Imunopreventia: imunizarea post-vaccinare

Dr. Ani Ioana Cotar

Institutul National de Cercetare Cantacuzino
CUPRINS

1. Tipuri de imunizare: imunizare activa versus pasiva

2. Tipuri de vaccinuri (vaccinuri bacteriene si virale)
3. Factorii care influenteaza imunogenitatea vaccinurilor
4. Evenimentele adverse ale vaccinarii si modul in care se compara acestea cu
complicatiile bolii
5. Principiile generale ale schemelor de vaccinare
6. Recomandarile de vaccinare pentru grupele cu risc crescut
7. Contraindicatii de vaccinare
Tipuri de imunitate
 apararea organismului de infectie / boala
 absenta reactiei la antigenele proprii
 1. Tipuri de imunizare

Imunizare pasiva
• Imunoglobuline si antitoxine - furnizeaza surse imediate de anticorpi (Ac)

Imunizare activa
• Vaccinuri vii
- organisme atenuate care se replica in gazda
• Vaccinuri omorate/ inactivate/ subunitare
- microorganisme omorate, toxine inactivate sau alte subunitati
 Imunizare pasiva

NATURALA ARTIFICIALA
IMUNITATE
Anticorpi Ser hiperimun
materni PASIVA
 Imunizare pasiva artificiala
 Seruri homoloage (recoltate de la convalescenti / voluntari imunizati prin vaccinare)
 Seruri heteroloage (seruri obtinute prin imunizarea animalelor)
 Clasificarea serurilor dupa natura antigenelor folosite la obtinerea lor
- seruri imune antimicrobiene (anti-streptococice, anti-meningococice)
- seruri antitoxice (anti-difteric si anti-tetanic)
- seruri imune mixte (antimicrobiene si antitoxice- ser antigangrenos)
- seruri imune antivirale
 Efect: neutralizarea virionului sau a toxinei, opsonizarea bacteriei

Boala / cauza Agent Sursa de anticorpi Indicatie de utilizare

Difteria, Tetanos Toxina Om, cal Profilaxie, tratament
Rabia Virus Om Profilaxie post-expunere
Hepatita A, B Virus Om Profilaxie post-expunere
Muscatura de sarpe Toxina Cal Profilaxie post-expunere
 Prepararea anticorpilor din serurile hiperimune
Sursa umana – loturi preparate de la
• Varicella Zoster Immunoglobulin (VZIG) – din plasma donatorilor
- profilaxie post-expunere la indivizii neimunizati care au fost expusi virusului chickenpox
- profilaxie la indivizii imunocompromisi, nou-nascuti, gravide la risc de dezvoltare a unor
forme severe de boala
• Hepatitis B Immunoglobulin (HBIG)
• Human Rabies Immunoglobulin (HRIG)
• Tetanus Immunoglobulin (TIG)
Sursa animala
• Anti-toxina difterica (utilizata pentru tratamentul difteriei, nu si pentru preventie)
Caracteristicile imunitatii dobandite artificial pasiv

• Imunitatea pasiva se instaleaza imediat dupa injectarea intravenoasa sau dupa

cateva ore, in cazul administrarii pe alte cai
• Imunitatea pasiva este de scurta durata: 30 zile, Ac primiti in mod pasiv au un
timp de injumatatire de 14 zile
• Persistenta anticorpilor (Ac) este mai indelungata in cazul serului homolog
• Serurile imune se folosesc
- in scop profilactic la persoanele in pericol de a se infecta si la care se urmareste
prevenirea declansarii bolii clinice severe
- la contactii cazurilor de infectie care au fost expusi in timpul perioadei infectioase
si care sunt in fereastra de timp in care Ig pot fi eficiente
 Imunizare pasiva

Avantaje Dezavantaje

 Protectie imediata • Protectie de scurta durata

 Poate ajuta un sistem imunodeficient • Pot apare reactii imune secundare
- alergie, soc anafilactic – la serurile heteroloage
• Costisitoare - trebuie adunate seruri de la
mai multi indivizi (ex. oameni, animale)
 Imunizare activa

