V.

Aplicarea procedeelor si tehnicilor de audit financiar contabil

PROCEDEUL 1. Studiul general prealabil – scrisoarea de angajament

Scrisoare de angajament

Catre Consiliul de Administratie sau reprezentantilor adecvati ai conducerii la varf:

Dumneavoastra ati cerut ca noi sa efectuam auditul bilantului societatii SC LEADER

SRL la data de 31.12.2009, precum si al contului de profit si pierdere si situatiei fluxurilor de
numerar pentru exercitiul financiar care se incheie la aceasta data. Suntem incantati sa va
confirmam acceptarea acestui angajament prin continutul acestei scrisori. Auditul pe care il
vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastra asupra situatiilor
financiare.

Noi ne vom desfasura activitatea de audit in conformitate cu Standardele

Internationale de Audit (sau cu referire la practici sau standarde nationale relevante). Acele
standarde cer ca noi sa planificam si sa efectuam auditul, cu scopul de a obtine un grad
satisfacator de certificare ca situatiile financiare nu contin denaturari semnificative. Un audit
include examinarea, pe baza de teste, a dovezilor privind valorile si prezentarile de informatii
din situatiile financiare. De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile
folosite si a estimarilor semnificative efectuate de catre conducere, precum si evaluarea
prezentarii generale a situatiilor financiare.

Datorita caracteristicii de test si a altor limitari inerente ale oricarui sistem contabil si
de control intern, exista un risc inevitabil ca unele denaturari semnificative sa ramana
nedescoperite.

Pe langa raportul nostru asupra situatiilor financiare, estimam ca va putem oferi o

scrisoare separata privind orice carenta semnificativa a sistemului contabil si de control intern
care ne atrage atentia.

Va reamintim ca responsabilitatea pentru intocmirea situatiilor financiare, incluzand

prezentarea adecvata a acestora, este a conducerii societatii. Aceasta include mentinerea
inregistrarilor contabile adecvate si controlul intern, selectarea si aplicarea politicilor
contabile si supravegherea sigurantei activelor societatii. Ca parte a procesului de audit vom
cere din partea conducerii confirmarea scrisa privind declaratiile facute noua in legatura cu
auditul.

Asteptam cu nerabdare o colaborare deplina cu echipa dumneavoastra si credem ca

aceasta ne va pune la dispozitie orice inregistrari, documentatii si alte informatii care ne vor fi
necesare in efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi platit pe masura ce ne desfasuram
activitatea, se calculeaza pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus
cheltuieli ce vor fi decontate pe masura ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal
variaza in functie de gradul de responsabilitate implicat si de experienta si aptitudinile
necesare.

Aceasta scrisoare va ramane valabila pentru anii urmatori, cu exceptia cazurilor cand
va fi incheiata, schimbata sau inlocuita.
 Va rugam sa semnati si sa returnati exemplarul atasat acestei scrisori pentru a ne arata
ca scrisoarea este conforma cu intelegerea dumneavoastra privind acordurile pentru angajarea
noastra in auditul situatiilor financiare.

SC TOTAL-AUDIT SRL S-a luat la cunostinta in

Numele: NEGREA IULIANA numele societatii SC LEADER SRL

Semnatura: de catre STANESCU MIHAI

Functia: AUDITOR

Data: 15.11.2009

PROCEDEUL 2. Controlul documentar contabil

Controlul documentar contabil este procedeul de stabilire a realitatii, legalitatii si

eficientei operatiilor si a activitatii economice prin examinarea documentelor primare si
centralizatoare a inregistrarilor din evidenta tehnic-operativa si contabila, a situatiilor
contabile, a bilantului.

1.Control cronologic presupune verificarea documentelor in ordinea intocmirii inregistrarii si

indosarierii documentelor fara o grupare sau o sistematizare prealabila.

Exemplu: Verificam chitantele taiate de societate. Acestea trebuie sa fie taiate in ordine
cronologica si in ordinea datei emiterii.

2.Control invers cronologic presupune exercitarea controlului pornind de la sfarsitul

perioadei pana la inceputul perioadei supusa controlului. Verificarea invers cronologica este
folosita cand este nevoie sa se stabileasca momentul care a generat o anumita abatere sau
atunci cand au fost efectuate omisiuni de inregistrari sau greseli de inregistrare.

