RAPORTUL JURIDIC EXECUŢIONAL PENAL

1.1. Noțiuni
Conceptul de raportul juridic executional penal a evoluat pe parcursul
dezvoltarii juridice și elaborării noilor idei privind interpretarea teorii
dreptului executional penal. Într-o opinie s-a considerat că el face parte din cel
penal‚ şi că parcurge mai multe etape. Într-o altă părere, se susține că există un
raport juridic special execuțional penal care este reglementat de norme juridice
execuțional-penale. El ia naştere simultan cu aplicarea unei sancțiuni şi se
deosebeşte de raportul juridic penal,avînd propria bază normativă. În
opinia profesorului C. Bulai odată cu stabilirea sancțiunii pentru
persoana vinovată de săvârşirea infracțiunii, are loc definitivarea raportul juridic
de conflict. Raportul juridic penal se stinge prin executarea sancțiunii aplicate
infractorului ori prin intervenția unei cauze care-l stinge.Din această
perspectivă, executarea sancțiunii penale este atât o faptă juridică materială,dar
şi un raport juridic special de executare a sancțiunii aplicate, mai exact
un raport juridic execuțional penal derivat şi subordonat raportului juridic penal
Teoria dreptului execuțional penal subliniază că raportul juridic
execuțional penal parcurge mai multe etape şi formarea structurii sale
necesită să fie analizată din perspectiva acestei evoluții. Prima etapa
constă in : definitivarea raportului juridic penal prin intermediul raporturilor
juridice procesuale, definitivare care se efectuează prin aplicarea
sancțiunilor penale.În a doua fază se plaseaza executărea sancțiunilor penale ce
durează până la stingerea executării acestora prin vre-un mod prevăzut de lege
(executare, grațiere etc.).
Ultima etapă este cea de după executarea sancțiunilor penale când pentru cel
condamnat mai sunt prezente interdicții, decăderi şi care se sting prin obținerea
reabilitării. În această opinie, acest raport se întinde de la etapa definitivării prin

1
aplicarea sancțiunilor penale până la etapa terminării sancțiunilor
penale. Se constată că este folosită noțiunea „etapa executării sancțiunilor
penale” fără a se evidenția şi existența unui raport juridic special care este
raportul juridic execuțional penal. Într-o altă opinie, profesorul Oancea, afirmă
că întrucât dreptul execuțional penal reglementează relații sociale distincte de
relațiile sociale de tragere la răspundere penală şi anume relații sociale de
executare a sancțiunilor penale şi întrucât aceste relații sunt reglementate prin
norme de drept execuțional penal există implicit premisele naşterii şi existenței
unui raport juridic special, anume a raportului juridic execuțional penal.
Acest raport are trăsături proprii care îl particularizează față de
raportul juridic penal care ia naştere odată cu aplicarea unei sancțiuni
penale.Raportul juridic execuțional penal are trăsături, caracteristice proprii, şi
particularități ale elementelor sale, ceea ce îi conferă un caracter propriu, separat
față de raportul juridic penal. Astfel raportul de drept executional penal există ca
o entitate juridical independent și necesită să constituie obiect al unor studii și
cercetări complete și ample.
Noțiunea de raport juridic execuțional penal constă în relațiile sociale de
executarea sancțiunilor penale reglementate prin norme juridice
execuțional penale, relații întreorganele de stat şi condamnat potrivit cărora
statul are dreptul de a pune pe condamnat să execute pedeapsă ori altă sancțiune
penală aplicată printr-o hotărâre penală definitivă iar condamnatul are
obligația să o execute. Raportul juridic execuțional penal constă în
relațiile sociale de executare a sancțiunilor penale reglementate prin
norme juridice execuțional penale, relații statornicite între organele de stat și
condamnat potrivit cărora statul are dreptul de a pune pe condamnat
să execute pedeapsa sau o altă sancțiune penală aplicată printr-o hotărâre penală
definitivă iar condamnatul are obligația să o execute.

2
 1.2. Trăsăturile specifice ale raportului juridic execuțional penal
a) Între raportul juridic execuțional penal și raportul juridic penal există o
strânsă legătură.
Mai întâi se naște raportul juridic penal de conflict ca urmare
a transformării lui din raport juridic penal de conformare.
Săvârșirea unei infracțiuni stă la baza nașterii acestui raport juridic.
Raportul juridic de conflict privit ca mijloc de realizare a ordinii de drept
poartă denumirea de raport juridic de răspundere penală.
O etapă în desfășurarea acestuia este executarea sancțiunii de drept penal
aplicate.
Această etapă în cadrul raportului juridic penal ia forma unui raport
juridic special și anume a raportului juridic execuțional penal.
Raportul juridic execuțional penal derivă din raportul juridic penal.
b) Raportul juridic execuțional penal se referă la relațiile de executare a
sancțiunilor penale care se deosebesc de relațiile de tragere la
răspundere penală care conduc la formarea raportului juridic penal.
c) Deși pentru epuizarea raportului juridic execuțional penal se
apelează la acte procesuale penale proprii ( punerea în executare a pedepsei
închisorii, a pedepselor complementare ) reglementate prin norme juridice
procesual penale totuși cele două raporturi juridice nu se confundă, ele
rămânând raporturi juridice distincte într-o strânsă interdependență.

