Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor 

Palas Constanţa (ICDCOC Palas)
Obiectivul general : 7 DDZ Numărul/codul proiectului : 7.1.4.
Contract: 714 / 2011 Anul începerii  01.11.2011 Anul finalizării  30.06.2014 Durata 
(luni): 32
Denumirea proiectului

Fundamentarea sprijinului adresat conservării raselor de ovine şi 
caprine aflate în pericol de abandon, în baza art. 39, alin (5) al 
Regulamentului (CE) nr.1698/2005 şi realizarea unor rase româneşti de 
ovine specializate pentru producţia de carne, competitive pe piaţa UE

Persoana de contact ( Directorul de proiect ): Dr.Ing. Camelia Zoia ZAMFIR

Date contact ( Tel/Fax, e‐mail ): 0241639506/  0241626636/ icdoc@canals.ro
 Identificarea şi caracterizarea unor populaţii de ovine şi caprine aflate în pericol de abandon
(însuşiri morfoproductive, indici de reproducţie, stabilirea statusului de risc).
Crearea precursorilor a două rase româneşti de carne competitive pe piaţa U.E.
Testarea performanţelor metişilor F3 la Conducătorul de proiect şi a metişilor R1 la
Partenerul 1 comparativ cu loturi martor din rasele materne.
Identificarea de populaţii noi, neincluse în listă.
Stabilirea nivelului de venituri şi cheltuieli cu referire la populaţiile aflate în pericol de
abandon care produc miori şi mioare de reproducţie şi crearea unei baze de date
necesară acordării de sprijin financiar pentru următoarele scheme de ajutor.

Lucrările au fost efectuate pe anumite populaţii de ovine şi caprine din rasele Merinos de Palas, 
Ţigaie Valahă cu Coarne în tirbuşon şi populaţii de caprine din rasele Carpatină şi Albă de Banat, 
aflate în pericol de abandon.
S‐au efectuat măsurători corporale şi s‐au determinat principalii indici morfoproductivi şi de
reproducţie. S‐au calculat diferiţi indici corporali şi de constituţie.
A fost estimat statusul de risc pentru fiecare populaţie studiată.
Se lucrează la stabilirea nivelului de venituri şi cheltuieli şi a rezultatelor economice realizate
în populaţiile de ovine care produc şi livrează miori şi mioare de reproducţie, în vederea
fundamentării sprijinului financiar ce ar trebui acordat prin următoarele scheme de ajutor.
S‐au introdus în control loturile de metişi F3 şi R1 (tipul dorit), acestea fiind supuse îngrăşării
intensive până la vârsta de 5 luni, comparativ cu loturi martor din rasele materne.
 POPULAŢII STUDIATE               I.C.D.C.O.C. PALAS
ÎN PERICOL DE ABANDON        POLIFRONIE IANCU , COMUNA VADU  
JUDEŢUL CONSTANŢA
STERGHIULI GHEORGHE, COMUNA TUZLA 
JUDEŢUL CONSTANŢA

POPULAŢII STUDIATE              SCDCOC REGHIN
ÎN PERICOL DE ABANDON      SCDCOC DÂMBOVIŢA
PURCARIU PETRU, COMUNA CATUNUL VECHI
JUDEŢUL MUREŞ
GÂRLEANU ALEXANDRU, COMUNA BILCIUREŞTI
JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

POPULAŢII STUDIATE                SCDCOC CARANSEBEŞ
ÎN PERICOL DE ABANDON        BINIŞ, DOCLIN, FOROTIC, TIROL, CARASOVA          
JUDEŢUL CARAŞ‐SEVERIN
 POPULAŢII STUDIATE                  ICDCOC PALAS
ÎN  PERICOL DE ABANDON            ANCC CAPRIROM
SCDCOC REGHIN
ION VASILE, COMUNA  BILCIUREŞTI  
JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

