3.

INVESTIŢIILE

3.1. Durata de recuperare a investiţiei 33

3.2. Valoarea actualizată netă (VAN) 34
3.3. Indicele de rentabilitate (IR) 37
3.4. Rata rentabilităţii interne (RIR) 37
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 43
Teste de autoevaluare 44
Bibliografie minimală 45

Obiective specifice:
La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:
• să abordezi corect conceptul de investiţie;
• să-ţi însuşeşti noţiunile de bază ale teoriei investiţiilor;
• să argumentezi criteriile de selectare a unui proiect de investiţii.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 3-4 ore

Rodica Pripoaie Investiţiile

Definiţie
Investiţia reprezintă „o imobilizare productivă făcută în prezent ce va fi urmată
de profituri, în viitor. Fiecărei investiţii îi corespund fluxuri financiare pozitive
şi negative.“ (Toma & Brezeanu, 1996)
Orice investiţie presupune la început o cheltuială (flux negativ) şi va genera
ulterior încasări (fluxuri pozitive), precum şi o serie de cheltuieli de exploatare
(tot fluxuri negative) şi se finalizează cu un flux pozitiv reprezentat de
recuperarea valorii reziduale.
În procesul de luare a deciziei de investire trebuiesc estimate toate aceste
fluxuri pozitive şi negative pentru a se aprecia dacă un proiect de investiţii este
profitabil. Fluxul negativ iniţial este cunoscut, în timp ce fluxurile pozitive şi
negative ulterioare sunt dificil de estimat cu exactitate.
Alegerea proiectelor de investiţii
Criteriile utilizate pentru selectarea investiţiilor sunt:
1. durata de recuperare a investiţiei;
2. valoarea actualizată netă;
3. indicele de rentabilitate;
4. rata rentabilităţii interne (RIR).

3.1. Durata de recuperare a investiţiei

Definiţie
Durata de recuperare a investiţiei reprezintă perioada de timp la finele căreia
suma fluxurilor financiare pozitive devine egală cu fluxul negativ iniţial
ocazionat de acea investiţie.
Se estimează fluxurile anuale şi apoi se cumulează succesiv până se ajunge la
nivelul investiţiei iniţiale (sau se apropie foarte mult de aceasta fără însă să fie
mai mare decât investiţia iniţială), obţinându-se în acest fel nr. de ani în care se
recuperează investiţia; după aceea se vor calcula lunile care se vor adăuga la
anii de recuperare a investiţiei dacă mai este cazul, după cum este exemplificat
în aplicaţia următoare.
Exemplu:
S.C. „X“ S.A. are la dispoziţie 2 proiecte de investiţii ale căror fluxuri pozitive
şi negative se prezintă astfel:
An Flux Flux Fluxuri Fluxuri
A B pozitive pozitive
cumulate cumulate
A B
1 5.000 6.000 5.000 6.000
2 10.000 20.000 15.000 26.000
3 20.000 40.000 35.000 66.000
4 25.000 40.000 60.000 106.000
5 40.000 60.000 100.000 166.000
Gestiune financiară 33
Rodica Pripoaie Investiţiile

Investiţia iniţială este reprezentată de fluxul negativ: IOA = 100.000 mii lei şi
IOB = 120.000 mii lei.
Durata de recuperare a investiţiei este de:
- pentru proiectul A: 5 ani pentru că prin cumularea fluxurilor pozitive în
anul al-5-lea se recuperează exact investiţia iniţială (100.000 mii lei);
- pentru proiectul B: 4 ani pentru că în anul 4 fluxurile pozitive cumulate
se apropie de valoarea investiţiei iniţiale dar fără să o depăşească; ulterior
vom determina numărul lunilor în care se recuperează integral investiţia
de la proiectul B.
Astfel:
d (4,5) d (106.000,166.000) 5 − 4 166.000 − 106.000
=  = 
d (4, x ) d (106.000,120.000) x − 4 120.000 − 106.000

1 60.000 14
 =  x−4= 
x − 4 14.000 60

 x = (4+0,23) ani = 4 ani + 0,23⋅12 luni ≈ 4 ani şi 3 luni.

