu sectiune variabila cu o singura treapta

A B

C D
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

- Se aplica relatia de verificare:

N cx  M x
  yR
j min  A   *
j g 1   I x
 E 
Stalpii: unde:
cx – functie de diagrama momentului incovietor (intre 0,4…1);
- Generalitati
- Stalpi cu sect. Daca:
plina
N
- Stalpi cu zabrele *   0,15  R
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
jmin  A
- Goluri In stalpi
Rezulta ca efectul de ordinul II este foarte mic caz in care:
cx
1 N Mx
1
*   yR
E j min  A j g I x
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

S.L.S. LOCALA (VOALARE)

Analiza se face pe un panou de placa.

Se dispun nervuri de rigidizare:
- transversale lungi;
- longitudinale.
Stalpii:  b1
 t  10...14
h
- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina  i  70...85
- Stalpi cu zabrele  ti
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor - altfel se verifica panoul functie de /cr, t/tcr;
- Goluri In stalpi

CALCULUL SAGETII

Se evalueaza deplasarile orizontale si se limiteaza la o anumita

valoare (ex. h/2000)
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

VERIFICAREA TALPII MAI COMPRIMATE

In cazul in care pe talpa apar eforturi de compresiune mari exista riscul

flambajului in directia y.

N1  b  t   max
Stalpii:

- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina I yt 1
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
M y1  My
- Baza stalpilor Iy
- Goluri In stalpi N1
S.L.R.  R
b t
S.L.Flambaj
N1 M y1
 t  t xt  R
j y b  t  I y
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

STALPII CU ZABRELE

Sunt reprezentati prin axa lor.

Se calculeaza similar unei grinzi cu zabrele dar solicitati la
eforturi N(dominant), M, T.
Din efortul dominant N se dimensioneaza talpile (rezulta
puternice) iar restul elementelor rezulta in general cu sectiuni reduse
Stalpii:
(dimensionare din conditii constructive).
- Generalitati Din punct de vedere a stabilitatii, stalpii cu zabrele pot fi
- Stalpi cu sect.
plina
asimilati cu elemente tutulare (flambaj prin incovoiere), cu conditia
- Stalpi cu zabrele asigurarii sectiunii impotriva rasucirii (dispunerea de diafragme
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
orizontale).
- Goluri In stalpi
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

STALPII CU ZABRELE

Verificarea stalpului:
- la S.L.Rezistenta
- la S.L.Stabilitate
- la S.L. de Deplasari

Stalpii:

- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
 A  A1  A2

- Baza stalpilor
- Goluri In stalpi
     
2 2
 x
I I x1 I x2 A1 d1 A2 d 2
I  I  I
 y y1 y2
 
 fx ale intregului stalp
 fy

 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

VERIFICAREA RAMURII MAI COMPRIMATE

My :
N:
 1 I y1
 d2 M M y  My
 N1  N d  d  Iy
Stalpii:
 
 N  N d1  M  2 I y2
M y  My
- Generalitati
- Stalpi cu sect.  2 d d
plina
 Iy
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
- Goluri In stalpi

Din solicitarile N1, My1 se efectueaza verificarea

de rezistenta si stabilitate, ramura 1, considerand
sectiunea plina.
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

S.L.R.

Se verifica in fiecare sectiune caracteristica:

N M
   yR
A Ix
Stalpii:

- Generalitati S.L. de STABILITATE GENERALA (FLAMBAJ)

- Stalpi cu sect.
plina
- Stalpi cu zabrele jg=1 (idem sectiuni tubulare)
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
N cx  M x
- Goluri In stalpi
  yR
j min  A   * 
1   I x
 E 
cx
N 1 
N

Mx
yR
*   0,15  R *
jmin  A 1 j min  A j g I x
E
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

TREAPTA STALPILOR

Stalpii:

- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
- Goluri In stalpi
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

TREAPTA STALPILOR

Stalpii:

- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
- Goluri In stalpi

Dimensionarea cordoanelor de sudura se face din conditia ca efortul

capabil al sudurii sa fie mai mare decat cel al ramurii.
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

BAZA STALPILOR
Legatura stalp fundatie se poate face:
- la fata fundatiei:
- stalpi incastrati;
- stalpi articulati.
- in interiorul fundatiei pahar (stalpi incastrati)

Stalpii:

- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
- Goluri In stalpi
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

BAZA STALPILOR

Stalpii:

- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
- Goluri In stalpi
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

GOLURI IN STALPI

Stalpii:

- Generalitati
- Stalpi cu sect.
plina
- Stalpi cu zabrele
- Treapta stalpilor
- Baza stalpilor
- Goluri In stalpi
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

GOLURI IN STALPI

Goluri:
- pentru circulatie;
Stalpii: - tehnologice.
- Generalitati
- Stalpi cu sect. Se verifica sectiunea stalpului
plina
- Stalpi cu zabrele in zona golului si se
- Treapta stalpilor consolideaza zona respectiva.
- Baza stalpilor
- Goluri In stalpi

Masuri constructive:
- se bordeaza golul;
- inima stalpului in zona golului se ingroase.
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE – VERIFICARI SUPLIMENTARE

La stalpii halelor industriale cu pod rulant exista zone pe inaltimea stalpului

unde, datorita solicitarilor mari, se impune efectuarea unor verificari suplimentare:
- treapta stalpului;
- verificarea capitelului stalpului;
- verificarea sectiunii in zona golului de circulatie.