POPULAŢIE STUDIATĂ                   ICHIM TEODOR, SATUL JABENIŢA, 
ÎN PERICOL DE ABANDON             COMUNA SOLOVĂSTRU, 
JUDEŢUL  MUREŞ
 Populaţia ICDCOC Populaţia Populaţia Sterghiuli
Caracteristici Palas Polifronie Iancu Gheorghe
Berbeci Oi Berbeci Oi Berbeci Oi
Greutatea corporală 77,5 55 69,5 55,7 73,3 65,0
( kg/cap)
Lâna fizică 7,84 4,89 5,57 3,22 6,1 3,31
( kg/cap)
Fineţe fibre 21,91 ( 1167) 21,29 ( 1168) 22,06 ( 775)
( microni)
Indicele format 106,74 101,15 105,99 102,04 113,98 102,11
corporal lateral
Indicele de 127,93 126,65 128,95 126,90 129,01 126,33
compactitate
Indicele oasturii 11,38 10,32 11,60 10,37 11,70 10,56
Fecunditate ( %) 96,31 94,83 95,94
Prolificitate ( %) 114,89 110,70 120,72
Indicele de format corporal lateral ( I l)
lungimea trunchiului x 100
Indicele osaturii (I os)
Il= --------------------------------
înălţimea la grebăn
Indicele de compactitate (I comp.) perimetrul flueierului x 100
perimetrul toracic x 100 I os = ----------------------------------
I comp. = ----------------------------- perimetrul toracic
lungimea trunchiului
 POPULAŢII STUDIATE
SCDCOC Reghin Purcariu Petru, SCDCOC Gărleanu
Cătunu Vechi, jud. Bilciureşti Alexandru,
Caracteristici
Mureş Bilciureşti,
Dâmboviţa
Berbeci Oi Berbeci Oi Berbeci Oi Berbeci Oi
Greutatea 65,0 41,70 63,98 42,30 52,95 36,68 55,90 37,88
corporala
( kg/cap)
Lâna fizică 3,34 2,85 3,48 2,64 3,14 2,89 3,93 3,25
( kg/cap)
Fineţe fibre 28,51 28,47 31,55 31,95
( microni)
Indicele format 100,3 100,9 102,68 101,82 - - - -
corporal lateral
Fecunditate ( %) 87,26 84,80 93,27 95,92

Prolificitate ( %) 114,91 119,80 101,50 104,78

 ORIGINE – Ovis Paleoegyptica care a trăit acum 5000 ani în Egipt .
 După cucerirea Daciei de către romani a fost adusă aici din Spania de către
colonişti.
 Rasa Valahă cu Coarne în Tirbuşon aparţine ţăranilor din Nord‐Vestul României şi a
fost răspândită în decursul timpului în Serbia, Muntenegru şi Ungaria.
 Anumiţi autori cum ar fi Motolcsi (1975) şi Bokonyi (1974) susţin că oile din rasa
Raţca din Ungaria îşi au originea în oaia sălbatică Argal (Ovis Ammon) din Munţii
Altai ceea ce este total inexact, argalul fiind strămoşul oilor cu coada grasă din Asia
Centrală (după Brehm ş.a.).
 Indici morfo‐productivi şi de reproducţie

Populaţia
Specificare Categoria
SCDCOC Caransebeş De Hortobagy  
(Ungaria)
Varietatea albă Varietatea neagră
Lungimea şuviviţelor de lână  Berbeci 32,00 27,83 26,60
(cm)
Oi 24,60 22,23 21,61
Cantitatea de lână fizică  Berbeci 2,70 3,00
(kg/cap)
Oi 2,45 2,00
Greutatea corporală după  Berbeci 69,00 65,00
tuns (kg/cap)
Oi 43,30 44,50
Fecunditate  Oi 93,5 ‐
(%)
Prolificitate  Oi 108,13 110‐120*
(%)

* După datele Asociaţiei Crescătorilor de Oi din Ungaria

 Însuşiri de exterior
Populaţia
Specificare
SCDCOC  Proprietari sat Biniş,  De Hortobagy
Caransebeş judeţul Caraş‐Severin
Varietatea albă Varietatea neagră
Mărimea unghiului între  109,44 118,08 95 85
coarne (0) (80‐130) (95‐140) (90‐100) (80‐90)
Valorile raportului  R* = l/D 0,57 0,49 0,63 0,73
(0,48‐0,63) (0,44‐0,55)
 Unghiul între coarne
 Diferenţele între populaţiile din România şi cele din Ungaria sunt foarte semnificative
 Valorile raportului R
 Diferenţele între populaţiile din România şi cele din Ungaria sunt foarte semnificative
Lungimea coarnelor
* R = ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
Distanţa între coarne