Deci, drA = 5 ani

drB = 4 ani şi 3 luni.
Se va alege proiectul de investiţii B potrivit acestui prim criteriu, întrucât
conduce la o recuperare mai rapidă a investiţiei iniţiale.
Fluxurile financiare utilizate în acest criteriu nu sunt însă actualizate. Ele
trebuiesc actualizate cu un coeficient de actualizare, întrucât puterea de
cumpărare a banilor se modifică în timp, nu este stabilă, şi intervine inflaţia.
Necesitatea indexării acestor fluxuri conduce la apariţia celui de-al doilea
criteriu, şi anume: valoarea actualizată netă. (VAN).

3.2. Valoarea actualizată netă (VAN)

Necesitatea indexării fluxurilor financiare pozitive şi negative pe care le

generează un proiect de investiţii, în scopul unei corecte aprecieri a
rentabilităţii proiectului conduce la apariţia criteriului valorii actualizate nete
(VAN).
Definiţie
Valoarea actualizată netă (VAN) reprezintă diferenţa dintre suma fluxurilor
financiare pozitive actualizate şi costul investiţiei iniţiale.

Gestiune financiară 34
Rodica Pripoaie Investiţiile

Astfel, dacă:
- VAN > 0, semnifică faptul că respectivul proiect de investiţii conduce la
fluxuri pozitive actualizate mai mari decât investiţia iniţială. Altfel spus,
proiectul respectiv este profitabil comparativ cu un depozit bancar cu
dobânda capitalizată pe o perioadă de timp egală cu viaţa economică a
investiţiei;
- VAN < 0, reprezintă faptul că investiţia nu este rentabilă comparativ cu
un plasament bancar cu dobânda capitalizată pe o durată egală ca timp cu
cea a vieţii economice a investiţiei.
VAN se determină prin două metode, şi anume:
1. metoda financiară (a fluxurilor financiare actualizate);
2. metoda contabilă (a profiturilor contabile).

3.2.1. Metoda fluxurilor financiare actualizate de determinare a VAN

Această metodă a fluxurilor financiare actualizate porneşte de la ideea că VAN
reprezintă diferenţa (ecartul) dintre suma fluxurilor pozitive actualizate şi
investiţia iniţială. Astfel, VAN se determină pe baza relaţiei:
௡
‫ܨ‬௞ ܸ௥௘௭
ܸ‫ = ܰܣ‬෍ − ‫ܫ‬଴ +
(1 + ݅) ௞ (1 + ݅)௡
௞ୀଵ
unde:
VAN = valoarea actualizată netă;
Fk = fluxul financiar pozitiv din anul k;
n = durata de viaţă economică a investiţiei;
Vrez = valoarea reziduală;
i = coeficientul de actualizare (rata medie a dobânzii bancare sau costul
mediu ponderat al capitalului calculat în capitolul precedent).
Observaţie
Atunci când coeficientul de actualizare (i) creşte, pe baza relaţiei precedente se
observă că VAN scade, şi invers.
Exemplu:
Un proiect de investiţii presupune un cost iniţial (Io) de 100.000 lei, dar
ulterior pe o perioadă de 10 ani se obţin încasări anuale (Fk) de 25.000 lei. La
finele perioadei de 10 ani valoarea reziduală a investiţiei (Vrez) este nulă. Să se
decidă dacă proiectul respectiv de investiţii este rentabil în condiţiile în care
rata medie a dobânzii bancare este de 15%.
Rezolvare:
I0 = 100.000 lei;
n = 10 ani;
Fk = 25.000 lei;
Vrez= 0;
i = 15% = 0,15.