INFECTIE IMUNITATE ARTIFICIALA

NATURALA VACCINARE
 Istoricul dezvoltarii vaccinurilor

Vaccinuri recombinanate Organisme omorate

Vii atenuate 1798 1885 1927 1963
Smallpox Rabia BCG Vaccin polio oral
1955
Vaccin
1896 1926 1936 polio
Holera Pertussis Gripal inactivat
Vaccinuri subunitare

1923-1926 1974-1977
Difteria Pneumococcal PS
Tetanos Meningococcal PS
1986 2006
Hep B HPV
Scopurile vaccinarii
• Eradicarea: disparitia agentului patogen consecutiv procesului de
vaccinare

• Eliminarea: dispariatia manifestarilor patologice, desi agentul paogen se

pastreaza in populatia umana sau animala

• Limitarea: controlul unei boli infectioase pana la un nivel care nu mai

reprezinta o problema de sanatate publica
Scopul vaccinului

1. Specificitatea
- producerea unei imunitatii cu specificitate fata de patogen, prin stimularea sintezei
de anticorpi (Ac) neutralizanti

2. Memorie (imunitate pe termen lung)

- mentinerea raspunsului imun in timp cu scopul de a preveni re-infectia
Impactul vaccinurilor in evolutia bolilor infectioase
Difteria

POLIO

Vaccin inactivat (IPV)

Vaccin viu atenuat (OPV) SUA

 2. Tipuri de vaccinuri
Autovaccinuri: tulpina bacteriana sau virala, izolata de la un bolnav
Stocvaccinuri: amestecul mai multor tulpini de agenti infectiosi: imunizarea populatiei
susceptibile
• Vaccinuri unitare
1. Vaccinurii vii atenuate: BCG, vacin polio oral, rujeola, rotavirus, febra galbena
2. Vaccinuri inactivate (organisme intregi omorate): polio virus inactivat, pertussis
• Vaccinuri subunitare (antigene purificate din organisme)
- pertussis acelular (aP), H. influenzae tip b (Hib), pneumococic (PPV, PCV7, PCV13)
- hepatitia B (HepB)
- toxoidul tetanic/ toxoidul difteric
• Vaccinuri recombinante
• Vaccinuri combinate: DTPc, DTPa
2. Tipuri de vaccinuri: clasificare dupa continut

• Vaccinuri monovalente
- includ antigenele unei singure tulpini bacteriene / virale

• Vaccinuri bi-, tri-, polivalente

- contin 2 sau mai mult tulpini apartinand unui virus sau microorganism
- VPO – vaccin polio oral (3 tulpini virale)
- PCV7 – vaccin pneumococcic conjugat (pentru 7 serotipuri)
- MCV4 – vaccin meningococcic conjugat (pentru 4 serotipuri A, C, Y, W135)
 Vaccinuri de origine bacteriana

• Vaccinuri unitare
1. Vaccinuri vii
2. Vaccinuri omorate

• Vaccinuri subunitare
3. Anatoxine (toxoizi)
4. Vaccinuri polizaharidice pure/ polizaharide conjugate cu proteina
5. Vaccinuri pe baza de proteine
 Vaccinuri de origine bacteriana - vaccinuri unitare
1. Vaccinuri vii

• Suspensii bacteriene vii, cu virulenta atentuata, incat sa nu determine infectia

aparenta, dar capabile sa initieze un proces infectios, cu efect imunizant
• Induc imunitate solida comparabila celei consecutive trecerii prin boala
• Produc cel mult semne minime de imbolnavire (forma atenuata a infectiei)
• Se bazeaza pe mutante bacteriene cu virulenta atentuata, selectionate prin cultivarea la
o T superioara celei optime
- vaccinul BCG: cultivarea Mycobacterium bovis pe mediu cu cartof fiert, plus glicerol
si concentratie scazuta de bila de bou) – 231 de pasaje  pierderea virulentei
 Vaccinuri de origine bacteriana - vaccinuri unitare

2. Vaccinuri omorate
• Suspensii bacteriene supuse actiunii T ridicate (60) / formolului / fenolului

- vaccinul tifo-paratific A si B (TAB)