Nr. Populaţii
crt. Specificare
Din România Din Ungaria
1. Portul coarnelor la berbeci Înclinat spre înainte Vertical
2. Numărul de spire a coarnelor 1,5‐2 2,5‐3
3. Culoarea jarului Albă Ruginie
Ruginie Neagră
Cafenie
4. Culoarea lânii Albă Albă
Neagră
5.  Valoarea indicelui de arhaism 6 8
6. Indivizi cu coarne defectuoase Prezenţi Absenţi
Notă: Între populaţiile din România şi Ungaria există diferenţe semnificative pentru cele 8 însuşiri de exterior prezentate.
 Scala de notare a caracterelor luate în considerare  în calcularea indicelui de arhaism 
(după A.Benadjaoud şi J.J.Lauvergne‐1991)
Nr. crt. Caracterul Notele acordate Scala de notare
1. Lungimea urechilor 0 Indicele auricular superior valorii de 0,19
1 Indicele auricular între 0,16‐0,19
2 Indicele auricular inferior valorii de 0,16
2. Cornajul 0 Berbecii şi oile sunt fără coarne
1 Berbecii au coarne, oile nu au coarne
2 Berbecii au coarne, oile au/nu au coarne
3. Mărgelele 0 Prezente ocazional
1 Absente
4. Talia 0 Înălţimea la grebăn > 70 cm
1 Înălţimea la grebăn între 60 şi 70 cm
2 Înălţimea la grebăn < 60 cm
5. Lungimea cozii 0 Indicele caudal > 0,60
1 Indicele caudal între 0,50 şi 0,60
2 Indicele caudal < 0,50
6. Profilul fronto‐nazal 0 Indicele de convexitate fronto‐nazală         < 0,95
1 Indicele de convexitate fronto‐nazală – între 0,95 şi 1,0
2 Indicele de convexitate fronto‐nazală – egal cu 1,0
7. Coloraţia 0 Cojocul alb, jarul de pe cap şi membre albe
1 Cojocul alb, jarul colorat
2 Cojocul şi jarul de pe cap şi membre, uniform colorate
3 Prezenţa a două faze de culoare  (ex.: coloraţia juvenilă la Ţigaie) 
4 Prezenţa a mai mult de două faze de culoare
 lungimea cozii
Indicele caudal = ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
înălţimea la grebăn
lungimea urechilor
Indicele auricular = ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
înălţimea la grebăn
lungimea arcului fronto‐nazal
 Indicele de convexitate fronto‐nazală = ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
lungimea corzii arcului

Indicele de arhaism
Notele şi indicii de arhaism la rasa Valahă cu Coarne în Tirbuşon 
comparativ cu Ţurcana de Caransebeş, Raţca din Ungaria şi două rase considerate primitive
Rasa Note de arhasim pentru caracterele: Indicele de 
Nr. arhaism
Urechi Coarne Mărgele Înălţime la  Coadă Profil  Culoare
crt.
( indice  grebăn ( indice  faţă
auricular ) caudal )
1. Valahă cu coarne în  0 2 1 1 1 0 1 6
tirbuşon
2. Ţurcană de  1 2 1 1 1 0 1 7
Caransebeş
3. Raţca din Ungaria 2 2 1 1 1 0 1 8