Gestiune financiară 35
Rodica Pripoaie Investiţiile
௡
‫ܨ‬௞ ܸ௥௘௭
ܸ‫ = ܰܣ‬෍ − ‫ܫ‬଴ +
(1 + ݅) ௞ (1 + ݅)௡
௞ୀଵ

ଵ଴
25.000 0
ܸ‫ = ܰܣ‬෍ − 100.000 +
(1 + 0,15)௞ (1 + 0,15)ଵ଴
௞ୀଵ

1 1 − (1 + i) − n
Se ştie că:  = 
(1 + i) n 1
−10
1 − (1.15)
VAN = 25.000 ⋅ − 100.000 = 25.469,21 lei
0.15
Deci, proiectul de investiţii este rentabil, întrucât aduce în cursul celor 10 ani o
valoare actualizată netă (profit actualizat) de 25.469,21 lei, mai mare decât
dacă cei 100.000 lei ar fi fost plasaţi într-un depozit bancar, cu dobânda
capitalizată, la o rată a dobânzii de 15 %, pe o perioadă de 10 ani.

3.2.2. Metoda profiturilor contabile de determinare a VAN

Definiţie
Se porneşte de la excedentul brut de exploatare din care se scade amortizarea
care reprezintă un flux financiar negativ, şi cheltuielile financiare reprezentând
dobânzile aferente capitalului neamortizat. În final se actualizează aceste
profituri contabile obţinute şi se calculează astfel VAN.
Exemplu:
Se cere să se determine VAN prin metoda profiturilor contabile pentru un
proiect de investiţii cu următoarele caracteristici:
I0 = 800.000 €, F1 = 200.000 €, F2 = 225.000 €;
F3 = 230.000 €, F4 = 240.000 €, F5 = 220.000 €;
i = 15 %, n = 5 ani, V = 0.
Investiţia se amortizează liniar.
An EBE Am Capit. Dobânda Profit. contab.
(Fi) neamortizat aferenta capit. (EBE-Am-Dob.)
neamortiz (Pri)
1 200.000 160.000 640.000 96.000 -56.000
2 225.000 160.000 480.000 72.000 -7.000
3 230.000 160.000 320.000 48.000 22.000
4 240.000 160.000 160.000 24.000 56.000
5 220.000 160.000 - - 60.000

Relaţia de calcul pentru VAN prin metoda profiturilor contabile este:

Pri V
VAN=  (1+i) n
+
(1+i)n
Gestiune financiară 36
Rodica Pripoaie Investiţiile

− 56.000 7.000 22.000 56.000 60.000

VAN = 1
− 2
+ 3
+ 4
+
(1 + 0,15) (1 + 0,15) (1 + 0,15) (1 + 0,15) (1 + 0,15) 5
VAN ≅ 22 .325 EURO
Deci, proiectul de investiţii este rentabil întrucât VAN este pozitivă, iar în
cursul celor 5 ani se obţine un profit mai mare decât cel obţinut în cazul unui
depozit bancar pe 5 ani, cu dobânda compusă, la o rată a dobânzii de 15 %.
3.3. Indicele de rentabilitate (IR)
Definiţie
Se calculează pe baza relaţiei:
Fi
 (1+i) n
IR =
I0

Indicele de rentabilitate pe termen scurt este reprezentat printr-o dreaptă, iar pe

termen lung este reprezentat printr-o curbă. Se va alege acel proiect de
investiţii care are un indice de rentabilitate mai mare.
Exemplu:
Se cere să se aleagă între 2 proiect de investiţii care se caracterizează prin
următoarele elemente:
An Flux Flux 1 FiA FiB
A B (1 + i) n (1 + i) n (1 + i) n
(FiA) (FiB)
1 1000 500 0,9090 909 455
2 1500 2000 0,8264 1240 1653
3 3000 2000 0,7513 2254 1503
Total 5500 4500 - 4403 3611

Se ştie că:
IOA = 3000 €;
IOB = 4000 €; şi i = 0,10 (10%).
F
 (1 + ii) n
IR = 
I0
4403 3611
I RA = = 1,46 , I RB = = 0,90
3000 4000
Deci, dintre cele două proiecte posibile, va fi ales proiectul de investiţii A care
conduce la o rentabilitate mai ridicată.