- vaccinul pertussis (wP – whole pertussis)
- vaccinul stafilococic

• Proprietatile imunogene ale vaccinurilor se mentin intacte

 Vaccinuri de origine bacteriana - vaccinuri subunitare
3. Anatoxine (toxoizi): difteria, tetanos
• Exotoxine (proteine) pot fi modificate chimic  toxoizi /anatoxine (nu mai sunt
toxice), dar isi pastreaza antigenitatea
• Raspunsul imun specific impotriva toxinei care determina boala
- acivarea celulelor B producatoare de Ac de catre celulele Th
- dependent de celulele T (implica celulele Th in generarea raspusului imun)

modificata

C. tetani producatoare Toxina tetanica Toxoid tetanic

de toxina tetanica
 Anatoxine (toxoizi)
• Inactivarea toxinelor si transformarea lor in produse atoxice
- proces dependent de T, pH, ioni, proteine contaminante
- formol 4 la mie, 37 C
- -propiolactona, 2,4-dinitrofluorbenzen sau glutaraldehida
• Conditiile care trebuie indeplinite de o anatoxina pentru a fi utilizata ca vaccin
- sa fie imunogena si sa induca sinteza Ac la un titru suficient pentru a neutraliza in vivo
toxina nativa
- sa fie complet lipsita de toxicitate
- sa nu aiba proprietati alergizante
• Anatoxinele tetanica si difterica se obtin usor si in cantitate crescuta prin clonarea genelor
care le codifica sinteza in celule care cresc usor
Avantajale vaccinurilor tip toxoid

Sunt sigure, deoarece nu produc boala si nu exista posibilitatea

reversiei la virulenta

Intrucat antigenele vaccinului nu se multiplica activ, acestea nu se pot

raspandi la indivizii neimunizati

Sunt stabile si confera imunitate indelungata, deoarece sunt mai putin

susceptibile la modificarile de temperatura, umiditate si lumina, care
pot apare atunci cand vaccinurile sunt utilizate in comunitate
Dezavantajele vaccinurilor tip toxoid

• Nu sunt inalt imunogene: necesita un adjuvant (saruri de aluminiu sau

de calciu) si administrarea a cateva doze de vaccine

• Reactiile locale la situsul vaccinarii sunt mai obisnuite; pot fi datorate

adjuvantului sau unei reactii de tip II (Arthus) (incepe ca o inrosire si
tumefiere la locul injectarii la cateva ore dupa vaccinare si se rezolva
de obicei in 48-72 ore).
Vaccinuri de origine bacteriana - vaccinuri subunitare

4. Vaccinuri subunitare: polizaharidice

Polizaharide capsulare (pure)

• Vaccin meningococcic MPSV4 (A/C/W135/Y)
• Vaccin pneumococcic (PPV – 23 polizaharide capsulare diferite)
• Nu sunt imunogenice la copiii < 2 ani
• Nu induc memoria imunologica pe termen lung: T-independente
• Activeaza celulele B, stimuleaza sinteza IgM, fara maturarea afinitatii Ac
 Conjugarea

Vaccin conjugat
Bacterie
Carrier
protein

Polizaharide conjugate cu un
Invelis de polizaharide purtaror (carrier) proteic

Conjugarea = procesul de legare covalenta a Ag polizaharidic la un purtator proteic (ex.

toxoidul difteric sau tetanic) pe care sistemul imunitar al sugarului il recunoaste si
determina aparitia unui raspuns imun T-dependent (activarea celulelor Th, sinteza de Ac si
a celulelor T si B de memorie)
4. Vaccinuri subunitare: polizaharidice conjugate

Polizaharide capsulare conjugate cu o proteina carrier

• Vaccin H. influenzae b (Hib) conjugat
• Vaccin pneumococcic conjugat (PCV7, PCV13)
• Vaccin meningococcic conjugat (MCV4)

• Sunt imunogenice la sugari

• Induc memoria imunologica: sunt T- dependente
Vaccinuri de origine bacteriana - vaccinuri subunitare

5. Vaccinuri subunitare: bazate pe proteina

• Vaccinul pertussis acelular (aP)