4. Ouessantine 2 1 1 2 2 2 3 13
5. Soay 1 2 1 2 2 2 2 12

După valorile indicelui de arhaism, Rasa Valahă cu coarne în tirbuşon se diferenţiază semnificativ numai faţă de rasele
primitive Ouessantine din Franţa şi Soay din Marea Britanie ( insula St. Kilda)
Ovinele din aceste rase sunt de talie mică, greutatea la oi nedepăşind 30 kg/cap, coada este scurtă iar corpul este
acoperit cu păr amestecat cu fibre de lână de culori diferite. Ovinele năpârlesc primăvara.
În prezent rasa Ouessantine este considerată dispărută, în insula Ouessant existând numai metişi.
  Origine – strămoşul sălbatic – Capra Prisca care în prezent nu mai există
 Deţine în prezent 80% din efectivele din România
 Populaţii studiate – ICDCOC Palas‐Constanţa, ANCC Caprirom, SCDOC
Reghin, Ion Vasile Bilciureşti, judeţul Dâmboviţa
Indicii morfo‐productivi
Populaţii studiate
Specificare Categoria
ICDCOC Palas‐ ANCC Caprirom SCDCOC Reghin Ion Vasile 
Constanţa Bilciureşti
Greutatea corporală  Ţapi 44,43 47,28 47,17 49,63
(kg/cap)
Capre 36,00 34,85 38,22 35,92
Greutatea iezilor la  Masculi 1,84 ‐ ‐ 2,58
fătare (kg/cap)
Femele 1,83 ‐ ‐ 2,36
Greutatea iezilor la  Masculi 12,00 ‐ ‐ 11,75
înţărcare (kg/cap)
Femele 11,79 ‐ ‐ 10,58
Cantitatea medie  Capre 219,12 ‐ ‐ 283,84
totală de lapte 
produs (l/cap)
Durata medie a  Capre 217,00 ‐ ‐ 221,56
lactaţiei (zile) 
Cantitatea medie de  Capre 1,01 ‐ ‐ 1,28
lapte produs zilnic 
(l/cap)
 Indicii de reproducţie

Populaţii studiate
Specificare
ICDCOC Palas‐ ANCC Caprirom SCDCOC Reghin Ion Vasile 
Constanţa Bilciureşti
Fecunditate 97,00 82,26 90,24 88,90
Prolificitate 120,00 121,57 148,68 145,40

Performanţele iezilor la îngrăşare
 Iezi îngrăşaţi – 26 capete
 Durata îngrăşării – 123 zile
 Greutatea la începutul îngrăşării – 18,47 kg/cap
 Greutatea la încheierea îngrăşării – 34,90 kg/cap
 Sporul mediu zilnic – 133,00 g/cap
 Randamentul la sacrificare – 45,83%

Structura tisulară a carcasei ‐ %
Muşchi Oase Grăsime
63,30 24,10 12,51

Notă: Structura tisulară este asemănătoare cu a mieilor Ţurcană de aceeaşi greutate.
 Compoziţia chimică a laptelui
După datele:
Specificare UM
ICDCOC Palas‐ N.Vermeşanu 
Constanţa (2013) (ICZ ‐1959)
Substanţă uscată % 13,72 14,31
Grăsime % 4,09 4,84
Proteină % 3,50 3,98
Densitate g/ml 1,0324 ‐

Culoarea robei (total populaţii)
Nr. Specificare Număr indivizi Proporţia 
crt. (%)
1. Albă 37 23,30
2. Maron roşcat 35 22,00
3. Neagră 29 18,20
4. Gri 27 17,00
5. Albă cu pete (negre, albe) 11 6,90
6. Gri cu pete (negre, albe) 9 5,70
7. Maron cu pete (negre, albe) 11 6,90
Total 159 100,00
  Origine – S‐a format în zona Banatului prin încrucişarea rasei 
Carpatină cu rasa Edelweis şi mai puţin cu Saanen din Germania.

Indicii morfo‐productivi
Specificare Ţapi Capre Iezi masculi Iezi femele
Greutatea corporală  58,67 43,75 ‐ ‐
(kg/cap)
Fecunditate (%) ‐ 93,30 ‐ ‐
Prolificitate ‐ 166,70 ‐ ‐
Greutatea la fătare  ‐ ‐ 2,63 2,55
(kg/cap)
Greutatea la înţărcare  ‐ ‐ 12,25 11,93
(kg/cap)
Sporul mediu zilnic (g/cap) ‐ ‐ 147,03 143,84
Indicele formatului  101,77 105,22 ‐ ‐
corporal lateral (%)
Indicele de compactitate  123,97 117,72 ‐ ‐
(%)
Indicele osaturii (%) 11,67 10,85 ‐ ‐
 Producţia de lapte