Gestiune financiară 37
Rodica Pripoaie Investiţiile

3.4. Rata rentabilităţii interne (RIR)

Definiţie
RIR este acel indicator care se calculează pentru un proiect de investiţii
pornind de la ipoteza că firma respectivă nici nu va câştiga, dar nici nu va
pierde bani în urma acelui proiect (adică VAN = 0).
„RIR este rata care permite egalitatea între plăţile făcute pentru investiţii
(costul acestora) şi veniturile prevăzute a se obţine pe durata de viaţă
economică a obiectivului.“ (Toma & Brezeanu, 1996, p. 194)
Practic RIR reprezintă rata dobânzii pentru care VAN = 0; aceasta înseamnă că
proiectul de investiţii nu aduce nimic în plus faţă de un depozit bancar cu
dobândă compusă pe o perioadă de timp egală cu viaţa economică a investiţiei.
RIR este rata dobânzii maximă la care se poate accepta un împrumut pentru
finanţarea proiectului. Dacă RIR < i , atunci deţinătorul capitalului este mai
interesat să-şi plaseze capitalul într-un depozit bancar decât în investiţia
respectivă pentru că va câştiga mai mult.
Dacă investiţia care urmează să fie realizată este finanţată din capitalul propriu
al firmei, atunci RIR arată rata minimă a dobânzii bancare astfel încât
investitorul să câştige mai mult din plasamentul financiar.
Pornind de la ideea că RIR este rata dobânzii pentru care VAN = 0, atunci
putem scrie că:
௡
‫ܨ‬௞ ܸ௥௘௭
ܸ‫ = ܰܣ‬෍ − ‫ܫ‬଴ +
(1 + ݅)௞ (1 + ݅)௡
௞ୀଵ

Întrucât din formula precedentă RIR se determină cu dificultate se va căuta prin

interpolare o rată a dobânzii (i1) pentru care VAN1>0 şi o rată a dobânzii (i2)
cel mai apropiat de (i1), pentru care să rezulta o VAN2<0, şi RIR se va calcula
pe baza formulei următoare:
VAN1 ×i 2 +|VAN 2 |×i1
i=
VAN1 +|VAN 2 |

sau
VAN1
i=i1 + ×(i 2 -i1 )
VAN1 +|VAN 2 |

Gestiune financiară 38
Rodica Pripoaie Investiţiile

Figura 3.1. Determinarea RIR

Demonstraţie
∆ABC ≈ ∆A' B' C'

AB A' B' VAN1 | VAN 2 |
=  = 
BC B' C' i − i1 i2 − i

VAN1(i2-i) = |VAN2| (i-i1)  VAN1⋅i2 – VAN1⋅i = |VAN2|⋅i - |VAN2|⋅i1

 VAN1⋅i2 + |VAN2|⋅i1 = i (VAN1 + |VAN2|) 

VAN1 ⋅ i 2 + | VAN 2 | ⋅i1

 i=
VAN1 + | VAN 2 |

VAN1 ⋅ i 2 + | VAN 2 | ⋅i1 + VAN1 ⋅ i1 − | VAN1 | ⋅i1

i=
VAN1 + | VAN 2 |

i1 ⋅ (VAN1 + | VAN 2 |) + VAN1 ⋅ (i 2 − i1 )

i=
VAN1 + | VAN 2 |
VAN1
i = i1 + (i 2 − i1 ) ⋅
VAN1 + | VAN 2 |

Gestiune financiară 39
Rodica Pripoaie Investiţiile

Exemplu:
O firmă are de ales între 2 proiecte de investiţii cu următoarele caracteristici:
• costul investiţiei (I0)
♦ ptr. proiect A = 450.000 €
♦ ptr. proiect B = 850.000 €
• fluxurile financiare anuale pozitive
♦ ptr. proiect A =140.000 €
♦ ptr. proiect B = 180.000 €
• durata investiţiei (n)
♦ ptr. proiect A = 5 ani
♦ ptr. proiect B = 7 ani
• valoare reziduală (V)
♦ ptr. proiect A = 0
♦ ptr. proiect B = 0
Să se determine ce proiect de investiţii va fi ales, folosind criteriul RIR.