- contine toxina pertussis inactivata, hemaglutinina filamentoasa, pertactina
- toxina pertussis este inactivata prin tratament chimic sau utilizarea unei tehnici de
genetica moleculara
- eficient si sigur la fel ca si vaccinul cu celulele bacteriene omorate (wP)
- reactii adverse mai scazute comparativ cu cele determinate de vaccinul wP
- recomandat la imunizarea adolescentilor si adultilor
Vaccinuri subunitare polizaharidice sau pe baza de proteine

Avantaje
 nu contin componenete vii si prin urmare nu exista riscul de a induce boala
 sunt mai sigure si mai stabile decat vaccinurile vii atenuate

Dezavantaje
sunt similare cu cele ale vaccinurilor de tip anatoxine
• necesita utilizarea unui adjuvant (si uneori de multiple doze), impreuna cu aparitia
frecventa a reactiilor locale la situsul injectiei
• raspunsul imun este mai slab comparativ cu cel determinat de vaccinurile vii
atenutate
 Vaccinuri de origine virala
• Vaccinuri unitare
- vaccinuri vii atenuate – din tulpini virale lipsite complet/ aproape
complet de patogenitate

- vaccinuri inactivate – contin virioni inactivati, care nu mai pot initia

ciclul de multiplicare in substratul celular permisiv

• Vaccinuri subunitare
- bazate pe Ag proteice (influenza, hepatita B)
Vaccinuri virale vii atenuate
• Rujeola, oreion, rubela, varicela, rotavirus, influenza, polio, febra galbena

• Virusurile se multiplica in organismul vaccinat si produc o stimulare antigenica

continua, intr-un interval de timp

• Confera o imunitate de durata dupa administrarea unei singure doze

• Atenuarea virulentei se obtine pe mai multe cai:

- utilizarea unui virus inrudit atenuat in mod natural, de la o alta gazda
- pasajul virusului de origine umana intr-un substrat nenatural , in vivo sau in vitro
1. Utilizarea unui virus inrudit atenuat in mod natural, de la o alta gazda

1798: Jenner – primul vaccin in controlul variolei

virusul vaccinal Smallpoxvirus – virusul variolei

2. Pasajul virusului de origine umana intr-un substrat nenatural , in vivo/ in vitro

Tulpina selectata de virus Virusul este cultivat repetat, Tulpina de virus atenuata
“pasaj” in culturi de celule

- poliovirusul s-a inoculat in celule de rinichi de maimuta  pasaje repetate  selectia

unei linii mutante lipsite de neurovirulenta dupa inoculare intracerebrala / intraspinala
la maimuta
- v. febrei galbene s-a inoculat la soarece si apoi in fibroblaste de embrion de gaina
- v. rujeolei in fibroblaste de embrion de gaina
Avantajele vaccinurilor virale vii atenuate
 Raspuns imun similar cu cel determinat de infectia naturala
 Capabile de a se replica in gazda  induc un raspuns imun larg (celular si umoral)
 Induc raspunsul celulelor T citotoxice
 Protectia umana de lunga durata prin celulele T si B de memorie
 Doze scazute de vaccin sunt adesea suficiente
 Adminstrarea orala induce un raspuns seric si un raspuns imun generalizat al mucoaselor
 protectie superioara la reinfectie si persistenta memoriei
 Imunitatea indusa este mai durabila, mai eficienta si are un spectru mai larg de
reactivitate incrucista decat cea indusa de virusurile inactivate
 Pret de cost scazut; se administreaza usor
Dezavantajele vaccinurilor virale vii atenuate

• Pot reveni la forma virulenta (ex.: virusul polio)  risc de infectie la vaccinati /
contactii acestora/ copiii cu imunodeficiente
• Pot determina reactii adverse
• Stocarea: stabilitate scazuta, este necesara pastrarea lantului de frig
• Sunt contraindicate persoanelor imunocompromise si gravidelor
• Sunt mai putin sigure comparativ cu vaccinurile inactivate
Vaccinuri virale inactivate

• Virusul se cultiva in substratul permisiv

- v. influenza si v. oreionului - in oul embrionat de gaina
- v. polio - in culturi celulare de rinichi de maimuta
- v. rabic, rujeolic, polio – in fibroblaste embrionare umane si de embrion de gaina
• Preparatul brut se inactiveaza cu formol, acetil-etilenimina, -propiolactona
• Preparatul inactivat al VHB – pret costisitor; tehnicile de purificare a virusului din
serul pacientilor infectati cronic sunt foarte laborioase
• Raspunsul imun umoral este mai slab comparativ cu cel al vaccinurilor vii
Avantajele vaccinurilor virale inactivate

