Tradiţii si obiceiuri portugheze

În Portugalia există un respect adânc pentru tradiţii.

De-a lungul anului calendaristic în toată ţara sunt organizate „Festas” care celebrează de la
zile ale sfinţilor, pelerinaje si dansuri tradiţionale, până la vin, muzică, gastronomie,
evenimente legate de strânsul recoltei şi sporturi tradiţionale.

Portugalia are un număr impresionant de festivaluri spectaculoase şi sărbători,

incluzând Festivalul Săptămânii Sfinte, Festa de Sao Joao şi Feira do Cavalos. În afara
sărbătorilor naţionale, oraşele şi satele au şi ele propriile sărbători. Unele dintre acestea
există de câteva secole. Festivalurile noi, precum cele de artă şi film, sunt, de asemenea,
foarte răspândite la nivel naţional.

Câteva dintre cele mai populare sărbători portugheze sunt:

– Carnavalul portughez este organizat în luna februarie, înaintea Miercurii de Cenuşă, pe

durata a trei zile. În Portugalia, această perioadă poartă denumirea de „entrudo”, numele
comemorativ al începutului postului Paştelui. În câteva regiuni din Portugalia (Lisabona,
Loulé (Faro), Nazaré, Torres Vedras) carnavalul este sărbătorit cu costume impresionante,
petreceri, dansuri şi spectaculoase parade de costume.

– Duminica Floriilor (Domingo de Ramos) este sărbătorită cu o săptămână înainte de

duminica Paştelui. Oamenii duc la biserică, în procesiune, ramuri de salcie şi rozmarin, pe
care preotul le binecuvântează în timpul slujbei.

– Ziua Naţională a Portugaliei şi Ziua lui Camoes sunt sărbătorite pe 10 iunie. Atunci se
celebrează independenţa de stat a Portugaliei împreună cu ziua poetului naţional portughez,
Luis Vaz de Camoes, care a relatat povestea descoperirilor navale portugheze în poemul epic
„Os Lusiadas”, apărut în 1572. În această zi au loc numeroase evenimente culturale.

– Ziua Sf. Martin şi Ziua Femeii au loc în data de 9 respectiv 10 noiembrie. La festivităţile
organizate cu prilejul Zilei Femeii iau parte numai femeile. Ziua Sf. Martin începe în dupa-
amiaza zilei de 10 noiembrie, când oamenii mănâncă castane prăjite şi beau jerupigia şi
agua-pé. Copiii se mâzgălesc pe faţă cu cărbunele utilizat la grătarul pentru castane.
O alta sarbatoare importanta este Craciunul. Pai Natal (Mos Craciun) aduce cadouri copiilor
in Ajunul Craciunului. El le lasa sub brad sau in ciorapii atarnati de marginea semineului. In
unele parti ale tarii oamenii spun ca darurile sunt aduse de Pruncul Iisus.

Masa traditionala de Craciun, numita Consoada. Cu cat e masa mai plina de mancaruri, cu
atat sarbatoarea este mai reusita. Felul principal il constituie codul fiert cu
legume. Bacalhau e un peste extrem de iubit de portughezi, care poate fi gatit in mii de
chipuri. Acum cateva decenii, era mancarea saracului, insa in zilele noastre situatia s-a mai
schimbat. Pentru Craciun, se fierbe si se serveste impreuna cu cartofi fierti, morcovi, ou fiert,
varza portugheza (cu foi mari-mari si verzi) si ce mai pica prin oala. Ajuns in farfurie, se
curata de piele si oase si se desface (asta e tipic pentru cod) in lamele groase, dupa care se
uda din belsug cu ulei de masline si/sau otet balasamic (unii pun si usturoi crud tocat peste).
Alaturi de Bachalau, in seara de Ajun se mai servesc si creveti, curcan umplut, caracatita si
alte specialitati din peste si fructe de mare.

Dupa ce se servesc preparatele sarate, intra in scena dulciurile. La fel cum la romani
cozonacul este nelipsit in perioada sarbatorilor de iarna, la portughezi exista cateva deserturi
cu titlu obligatoriu.