Exemplu: Verificam registrul de casa in ordinea inversa datei tinerii registrului de catre firma
pentru a descoperi anumite greseli de calcul, porniri in ziua urmatoare cu sold gresit datorita
copierii gresite a soldului din ziua precedenta sau neinregistrarii/omisiunii unor plati sau
incasari in registrul de casa, etc.

3.Control sistematic presupune gruparea documentelor pe probleme (pe operatiuni de casa,

de banca) si verificarea cronologica a documentelor care au legatura cu problema supusa
controlului.

Exemplu: Verificam corelatii intre documente:

- Incasarea sau plata unei facturi prin chitanta trebuie sa apara in Registrul de casa.

- Incasarea sau plata unei facturi prin ordin de plata trebuie sa apara in Jurnalul de
banca.

- Sumele inscrise in Registrul Jurnal trebuie sa se regaseasca si in Balanta de

verificare.
4.Control reciproc consta in corectarea si confruntarea la aceeasi unitate a unor documente
cu continut identic insa diferite ca forma pentru aceleasi operatii sau diferite, insa legate
reciproc.

Exemplu: Verificam daca in Tabloul fluxurilor de trezorerie apar incasarile si platile din
Registrul de casa si Jurnalul de banca.

5.Control incrucisat consta in verificarea si confruntarea tuturor documentelor existente la

societatea controlata cu cele de la clientii societatii controlate cu care s-au facut decontari sau
de la care s-au primit / s-au livrat produse, marfuri, materiale si alte valori materiale.

Exemplu: Analizam chitantele emise de societate cu chitantele primite de client de la ea astfel

incat sa controlam daca numerele, data chitantelor sunt identice si sumele de pe chitante sunt
lafel si nu sunt modificate intentionat pentru a se stinge scriptic din datorii de catre clientul
societatii.

6.Analiza contabila se verifica daca inregistrarile contabile au fost realizat corect.

Exemplu:

a) Se transfera 500 ron din contul bancar in casierie.

5311=5121 500 (Gresit)

581 = 5121 500 (Corect)

5311 = 581 500

b) Se incaseaza cash o factura de 6000 ron.

5311 = 401 6000 (Gresit)

5311 = 401 5000 (Corect)

5121 = 401 1000

7.Calcul matematic

Exemplu: Se verifica daca clientul care a platit o factura in rate a achitat-o in totalitate.

Total factura = 3000 lei

Plata 1 = 700 lei

Plata 2 = 800 lei

Plata 3 = 500 lei

Plata 4 = 1000 lei

PROCEDEUL 3. Controlul total si controlul prin sondaj

Controlul total: cuprinde toate operatiile din cadrul obiectivelor stabilete si pe intreaga
perioada supusa controlului.

Controlul prin sondaj:

Exemplu 1:

a)Se determina populatia statistica asupra careia se aplica tehnica sondajului.

Nr. facturi de vanzare = 2250 buc

b)Se ordoneaza facturile de vanzare in ordinea descrescatoare a valorii acestora.

c)Se determina esantionul statistic.

Esantion = 2250 * 10% = 225 facturi

d)Se determina topul esantionului = 225 facturi *80% = 180 facturi

Vom lua primele 180 de facturi cu valorile cele mai mari.

e)Determinarea segmentului aleator = 225 facturi – 180 facturi = 45 facturi (pe acestea le vom
alege aleator din restul facturilor de 2250-180=2070 facturi)

Exemplu 2:

a)Se determina populatia statistica asupra careia se aplica tehnica sondajului.

Nr. chitante emise = 1100 buc

b)Se ordoneaza chitantele emise in ordinea descrescatoare a valorii acestora.

c)Se determina esantionul statistic.

Esantion = 1100 * 10% = 110 chitante

d)Se determina topul esantionului = 110 facturi *80% = 88 chitante

Vom lua primele 88 de chitante cu valorile cele mai mari.

e)Determinarea segmentului aleator = 110 chitante – 88 chitante = 22 chitante (pe acestea le

vom alege aleator din restul chitantelor de 1100-88=1012 chitante)

OBS! Se va verifica daca s-au incasat cash facturi mai mari de 5000 ron sau daca o
factura mai mare de 5000 ron s-a incasat in numerar in zile diferite.