1. Furnizeaza o imunitate umorala suficienta, daca se administreza rapel

2. Nu sufera mutatie sau reversie la tulpina salbatica
3. Pot fi utilizate la pacientii imunodeficienti
4. Sunt mai stabile decat vaccinurile vii atenuate
Dezavantajele vaccinurilor virale inactivate

1. Sunt necesare administrarea mai multor doze

2. Nu stimuleaza imunitatea mediata celular (mediate de celulelor T-citotoxice)
3. Pretul de cost este mai mare
4. Necesita utilizarea de adjuvanti (pentru activarea celulelor prezentatoare de
antigene si mentinerea vaccinului la situsul de injectare)
5. Reactii locale la situsul vaccinarii (datorate in general adjuvantului)
Vaccinuri virale subunitare

• Proteine virale purificate de la virusurile cultivate in celule eucariote

• Ag de suprafata ale v. influenza: HA, NA
• Ag de suprafata ale RSV (v. respirator sincitial): proteinele F, G
Tip de vaccin Avantaje Dezavantaje

Raspuns imun similar cu cel din infectia naturala
Protectie de lunga-durata
Viu atenuat
Doze mici de vaccin adesea sunt suficiente
Locul si calea de administrare nu sunt importante
Poate reveni la virusul salbatic (polio)
Poate determina reactii adverse
Administrarea simultana poate determina
interferente imune

Furnizeaza suficienta imunitate umorala daca se

Necesita mai multe doze
administreaza rapel
Inactivat Cost mai mare de productie
Nu sufera mutatie sau reversie
Nu activeaza celulele T-citotoxice
Se poate utiliza la persoane imunodeficiente
Nu poate cauza boala Necesita rapel
Subunitar-
Reactia imuna este directionata fata de toxina Necesita adjuvant
Toxina
care determina boala

Nu poate cauza boala Nu este eficace la sugari si copii mici

Subunitar-
Se poate utiliza la persoane imunodeficiente Induce numai o imunitate de scurta durata
Polizaharide

Subunitar- Imunogenitate crescuta la sugari

Conjugat- Raspunsul in anticorpi este crescut prin Cost mult mai mare
Polizaharide administrarea de doze multiple de vaccin
 Vaccinuri virale recombinante
• Secvente specifice ADN sunt introduse intr-un vector de clonare utilizand tehnologia
ADN recombinant
• Ex: V. hepatitei B, HPV (Human papilloma virus)
Sinteza si eliberarea
Ag de suprafata
Ag de suprafata

Plasmida cu gene
Virusul hepatitei B care codifica Ag Vector de clonare
de suprafata (drojdie)
Vaccinuri recombinante: Viral like particles (VLP)
 Vaccinuri combinate

• Multe vaccinuri sunt combinate pentru a face mai usoara administrarea

simultana a mai multor vaccinuri
• Combinarea vaccinurilor scade nr. vizitelor la medic si a injectiilor
necesare
• Inainte ca astfel de vaccinuri sa primeasca licenta se fac studii pentru a fi
siguri ca:
- raspunsul imun la oricare dintre antigenele combinate este la fel de bun ca cel
determinat de fiecare vaccin individual
- ratele reactiilor adverse sunt aceleasi cu cele care ar apare daca fiecare vaccin ar
fi administrat separat
 Compozitia vaccinurilor

• Toate vaccinurile contin si alte componente (pe langa cele Ag),

denumite excipienti, care sunt prezente, deoarece:
- au proprietatea de a imbunatati raspunsul imun (adjuvant)
- sunt necesare in scopul stabilizarii si mentinerii eficacitatii
produsului (stabilizatori si prezervanti)
- sunt reziduuri ale procesului de fabricatie (urme de antibiotice sau
componente ale culturilor celulare)
 Compozitia vaccinurilor
Component Scop Exemplu
Adjuvanti Intensifica raspusul imun humoral la vaccin Saruri de aluminiu
Prezervanti Impiedica contaminarea bacteriana sau Thiomersal,
fungica a vaccinului formaldehida
Aditivi Stabilizeaza vaccinul fata de conditii adverse Gelatina
(inghet-uscaciune sau caldura, mentinand
astfel potenta vaccinului)
Reziduuri din Agenti de inactivare Formaldehida
procesul de
Antibiotice – previn contaminarea bacteriana Neomicina, polimixina
fabricatie
in timpul procesului de fabricatie B, streptomicina,