Gestiune financiară 40
Rodica Pripoaie Investiţiile

Proiectul A

5
Fi 140.000
Pentru i = 0.2  VAN A =  k
− I0 =  − 450.000 = −31.314,3
(1 + i ) k =1 (1 + 0.2)k
5
Fi 140.000
Pentru i = 0.17  VAN A =  k
− I0 =  − 450.000 = −2.091.54
(1 + i ) k =1 (1 + 0.17)k
5
Fi 140.000
Pentru i = 0.15  VAN A =  k
− I0 =  − 450.000 = 19.301,71
(1 + i ) k =1 (1 + 0.15)k
5
Fi 140.000
Pentru i = 0.16  VAN A =  k
− I0 =  − 450.000 = 8.401,112
(1 + i ) k =1 (1 + 0.16)k
5
Fi 140.000
Pentru i = 0.165  VAN A =  k
− I0 =  − 450.000 = 3.105,06
(1 + i ) k =1 (1 + 0.165)k
5
Fi 140.000
Pentru i = 0.1675  VAN A =  k
− I0 =  − 450.000 = 494,48
(1 + i ) k =1 (1 + 0.1675)k
5
Fi 140.000
Pentru i = 0.169  VAN A =  k
− I0 =  − 450.000 = −1.060,06
(1 + i ) k =1 (1 + 0.169)k
5
Fi 140.000
Pentru i = 0.168  VAN A =  k
− I0 =  − 450.000 = −24,675
(1 + i ) k =1 (1 + 0.168)k
5
Fi 140.000
Pentru i = 0.1676  VAN A =  k
− I0 =  − 450.000 = 390,5736
(1 + i ) k =1 (1 + 0.1676)k

Deci, vom alege ca fiind i1 = 0.1676 pentru care rezultă o valoare pozitivă a
VAN 1 A = 390,5736, iar ca i 2 = 0,168 pentru care se obţine o valoare negativă a
VAN 2 A = - 24.675. Astfel,
i1 ⋅ VAN 2 + i 2 ⋅ VAN 1 0,1676 ⋅ 24,675 + 0.168 ⋅ 390,5736
RIR(i) A = = =0,16797
VAN 1 + VAN 2 390,5736 + 24,675