De exemplu legea spune ca daca avem o factura de vanzare de 8000 ron ea trebuie
incasata fie toata suma prin banca, fie achitata 5000 ron si restul prin banca, respectiv 3000
ron. Nu e corect sa incasam cash pe 21.11.2009 suma de 4000 ron si pe 11.12.2009 suma de
4000 ron.
Se va verifica daca societatea care a emis chitantele a notat pe chitante si codul unic de
inregistrare si nr. de inregistrare la Registrul Comertului al clientilor.

PROCEDEUL 4. Controlul faptic

Inventarierea = Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constata faptic existenta elementelor

patrimoniale ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric.
Procedeu contabil de constatare faptica, la anumite perioade de timp, a elementelor
patrimoniale, in vederea compararii cu datele scriptice inscrise in contabilitate, pentru
determinarea minusurilor si a plusurilor din gestiune si stabilirea eventualei raspunderi
gestionare. Operatiune efectuata de regula la sfarsitul anului in scopul stabilirii situatiei reale
a activelor si a obligatiilor unitatii.

Exemplu: Se verifica daca soldul scriptic (cat arata soldul din registrul de casa tinut de catre
societate zilnic) corespunde cu soldul faptic (adica banii care exista in realitate in casieria
unitatii).

PROCEDEUL 5. Confirmarea externa

Se verifica soldurile creantelor pe care le avem noi in contabilitate cu soldurile

datoriilor din contabilitatea clientilor. Daca se constata diferente trebuie sa se realizeze nota
explicativa cu privire la operatiile din care au rezultat diferente.

VI. Prezentarea riscului general de audit

1.Riscul de control

Exemplu: Modalitatea de activitate nu permite accesul la sursele informationale.

Presupunem un risc de control la societatea auditata de 9%.

2.Riscul inerent

Exemplu: Activitatea intreprinderii are un grad de complexitate ridicat, ceea ce nu

permite realizarea unui control total. Presupunem un risc intern la societatea auditata de 10%.

3.Riscul de nedetectare

Exemplu: Aplicand tehnica sondajului pot exista erori ce nu vor fi depistate.

Presupunem un risc de nedetectare la societatea auditata de 7%.

Calculam riscul general de audit:

RA = Rc * Ri * Rn = 9%*10%*7% = 0,063%

Societatea se afla in limitele normale ale riscului, nefiind necesar un esantion mai mare de
luat in calcul la sondaj.

VII. Prezentarea probelor de audit

 Probe de audit – totalitatea erorilor, inexactitatilor, iregularitatilor, fraudelor ce pot fi
intalnite dupa aplicarea procedeelor si tehnicilor de control.

A. PROBE CUANTIFICABILE:

1. S-a constatat o eroare prin lipsa inregistrarii in contabilitate a chitantei emise de

societate nr. 276/11.06.2009 in valoare de 1500 ron ceea ce a dus la denaturarea
soldului clientului respectiv in programul contabil.

2. S-a constatat ca s-a incasat de la un client factura nr. 1294/28.07.2009 in valoare

de 6000 ron cu chitanta 478/01.08.2009. Prin acest lucru nu se respecta „declaratia
pentru prevenirea spalarii banilor” pe care administratorul societatii a semnat-o pe
proprie raspundere si a depus-o la Administratie.

3. S-a constatat ca soldul contului 5311 din programul contabil la 31.12.2009 are
valoarea de 8390 ron si nu corespunde cu banii pe care ii are unitatea efectiv in
casierie, respectiv 6550 ron. Diferenta este de 1840 ron.

4. S-a constatat pe baza extraselor de cont ca societatea a inregistrat artificial in

contabilitate o plata de 600 ron pe data de 23.01.2009 catre un furnizor.

5. S-a constatat ca s-a efectuat plata cash a facturii nr. 580/12.05.2009 a furnizorului
ALKA SA in valoare de 200 ron fara sa existe document justificativ.

6. S-a constatat ca lichiditatile si echivalentele de lichiditati in euro, existente la

sfarsitul exercitiului, au fost convertite la cursul de 1€=4,3ron, cursul de inchidere
anuntat de BNR fiind de 1€=4,2ron. Lichiditatile si echivalentele de lichiditati in
euro ale societatii au fost de 850€ si trebuiau convertite la suma de 3570 ron ci nu
la suma de 3655 ron. Diferenta este de 85 ron.