Proteine din ou – unele virusuri sunt crescute Gripa, febra galbena

in celule embrionare de gaina
44
 Raspunsul imun la vaccinare depinde de….
… Antigen
Structura
Imunogenitate
Greutate moleculara

… Doza de antigen

… Carrier (ex. proteina)

…Calea de administrare a antigenului

Variatii ale raspunsului imun fata de diferiti patogeni
Patogen Imunitate innascuta Imunitate dobandita

Bacterii extracelulare • Complement

ex. Escherichia coli, • Celule fagocitare: macrofage
Salmonella, staphylococci

• Vacuole: fuziune fagolizosomala;

Bacterii intracelulare • Celule NK • Apoptoza; formare de granuloame
ex. M. tuberculosis, • Raspunsul celulelor T: celule T citotoxice
Chlamydia

Infectii virale • Celule denditice (DCs) • Raspunsul celulelor T: celule T citotoxice

ex. hepatita B • Celule NK

Infectii parazitare • Mastocite • Raspunsul celulelor B

ex. helminti • Granulocite • IgE
3. Factorii care influenteaza imunogenitatea vaccinului

FACTORI

Calea de
Antigen Gazda
administrare
 3. Factorii care influenteaza imunogenitatea vaccinului

• Complexitatea chimica a antigenului (Ag)

- o molecula complexa este mai imunogena decat una simpla
- polipeptidele mici / lipidele / polizaharide: nu sunt bune imunogene
• Greutatea moleculara a Ag: moleculele mai mari sunt mai imunogene decat cele mici
• Doza de Ag: doza mai mare de Ag creste cantitatea de Ag valabila pentru legarea la
celulele T / B si activarea acestor celule

• Adjuvantii
- substante adaugate vaccinului inactivat / subunitar / recombinant pentru intensificarea si
modularea imunogenitatii antigenului
 Varsta si competenta imuna
Varsta Imunitatatea umorala Imunitatea celulara
Nou-nascuti Imunitate pasiva de la mama (IgG Celule T imature
prin placenta, sIgA prin laptele
matern)
Sugari Dezvolta propria imunitate (cresc Maturarea celulelor T
titrurile de IgM-, IgG- si IgA-in
primii ani de viata)
Copiii, Imunitate umorala complet Activitate crescuta a timusului: sinteza continua de celule
Adolescenti dezvoltata T naive
Adulti Creste memoria imunologica a Scade activitatea timusului: proportie echilibrata intre
celulelor B celulele T naïve si utilizate
Creste nr. celulelor T de memorie
Varstnici Celule B de memorie Scaderea activitatii timusului:
proportia celulelor T naïve scade > repertoriu scazut al
celulelor T pentru noi raspunsuri primare > competenta
imuna redusa (involutia timusului)
Celule T de memorie
3. Factorii care influenteaza imunogenitatea vaccinului

• Intervalul dintre doze: un interval minim (4 saptamani) intre

primele doua doze evita competitia dintre nivelurile succesive ale
raspunsului primar

• Intervalul dinaintea rapelului: un interval minim (6-7 luni) intre

prima doza si rapel permite maturarea afinitatii celulelor B si aparitia
unor niveluri mai ridicate a raspunsului imun secundar
3. Caile de imunizare
 3. Caile de vaccinare
Intramusculara Subcutanata Intradermica
Orala (IM) (SC) (Id)

DTwP, DTaP,
OPV Rujeola BCG
DT, Td, TT

Febra
Rotavirus Hepatitis B
galbena

SC
IPV IM

ID
Hib

PCV - 7

Producatorii de obicei indica calea recomandata de administrare,

care limiteaza cel mai bine reactiile adverse ale vaccinului
• Individuale pentru fiecare vaccin, depind de componentele vaccinului si de tipul de
vaccin (ex. vaccinurile care contin adjuvanti  IM)
3. Impactul diferitelor cai de administrare a vaccinului