Lapte supt de iezi (l/capră) Lapte muls (l/capră) Lapte produs (l/capră) Durata 

lactaţiei
Total Pe zi Total Pe zi Total Pe zi Zile
118/87 1,83 232,32 1,29 352,62 1,44 245,67

DIFERENŢA ÎNTRE  RASA ALBĂ DE BANAT ŞI CARPATINĂ

Albă de Banat,  Carpatină  ± Diferenţe

Specificare sat Jabeniţa,  ICDCOC Palas‐
Unităţi de  Procente  Semnificaţia
judeţul Mureş Constanţa
măsură (puncte 
procentuale)
Prolificitate 166,70 120,00 ‐ + 46,70 ‐
Lapte supt de  118,87 91,51 + 27,30 + 3,00 p < 0,001
iezi 
( litri/capră )
Lapte muls 232,32 127,61 + 104,70 + 82,05 p < 0,001
( litri/capră )
Lapte produs ( 352,62 219,12 + 133,50 + 60,93 p < 0,001
litri/capră )
Durata lactaţiei  245,67 217 + 28,70 + 13,20 p < 0,05
(zile)
 CLASELE  DE  RISC ÎN CARE SE AFLĂ POPULAŢIILE  DE OVINE  ŞI CAPRINE 
ÎN FUNCŢIE  DE CREŞTEREA CONSANGVINIZĂRII PE  50  ANI

Nr. ΔF – 50 (%)

crt. Clasele de risc
1. În stare critică > 40
2. Ameninţată cu dispariţia 26‐40
3. Slab ameninţată 16‐25
4. Potenţial ameninţată 5‐15
5. În afara pericolului < 5

1 1
 Creşterea consangvinizării pe generaţie = 
8M 8F
 NFN* = nf x pb x tf x nh
nf – numărul de femele active la reproducţie;
pb – procentul de femele în rasă curată în turmă;
tf – dacă există tendinţa de descreştere a efectivului atunci tf = 0,7; în restul cazurilor tf = 1;
nh – dacă numărul crescătorilor (turme) este mai mic de 10, atunci nh = 0,5; în celelalte cazuri nh = 1.
* NFN = număr sintetic de femele de reproducţie stabilit de Comisia de
Resurse Genetice a FEZ.
 ESTIMAREA STATUSULUI DE RISC LA  RASELE MERINOS DE PALAS ŞI ŢIGAIE

Creşterea consangvinizării
Specificare Berbeci Oi NFN ΔF% Statusul de risc
(capete) (capete) (capete)
Pe generaţie Pe an Pe 50 
ani
Merinos de Palas 24 244 122 0,68 0,17 8,50 Potenţial ameninţată
ICDCOC Palas‐
Constanţa
Merinos de Palas 38 638 255 0,38 0,095 4,75 În afara pericolului
Poilifronie Dimu
Vadu‐Constanţa
Merinos de Palas 30 518 207 0,48 0,12 6,00 Potenţial ameninţată
Sterghiuli Gheorghe
Ţigaie 18 250 125 0,79 0,20 9,88 Potenţial ameninţată
Purcariu Petru
Cătunu Vechi, judeţul 
Mure
Ţigaie 15 300 150 0,91 0,23 11,40 Potenţial ameninţată
SCDCOC Bilciureşti
Ţigaie  20 196 98 0,89 0,22 11,13 Potenţial ameninţată
Gîrleanu Alexandru 
Bilciureşti, judeţul 
Dâmboviţa
Ţigaie  22 369 185 0,64 0,16 8,00 Potenţial ameninţată
SCDCOC Reghin
 ESTIMAREA STATUSULUI  DE RISC AL  RASEI  DE  OVINE  VALAHĂ CU  COARNE  ÎN  TIRBUŞON 
(CRESCĂTORII ÎN EVIDENŢELE ASOCIAŢIEI JUDEŢENE A CRESCĂTORILOR DE OVINE ŞI CAPRINE CARAŞ‐SEVERIN, 
GRUPATE PE COMUNE, ANUL 2013)
Crescătoria de ovine Creşterea consangvinizării (ΔF%) Statusul de  Încărcătura 
risc de oi pe 
Nr. Nr. de  Număr de ovine Pe  Anual Pe 50 ani berbec 
crt. Satul/Comuna/Judeţul turme generaţie (capete)
Berbeci Oi NFN