7. S-a constatat in intocmirea Registrului jurnal a unei inregistrari contabile gresite

din data de 14.06.2009. In contabilitate cand a fost inregistrat transferul de bani
din contul bancar in casierie a fost facuta inregistrarea „5311=5121 2500 ron” care
nu este corecta.

B. PROBE NECUANTIFICABILE

1. S-a constatat inregistrarea in contabilitate a unei chitante xeroxate nr.

334/02.04.2009 de la furnizorul SDC COMPUTERS SRL prin care s-a achitat un
calculator, chitanta originala lipsind.

2. S-a constatat ca incasarile si platile cash efectuate in lei si valuta nu s-au tinut
distinct in registru de casa in lei, respectiv in registru de casa in valuta.

3. S-a constatat ca societatea a emis chitanta nr. 501 pe data de 12.08.2009 si chitanta
nr. 502 pe data de 10.08.2009.

4. S-a constatat ca s-a sarit peste emiterea chitantei nr. 534. Mentionez faptul ca
aceste chitante sunt emise de un program de facturi si nu mai avem voie sa anulam
chitante. Daca se greseste o chitanta ea se poate reface daca mai este posibil.
 Mentionez ca societatea nu taie chitante din chitantier, unde se pot anula chitante
fara nici o problema, acestea ramanand in cotorul chitantierului ca dovada.

VIII. Importanta relativa a riscurilor de erori si pragul de semnificatie

Se presupune o cifra de afaceri de 20000 ron.

Se vor verifica pragul de semnificatie pentru probele cuantificabile descoperite.

P= Eroare/CA = …%

1. 1500/20000*100 = 7,5% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de

5% si astfel influenteaza situatiile finaciare.

2. 6000/20000*100 = 30% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de

5% si astfel influenteaza situatiile finaciare.

3. 1840/20000*100 = 9,2% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de 5%

si astfel influenteaza situatiile finaciare.

4. 600/20000*100 = 3% → Este o proba nesemificativa deoarece procentul obtinut este

sub 5 % si nu influenteaza semnificativ situatiile financiare.

5. 200/20000*100 = 1% → Este o proba nesemificativa deoarece procentul obtinut este

sub 5 % si nu influenteaza semnificativ situatiile financiare.

6. 85/20000*100 = 0,425% → Este o proba nesemificativa deoarece procentul obtinut

este sub 5 % si nu influenteaza semnificativ situatiile financiare.

7. 2500/20000*100 = 12,5% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de

5% si astfel influenteaza situatiile finaciare.

IX. Exprimarea opiniei de audit

S-a emis o opinie de audit cu rezerve, argumentata prin urmatoarele probe:

 S-a constatat o eroare prin lipsa inregistrarii in contabilitate a chitantei emise

de societate nr. 276/11.06.2009 in valoare de 1500 ron ceea ce a dus la
denaturarea soldului clientului respectiv in programul contabil.

 S-a constatat ca s-a incasat de la un client factura nr. 1294/28.07.2009 in

valoare de 6000 ron cu chitanta 478/01.08.2009. Prin acest lucru nu se respecta
„declaratia pentru prevenirea spalarii banilor” pe care administratorul societatii
a semnat-o pe proprie raspundere si a depus-o la Administratie.

 S-a constatat ca soldul contului 5311 din programul contabil la 31.12.2009 are
valoarea de 8390 ron si nu corespunde cu banii pe care ii are unitatea efectiv in
casierie, respectiv 6550 ron. Diferenta este de 1840 ron.
  S-a constatat in intocmirea Registrului jurnal a unei inregistrari contabile
gresite din data de 14.06.2009. In contabilitate cand a fost inregistrat transferul
de bani din contul bancar in casierie a fost facuta inregistrarea
„5311=5121 2500 ron” care nu este corecta.

X. Prezentarea raportului de audit

RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT

Destinar: ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR SC LEADER S.R.L.