Vaccin Tipul de Aplicarea IgG in IgG in IgA in Celule T

vaccin ser mucoase mucoase
Difteria Toxoid IM ++ (+)

Febra Viu atenuat SC ++ + (CTL)

galbena
Rujeolos Viu atenuat SC ++ + (CTL)

Polio Sabin Viu atenuat Orala ++ ++ ++

Source : Plotkin 5th edition

4. Riscul de reactii adverse versus riscul de boala
Pentru bolile complet prevenibile prin vaccinare, riscul complicatiilor din boli este
mult mai mare decat reactia adversa severa care apare dupa vaccinare

Immunisation Department, Centre for Infections 54

4. Evenimente adverse
Vaccinuri inactivate

• Frecventa reactiilor adverse creste cu numarul de doze.

Motiv: daca nivelurile de Ac sunt bune dupa vaccinarea anterioara, Ac se
vor lega la Ag din vaccinul dintr-o doza ulterioara determinand un raspuns
inflamator (durere in brat). Ex.: pertussis

• Apar in general la 48 ore dupa vaccinare

Immunisation Department, Centre for Infections 55

4. Evenimente adverse
Vaccinuri vii
• Frecventa reactiilor adverse scade cu numarul de doze.
Motiv: daca Ac apar ca raspuns la prima doza de vaccin, vor neutraliza cantitatea mai
mica de virus din urmatoarele doze de vaccine. Ex.: ROR (rujeola oreion rubeola)
• Reactii la componentele
- v. rujeolos (stare generala de rau, febra, rash) apar la 6-11 zile post-vaccinare
- v. rubeolic (durere sau edemul articulatiilor) apar in a 2-a saptamana post-vaccinare
- v. urlian (umflarea parotidelor) apare in a 3-a sapt. dupa vaccinare

Immunisation Department, Centre for Infections 56

 5. Cum este decisa schema de vaccinare ?

• Vaccinurile sunt recomandate pentru grupa de varsta cea mai tanara cu risc de a face
boala pentru care eficacitatea si siguranta vaccinului a fost demonstrata

• Recomandarile pentru varsta la care vaccinurile sunt administrate sunt influentate de:
- riscuri specifice varstei de a face boala
- riscuri specifice varstei pentru complicatiile bolii
- capacitatea de a raspunde la vaccin conform cu varsta
- interferenta potentiala cu raspunsul imun datorat Ac transferati pasiv de la mama
6. Recomandari de vaccinare pentru grupe specifice vulnerabile

Conditia clinica Vaccin recomandat

• Hemodializa Hepatita B
• Hemofilie Hepatita A, Hepatita B
• Conditii medicale cronice Pneumococic, gripal
(respiratorii, inima, boli renale si hepatice, diabet)
• Imunosupresie Pneumococic, gripal
• Implanturi cohleare Pneumococic
• Deficienta complementului Hib, Men ACWY

58
7. Contraindicatii la vaccinare

• Vaccinarea indivizilor moderat sau sever bolnavi

• Administrarea de vaccinuri vii la indivizii imunocompromisi
• Anafilaxia la doza anterioara a unui vaccin sau la o componeneta a
vaccinului
• Reactii alergice severe (nu anafilaxie) nu au contraindicatie la vaccinare
- obtinerea istoricului reactiei alergice pentru ca o vaccinare in
conditii controlate este posibila
- sfatul specialistului
- evaluarea riscului versus a beneficiului
59
Vaccinul IDEAL
1. Sigur (chiar si la persoanele imunocompromise)
2. Eficace (ex. prevenirea completa a infectiei)
3. Ar trebui sa fie ieftin (ex. OMS : < 50 centi /doza)
4. Usor de administrat (ex.: cale orala)
5. Stabilitate termica (sa nu necesite lantul de frig)
6. Combinat (include mai mult de un patogen la aceeasi administrare)
7. Sa furnizeaza imunitate pe viata dupa una / cateva administrari