1.3. Elementele constitutive ale raportului juridic execuțional

penal
a) Subiecții raportului juridic execuțional penal.
La raportul juridic execuțional penal participă statul prin organele sale
speciale, pe de o parte, în calitate de subiect activ și condamnatul, pe de altă
parte, în calitate de subiect pasiv.

3
 În situația executării pedepsei închisorii împuternicitul statului este
conducerea penitenciarului sau a locului de muncă care acționează prin
conducătorul ei.
În situația executării pedepsei amenzii statul participă în cadrul
raportului prin organul financiar.
Subiectul pasiv al raportului este condamnatul care va executa
pedeapsa aplicată printr-o hotărâre definitivă având în această situație o serie
de drepturi și obligații prevăzute în legea privind executarea
pedepselor. În cadrul raportului juridic execuțional penal subiecțiin
dobândirea o anumită specificitate, calitatea lor fiind deosebită de cea
întâlnită în cadrul celorlalte raporturi juridice penale sau procesual penale.
b) Conținutul raportului juridic execuțional penal.
Prin conținutul raportului juridic execuțional penal înțelegem drepturile și
obligațiile fiecărei părți specifice acestui raport.
Organul de stat are dreptul să ceară condamnatului să execute
pedeapsa închisorii sau să execute pedeapsa amenzii prin plata acesteia sau să
fie internată și să rămână în penitenciar.
Statul are o poziție de autoritate cu rol dominant în raport cu
condamnatul. Aceleași drepturi le are statul în cazul executării unei măsuri
educative sau a unei măsuri de siguranță.
În penitenciar statul prin organele sale are mai multe drepturi derivate
din cel enunțat mai sus și anume dreptul de a cere să se respecte
c) Obiectul raportului juridic execuțional penal.
Obiectul raportului juridic execuțional penal îl constituie pedeapsa
sau măsurile de siguranță ce trebuie executate.
Nașterea, modificarea și stingerea raportului juridic execuțional penal are
loc ca la orice raportul juridic penal. El este determinat de existența unor fapte
juridice penale, execuționale penale fiindcă drepturile și obligațiile se
manifestă doar în prezența acestora. Aceste fapte sunt de trei feluri:

4
 - constitutive;
- modificatoare;
- extinctive de raport juridic execuțional penal.
Faptul juridic constitutiv poate fi o hotărâre judecătorească definitivă de
condamnare la o pedeapsă sau sancțiune penală, actul de punere în executare și
mandatul de executare ce se emite de instanța de executare.
Faptul juridic modificator este cel ce schimbă conținutul modificării unei
pedepse făcând-o mai severă, mai puțin severă sau înlăturând-o (
grațierea, amnistia, săvârșirea unei noi infracțiuni ).
Faptul juridic extinctiv de executare a unei pedepse sunt: executarea
efectivă și completă a pedepsei, aministia, grațierea personală, toate
acestea ducând la încetarea executării pedepsei.

5
 Concluzie

Studierea raportului juridic de drept execuțional penal conferă

posibilitatea stabilirii naturii juridice a acestei ramuri de drept.
Raportul juridic de drept executional penal presupune şi reflectă toate
celelalte componente ale sistemului juridic apărând ca o structură a acestuia.
Astfel, pentru ca o relaţie umană să fie de natură juridică, ea trebuie, în
general, să fie reglementată de o normă de drept. De asemenea, tot de
principiu, crearea unui raport juridic presupune conştiinţa şi voinţa celui ce va
deveni subiect al acestuia,conştiinţa juridică.
Şi, după cum este şi firesc, caracterul juridic al acestei relaţii implică
posibilitatea intervenţiei unui organ de stat, de regulă organul judiciar,
pentru realizarea cerinţelor normei de drept, în cazul în care alte metode n- au
dat rezultatul dorit. Or, acest fapt relevă nouă rolul deosebit de
important pe care îl au raporturile juridice în lăuntrul sistemului juridic.
Raportul juridic de drept executional penal nu constituie un scop în sine.
Pentru atingerea obiectivului urmărit de legiuitor prin reglementare se iau
măsuri organizatorice de concretizare, de detaliere a unor norme şi principii, se
îndeplinesc o serie de fapte materiale necesare punerii în aplicare a legii
şi, mai ales, se constituie o mare varietate de raporturi sociale pe baza
normelor în vigoare, raporturi între toți subiecții a raportului juridic de drept
executional penal