Gestiune financiară 41
 Rodica Pripoaie Investiţiile

Proiect Proiect Proiect Proiect Proiect Proiect Proiect Proiect Proiect

A A A A A A A A A
F1 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000
F2 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000
F3 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000
F4 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000
F5 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000 140000
F6 0 0 0 0 0 0 0 0 0
F7 0 0 0 0 0 0 0 0 0
I0 450000 450000 450000 450000 450000 450000 450000 450000 450000
i 0.2 0.17 0.15 0.16 0.165 0.1675 0.169 0.168 0.1676
1+i 1.2 1.17 1.15 1.16 1.165 1.1675 1.169 1.168 1.1676
(1+i)ⁿ,n=2 1.44 1.3689 1.3225 1.3456 1.357225 1.363056 1.366561 1.364224 1.36329
(1+i)ⁿ,n=3 1.728 1.601613 1.520875 1.560896 1.581167 1.591368 1.59751 1.593414 1.591777
(1+i)ⁿ,n=4 2.0736 1.873887 1.749006 1.810639 1.84206 1.857922 1.867489 1.861107 1.858559
(1+i)ⁿ,n=5 2.48832 2.192448 2.011357 2.100342 2.146 2.169124 2.183095 2.173773 2.170053
(1+i)ⁿ,n=6 2.985984 2.565164 2.313061 2.436396 2.500089 2.532453 2.552038 2.538967 2.533754
(1+i)ⁿ,n=7 3.5831808 3.001242 2.66002 2.82622 2.912604 2.956638 2.983332 2.965513 2.958412
(1+i)ⁿ, n= -
1 0.833333333 0.854701 0.869565 0.862069 0.858369 0.856531 0.855432 0.856164 0.856458
(1+i)ⁿ,n= -
2 0.694444444 0.730514 0.756144 0.743163 0.736798 0.733645 0.731764 0.733017 0.73352
(1+i)ⁿ, n= -
3 0.578703704 0.624371 0.657516 0.640658 0.632444 0.62839 0.625974 0.627583 0.628229
(1+i)ⁿ, n= -
4 0.482253086 0.53365 0.571753 0.552291 0.542871 0.538236 0.535478 0.537315 0.538051
(1+i)ⁿ, n= -
5 0.401877572 0.456111 0.497177 0.476113 0.465983 0.461016 0.458065 0.46003 0.460818
(1+i)ⁿ, n= -
6 0.334897977 0.389839 0.432328 0.410442 0.399986 0.394874 0.391844 0.393861 0.394671
(1+i)ⁿ, n= -
7 0.279081647 0.333195 0.375937 0.35383 0.343335 0.338222 0.335196 0.33721 0.338019
F1 act 116666.6667 119658.1 121739.1 120689.7 120171.7 119914.3 119760.5 119863 119904.1
F2 act 97222.22222 102271.9 105860.1 104042.8 103151.7 102710.4 102446.9 102622.4 102692.8
F3 act 81018.51852 87411.88 92052.27 89692.07 88542.19 87974.61 87636.39 87861.68 87952.01
F4 act 67515.4321 74711.01 80045.45 77320.75 76001.88 75352.99 74966.98 75224.04 75327.18
F5 act 56262.86008 63855.56 69604.74 66655.82 65237.67 64542.17 64129.15 64404.15 64514.54
F6 act 0 0 0 0 0 0 0 0 0
F7 act 0 0 0 0 0 0 0 0 0
∑Fk act 418685.6996 447908.5 469301.7 458401.1 453105.1 450494.5 448939.9 449975.3 450390.6
Vrez 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Vrez/(1+i)ⁿ,
n= - 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0
VAN -31314.30041 -2091.54 19301.71 8401.112 3105.06 494.4839 -1060.06 -24.675 390.5736
IR 0.930412666 0.995352 1.042893 1.018669 1.0069 1.001099 0.997644 0.999945 1.000868
RIR 0.167976231

Proiectul B
7
Fi 180.000
Pentru i = 0.1  VAN A =  k
− I0 =  − 850.000 = 26.315,39
(1 + i ) k =1 (1 + 0.1)k
7
Fi 180.000
Pentru i = 0.15  VAN A =  k
− I0 =  − 850.000 = −101.124
(1 + i ) k =1 (1 + 0.15)k
7
Fi 180.000
Pentru i = 0.125  VAN A =  k
− I0 =  − 850.000 = −41.385,8
(1 + i ) k =1 (1 + 0.125)k
7
Fi 180.000
Pentru i = 0.11  VAN A =  k
− I0 =  − 850.000 = −1.804,67
(1 + i ) k =1 (1 + 0.11)k

Gestiune financiară 42
Rodica Pripoaie Investiţiile

7
Fi 180.000
Pentru i = 0.1075  VAN A =  k
− I0 =  − 850.000 = 5.090,416
(1 + i ) k =1 (1 + 0.1075)k
7
Fi 180.000
Pentru i = 0.109  VAN A =  k
− I0 =  − 850.000 = 942,7803
(1 + i ) k =1 (1 + 0.109)k

Deci, vom alege ca fiind i1 = 0.109 pentru care rezultă o valoare pozitivă a
VAN 1 B = 942,7803 iar ca i 2 = 0,11 pentru care se obţine o valoare negativă a
VAN 2 A = - 1.804,67. Astfel,
i1 ⋅ VAN 2 + i 2 ⋅ VAN 1 0,109 ⋅ 1.804,67 + 0.11 ⋅ 942,7803
RIR(i) = = =0,109343
B VAN 1 + VAN 2 942,7803 + 804,67