Bolo-rei (prajitura regelui) este tot un fel de cozonac cu fructe uscate, stafide, nuci, care se
mananca in toata perioada de Craciun si de dupa, pana pe 6 ianuarie, “dia dos Reis”.
Când se frământă aluatul, se introduce un bănuţ, iar cine găseşte premiul, trebuie să coacă
sau sacumpere prăjitura anul viitor.

Aletria sunt un fel de tăiţei fini, fierţi în lapte, cu unt, gălbenuş, zeamă de lămâie şi
scorţişoară. Desert tradiţional, nu lipseşte de la masa de Crăciun.

Fatias douradas, un desert inedit si foarte usor de preparat din felii (de paine) aurite in ulei
incins, dupa ce in prealabil au fost tavalite prin lapte, scortisoara si zahar.
Orez cu lapte cu scortisoara preparat dupa reteta portugheza care contine cateva
ingrediente in plus (lapte condensat si galbenus de ou) care ii dau mai multa dulceata si
aroma.
Azevias de Mertola, un desert “călugăresc”, sunt nişte “buzunare” de aluat, umplute cu o
un piure de năut cremos şi prăjite precum gogoşile. Sunt foarte dulci şi foarte bune!
Crème Brûlée si prajituri cu ciocolata.
Dupa aceasta masa, crestinii merg la slujba numita Missa do Galo, in cadrul careia o icoana
cu pruncul Iisus este adusa in fata tuturor, iar toata lumea o saruta inainte ca ea sa fie pusa
in scena nasterii. Dupa slujba, oamenii se intorc acasa si isi deschid cadourile.

Inainte sa mearga la slujba, adultii obisnuiesc sa puna o papusa care Il intruchipeaza pe

copilul Isus in scena nasterii pe care fiecare familie o are in casa. De obicei copii sunt lasati
sa deschida doar o parte din cadouri in seara de Ajun si restul abia dimineata.

Pomii de Craciun sunt destul de comuni acum, insa nimeni nu i-a avut in casa pana in jurul
anilor 1970. Decoratiunea traditionala de Craciun este Scena Nasterii, care intruchipeaza o
iesle cu pruncul Iisus, Maria, Iosif, pastorii si animalele din jur.

In ziua de Craciun familiile se aduna si iau pranzul impreuna, iar petrecerile continua. De la
Craciun si pana la Boboteaza, oamenii merg din casa in casa cu o papusa care Il
intruchipeaza pe Iisus, cantand colinde si fiind acompaniati de instrumentisti.

Si pentru organizarea unei nunti exista in Portugalia o veche traditie care spune ca vecinii
si prietenii trebuie sa de-a o mana de ajutor. Un alt obicei presupune ca in timpul receptiei
pantoful miresei sa fie trecut de la invitat la invitat si umplut cu bani pentru a ajuta noul
cuplu sa mearga in luna de miere dar si pentru a incepe viata lor impreuna in casa.

In vremurile trecute mirele trimitea un prieten sau o ruda sa-l intrebe pe tatal viitoarei
mirese daca o poate cere de nevasta. Daca tatal era de acord, atunci tanarul barbat ii cerea
mana fetei in mod oficial iar nunta era permisa sa se intample.

Pentru ceremonia religioasa mireasa poarta o tunica alba in stilul celor chinezesti acoperite
de bijuterii colorate. Mirele poarta un costum negru, camasa alba si o palarie inchisa la
culoare.

In timp ce cuplul iese din biserica, prietenii si membrii familiei arunca spre ei cu flori si
bomboane. Dupa ceremonie cuplul face parada pe strazi, unde prietenii, familia si chiar
strainii le ureaza fericire in noua lor viata impreuna. Dupa acest moment cuplu are parte de
cateva clipe linistite in care beau ceai si mananca prajiturele.

In timpul receptiei are loc dansul banilor, dansc ce presupune ca tinerii barbati sa plateasca
pentru a avea privilegiul de a dansa cu mireasa.

Ziua de dupa nunta cuplul viziteaza toti invitatii la nunta si le multumeste personal pentru ca
au luat parte la nunta.