1. SCDCOC Caransebeş 1 3 30 10 5,42 1,35 67,70 În stare  9,67

critică
2. Sat Doclin, judeţul Caraş‐Severin 7 51 975 342 0,28 0,07 3,52 În afara  19,10
pericolului
3. Sat Biniş, comuna Doclin, judeţul  8 29 863 303 0,47 0,12 5,90 Potenţial  29,80
Caraş‐Severin ameninţată
4. Sat Tirol, comuna Doclin, judeţul Caraş‐ 3 7 104 36 2,13 0,53 26,70 Ameninţată  14,40
Severin cu dispariţia
5. Comuna Forotic 4 13 251 88 1,10 0,28 13,79 Potenţial  19,30
ameninţată
6. Comuna Caraşova, judeţul Caraş‐ 2 10 218 76 1,41 0,35 17,68 Slab  21,80
Severin ameninţată
7. Comuna Comorişte, judeţul Caraş‐ 1 1 36 13 13,46 3,37 168,30 În stare  36
Severin critică
8. Comuna Grădinari, judeţul Caraş‐ 1 5 133 47 2,77 0,69 34,60 Ameninţată  26,60
Severin cu dispariţia
9. Comuna Bozovici, judeţul Caraş‐ 1 9 261 91 1,53 0,38 19,10 Slab  29,00
Severin ameninţată
10. Comuna Moraviţa, judeţul Timiş 1 28 605 212 0,51 0,13 6,32 Potenţial  21,60
ameninţată
11. Comuna Ghilad, judeţul Timiş 1 5 175 61 2,70 0,68 33,81 Ameninţată  35,00
cu dispariţia
12. Total 30 155 3651 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ 23,60
 ESTIMAREA STATUSULUI DE RISC AL RASEI DE CAPRINE CARPATINĂ,
AFLATĂ ÎN EVIDENŢELE ŞI CONTROLUL ANCC CAPRIROM CONSTANŢA

Număr de caprine Creşterea consangvinizării (ΔF%)
Nr. Populaţia de  Statusul de 
Ţapi Capre NFN Număr  Pe generaţie Anual Pe 50 ani
crt. caprine risc
capre pe 
ţap
1. Asociaţia  6 62 31 5,20 2,49 0,62 31,10 Ameninţată 
Naţională a  cu dispariţia
Crescătorilor de 
Caprine Caprirom 
Constanţa
2. SC Premetalica SRL  24 1436 718 59,80 0,52 0,13 6,62 Potenţial 
Botoşani ameninţată
3. II Şeicaru Ion‐ 8 120 60 15 1,77 0,44 22,14 Slab 
comuna Urecheşti,  ameninţată
judeţul Bacău
4. PFA Dulce Nicolae  6 125 63 20,80 2,28 0,57 28,52 Ameninţată 
Călăraşi cu dispariţia
5. SC Lumi SRL Iaşi 6 85 43 14,20 2,37 0,59 29,67 Ameninţată 
cu dispariţia
6. Total 50 1828 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐
 ESTIMAREA  STATUSULUI DE  RISC AL RASEI DE CAPRINE ALBĂ DE BANAT AFLATĂ  ÎN 
EVIDENŢELE  ŞI CONTROLUL ANCC CAPRIROM CONSTANŢA 2013

Număr de caprine Creşterea consangvinizării (ΔF%) Statusul de risc

Nr. Crescătoria
Ţapi Capre NFN Număr  Pe generaţie Anual Pe 50 ani
crt.
capre pe 
ţap
1. SC Remodet TMB  18 309 155 17,20 0,78 0,19 9,69 Potenţial 
SRL Lugoj‐Timiş ameninţată
2. SC „CGC AGRIA”  14 250 125 17,90 0,99 0,25 12,41 Potenţial 
SRL Piatra Neamţ,  ameninţată
judeţul Neamţ
3. II D’Souza  12 250 125 20,80 1,14 0,29 14,30 Potenţial 
Valentina Angelica  ameninţată
sat Cosâmbeşti, 
judeţul Ialomiţa
4. Total 44 809 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