Pentru A → i = 16,797%
Pentru B → i = 10,9343%
Firma se va decide pentru proiectul de investiţii A care are o rată a rentabilităţii
interne mai mare.
ProiectB ProiectB ProiectB ProiectB ProiectB ProiectB
F1 180000 180000 180000 180000 180000 180000
F2 180000 180000 180000 180000 180000 180000
F3 180000 180000 180000 180000 180000 180000
F4 180000 180000 180000 180000 180000 180000
F5 180000 180000 180000 180000 180000 180000
F6 180000 180000 180000 180000 180000 180000
F7 180000 180000 180000 180000 180000 180000
I0 850000 850000 850000 850000 850000 850000
i 0.1 0.15 0.125 0.11 0.1075 0.109
1+i 1.1 1.15 1.125 1.11 1.1075 1.109
(1+i)ⁿ,n=2 1.21 1.3225 1.265625 1.2321 1.226556 1.229881
(1+i)ⁿ,n=3 1.331 1.520875 1.423828 1.367631 1.358411 1.363938
(1+i)ⁿ,n=4 1.4641 1.749006 1.601807 1.51807 1.50444 1.512607
(1+i)ⁿ,n=5 1.61051 2.011357 1.802032 1.685058 1.666168 1.677481
(1+i)ⁿ,n=6 1.771561 2.313061 2.027287 1.870415 1.845281 1.860327
(1+i)ⁿ,n=7 1.948717 2.66002 2.280697 2.07616 2.043648 2.063103
(1+i)ⁿ, n= - 1 0.909091 0.869565 0.888889 0.900901 0.902935 0.901713
(1+i)ⁿ,n= - 2 0.826446 0.756144 0.790123 0.811622 0.815291 0.813087
(1+i)ⁿ, n= - 3 0.751315 0.657516 0.702332 0.731191 0.736154 0.733171
(1+i)ⁿ, n= - 4 0.683013 0.571753 0.624295 0.658731 0.664699 0.66111
(1+i)ⁿ, n= - 5 0.620921 0.497177 0.554929 0.593451 0.60018 0.596132
(1+i)ⁿ, n= - 6 0.564474 0.432328 0.49327 0.534641 0.541923 0.53754
(1+i)ⁿ, n= - 7 0.513158 0.375937 0.438462 0.481658 0.489321 0.484707
F1 act 163636.4 156521.7 160000 162162.2 162528.2 162308.4
F2 act 148760.3 136105.9 142222.2 146092 146752.3 146355.6
F3 act 135236.7 118352.9 126419.8 131614.4 132507.8 131970.8

Gestiune financiară 43
Rodica Pripoaie Investiţiile

F4 act 122942.4 102915.6 112373.1 118571.6 119645.8 118999.8

F5 act 111765.8 89491.81 99887.21 106821.2 108032.4 107303.7
F6 act 101605.3 77818.97 88788.63 96235.35 97546.14 96757.19
F7 act 92368.46 67668.67 78923.23 86698.51 88077.78 87247.24
∑Fk act 876315.4 748875.6 808614.2 848195.3 855090.4 850942.8
Vrez 0 0 0 0 0 0
Vrez/(1+i)ⁿ, n= - 5 0 0 0 0 0 0
VAN 26315.39 -101124 -41385.8 -1804.67 5090.416 942.7803
IR 1.030959 0.88103 0.951311 0.997877 1.005989 1.001109
RIR 0.109343

Sarcina de lucru 1
Specificaţi care este diferenţa dintre VAN prin metoda fluxurilor
financiare şi indicele de rentabilitate.