RAPORT CU PRIVIRE LA SITUATIILE FINANCIARE SI LA TREZORERIA

SOCIETATII

1. Am auditat situatiile financiare ale S.C. LEADER S.R.L., care cuprind bilantul la
data de 31.12.2009, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de numerar aferente,
situatia modificarilor capitalului propriu, pentru anul incheiat, precum si o sinteza a politicilor
contabile semnificative si notele explicative.

RESPONSABILITATEA CONDUCERII PENTRU SITUATIILE FINANCIARE

2. Conducerea este responsabila pentru intocmirea si prezentarea fidela a acestor

situatii financiare in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu directivele
europene aprobate prin Ordinul MF nr: 3055/2009 cu modificarile ulterioare si cu politicile
contabile descrise in notele la situatiile financiare.

Aceasta responsabilitate include: proiectarea, implementarea si mentinerea unui

control intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela de situatii financiare care sa nu
contina denaturarii semnifivcative datorate fie fraudei, fie erorii; selectarea si aplicarea
politicilor contabile adecvate; elaborarea unor estimari contabile si rezonabile in
circumstantele date.

RESPONSABILITATEA AUDITORULUI

3. Responsabilitatea noastra este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprimam o opinie

asupra acestor situatii financiare. Noi am efectuat auditul in conformitate cu Stadardele
Internationale de Audit adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. Aceste
standarde cer ca noi sa respectam cerintele etice ale Camerei si sa planificam si sa realizam
auditul in vederea obtineri unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu contin
denaturari semnificative .

4. Un audit consta in efectuarea de proceduri necesare pentru obtinerea probelor de

audit referitoare la sume si alte informatii publicate in situatiile financiar. Procedurile
selectate depind de rationamentul profesional al auditorului, incluzand evaluarea riscurilor ca
situatiile financiare sa prezinte denaturari semnificative datorate fie fraudei, fie erorii. In
evaluarea acestor riscuri, auditorul ia in considerare controlul intern relevant pentru
intocmirea si prezentarea fidela a situatiilor financiare ale societatii pentru a stabili
procedurile de audit relevante in circumstantele date, dar nu si in scopul exprimarii unei opinii
cu privire la eficacitatea sistemului de control intern al societatii. Un audit include, de
asemenea, evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile folosite si responsabilitatea
estimarilor contabile elaborate de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii situatiilor
financiare luate in ansamblul lor.

5. Consideram ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate

pentru a constitui baza opiniei noastre de audit.

BAZELE OPINIEI CU REZERVE

6.S-a constatat o eroare prin lipsa inregistrarii in contabilitate a chitantei emise de

societate nr. 276/11.06.2009 in valoare de 1500 ron ceea ce a dus la denaturarea soldului
clientului respectiv in programul contabil.

7.S-a constatat ca s-a incasat de la un client factura nr. 1294/28.07.2009 in valoare

de 6000 ron cu chitanta 478/01.08.2009. Prin acest lucru nu se respecta „declaratia pentru
prevenirea spalarii banilor” pe care administratorul societatii a semnat-o pe proprie
raspundere si a depus-o la Administratie.

8.S-a constatat ca soldul contului 5311 din programul contabil la 31.12.2009 are
valoarea de 8390 ron si nu corespunde cu banii pe care ii are unitatea efectiv in casierie,
respectiv 6550 ron. Diferenta este de 1840 ron.

9.S-a constatat in intocmirea Registrului jurnal a unei inregistrari contabile gresite din
data de 14.06.2009. In contabilitate cand a fost inregistrat transferul de bani din contul bancar
in casierie a fost facuta inregistrarea „5311=5121 2500 ron” care nu este corecta.

OPINIA AUDITORULUI

10.In opinia noastra, cu exceptia efectelor aspectelor prezentate la punctul 6,7,8,9

situatiile financiare au fost intocmite de o maniera adecvata, in toate aspectele semnificative,
in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.3055/2009 cu modificarile
ulterioare si cu politicile contabile descrise in notele la situatiile financiare.

Raport asupra conformitatii raportului administratorilor cu situatiile financiare

In concordanta cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.3055/2009, art 263,

punctul 2, noi am citit raportul administratorilor atasat situatiilor financiare. Raportul
administratorilor nu face parte din situatiile financiare. In raportul administratorilor, noi nu
am identificat informatii financiare care sa fie in mod semnificativ neconcordante cu
informatiile prezentate in situatiile financiare alaturate.