ESTIMAREA  STATUSULUI  DE RISC  AL  RASEI DE CAPRINE ALBĂ DE BANAT 

(POPULAŢIA  STUDIATĂ ÎN ANUL 2013)
Ţapi  Capre NFN Creşterea consangvinizării ΔF% Statusul de 
Nr. Crescătoria (capete) (capete) (capete) risc
Pe  Pe an Pe 50 ani
crt.
generaţie
1. Ichim Teodor Sat  3 45 16 4,40 1,11 55,60 În stare 
Jabeniţa, comuna  critică
Solovostru, judeţul 
Mureş
 REZULTATELE PRELIMINARE  PRIVIND  CREAREA LA ICDCOC PALAS‐CONSTANŢA 
A UNEI NOI RASE ROMÂNEŞTI DE CARNE
Precursori F1
F1 F1 Merinos de Palas Rasa de Carne‐
Suffolk x  Texel x Rasa de  Palas
Specificare ± Diferenţe faţă 
Merinos de  Carne Palas
Palas de rasa maternă

1 2 3 4
1 faţă de 3
Sporul mediu zilnic  308,84 316,42 259,71 268,96 + 17,37%
de creştere (g/cap)
2 faţă de 4
+ 17,60%
1 faţă de 3
Consumul specific de  4,79 4,53 5,37 4,93 ‐ 11%
furaje
2 faţă de 4
(UNC/kg spor)
‐ 8,10%
1 faţă de 3
Randament la  48,36 51,34 44,30 48,35 + 3,76 pp
sacrificare (%)
2 faţă de 4
+ 2,99 pp
Carcase , clasa după  U – 67% E – 25% R – 44% U – 100% ‐
conformaţie R – 33% U – 75% O – 56%
Carcase , clasa după  2‐67% 2‐100% 2‐44% 2‐89% ‐
grad de îngrăşare 3‐33% 3‐56% 3‐11%
 REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND  CREAREA  LA ICDCOC PALAS‐CONSTANŢA 
A UNEI NOI RASE ROMÂNEŞTI DE CARNE

Precursori F2 faţă de rasa maternă

Specificare F2.1. F2.2. Merinos de Palas ± Diferenţe faţă de 

Merinos de Palas
1 2 3

Sporul mediu zilnic de  300,52 294,86 250,75 1 faţă de 3

creştere (g/cap) + 19,85
2 faţă de 3 
+ 17,59
Consumul specific de  4,47 4,64 5,50 1 faţă de 3
furaje UNC/kg/spor ‐ 18,72%
2 faţă de 3
‐ 15,63%
Randamentul la  47,50 48,15 44,80 1 faţă de 3
sacrificare (%) + 2,70 pp
2 faţă de 3
+ 3,35 pp
Carcase ,clasa după  U – 100% E – 66,70% R – 66,70 ‐
conformaţie U – 33,30% O – 33,30
Carcase , clasa după  2‐ 100% 2‐ 100% 2 – 66,70 ‐
gradul de îngrăşare 3 – 33,30

Notă: 
F2,1. = ♂ F1 Texel x Rasa de Carne x ♀ F1 Suffolk x Merinos de Palas
F2.2. = ♂ F1 Suffolk x Merinos de Palas x ♀ F1 Texel x Rasa de Carne‐ Palas
Ambii metişi au în genom: 25% Suffolk; 25% texel; 25% Rasa de Carne; 
25% Merinos de Palas
 REZULTATE  PRELIMINARE  PRIVIND  CREAREA LA  SDCOC REGHIN 
A UNEI  RASE  ROMÂNEŞTI  DE  CARNE