Rezumat
Investiţia reprezintă „o imobilizare productivă făcută în prezent ce va fi urmată
de profituri, în viitor. Fiecărei investiţii îi corespund fluxuri financiare pozitive
şi negative.“ (Toma & Brezeanu, 1996) Orice investiţie presupune la început o
cheltuială (flux negativ) şi va genera ulterior încasări (fluxuri pozitive), precum
şi o serie de cheltuieli de exploatare (tot fluxuri negative) şi se finalizează cu
un flux pozitiv reprezentat de recuperarea valorii reziduale. În procesul de luare
a deciziei de investire trebuiesc estimate toate aceste fluxuri pozitive şi
negative pentru a se aprecia dacă un proiect de investiţii este profitabil. Fluxul
negativ iniţial este cunoscut, în timp ce fluxurile pozitive şi negative ulterioare
sunt dificil de estimat cu exactitate. Criteriile utilizate pentru selectarea
investiţiilor sunt: 1. durata de recuperare a investiţiei; 2. valoarea actualizată
netă; 3. indicele de rentabilitate; 4. rata rentabilităţii interne (RIR).

Gestiune financiară 44
Rodica Pripoaie Investiţiile

Test de autoevaluare
1. Investiţiile reprezintă:
a) o imobilizare productivă făcută în trecut ce va fi urmată de profituri în
viitor;
b) o imobilizare productivă făcută în trecut ce va fi urmată de profituri în
prezent;
c) o imobilizare neproductivă făcută în prezent ce va fi urmată de
profituri în viitor;
d) o imobilizare neproductivă făcută în trecut ce va fi urmată de profituri
în viitor;
e) o imobilizare productivă făcută în prezent ce va fi urmată de profituri
în viitor.

2. Criteriile utilizate pentru selectarea proiectelor de investiţii sunt:

a) durata de încasare, VAB;
b) durata de recuperare a investiţiei, VAN;
c) indicele de rentabilitate şi rata rentabilităţii interne;
d) durata de recuperare a investiţiei, VAB;
e) durata de încasare, VAN.

3. VAN (valoarea actualizată netă) reprezintă:

a) diferenţa dintre valorile actualizate ale fluxurilor de încasări şi plăţi;
b) diferenţa dintre valorile neactualizate ale fluxurilor de încasări şi plăţi;
c) suma dintre valorile actualizate ale fluxurilor de încasări şi plăţi;
d) semidiferenţa dintre valorile actualizate ale fluxurilor de încasări şi
plăţi;
e) semisuma dintre valorile actualizate ale fluxurilor de încasări şi plăţi.

4. Dacă VAN este pozitivă înseamnă că proiectul de investiţii aduce:

a) un profit mai mic faţă de un plasament financiar similar făcut la o
bancă, pe o durată egală cu viaţa economică a proiectului;
b) un profit egal cu cel al unui plasament financiar similar făcut la o
bancă, pe o durată egală cu viaţa economică a proiectului;
c) beneficii faţă de un plasament financiar similar făcut la o bancă, pe o
durată egală cu viaţa economică a proiectului;
d) pierderi faţă de un plasament financiar similar făcut la o bancă, pe o
durată egală cu viaţa economică a proiectului;
e) pierderi faţă de un plasament similar în valori mobiliare.

5. Un proiect de investiţii presupune un cost iniţial (Io) de 5.000 lei, dar

ulterior pe o perioadă de 3 ani se obţin încasări anuale (Fi) de 2.500 lei. La
finele perioadei de 3 ani valoarea reziduală a investiţiei (V) este nulă. Să se
calculeze VAN şi să se precizeze dacă proiectul respectiv de investiţii este
rentabil în condiţiile în care rata medie a dobânzii bancare este de 10%.
a) + 1.217,13 lei;
b) – 1.217,13 lei;
c) + 782,87 lei;
d) – 1.000 lei;
e) +7.000 lei.
Gestiune financiară 45
Rodica Pripoaie Investiţiile

Bibliografie minimală
Adochiţei, M. (2000). Finanţele întreprinderii. Bucureşti: Sylvi.
Ariton, D. (2000). Strategii financiare ale firmei. Brăila: Evrika.
Pripoaie, R. (2004). Finanţele şi gestiunea financiară a firmei. Bucureşti:
E.D.P.
Toma, M. (1994). Finanţe şi gestiune financiară. Bucureşti: E.D.P.
Pripoaie, R. (2008). Gestiunea financiară a întreprinderii. Bucureşti: E.D.P.

Gestiune financiară 46