Det. A Det. B
platforma de platforma de
circulatie GRINDA DE circulatie
FRANARE 1 1
GRINDA DE 2 2
FRANARE
GRINDA DE GRINDA DE 3 3
grinda
RULARE RULARE
secundara

contravantuire

4 4

vert.

Roriz. Roriz.
Rvert.
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE – VERIFICARI SUPLIMENTARE

1. VERIFICAREA TREPTEI STALPILOR

Datorita diferentelor intre solicitarile din sectiunile 2-2 si 3-3 tronsonul inferior se executa
cu sectiunea mai mare.
TREAPTA = zona unde tronsonul superior se prinde de partea inferioara
Se recomanda dimensionarea la efortul capabil al elementului.

Relatiile de verificare se aplica la stalpii cu inima plina si se pot adapta si pentru

stalpii cu zabrele.
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE – VERIFICARI SUPLIMENTARE

TRONSON SUPERIOR
2-2
2

1-1
1

S1 - cap la cap
V (X)

S2
colt
S3
2
colt

h
S4
colt

Rigidizari
1

TRONSON INFERIOR

Solicitarile de calcul sunt:

- in mod uzual efortul capabil al tronsonului superior;
- solicitari din calcul static.
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE – VERIFICARI SUPLIMENTARE

S1 - sudura de adancime  N cap.S1  N cap .talpa

S1 - cap la cap
V (X) - relatia este verificata pentru sudura clasa 1
S2 executata cu prelungiri (a  grosimea talpii sup.)
colt
S3 S 2 - sudura de colt
colt
- este relativ constructiva
(deasupra treptei forte taietoare mici)
S4 S 3 - sudura de colt solicitata la forte T mari
h
colt
- Tcap .S 3  Tinima  2  a  hs  R f  hi  ti  R f
S 4 - sudura de colt
- se determina h din conditia :
N cap .S 4  N cap .talpa  4  a  R f h  2a   b1  t1  R
- practic se impune a (a  0,7 t min )  h
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE – VERIFICARI SUPLIMENTARE

2. VERIFICAREA CAPITELULUI

Este necesara datorita prezentei unor forte verticale mari (Reactiunea acoperisului).
 VERIFICARI SUPLIMENTARE STALPI

STALPII HALELOR INDUSTRIALE NECESITA ANALIZE SUPLIMENTARE

IN URMATOARELE ZONE:
BAZA STALPILOR
- functie de schema statica:
incastrare
articulatie
TREAPTA STALPILOR
- de regula partea superioara este prinsa de
partea inferioara, care este mai rigida
- se recomanda dimensionarea sa se faca la
efortul capabil al elementelor
GOLURI IN STALPI
- functie de marimea golului (de circulatie,
tehnologic) se face verificarea stalpului in sectiunea
golului si eventual se consolideaza
NODUL DE CADRU (CAPITELUL STALPULUI)
- functie de rezemarea riglei cadrului pe stalp
putem avea
reazem rigid
reazem simplu
reazem articulat
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

TREAPTA STALPULUI - EXEMPLE

Verificari:

- Treapta stalpilor
- Goluri in stalpi
- Capitelul stalpilor

Dimensionarea cordoanelor de sudura se face din conditia ca efortul

capabil al sudurii sa fie mai mare decat cel al ramurii.
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

TREAPTA STALPULUI - EXEMPLE

Verificari:

- Treapta stalpilor
- Goluri in stalpi
- Capitelul stalpilor
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

TREAPTA STALPULUI - CALCUL

Det. A Det. B
platforma de platforma de
circulatie GRINDA DE circulatie
FRANARE

GRINDA DE
FRANARE
GRINDA DE GRINDA DE
grinda
RULARE RULARE
secundara

Verificari:

- Treapta stalpilor
contravantuire
- Goluri in stalpi
- Capitelul stalpilor

Eforturile de simensionare se pot obtine in doua variante:

- pe baza unui calcul static
- dimensionarea la efortul capabil al elementelor(recomandat)
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

TRANSMITEREA INCARCARILOR TEHNOLOGICE

(DIN PODUL RULANT)
vert.

Roriz. Roriz.
Rvert.