Precursori F1
Specificare
F1 GCN x Ţigaie Ţigaie ± Diferenţe faţă de 
rasa maternă
1 2
Sporul mediu zilnic de  263,75 211,20 + 24,90%
creştere (g/cap)
Consumul specific de  5,61 6,73 ‐ 16,60%
furaje (UNC/kg spor)
Randamentul la  46,93 44,70 + 2,23 pp
sacrificare (%)
Carcase ,clasa după  R – 100% O – 100% ‐
conformaţie
Carcase ,clasa după  2 – 17% 3 – 50% ‐
gradul de îngrăşare 3 – 83% 4 – 50%
(carcase grase)
 REZULTATE PRELIMINARE  PRIVIND  CREAREA  LA SCDCOC REGHIN 
A UNEI  RASE  ROMÂNEŞTI DE  CARNE

Precursori R1 faţă de rasa maternă
Specificare
R1 GCN x Ţigaie Ţigaie ± Diferenţe faţă de 
Ţigaie
1 2
Sporul mediu zilnic  246,20 213,00 1 faţă de 2
de creştere (g/cap) + 15,49%
Consumul specific de  5,23 6,24 1 faţă de 2
furaje (UNC/kg spor) ‐ 16,19%
Randamentul la  45,37 41,59 1 faţă de 2
sacrificare (%) + 3,78 pp
Carcase ,clasa după  U – 20% R – 40% ‐
conformaţie R – 60% O – 60%
O – 20%
Carcase ,clasa după  2 – 20% 3 – 60% Clasa 4 – carcase 
gradul de îngrăşare 3 – 80% 4 – 40% grase, nesolicitate de 
piaţa UE

Notă: R1 = ♂ GCN x F1 GCN x Ţigaie (75% GCN; 25% Ţigaie).

POPULAŢII DE OVINE  ŞI  CAPRINE RECOMANDATE  SĂ PRIMEASCĂ SPRIJIN  FINANCIAR
PRIN  URMĂTOARELE  SCHEME  DE  AJUTOR

Nr. Populaţia Localitatea Caracteristici

crt. (Rasa) (proprietar)
1. Unicat în UE
Merinos Australian ICDCOC Palas‐ Lână superfină
Constanţa Grad ridicat de alb
Randament mare la spălare (> 55%)
2. Dinulescu 
Ţurcană Prolifică Dumitru Prolificitate = 140%
Mircea Vodă, 
Constanţa
3. Comuna  Ovinele au capul şi gâtul cu lână şi jar de 
Ţurcana de Brastavăţ Brastavăţ, judeţul  culoare neagră.
Olt Corpul este acoperit cu lână albă.
4. Caprine Albă de Banat Ichim Teodor, sat  Izolată reproductiv, crescută în rasă pură 
Jabeniţa, judeţul  fără infuzie cu Saanen.
Mureş
5. Ţigaie ruginie prolifică Purcariu Petru
Cătunul Vechi,  Prolificitate = 120%
judeţul Mureş
 APLICAREA ÎN  PRODUCŢIE  A  REZULTATELOR  OBŢINUTE
DIN  DERULAREA  ACTIVITĂŢILOR  PROIECTULUI 7.1.4.

Oferta cercetării ştiinţifice de la ICDCOC Palas‐ Beneficiari
Constanţa
 Programe de conservare a populaţiilor în pericol  La solicitarea Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din 
de abandon din rasa Merinos de Palas Dobrogea (ACO Dobrogea)
 Programe de conservare a populaţiilor în pericol  La solicitarea Asociaţiilor de  Crescători din rasa 
de abandon din rasa Ţigaie Ţigaie
 Program de conservare a rasei Valahă cu coarne  La solicitarea Asociaţiei Crescătorilor de Ovine 
în tirbuşon Caraş‐Severin
 Program de conservare a rasei de caprine  La solicitarea Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor 
Carpatină de Caprine din România
 Program de conservare a rasei de caprine Albă 
de Banat
Tineret mascul de reproducţie din precursorii F2, F3 ACO Dobrogea
şi R1 a celor două rase noi de ovine de carne, în  Asociaţiile Crescătorilor de Ovine Ţigaie 
formare la ICDCOC Palas‐Constanţa şi SCDCOC 
Reghin