Verificari:

- Treapta stalpilor
- Goluri in stalpi
- Capitelul stalpilor

In urma efectuarii calculului v v R

static (linii de influenta) se Rmax Rmin
obtin valorile extreme ale M=R e2
e2 e2
reactiunilor pe reazeme. In
schema statica se intra cu
valorile pereche (max / min)
ale reactiunilor verticale.
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

TREAPTA STALPULUI - CALCUL

- de regula partea superioara este prinsa de partea inferioara;

- calculul in mai multe etape:

Verificari:

- Treapta stalpilor
- Capitelul stalpilor
- Goluri in stalpi
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

TREAPTA STALPULUI - CALCUL

S1 – sudura cap la cap

- piesele sunt prelucrate in X sau V
S2 …S4 – suduri de colt

S1  N cap.S1  N cap.talpa

S 2  relativ constructi va
Verificari:
(deasupra treptei forte T mici)
- Treapta stalpilor
- Capitelul stalpilor
- Goluri in stalpi S 3  Tcap.S 3  Tinima
(forte T mari)

S 4  N cap.S 4  N cap.talpa
4  a  (h  2a)  b1  t1  R
(asigura prinderea talpii interioare
de tronsonul inferior)
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

CAPITELUL STALPILOR - EXEMPLE

Capetele stalpilor sunt amenajate astfel incat sa permita rezemarea grinzilor.
De regula reactiunea grinzii se transmite prin nervuri de rigidizare verticale la
inima stalpului cu inima plina.
Pentru a limita deplasarea de pe reazem se dispun sisteme de blocare.

Verificari:

- Treapta stalpilor
- Capitelul stalpilor
- Goluri in stalpi
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

CAPITELUL STALPILOR - CALCUL

Se calculeaza functie de tipul stalpului:
- stalp cu inima plina
- stalp cu zabrele N
l  R
Se verifica sigma local: zi  ti
(daca nu verifica se dispun
nervuri de rigidizare)
Verificari:

- Treapta stalpilor
- Capitelul stalpilor
- Goluri in stalpi
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

CAPITELUL STALPILOR - CALCUL

Preluarea eforturilor:

N2.placa de capat3.nervura
4.rigidizare inferioara1.inima

S1  Ncap.S1  N
Verificari:
4  a  (hn  2a  2  20mm)  R f s  N
- Treapta stalpilor
- Capitelul stalpilor
- Goluri in stalpi
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

CAPITELUL STALPILOR - CALCUL

Pentru stalpii zu zabrele:

N2.placa de capat3.nervura
sudura S14.rigidizar lateralesudura S21.talpa stalp

Verificari:

- Treapta stalpilor
- Capitelul stalpilor
- Goluri in stalpi S1  N cap.S1  N
S2  N cap.S 2  N
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

GOLURI IN STALPI - CALCUL

Verificari:

- Treapta stalpilor
- Capitelul stalpilor
- Goluri in stalpi

La stalpii halelor golurile se pot executa pentru:

- circulatie (dimensiuni mari)
- tehnoloice (dimensiuni mici)
Functie de marimea golului se impune efectuarea de verificari de
rezistenta si ulterior adoptarea unor masuri de conslidare in zona respectiva.
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

1. Goluri de dimensiuni mic

Se executa functie de particularitatile tehnologice din int. halei.

Pot avea forme rotunde, dreptunghiulare etc.
In general, pentru consolidare, se adopta masuri constructive astfel
incat aria neta a sectiunii in zona golului sa fie egala cu aria neta in afara
golului:
- se bordeaza golul cu o talpa suplimentara;
- se ingroasa inima prin sudarea unei piese suplimentare.

Verificari:

- Treapta stalpilor
- Capitelul stalpilor
- Goluri in stalpi 1 1 2 2 3 3

Sectiune 1-1 Sectiune 2-2 Sectiune 3-3

 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

2. Goluri de dimensiuni mari

Dimensiunea mare rezulta in general pentru realizarea circulatiei de

la nivelul podului rulant sau pentru trecerea conductelor cu diametru mare.
Datorita slabirilor mari ale sectiunii inimii se impune efectuarea unor
verificari suplimentare.

Verificari: GOL PT.

CIRCULATIE
- Treapta stalpilor
180 cm

- Capitelul stalpilor Se verifica sectiunea in zona golului si se adopta

- Goluri in stalpi 40cm
masuri de consolidare (bordarea golului,
ingrosarea inimii).

Calculul se face similar cu al unui cadru cu

solicitarile N, M, T actionand la mijlocul riglei.
 STALPII HALELOR INDUSTRIALE

Verificari: Se obtin solicitarile aferente unei ramuri (N, M, T) si se

verifica similar cu sectiunile cu inima plina:
- Treapta stalpilor
- Capitelul stalpilor

  
 N

Mt
R
- Goluri in stalpi  A ramura W ramura
 T /2
 
 ti.ramura  hi.ramura
N T M 
 ech    3
calcul static calcul static 2 2

M
M Ramura 1+2 Ramura 1+2 
N N Ramura 1 Ramura 2
T N/2-M/L N/2+M/L T/2 MT
T T/2
Sectiune 1-1
Ramura 1 Ramura 2

1 1
L
180 cm

1
L L 2
40cm
3 4

T/2

Sectiune 1-1